LECTIILE 3 qi 4

iNvAl,LREA sISTEM,rucA
probei de zecemii de rnetri qi restul concurentilor o diferenl6de Deseori,intre ciqtigdtorul e doar cAlivametri. Acestaesterezultatulunui antrenament suslinut,al unui mod de via{i mai sdndtos al unei qi mai pregdtiri mai laborioase. Aceqti factori hotarasc rezultatulfinal qi ii diferenjiazi pe ciqtigdtoride restul concurenfilor. Dumneavoastrd hotdrdts6participati gi sdabsolvili cursulde limb6 engleza ali pentruincepdtori, pentru a fi mai bine pregdtit pentru restul vietii. Exersa{iin fiecare zi un sfert de ord! Nu este mult, dar este foarte important sa faceli acest lucru consecventqi sistematic.Nu va pierde{i elanulin luptacu grijile cotidiene nu v6 abatelide la inv6larea si zilnic6.in curAnd veti constata cd eforturile dumneavoastrd rezultate.Ve{i fi mai mai ugor infele;i de persoanelestrfline, dau veli puteavedeafilme, veli putea citi in limba englezd. Cunoasterea acesteilimbi de circulalie internalionalS poate influenla si activitateaprofesionala,precum si alte domenii ale vielii vd dumneavoastri,indiferent dacl estevorba de petrecerea timpului liber, de viafa socialdsau de carierd. Aqadar,aveli numai de cAgtigat. Ydureazdmult succes. Profesoruldumneavoastrd

by s Copyright EUROCOR- InstitutulEuropean Cursuriprin Corespondenli R. L. de S. 1998 rssN 14s3-8466

LECTIA3_PARTEAINTAI )
i^

Inceperncu invAlareac6torva cuvinte noi: > f taun] > [ tci krl ] > [kl ok] > [ on] > l dcrl > [ga:' l l > [tarm] > [a:i i a' nu:n] > l rna D rl t] > f i u:l ui rl i l - ora9 - rnasa - ceas,orologiu -pe -zi - fata - timp, vreme - dupd-amiazl - mam6 - de obicei, in mod obiqnuit

town table clock on day girl time afternoon rnother usually

Iar acum sa exersant intr-o altd ordine cuvintele noi impreuna cu articolul. Repetati: the day usually > [I)zl cl cl ] > [i u:j ual i ] - ziua - de obicei, in mod obignuit - o masa - dupd-amiaza
- lnafiIa

i-=! iiga-?

a tabie the afternoon the rnother the time a town on a clock a girl

> l a rerbl l > [ D ' i a:l i utnu:n] > !)' t maD ' a' l

:{

> [ f)'i talu-i] > [a taun] > | .ori ] > [a kl ok] > [a ga:' i l

- timpul, vremea - un oras -pe un - un ceas, orologiu - o fatd

!- 1::

In acestexerciliu veli intilni cuvintelenoi in expresii.Citili textul gi fi1i atenli la pronun{ie: the boy and the girl the clock on the table in the afternoon Mother usually looks at the clock. It is a good day.
> [D'a boi End D,d gd:.I] > [D'd klok on DzI teibl] > [in Dzi a:fta.nu:n] > [maD ' a' i uj udl i l uks Et DZa klokl > 1it iz d gud deil

bdiatul gi fata ceasulde pe masd dup6-amiaza Mama seuita de obicei la ceas. Aceastaesteo zi bun6.

Nu sefolose;te articolul firuinteacuvdntului town atunci cdnd reieseclar din context Ia care ora$ se referd vorbitorul. in cursul lecliei vom intdlni mai multe exemplefn acest sens. Iar acumurmeazdpropozi[ii carevom int6lni cuvintelenoi. inainteinsd,inc6un lucru important: in Ali ftwdlat cd particula to precedeverbul Ia modul inJinitiv, insd ea este folositd Si pentru a indica direcyia,traducdndu-se prin la, spre,c6tre. I haveno time to visit Barbara. He goesto schoolin the afternoon. Shelikes to go to town. The girl usually waits for the train. It's a good day to work. The boy has two tables in the room. Mother is in the room.

> [ai hEv nau ta,m tu vizit ba:rbra] > [hi: gauz tu sku:l in D'i a:ftarnu:n] > [;i: laiks tu gdu to taun] > [D'a ga:rl iu judli ueits fo:r Dza trein] > [its d gud dei tu ud:rk]

Nu am timp sE ovizitezpe Barbara. DupS-amiaza mergela qcoal6. el Ei ii place sa meargain oraq. Fataagteapt6 obicei de Aceastaesteo zi bun6 pentru munc6. Bdiatul are doui mese in cameri,. Mama estein camer6.

>lD'd boi hEz tu: teiblz in Dzd ru:m] > [maDzariz in Dza ru:rn]

Dup6 cum ati observat, inaintea cuvdntului ,,mother" nu este necesard folosireaarticolului.

qi Cunoaqtelideja cuvintele noi? Citili cu voce tare propoziliile in limba englezd completali-le: Aceastaesteo zi bund pentru plimbare. Nu am timp pentru cumplrituri. Mama estein clddire. Aqtept des c6teo zi in orag. mergemla bisericI. Dup6-amiaz6 sunt dou6ceasuri. in camerd - It's a good > day [dei] to go for a walk. - I haveno > time [taim] for shopping. is - > MotherIrnaDzir'] in the building. - I often wait > in town [in taun] for a day. - We go to church > in the afternoon ID'i a:fta'nu:n]. - There are two > clocks [kloks] in the room.

in propoziyiile anterioare ali putut observa cd putem contbinq cuvdntul for cu diferite cuvinte;i astfel inlelesul lui diferd de la caz lq caz.

to wait for for a day to go for a walk to look for

- a afteptape clneva,ceva - pentru o zi, o zi, timp de o zi - a merge la plimbare - a c6uta

Vom invdla din nou cdtevacuvinte noi. Fili atenli la pronun{ie! people nice bie first some country >[pi:pl] >[nais] >ibigl >[{b:rst] >[sam] >[kantri] - popor,na{iune,oament - pl6cut, frumos, drlgu!, simpatic masiv - mare,voluminos, - prim, intdi - ceva,c6teva,niqte,cdliva, unii - tara, stat people nice big first some country >[pi:pl] >[nais] >[bie] >[Ib:rst] >[sam] >[kantri]

in urmdtoarelepropozilii veli vedeafelul in care folosim acestecuvinte. Citi{i propoziliile 9i verificali pronunlia.
>[gi:z a nais ga:'l]

She'sa nice girl.

- Ea esteo fat6 dr6gu!6.

uaitbildin(s)] - intdi el vedeo clSdirealb6. First he seesa white building. >[fb:'st hi: si:z 6

There'sa big factory there. I know somegood shops. She'sthere.

\D'ea'z

a big fEktari D'earl

- Acolo esteo fabricd mare. - Cunosccdtevamagazinebune. - Ea esteacolo.

>[al ndu sam gud s,ops] >[si:z D'edr]

It's nice to seeMary. It's a big car.

> [its nais tu si: meari]

- Estepldcut sEo v6d/ vedem pe Mary. - Aceastaesteo ma;ind mare.

