Sunteți pe pagina 1din 16

1. In perspectiva economistilor, globalizarea reprezinta: a.

un model al pietelor internationale pe deplin integrate, definite de miscarea libera a bunurilor, serviciilor, fortei de munca si capitalului; b. un model al pietelor internationale integrate definit de o piata unica a intrarilor si iesirilor; c. o forma de integrare a statelor prin care investitorilor straini nu le li aplica tratament egal cu cei nationali; d. un model de organizare a muncii care a devenit motorul dezvoltarii capitalismului la inceputul sec. XX. A (a,b,c,d) B (a, b) C (c,d) D (a) 2. a. b. c. Activitatile internationale, in perspectiva lui Richard OBrien sunt: activitati ce implica operatiuni simultane in mai multe tari; aflate in afara unei jurisdictii nationale specifice; activitati in care clientilor li se ofera un serviciu global, oriunde s-ar afla, iar productia este organizata fara sa se tina seama de frontierele nationale; d. activitati care implica vanzarea de bunuri si servicii, fluxuri financiare sau miscari de persoanepste frontiere. 3. Globalizarea ca fenomen economic este generata de: a. revolutia informationala; b. adancirea interdependentelor dintre state si natiuni; c. intensificarii fluxurilor internationale de bunuri si servicii; d. faptul ca problemele devin tot mai mult globale decat nationale; A (a,b,c) B (a, b) C (c,d) D (a, c,d) 4. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata: a. Una din ideile majore ale specialistilor P.N.U.D. este aceea ca globalizarea se bazeaza pe continuitatea regulilor de guvernanta globala ale F.M.I., B.M., O.M.C. b. Filozofia liberala considera ca globalizarea este maniera de a pune bazele unei hegemonii neoliberale; c. Globalizarea este un proces centrifug stimulat de fatori microeconomici; d. Fortele microeconomice de la baza globalizarii actioneaza independent, nestimulate de alte entitati ale economiei; 5. Efectele globalizarii se refera la: a. reducerea suveranitatii guvernelor nationale pe piata internationala; b. acordarea unui interes sporit problemelor de mediu; c. stimularea oligopolurilor stabilite pe piata schimburilor; d. stimularea interdependentelor dintre agentii economici; A (a,b,c,d,) B (a,b,d) C(a,b,c) D (a,b) 6. a. b. c. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: regionalizarea este o trasatura esentiala a economiei postbelice; regionalizarea este conditia absentei discriminarilor, in perspectiva neo-liberala; regionalizarea este definita ca realizarea unei unificari partiale intre economii distincte; d. prin regionalizare se intelege liberalizarea tutror operatiunilor comerciale sau financiare.

7. a. b. c.

Printre cauzele regionalizarii economice se numara: declinul hegemoniei economice a SUA la sf. Sec al XX-lea; revolutia tehnico-stiintifica; scaderea interesului tarilor in dezvoltare de a intensifica legaturile cu economiile dezvoltate ale lumii; d. aparitia si dezvoltarea multinationalelor; A (a, b, c,d) B (a, c,d ) C (a,b,c) D (a, b, d) 8. Corelati conceptul cu definitia sa: 1.Acord comercial preferential 2. Zona de liber schimb 3. Uniune vamala 4. Piata comuna 5. Uniune Economica a.Circulatia libera a factorilor de productie. b.Eliminarea barierelor tarifare, netarifare si restrictiilor cantitative. c.Preferinte partiale acordate partenerilor. d.Integrarea politilor economice, nationale, de moneda. e.Nivel comun al barierelor tarifare fata de ne-membri.

A (1-c, 2-a, 3-e, 4-b, 5-d) B (1-c, 2-b, 3-e, 4-a, 5-d) C (1-c, 2-a, 3-b, 4-d, 5-e) 9. a. b. c. d. Formele de regionalism difera in functie de: mod de organizare; motive ale integrarii regionale; fortele economice ce genereaza fenomenul; nivelul de concentrare birocratica.

