Sunteți pe pagina 1din 33

Cuprins

Cuprins.......................................................................................................................1 Capitolul 1 Prezentarea produsului i identificarea factorilor care influeneaz produsul......................................................................................................................1 Capitolul 2 Descrierea factorilor care influeneaz tutunul.........................................6 2.1 Factori politico-legali.........................................................................................6 2.2 Factori economici............................................................................................11 2.3. Factori socio-culturali.....................................................................................16 2.4 Factori tehnologici..........................................................................................19 Capitolul 3 Valori ale factorilor PEST pentru tutun.................................................21 Capitolul 4 Recomandri de afaceri pentru piaa tutunului......................................31 Bibliografie............................................................................................................... 32

Capitolul 1 Prezentarea produsului i identificarea factorilor care influen eaz produsul

30

Tutunul sau tabacul (Nicotiana tabacum) este o plant din familia Solanaceae familie de care aparin i tomatele, cartoful, i mtrguna. Tutunul ajunge n Europa dup descoprirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului n Frana ca plant medicinal. Mai trziu s-a reuit izolarea nicotinei din frunzele de tutun. Iniial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la categoria droguri. Pn n secolul XVII, tutunul era considerat plant medicinal folosit n afeciunile oculare. Ca plant de cultur sunt folosite n prezent (2009) numai dou varieti dintre Nicotiana tabacum din Virginia este cea mai rspndit. Recoltarea tutunului se face n mod deosebit pentru producerea igrilor. Tutunul de culoare nchis obinut prin uscarea frunzelor plantei Nicotiana rustica este un tutun mai apreciat dect tutunul de culoare deschis. n prezent, industria farmaceutic caut obinerea din tutun a unor medicamente. Tot din tutun se obin extracte pentru industria de parfumuri. Tutunul face parte din plantele al cror genom este bine cunoscut, de aceea fiind o plant utilizat frecvent n cercetrile genetice. O alt utilizare a plantei de tutun este ca plant ornamental, cu variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x sanderae, Nicotiana forgetiana i Nicotiana alata. Prin ncruciri s-au obinui produi cu flori cu un colorit variat i cu arom plcut ca de exemplu Regina nopii (Nicotiana alata). Zona geografic pe care am efectuat analiza PEST este Europa de Sud-Est, respectiv rile Romnia, Bulgaria i Grecia. Factorii PEST identificai pentru produsul tutun sunt : 1.

Factori politico-legali: Taxe pe accize mari Utlizarea de mesaje si fotografii pe pachetele de tigari Interzicerea vanzarii de tutun persoanelor sub 18 ani Campanii publicitare impotriva fumatului Instituirea de controale si verificari pentru a preveni evaziunea fiscala Gradul de stabilitate/instabilitate politica

30

2.

Concurenta mare Politica: monetara, bugetara, fiscala, valutara a statului Coruptie (produse contrafacute, netimbrate, vanzari pe piata neagra etc.) Restrictii privind fumatul in locuri publice Factori economici: Rata inflatiei Cursurile de schimb valutar Rata somajului Rata saraciei Consumul populatiei Fluctuatia preturilor Tendintele bursiere Raportul dintre datoria externa si PIB Rata cresterii economice Datoria externa Competitivitatea economiei nationale Dependent de exporturi/importuri

3.

Factori socio-culturali: Atitudinea populatiei fata de munca

30

Stilul de viata Atitudinea etnica Atitudinea religioasa si ecologica Nivelul educational Structura pe varsta Atitudinea fata de calitatea produselor si cea a economisirii Repartizarea pe sexe Repartizarea populatiei urban/rural Nivelul stresului Nivelul mortalitatii pe sexe Nivelul accesului la informare Gradul de analfabetizare in randul populatiei Aparitia efectelor negative in urma consumului de nicotina Motivul pentru care se fumeaza Motivul renuntarii la fumat

4.

Factori tehnologici: Rata de inovatie tehnologica Viteza de transfer a tehnologiilor Atractia tehnologica a sectorului

30

Rata de innoire a produselor Ritmul de aparitie a inventiilor Calitatea telecomunicatiilor Pretul de achizitie al terenului Nivelul de dezvoltare al infrastructurii

