Sunteți pe pagina 1din 64

PROIECT DE CERCETARE :

PROFESOR COORDONATOR: SIMA

SEDENTARISMUL I INFLUENA SA ASUPRA ORGANISMULUI

RELIZAT DE ELEVII: -GODEANU FELICIA-CARMEN -LIOIU DORINA -POPA DIANA MARIA -URTU FLORINA -GRUIA GEORGETA

Motto:

Fixeaz-i n minte chiar de acum o regul i un ideal de purtare crora s te conformezi att n singurtate ct i ntre oameni, cci nelepciuna e a ta numai cnd o dai altuia, astfel ea este numai n tine.
Nicolae Iorga

PLANUL PROIECTULUI :
INTRODUCERE : - SEDENTARISMUL Boala erei tehnologizate - OBEZITATEA - BULIMIA
-

Semne i simptome. Complicaii. Diagnostic de nursing

CUPRINS : SEDENTARISMUL: Definiie Generaliti Sedentarismul n Romnia Ce face Romnia? Sedentarismul- efecte asupra sntii Ce este stilul de via sedentar? Cum v poate afecta viae sedentarismul? Copiii sedentari Sedentarismul, o boal naional OBEZITATEA Definiie Cum putei ti dac suferii de obezitate? Cauzele obezitii Efecte adverse ale obezitii

Sfaturi importante pentru a reduce obezitatea BULIMIA Bulimia i obezitatea- tulburri de alimentaie i greutate Bulimia- o obsesie letal (mrturii) Bulimia nervoas hiperfagie Generaliti Cauze Simptome Factori de risc Profilaxie Cauzele obezitii la romni: alimentaia nesntoas,sedentarismul Sedentarismul ne fur sntatea Lenei i bolnavi Dumanul din farfurie Gena anti-obezitate

STUDIU DE CAZ obezitatea cu multiple semnificaii psihologice. - Plan de intervenie. - Rezultate ANALIZE STATISTICE I STUDIU DE CAZ PRIVIND OBEZITATEA CHESTIONAR PENTRU SEDENTARI concluziile interviului CONCLUZII - Date din literatura de specialitate o Caz de obezitate infantil extrem semnalat n China o Sedentarismul copiilor a atins un nivel epidemic o Tabel indicnd riscul asociat u obezitatea i avantajele scderii ponderale o Tabel cu limitele variaiei normale ale greutii corporale o Piramida alimentar o consecinele obezitii o Statistici ngrijortoare ANEXA BIBLIOGRAFIE

SEDENTARISMUL
Sedentarismul: se admite ca lipsa activitii fizice si a miscrii contribuie la apariia aterosclerozei, avantajele si comodittile vieii moderne (autoturisme, televiziunea, automatizarea) au dus la o reducere marcat a efortului fizic; n prezena unor obiceiuri curente ale modului de via contemporan, cum ar fi cafeaua, fumatul si alcoolul, lipsa de miscare si de efort fizic favorizeaz instalarea supraponderabilitii si a aterosclerozei. Generalitati Daca, in trecut, aproape orice mama isi dorea copilul grasut si eventual cu gropite in obrajori, astazi, mai mult ca oricand, suntem constienti de importanta nocivitatea excedentului ponderal la copii, adevarata trambulina spre bolile civilizatiei. Da, grasutii de azi sunt candidati seriosi la statutul de adult diabetic, dislipidemic sau hipertensiv. In cadrul programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei, depistez, alaturi de colegii medici de familie, copii supraponderali cu un stil de viata ce include o alimentatie predominant rafinata de tip fast-food, bogata in dulciuri concentrate, bauturi carbogazoase si in grasimi animale, cu un excedent caloric important. De obicei, acestea se asociaza in adolescenta cu consumul de alcool, cu fumatul activ sau pasiv, chiar si cu depresia, ce conduce de multe ori la inactivitate, antrenand aparitia, in viitorul apropiat sau indepartat, a multor temute afectiuni. Sedentarismul n Romnia n Romnia, peste 50% din populaie are probleme de sntate, din cauza supra-alimentrii i a lipsei de activitate fizic. Tehnologia a evoluat i am fost constrni s inem pasul. Numrul mainilor s-a nmulit, telefoanele mobile i internetul au redus drastic drumul pn la oficiul potal, iar televizorul cu telecomand i televiziunile PayPerView au eliminat pn i tentaia de a merge la cinematograf. Sntatea noastr are de suferit i odat cu ea se duce i forma fizic.

Specialitii n domeniu i cercettorii afirm c trebuie s se contientizeze c exerciiile fizice, chiar dac sunt practicate ocazional, reduc riscurile bolilor. Cercetrile arat c n rile europene, cu excepia celor nordice, unde exist un adevrat cult pentru micarea n aer liber, n mediul urban, n jur de 85% din persoanele adulte sunt sedentare. i aproape jumatate din persoanele sedentare nu realizeaz faptul c au un mod de via nesntos. Aceast lips continu de micare duce la ngraare excesiv, apatie, cauzeaz stri de anxietate, provoac boli de inim i depresii greu recuperabile. Acesta este i motivul pentru care Organizaia Mondial a Sntii a declarat sedentarismul inamicul numrul unu al umanitii. Ce face Romnia? Fr s in cont de recomandrile Uniunii Europene (UE), guvernanii romni s-au gndit s reduc numrul orelor de educaie fizic din scoli. ntr-un exces de zel, pentru a reduce numrul de ore din curricula colar, Ministerul Educaiei a decis s taie orele de sport chiar dac Parlamentul European a declarat sportul unul dintre punctele sensibile n curricul. UE a cerut rilor membre s-i confere acestei discipline un caracter obligatoriu n coli i licee, astfel nct elevii s beneficieze sptmnal de cel puin trei ore de educaie fizic. Fie c este vorba de elevii din ciclul primar, gimnazial sau liceal, preferina pentru calculatoare este unanim, copiii ajungnd s petreac ore n ir n faa monitorului. Abandonarea activitilor sportive n favoarea oricror alte preocupri are cu siguran efecte negative pentru dezvoltarea armonioas a tinerilor. Primele efecte ale sedentarismului se fac simite de la cele mai fragede vrste. Obezitatea i anumite deformri ale coloanei vertebrale sunt doar cteva exemple de anomalii aprute la copiii de vrst colar. Sntatea elevilor, n strns legtur cu activitatea fizic, este n Romnia o prioritate naional. Cel puin aa reiese din textul Legii Educaiei Fizice i Sportului, unde se precizeaz c: "educaia fizic i sportul sunt activiti de interes naional sprijinite de stat". Cu toate astea, numrul orelor de sport poate fi redus.

Sedentarismul - efecte asupra sanatatii


Stim ca toti ar trebui sa facem exercitii fizice si sa urmam o dieta adecvata pentru a ne mentine sanatosi. Cu toate acestea, rareori facem aceste lucruri. Preferam stilul de viata sedentar deoarece nu ne obliga sa facem prea multe lucruri. Este mai placut sa petrecem timpul in fata televizorului sau a computerului si, de parca nu era suficient, rontaim si servim fel si fel de gustari, care numai sanatoase nu sunt.

Tehnologia moderna ne-a usurat viata: nu trebuie sa ne deplasam prea mult ca sa discutam cu o persoana, trebuie doar sa o contactam, nu trebuie sa muncim prea mult, pentru ca utilajele sau computerele o fac in locul nostru. Nici macar nu trebuie sa obtinem mancarea prin modalitati naturale, pentru ca putem comanda sau putem consuma hrana deja procesata. Aceasta este o problema a societatii moderne, intalnita nu doar la adulti ci si la copii. Ce este stilul de viata sedentar? Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv, computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape deloc importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul. Cum va poate afecta viata sedentarismul? De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al unei persoane. Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele: obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar acesta este doar inceputul problemelor. risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. risc crescut de diabet zaharat- exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice, duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2.

risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer, este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei. risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar. scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum bateriile auto. Ei au nevoie de actiune regulata pentru a functiona in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar, muschii dvs. nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ asupra posturii dvs. si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana vertebrala si are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor. tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave. dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care fac exercitii fizice in mod constant. accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim, telomerii sunt mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata mortalitatii creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres. Desigur, daca pana acum ati urmat un stil de viata sedentar, poate parea destul de descurajant sa incepeti brusc sa faceti activitati fizice. Totusi, prin repetarea gradata a exercitiilor fizice de mica intensitate (ca spalatul rufelor, calcat, mers pe jos, etc.) iar apoi continuati cu alergare, ciclism, etc. adaptarea va fi mult mai usoara si veti avea un stil de viata sanatos.

O treime din copiii din intreaga lume sunt sedentari

Copiii sunt, de obicei, extrem de activi. Se joaca, alearga, sar, danseaza si, de multe ori, ni se pare ca nu se opresc niciodata din miscare. Lucrurile nu stau insa chiar asa. Un studiu efectuat de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, la nivel global, copiii petrec mai mult de trei ore in fata televizorului sau calculatorului, relateaza Reuters. La cercetare au participat peste 70.000 de copii, din 34 de state ale lumii. Coordonatorul studiului, Regina Guthold, a aratat ca, in general, copiii nu fac suficienta miscare, indiferent daca locuiesc in state dezvoltate sau nu. In ceea ce priveste activitatea fizica, nu am gasit diferente semnificative intre statele bogate si cele sarace, a declarat Regina Guthold. Copilaria intr-o tara saraca nu inseamna neaparat ca micutii au mai multa activitate fizica. La cercetare au participat 72.845 de copii din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud si Orientul Mijlociu, monitorizati in perioada 20032007. Realizatorii studiului considera adecvat ca tinerii de aceasta varsta sa faca cel putin o ora de exercitii fizice pe zi, cinci zile pe saptamana. Copiii care petrec trei sau mai multe ore pe zi uitandu-se la televizor sau stand in fata calculatorului, in afara orelor de scoala sau a perioadei dedicate temelor, au fost considerati sedentari. Daca ne iubim copiii, sa le formam un stil de viata rational, bazat pe o alimentatie echilibrata, in care sa predomine consumul de cereale integrale, seminte, fructe si legume proaspete, impreuna cu practicarea exercitiilor fizice in aer curat, pentru a preveni aceste boli aducatoare de suferinta si chiar de moarte. Atentie, parinti, si la consumul de grasimi, patiserii, bauturi carbogazoase si dulciuri rafinate in perioada sarbatorilor de iarna! Sedentarismul, o boal naional Pe locul 3 n Europa Conform unor studii, Romnia este pe locul al treilea n Europa n privina obezitii la femei i pe locul al patrulea la brbai. Obezitatea este cauzat, n principal, de comportamentul alimentar. Tendina de a sri peste micul dejun i sedentarismul sunt ali doi dintre factorii favorizani pentru problemele de greutate. Persoanele obeze sunt mai predispuse la riscuri pentru sntate, cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterial i creterea colesterolului n snge. Iat cteva riscuri la care se expun persoanele sedentare:

- Sedentarismul accelereaz mbtrnirea Specialitii spun c, dup o anumit vrst, lipsa micrii produce fracturi osoase care pot evolua rapid spre osteoporoz. Pentru prevenirea acestor boli, medicii ne recomand ca mcar de dou ori pe sptmn s mergem pe jos, ntr-un ritm alert, timp de 30 de minute. Cercettorii sunt de prere c exerciiile fizice uoare, de cinci ori pe sptmna, pot contribui la meninerea sntii organismului i pot prevenii mbtrnirea. - Sedentarismul face peste apte milioane de victime anual Cercettorii spun c o alimentaie necorespunztoare i lipsa de micare au dus la creterea cazurilor de boli de inim: peste apte milioane de oameni mor n fiecare an din cauza sedentarismului. - Sedentarismul tmpete Medicii specialiti avertizeaz c persoanele sedentare i pot periclita activitatea creierului. Specialitii au atenionat, de-a lungul timpului, c lipsa activitii fizice are efecte distructive majore asupra sntii noastre, ns medicii sunt de prere c oamenii nu sunt contieni de acest lucru. Mai mult, spun ei, sedentarismul poate declana anumite boli i le poate chiar agrava.