A (a,b,c,d) B (a,b) C (a,b,c) D (a,b,d) 10. Nu este un efect al regionalizarii: a. crearea de noi locuri de munca; b. intendificarea procesului de inovatie a produselor si tehnologiilor; c. reducerea distantei economice intre tari si regiuni; d. cresterea puterii reale de cumparare. 11. Afirmatia falsa este: a. NAFTA a aparut in cadrul celui de-al treilea val de regionalizare; b. Procesul de integrare cel mai avansat este in Europa; c. Irlanda este membru al Spatiului Economic European; d. In Africa exista 14 initiative de cooperare intre statele continentului; 12. Printre motivatiile aparitiei Organizatiilor economice internationale se numara: a. cresterea numarului participantilor la negocierile internationale; b. extinderea utilizarii barierelor netarifare si paratarifare; c. statele dezvoltate excluse din GATT aveau accesul la noi piete de desfacere; d. intendificarea fluxurilor comerciale si de investitii internationale; A (a, b, c, d) B (a, b, d) C (a,b) D (a, c, d)

13. Printre implicatiile pozitive ale regionalismului se numara: a. incheierea divizarii traditionale dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare, cresterea puterii regionale a statelor indiferent de marimea lor, accelerarea fluxurilor intraregionale; b. cresterea puterii regionale a statelor in dezvoltare, erodarea angajamentelor statului pentru liberalizarea fluxurilor internationale, rolul mai important al pietelor decat al factorilor politici c. cresterea puterii regionale a statelor in dezvoltare, rolul mai important al pietelor decat al factorilor politici, accelerarea fluxurilor intraregionale; d. incheierea divizarii traditionale dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare, erodarea angajamentelor statului pentru liberalizarea fluxurilor internationale, rolul mai important al pietelor decat al factorilor politici 14. Printre implicatiile negative ale regionalismului se numara: a. incheierea divizarii traditionale dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare, erodarea angajamentelor statului pentru liberalizarea fluxurilor internationale, institutii regionale devin alternative la institutii globale; b. erodarea angajamentelor statului pentru liberalizarea fluxurilor internationale, institutii regionale devin alternative la institutii globale, perpetuarea unei forme partiale si inechitabile de liberalizare; c. cresterea puterii regionale a statelor in dezvoltare, erodarea angajamentelor statului pentru liberalizarea fluxurilor internationale, perpetuarea unei forme partiale si inechitabile de liberalizare; d. cresterea puterii regionale a statelor in dezvoltare, erodarea angajamentelor statului pentru liberalizarea fluxurilor internationale, institutii regionale devin alternative la institutii globale; e. incheierea divizarii traditionale dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare, erodarea angajamentelor statului pentru liberalizarea fluxurilor internationale, perpetuarea unei forme partiale si inechitabile de liberalizare. 15. Statele aflate in tratative de aderare cu Uniunea Europeana sunt: a. Turcia, Croatia, Ucraina; b. Turcia, Croatia, Macedonia; c. Croatia, Macedonia, Ucraina; d. Macedonia, Turcia, Bulgaria. 16. Statele fondatoare ale Uniunii Europene sunt: a. Franta, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Luxemburg; b. Franta, Germania, Spania, Belgia, Olanda, Luxemburg; c. Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg; d. Italia, Spania, Belgia, Olanda, Luxemburg; 17. Cipru a aderat la Uniunea auropeana in anuk: a. 1981; b. 1986; c. 1995; d. 2004;

18. Cel mai important domeniu in care UE se afirma pe piata internationala este: a. Politica sociala; b. Moneda comuna; c. Revolutia informationala; d. Politica comerciala. 19. Principalele institutii ale Uniunii Europene sunt: a. Comisia europeana, Consiliul european, Consiliul de ministrii, Parlamentul european; b. Comisia europeana, Consiliul de ministrii, Parlamentul european, Curtea europeana de justitie c. Comisia europeana, Consiliul european, Parlamentul european, Curtea europeana de justitie, Curtea europeana de conturi d. Comisia europeana, Consiliul de ministrii, Parlamentul european, Curtea europeana de justitie 20. APEC a luat fiinta in 1989 datorita urmatoarlor motivatii: a. nevoia de consultare si cooperare in regiune, deficitul comercial al SUA in relatiile comerciale cu statele membre, tendinta generala de regionalizare remarcata la nivel mondial; b. nevoia de consultare si cooperare in regiune, tendinta generala de regionalizare remarcata la nivel mondial, necesitatea de a crea un vehicol interguvernamental formal intre tarile din Asia, America de Nord si America Latina; c. deficitul comercial al SUA in relatiile comerciale cu statele membre, tendinta generala de regionalizare remarcata la nivel mondial, necesitatea de a crea un vehicol interguvernamental formal intre tarile din Asia, America de Nord si America Latina; d. deficitul comercial al SUA in relatiile comerciale cu statele membre, ca reactie directa la consolidarea U.E. si N.A.F.T.A, necesitatea de a crea un vehicol interguvernamental formal intre tarile din Asia, America de Nord si America Latina; 21. Reuniunea APEC din 1994 din Indonezia s-a incheiat cu: a. Agenda de actiune de la Osaka; b. Planuri de actiuni individuale ale fiecarui stat mebru; c. Declaratia de la Bogor; d. Prioritatea reducerii gazelor cu efect de sera in regiune; 22. APEC se caracterizeaza prin: a. grad inalt de informalism in activitati; b. aplicarea principiului celor 3 Chine; c. aplicarea principiului regionalismului deschis; d. costuri de suveranitate reduse asumate de statele membre; A (a,b,c,d) B(a,b,c) C (a,c,d) D (c) 23. Gradul inalt de informalism in cadrul APEC semnifica: a. deciziile luate se adopta prin consens;