> [its d big ka:']

> [sam pi:pl hEv hauziz Somepeoplehave houses - Unii oameniau case, End sam hEv dpa:rtm6nts] and somehave apartments. iar unii au apartamente.

It's a nice country.

> [its d nals kantri]

- Aceastaesteo {arafrumoasl.

in limba englezl citeodatd nu se foloseqte articolul inaintea dacdsubstantivul substantivului, estelaplural, de exemplu:,,Sorne peoplehave housesand somehave apartments." Dacd cuvdntul ,,some" se afld inaintea substantivului,atunci nu folosiur articolul.

Citili urmdtoareleexpresii gi propozilii gi incerca{isa le traduce{i:

I have someclocks. We usually go first. He seesa big station. Somegirls like to walk.

>[ai hEv sam kloks] >[ui: lu:ju6li gdu fb:rst] >[hi: si:z a big steign] >[ sam gd.'lz laik tu uo:k]

>Am cdteva ceasuri. >De obicei lnergeln primii. >El vede o statiernare. >Unor fete le place s5 se plirnbe.

He drives a big car every day. >[hi: draivz 6 big ka:r evri dei] >El conducezilnic o masindmare. Bucharest nice. is a big country the first building
>[bukdrest iz nais] >[a big kantri] >[D'a Ib:rstbildintgr] >Bucurestiul este frumos. >o tara mare >prima clddire

Si exers6mcuvintele noi. Traduceti-lein limba englezS:

cdtevaceasurimari o lard frumoasE doui mesemari prima zi frumoasd cdteva fete cinci oraqe

>[sam big kloks] >[d nais kantri] >[tu: big teiblz] >[D'a fb:rstnais del] >[sarn g1.rlz) >[falv taunz]

- sornebig clocks - a nice country - two big tables - the first nice day - somegirls - five towns

Vorbescdes cu mama. Este timpul sa plecdm. Ea rnerge c6teva dupd-amieze birou. la iv{ariaeste des acolo.

> [ai ofi r spi :k tu maD zar] > [rts tai u tu gi i u] >[si: tu D'i ofis sarn -uiiuz a:1i i t' rru:nz]

- I often speak to mother - It's time to go. - She goes to the office some aftemoons. - Mary is often there.

> [rncari i z ofn D ' ca' ]

Sa verificdm daca qtili deja cuvintele

Noi suntem prirnii. Dupa-amiaza mergem des in orag. El esteun bdiat drdgu!. in birou este o masd rnare. Cdteva camere au cinci ferestre. Nu am timp sa merg la plimbare. Mama intra in magazin in fiecare zi. Acesta este un orag aproape de Bucuresti. Ceasul este frumos. Aceasta este o tara mare. Unii oarneni merg searala plimbare.

)Wc arc first. >We oficn _toto to.uvr.r tl'reaficrnoor"r. in > H c' s a ni ce boy. >Therc's a big table in the office. )Sorlc roolls havc fir,c rvindorvs. >l havc no timc to go for a ri'alk. >Mothcr cntcrs thc shop cvcry day. > l t' s a tow n ncar B ucharcst. > Thc cl ock i s ni cc. > l t' s a bi g country. )Somc peoplc go for a r.valkin thc cvcnir.rgs

ggsJ
irlinifiii:r.,,ii,

ll .ii.,..,.'.'.i...'.

in leclia anterioaraam discutatdeja despreverbul ,,to be" - ,,a fi". in aceastaleclie vom prezenta formele interogativegi negativeale acestuiverb. itt cq:ul Jbrmdrii interogativttlui verbului to be se schimbd ordinea cuvintelor din cadnil pt'opo:itiei, aclicd substarttivul sau protrumele personal ;i verbul i;i schimbd locul intre ele. ittversitttte. .1t t'stDt'oCedert trutnesle se AJirntativ: I a m a g i rl . He is a boy. They are in the room. The girl is nice. htterogativ:

iiiffi

- Eu sunt(o) fata. - El este(un) baiat. - Ei suntin camer6. - Fataestedraguld.

Am I a girl? Is he a boy? Are they in the room? Is the girl nice?

- Eu sunt (o) fata? - Esteel (un) bdiat? - Ei sunt in camera?

- Este dragu\dfata?

Transformati urmatoarele propozilii afirmativein propozilii interogative:

She is a mother. We are in torvn.

> l s sht' a mother? ).\rc u,e in town?

- Ea este mam6? - Suntem in oras?

It's a big car. You are a good boy. They are big buildings. I am in the house. He is in the office. The car is nice.

> ls it a big car'? ) Are you a good boy? >A re thcy bi g bui l cl i ngs? >Am I in tl.rc hor-rsc? > Is hc in thc otl-tcc'l > [s ti rc car ni cc' ]

- Aceasta este o masind mare? - Egti (un) bdiat bun? - Sunt clSdiri mari? - Sunt in cas6? - El este in birou? - Este fiumoasd magina?

Cdnd rdsptutsul la irtrebare esteaJirmativ, qcesta este/brnrulat cu ajutorul cuvdntului yes Ii cs] - da,u'mat de pronumele personal ;i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vaJi tnlocttit de cdtre pronwnele personal. Iar acurn unneazd cdteva exemple in care rdspunsul este pozitiv: Are you in the house? Is he a nice boy? Are the people in the hotel? Are they in the office? Are the cars white? Is the boy in the room? Is the girl nice? Is the housebig?

- Egtiin casa? - Esteun bhiat drdgu!? - Oameniisuntin hotel? - Ei suntin birou? - Maginile suntalbe? - Baiatulestein camera? - Estedragu\dfata? - Estemarecasa'/

Yes,I am. Yes,he is. Yes,they are. Yes,they are. Yes,they are. Yes,he is. Yes,sheis. Yes,it is.

- Da. - Da. - Da. - Da. - Da. - Da. - Da. - D a.

It inlocuie;te substantivele aflate la persouta a treia singular, dacd ne referim la obiecte, animale sau abstraclituti. irt celelalte cazw'ifolosim pronuntele he sau she; they inloctLie;tesubstantivul la plw"al. Rdspundeli la unnatoarele intrebari:

ls it a church? Are they in the street? Am I in the office? Are we near Bucharest? ls shea good girl? Is the boy in the building? Is the bicyclewhite? Are the peoplein the restaurant?

> \cs. i t i s. ) \' t' :. tl t,' r arr-.

) \'r:. I ri l l .

) \'.':. ri u- 0i c.

> \' .' :. sl tc i :. > \-c.. hc i s. > \-cs. rt i s. > \'t-s. thci' arc.

personal, apoi de estenegativ, Cdnd rdsptutsul Jblosimcuvdntul no Iniir-r]urmat de proru,unele verb, urmat de cuvdntulnot lnot].

exemple: 56 vedemcdteva Are you a girl? Is he in the house? Are they first? - Tu eqti fat6? - El estein cas6? - Suntprimii? No, I am not. No, he is not. No, they are not.

- Nu. - Nu. - Nu.

negativ la urmitoarele propozi{iidup6modeluldescrisanterior: R6spundeli

Are you a boy? Is he in the car? Are we near Bucharest? Is it a big car? Is the factory big? Is mother in the shop? Is the boy in the car? Are the peoplenice?