30

Capitolul 2 Descrierea factorilor care influen eaz tutunul


2.1 Factori politico-legali 2.1.1 Taxe pe accize
Pentru a asigura buna funcionare a pieei interne i a concurenei acesteia, legislaia european asigur armonizarea accizelor la tutun. n general, ratele aplicabile sunt ratele minime sau ratele-int n privina crora va exista o convergen pe termen lung. n temeiul articolului 93 din Tratatul CE, Consiliul trebuie s adopte msuri pentru a armoniza impozitul pe cifra de afaceri, accizele i alte impozite indirecte, n msura n care aceast armonizare este necesar pentru a asigura instituirea i funcionarea pieei interne. Structura de baz a ratelor accizelor la tutun din cadrul Comunitii a fost stabilit n 1972 prin Directiva 72/464/CEE. n perioada 1972-1978, Directiva a fost modificat de 13 ori. O a doua directiv (79/32/CEE) a fost adoptat la sfritul anului 1978. n final, ambele directive au fost modificate n lumina programului pieei unice prin Directiva 92/78/CEE. Toate aceste directive sunt acum acoperite de un singur text legislativ consolidat [COM(94) 355 din 3 octombrie 1994]. Categoriile de tutun procesat supus impozitrii sunt definite ca igri; trabucuri i igri de foi; tutun pentru fumat (tiat fin pentru igri rulate) i tutun pentru fumat (altele). n cazul igrilor, taxa trebuie s constea ntr-o acciz proporional (ad valorem), calculat ca procent din preul maxim de vnzare cu amnuntul, combinat cu o acciz specific, calculat la unitate de produs. Ambele rate trebuie s fie aceleai pentru toate igrile, iar rata specific trebuie s fie stabilit prin referire la igri din cea mai popular categorie de pre. Totui, stabilirea unor criterii clare s-a dovedit a fi o problem de nerezolvat. Directiva prevede c n stadiul final de armonizare a structurilor, echilibrul dintre elementul specific i elementul proporional (inclusiv TVA perceput pe lng acciz) ar trebui s fie acelai n fiecare stat membru. Raportul ar trebui de asemenea s reflecte n mod corect diferenele dintre preurile de livrare ale productorilor. ns cel mai bun rezultat obinut a fost c elementul specific nu poate fi mai mic de 5 %, nici mai mare de 75 % din suma cumulat a accizei

30

proporionale i a accizei specifice i nici nu poate depi 55 % din sarcina fiscal total (adic dup adugarea TVA). Dificultatea obinerii unui raport fix reflect structura industriei comunitare a tutunului. O tax specific valoarea n euro la o mie de igri favorizeaz produsele mai scumpe ale societilor private prin reducerea diferenelor de pre. O tax proporional, n special atunci cnd este combinat cu TVA, are efectul opus, mrind diferenele de preuri. n cadrul raportului mai larg stabilit pn acum, unele state membre au ales un element specific minim, altele au ales unul maxim, contribuind n acest fel la variaiile preurilor cu amnuntul. Practicarea unui nivel de accize mari va determina un pret mai mare pe pachetul de tigari, rezultand o scadere a vanzarilor si o descurajare a consumului.

2.1.2 Interzicerea comercializarii produselor din tutun


Interzicerea comercializarii produselor din tutun se intalnesti in : a) prin reteaua de comert ambulant (din automobile, remorci, carucioare etc.) si prin alt fel de comert ambulant, la tarabe si tejghele improvizate (in strada, prin curti, in incaperi etc.) sau in puncte de comert cu o suprafata mai mica de 4 m2; b) in scoli, institutii prescolare si medicale, in sali, localuri de sport si stadioane; c) din pachete deschise, cu exceptia tigarilor de foi; d) catre persoanele care nu au implinit virsta de 18 ani.

2.1.3 Restrictii privind fumatul in locurile publice


Este interzis fumatul in urmatoarele locatii si spatii: a) in localuri aflate in pericol de incendiu; b) in scoli, institutii prescolare si medicale; c) in cinematografe, teatre, circuri, sali de concerte, muzee, biblioteci, sali de expozitii si in alte institutii publice, cu exceptia locurilor amenajate pentru fumat.

2.1.4 Utilizarea de mesaje si fotografii pe pachetele de tigari


Datorita unor cazuri de natura juridica intalnite intre firmele producatoare de tutun si tabac si consumatori, dar si in urma deciziilor adoptate la nivel mondial de legislatiile statelor, sau introdus mesaje si fotografii anti-fumat pentru a ilustra efectele nocive si repercursiunile consumului de tutun asupra organismului uman.

30

2.1.5 Campanii publicitare impotriva fumatului


Campaniile publicitare impotriva fumatului au ca scop diminuarea consumului de tutun in randul adultilor si preintampinarea in randul minorilor. Aceste campanii sunt realizate de Ministerele de Mediu din fiecare tara, insa atat la nivel European cat si mondial exista organizatii non-guvernamentale care militeaza aceleasi scopuri. In urma unui studiu realizat in cadrul cetatenilor europeni, intr-un procent de peste 70% dintre cei intervievati doresc inasprirea masurilor si cresterea numarului de campanii publicitare atat mass-media cat si in institutii publice cum ar fi: scoli, spitale, facultati, etc. Totodata s-a mai constat ca in urma vizualizarii campaniilor din mass-media, atat minorii cat si adultii prefera sa consume tigari ale marcilor de top. Astfel, putem afirma ca aceste campanii publicitare nu au avut doar scopul de a diminua consumul, ci din contra au facul ca unele firme de pe piata sa inregistreze o crestere a vanzarilor.

2.1.6 Instituirea de controale si verificari pentru a preveni evaziunea fiscala


Datorita faptului ca tarile din Europa Sud Estica contituie granite de Est a Uniunii Europene, s-au deliberat o serie de norme si masuri pentru diminuarea si combaterea evaziunii fiscale in comercializarea produselor pe baza de tutun si nu numai. Astfel s-au implementat masuri suplimentare pentru efectuarea de controale restrictive privind comertul intra si extra European cu tutun. Este bine cunoscut faptul ca piata tarilor din Ucraina si Rusia contituie un factor prolific pentru introducerea de tutun in spatial European datorita preturilor mult mai mici al acestora comparativ cu pretul de la nivelul tarilor UE. Totodata UE a dotat cu aparatura si mijloace moderne puctele de frontiera din tarile mai sus mentionate pentru diminuarea si stoparea importurilor de tigari netimbrate. Exemplu de masuri adoptate pentru combaterea evaziunii fiscale: masura adoptata prevede ca o persoana poate detine intr-un interval de 24 h, pentru consumul personal doar: 1. igarete 2 pachete igarete/cltor/zi;

30

2. igri (cu o greutate maxim de 3 grame/bucat) 100 buci; 3. igri de foi 20 buci; 4. tutun de fumat 250 grame;

Comercializarea produselor din tutun se va face numai dup marcarea specific, Timbrul, confecionat din hrtie autocolant, va avea forma unui dreptunghi cu

respectiv aplicarea unui timbru cu inscripia EXPORT. dimesiunile 4 cm lungime i 1,5 cm lime, fondul de culoare rou purpuriu i incripionarea EXPORT de culoare neagr de mrime 7 mm.