Stresul si sedentarismul ridica tensiunea romanilor Potrivit unui studiu inceput in 2005 la nivel national, peste 40% dintre romani sufera de hipertensiune arteriala. Boala este una extrem de serioasa, avand in vedere faptul ca aceasta poate conduce la accidente vascular-cerebrale si la infarcturi. Specialistii in cardiologie au semnalat ca patru din 10 romani sunt hipertensivi. Grav este insa faptul ca doar 51,6% dintre acestia stiu ca sufera de o asemenea maladie si numai 7% dintre ei isi urmeaza corect tratamentul. Vinovati pentru incorectitudinea sau chiar intreruperea tratamentului se fac atat medicii de familie, cat si bolnavii. Circa 14% dintre doctori nu sunt convinsi de dezastrele pe care le produce hipertensiunea si ca tratamentul trebuie urmat toata viata, fara intrerupere. Totodata, tratamentul medical trebuie asociat cu renuntarea la sedentarism, la fumat, la excesul de sare din alimente, precum si la consumul de alcool, a afirmat prof.dr. Eduard Apetrei. Medicii au avertizat asupra pericolului pe care il reprezinta aceasta boala, mai ales ca ea a inceput sa faca victime si printre tineri cu varste de peste 25 de ani si chiar si sub 25 de ani. Parlamentarii traiesc bine Vom avea o populatie din ce in ce mai bolnava, din cauza stresului, a greutatii corporale excesive, dar si a fumatului. O tensiune normala este cea de 140 cu 90 milimetri coloana de mercur, insa in cazul diabeticilor aceasta trebuie sa fie 130 cu 50. O mare greseala este practicarea automedicatiei. Bolnavii trebuie sa mearga la doctor pentru a li se prescrie un tratament adecvat, a declarat prof.dr. Maria Dorobantu.

OBEZITATEA
Obezitatea este definita ca o crestere a greutatii corporale cu peste 20% peste greutatea ideala. La unii oameni, obezitatea este genetic determinata. Acesti indivizi, in mod tipic, devin progresiv supraponderali si ulterior obezi, chiar inainte de varsta adolescentei, si au o istorie familiala de obezitate extrema. Patofiziologia in cazul acestor pacienti si rolul factorilor genetici in formele comune si moderate de obezitate care se dezvolta mai tarziu in timpul vietii, sunt in continuare putin intelesi. Atunci cand ambii parinti sunt obezi, sansa copilului de a fi supraponderal la randul lui este de 90%. In cazul in care unul dintre parinti este obez, sansa este de 40%. Exista cateva sindroame de hiperfagie (mancat excesiv) hipotalamica congenitala, cum ar fi de exemplu sindromul Prader Willi, in care copilul dezvolta obezitate severa, hipogonadism si anumite grade de retardare mentala. De cele mai multe ori, obezitatea usoasa pana la moderata apare tarziu in timpul vietii. In plus fata de predispozitia genetica, formele comune de obezitate se datoreaza in principal "traiului bun", excesului de calorii, asociate cu sedentarism si o proasta managerizare a stresului. Obezitatea a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase evolutii suprapunandu-se in buna masura evolutiei civilizatiei moderne. Pe langa aceste probleme, obezitatea afecteaza dramatic calitatea vietii. Persoanele obeze sunt deseori stigmatizate si discriminate. Ele au in majoritate o perceptie negativa a propriei imagini care este augmentata de persoanele din jur. Procuratul imbracamintei devine o problema, locurile in mijloacele de transport sint prea mici, cabinele telefonice sint prea strimte etc. Pe de alta parte productivitatea, randamentul psihosocial la locul de munca si mobilitatea sunt in multe cazuri mai mici, ceea ce duce la probleme de adaptare, depresie si dezvoltarea de complexe. In plus se creaza un cerc vicios, depresia ducind la hiperfagie care accentueaza obezitatea ceea ce agraveaza depresia.

Obezitatea poate fi descris ca fiind cea mai ntlnit dereglare de nutriie. Obezitatea este o condiie n care se acumuleaz excesiv grsime n organism, fie din cauza consumului de alimente mai mare dect nevoile fiziologice, fie din cauza unor dereglri metabolice. Astfel, un exces de 50 de calorii zilnic poate crete greutatea cu 25 Kg ntr-o perioad de 10 ani. Obezitatea poate fi clasificat n trei tipuri n funcie de surplusul n greutate: Obezitate uoar +10-15% Obezitate moderat +10-20% Obezitate grav +20% i mai mult. Obezitatea este n general cauzat de doi factori: Exogen - alimentaie n exces. Endogen - dereglri de metabolism:

Obezitatea hipofizar (boala lui Cushing) Obezitatea tiroidian

Obezitatea Zondek (numit de ap i sare). Cum putei ti dac suferii de obezitate? Obezitatea nu ar trebui tratat cu uurin. Obezitatea nseamn c avei un exces de kilograme de 20% sau mai mult fa de cea recomandat pentru vrsta, sexul, nlimea i constituia D-voastr. O metod simpl de calcul, difereniat numai n funcie de sex, este metoda lui Lorentz: Pentru brbai: greutatea ideal = (nlimea - 100) - (nlimea - 150)/4 Pentru femei: greutatea ideal = (nlimea - 100) - (nlimea - 140)/4 Cauzele obezitii: Obezitatea poate fi ntlnit att la brbai ct i la femei, la orice vrst. n orice caz este mai frecvent ntlnit la femei. Unii dintre urmtorii factori pot contribui la dezvoltarea obezitii: Este frecvent ntlnit la persoane care mnnc n exces i fac puin munc fizic sau puine exerciii fizice. Obiceiurile alimentare greite sunt un alt factor. Obezitatea este rar ntlnit la persoanele active i este frecvent ntlnit la persoanele cu obiceiuri sedentare. Efectele adverse ale obezitii: Obezitatea reduce durata de via. Obezitatea poate conduce la urmtoarele afeciuni: Hernie abdominal. Varice. Picior plat. Bronite. Osteoartrite ale genunchilor, oldurilor i coloanei lombare.

Poate duce la diminuarea reflexelor motorii, rspunztoare fiind de cderile pe ghea sau pe suprafee alunecoase. Hipertensiune arterial. Obezitatea conduce la o mare uzur i distrugere a ntregului sistem vascular i n consecin dubleaz riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. De asemenea cauzeaz daune rinichilor. Produce boli metabolice, cum ar fi: Guta. Hipercolesterolemie (nivel crescut de colesterol n snge) Litiaz biliar (pietre la vezica biliar). Diabet. Este nevoie s spunem c obezitatea este n legtur cu un risc crescut de boli de inim i de aceea crete i mai mult riscul de moarte prematur la persoanele suferinde de diabet sau boli de inim. Sfaturi importante pentru a reduce obezitatea Alimente interzise celor care doresc s slbeasc:

unc, carne gras, sosuri Bere, lichior, vin Unt, margarin Prjituri, checuri, fursecuri, biscuii, gogoi, plcinte,produse de patiserie Bomboane, ciocolata, nuci Creme, budinc, brnz Cartofi prjii, cipsuri Pizza, popcorn, snecsuri Deserturi cu gelatin, pudinguri Prjeli, sosuri Miere, gem, jeleuri, zahr, sirop ngheat, erbet Lapte integral Msline Sucuri ndulcite Iaurt cu arome fructate

Bulimia si obezitatea - tulburari de alimentatie si greutate


Comportamentele alimentare anormale sunt cauzate de obicei de o combinatie de factori, care includ: - norme sociale care favorizeaza caractere delicate; - personalitatea vulnerabila; - distorisiuni ale perceptiei; - supraevaluarea beneficiilor cresterii sau scaderii in greutate sau modificarii formei; - regimul alimentar, in special la varste critice. Acesti factori laolalta pot duce la tulburari de dezvoltare semnificative si la tulburari de alimentatie sustinute de insusi bolnavul, in principal anorexia nervoasa si bulimia nervoasa. Tulburarile de alimentatie, care incep ca un raspuns la restrictia calorica stricta, se transforma treptat in probleme de autoapreciere, in relatiile interpersonale si de dispozitie. Aceste comportamente alimentare sunt sustinute de preocuparile bolnavului in legatura cu greutatea si de o teama irationala de a deveni supraponderal, precum si de distorsionarea imaginii propriului organism.

Bulimia - O obsesie letal


Ajung s-i piard smalul dinilor, s le cad prul, s nu mai aib nici un pic de stim de sine i chiar s se sinucid. Cel mai adesea, puterea de a spune ce au pe suflet i-o gsesc doar in faa unui calculator. Se ascund in spatele bolii, fr s dea nici cel mai mic semn c viaa lor a devenit un chin. Doar cnd se tiu in siguran, nevzui i netiui de nimeni, ii vr degetele pe gt i las s se vad faa hidoas a viciului care a pus stpnire pe viaa lor: bulimia. Puine sunt cazurile in care bolnavii se hotrsc s dea ochii cu un specialist. Unii dintre ei mor, mcinai de boli provocate de vrsturi. "Voiam s fiu perfect, s fiu uoar, s scap de griji, s fiu iubit. i aveam micul meu secret, al crui nume nu l-am aflat dect cnd era prea trziu. De fiecare dat cnd aveam vreo dezamgire, mncam. Umpleam golul acela imens cu mncare. i cnd simeam c plesnesc, m aplecam asupra scaunului de la wc. Mi se intmpla s vomit de cinci-ase ori pe zi i nimeni nu bnuia nimic. Cnd nu eram bulimic, o ddeam in anorexie. Am incercat toate pastilele de slbit posibile i am ajuns s fiu dependent de amfetamine. Am incercat i laxative i diuretice. Nu mncam uneori cu zilele i apoi reveneam la obiceiurile de bulimic. Nu mai tiu ce inseamn s mnnci normal." Semnat: Ema. Un nume care tinuiete de ani de zile, un om care a incercat s se elibereze de povara pe care o poart povestind pe un forum. Singurul loc, poate, unde a reuit s-i spun durerea. TRAI HAOTIC. Conform Asociaiei Medicale Europene (MEA), in Europa, 6 din 10.000 de femei au anorexie, 8,5 din 10.000 au bulimie i aproape 50% dintre persoanele cu anorexie nervoas au episoade de bulimie. Aceastea sunt mai frecvent intlnite la tinerele cu vrste cuprinse intre 12 i 20 de ani. Conform spuselor psihologului Stncescu Raluca, "una din 10 persoane care sufer de bulimie este un brbat, iar trei din 100 sunt femei. Bulimia este o tulburare emoional. Iar primul pas in terapie este identificarea problemelor afective pe care