b. deciziile au la baza ceea ce se numeste o actiune unilaterala concertata; c. exista mecanisme formale pentru adoptarea rezolutiilor problemelor in disputa; d. pozitia individuala a membrilor este provolegiata; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,d) B (a,c,d) 24. Gradul de institutionalizare a APEC comparativ cu UE difera prin: a. Cerinte de aderare medii si mai putin inalte; b. Nedetinerea unei pozitii unice in negocierile internationale; c. Inexistenta delegarii puterii comerciale; d. Suprematia dreptului institutional; A(a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,d) D (c,d) 25. Rolul multinationalelor in influentarea politilor comerciale este: e. promoveaza comertul bilaterial si discriminatoriu intre state; f. promoveaza o politica selectiva in privinta setoarelor acoperite; g. stimuleaza fluxurile de investitii straine directe; h. dezavantajeaza statele in dezvoltare in privinta accesului pe piete noi ; A( a,b,c,d) B (a,b,c,) C (a,c) D (a,c,d) Capitolul 4 N.A.F.T.A. 26. Printre particularitatile NAFTA se numara: a. reprezinta o grupare integrationista intre o putere economica cunoscuta si alte doua state cu potential economic mai mic; b. aduce laolalta un stat dezvoltat si doua tari in curs de dezvoltare; c. marcheaza orientarea SUA de la clauza natiunii celei mai favorizate la regionalismul deschis; d. Reprezinta o zona de comert liber in America de Sud. A (a,b,c,d) B (a,b,d) C (a,b,c) D (a,b) 27. Printre principalele obiective ale NAFTA se numara: a. stimularea investitiilor incrucisate intre statele membre; b. eliminarea barierelor comerciale si facilitatea miscarii libere a bunurilor si serviciilor; c. solutionarea problemelor de mediu; d. atragerea unui volum mare de capital si know-how japonez; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,d) D (a,b) 28. Motivatiile SUA pentru integrarea regionala sunt: a. provocarile integrarii europene, incetinirea procesului de liberalizare comerciala GATT, accesul pe noi piete; b. provocarile integrarii europene, incetinirea procesului de liberalizare comerciala GATT, atrargerea de fluxuri de investitie in capacitati de productie; c. incetinirea procesului de liberalizare comerciala GATT, atragerea de fluxuri de investitie in capacitati de productie, atragerea unui volum mare de capital si knowhow japonez;

d. provocarile integrarii europene, atragerea de fluxuri de investitie in capacitati de productie, atragerea unui volum mare de capital si know-how japonez; 28. Motivatiile Canadei si Mexicului pentru integrare regionala sunt: a. atragerea e fluxuri de investitii, protejarea de protectionismul american,; b. crearea de noi surse de aprovizionare cu materii prime, protejarea de protectionismul american; c. atragerea e fluxuri de investitii, atragerea unui volum mare de capital si knowhow japonez; d. cresterea competitivitatii produselor, atragerea e fluxuri de investitii. 29. Princialele deosebiri dintre UE si NAFTA sunt: a. UE a creat organisme executive cu suveranitate supranationala; b. NAFTA are rolul sa faciliteze discutiile economice intre statele membre; c. NAFTA a devenit o piata comuna pentru statele membre; d. NAFTA detine un mecanism de transfer al fondurilor; A (a,b,c,d ) B (a,b) C (a,b,c) D (a,b,d) 30. Principalele institutii NAFTA sunt: a. Comisia pentru cooperare in domeniul mediului, Comisia pentru cooperare in domeniul investitiilor, Banca nord americana de dezvoltare, b. Comisia pentru cooperare in domeniul mediului, Comisia pentru cooperare in domeniul investitiilor, panele de experti pentru arbitrarea diferendelor; c. Comisia pentru cooperare in domeniul mediului, Comisia pentru cooperare in domeniul fortei de munca, Banca nord americana de dezvoltare; d. Comisia pentru cooperare in domeniul mediului, Comisia pentru cooperare in domeniul fortei de munca, panele de experti pentru arbitrarea diferendelor;. 31. Printre obiectivele specifice ale grupurilor de lucru NAFTA se numara: a. dezvoltarea regulilor de origine proprii; b. facilitarea comertului in sectorul industrial; c. armonizarea reglementarilor vamale; d. uniformizarea reglementarilor pentru mijloacele de transport care tranziteaza tarile membre; A (a,b,c,d) B (a,b,d) C (c,d) D (a,b,c) 32. Cel mai mare castig de pe urma integrarii NAFT pentru SUA a fost: a. cresterea investitiilor in zona; b. stimularea fara precedent a fluxurilor comerciale; c. consolidarea politicii externe si continuarea procesului de liberalizare a economiei mexicane; d. scaderea sonajului in sectorul productiv; 33. Cresterea volumului total al comertului intre partenerii NAFTA incepand cu 1994 a fost de: a. 80% b. 109% c. 108%