Aplicarea timbrelor constituie obligaia operatorului economic autorizat s

comercializeze mrfuri n regim duty-free, nainte de introducerea n magazin n vederea comercializrii.

2.1.7 Gradul de stabilitate/instabilitate politica


Tarile a caror economie este caracterizat de un grad de stabilitate politica au parte de o economie sanatoasa, asta presupunand: Un curs valutar stabil fara fluctuatii majore; Cresterea increderii investitorilor straini; crestere economica sustinuta; crestere a gradului de bonitate a statului; Manifestarea unui grad de instabilitate politica agreaveaza situatia economica a unei

tari, perturband dezvoltarea ei si avand repercursiuni directe si negative asupra mediului economic si a cetatenilor acesteia, respectiv opusul factorilor mentionati anterior.

2.1.8 Concurenta
Concurenta de pe piata firmelor producatoare de tigari, este una ampla si complexa. Din cadrul concurentei directe fac parte firmele producatoare de tigari traditionale care sunt intr-un numar foarte mare, raspandite pe teritoriul mai multo tari de pe diferite continente. Acestea realizeaza tigari de diferite tipuri atat ca lungime cat si gramaj, cu cantitati mai mari sau mai mici de substante nocive, cu diverse arome si la preturi diferite. In ultimii ani datorita cercatarilor si investitiilor tehnologice ce s-au realizat pe piata tutunului s-a creat produsul finit numit tigara electronica care are ca avantaj, din cele spuse de producatori, ca sunt mai putin daunatoare decat tigarile naturale, insa acest lucru ramane incert.

30

Concurenta indirecta este reprezentata de produsele farmaceutice ca: guma cu gust de tutun, spray-uri, plasturi anti-fumat, bomboane. Principalul obiectiv al acestor produse il contituie reducerea dependentei de nicotina, ajuntand persoana sa-si detoxifieze organismal si sa aiba parte de o viata sanatoasa in continuare.

2.1.9 Politica: monetara, bugetara, fiscala, valutara a statului


Politica monetara reprezinta un ansamblu de actiuni prin care autoritatile monetare influenteaza asupra cantitatii de moneda in circulatie, nivelul ratelor dobanzii, cursurile de schimb valutar, si alti indicatori economico-monetari in vederea realizarii obiectivelor generale ale politicii economice de stimulare a activitatii economice, ocuparea fortei de munca, stabilitatea preturilor, etc.

2.1.10 Coruptia (produse contrafacute, netimbrate, vanzari pe piata neagra)


Corupia afecteaz, n diverse proporii, toate rile din Uniunea European (UE). Acest fenomen este nefast nu doar la nivel financiar, ci i la nivel social, deoarece corupia servete adesea la mascarea altor infraciuni grave, cum sunt traficul de droguri sau de persoane. Aceasta amenin s zdruncine ncrederea cetenilor n instituiile democratice i n conductorii lor politici. Exis mai multe instrumente de lupt mpotriva corupiei la nivel internaional i la nivelul UE, ns punerea lor n aplicare de ctre statele membre rmne inegal. Pentru a consolida, n toate statele membre, voina politic de a aborda aceast problem, Comisia anun introducerea unui raport anticorupie i cere rilor UE s mbunteasc punerea n aplicare a instrumentelor existente de lupt mpotriva corupiei. Aceasta prezint, de asemenea, o serie de msuri care vizeaz acordarea unei atenii sporite fenomenului corupiei n politicile interne i externe ale Uniunii. Este bine cunoscut faptul ca in tarile din Sud-Estul Europei se manifesta un fenomen al coruptiei mai mare decat in celelalte tari din Europa, acest lucru evidentiindu-se si in gradul de evaziune fiscala intalnit in aceste tari. Piata neagra a tigarilor din aceste tari este caracterizata de vanzarile tigarilor contrafacute sau netimbrate in diverse locuri publice cum ar fi: piete, colturi de strada, ba chiar si in cadrul magazinelor stradale si de cartier.

30

Este inadmisibil faptul ca aceste actiuni se intreprind in necunostinta de cauza a organelor de Politie si statale, fapt ce ma determina sa afirm ca coruptia exista si nu se doreste a fi combatuta.