> No, I am not. > No, he is not. ) No, we are not. > No, it is not. > No, it is not. > No, she is not. > No, hc is not. > No, they are rlot

Iiznt],iar,,arenot" seprescurteaza ,,isnot" se prescurteazd,,isn't" numai in cazul ,,aren't" I a:tnt].,,amnot" de obicei seprescurteaz6 construc{iei,,1am not" carepoatefi inlocuit cu forma prescuftata ,,I'm not". ale lar acum sd repetim exerciliul anterior folosind in rdspunsformele prescurtate verbului: Are you a boy? Is he in the car? Are we near Bucharest? Is it a big car? Is the factorybig? Is mother in the shop? Is the boy in the car? Are the peoplenice?
) N o, [' m not. > N o, he i sn' t. ) No, u,e aren't. > No, it isn't. > N o, i t i sn' t. > No, she isn't. > No, he isn't. > No, they aren't.

Acum urmeaz6cdtevacuvinte cu ajutorul caroraputem forma intreblri:

who what where when

>[hu:] >[uot]
> [t' e a t]

- cine, pe cine -ce - unde, pe unde, incotro - cdnd 7

who what where when

> [hu:] > [uot] > [uea' ] > [uen]

> [" e n ]

in intrebdri, cuvintele interogative who, what, where, when stcu inaintea verbelor

Iar acum sI le vedem qi in propozilii interogative:

Who is it? What is it? Where is the boy? When are you in the building?

>[hu: iz it] >[uot iz it] >[ uea' iz D'6. boif >[uen a:r iu: in Dza

- Cine este? - Ce este? - Unde estebdiatul? - Cand egti in cladire?

6;161ntu)1

Si exersdmcuvintele noi. Completali propoziliile cu pronumeleinterogativ corespunz6tor: Unde estebiserica? Cine este? Ce estepe masd? is - > Where[uedr] the church? - > Who [hu:] is it? - > What [uot] is on the table?

Folosifi cuvintele noi la traducerea urmltoarelor propozilii: Cine estefata? Ce estein cl6dire? Unde estemasina? Cdnd esti in birou?
>Who is the girl? >What is in the building? >Where is the car? >When are you in the office?

Acum urmeaz6cdtevaverbe noi. Repetafi-lecu voce tare: >[tu a:sk] >[tu liv] >[tu uont] >[tu Tsints)k1

to ask to live to want to think

- a intreba,a cere(cuiva, ceva) - a tr6i, a locui - a vrea, a dori - a gindi, a se g6ndi la

to ask to live to want to think

>[tu a:sk] >[tu liv] >[tu uont] >[tu T'inte)11

La transcriereafoneticd a ultimului verb v-a{i tntdlnit cu un semn nou, fTtf. Estefolosit la notarea grupului th, asemdndtor semnului fD'|.

Desigur nu ati uitat semnul fD'1. Senmul[T') este cu cd foarte asemdndtori deosebirea nu este sonor Seroste;teca t, cu limba tntre din|i. in timp ce ne retragemlimba dintre dinli, pronunldm un s. in acestcaz corzile vocale nu vibreazd. to think >[tu T'intstkl >[tu T'intstPl

expresii limbaenglezd fi1iatenlila pronuntie: in urmdtoarele verbele noi. Traduceli Sarepetdm ;i el este eu vreau ei gdndesc noi traim/locuim tu intrebi ei intreabd tu egti el locuieqte noi vrern voi gdndili
>he is )l u,ant >they think >lvc live >you ask
) ther r as k

>[ti: iz] >[ai uont] >[D'ei 1sit1{s)[] > [ui : l i v] > [i u: a:sk] > [D ' ei a:sk] > [l u: a:' ] > l hi : l i vzl > l " i : uont] >[lu: TSints)li1

>yoll arc >he lives )rve ."vant >you think

propozilii: unndtoarele Savedemdac6ali reugitsavi le insugili.Citili gi completali

Ne place sa locuim la Bucure;ti. Cred cd vrea sd fie primul. O intreb des pe Maria. Ea vrea si locuiasca la Bucuregti. Suntem intotdeauna acolo. Vreau sl am o ma;ind Eu cred ca aceastanu este o scoal6 buna.

- We like to >livc [iv] in Bucharest. he - I xhink ITsin(s)p] wantsto be first. - I often>askIa:sk] Mary. - Sheh.vants l"onts] to live in Bucharest. - We >arcIa:'] alwaysthere. - I Xvant [''ont] to havea car. - I >hink ITsir-rts)p1 a bad school. it is

who, in propoziliile atributive,cuvintelerelativ-interogative where,when pot fi omise.

propozilii: urmatoarelor Folosili cuvintelenoi in traducerea

Cred cd ii place s6 locutascd >l tliink she likes to live ir"r torvn. la ora;. Ea vrea s6 vada strada comercial6. Apoi ea vrea sa mearga la biseric6. Trdim intr-o tard mare. >She rvantsto seethe shoppingstreet. > Thcn sl tc w antsto vi si t tirc cinrch. >We live in a big country.

> [ai Tsi ntetP ;i : arkstu l i v l in tar.rn] >[si: 'onts ttt si: D'a qopin(g)stri:tl > [ D zcn 5i : ' ' ontsnr vi zi t Dza tqa:rtg] >[ui; liv in a big kantri]

aiaitatl

riilil
::::t:t:

LECTIA3_PARTEAADOUA )
pronunlialui: inceput, exersam veli Pentru sA in propoziliileurmatoare intdlniun cuvantnecunoscut.
through > [ Ttnr:] through > [Ttnr:]

:i:ill

:::::t:: ::j:jril :ti::il: :::t::::

liiilili

noului cuvAnt: Citili propoziliilegi relineli traducerea look through the window I seldorn through and through Privescrar prin gearn(pe fereastri). - de la un capdtla celdlalt(de-alungul;i de-alatul) - Acestaesteun tren direct spreLondra. - Esteo strada pentrucirculatiecontinud.

It's a through train to London. It's a streetfor through trafhc.

Iat6 incd un cuvdnt nou: behind She's behind the building. He usually walks behind John. The office is behind the school. > f bi hai ndl

behind - Ea estein spatelecladirii

> [bi hai n d]

in - De obiceimerge urma lui John. qcolii. - Oficiul estein spatele

u\ Fa
l i:

lt

n-\ )

iirrr
i,i::

"He usually walksbehindJohn." 56 exersamcuvintelenoi cu ajutorul cdtorva exernple.Repetalipropoziliile gi fi1i atenli la oronuntie:
She is behind the shop. I know the town through and through. She seesa red car through the window. You often go to the church behind the station. He goes by bicycle through the town every day. rpl > [;r: u: bi hal ncll )' :i 1 .r' > [ar natrD :l r t.ttrl tI r.r: E,ndl'sru:] > [E i : si :z a reclka:' ' l ' rLr: D ' a " i ndaLr] > [ru: ofi r gau tu D l artsi r:rts bi hamd D Zaste sn] i >[hi: gauzbal baisikl D'e taur.r evri der] -l-srr-r - Ea este in spatelemagazinului. - Cunosc oraqul de la un capat la cel6lalt. - Ea vede o rnasindroqie pe fereastra. - Tu mergi des la biserica din spatelesta{iei. - El rnergecu bicicletaprin oras in ftecare zi.