d. 91% 34. Mexic a devenit mai atractiv pentu investitori ca urmarea integrarii NAFTA datorita: a. Permiterii intrarii si iesirii libereaa investitiilor; b. eliminarea barierelor comerciale; c. fortei de munca mai ieftine decat in alte parti; d. a,b,c 35. Banca Mondiala demonstra in raportul sau din mai 2001 ca: a. numarului mexicanilor care traiesc sub pragul saraciei a scazut cu 7,4% b. numarului mexicanilor care traiesc sub pragul saraciei a crescut cu 7,4% c. salariu minim real al mexicanilor a scazut cu 18% d. salariul mediu in industrie a scazut cu 21% 36. Printre efectele negative ale integrarii Mexicului in NAFTA se numara: a. Cresterea nivelului general al saraciei; b. Triplarea nivelului poluarii in regiunea Mexic; c. transferul de resurse din Mexic catre statele mai bogate; d. b, c 37. Printre efectele negative ale integrarii SUA si Canada in NAFTA se numara: a. exodul intreprinderilor americane si canadiene in Mexic; b. atitudinea defensiva si amenintatoare ale corporatiilor americane si canadiene vis-a-vis de forta de munca autohtona; c. scaderea numarului de locuri de munca in industrie; d. declinul sectoarelor industriale; A (a,b,c,d) B (a,b) C (c,d) D (a,b,c) 38. Primul grup de intiative de cooperare in zona Europeana Centrala si de Sud Est a cuprins urmatoarele grupari: a. Initiativa Central Europeana, Zona de Comert Liber Central Europeana, Coopearea Economica a Marii Negre, Pactul de stabilitate pentru Europa de SudEst; b. Initiativa Central Europeana, Zona de Comert Liber Central Europeana, Coopearea Economica a Marii Negre c. Initiativa de cooperare Sud-Est Europeana, Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Conferinta de Cooperare, Securitate, Stabilitate, si Buna Vecinatate in Europa de Sud-Est; d. Initiativa Central Europeana, Zona de Comert Liber Central Europeana, Initiativa de cooperare Sud-Est Europeana. 39. Al doilea grup de intiative de cooperare in zona Europeana Centrala si de Sud Est a cuprins urmatoarele grupari: a. Initiativa Central Europeana, Zona de Comert Liber Central Europeana, Coopearea Economica a Marii Negre, Pactul de stabilitate pentru Europa de SudEst; b. Initiativa Central Europeana, Zona de Comert Liber Central Europeana, Coopearea Economica a Marii Negre