2.2 Factori economici 2.2.1 Inflatia


Inflatia reprezinta fenomenul de cretere continu i general a preurilor sau o scdere persistent a puterii de cumprare a banilor din economie. Fenomenul de cretere a preurilor se manifest datorit dezechilibrului dintre cererea de moned din economie i masa monetar aflat n circulaie. Acest dezechilibru poate avea ca surse: diminuarea activitii economice sau o cretere monetar nejustificat de mare. Este evident c n cazul n care se manifest simultan ambele surse, decalajul inflaionist se adncete foarte mult. Odata cu cresterea ratei inflatiei vanzarile de tutun sunt influentate in mod negativ. Acest aspect se reflecta prin schimbarea preferintelor populatiei in consumul de tutun, fie prin cumpararea unei alte marci mai ieftine, reducerea cantitatii de tigari pe zi sau renuntarea definitiva la fumat. In contextul crizei economice manifestata in perioada curenta, tarile din Europa de SudEst au fost afectate de o crestere a ratei inflatiei cu cateva procente, aspect regasit in pretul final al produselor pe baza de tutun, de aici manifestandu-se si o usoara tendinta a scaderii vanzarilor.

2.2.2 Cursurile de schimb valutar


Echilibrul pietei valutare nu este un echilibru static nici in ceea ce priveste atingerea sa si nici in ceea ce priveste mentinerea sa in timp. Modificarea factorilor care afecteaza cererea de valuta si implicit a celor care afecteaza oferta de valuta conduce la variatii in cursul de schimb si in cantitatea de valuta tranzactionata. Intrucat tarile din Sud-Estul Europei, exceptie facand Grecia, nu au moneda euro adoptata nivelul accizelor se stabileste in urma variatiilor cursului de schimb valutar. Astfel o crestere euro/moneda nationala va influenta o crestere a nivelului accizelor respectiv al pretului final in vanzarea tutunului.

30

Eliminarea cursului de schimb in cadrul tarilor mentionate anterior ar avea un efect pozitiv intrucat statele nu ar mai fi supuse acestor fluctuatii permanente realizand un echilibru mai elocvent intre cerere si oferta.

2.2.3 Rata somajului


Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea omajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta ( populatia active). In perioada actuala, tarile component ale zonei geografice supuse analizei se confrunta cu o rata a somajului moderata, exceptie facand Grecia, tara care are un nivel al populatie somere foarte ridicat. Acest lucru are repercursiuni negative asupra vanzarilor firmelor producatoare de tutun, realizand un nivel al incasarilor mult mai scazut decat in perioadele anterioare crizei economice. In cazul in care s-ar dori realizarea unei investitii prin construirea unei fabrici realizatoarea de produse pe baza de tutun, un nivel crescut al ratei somajului ar implica atat un aspect pozitiv cat si unul negative. Aspectul negative ar consta in vanzari mici de produse daca acestea ar fi destinate exclusiv tarii in care se realizeaza productia, lucru putin probabil deoarece firma va realiza exporturi, iar aspectul pozitiv consta intr-un nivel mai scazut al salarizarii datorita necalificarii personalului sau a cererii scazute de forta de munca pe acest domeniu.

2.2.4 Rata saraciei


Rata saraciei se definete ca fiind ponderea persoanelor srace (dup metoda relativ de estimare) n totalul populaiei. n aceast metod se consider srace persoanele din gospodriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic dect nivelul pragului de srcie. n mod curent, acest indicator se determin pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Din Europa de Sud-Est, Romania si Bulgaria inregistreaza in cadrul UE, cea mai mare rata a saraciei, insa acest lucru nu reprezinta obligatoriu un impediment in vanzarea tutunului, deoarece in present se prefera sa se cumpere tigari in locul produselor alimentare esentiale pentru

30

o persoana. De altfel, tarile mentionate mai sus ocupa pozitii fruntase in randul consumatorilor de tutun in ciuda faptului ca sunt tari sarace.

2.2.5 Consumul populatiei


Nivelul si structura consumului bunurilor si serviciilor sunt principalele caracteristici ale nivelului de trai al populatiei. Daca se analizeaza consumul bunurilor si serviciilor la macronivel, se ia in consideratie totalitatea produselor alimentare si nealimentare consummate si a serviciilor folosite de populatie intr-o anumita perioada, inclusive a celor ce se prezinta gratuit. Consumul care se manifesta prin actul cumpararii bunurilor si serviciilor din contul mijloacelor proprii al populatiei se numeste consum personal. Daca produsele au fost fabricate in gospodaria proprie, de exemplu produsele alimentare si apoi consummate de familie, gospodarie casnica sau de o persoana, ele se includ in consumul personal. (numite si autoconsumul gospodariilor). Cheltuielile efectuate pentru cumpararea marfurilor si serviciilor se numesc cheltuieli de consum. In cadrul unui clasament realizat in randul populatiei pentru a determina ierarhizarea consumului de produse, tutunul ocupa locul al doilea dupa produsele alimentare. Acest lucru arata faptul ca persoanele au o predispozitie mare pentru fumat.

2.2.6 Fluctuatia preturilor


Fluctuatia preturilor se referala la schimbarile care au avut loc de-a lungul timpului in stabilirea pretului pentru produsul finit din tutun. De exemplu in Romania la momentul actual nivelul accizei cu ajutorul careia se stabileste pretul final al pachetului de tigari este de 79 euro/1000 tigari, si se doreste ca pana in anul 2018 nivelul accizei sa ajunga la 93 euro/1000 tigari. Acest lucru presupune majorari succesive ale pretului pe pachetul de tigari, astfel determinand descurajarea consumului in randul populatiei.

2.2.7 Tendintele bursiere


Tendintele bursiere pot influenta tendintele de consum manifestate in randul populatiei, in sensul ca, daca bursa inregistreaza deprecieri masive, nivelul preturilor va creste, implicit cel

30

al tutunului, determinand o scadere a consumului mai ales in situatia in care firma ar fi listata la bursa iar pretul pe actiune ar inregistra o scadere importanta.