10

cu si in priurapartea leclieiarnclarificatregulilede fonnarea intrebArilor rdspunsurilor ajutorul a nu verbuluito tre. lnversiunea poatefi folositain toatecazurilede forrnulare intrebarilor.

La tirnpul prezent, dacd verbul de conjugat nu este to b e, intrebarea se formuleaza cu ajutorul verbului auxlliar to do.

h propoziliile afirnmtive intdlnite pdnd acwn, verbul era folosit /a timpul prezent simplu (the Sintple Present TenselD'a siurpl prczAnt tcns]). h propozi1iile interogative, toate verbele ctr exceplia ltti to be, suut irtsolite cle auxiliarttl verbtrl to do ltu clul. 1rr qcest caz verhtl to do Itu du] std inaintea subiectului dupd care w"nteazdverbul de conjugat.

Sd mtndrim exentplele: Verb + pronumepersonal+ auxiliar Do Do Do sausubstantiv they you the girls like want live
the town'? a car? in Bucharest?

verb

- Lor le placeoraqul? - Vrei o maginS? - Fetelelocuiescla Bucuresti?

Compara[i propoziliile afinnative cu propozi,tiile corespunzatoareinterogative qi repetati: I like the town. Do I like the town? >l ai l ark D Zi ttaun] >[cl u al l ai k D ' i r taun]

- irni placeorasul. - irni placeoraqul?

You go to the shop every day. >[rr-r:eiu tu DZasop er.ri dci] - Mergi la magazin in fiecarezi. Do you go to the shop every day? We always wait for the train. Do rve always wait for the train? You often go for a walk. Do you often go for a walk?
>[du iu: giru tu DZAsttp elri clu] >[ t 'i : o : l 'e l z t 'e i t I b : r . DZlr trcin] >[ d u t 'i : o : l u c r z L L c i t

- Mergi la magazin in fiecare zi? - A;teptdrn intotdeauna trenul. - A;teptam intotdeauna trenul? - Mergi des la plimbare. - Mergi des la plirnbare?

1b:'D'atrcinl
>[nr: ofi.rgiiu fir:'ir ,tr:k] >[du iu: ofir gau fo:' ir .o:k]

,'...iliiiiiii ll:|1|11|;ii1i1111i:1;1
They often go to church. We seldomseethe boy. I visit Mary everyday.
i:!!!il

Transformati urm6toarele propozilii in propozilii interogative: >Do tlic-yoficr: go to chulch'l )l)t.' *'c scltlom scc thc bc,t,'l >Do I visit N"lar-1, g1'.r\' ,1.t'.' )[Js 1' s11 rval ' s ul uorl i i n thc bi g bui l di ng '/ )L)o * c usuai h' ' rl al kto ri cl rk' .) > D o thc bovs l i kc thc torvn' l ll

You alwayswork in thebig building. We usuallyu,alkto'uvork. The boyslike the tou'n.

Dacd in intrebare figureazipronumele he, she, it sau un substantiv, verbul auxiliar va fi does Idaz], 131verbul aflat in propozitie nu primeqteterminatia,,-s".

exernplelor urmdtoare vedeacum folosim verbulauxiliar,,does": veti $i acun, prin intermediul Sheoftengoesto Bucharest.>[5i: ofir gauztu bukarcst] Doesshe often go > [daz,si : ofi r gau tu bukarcstl to Bucharest?

- Ea mergedesla Bucuresti?

He seldom visits Mary. >[hi: seldar-n vizits meiri] Does he seldom visit Mary? >ldtrz,lti: selddrl vizit meari] - El o viziteazarar Maria? pe Peter goesto school every day. > [pi:tar gauz tu skr.i:levri dei] Does Peter go to school > [daz pi:tar giru tu sku:l - Petre mergela scoala evri dci ] everyday? in fiecarezi?

Ca.si itt cazul verbului ,,to be", ln intrebdrifolosirrt ;i cttvinte interogative (,,where", ,,when" etc.) care statr fitaintea verbelor auxiliare la hrceputul propoziliei, de exemplu;

Where do you usually go in the rnorning? When do you usually open the shop? What cars does she like? When does he visit the girl? Where do they walk every day? What school do you like?

> [' ea' cl u i u: ru:j uai igau i n D ra uto.rni n(s)] > [uen du i u: ru:j ual i aupn D'a qopl > [' ot ka:rzdaz gi : l ai k]

- Unde mergi de obicei dimineala? - CAnd deschizide obicei magazinul? - Ce fel de masini ii plac (ei)?

> [' cn daz hi : r' i zi t D za ga:,1] - El cdnd viziteaza fata? > [ucat cl uD Zeiuo:k evri deil > [uot sku:l du i u: l ai k] - Unde se plimba (ei) in fiecare zi? - Ce scoala ili place?

Completa{i urm6toarele propozitii :

Johnwalks to work every day.

- W here > cl ocsJohn u al k every day?

- Unde se plirnba Ion in fiecare zi? - Ei cAnd viziteaza ferneia?

They oftenvisit the woman. - W hen > do ths r i si t 16s

rvoman?

We seldomseethe buildings. - What >do u,.cseklont scc? He opensthe shop in the moming.
- When >does 1ic opcrr the shop?

- Ce vedem rar? - Cdnd deschide (el) magazinul?

I2

Intrebarea seJbrntuleaza altlbl cu ajutorul cuvdntului who

interogatir,ului forurulata ajutorulcuvdntului,,who" Construclia cu (,,cinc?") cu esteasemAnatoare ceaa propozilieiafirrnative, numai personal substantivul ca pronumele sau esteinlocuit de cuvdntul a ,,who". in acestcaz, verbul va fi conjugatla persoana treia deci va primi intotdeauna terminalia singular, ,,-s".

Si acum sa vedem cdteva exemDle in acest sens: Propozifie afirmativl: John opens the door every day. They seldom see the station. You like cars.

Propozifie interogativd folosind ,rw hO" : Who opensthe door everyday? Who selclorn sees the station? Who likes cars? >[hr-r: aupnzD'a do:'
evri dci ] > [hu: sel cl am :z si D Zi stei sn] > l hu: l ai ks ka:' z] - Cine deschideusa in fiecare zi? - Cine vede rar sta!ia? - Cui ii plac masinile?

Fonnulali intrebari cu ajutorul cuvdntului ,,who": Cine vorbeqte rar cu Maria? Cui ii place casa? Cine vrea sa mearg6 la plinibare? Cine il viziteazl, pe Richard in fiecare zi? >Who seldornspcaksto Marv'l >Who likcs the hor.rse'l >Who \\'ants t0 go for a r.r,alk'? > \\ l ro vi si ts R i chrrd crcry tl ay?

Docd rcisptndem aJirntativ la o httrebare care fircepe crr do/does, atunci dupd cuvdrfirl yes purtetn prorntmele personal coresputtzdtor,apoi 't,erbttlattxiliar. itt cazul rdsounstu'ilor sclu'te do se prottuttld ctt ,,u" ltng.