c. Initiativa de cooperare Sud-Est Europeana, Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Conferinta de Cooperare, Securitate, Stabilitate, si Buna Vecinatate in Europa de Sud-Est; d. Initiativa Central Europeana, Zona de Comert Liber Central Europeana, Initiativa de cooperare Sud-Est Europeana. 40. Printre factorii care au stimulat crearea de structuri pentru tarile ECSE se numara: a. Sistemul de intereste politice si economice comune, existenta unor dezechilibre majore pe plan intern si extern; b. potentuialul comercial scazut intre tarile regiunii si decalajele existente comparativ cu tarile dezvoltate; c. deficientele intervenite in transformarea economiilor ECSE si sistemul de intereste politice si economice comune; d. potentuialul comercial scazut intre tarile regiunii si deficientele intervenite in transformarea economiilor ECSE. 41. Principalele deficiente ale tarilor ECSE erau: a. nivel redus al inovarii, slaba concurenta, lipsa fluxurilor de tehnologie; b. absenta initiativei antreprenoriale, nivelul redus al capitalurilor; c. forta de munca necalificata; d. a si b 42. In mai 1990, dupa admiterea Cehoslavaciei, Initiativa Central Europeana se numea: a. Cooperarea Patrulatera; b. Initiativa Pentagonala; c. Initiativa Hexagonala; d. Cooperarea Central-Europeana. 43. Principalele directii de cooperare stabilite in Declaratia de la Sarajevo au fost: a. stimularea integrarii europene a statelor membre; b. intarirea cooperarii intre statele membre; c. acordarea de asistenta pentru intarirea capacitatilor statelor mai putin avansate; d. crerarea unei zone de liber schimb intre statele membre; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,d) D (a,b) 44. Activitatile desfasurate de Initiativa Central Europeana au fost finantate de-a lungul timpului prin: a. contributii voluntare ale tarilor membre; b. Fondul Special alimentat de statele dezvoltate el Europei de Vest; c. Fondul de Cooperare al I.C.E.; d. Fondul de Solidaritate al I.C.E. A (a,b,c,d) B (b,c,d) C (a,c,d) D (c,d) 45. Prioritatile declarate ale CEFTA au fost: a. crearea unei zone de liber schimb in regiune; b. cresterea dezvoltarii economice si a bunastarii cetatenilor; c. integrarea statelor membre in U.E.; d. stimularea cooperarii economice intre tarile membre;

A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,d) D (a,b) 46. Tarile membre OCEMN in prezent sunt: a. Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, Romania, Rusia, Serbia-Muntenegru, Turcia, Ucraina; b. Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, Romania, Rusia, Turcia, Ucraina; c. Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, Romania, Rusia, Turcia, Ucraina, Ungaria; d. Albania, Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, Romania, Rusia, Turcia, Ucraina; 47. Problemele economice si sociale cu care se confrunta tarile membre CEMN sunt: a. nevoia de tehnologii moderne, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport, potentialul redus de resurse energetice; b. nevoia de tehnologii moderne, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport, nevoia stabilizarii surselor de aprovizionare cu energie; c. nevoia de tehnologii moderne, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport, potentialul ridicat de resurse energetice; d. nevoia de tehnologii moderne, slaba competitivitate a produselor pe piata interna, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport. 48. Printre prioritatile comune declarate de CEMN se numara: a. cresterea economica sustinuta si cresterea standardului de viata; b. stimularea concurentei si atragerea de investitii in zona; c. dezvoltarea turismului traditional; d. conservarea ecosistemului Marii Negre; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b) D (a) 49. Cea mai importanta dimensiune a CEMN este: a. interguvernamentala; b. interparlamentara; c. de afaceri; d. financiara; 50. Forma de conducere in cadrul CEMN prin care statul aflat presedintia Consiliului este sustinut de cel care a detinut presedinta anterior impreuna cu cel ce urmeaza sa isi exercite acest drept se numeste: a. Comitet director in cadrul dimensiunii de afaceri; b. grup de lucru; c. troica ministeriala; d. perestroica; 51. Romania este coordonatoare a urmatoarelor grupuri de lucru in cadrul OCEMN: a. grupul pentru combaterea crimei organizate; b. grupul pentru protectia mediului; c. grupul pentru situatii de urgenta; d. grupul pentru cooperare industriala si comerciala;