2.2.8 Raportul dintre datoria externa si PIB


Acest lucru ar avea implicatii negative doar in situatie in care firma producatoare de tutun ar dori sa contracteze un credit extern sau sa realizeze achizitii sau fuziuni pe piata externa, iar un nivel ridicat al raportului dintre datoria externa si PIB nu contituie un avantaj pentru producatori.

2.2.9 Rata cresterii economice


Un standard de viata superior nu poate fi obtinut decat printr-o producie superioar de bunuri i servicii. Creterea economic const tocmai n sporirea rezultatelor activitii economice la nivel macroeconomic. Creterea economic se exprim prin ritmul de cretere al indicatorilor macroeconomici (PIB, PNB, VN). Frecvent, variaia acestor indicatori este corelat cu evoluia demografic. Creterea economic este determinat de factori cum sunt: a) direci:

Creterea populaiei active Investiiile n capitalul uman Creterea volumului capitalului utilizat Schimbrile tehnologice Instituiile (instituiile financiare, administraiile private, etc.) Guvernul

b) indireci:

Creterea economic pe termen lung are dou surse importante: - creterea cantitativ a factorilor de producie utilizai (a numrul de persoane, a cantitii de capital fix sau circulant utilizat); aceasta poart i denumirea de cretere economic extensiv;

30

- creterea calitativ a factorilor, adic creterea eficienei utilizrii factorilor de produciei, rezultatul fiind o cretere economic intensiv. In urma celor prezentate anterior, daca s-ar inregistra o dezvoltare a acestori factori, rezultatul pozitiv s-ar observa in balanta producatorilor. In Europa de Sud-Est aceste sectoare sunt foarte putin dezvoltate, lucru reflectat si printro rata a cresterii economice foarte mica, aproximativ 1%, printr-o rata a somajului in jur de 8 %, printr-un nivel al dezvoltarii tehnologice scazut, instabilitate politica, un nivel crescut al coruptiei si un grad ridicat de birocratie in cadrul institutiilor publice.

2.2.10 Datoria externa


Datoria externa este suma n valut datorat, la un moment dat, de o tara altor tri si/sau institutii financiare internationale n baza creditelor primite de stat (guvern) si de ntreprinderi private, dar cu garantia statului (datoria publica externa) precum si de firme sau persoane private si care urmeaza a fi achitata intr-o perioada mai mare de un an (datoria externa privata, negarantata public). Datoria guvernamentala externa este parte componenta a datoriei externe, avand o sfera de cuprindere mai restransa insa cu ponderea cea mai mare in valoarea totala a datoriei externe. Avnd n vedere aceste considerente, in continuare voi prezenta o serie de aspecte legate de datoria externa care implicit sunt caracteristice si datoriei guvernamentale externe, ca parte componenta a acesteia. n tarile cu valuta convertibila, datoria externa este asimilata datoriei publice interne, astfel ca n terminologia curenta pentru aceste tri nu se foloseste termenul de datorie externa, ci de dezechilibru al balantei de plati, deorece n orice moment acestea le pot achita, cu propria moneda, prin lansarea unor mprumuturi pe piata interna sau pe europiata. Prin urmare, notiunea de "datorie externa" este folosita n literatura economica pentru a desemna datoria trilor cu valuta neconvertibila. Datoria externa n interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul sau, are urmatoarele componente: sume datorate de stat unor creditori publici si privati n valuta straina bunuri, servicii, cu o perioada de rambursare de peste un an; sume datorate de persoane private garantate de autoritati publice. Exclude:

30

datoriile persoanelor private catre strainatate negarantate de autoritatea publica; datoria din tranzactiile cu F.M.I.; datoria care poate fi achitata n moneda debitorului; sume datorate unor creditori rezidenti n strainatate, pentru care au fost stabilite termene de achitare.

2.2.11 Competitivitatea economiei nationale


In area geografica studiata economiile tarilor prezinta un nivel al competitivitatii nationale foarte scazut, foarte departe fata de cel al tarilor dezvoltate, lucru datorat in mare parte de un management defectuos intalnit in cadrul institutiilor guvernamentale ale statului, un nivel scazut al dezvoltarii tehnologice, al calificarii personalului pe diverse specializari, precum si nefructificarea capacitatilor maxime de care dispune statul pe domenii cum ar fi turism, transporturi si resursele de care dispune tara.

2.2.12 Dependenta de exporturi/importuri


Putem afirma ca tarile supuse analizei in cea mai mare parte sunt dependente de importuri, insa diferenta fata de exporturi nu este una semnificativa, procentele fii in jur de 50% plus sau minus 5%. Spre exemplu, Romania este o tara importanta in exportul de tutun, atat la nivel de regiune analizata cat si European. Din punctual acesta de vedere am putea spune ca o firma care doreste sa investeasca pe piata tutunului in Romania ar avea avantajul ca terenurile necesare cultivarii tutunului sunt prolifice, iar din datele statistice se poate observa ca nivelul exporturilor a crescut de pana la 4 ori in annul 2012 fata de perioada anilor 2000.