pacientul le are, dup care normalizarea mncatului. Persoana cu bulimie oscileaz intre crize in care simte c nu mai deine controlul asupra cantitii de alimente consumate i

comportamente de compensare, precum vrsturi autoprovocate, diete drastice, folosirea laxativelor, a diureticelor, sau practicarea in exces a sportului". DISTRUGEREA ORGANISMULUI. In mintea tinerei de 21 de ani, un gnd insuportabil incolise: "Dac o
s fac cancer esofagian sau cancer de plmni, cum citise ea pe internet? Antonescu-Botezat Ileana, medic primar psihiatru la Spitalul Titan Gordos, spune c bulimia netratat poate duce la moarte prin "apariia unor tulburri hidro-electrolitice, deshidratare care provoac disfuncionaliti, in special la nivel cardiac - aritmii severe, schimbri de PH, dureri abdominale, osteoporoz. De asemenea, in urma deshidratrii pot aprea insuficiene hepatice, renale". Se consider c 10% din persoanele care sufer de bulimie vor deceda din diverse cauze corelate acestei afeciuni: inaniie, atac de cord sau alte complicaii medicale, suicid. MRTURISIRE TIMORAT. Pe Ioana trebuia s o intlnesc in faa Teatrului Naional. Nu a venit. Mi-a trimis ins un mail prin care ii povestea temerile: "tiu c am fost la c nu am venit. Ins, chiar nu sunt i nu voi fi niciodat pregtit s vorbesc cu cineva despre asta. Totul se datoreaz depresiei continue pe care o am de ase ani aproape. De vin sunt problemele din familie i stresul permanent pe care il am la gndul c nu voi ajunge s-mi ating elurile in carier. Mncarea este singurul lucru in care m refugiez cnd sunt stul de mizeria uman din ara asta. Dac mcar s-ar fi intrevzut o speran in reabilitarea situaiei mele, poate c a fi venit. Nu voi avea niciodat tria de caracter de a m arta lumii aa cum sunt." FRICA DE EEC. Irina, Ema, Ioana. Tinere care i-au petrecut unii dintre cei mai frumoi ani fcnd drumuri disperate intre frigider i toalet. Cum ar putea s-i arate chipul sau s spun lumii, deschis, prin ce trec? Ruine, team, vinovie, toate se adun in sufletul lor i le impidic s apeleze la ajutor specializat, iar la final spun, aa cum mi-a mrturisit Irina: "Nu-i aa c este att de degradant ce am fcut?". Nu le putem identifica pe strad. Au greutate normal, iar pe dinafar par sntoase tun. In realitate, suferina le face s se interiorizeze i s cad in depresii. Din cnd in cnd se elibereaz, scriind anonimilor pe forumuri, aa cum a fcut i Ema: "Imi doream s fiu frumoas, dar m-am urit. Am tenul palid, sunt deshidratat. Cel mai grav este c mi-am pierdut stima de sine. Nu pot avea o relaie de iubire, pentru c de fiecare dat am impresia c nu merit s fiu iubit. Imi e dor de mine. tiu c imi fac ru. Vreau s m schimb, dar imi este team. Imi este groaz de eec i tremur de fiecare dat cnd am ansa de a demonstra ceva. Visez s fiu perfect, dar tiu c nu voi fi niciodat. M inchid in mine, m ascund intr-un univers al meu, unde nu trebuie s demonstrez nimic nimnui, nici mcar mie".

"Doar o reducere a tensiunilor..."


Cercettorii consider c bulimia se asociaz cu sentimente de insatisfacie legate de propria persoan, corelate cu o preocupare exagerat pentru greutatea corporal. "In spatele acestor tulburri stau emoii foarte puternice. Bulimia nu este o tulburare care se vindec prin voin. Este lupta zilnic cu emoii precum team, vinovie, ruine, tristee, sentimentul de a fi inadecvat, emoii a cror intensitate pare de nesuportat. ndopndu-se cu mncare, persoana respectiv ii distrage atenia de la adevratele probleme din viaa social", este de prere psihologul Stncescu Raluca.n timpul unei "edine de infulecat" se pot consuma intre 1.000 i 20.000 de calorii, ceea ce va crea o senzaie de disconfort. De-ndat ce plcerea de a mnca a fost satisfcut, apare un puternic sentiment de vinovie. Elimin prin vrsturi tot ce au in stomac, creznd c in acest fel slbesc. Psihologul Stncescu este de prere c "vrsturile nu duc la scderi in greutate, ci la reducerea intensitii emoiilor". Terapia cognitiv-comportamental realizat in cabinete de specialitate este de scurt durat. De-ndat ce aceasta se incheie, terapeutul are sarcina de a urmri evoluia ulterioar a pecientului prin intlniri o dat la trei sau ase luni.

Bulimia nervoasa - hiperfagie


Generalitati Bulimia este tulburare de alimentatie, caracterizata de un consum alimentar excesiv. O persoana cu bulimie mananca o cantitate mare de alimente intr-o perioada scurta de timp, pentru ca apoi sa-si provoace varsaturi, sa se supuna unui exercitiu fizic exagerat, sa consume laxative, diuretice sau alte medicamente in scopul unei eliminari fortate a alimentelor. Persoanele afectate de bulimie sunt obsedate de propriul aspect fizic si nu au respect de sine. Persoana afectata de bulimie pierde controlul alimentar in timpul unui astfel de episod de infulecare; apoi este cuprins de rusine, vinovatie si frica intensa de ingrasare si reia comportamentul excesiv, realizand un cerc vicios. Nediagnosticata si netratata, boala conduce la probleme serioase de sanatate. Etiologia bulimiei este neclara, dar se pare ca apare ca rezultat al asocierii unui istoric familial (genetic) cu anumite influentele sociale precum admirarea unei siluete longiline, dar si a unui tip de personalitate care tinde la perfectionism. Evenimentele stresante ale vietii de zi cu zi pot declansa bulimia in cazul persoanele predispuse sa dezvolte boala. Bulimia debuteaza cel mai frecvent in adolescenta tarzie sau la adultul tanar, in special la femei de rasa alba, baieti adolescenti, insa poate aparea chiar si la adulti. Deoarece este o boala cronica, aceasta persista si pe parcursul vietii adulte. La fiecare 10 femei cu bulimie, un barbat dezvolta aceasta boala. Sportivii, in general sau persoane cu anumite profesii care necesita o constitutie fizica cu greutate mica, precum balerine, manechine, gimnasti, au un risc crescut de a dezvolta bulimie. Anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivitatii sau acceselor maniacale (comportament obsesiv compulsiv) au de asemenea, un risc crescut de a dezvolta boala. Majoritatea persoanelor cu bulimie apartin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu toate ca boala nu are legatura cu statutul socio economic, rasa sau originea etnica.

Cauze Etiologia bulimiei nu este cunoscuta dar pare sa aiba legatura cu istoricul familial, influentele sociale (idealul unei siluete perfecte), precum si cu anumite tipuri de personalitate (care tind la perfectionism). Un risc crescut de aparitie a bolii o constituie existenta unui parinte, sora sau frate care are bulimie, insa, aceasta poate fi doar una din cauze. Evenimente stresante precum divortul, schimbarea domiciliului, decesul unei persoane apropiate, pot declansa boala la persoanele predispuse. Simptome episoade recurente de apetit exagerat si consumul unor cantitati mari de alimente intr-o perioada scurta de timp (mai putin de 2 ore); - pierderea controlului alimentar si a cantitatii de alimente consumata; - sentimentul de vinovatie dupa episodul de infulecare si frica intensa de ingrasare; - autoinducerea varsaturilor, efort fizic excesiv, folosirea de laxative, diuretice, sirop de Ipeca (provoaca varsatura dupa ingestia orala) sau a emeticelor. Folosirea inadecvata a acestor medicamente poate duce la complicatii severe, chiar la deces. - episoade recurente de mancat in exces, urmate de eliminarea alimentelor consumate care apar cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de cel putin 3 luni - autoevaluarea bazata pe greutatea proprie si aspectul fizic general. Bulimia poate fi greu de diagnosticat datorita secretismului fata de episoadele de infulecare si eliminare, precum si a negarii simptomatologiei. De multe ori anturajul remarca primul semnele bolii. Simptome care se asociaza frecvent cu bulimia nervoasa, precum depresia, abuzul de substante sau tulburarile de personalitate, pot face mai dificil tratametul bolii. Recuperarea poate dura un timp indelungat si recaderile sunt comune. Daca pacientul se simte foarte descurajat sau are tendinte de suicid, are nevoie imediata de ajutor de specialitate (este important ca familia sa observe aceste probleme si sa apeleze la ajutor specializat). Bulimia este diferita de anorexia nervoasa. Persoanele cu anorexie cantaresc aproximativ 85% sau chiar mai putin decat greutatea lor ideala. Majoritatea persoanelor cu bulimie au o greutate normala. O parte din cei care sufera de anorexie nervoasa isi provoaca varsaturi, totusi aceasta boala este o entitate clinica aparte.

Factori de risc Riscul aparitiei bulimiei nervoase este crescut in randul persoanelor care prezinta: - parinti, frati, surori, cu o tulburare de alimentatie sau care sunt supraponderali sau obezi; - istoric familial de tulburari psihice precum depresia; - istoric familial caracterizat prin abuz de substante medicamentoase; - exces ponderal dupa inceperea unei diete alimentare restrictive; - un anumit gen de caracter/personalitate cu tendinta la perfectionism; - un ideal al conformatiei fizice cu greutate mica, gasindu-se intr-o lupta continua cu valorile socio-culturale.

Profilaxie
Nu exista nici o metoda cunoscuta de a preveni bulimia nervoasa. Tratamentul precoce este considerat metoda cea mai buna de a incetini si de a stopa evolutia bolii. Recunoscand semnele bolii si apelarea la ajutor specializat pot preveni complicatiile bolii.

Cauzele obezitatii la romani: alimentatia nesanatoasa, sedentarismul


Conform unui studiu recent, in Romania exista 4 milioane de persoane care sufera de obezitate. Rezultatul studiului este cu atat mai ingrijorator cu cat se pare ca acesta cifra este in continua crestere. Cauzele obezitatii ? Obiceiurile alimentare nesanatoase, consumul excesiv de produse de tip fast-food, sedentarismul. Exista numerosi alti factori - genetici, de mediu, psihologici si comportamentali implicati in aparitia acestui dezechilibru intre caloriile consumate si cele utilizate.
Sedentarismul ne fur sntatea Lipsa activitii fizice ne deregleaz organismul, avertizeaz medicii, i poate pune n dificultate chiar i activitatea creierului. La persoanele care nu obinuiesc s fac micare se pot realiza doar anumite conexiuni n creier, i nu toate, aa cum este normal, iar cauza este dat de lips de oxigenare pe care doar o activitate fizic o poate asigura. Lipsa micrii predispune la boli de inim i hipertensiune arterial, ateroscleroz, accident vascular cerebral i chiar infarct. Sedentarismul este i elementul principal n apariia obezitii, maladie care poate predispune la numeroase afeciuni tulburri vasculare periferice i insuficien venoas sau varice ori coxartroz.