Do you like the girl? Does she live in Bucharest? Do we go to school in the morning'? Does he visit the worran every day? Does the boy like cars? Does rnother go to work every day?

Yes,I do. Yes,she does. Yes,rve do. Yes,he does. Yes,he does. Yes,shedoes.

- Da. - Da. - Da. - Da. - Da. - Da.

IJ

Dacd rdspunsul la intrebare este negativ, pronumele personal se afld dupd cuvdntul ,,no", urmat de verbul auxiliar si cuvdntul ,,not", de exemplu:

Do you like the girl?

No, I do not.

Nu. Nu. Nu. Nu. Nu.

Doesshelive in Bucharest? No. shedoesnot. Do we go to school in the moming? Doeshe visit the woman every day? Doesthe woman like Bucharest? No, we do not. No, he doesnot. No, shedoesnot.

Forma prescurtata lui ,,do not" este,,don't" [daunt], iar a lui a not" este,,doesn't . ,,does Idaznt]

Acum sd folosim formele prescurtate. Dali rdspunsurinegativela urmdtoareleintrebari: Do you like the girl? Doesshelive in Bucharest? Do we go to schoolin the morning? Doeshe visit the wornaneverydav?
>No, I don't. >No, she doesn't. >No, we don't. >No, he doesn't.

ln continuarevom exersaformareainterogativului la timpul Simple Present. Traduceliin limba engleza: Undemergi adesea? Ei o viziteazdpe femeiein fiecarezi? CAndmergi de obicei s6 te plimbi? Cui ii placesd seuite la circulafie? Deschizi des fereastra? Unde estePetre? $i fata vrea sd meargacu trenul? pe Cine il agteapta intotdeauna bdiat? Ei vdd autobuzulpe fereastrd? Cine estein clddire? Cunoptihotelul din stradaGdrii? Vrei si mergi acolo dupa-amiazd? Unde wei si mergi cu autobuzul? Cdnd wea ea sd mearg6la Bucuresti? Acestaesteun birou? t4
>Where do you often go? >Do they visit the wolnan every day? >When do you usually go for a walk? >Who likes to look at the traffic? >Do you often open the window? >Where is Peter? >Does the girl also rvant to go by train? >Who ahvays *'aits for the boy? >Do they see the bus through the window? >Who is in the building? >Do you know the hotel in Station Street? >Do you want to go there in the afternoon? >Where do you want to go by bus? >When does she want to go to Bucharest? >ls it an office?

Who is in ]he btritding

When do yotr trstrollygo

Whereis Peter?

Sd corttitnrdnt cu hniiyarea exprintarii posesiei, deci ctt adjectivele posesive:

my your
his her its

> frnai] > [io:'] > [hiz] > [ha:'] > [its] > [a u i rr] > [i o :' ]

- lneu, rnea,rnei, rnele - tau, ta, tai, tale - al lui/sau, a lui/sa, ai lui/sdi, ale luiisale - al eilsa,a eilsa,ai ei/sai,ale ei/sale - lui, sale, ei (pentru obiecte, nojiuni abstracte, animale) - nostfu, noastrA,no.stri,noastre - vostru, voastra, voEtri, voastre, dumneavoastra - lor

orlr your

their

> [D ' c i ' ]

Folosim qcesteforme ale adjectivului posesiv atdt perttru sirtgular, cdt ;i pentnr plural, de lu: e-rentp my shop
ltiil::: iii::r:: l:lt:ili i:l:i:ll !rlr!:!l

- magazinul meu

rny shops

mele magazinele

propozilii care cuprind adjective posesive. Fili atenli la pronuntia corecta: Citili unnatoarele It is my house. Our caris red. Your clockis nice. It is a nicehouse. Its windowsarebig. are His shops big.
> [ i t i z nrurhl us] > [l trrr' kl :t i z l ctl l > [ i u' :rk l ok i z rtrr r.l > i rt i z i nai s l tatr:] > | i !:' i rrtl rrrrz l ri u] rr:' > l i ti z :t,p. rr: i ri ' s l Aceasta este casamea. Ma;ina noastraestc rogie. Ceasul tau cste frurnos. Aceasla este o casa frumoasd. Geamurilesale sunt tnari. Magazinelelui sunt rnari.

15

Their schoolis in Station Street. Your country is big. It is her bicycle.

> [D'ei' sku:l iz in steisn stri:t] > [io:r kantri iz big] > [ i t i z h6:rbai si kl ]

- Scoala lor este pe strada Gdrii. - lara voasfiA este mare. - Aceasta este bicicleta ei.

tn limba englez6,dac6 se folosegte adjectivulposesiv,articolul esteornis.

propozi,tiile rnaijos cu pronumele Completali de posesivcorespunzEtor. Undeestescoala ei? Ea mergedesin casalui? Tatal nostrumergela magazinin fiecarezi. O vizitam rar pe mama lor. Unde estebicicletata? Acurn urmeaza cuvintenoi: green blue short long
> [g ri :n ] > [b l u :] > [g o :' t] > [lon(s)1

- Whereis > her school? - Doessheoften go to > his house? - > Our father goesto the sl,op every day. - We seldorn visit > lhcir ms1hs1. - Whereis > lour bicycle?

- verde - albastru - scurt,mic, scund - lung, indelungat,mare

> [gri :n] > [bl u:] > [go:rt] > [l ontutl

green blue short long

Citili propoziliile cu voce tare, articulat: I have a blue car. It's a greenhouse. I often go for a short walk. It's a long table. We alwayswait for the bus for a long time. Relineli urmatoarea expresie: for a long tirne - timp indelungat, pe/pentrutimp indelungaV multd vreme in limbaenglezd (ca adjectivele deexenplu:,,big",,,nice",,,long", nu cu ,,shorC') se conjug6,forma de la plural fiind aceeaqi ceade singular. t6
>[ai hEv 6 blu: ka:'] >[its d gri:n haus] >[ai ofn gdu fo:r a qo:rt uo:k] >[its a lon(g)teibl]

- Am o maginSalbastrS. - Aceasta esteo cas6verde. - Adeseamerg sd fac o plimbare scurta. - Aceasta esteo masamare/lung6.

>[ui : o:l uei zuei tfo:r D za bas - intotdeaunaaqtept6m mult 1o.ru 16nr8) lajp] timp autobuzul.

'l
gi Nu irni placealbastrul verdele. in oragsunt gi strdzi scurte. in Esteo camerdalbastr6 cas6. lung6. esteo strada Aceasta
>l clon't like grcen and bh-rc. >l'hcrc arc also short slrcctsin the town >There is a bluc room in thc l.rouse. >lt's a long strcct.