2.3. Factori socio-culturali 2.3.1 Atitudinea populatiei fata de munca


In sectorul bugetar atitudinea populatiei fata de munca este una negativa datorita remuneratiei scazute, in comparatie cu efortul depus, in timp ce in sectorul privat remuneratia este mult mai buna, insa si calitatea si targetul sunt mult mai ridicate. Avand in vedere ca

30

afacerea se va desfasura intr-un mediu privat, perspectivele ar fi positive, intrucat persoanele ar fi mult mai motivate si ar lucra intr-un mediu mult mai antrenant decat in sectorul statal.

2.3.2 Stilul de viata


Stilul de viata determina tendintele de consum in randul populatiei. Astfel o persoana care inregistreaza un nivel al veniturilor mai ridicat, isi va permite achizitionarea unor tigari de marca, in detrimental celor contrafacute sau de pe piata neagra, neproducand daune firmelor originale. O persoana care dispune de un venit scazut va dori achizitionarea unor tigari mult mai ieftine, ba chiar contrafacute fiind adeptii pietei negre, sau vor incerca sa renunte sau sa diminueze cantitatea de tutun consumata. Printr-o paralela efectuata intre o persoana cu un buget ridicat si unul scazut putem afirma ca persoanele care se incadreaza in prima categorie vor incuraja consumul si vor evita evita produsele contrafacute recunoscand intr-un fel sau altul meritul unor produse de marca, punand mai putin accentul pe pret si cantitate, apreciind mai mult calitatea. In categoria a doua, persoanele vor pune mai mult accent pe cantitate sip ret decat calitate.

2.3.3 Atitudinea etnica


Atitudinea etnica face referire la opiniile pro/contra cu privire la consumul de tutun. Astfel putem observa ca desi intr-un procent foarte mare tutunul este condamnat de catre oameni, insa totodata putem observa ca in ciuda acestui fapt procentul fumatorilor este la fel de mare. In conditiile in care dorim descherea unei fabrici de tigari in zona de Sud-Est a Europei nu vom intampina difucultati sau revolte sociale care sa ne pericliteze afacerea.

2.3.4 Atitudinea religioasa si ecologica


Atat institutiile religioase cat si organizatiile ecologiste condamna fumatul atat in locuri publici cat si in preajma celorlalte persoane nefumatoare, intrucat dauneaza sanatatii proprii cat si a celor din jur prin fumat pasiv. In acest scop se realizeaza nenumarate campanii anti-fumat, de informare si prezentare a pericolelor nocive cauzate de fumat, institutia religioasa concluzionand ca fumatul este un mare pacat.

30

2.3.5 Nivelul educational


Nivelul educational reprezinta un factor essential in determinarea consumului de tigari in randul populatiei. Putem constata ca in randul persoanelor cu studii superioare nivelul consumului este mult mai mic, datorita gradului de informare la pericolele care apar in urma consumului de nicotina, in timp ce in cadrul persoanelor cu un grad educational mai scazut, consumul este mult mai mare poate si din cauza slabei informari si a accesului la informatii cu privire la efectele daunatoare asupra organismului.

2.3.6 Structura pe varsta


Intr-un clasament realizat la nivel de UE putem observa ca cel mai mare numar de fumatori se incadreaza in intervalul 15-40 de ani, urmat apoi intervalul de varsta cuprins intre 4165 ani, iar pe ultimul loc peste 65 de ani. Totodata putem afirma ca persoanele din tari precum Grecia, Bulgaria si Romania se afla pe locuri fruntase la consumul de tutun (Grecia I, Bulgaria III, Romania VII) la toate categoriile de varsta mai sus mentionate.

2.3.7 Atitudinea fata de calitatea produselor si cea a economisirii


In tarile din Europa de Sud-Est, in ciuda nivelului scazut de trai, preferintele clientilor cu privire la marcile de top sunt in crestere, insa se inregistreaza inca un grad foarte mare de consum al produselor contrafacute. Atitudinea fata de economisire este una bizara deoarece o persoana prefera sa renunte la produsele esentiale in schimbul tigarilor. Aceste situatii s-ar putea evita daca s-ar explica mai bine avantajele economisirii banilor pe consumul de tigari.

2.3.8 Repartizarea pe sexe


Din datele analizate in urma repartizarii pe sexe se constata ca procentul barbatilor fumatori este de aproape 2 ori mai mare decat cel sexului feminin. Aceasta tendinta in randul femeilor fumatoare este datorata faptului ca fumat duce la aparitia ridurilor, a imbatranirii precoce, a aparitiei complicatiilor in timpul sarcinii, ceea ce nu si-ar dori nicio femei din zilele noastre.

2.3.9 Repartizarea populatiei urban/rural


Fumatorii care locuiesc in mediul rural sunt mai putin interesati sa renunte la fumat, in comparatie cu cei din mediu urban. Tocmai de aceea nu sunt interesati nici sa incerce

30

alternativele pentru fumat disponibile pe piata, cum este tigara electronica, fie din lipsa informarii, fie din lipsa disponibilitatilor banesti.