Lenei i bolnavi n ciuda semnalelor potrivit crora lipsa activitii fizice are efecte negative asupra sntii, oamenii par a nu fi convini de acest lucru, chiar dac statisticile de la autoritile de sntate public arat c numrul afeciunilor, de diferit natur, este n cretere. n evidenele Autoritii de Sntate Public Vaslui snt 1.200 de persoane obeze. Numrul lor a crescut de la an la an i cuprinde chiar i copii. Medicii specialiti spun c vinovai snt pacienii, care nu au luat din timp msuri i au ajuns la greuti impresionante. "Abia m mic de ici pn colo. Inima mi plutete n grsime. Mi-a zis medicul s slbesc cel puin 20 de kg i nu reuesc. Cred c i dac beau o can de ap m ngra. i invidiez pe cei supli, mai ales c tiu c i eu am fost odat aa.Din pcate, nu exist tratamente minune pentru noi", ne-a spus un vasluian cu 110 kg, cruia i recomandm noi un tratament: voin, diet i sport. Lipsa de micare este unul dintre motivele pentru care evidenele hipertensivilor adun 32.260 de vasluieni. Dumanul din farfurie Nutriionitii spun c sntem singurii vinovai pentru kilogramele acumulate: nu ne hrnim sntos i nu facem micare. "Nu e mare lucru s mnnci sntos, trebuie doar s ai voin i s respeci anumite reguli. Apoi, e foarte important e s faci micare. Multe doamne cred c dac iau nite pastile la care fac tia reclam, slbeti rapid. Greit!", ne-a spus Ioan Iacob, nutriionist. La Botoani, numai anul trecut 200 de persoane s-au prezentat la medic pentru a primi ajutor n privina kilogramelor n plus. Majoritatea au declarat c stau mai mult pe acas i nu fac suficient micare. Pe lng ei, o statistic ntocmit separat arat c 35 de copii au fost ndrumai s respecte o diet hipocaloric. n acest caz se evideniaz biatul de 7 ani de la Tudora, care cntrea 100 de kilograme. Copilul tia un singur fel de mncare, jumri cu mmlig, iar de fotbal sau alte jocuri care implic micare nici nu venea vorba. "Micarea este salvarea. Cum s nu te faci de 200 de kilograme, dac stai i te mai i ndopi cu prostii?", a spus dr Corneliu Saradan, de la ASP Botoani. Asupra sedentarismului atrag atenia i specialitii n medicin sportiv. "Sedentarismul este un pericol permanent n ziua de astzi, deoarece provoac afeciuni cardio-vasculare, i nu doar persoanelor n vrst, ci i copiilor i adolescenilor. nmulirea posesorilor de maini a redus considerabil numrul celor care merg pe jos, eliminnd plimbrile n aer liber, de fapt cea mai la ndemn practic pentru eliminarea acestei boli. Sigur, nu ne referim la plimbri de doar 10 minute pe zi, ci cam de o or, nsumnd patru-cinci kilometri. Persoanelor cardiace le recomandm n anotimpul rece s practice ciclismul, s mearg la sniu ori la patinaj, iar vara s mearg la slile de for, care, comparativ cu anii 90, snt mult mai multe i care snt destinate unei categorii mult mai largi", ne-a declarat dna dr Georgeta Deac, medic primar la Policlinica Sportiv din Iai

STUDIU DE CAZ
Obezitatea cu multiple semnificaii psihologice 1.Date personale Nume,prenume- B.N. Vrsta- 12 Ocupaia- elev 2.Prezentarea problematicii prezente Pacientul este adus la psihoterapeut de mama sa deoarece avea o greutate corporal prea mare pentru vrsta de 12 ani i dup opinia mamei nu avea destul perseveren n a ine un regim alimentar prescris de medic. Mama pacientului este medic, divorat de trei ani i n prezent nu are nici o alt relaie cu un brbat. Copilul a nceput s ia n greutate dup divorul prinilor si i continu s se ngrae. Pacientul nu crede c ar avea o problem care s necesite psihoterapie, exprimnd acest lucru nc din primele momente ale ntlnirii. Mama sa ns este ngrijorat din cauza greutii prea mari a copilului. 3.Dignostic psihiatric Nu putem s emitem un diagnostic psihiatric, obezitatea copilului nefiind nsoit de alte manifestri. 4.Descrierea problemei biopsihosocial Exist multe teorii cu privire la obezitate i cauzele sale psihologice. Dac am trece n revist aceste cauze psihologice observm c n cazul pacientului acestea se regsesc i explic situaia copilului. Una din explicaiile psihologice ale obezitii se refer la nlocuirea unei nevoi, a unei plceri cu plcerea mncatului. ndeosebi cauze de ordin afectiv, fac persoana s nlocuiasc dragostea cu un substitut care poate fi a mnca. Pacientul ncepe s se ngrae dup divorul prinilor si, cnd pierde relaia cu tatl su i tot contextul de siguran al familiei se destram. Mama copilului nu dorete s menin nici o relaie cu fostul so i limiteaz ntlnirile copilului

cu tatl su pe motiv c biatul este prea ocupat cu temele de la coal pentru a avea timp de ntlniri cu tatl su i pentru c acesta ar avea o influen negativ asupra biatului. Acest lucru ne poate duce la simbolistica de nglobare a tatlului prin creterea n greutate a copilului.

Un alt motiv al obezitii care se poate regsi i n cazul prezent este cel al creterii n greutate datorit rolurilor la care copilul simte c nu face fa. Greutatea crescut este o manier de a se simi mai mare i mai puternic. Dup divor mama biatului i-a acordat acestuia un rol parental sau de partener, astfel nct copilul a putut simi nevoia de a fi mai puternic pentru a face fa noilor roluri. Totodat este posibil ca biatul s se protejeze mpotriva unei apropieri prea mari de mam, mrind simbolic distana. O alt cauz este loialitatea fa de familie. Mama biatului, dar i bunica sa au o greutate corporal mai mare, fr ns a fi obezitate, iar copilul putea s simt nevoia de a fi loial familiei mamei i a arta n acest mod apartenena. De asemenea, mncatul era un comportament valorizat n familia mamei i de ctre aceasta, modelul de persoan corpolent fiind unul pozitiv. Totodat acest comportament al copilului putea s aib i beneficiul de a petrece ct mai mult timp cu mama. Fiind respins de colegii de joac, copilul era nevoit s aleag aciuni de timp liber mpreun cu mama sa confirmnd poziia de partener al mamei, poziie incontient cerut de mam. Observm c situaia copilului este complex i c doar implicarea mamei n terapie poate modifica lucrurile. Din acest motiv mama a fost invitat mpreun cu biatul la psihoterapeut. 5. Obiectivele terapiei Terapia a avut mai multe obiective: a. S restabileasc rolurile copilului n raport cu mama sa; b.S restabileasc relaia fireasc a biatului cu tatl su; c.S determine un comportament de control alimentar i de greutate a corpului din partea copilului. 6.Planul de intervenie Psihoterapia a vizat att coplilul ct i mama copilului, uneori mpreun, dar i separate, pe parcursul a peste 30 de edine sintetizate astfel: 1. Anamnez.Stabilirea obiectivelor ( edin mpreun) 2.Identificarea cauzelor. ( edin mpreun) 3. Realizarea unei genograme pentru a contientiza mama rolurile din familia sa. Schimbarea rolului copilului. (edin cu mama). 4. Schimbarea rolului copilului. Continuarea obiectivelor edinei anterioare. (edin cu mama). 5. Stabilirea unui sistem de recompense pentru respectarea regimului alimentar. ( edin mpreun)

6.Exerciii de sugestibilitate. ( edin cu biatul i mama) 7. Trans hipnotic. Metafor terapeutic. ( edin cu biatul) 8. Trans hipnotic. Control corporal. ( edine cu biatul)

9.Trans hipnotic. Linitirea copilului din interior ( edin cu biatul) 10. edin cu mama biatului pentru contientizarea importanei tatlui pentru copil. Tehnica scaunul gol pentru separare i iertare. Travaliu de separare de mama proprie, Travaliu de separare emoional de tatl su i Travaliu de separare de fostul so. (edine cu mama). 11. Discutarea rolurilor de so i tat i delimitarea lor. (edin cu mama). 12. Trans hipnotic. Ancorarea n resurse. ( edin cu biatul) 13. Trans hipnotic. Control corporal. Recadrarea n 6 pai ( edine cu biatul) 14. Trans hipnotic. Progresie de timp. ( edin cu biatul) 15. Finalizarea terapiei. ( edin mpreun) 7. Momente semnificative n timpul psihoterapiei Pe parcursul psihoterapiei att copilul ct i mama au fost receptivi i dispui s colaboreze autentic. Copilul a neles repede legtura dintre terapie i problemele lui, reacionnd foarte bine la exerciiile de sugestibilitate. De altfel, vrsta pe care o are este foarte potrivit pentru o astfel de abordare terapeutic, fiind o vrst n care sugestibilitatea este nc mai mare dect la adult, dar i posibilitatea de a nelege este suficient. n ce privete edinele cu biatul acesta a luat terapia ca pe un joc, dorindu-i de fiecare dat s experimenteze noi lucruri. Pacientul are o imaginaie crescut i lucrul cu propriul corp a fost foarte bine primit. Copilul i-a imaginat un obiect de pe alt planet, nedescoperit n realitate, care arde grasimea. Cu acest obiect a lucrat n toate edinele care aveau acest scop. n scenariul de ancorare n resurse, a indentificat ca resurs puterea. A descoperit cnd a avut aceast calitate i ancore pentru ea. Puterea a simit-o cel mai intens cnd se juca pe computer i a nvins. Progresia de timp l-a determinat pe pacient s identifice ca moment cnd va avea o greutate normal, nceputul unui nou an colar. S-a vzut uimind colegii cu noua greutate i aspect fizic. Mama pacientului a integrat repede un nou sistem stabilit de recompense i i-a lucrat propriile temeri i relaii nefinalizate afectiv. A acceptat c biatul are nevoie de relaia cu tatl su. A difereniat rolul de tat de cel de so. I-a acordat biatului rolul de copil n familie i nu de partener. Un aspect semnificativ al anamnezei a fost pus n eviden prin genogram. Strbunica biatului a murit dup rzboi cnd hrana se gsea greu i a mncat fin cu praf de sticl. Acest lucru este extrem de important n semnificaia pe care familia o acord hranei. Hrana

reprezint pentru familie sigurana existenei. i totodat bunstare. De altfel, accesul la hran este nelimitat pentru copil i valorizat mult de ctre bunic. Este un aspect al unei familii nstrite. Mama a neles acest semnificaie a hranei pentru familie i a reuit n acest fel s privesc altfel comportamentul de a mnca i s acorde altor activiti semnificaia de bunstare i siguran afectiv. Considerm c a fost cheia reuitei acestui caz. De o mare importan este relaia de dependen a mamei biatului cu propria mam( de unde i diabetul doamnei) i relaia neterminat cu tatl ei.