Trecelila rezolvarea cuvintele gi gramatica. noi in acest ultim exerciliual lecliei vom recapitula fhrd greqeligi credelici ali reugitsEvd insuqilimaterialul. temeidoardacdefectualiacestexerciliu in Traduceti limba enslez6: Jara voastrdestemare? Nu avemtimp sd vizitam fetele. Unde locuie;ti? Merg desla Bucure;tipentruo zi. statieiesteo ;coal6. in spatele la Unii oamenimerg seara plimbare? Cine intra de obiceiprimul in clddire?
iiiiiiiiiiii

>ls yor.rrcountry big? >We havc no tirrc to visit the girls. >Where do you live'? >l often go to Bucirarest lbr a day. >There is a school behind thc station. )Do sornepcoplc go for a lvalk in the evening'/ >Wl-rousually cntersthe building first'? >T}rerc is a nicc clock on the table. )Our rnothcr thinks wc tllc in the house. >l likc to speakto l-ris rnother. >Thcrc arc solre big clocks in the tolvn. >When do yor-rrvait for your rnothcr? >What is it? >l think it's a nicc hotel. >Hcr rlothcr often looks thror-rgh rvindou,. the >'fhcir rnothers are in tor'vn. >Thcre is through traffic in thc town.

Pc masaesteun ceasfrumos. credeci suntemin cas6. Mama noastra imi placesd vorbesccu matnalui. Suntcdtevaorologii mari in orag. pe Cdndo agtepli mamata? Ce este? Cred cd esteun hotel drdgu!. Mama ei seuita despe fereastrd. Mamelelor suntin orag. in oraqesteun trafic pennanent.

litiiiiiiili:

:':':.:.:.:.:.:.::::::::

ingrogat desemneazi scrise Litereleaflatein aceeaqi coloand un Urmeaz6 exerciliudepronunlie. acelagi sunet:
[ai] nice time five like white side behind [e i ]

Ia:]
car are

I aul
know window

Iu:]
school you blue through two

day table wait railway they

afternoon go ask

t1

RECAPITULAREA LECTIEI 3
A.
Reguli grarnaticale 3. L Nu se folosestearlicolul inaintea cuv6ntului ,,town" daca stirn precis despre care orag este vorba, de exemplu: We often go to town. 3.2. - Mergem des in oras.

Ali observat mai devreme ca particula ,,to" precedeverbul la modul infinitiv, insd ea se mai foloseste si pentru a indica direc,tia, (traducdndu-seprin ,,1a", ,,spre", ,,cdtre") sau pentru introducerea unor prepozitii. I usually go there to visit the boy. - De obicei ma duc acolo s6 vizitez baiatul.

3 .3.

Nu folosirn articol inainteacuv6ntului ,,mother" dacbqtirnprecis desprecine estevorba: Mother is in the room. - Mama este in camera.

3.4.

Cuv0ntul,,for" poate fi folosit atAt cu verbe, cdt Ei cu substantive: to wait for for a day to go for a walk to look for for a long time - a astepta(pe cineva) - pentru o zi - a merge la plimbare - a cauta - timp indelungat, multa vreme

3.5

lnffebAri;i raspunsuricu verbul ,,to be" la tirnpul prezentulsirnplu (Simple Present): 3.5.1. Fonnulam intrebarea ajutorul verbului,,tobe" inversAnd cu ordineapropoziliei afimative, deci substantir.ul pronurnelepersonalschirnbalocul cu verbul. sau Acest orocedeu se numeste inversiune: She is a girl. The boys are nice.

- Is shea girl? - Are the boys nice?

3.5.2. Dacd ddrn un rdspuns afirmativ, atunci propozilia incepe cu,,yes", urmat de pronurnele personal qi verb. Substantilul carc figureaza in intrebare va fi inlocuit cu pronurnele personal corespunzator: l s s h e a g i rl ? Is the boy in the office?

- Yes,sheis - Yes,he is.

3.5.3. ln cazul nega(ieicuvdntul ,,no" este urmat de pronumelepersonal,verb gi cuvdntul ,,not": Is she in the ofhce?

- No, sheis not.

3.5.4. "is not" sepoateprescurta ca,,isn't",iar,,are not" ca,,aren't".Fonrra,,amnot" nu se 'm prescudeaza.Doar fonna ,,1 not" poate fi folositd in locul lui ,,1am not". pronumele interogative stau la 3.5.5.ln intrebari carecer un raspuns descriptiv, propoziliei: inceputul l8

What is it? 3.6.

Ce este aceasta?

intrebariqi raspunsuri timpul SimplePresent: la 3.6.1.Fonnulamintrebarea ajutorulverbelorauxiliare,,do"sau,,does" cu care sunt urmate de un pronumepersonalsau substantivgi apoi de verb. Verbul nu seconjuga. se in in a ,,does" foloseste cazulpersoanei treiasingular, rest folosim,,do": Do you like the girl? - Doeshe visit Mary everyday?

i:::i:;:::i:::i:i:i:i:i iii

':::::::::::::::::::::::::::,
i:::::::::::::::::::::::il

iiiiiiiiiiiil!

r;;i:iii:ii:iiiiiiiii:iiiri :::::::::::::::::::::::::::::

3.6.2. Cuvintele interogative,,what", inaintea verbelor auxiliare ,,where", ,,when"stau ,,do/does": When doesshe so to work? inhebirilor careincepcu ,,who" esteidentic6 ceaa propozitiilor 3.6.3. Construcfia cu afirmative,cu deosebirea in locul pronumelui c6 personal al substantivului sau st6cuvdntul,,who".Verbulseafl6 intotdeauna persoana treiasingular, la a deci prime;tetenninatia,,s": Who looks throuehthe window? 3.6.4. Dacddamun raspuns afirmativla o intrebare careincepe ,,do/does" cu atunci rdspunsul incepe ,,yes"f,rind cu personal deverbulauxiliar: urmatdepronumele si Yes,I do.
Yes, he does.

", 3.6.5. Rdspunsul negativ incepe cu,,no apoi umeaza pronumele personal ;i verbul auxiliarsi se termindcu ,,not":

No, I do not.

No, he does not.

", 3.6.6.,,donot" seprescurteaza ,,don't iar ,,doesnot" se prescurteazd,,doesn't":

No, we don't.
3.7. Adjectivele posesrve: my your - rneu, tnea, mei, mele - tAu, ta, tai, tale

No, she doesn't.

our - nostru,noastra, nogtri,noastre your - vostru,voastr6, voqtri,voastre, dumitale,dumneavoastrd their - Ior

his her its

- al lui/sau,a lui/sa,ai lui/sdi,ale lui/sale - ei, sdu,sa,sai,sale

- lui, sale, ei (pentru obiecte, no{iuni abstracte,anirnale) schimbd forma la plural: - (Acesta) este scaunul meu. - (Acestea) sunt scaunelemele.

3 .7 Adjectivele posesive nu-;i .r.

It is my chair. They are my chairs.

t9

3.7.2. in caztl folosirii pronumelorposesive punemarticol inainteasubstantivului: nu He often visits his mother. - El o viziteazddespe mama sa.

in limba englezl adjectivele,ca de exemplu: ,,big", ,,nice", ,,long", ,,short" nu se acord6in gen gi num6r cu substantivuldeterminat. It's a nice boy. The boys are nice. - Este un bAiatdr6gu!. - Baielii sunt dr6guli.

B.