2.4 Factori tehnologici 2.4.1 Rata de inovatie tehnologica


Analizele referitoare la inovare au evoluat de la viziunea liniar asupra procesului inovator spre viziunea sistemic, ce domin gndirea economic actual. Chiar dac ambele viziuni plaseaz cercetarea-dezvoltarea fie ca iniiator, fie ca factor decisiv al procesului inovator, cele mai recente abordri tind s acorde o importan mai mare factorilor inovatori din afara cadrului de cercetare propriu-zis i chiar celor externi procesului tehnologic propriu-zis, precum i unor aspecte legate de dinamica organizaional i managerial. Aceasta accentueaz, de asemenea, importana antreprenoriatului. Inovatiile tehnologice de pe piata tutunului sunt relativ dinamice, intrucat pe piata au aparut tigarile electronice care fac o concurenta mare tigarilor traditionale, insa nici aceste nu sunt mai prejoase, deoarece in prezent putem fuma tigari cu diverse arome (mentolate, cu cirese, cu ciocolata, etc), cu diverse cantitati de nicotina precum si diferite marimi (slim, trabuc, long, etc). O inovatie destul de recenta o contituie inlocuirea foitelor traditionale cu cele antiincendiu. Producatorii de hartie destinata fabricarii tigarilor si-au schimbat procedurile de fabricatie si au inserat cate un inel din hartie mai gros, in doua locuri, in interiorul tigaretei. Daca tigara este abandonata, ea se va stinge singura in momentul in care punctul de ardere ajunge in dreptul unuia dintre inele, din cauza reducerii aportului de aer/oxigen. De asemenea, timpul de combustie al acestor tigari este mai mic, ceea ce diminueaza riscul de inflamare a mobilelor, saltelelor si a altor materiale.

2.4.2 Viteza de transfer a tehnologiilor


Inovatiile tehnologice au fost adoptate de marea majoritate a firmelor de tigari intr-un timo foarte scurt, fie din dorinta de a nu ramane cu un pas in spatele concurentei, fie din dorinta de a dezvolta ceva mai inovator. Acest lucru este benefic concurentei deoarece dezvolta

30

tehnologic domeniul, incercand sa-l faca cat mai perfectibil si venind in corelatie cu preferintele si dorintele consumatorilor.

2.4.3 Atractia tehnologica a sectorului


Tehnologia prezinta un interes aparte, avand in vedere faptul ca in ciuda reclemalor negative si a campaniilor anti-fumat, firmele trebuie sa se adapteze continuu, ba chiar sa inoveze pentru a strani interesul consumatorilor si a pastra atractia sectorului.

2.4.4 Ritmul de aparitie a inventiilor


In ultima perioada se manifesta un trend dinamic in randul sortimentelor de tigari, astfel: tigari cu diverse arome (mentolate, cu cirese, cu ciocolata, etc), cu diverse cantitati de nicotina precum si diferite marimi (slim, trabuc, long, etc). In ciuda inovatiilor tehnologice, exista anumite categorii de produse din tutun, cum ar fi trabucurile, care au ramas neschimbate fiind fabricate dupa o reteta traditionala, insa prezentand un interes foarte in cadrul persoanelor cu venituri mari si gusturi rafinate.

30

Capitolul 3 Valori ale factorilor PEST pentru tutun Taxe pe accize


Am atasat doua grafice in care este evidentiat nivelul de accize aplicat pentru produsele din tutunla 1000 de tigari.

Graficul nr. 1 Cote ale accizelor pe tutun la nivelul UE

30

Graficul nr. 2 Randamentul accizelor pe tigari la nivelul tarilor din UE

Utlizarea de mesaje si fotografii pe pachetele de tigari


Voi prezenta o lista cuprinzand avertismente si mesaje impotriva fumatului adresate fumatorilor, dar si persoanelor nefumatoare, avand menirea de a te face sa renunti la fumat sau sa nu incepi sa fumezi: a) Fumatorii mor mai tineri.
b) Fumatul blocheaza circulatia sangelui in artere, provoaca infarct miocardic si accident

vascular cerebral. c) Fumatul provoaca cancer pulmonar, care este letal. d) Fumatul in timpul sarcinii dauneaza copilului dumneavoastra. e) Protejati copiii: nu-i lasati sa respire fumul dumneavoastra! f) Doctorul sau farmacistul dumneavoastra va poate ajuta sa va lasati de fumat. g) Fumatul da dependenta, nu incepeti sa fumati! h) Oprirea fumatului scade riscul de imbolnaviri cardiace sau pulmonare fatale. i) Fumatul poate provoca o moarte lenta si dureroasa.

30

j) Fumatul incetineste circulatia sangelui si provoaca impotenta.


k) Fumatul provoaca imbatranirea tenului (pielii).

l) Fumatul poate dauna calitatii spermei si scade fertilitatea. m) Fumul de tigara contine benzeni, nitrozamine, formaldehide si cianuri. Tabelul 1 Statusul privind consumul de tutun pe eantionul studiat la nivelul Europei de Sud-Est

Graficul nr. 3 - Statusul privind consumul de tutun pe lotul studiat (numeric i %)


Se observ c, din lotul studiat, cei mai muli declar c sunt nefumtori 520 (63,26%), fumtorii fiind n numr de 147 (17,88%), att femei ct i brbai, din toate categoriile socio-profesionale intervievate (fig. 1).

30

Din datele analizate n urma completrii chestionarelor, din cei 147 de fumtori, 95 sunt femei (14,59%), 80 sunt fost-fumtoare (12,29%), iar un numr de 35 sunt fumtoare ocazional (5,38%). Dintre brbai, 52 sunt fumtori (30,41%), 34 sunt foti fumtori (19,88%), iar 6 sunt fumtori ocazional (3,51%) tabelul 2.