8. Rezultate La sfritul psihoterapiei pacientul i respecta regimul alimentar i ncepea s scad n greutate conform ateptrilor medicului dietetician.( aproximativ 6 kg) Rolurile copilului s-au restabilit, ocupnd acum locul de copil n raport cu prinii si. Relaia cu tatl a fost reluat, biatul petrecnd cu tatl su ct timp dorea. Mama a neles cauzele obezitii copilului i a reuit s fac schimbrile necesare.

CONCLUZII
Pentru a evita instalarea obezitatii, nu este nevoie numai de modificarea dietei si de exercitii fizice regulate, este nevoie de o modificare a mentalitatii si a stilului de viata. Sa avem deci mai multa grija la ceea ce mancam, sa ne impunem un mod de viata sanatos, cu mai multa miscare si mai putine calorii ! Dup cum s-a vzut, lipsa de micare ne reduce i din activitatea cerebral, ce poate avea grave urmri n carier. Sportul este recomandat inclusiv de psihologi, care atrag atenia c depresia are una dintre cauze i lipsa de micare. "De ce este bine s facem micare? Pentru a obine o stare de bine i tonusul necesar continurii oricrei activiti. Prin micare, sngele oxigeneaz creierul, iar endorfinele, hormonul fericirii dup cum mai este cunoscut, se excret n cantitate mai mare, ceea ce ne aduce starea de bine, foarte important n obinerea unei atitudini pozitive. Trebuie s avem mereu ncredere n sport, c ne ajut s avem o siluet de invidiat. Dac nu ai ncredere, nu obii nimic. S tii c eu recomand mcar un sfert de or de plimbri n aer liber persoanelor cu depresii, copiilor cu comportamente deviante i cu agresivitate crescut. Este bine s ne formm o obinuin din a face micare", ne-a sftuit psihologul Mihaela Gheran.

ANALIZE STATISTICE I STUDIU DE CERCETARE PRIVIND OBEZITATEA


1. IPOTEZA DE LUCRU

2. MATERIAL SI METODA 3. REZULTATELE STUDIULUI 4. DISCUTIA REZULTATULUI


2. Material si metoda In cadrul studiului au fost evaluati 220 de pacienti cu supaponderabiliatete de gradul I si II aflati in evidenta Spiatalului Institutul de nutritie si boli metabolice N. Paulescu in cursul anului 2007(ianuarie-noiembrie) cu varsta cuprinsa intre 40 si 79. Doar 50 dintre acestia sufereau de obezitate. 2.1 Scopul lucrarii: Scopul lucrarii a fost acela de a urmarii influenta factorilor psihologigici asupra comportamentului alimentar pe un lot de pacienti supraponderali si obezi. Avand in vedere ca obezitatea a devenit o pandemie si ca riscul complicatiilor a crescut simtitor ar trebui insistat pe cauzele care au dus la constituirea excesului ponderal , pe instituirea unei alimentatii sanatoase inca din copilarie si a unui program de exercitii fizice regulat cat si pe determinarea cauzelor care duc la esecul dietelor si revenirea pacientilor obezi la obiceiurile anterioare. Dieta ar trebui implementata ca facand parte din viata de zi cu zi si nu vazuta ca un regim de slabit pe termen limitat,iar rolul psihologului in echipa medic-pacient ar trebui sa fie bine definit.Ar trebui incercat sa se identifice si sa se elimine factorii predispozanti care au dus la excesele alimentare. 2.2 Caracterizarea grupului Grupul pacientului luat in studiu este alcatuit din 220 de persoane aflate in evidenta IBNSBMN.Paulescupe perioada ianuarie noiembrie 2007. Pentru caracterizarea starii de nutritie a grupului sau folosit urmatorii indicatori: greutatea ideala(GI) si abatere de la greutatea ideala. Pentru fiecare persoana in parte s-a calculat greutatea ideala cu ajutorul formulei: GI=50+0.75(I-150)+(V-20)/4 -formula Asigurarilor Metropolitane din New York Unde GI=greutate ideala I= inaltime in centrimetri V= varsta in ani Formula este preferata intrucat ia in calcul varsta si sexul. In lucrarea de fata mi-am propus sa investighez asocierea obiceiurilor alimentare cu supraponderalitatea si obeziatatea unui grup de 220 de persoane aflat in evidenta Institutului Nicolae Paulescu. Motivele pentru care m-am orientat spre acest grup populational sunt urmatoarele: 1. Prevalenta crescuta a suprapoderalitatii si obezitatii in populatia adulta in Romania

2. Etoregenitatea grupului, alcatuit din persoane ce provin din diverse medii sociale si profesionale 3. Reprezinta un grup populational ce doresc sa scada in greuate si au probleme datorita surplusului in greutate 4. In marea lor majoritate problemele cu greutatea sun cauzate de catre aportul alimentar crescut si inadecvat nutritional 5. Grupul este format din persoane supraponderala grad I si II si obezitate grad I, II si III Metodele trebuie sa fie simplu de aplicat, sa aiba costuri reduse si sa determine obtinerea de rezultate reproductibile. La baza stau obiceiurile alimentare care pot fi clasificate dupa cum urmeaza: Pentru estimari la nivel familial: metoda listei de alimente, metoda inventarului, si cercetare venitului familial Pentru estimari la nivel individual avem evaluare dietei pe 24 de ore, istoricul dietetic, chestionarele de frecventa alimentara si metoda prin cantarire. Studiul realizat pentru aceasta lucrare incearca sa arate ca obiceiurle alimentare au o importanta crescuta in aparitia excesului ponderal si a obezitatii, chiar daca aceste nu sunt singurele responsabile de constituirea obezitatii. Factorii principali raman insa cei socio-economici, psihologici, culturali si religiosi. Dintre factorii alimentari prediospozanti: cresterea semnificativa a consumului de grasimi si zahar fata de nivelurile normale, cresterea consumului de produse rafinate cu o inalta densiatate calorica, crestera consumului de alimente cu grad ridicat de prelucrare tehnologica ceea ce provoaca pierderi in nutrienti esentiali, reducrea consumului de glucide complexe si a cerealelor integrale, glbalizarea culturii fast-food. Indiferent de metoda aplicata, se uramreste evaluare consumului mediu zilnic al unui individ pe grupe de alimente si pe grupe de nutrienti. In prima parte a anchetei se evalueaza consumul pe grupe alimentare, consum care este ulterior transformat in nutrienti cu ajutorul tabelelor de compozitie a alimentelor. Rezultatele obtinute se compara cu recomandarile pentru o buna nutritie. Gradul de precizie al anchetelor alimentare este extrem de diferit, datele sunt de regula orientative si au o doza variabila de subiectivitate. In cazul studiului nostru am folosit ca metoda chestionarul cu raspunsuri libere si preformate pentru cercetarea frecventei obiceiurilor alimentare. Persoanele incluse in acest studiu au fost rugate sa raspiunda la intrebarile acestui chestionar, care investigheaza obiceiurile alimentare ale persoanei, existenta obezitatii in familia nativa si in familia proprie. Completarea chestionarului s-a facut individual, fara a se mentiona numele sau adresa ceea ce ne facem sa credem ca raspunsurile, desi subiective, oglindesc destul de veridic aspectele investigate. Analiza si prelucrarea staistica a datelor cu ajutorul unei baze de date( date adunate cu ajutorul chestionarelor), realizate in programul Microsoft XL.

Anexa chestionar
Pacientilor li s-a aplicat urmatorul chestionar: 1. Nume si prenume 2. Vasta a) 19-40 ani b) 45-50 ani c) 50-60 ani d) 60-70 ani e) >70 de ani 3. Sex F/B

4 .Greutate actuala : 5. Variatii ale greutatii in ultimul an : 6 .Inaltime: 7. Ocupatie: 8. Mediu de provenienta Urban / Rural IMC=

9. Nivel de educatie

a) scoala generala b) Liceu c) Studii superioare

12. Consumati alcool 13.Fumati

Da / Nu

Da / Nu / Fost fumator

14. Cand ati constatat ca ati inceput sa cresteti in greutate? 15. Sotia/sotul, copii au greutate normala? Da / NU Da / NU

16. Considerati ca mancati mai mult decat restul comesenilor? 17. De cate ori luati masa pe zi? - 2-3 mese/zi - 3-5 mese/zi

- mai mult de 5 mese pe zi 18. Sunteti continuu preocupati de gasirea si achizitionarea alimentolor? Da/ Nu

19. Daca timpul va permite, pregatiti cu placere gustari sau mancaruri gatite pentru dumneavoastra/ restul familiei? Da / Nu 20. Sunteti permanent preocupati de mancare, ati manca tot timpul? 21. Ati practicat in mod regulat un sport( chiar sport de performanta)? 22. Frecventati Sali de sport? De cate ori pe saptamana? Niciodata 1-2 ori/saptamana 3-5 ori/saptaman Mai mult de 5 ori Da/ Nu Da/ Nu

23. Sarbatoriti cu placere evenimente in familie in jurul unei mese bogate? Da / Nu 24. Nu plecati in concediu decat daca stiti ca veti avea in locul de vacanta alimente suficiente, masa asigurata, etc.? Da / Nu 25. La masa cereti frecvent portii in plus? Da/ Nu

26. Va sculati de la masa numai cand va simtiti satui? Da / Nu 27. Va plac dulciurile, produsele de patiserie, nu refuzati chai cand sunteti satui? Da / Nu 28. Va place carnea mai grasa, maionezele, prajelile? 29. Ce ati alege: cartofi prajiti sau cartofi fierti? 30. Cand mancati cu alte perasoane terminati primii chiar daca ati servit o portie mai mare? Da / Nu 31. Ati apelat la vreun consult de specialitate? Da / Nu Da / Nu

32. La consulturi medicale de rutina vi s-a spus ca aveti o greutate prea mare care poate fi un risc pentru sanatatea dumneavoastra? Da / Nu 33. Vi s-a spus ca ati fi prea grasi din cauza unor tulburari endocrine? 34. Ati tinut cure de slabire? Da/ Nu Da/ Nu Da / Nu Da / Nu

35. Va supara sporul de greuatate? 36. Serviti micul dejun in fiecare zi?

37. Consumati produse de fast-food? Cat de des? - zilnic

- saptamnal - ocazional 38. Consumati bauturi racoritaoare? 39. Numar de mese pe zi : 40. Mancati regulat Da/ Nu a) preparate de casa b) preparate comert 42. Consumati carne si preparate din carne(mezeluri) : A. zilnic B. de 2-3 ori/sapt C. o data pe sapt D. ocazional E. nu consum 43. Numar de portii in ziua in care consumati carne: -o portie reprezinta (exemple) :50-80 g carne macra gatita,pasare sau peste;80 g reprezinta aproximativ o jumate de piept de pui de marime medie 44. Consum preponderent a) carne rosie (porc,vita,oaie) b) carne alba (peste,pui,curcan) 45. Consum preponderent a) carne afumata b) carne neafumata 46. Modul frecvent de preparare a carnii A. prajire B. fierbere C. la cuptor D. gratar 47. Consumati grasimi de origine animala (unt,untura,slanina) A. zilnic B. de 2-3 ori/sapt C. o data pe sapt D. ocazional E. nu consum Da / Nu

41. Consum preponderant:

Figura nr. 1 Distributia pe sexe a pacientilor

Sexul pacientilor Numarul pacientilor Procentaj

Feminin 154 70%

Masculin 66 30%

Tabel nr. 1 - Distributia pe sexe a pacientilor Grupul nostru este alcatuit din 30 % subiecti de sex masculin, iar marea majoritate de 70% fiind reprezentata se subiecti apatinand sexului feminin. 70-79 ani 60-69ani

Grafic nr. 2 Distributia pacientilor in functie de varsta Varsta (ani) Numarul pacientilor Procentajul 40-49 17 8% 50-59 100 45% 60-69 83 38% 70-79 20 9%

Tabel nr. 2 - Distributia pacientilor in functie de varsta Cea mai mare pondere o gasim la grupa de varsta 50-59 de ani , care reprezinta 45% din grupul de studiu . Destul de reprezentativi sunt cei care fac parte din grupa de varsta 6069 de ani,ei reprezentand 38% din total.Sunt apoi urmati de cei din categoria de varsta 70-79 ani,acestia reprezentand 9%.Restul de 8% apartin grupei de varsta cuprinse intre 40-49 de ani.