A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b) D (a) 52. CEMN este o organizatie care aplica principiul regionalismului deschis deoarece: a. guvernele statelor membre sunt deschise la participarea altor state care se dedica obiectivelor organizatiei; b. oricare stat poate obtine statutul de Observatori ni cadrul CEMN pe termen nelimitat; c. la proietele propuse de CEMN pot participa institutii si organizatii din orice stat, inclusiv cele nemembre; d. CEMN aplica tratament egal statelor nemembre; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b) D (a,b,d) 53. Printre dificultatile din prezent ale OCEMN se numara: a. resurse financiare si investitii limitate in regiune; b. discrepanta dintre obiectivele stabilite si proiectele finantate; c. birocratia excesiva; d. absenta scopurilor pe termen lung; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c) D (b,d) 54. Cele mai semnificative contributii ale Romaniei la activitatile OCEMN, pe timpul presedintiei, se refera la: a. dezvoltarea de relatii de parteneriat intre OCEMN si UE; b. consolidarea dimensiunii de securitate si stabilitate in cadrul OCEMN, prin grupul de lucru in domeniul crimei organizate; c. cresterea semnificativa a investitiilor in zona; d. dezvoltarea infrastructurii de transport persoane; A (a,b,c,d) B (a,b) C (a,b,c) D (a) 55. Statele fondatoare ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb sunt: a. Austria, Anglia, Suedia, Danemarca, Elvetia, Portugalia, Finlanda; b. Austria, Anglia, Suedia, Danemarca, Elvetia, Portugalia, Norvegia; c. Austria, Anglia, Suedia, Danemarca, Elvetia, Portugalia, Norvegia, Finlanda; d. Austria, Anglia, Suedia, Danemarca, Elvetia, Portugalia; 56. AELS a acordat o importanta deosebita: a. cooperarrii in domeniul comertului; b. cooperarii in domeniul industriei; c. drepturilor de proprietate intelectuala; d. cooperarrii in domeniul agriculturii; 57. Rolul Consiliului statelor riverane la Marea Neagra se refera la: a. stimularea cooperarii interguvernamentale; b. stabilitatea economica si politica in zona; c. incurajarea initiativelor egionale; d. pregatirea aderarii membrilor la U.E.

A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c) D (d) 58. Conditiile de aderare la CEFTA stabilite pentru viitoarele state membre in 1992 sunt: a. detinerea statutului de asociat al U.E., detinerea statutului de membru O.M.C., detinerea de acorduri de liber schimb cu fiecare dintre statele membre CEFTA; b. detinerea statutului de membru al U.E., detinerea statutului de membru O.M.C., detinerea de acorduri de liber schimb cu fiecare dintre statele membre CEFTA; c. detinerea statutului de asociat al U.E., detinerea statutului de membru O.M.C., detinerea unui sistem institutional accesibil; d. detinerea statutului de asociat al U.E., detinerea statutului de membru O.M.C., detinerea de acorduri de liber schimb cu fiecare dintre statele membre CEFTA, detinerea unui sistem institutional accesibil ; 59. Contributiile CEFTA pentru tarile membre se refera la: a. imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor; b. cresterea eficientei in comert; c. cresterea competitivitatii produselor pe pietele externe; d. a,b,c 60. Prima etapa in evolutia gruparilor economice interafricane se refera la: a. fomarea organizatiilor subregionale pe criterii economice sau din necesitati reale; b. apropierea dintre state din motive politice; c. opozitia tarilor africane de a ceda puterea gruparilor regionale; d. constituirea organizatiilor in cadrul a 2 zone lingvistice: anglofona si francofona; 61. Organizatia africana care si-a propus ca obiectiv constituirea unei piete comune africane este: a. Comunitatea Africii de Est; b. Comunitatea Economica Africana; c. Organizatia Unitatii Africane; d. Comunutatea Economica a Statelor din Africa Occidentala; 62. Obiectivul final al Comunitatii Economice Africane este: a. asigurarea libertatii de miscare pentru persoane, bunuri, capitaluri si servicii; b. integrarea sectoarelor economice, politice, sociale is culturale; c. stabilirea unei singure piete interne; d. crearea unui spatiu economic viabil pana in anul 2030. 63. Instrumentele integrarii economice propuse de Asociatia Latino-Americana de Integrare sunt: a. cooperarea economica, specializarea productiilor, stimularea competitivitatii interne; b. cooperarea economica, specializarea productiilor, stimularea comertului reciproc; c. cooperarea economica, specializarea productiilor, stimularea acordurilor trilaterale; d. cooperarea economica, specializarea productiilor, tratament egal pentru statele membre;