Pronunlia 3.9. Pronunlia grupului de sunete[Ts], corespunzatoare ,,th", este asemanatoare lui cu pronunlia complexului de sunete[D'], cu deosebirea primul nu este sonor. cd ca,,t" cu limba intre din1i.in timp ce ne retragemlimba dintre din{i, [Ts] serostegte pronunlIm un,,s". in acest cazcorztlevocale nu vibreazi: think through ITsintst[] ITSru:]

3.10. in r6spunsurile scurte,do" se pronunlecu ,,u" lung Idu:]

20

TEMA PENTRU ACASA 3

Rezolvafiexerciliile qi trimiteli-le spre corectare. A. Traduceli urm6toarele propozilii in limba romdni:

t. 2.
J.

I think he wantsto be first at work. There is a big building behind the station. Where doeshis mother work? The girl wantsto visit Bucharest. Who often seesyour mother? Are the clocks on the table in the room?

4. 5. 6.

B.

Traduceliurmltoarele propozilii in limba englezd: l. 2. 3. 4. 5. 6. Cred cd ea vrea sd locuiasci intr-un oraqfrumos. Unde vor si meargl b6ielii seara? O roag4pe mamasa s6 meargdla plirnbare. Aqtep{i destrenul? Cind mergeea de obiceila bisericI? Cui ii place sd vizitezehotelurile?

C.

Urm6toarelepropozilii sunt gresite.Scrieli-le corect:

l.

I often goesto the schoolbehind the station. Where do he wants to live? I usually go to school in afternoon. We alsoarein her big house. He often want to go by bus.

2. 3. 4. 5.

2l

L ECTTA4-PARTEAixrAr
sa Vom inva{a acumaltecuvintenoi. Citili-ie 5i straduili-r'a le pronunfati corect. cAtmai
hour rninute father chair today s i x o ' c l ock the second square statue > [aua' ] > [mi ni t] > [fa:D ' Zar' ] > [ tscar] > [tadci ] > [si ks akl ok] > [D ' a sckand] > [sk.car] > [:tE tnr:] - ceas,(ord) - mirlut - tala - scaun - azi, (astivt) - ora lase - al doi l ea - piala - statuie

Repeta{iacestecuvinte in alta ordine: father square hour > t l -a:D ' l -l > [sk-ca' ] > [aui t' ] > [si ks akl ok] > [stE tru:] > [tscar] > l D Za sekandl > [tader] > [mi ni t]
- Iatd

- pia(a - ceas,(o16) - ora $ase - statuie - scaun - al doilea - azi, (astdzl) - minut

t,

s i x o ' c l o ck

,,'/'
4*-.

statue chair the second today

T-

minute

Important! an hour
>[ i i n a L r i t ']

-oora

pronunlia Aici nu ,,a", ci ,,an" Ian] sta inaintea lui ,,hour",deoarece vocal a:Irrrrri -] . c u v a n t ul uii ncerrc o cu

22

propozilii si fiti atenlila traducerea Citili urmdtoarele lor: >[its siksaklok in DtAmo:rnin(c)] >lD'ca'z a stEtlu:
i n D Zaskucar] >[D ' cat a:r sam tsearz i n D ' a m:m] >[ ai ueitfo:r DZabas falv mir-ritsevri del] >[D'a sekandka:' iz red] > [ui : sel damgau tu taun fo:' I' au auar]

It's six o'clock in the moming. There's a statue in the square. There are some chairs in the room. I wait for the bus five minutes every day. The secondcar is red. We seldom go to town for one hour.

- Esteora sase dimineala. o - in pialaeste statuie. - ln carnera suntcatcva scaune. - in fiecarezi agteptautobuzul cinci minute. esterosie. - A douamagina - Raeorimergem oras in pentru o o16.

TraduceJi cuvintele noi in limba engleza'. azi

niaf6

>today > squarc > chai r > si x o' cl ock >thc sccond )tninute >fathcr >statue >irour

scaun ora ;ase al doilea minut tald statuie ora

inainteacuvdntului,,father"nu folosirn articolul, ca qi in cazul cuvdntului'1nother".

Iar acumvom formapropozilii folosindcuvintele propozi{iilein limba engleza qi noi. Traduceli verificatirezolvarea:
Al doilea autobuz merge in pialA? El are un scaun albastru. intotdeauna asteptpe Maria o ora gi o cinci minute. Este ora lase seara. Statuiaestein piata? >Docs the seccind bus go to the square'l >Hc has a blue chair. > I al'ur,ays wait for lVlary onc hour ancl fir'e rninutcs. > l t' s si r o' cl cl e i n tl rc cr cni ng. k > l s the statuei n thc squarc?

z)

Am invSlat deja aproapetoate numeralele de la unu la zece.Acum le vorn completa cu numeralele care lipsesc.

one two three four five

> [ uan]

- unu - doi - trei - patru - cinci

six
SCVCN

> | srksl
) i :C r l l ] > i ci i > i i t..:ti -

- sase
- gapte - opt - noud - zece

>ltu:]
> [T S ri :] > [fo :' ] > [fa i v ]

eight nine ten

> i t' ' r-

Pentrua vi le insugi,citili cu voce tareurmEtoarele rdnduride cifre:

r-2-3
4-5-6 7-8-9- 0 l

one-two-three four-five-six seven-eight-nine-ten

> [t' antl r: Ttri :] > [fo:' fai v si ks] > [ sevncl t nal n tcn]

t:::::::::::::::

Traduceliurmatoarele cifre in limba engleza. Fiti atenli la pronuntie! 2-4-6-8 t-3-5-7 I -2-9l0 3-L-6-9 I 0-8-3-6
> tlvo -tbur-sir-c i ght > o r.rc hree- fl r,e-sc.''c -t n
) u I r '- l r t t r - n i l l e- t e l i >t h r e c - o n c - s t x - 1 1 l l l c > tcn-ci_ght-thrcc- ir s

Cunoscdnd acum ciJiele, vom fiwdya cuvintele neces(trepentru exprimarea orei. Iatd cdteva: half past half an hour halfpast one > [ha:fl >[pa:st] > [ ha:1' ar-rar] an > [ha:1pa:st" an] - Jumatate - trecut (de); gi - jumatate de ord - unu si jurndtate

Obserua,ticd tn limba engleza exprimarea lui unu si junatate: (half past one) ar insemna,prinh'-o traducere cuvdrfi ctt cuvdtt, ,,cu iumdtate de ora trecut de ora unu". Expresia o'clock apare in propozilie cdnd ne referim la ore fxe. In alte situayii nufolosint acest cuvdnt. Atunci cdnd menliortdnt ora;i mirudul nu esteobligatoriu sdfolosim;i cuvdntul minute. Dacd vrem sd spunem cd la o anwnitd ord se intdntpla ceva, lblosim prepozilia at tnaintea orei respective: la gapte lazece - at seveno'clock - at ten o'clock

in vorbirea curentd adeseori se neglijeazd cr,ndntttl o'clock.

'tA

Si acum sI vedem toate acesteain propozilii:

It's ten past six. I usually go to school at seveno'clock in the morning. She thinks it's nine o'clock. My train is at half past two. It's nine.