Grafic nr. 3 Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata

Activitatea fizica desfasurata Numarul pacientilor Procantaj

Minima 100 45%

Medie 105 48%

Maxima 15 7%

Tabel nr. 3 - Distributia pacientilor in functie de activitatea fizica desfasurata Procentaj

Figura nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate Circumstante Procent Copilarie 32% Stres 26% Casatorie 38% Nu stiu 4%

Tabel nr. 4 - Circumstante de aparitie a cresterii in greutate

Figura nr. 5 Familii de obezi in grupul de lucru Tipul de familie Procent Obeza 57% Normala 43%

Tabel nr. 5 - Familii de obezi in grupul de lucru Istoria familiala din punct de vedere al problemelor cu greutatea a reprezentat un punct de interes al acestei lucrari ,astfel antecedentele de obezitate la rudele de gradul I evidentiate la 57% dintre pacienti ar putea sugera o componenta genetica . Genetica obezitatii recunoaste interactiunea a multiple gene( gene de susceptibilitate ) care interactionand cu alte gene si diversi factori de mediu se pot exprima clinic.

Numar de persoane din lotul de lucru

Tipuri de crestere ingreutate

Grafic nr. 6 Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru Tipuri de crestere in greutate Numarul pacientilor Procentaj Supraponderali grad I 14 6% Supraponderali grad II 18 8% Obezitate 50 22%

Tabel nr. 6 - Tipuri de crestere in greutate in lotul de lucru

Procent pacienti
Numar de mese pe zi

Figura nr. 7 Grafic cu distributia nr de mese pe zi Nr mese 2 mese 3 mese Mai multe mese Lot martor 13 % 76 % 14 % Lot lucru 61 % 25 % 15 %

Tabel nr .7 Tabel cu distributia nr de mese pe zi Frecventa saptamanala a consumului diferitelor grupe de alimente ,structura ratiei alimentare ,analiza aportului nutritional ca si diferitele obiceiuri asociate cu maqsa reprezinta puncte de interes al acestei lucrari. 76%ditre subiectii din lotul martor afirma consumul a 3-5 mese pe zi ,13% consuma 23 mese /zi si doar 14%consuma intre 5-7 mese /zi. Desi predomina numarul celor care consuma mai putin in decursul unei zile ,s-a constatat ca un numar crescut dintre acestia obisnuiesc sa manance mai multe portii la o masa.Se stie ca un numar mic de mese pe zi , dar la care se consuma o cantitate mai mare de alimente reprezinta un factor de risc in constituirea sporului ponderal.

Grad de saietate
Procentul pacieniilor

Grafic nr. 8 Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc ingestia de alimente Gradul satietatii Lot de lucru Lot martor Satietate mare 212 pacienti 215 pacienti Satietate relativa 8 pacienti 5 pacienti Tabel nr. 8 - Distributia in functie de momentul in care pacientii celor 2 loturi opresc ingestia de alimente

Lot martor Grafic nr. 9 Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie

Consumul de dulciuri si produse de patiserie Crescut Moderat sau scazut

Lot de lucru 91% 9%

Lot martor 40% 60%

Tabel nr. 9 Distributia in functie de consumul de dulciuri si produse de patiserie

Lot de lucru

Grafic nr. 10 Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase Consum de alimente grase Crescut Moderat sau scazut Lot de lucru 87% 13% Lot martor 55% 45%

Tabel nr. 10 Distributia pacientilor in functie de consumul de alimente grase

Procent de pacienti care prezinta tahifagie

1 Lot de lucru 2 Lot martor

Grafic nr. 11 Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele doua loturi de studiu Un vechi obicei al alimentatiei romanesti indeamna ridicarea de la masa cu burta plina. Medicina moderna este contrara ideii de satietate absoluta la sfarsitul mesei. Din grupul nostru de studiu doar un numar mic de persoane nu se ridica de la masa decat in momentul in care se simt foarte satuli(le plezneste burta), lucru care le ofera si o satisfactie deosebita. Acest lucru considera ei ca este un aspect poztitv. Nici la intrebarea din chestionar, cu privire la faptul daca subiectii obisnuiesc sa se trezeasca noapte din somn pentru a manca nu s-a raspuns afirmativ decat intrun procent foarte redus. Tahifagie Prezenta Absenta Lot de lucru 98% 2% Lot martor 48% 52%

Tabel nr. 11 Distributia pacientilor in functie de prezenta tahifagiei la cele doua loturi de studiu

Grafic nr. 12 Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata

Persoane care au urmat cura de slabire Numar de persoane Procent persoane

Da 171 78%

Nu 49 22%

Tabel nr. 12 Distributia persoanelor in functie de cura de slabire urmata

Grafic nr. 13 Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al supraponderabilitatii in cadrul membrilor grupului de lucru Impactul psihic asupra persoanelor supraponderale Procent de persoane Impact negativ 81% Absenta impactului negativ 19%

Tabel nr. 13 Disributia pacientilor in functie de impactul psihic al supraponderabilitatii in cadrul membrilor grupului de lucru

Grafic nr 14-Distributia pacientilor in functie de frecventarea fast-food-urilor In grupa alimentelor intens calorigene , care se pare ca sunt o cauza majora a supraponderalitatii si obezitatii persoanelor incluse in acest grup populational intra si produsele de patiserie , mancarurile grase,sosuri , maioneze , prec um si produse care pot fi achizitionate din fast food-uri. Astfel,91 %dintre subiecti afirma consumul produselor de patiserie cu o frecventa de 3 -5 ori pe saptamana .Mancarurile grase , sosurile , maionezele sunt preferate de 87% dintre acestia iar restul de 13 % nu recunosc vreo preferinta pentru aceste sortimente alimentare. La fel de important este de remarcat ca 80 % prefera carnea rosie spre deosebire de restul de 20% care prefera carnea slaba. O atentie deosebita acordam celor care frecventeaza fast- food-urile si care reprezinta un procent destul de ridicat 40%.
Activitate profesion ala Nr %

Sedentara 121 55

Usor active 77 35

Moderat activa 11 5

Activa 11 5

Tabel nr 15 - Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea profesionala

Grafic nr 15 Distributia subiectilor in functie de cheltuiala energetica in activitatea profesionala Se observa ca 55 % din pacienti au o activitate sedentara la locul de munca , ceea ce ne demonstreaza rolul sau in aparitia excesului ponderal , avand in vedere ca activitatea profesionala ocupa o mare parte din timpul unei zile. 35 % din subiecti afirma ca au o activitate usor activa in timp ce doar 5 % sunt activi la locul de munca.
Frecventa in sala de sport 1-2 ori/saptamana 3-5 ori/saptamana 5-7 ori/saptamana niciodata Nr. 154 22 11 33 % 70 10 5 15

Tabel nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt

grafic

1.
2. 3.

Grafic nr 16- Distributia subiectilor in functie de frecventa in sala de sportt

Marea majoritate a persoanelor incluse in acest grup de studiu frecventeaza sala de sport pentru a pierde in greutate si numai un procent mic vin pentru mentinerea greutatii actuale.Indreptarea acestor persoane catre o locatie specializata in efectuarea exercitiilor fizice ne demonstreaza constientizarea problemelor individuale legate de surplusul de

greutate.Totusi prezenta in cadrul unei saptamani in sala de sport este foarte scazuta,astfel cei mai multi indivizi -70% au o frecventa de doar 1-2 ori pe saptamana.Se constata procente foarte scazute ale persoanelor care au o frecventa crescuta:10% vin de 3-5 ori / saptamana si doar 5 % / 5-7 ori pe saptamana. sport
Consult medical de specialitate Nr. % Da 77 35% NU 143 65%

Tabel nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de specialitate

1.

Grafic nr 17- Distributia subiectilor in functie de apelarea la un consult de specialitate

Procentul scazut al frecventei in sala de sport precum si procentul crescut al celor care au o activitate profesionala sedentara ar putea explica intr-o oarecare masura problemele pacientilor cu surplus de greutate. Foarte important de studiat ni s-a parut si adresabilitatea persoanelor catre un medic specializat in ceea ce priveste surplusul de greutate ,astfel la intrebarea respectiva din chestionar doar 35% dintre subiecti au apelat la un consult de specialitate,restul de 65 % nu.Totusi ,la consultatiile medicale efectuate pentru alte cauze ,li s-a spus ca nu au suferinte endocrine.

Grafic nr 18- Distributia subiectilor in functie de aparitia complicatiilor datorita obezitatii

Obezitatea se asociaza cu numeroase complicatii, multe serioase din punct de vedere medical ,care altereaza calitatea vietii si conduc la imbolnaviri si moarte prematura.Principalele complicatii sunt metabolice (diabet zaharat , dislipidemie) ;cardiovascculare(hipertensiune arteriala,boala coronariana,accident vasvular cerebal,tromboflebite), respiratorii (hipoventilatie , apnee in somn) , osteoarticulare(guta,leziuni articulare- in special ale celor care sustin greutatea :sold ,coloana lombara). Astfel, din grupul nostru de studiu 40% au fost diagnosticati ci dislipidemie ,20%cu diabet zaharat,15 % cu hipertensiune arteriala, iar 25% prezinta boli asociate(boli cauzate de excesul ponderal).

Grafic nr 20-Distributia pacientilor in functie ponderea afectiunilor asociate celor doua sexe in lotul studiat Tip dieta % Dieta recomandata de medic 22% Dieta din diverse surse 77%

Tabel nr 21 Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Grafic nr 21 Distributia subiectilor in functie de tipul dietei abordate

Mai multe portii la o masa Nr. %

DA 141 64.09

NU 79 35.81

Tabel nr 22 Distributia subiectilor in functie de numarul mese pe zi

Grafic nr 23 Distributia subiectilor in functie de numarul de portii la o masa La aceasta intrebare privind marimea portiilor de mancare:64,09%afirma ca aleg portii de marime mare si doar 35,81% pe cele de marime mica.Marimea portiilor alimentare este o problema comuna majoritatii persoanelor supraponderale si obeze.82% dintre ei obisnuiesc

sa manance seara tarziu iar restul de 18% afirma ca nu au acest obicei.Mancatul foarte tarziu seara este tot un factor predispozant.