64. Prima manifestare de integrare economica intre tarile in curs de dezvoltare este reprezentata de: a. Piata Comuna a Sudului; b. Initiativa Central Europeana; c. Asociatia Latino-Americana de Integrare; d. Uniunea Europeana. 65. Principiul care a stat la baza acordului de costituire al ALADI este: a. principiul regionalismului deschis; b. principiul integrarii coerente; c. principiul acordurilor bilaterale intre state; d. principiul tratamentului diferentiat al statelor membre; 66. Printre tarile considerate cu nivel mediu de dezvoltare in cadrul ALADI se numara: a. Columbia, Argentina, Peru, Uruguay, Chile; b. Bolivia, Ecuador, Chile, Venezuela, Paraguay; c. Mexic, Brazilia, Columbia, Peru, Bolivia; d. Columbia, Chile, Peru, Uruguay, Venezuela. 67. Principalele obiective ale Sistemului Economic Latino-American se refera la: a. asigurarea tratamentului diferentiat pentru tarile cu nivel redus de dezvoltare; b. incurajarea integrarii economice in regiune; c. stimularea cooperarii regionale in toate domeniile; d. crearea de societati multnationale; A (a,b,c,d) B (a, b,c) C (a,c) D (b,c) 68. Statele membre SELA sunt: a. tarile in curs de dezvoltare din America Latina; b. toate tarile din America Latina; c. tarile cel mai slab dezvoltate din America Latina; d. Columbia, Chile, Peru, Uruguay, Venezuela. 69. Piata comuna a Sudului Mercosur a fost creata: a. in 1986, la semnarea a 12 protocoale comerciale de catre Argentina si Brazilia; b. in 1988, o data cu semnarea Tratatului de Integrare, Cooperare si Dezvoltare; c. in 1988, o data cu identificarea scopului de a crea o piata comuna in urmatorii 10 ani in America de Sud; d. in 1991, la semnarea tratatului de la Asuncion. 70. In vederea crearii unei piete comune, Mercosur si-a propus: a. stabilirea unei politici diferentiate fata de terti; b. integrarea politicilor mactoeconomice si sectoriale ale tarilor membre; c. crearea unui fond de finantari nerambursabile (granturi); d. instituirea unui tarif vamal comun; A (a,b,c,d) B (a,b,d) C (b,c,d) D (b,d)

71. Printre initiativele de integrare mai larga pe continentul Americii de Sud se numara: a. Crearea uniunii vamale Mercosur in 1995; b. liberalizarea in cadrul ALADI; c. Incheierea de acorduri bilaterale intre Grupul celor 3 si Triunghiul de comert Liber; d. Aranjamentul de Comert Intern al Grupului celor 3; A (a,b,c,d) B (a,b,d) C (a,b,c,) D (a,b) 72. Prima organizatie a Asiei si anul de infiintare a acesteia sunt: a. Conferinta de Cooperare Economica in Pacific, 1965; b. Organizatia pentru Comert si Dezvoltare in Pacific, 1965; c. Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), 1967; d. Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), 1965. 73. Principalele obiective ale ASEAN sunt : a. promovarea pacii pe plan regional si mondial; b. colaboarea in industrie si agricultura; c. accelerarea cresterii economice a tarilor membre; d. promovarea progresului social prin eforturi comune; A (a, b,c,d) B (a,b,c,) C (a,b,d) D (a,c,d,) 74. Tratatele care demonsteaza importanta deosebita acordata de ASEAN pentru cooperarea in domeniul politicii si securitatii sunt: a. Tratatul de creare a zonei Libere de arme Nucleare; b. Aranjamentul Comercial Preferential pentru crearea Zonei de Comert Liber; c. Declaratia privand crearea unei zone a pacii, libertatii si neutralitatii; d. Tratatul de prietenie si cooperare in Asia de Sud-Est; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c,d) D (b,c,d) 75. Zona de Comert Liber ASEAN a avut in vedere: a. introducerea tarfului preferential comun pana in 2015; b. acordarea reciproca de preferinte tarifare si netarifare; c. un tratament de favoare pentru tari cu privire la licitatiile internationale; d. extinderea listei cu sectoarele acoperite prin aranjamente. A (a,b,c,d) b (a,c,d) C (a,b,c) D (a,b) 76. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si-a propus urmatoarele obiective: a. expansiunea comertului mondial in mod multilaterial si nediscriminatoriu, dezvoltarea economiilor tarilor membre in exclusivitate, stimularea investitiilor; b. expansiunea comertului mondial in mod multilaterial si nediscriminatoriu, dezvoltarea economiilor tarilor membre si nemembre, stabilitatea financiara; c. expansiunea comertului mondial in mod multilaterial si nediscriminatoriu, dezvoltarea economiilor tarilor membre si nemembre, stimularea investitiilor;