Tabelul 2 Repartiia pe sexe i status a lotului studiat

Graficul nr. 4 Repartiia pe sexe i status a lotului studiat

30

Tabelul 3 - Repartiia pe grupe de vrst i dup status a lotului studiat (%)

Din analiza datelor statistice se observ c cei mai muli fumtori zilnic se gsesc n intervalul de vrst cuprins ntre 50-59 ani (19,87%), urmat ndeaproape de grupele de vrst cuprinse ntre 30-39 ani (18,93%) i, respectiv, peste 60 ani (18,18%), cel mai puin fumeaz tinerii cu vrste cuprinse ntre 20-29 ani (14,86%). Ponderea fumtorilor ocazionali se afl la persoanele cu vrsta peste 60 ani (9,09%) la polul opus aflndu-se fumtorii ocazionali aflai n grupa de vrst 50-59 ani (3,85%).

Graficul nr. 5 Repartiia pe grupe de vrst i dup status a lotului studiat (%)

30

Tabelul 4 Distribuia prevalenei consumului de tutun n funcie de profesie

Graficul nr. 6 - Distribuia procentual a consumului de tutun n funcie de profesie

30

Dac facem o analiz a bolilor asociate persoanelor din lotul int, pe primul loc se afl hipertensiunea arterial (HTA), ntlnit la un numr de 60 de subieci (7,30%), urmat de ulcerul gastro-duodenal prezent la 30 de subieci (3,65%) i diabetul zaharat declarat la un numr de 17 subieci (2,07%). Patologia pulmonar este reprezentat prin prezena astmului bronic, ntlnit la 15 persoane (1,82%), boala pulmonar obstructiv cronic (BPOC) prezent la un numr de 11 persoane (1,34%) i tuberculoza pulmonar (TBC) declarat la 10 subieci din lotul studiat (1,22%). Boala cardiac ischemic (BCI) este ntlnit la un numr de 1 persoane (1,34%).

Graficul nr. 7 - Boli asociate funcie de consumul de tutun (%)

30

Graficul nr. 8 Reprezentarea grafic a numrului de igri/zi fumate, funcie de statusul de fumtor zilnic i fumtor ocazional.

Tabelul nr. 5 Motivul pentru care se fumeaza (%)

30

Graficul nr. 9 Motivul pentru care se fumeaz (%)

Tabelul nr. 6 Incidena perioadelor pentru care s-a abandonat fumatul

30

Graficul nr. 10 Incidena perioadelor pentru care s-a abandonat fumatul

Tabelul nr. 7 - Situaia statistic privind acordarea sfatului pentru a renuna la fumat

Graficul nr. 11 Situaia statistic privind acordarea sfatului pentru a renuna la fumat

30

Capitolul 4 Recomandri de afaceri pentru pia a tutunului


Economia tarilor din Europa de sud est este caracterizata ca fiind una in curs de dezvoltare, ceea ce constitue un avataj avand in vedere faptul ca nu si-a atins potentialul maxim inca. Din acest motiv exista premise ca daca se va dori realizarea de investitii in cadrul acestor tari, sansele de reusita ar fi relative mari, insa exista si riscul ca afacerea sa nu dea rezultate. Daca s-ar realiza investitii straine, prin construirea unei fabrici producatoare de tutun, dintre avantajele forte putem enumera: forta de munca este ieftina, costul cumpararii de terenuri sau inchirieri este relativ redus, in comparatie cu multe alte tari din Europa de Vest sau alte arii geografice apartinand tarilor dezvoltate, gradul de consumatori este mare, asta daca se doreste realizarea de exporturi doar pe regiunea de Sud-Est, ceea ce este insa putin probabil. Dintre dezavataje putem afirma ca sunt multe cum ar fi : legislatia greoaie, gradul ridicat de birocratie ce se manifesta in cadrul acestor tari, slaba calificare a persoanelor pe domeniile profesionale, nivelul scazut al veniturilor, slaba dezvoltare a infrastructurii drumurilor, precum si cea tehnologica, ceea ce va presupune aducerea de utilaje, precum si o calificare a personalului, prin efectuarea de training-uri, nivelul ridicat de coruptie manifestat la toate nivelurile, nivelul mare de eveziune fiscala, insa din ultimile date statistice rezulta o scadere a procentului, dar mentinandu-se la un nivel mult mai mare decat cel al mediei UE, stilul de viata al oamenilor,

30

acestia preferand sa cumpere cantitativ si nu calitativ tigari, concurenta mare de pe piata venita din parte firmelor care produc tigari traditionale, precum si cea din partea firmelor care realizeaza tigari electronice, campaniile publicitare negative, care sunt tot mai dese, precum si lupta acerba pe care Uniunea Europeana o efectueaza pentru stoparea consumului de tigari, aceasta dorind sa reduca drastic numarul de fumatori. n urma aspectelor prezentate consider c nu ar fi indicat realizarea unei invetiii n domeniul tutunului n Europa de Sud-Est datorit obstacolelor care ar putem aprea i mpiedica sau stopa afacerea, ns riscuri exist n orice afacere, decizia urmnd a fi luat de investitor, depinznd foarte mult de ct vrea s rite i ct este dispus s piard n urma investiiei efectuate.

Bibliografie
1. www.wikipedia.org 2. www.epp.eurostat.ec.europa.eu 3. www.europa.eu 4. www.tma.org 5. www.who.int 6. www.worldbank.org 7. www.circa.europa.eu 8. www.unctad.org 9. www.mfinante.ro

30

30