Consumul de alimente seara tarziu Nr. %

DA 181 82

NU 39 18

Tabel nr 24 Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu

Grafic nr 24 - Distributia subiectilor in functie de consumul de alimente seara tarziu Portiile consumate % Mici 20% Medii 30% Mari 50%

Tabel nr 25 Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate

Grafic nr 25 Distributia subiectilor in functie de marimea portiilor consumate

Tabel nr 26 Repartitie in functie de sex si IMC Sex F B IMC<25 8 33 IMC=25-29,9 101 33 IMC>30 45 33

Grafic nr 26 Repartitie in functie de sex si IMC Grafic nr 27 Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun in fiecare zi

Mic dejun

DA

NU

Nr. %

176 81%

44 19%

Tabel nr 27 Distributia subiectilor in functie de servirea micului dejun

Grafic nr 28 Distributia pacientilor in functie de consumul desertului dupa masa

Grafic nr 29 Repartitia pacientilor in functie de consumul de bauturi racoritoare

Se observa tendinta crescuta a subiectilor de a consuma bauturi racoritoare.Studiile din ultimea vreme le include si pe acestea ca facand parte dintre elementele cauzatoare ale supraponderabilitatii si obezitatii. Un studiu amplu despre efectele bauturilor racoritoare (chiar si dietetice) asupra greutatii corporale indica cresterea riscului de ingrasare in 41% la personale care consuma cel putin o doza de bautua racoritoare pe zi. Asadar din grupul studiat de noi in aceasta lucrare 76% dintre persoane afirma consuul frecvent al bauturilor racoritoare(fie ele dietetice sau nu) si doar 24% neaga consumul frecvent.
Categorie Emotional-eaters Non Emotionlaeaters Lot martor 120 50 Lot studiu 40 10

Tabel nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar Comportamentul alimentar analizat cu ajutorul chestionarului permite incadrarea pacientilor in doua mari categorii: -fara predispozitie la mancatul emotional -cei care mananca din cauze emotionale

A fost urmarit comportamentul alimentar la pacientii obezi versus non-obezi din cele doua loturi ale acestui studiu. Majoritatea persoanelor obeze fac parte din categoria emotional-eaters indiferent de prezenta sau nu a diabetului zaharat care pare sa nu influenteze atitudinea pacientului fata de alimentatie.Predispozitie pentru mancatul emotionalau avut si pacientii supraponderali din lotul de studiu ,dar mai ales pacientii obezi din lotul martor.

Grafic nr 30-Distributia pacientilor analizati in functie de comportamentul alimentar


Categorie Femei Barbati Emotional-eaters 120 40 Non Emotional-eaters 34 26

Tabel nr 31 Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar

Grafic nr 31 Repartitia pacientilor in functie de sex si de comportamentul alimentar

CHESTIONAR PENTRU SEDENTARI


1. Nume i prenume, vrsta, ocupaia, nlimea, greutatea :

2.

Practicai vreun sport sau facei plimbari zilnice? Ce sport, sau ce distan apreciai c parcurgei zilnic n aer liber?

3.

Cte mese alimentare utilizai pe zi i n ce cantitate(puin, mult, exagerat de mult)? Ce tipuri de alimente preferai s consumai(legume i fructe, carne, mezeluri, fast-food etc.)?

4.

Greutatea v afecteaza viaa cotidian?

5.

Ai discutat cu un medic vis--vis de kilogramele n plus? Ce recomandri ai primit?

CONCLUZII : Din studiul rspunsurilor date de persoanele intervievate rezult c : ..

Caz de obezitate infantil extrem semnalat n China (FOTO)


Xiao Hao are numai trei ani si totusi cantareste de 5 ori mai mult decat un copil de varsta lui. Daca, in medie, un copil de aceeasi varsta are nu mai mult de 12 -13 kilograme, Hiao cantareste peste 60 de kilograme si deja a fost exclus de la mai multe gradinite pentru a nu deveni un exemplu negativ pentru ceilalti copii. Medicii cae l-au investigat sustin ca este vorba de o dereglare hormonala care duce la obezitate. Scepticii sustin, insa, ca este vorba doar de sindromului micului imparat, un sindrom social tot mai des intalnit la parintii chinezi care isi rasfata copilul fara rezerve, si asta dupa ce prin lege li s-a interzis familiilor sa aiba mai mult de un copil. Sursa: Izismile

Sedentarismul copiilor a atins un nivel epidemic


4 iun 2007. Sedentarismul n rndul copiilor a atins un nivel epidemic, e concluzia unui studiu tiinific. Copiii albi i cei asiatici sunt inactivi, cu toate c n familiile lor exist cazuri de diabet i boli cardiace. Cercettorii de la Universitatea din Leicester au ajuns la aceste concluzii dup ce au efectuat un studiu pe 3.500 de elevi din clasele 5-8. Numai jumtate dintre copii merg pe jos la coal. De asemenea, jumtate dintre elevi petrec mai multe ore pe zi jucndu-se la computer sau uitndu-se la televizor. Cercettorul Kamlesh Khunti spune c acest studiu arat nevoia de a implementa o strategie de prevenie a obezitii pediatrice. ( ziarul GANDUL)

BMI - Indexul masei corporale

SUBPONDERAL [<18,5]

NORMAL [<25]

SUPRAPONDERA L [<30]

OBEZ [>30]

Clasificarea obezitii de ctre Organizaia Mondial a Sntii : S TA TU TU L P OND E R A L Subponderal Ideal Supraponderal Obezitate Obezitate Obezitate gr. I gr. II gr. III B MI K G/M 2 < 25 25 - 26 27 - 29,9 30 - 34,9 35 - 39,9 > 40

O prezentare mai detaliata a tipurilor de obezitate apare in urmatorul tabel: P R OC E N T D IN GR E U TA TE A C OR P OR A LA ID E A LA = 120% < 140% = 140% < 160% = 160% < 200% = 200% < 225% = 225%+

TIP D E OB E ZITA TE Blanda Moderata Severa Morbida Super sau maligna

BMI = 20 < 30 = 30 < 35 = 35 < 40 = 40 < 50 = 50+

Limitele variatiei normale ale greutatii corporale


Inaltime masurata fara (cm) 147 150 152 155 157 160 162 165 167 170 172 175 178 180 183 185 188 190 Greutate masurata fara haine Barbati Femei incaltaminte Dorita (kg) Obezitate Dorita (kg) Obezitate (kg) (kg) 48-61 65 42-55 59 49-62 50-64 52-66 53-68 55-70 57-72 59-74 60-76 62-78 64-80 66-83 68-85 70-87 71-90 67 69 71 73 76 78 80 82 84 86 90 92 94 97 43-56 45-58 46-59 47-61 49-63 50-65 52-66 54-68 55-70 57-72 59-75 61-77 60 63 64 66 68 69 71 73 76 78 81 83

Tabel indicnd riscul asociat cu obezitatea


Risc mare (>> 3) Moderat risc (2-3) Mic (1-2)

Diabet Boli Hipertensiunea Osteoartrita Tulburari respiratoriiHiperuricamia Tulburari ale somnului


(Organizatia Mondiala a Sanatatii 1997)

CoronarieneCancer Anomalii Ovar Polichistic

hrmonale

Avantajele scaderii ponderale


Avantajele ale scaderii ponderale (10 % fata de greutatea initiala) Mortalitate 20 25% scadere in mortalitate 30 40% scadere a cazurilor de deces provocat de diabet 40 50% scadere a cazurilor de deces in urma cancerului (obezitatea fiind un factor de risc) Presinea Arteriala scadere cu 10mm Hg a presiunii sistolice scadere cu 20mm Hg a presiunii diastolice Angina simptome reduse cu 90% 33% crestere a tolerantei la efort Diabetul reducrea riscului de diabet cu mai mult de 50% scadere cu 30 50% a glicemiei a'jeun scadere cu 15% a HBAI

Piramida alimentara

Consecinele obezitii

Statistici ngrijortoare: Romnia are din ce n ce mai muli copii obezi

Statisticile privind obezitatea la romani sunt din ce in ce mai ingrijoratoare. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS), un roman din patru este obez, iar fiecare al doilea roman are probleme cu greutatea. O contributie majora la aceasta situatie o au stilul de viata sedentar si alimentatia defectuoasa: tot mai multi romani consuma alimente de tip fast-food si nu fac deloc miscare. Potrivit statisticilor, 25% dintre romani sunt de-a dreptul obezi, iar 50% au probleme cu kilogramele in plus. Unul dintre cele mai ingrijoratoare aspecte este insa obezitatea la copii, Romania clasandu-se pe locul al treilea in Europa din punct de vedere al numarului de copii obezi. Sedentarismul, alimentatia deficitara, bazata pe mancarea fast-food, dar si statul mult in fata televizorului sau calculatorului sunt principalele cauze ale obezitatii infantile. Printre bolile provocate de obezitate se numara hipertensiunea arteriala, diabetul. De asemenea, exista un risc crescut de infarct si pot aparea probleme ale aparatului locomotor sau dureri de spate.

Dou treimi dintre pmnteni sunt sedentari

Jacques Rogge spune ca populatia lumii este subjugata de placerile "statice" oferite de televizor si de calculator. Aflat la Havana la reuniunea internationala "Sportul pentru Toti", in prezenta a peste 1.000 de participanti, presedintele Comitetului Olimpic International, Jacques Rogge, a tras un semnal de alarma in ceea ce priveste viitorul sportului si al impactului acestuia asupra persoanelor. Alarmat de concluziile studiului publicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, conform caruia doar o treime din populatia globului desfasoara o activitate sportiva in mod constant, Rogge a cerut cu insistenta gasirea unor metode prin care tinerii sa regaseasca drumul spre sport, dupa ce au parasit terenurile si stadioanele subjugati de inovatiile tehnologice. "Tinerii au devenit sclavii "tiraniei ecranului", cu video, DVD, Internet, televiziune si telefoane mobile, care duce aproape in toate cazurile la obezitate", a declarat seful CIO, dupa o intilnire de o ora cu presedintele cubanez Fidel Castro.

Oamenii sedentari au animale asemenea


Potrivit lui Gunnar Peterson, o alta antrenoare care crede in exercitiile facute de stapani si patrupede impreuna, ea antrenandu-le si pe Jennifer Lopez sau Cameron Diaz, "oamenii sedentari au animale sedentare". "Si asta pentru ca animalele adopta comportamentul alimentar al stapanilor", dupa cum explica Dr. Robert Kushner, expert in obezitate si profesor la Northwestern University Feinberg School of Medicine, dar si autor al unei culegeri de exercitii fizice pentru stapan si animalul de companie. Animale supraalimentate din vina stapanilor "Daca proprietarul unui animal sta si se uita la TV, cu siguranta nu are cand sa-si scoata cainele afara. Daca mananca snacks-uri toata ziua, isi va hrani cainele in mod similar, intreaga zi", a mai spus el. Potrivit lui Kushner, oamenii isi hranesc animalele peste masura deoarece se simt vinovati fata de acestea. "Oamenii care nu petrec indeajuns de mult timp cu animalele lor de suflet tind sa le dea acestora prea multa hrana, pentru a compensa lipsa de atentie", a mai spus el. In plus, a exersa in compania cainelui sau a pisicii este motivant. Nici nu simti cand trece timpul. Fie ca ii arunci o jucarie, fie ca alergi cu el prin parc sau faci abdomene cu pisica pe tine e amuzant si benefic atat pentru tine, cat si pentru el.

