Nuvela Specie a genului epic cu dimensiuni cuprinse intre schita si roman.

Urmareste un singur fir epic,are o intriga bine conturata si un nr. mare de personaje.Sunt accentuate conflictele si prezenta naratorului este atenuata. Tipuri de nuvele :psihologica Moara cu noroc ,istorica A L ,fantastica La tiganci de M. Eliade. A.L de C. Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura noastra si apare in primul numar al revistei.Nuvela reconstituie un moment din istoria medievala a Romaniei si anume a doua domnie a lui A.L..Autorul s-a inspirat din cronica lui Grigore Ureche pt. a reconstitui acest moment zbuciumat. Tema nuvelei este istorica,iar constructia acesteia este riguroasa.Opera este alcatuita din 4 parti-4 tablouri,fiecare cu o identitate proprie si cu un motto sugestiv. De altfel,fiecare tablou coincide cu un moment al subiectului. Subiectul In primul tablou care coincide cu expozitiunea este infatisata intoarcerea domnitorului in tara.El este intampinat la granita de o solie boiereasca si in ciuda incercarilor de a-l determina sa se intorca,nu renunta la planul sau. Mai degraba isi va intorce Dunarea cursul indarat .Se preface ca il iarta pe Motoc pt a-i adormi vigilenta.In realitate,asteapta momentul potrivit ca sa se razbune pe acesta.De semenea, isi exprima intentia de a limita puterea boierilor.Mottoul primei parti reliefeaza hotararea si fermitatea domnitorului. daca voi nu ma vreti,eu va vreu Al 2lea tablou are mottoul ai sa dai sama ,Doamna si coincide cu intriga.Reintors la domnie ,Lapusneanul se razbuna pe boierii care l-au tradat in trecut,iar pedepsele aplicate sunt sangeroase. :boierii sunt omorati,da foc la majoritatea cetatilor care le considera adevarate cuiburi ale feudalitatii .Sotiile celor ucisi sunt ingrozite si i se adreseaza domnita Ruxandra ,rugand-o sa intervina pe langa domnitor ca sa inceteze omorurile.Lapusneanu ii promite un leac de frica. Al 3lea tablou contine desfasurarea actiunii si pct.culminant.Domnitorul se infatiseaza la biserica imbracat in mare pompa si tine un discurs de impacare cu boierii.Ca sa fie mai convingator ii invita la masa.Spancioc si Stroici nu se lasa inselati de schimbarea domnitorului si fug din tara banuind pericolul.Ceilalti boieri se infatiseaza la palat ,unde ii asteapta o masa imbelsugata.In acest episod,Negruzzi isi dovedeste maiestria de colorist indraznet.Domnitorul este regizorul spectacolului pe care l-a pus la cale.La un semn al acestuia, servitorii care stau in spatele boierilor se reped asupra acestora si ii omoara.Tabloul este plin de miscare.Macelul care incepuse este doar fundalul spectaclului ce urmeaza.Domnitorul se retrage la fereastra.Intre timp,in curte se adunase o multime de oameni care intrebati fiind de domnitor ce vor,sunt derutati.In scurt timp intreaga multime cere intr-un singur glas capul lui Motoc.Lapusneanu intuieste forta multimii si dandu-l pe Motoc acesteia scapa de un vechi intrigant,castigand simpatia maselor. Ultimul tablou De ma voi scula,pe multi am sa popesc si eu batran si bolnav,Lapusneanu se retrage in cetatea Hotinului.Cei 2 boieri,Spancioc si Stoici se intorc in tara si o conving pe domnita Ruxandra sa-si otraveasca sotul.Domnitorul moare rostind celebrele cuvinte,dard in pacate el nu mai este regizorus scenei,ci un simplu actor.

Structura Majoritatea criticilor au observat structura dramatica a nuvelei,care este impartita in 4 tablouri ce corespund unor acte,de altfel, fiecare tablou are un subtitlu si independenta proprie.Replicile personajelor nu mai necesita comnetarii naratoriale. Totodata,se mai observa ca limbajul nu este incarcat cu multe arhaisme,textul nu este greoi,iar arhaismele sunt folosite pentru a da culoarea de epoca. Se observa aspecte caracteristice,ata romantismului ,cat si clasicismului. Tema nuvelei-istorica- este romantica,la fel ca si personajul principal,erou exceptional in situatii exceptionale.Naratorul recurge la procedee romantice antiteza si ironia. Structura echilibrata si ordonata a textului este clasica,iar limbajul este ingrijit.Personajele sunt selectate din sfere sociale inalte. Datorita acestor aspecte nuvela este reprezentativa pentru epoca pasoptista.