d. expansiunea comertului mondial in mod multilaterial si nediscriminatoriu, dezvoltarea economiilor tarilor membre si nemembre, dezvoltarea economiei americane; 77. Organizatiile internationale ale producatorilor si consumatorilor de produse primare: a. au ca participanti producatorii sau consumatorii directi ai unui anumit produs; b. sunt administrate de catre un Consiliu format din reprezentantii guvernelor participante; c. sunt de tip monopol; d. urmaresc stabilizarea preturilor internationale ale produselor de baza; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c,d) D (b,d) 78. Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol are ca obiective : a. mentinerea stabilitatii pe piata internationala a petrolului ; b. reducerea pretului petrolului pe piata internationala; c. ajustatea cotelor de productie ale fiecarei tari exportatoare de petrol ; d. consolidarea pozitiei de monopol pe piata internationala de petrol ; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c) D (b.c.d) 79. Grupul celor 77 : a. reprezinta un for de colaborare al tarilor in curs de dezvoltare; b. contribuie la activitatile UNCTAD prin consolidarea capacitatii de negociere a statelor membre; c. promoveaza cooperarea economica si tehnica a tarilor in curs de dezvoltare; d. este un grup cu o structura organizatorica simpla si un sediu unic la Geneva; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c,d) D (b,c) 80. ContributiileGrupului celor 77 pe plan international se refera la: a. adoptarea stategiilor internationale ale Deceniilor ONU pentru Dezvoltare b. sprijinirea cooperarii intre tarile dezvoltate in cadrul ONU; c. adoptarea de masuri speciale pentru tarile cele mai slab dezvoltate; d. instituirea de SGP acordate de tarile dezvoltate tarilor in curs de dezvoltare. A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,d) D (a,c,d) 81. Problema subdezvoltarii este una din preocuparile principale ale comunitatii internationale deoarece: a. este o problema cu care se confrunta mai mult de 70% din populatia lumii; b. este in continua dezvoltare, pe fondul adancirii decalajalor dintre tarile dezvoltate si cele sarace; c. se asociaza cu alte probleme mondiale de actualitate; d. este un proces nou aparut in economia mondiala si trebuie tratat cu atentie. A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,b) D (b,c) 82. Subdezvoltarea economica se caracterizeaza prin: a. un nivel redus al indicatorilor nivelului de trai;

b. nivelul redus al venitului national si al productiei industriale pe locuitor; c. utilizarea ineficienta a factorilor de productie; d. participarea redusa la schimburile economice internationale; A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c,d) D (b,c,d) 83. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta factori interni ai subdezvoltarii? a. factorul institutional si juridic; b. politica financiara internationala ; c. incapacitatea strategiilor de dezvoltare internationale de a propune solutii pentru problema subdezvoltarii; d. aspectele economice si politice ale unui stat; A (a,b,c,d) B (a,d) C (b,c) D (a) 84. Analistii economici considera ca cea mai eficienta cale pentru reducerea subdezvoltarii este reprezentata de: a. strategiile nationale si internationale, elaborate de statele in cauza si institutii internationale de specialitate; b. reformarea institutiilor statului; c. calea efortului propriu al fiecarui stat; d. ajutorul financiar extern. 85. Agentiile si institutile internationale care au jucat un rol important in depasirea subdezvoltarii sunt: a. O.N.U. b. Banca Mondiala, prin O.M.C. c. Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare; d. Programul largit de asistenta tehnica. A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (a,c,d) D (a,c) 86. In structura fluxurilor financiare catre tarile dezvoltate, ponderea cea mai mare o detin: a. investitiile directe; b. ajutoarele pentru dezvoltare acordate pe baza multilaterala; c. imprumuturile bancare; d. credite la export; 87. La negocierile de reamenajare a datoriei externe se ia in discutie: a. Reesalonarea amortizarii; b. Cuantumul dobanzilor datorate; c. reajustarea preturilor pe piata mondiala; d. suma imprumutata plus dobanzile datorate. 88. Cel mai important flux de capital catre tarile in curs de dezvoltare este: a. ajutorul public pentru dezvoltare bilateral; b. ajutorul public pentru dezvoltare multilateral; c. donatiile sectorului privat; d. imprumuturile bancare.

89. Resursele furnizate in conditii de piata in cadrul asistentei financiare sunt compuse din: a. credite pentru export; b. donatii din partea ONG-urilor; c. investitii directe si de portofoliu; d. imprumuturi prin obligatiuni s.a. A (a,b,c,d) B (a,b,c) C( a,c,d) D (b,c,d) 90. Printre cauzele exploziei datoriei externe se numara: a. excesul de imprumuturi dezavantajoase; b. acordarea asistentei pentru dezvoltare pe baze bilaterale si in scadere; c. nevoia interna de capital mai mica decat totalitatea fluxurilor de capital; d. lipsa de prevedere in contractarea imprumuturilor exter de catre statele dezvoltate. A (a,b,c,d) B (a, b) C (a,b,d) D (b,c,d)