SFATURI PENTRU COMBATEREA SEDENTARISMULUI


Majoritatea oamenilor sunt sedentari. La birou stau toata ziua pe scaun, ridicandu-se foarte rar, iar dupa ce vin acasa se aseaza, din nou, dar de data aceasta in fata televizorului. Aceasta indeletnicire este periculoasa, si duce cu timpul la tulburari ale circulatiei sangelui, dureri de coloana, constipatie, tinuta incorecta. Puteti sa inlaturati aceste inconveniente sau sa le preveniti daca apelati la cateva miscari usoare, menite sa combata sedentarismul : Nu stati niciodata incaltati in casa sau pentru o perioada de timp in care nu va miscati foarte mult. Scoateti-va pantofii si ciorapii care sunt prea stramti pe picior. Este preferabil sa-i inlocuiti cu sosete din lana si papuci. Incercati, pe cat posibil, sa nu stati ore in sir cu picioarele indoite deoarece apoi veti avea o senzatie de disconfort. Este foarte bine sa le tineti intinse, pe ceva mai inalt decat canapeaua pe care stati (sau fotoliu): scaun, masuta. Aceasta este denumit si stilul american. Pentru a va relaxa coloana vertebrala, ridicati genunchii la piept si sprijinitiva cu talpile de canapeaua sau fotoliul pe care stati. Cel putin din ora in ora, ridicati-va si faceti 2-3 genuflexiuni, apoi aplecativa in fata, cu mainile intinse catre podea.

Motivarea tinerilor sedentari

Sedentarismul in randul tinerilor este o problema indelung dezbatuta, iar doctorii precizeaza ca femeile cu peste 25-30% de grasime in corp si barbatii cu mai mult de 20-25% sunt obezi. Obezitatea apare cand aportul de calorii depaseste consumul acestora, iar doua din aspectele cele mai importante pentru prevenirea obezitatii in randul copiilor sunt alimentatia si activitatea fizica. Pentru a introduce treptat un stil de viata sanatos in viata copilului dvs., iata cateva sfaturi: - descoperiti-i pasiunile si incurajati-l sa se implice in mai multe activitati fizice - implicati-l in gatirea cinei; astfel, il veti educa asupra alimentelor si beneficiile acestora - daca merge la o scoala in apropiere, incurajati-l sa mearga la scoala pe jos sau cu bicicleta - inscrieti-l intr-un program after-school, pentru a evita sedentarismul in orele de dupa scoala - pentru copiii pasionati de jocurile pe calculator, luati in considerare jocurile Wii, care implica miscare fizica

Jocurile pe computer pot preveni obezitatea


Cu toate ca din cauza prejudecatilor computerele sunt privite ca un inamic virtual pentru sanatatea copiilor, studii recente arata ca acestea pot deveni un aliat in lupta contra obezitatii. Astfel, tinerii sunt incurajati sa folosesca jocuri pe calculator active precum Nintendo Wii in care se mimeaza manevrele sportive. Cercetatorii arata ca efortul fizic pe care il implica Nintendo Wii si alte sporturi virtuale similare consuma de patru ori mai multe calorii decat versiunile pe care le joci stand pe scaun. Ultima generatie de jocuri au dispozitive care detecteaza miscarile rachetelor, croselor si altor instrumente pe care le folosesti. Fanii Wii pot dansa si alerga. Din acest motiv, cercetatorii japonezi, care au realizat un studiu pe un grup de copii cu varste intre 6 si 12 ani, sustin ca pasiunea pentru jocurilr electronice poate fi exploatata astfel incat sa fie redusa obezitatea. O runda de joc de 35 de minute zilnic arde 150 de calorii, si astfel nu mai au loc depuneri. "Inlocuirea divertismentului sedentar cu jocuri electronice active este o varianta atractiva", sustine Russell Pate, specialist in exercitii pentru copii.

Slujba anului: se cauta sedentari, care sa se indoape cu junk food

Pentru unii, pare slujba de vis: sa stai toata ziua degeaba, sa mananci dulciuri, pizza si prajeli pe saturate si sa fii platit pentru asta. Slujba- care va fi remunerata cu un salariu de aproximativ 26.000 euro pe an este oferita de compania britanica Proactol Ltd., care vrea sa testeze efectele unui produs destinat slabirii. Candidatul ideal trebuie sa fie dispus sa ingurgiteze 400 de calorii in plus, pe zi, sub forma de alimente bogate in grasime, precum pizza sau chipsuri si apoi sa adauge in dieta zilnica si Proactol, anunta telegraph.co.uk. Cercetatorii care au creat produsul sustin ca acesta e capabil sa absoarba pana la 30% din grasimea consumata. Desi britanicii sustin ca produsul a fost deja testat in laborator, isi doresc sa-i verifice eficacitatea si printr-un test "pe viu". Starea de sanatate a "angajatului" va fi supravegheata de medici pe toata durata job-ului.

Ai intrat la facultate? Ai grija sa nu devii sedentar!

Kilogramele in plus apar cel mai des dupa intrarea in facultate, arata un studiu recent. Se pare ca, imediat dupa admitere, studentii incep sa devina sedentari si sa nu manance cum trebuie. Orele lungi petrecute invatand sau, din contra, petrecand in oras, inseamna mai putin timp alocat activitatilor fizice. Daca in liceu avem cel putin doua ore de sport pe saptamana, in facultate studentii renunta de cele mai multe ori de tot la activitatea fizica. Un studiul realizat la universitatea din Indiana de fiziologul Jeanne Johnston arata ca indicele de masa corporala creste semnificativ odata cu admiterea in facultate, arata Physorg. Asta pentru ca, dupa ce intra la facultate, studentii nu mai fac sport aproape deloc. Iau autobuzul pentru a ajunge la cursuri, nu mai participa la sporturi de echipa si nici macar nu se mai plimba. Autorii subliniaza faptul ca, odata intrati la facultate, studentii au rezsponsabilitatea de a mentine un stil de viata sanatosi si de a evita sedentarismul, insa acest lucru se intampla rar, avand in vedere ca incurajarea din partea universitatilor pentru activitatile sportive este de asemenea slaba.

RADU ANTON ROMAN - GURMAND SEDENTAR


Profesie jurnalist Data si locul nasterii 19 August 1948 - Fagaras Data decesului: 29 Aug 2005 (la varsta de 57 de ani) Radu Anton Roman a fost un jurnalist, scriitor si realizator TV, cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare. In varsta de 57 de ani, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vanator si pescar sportiv, a publicat poezii, insemnari de calatorie, romane si eseuri, fiind implicat in mai multe proiecte de televiziune si publicatii, dedicandu-se din anul 1997 si domeniului gastronomic. In 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrari ale gastronomiei romanesti Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti (Editura Paideia). Intre 2001 si 2005 a realizat pentru Pro TV emisiunea cu profil culinar Bucataria lui Radu, extrem de apreciata de public. In 1991 a fost ghidul lui Jacques Yves Cousteau in Delta Dunarii, in 2001 publica jurnalul "In Delta cu Jacques-Yves Cousteau" (Editura Paideia). Romanul "Zile de pescuit" (reeditat in 2002 de Editura Paideia), pentru care i-a fost decernat Premiul Luceafarul in 1985, a fost publicat in Franta cu titlul "Des poissons sur le sable" (editura Noir sur Blanc). In 2004, datorita lui Radu Anton Roman si a lucrarii sale Savoureuse Roumanie", ce include 358 de retete culinare si istoria lor, Franta a fost cucerita de bucataria romaneasca. In afara de aceasta, Radu Anton Roman a fost un cunoscut si competent cronicar teatral, prezent in publicatii ca Romania literara si Luceafarul, prin anii '70-'80 Este inmormantat in cimitirul Bellu catolic. Opere: -Ohaba, Tara asta, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1972 (poeme). -Tarile de sus ale merilor, Editura Eminescu, Bucuresti, 1974. -Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti, Editura Paideia, 1998. -In Delta cu Jacques-Yves Cousteau, Editura Paideia, 2001. -Zile de pescuit, 1984?, (ed. a II-a, Editura Paideia, 2002) (roman). -Des poissons sur le sable, ditions Noir sur Blanc, 2002? (traducerea in franceza a romanului Zile de pescuit). -Savoureuse Roumanie, 2004.

Obezitatea l-a dobort pe poetul Adrian Punescu


Grsimea n exces este unul dintre motivele care l-au mbolnvit pe Adrian Punescu de diabet, curmndu-i viaa la doar 67 de ani. Odat declanat, diabetul a afectat toate organele - inima, ficatul rinichii - i vasele de snge. Boala s-a agravat n ultima perioad, cnd poetul nu se mai putea mica.

Poetul Adrian Punescu a murit la vrsta de 67 de ani / Foto: timpulmd.ro Obezitatea poate fi cauza iniial a diabetului pe care l-a avut, crede prof. Constantin Dumitrache, de la Institutul de Endocrinologie C. I. Parhon. "Diabetul e ca o furtun: ia n colimator toate organele, de la inim se duce la ficat, apoi la rinichi, apoi la artere, se pare c el a fcut tot ce se putea ntmpla ntr-un diabet", a spus prof. Dumitrache. Specialistul spune c, n cazul diabetului, bolnavii trebuie s dubleze tratamentul cu o diet strict, care s menin glicemia n parametrii normali. Sunt interzise glucidele i lipidele, trebuie stat departe de grsimi i de sertarul cu dulciuri i cu finoase", a spus prof. Dumitrache. Medicul erban Brditeanu a declarat pentru "Adevrul" c poetul a murit din cauz c i-a cedat inima. Diagnosticul final a fost insuficien cardiac. Specialistul care a stat n ultimele zile lng poet susine c diabetul de care suferea Adrian Punescu de aprox. 12 ani i-a mbolnvit treptat inima, iar poetul a ajuns s aib cardiomiopatie dilatat. Cardiomiopatia i inima au mbolnvit apoi rinichii, iar pacientul a ajuns s rein toat apa n organism. Avea peste 50 de litri de lichid. Dup afirmaiile lui i ale soiei, boala s-a agravat n ultima perioad, cnd Adrian Punescu nu se mai putea mica. Sttea tot timpul ntr-un fotoliu, unde i dormea", a spus doctorul Brditeanu.

BIBLIOGRAFIA
1. Dragan Ioan - ,,Pledoarie pentru sanatate'' Editura Albatros , Bucuresti 1983 -,, Batranete activa '' Editura medicala , Bucuresti 1984 - ,, Cultura fizica pentru cei varstnici - ,, Pastrati-va sanatatea '' Editura Uniunii de cultura Fizica si sport. -Sedentarismul n viaa femeii Editura Sport- Turism

2. Dumitru Mircea

3. Ionescu Adrian 4. I.M.Sarchizov - Serazini 5. Elena Barnea 6. Studii personale

7. Date statistice ale Institutului de statistic i documentaii personale 8. Internet 9. Reviste de specialitate

S-ar putea să vă placă și