- Este ora qasesi zece rninute. - De obicei rnerg la scoalala ora sapte dimineata. - Ea crede ca csle ora noua. - Trenul rneu estc la doua si jurnatatc. - Este ora noua.

sffiA [_6[ @e9 K-r-r UqLA

/,z,G

mfl' @ ll,
lo l

ru

tl ll

Nu uitati cd h limba englezdpropoziliile cle tipttl E,steora zeceincep ct,t ctrvtintttlit: It is ten. in tecyia rtnterioard att Jbst irttroclttseat riispurtsurile scurte care se clcrulct tintpttl Prezerttttl Sitttplu (Sinrple Present). Acturt vont verlea cum se Jbrnteaza negatia fit cazttl rdspturstu-ilor clezvoltate.

I'm not in thc office. You aren't a fathcr. She isn't in thc building. He isn't in the square. lt isn't a chair. We aren't in llucharest. You aren't first. They aren't nice.

- Nu sunt in birou. - Tu nu esti tata. - Ea nu estein clddire. - El nu estein piata. - Accsta nu esteun scaun. - N u suntern n B ucurcsti . i - Nu eqti prirnul. - Ei nu sunt draguti.

25

in acele propozilii in care nu Jblosim verbul tobe situalia este asemdndtoare.Nu uitali cd not std dupd verbul auxiliar, iar vet'bul rm printe;te terntinalia -s.

propoziliilede rnaijos: Observa{i I don't like blue. You do not usuallygo to work in the evening. He doesnot know Mary. Shedoesn'tseeher father.
We don't often visit our mother. You don't go for a walk every day.

- Nu-rni placealbastrul. la - Tu nu rnergide obicei seara serviciu.

- Nu o cunoa$tepe Maria. - E a nu-l vede pe tatal ci . - Nu o vizitarn des pe rnama noastr6. - Nu mergi in fiecare zi la plirnbare.

propoziliile gi folosili in Sd vedem qi restul exemplelor, de data aceasta exercitii. Cornpletali de negare: fonnele scurte
Ea nu vrea s6 meargi la plimbare. She > docsn'twant to go for a walk. We > don'tlike cars. I > arn not in town. I > don' t w ant to w ai t. It > isit't my train. They > clon'tlike to go to school. She > isn't his tnother. You > tlon't like rny father.

:i:ili:ii!ii:!:ili:!:i: Nu ne nlac rnasinile. ::::::::::ilil:::ii:::: Nu sunt iiiiiliiiiiiii::iiiiii: in ora;. rriiiiiiiiiiiir::ii Nu vreausa a$tept. iiiiiiiiiiiiiiiijiiiiii
Acesta nu este trenul tneu. Nu le place sd meargdla gcoald. Nu este mama lui. Nu i{i place tatal meu.

,itiii i iiiii:i ii tliii

Traduce[i urmdtoarele propozilii in limba engleza'.

Nu irni placetatdl lui. El nu suntin casa. Ea nu estein strad6. El nu vrea ma;ina. nu Aceasta estecasalor. Nu o vizitam pe mamaei in fiecarezi. El nu esteun b6iatdr6gu!.

> I don' t l i ke hi s father > ' fhcy arcn' t i n thc housc. > S l rui :n' t trt tl rc :t: -' ,' t
> 1i J ri rrcsn't ','.;i l . :.t- .rl i . > l t 1:11't i l tr'r ) \\.' .\,'.r:!'.

ti t,l t i r i S tt j te r rnOther C ycrl ' cl ar t r! l ti cc boy.

>II"':si t

locurilor) Dacd h intrebarefolosint verbul to have (a avea), utilizdnt inversiunea (schintbarect negaliei updntul noI se leagd de verbul have/has. la fel ca ;i in cazul t,erbriltti to be. /)r crrt'.sttl

zt)

Sd vedem exemplele: I have a car. Have you a car? Yes, I have. No, I have not. She has a nice house. Has she a nice house? Yes, she has. No, she has not.

- Am o magind. - Ai magina? - Da (arn). - Nu (nu am). - Ea areo casafrumoasd. - (Ea) are o casi frurnoasd? - Da. - Nu.
,,have not" se prescurteazd, ,,haven't" IhEvnt] , iar ,,has not" se prescurteazd ,,hasn't"IhEznt] .

$i irt propozitiile aJirnmtive se pot Jblosi fornte prescurtate de negare: I haven't a car. She hasn't a house. - Nu am masin6. - Ea nu are cas6.

Propozi|ia I haven't a c r are aceeasisenuiJicalie ca ;i propozilia lhave no car. Varianta din u'ntd exprimd itsd mai qccentuat acela;i lucnt.

in exerciliul urmator cornpletali propoziliile cu formeie interogative sau afinnative corespunz6toare: Ai un restaurant? Nu am maqin6 mare. Nu au tata. Ai timp? Ea nu are bicicletd. Baiatul are un ceas? - > Have you a restaurant? -l > haveti ' tabi gcar. - They > havcn't a father. - > Flave you time? - She > hasn't a bicycle. - > Has the boy a clock?

Acum unneazd alte cuvinte noi. Pentru inceput cuv6ntul ,,into" Iintu] care inseamna,,in", ,,spre", ..inspre"...cu". Repcta{i:

lnto

Iintu]

into

Iintu]

Irt propozilie cuvdntul into s/ri-dupd verb, de exentplu: to go into They always go first into the house. - a intra undeva >[ D'ei o:lueiz gtlu f;i:rst inttt D'a har.rs] 2'7 - Ei grerg intotdeaunaprima datd in casa.

Citili cu voce tare urmatoarele propozilii si observali semnificalia cuvintelor noi:

This caris rcd. That girl is nice.

iiiiiiiiriirrr:i:iiiiiiiii:.iiltiilliliiitiiiiiiiiiiiiii:

>[D ' i s ki r:' i z rctl ] > [D ' E t ga:' l i z uai s] > l D ' l .2 pi :pl a:' i n D ' a bi l cl i n(s)] >[D ' aLrzbol z l ark tu gau bar tl ci n]

- Magina aceastaeste rosie. - Fata aceeaeste draguta. - Oarnenii acegtiasunt in cladire. - Acclor baieli Ic place sa meargd cu trenul.

l:lll:::::::::ii::l:l:l:lil::::::::::::::::::::::::::::ll::::ll:i:il::l:llli:::::i:::::::::::::::::::::::::::::
::::::t:t:::::::t:t:t:::t::::t:t:::::t:::t:t:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::itii::i:

peoplearein These

:i::i.,.,i..:::i::ii::li:t.,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:::,::,:,:,t,ti,,t,ii:,ti:,,,t,ii:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:i:,:i,, the building.

Thoseboyslike to go by train.

APROAPE(aici) singular p l u ra l thi s > [)" l s] these>[D'-i::r: I

DEPARTE(acolo) that> l D ' [::1] > those l l ) uu,rl

Pronumele si adjectivele demonstrative this, that, these, those /nc posibild stabiliree precisd a per.soattelorsau a altor sttbstarttite. Nu tritati: daccl o persoartd sau wt obiect stui aproape de rroi, atutrciJblosintltrottunteledentottstratb this (srrrgrlar) sau these (plw'at). Dacd persoarm sau obiecttrl surtt depar"te ttoi, attttrciJolositnla siugular protruntele;i acljectivul detnoustrativ de that, iar la plural pronumele ;i adjectivul dernortstratit,those. this these that those

>[D'is] >[D'i.z,l >[D'Et] >[ D'auz]

- acesta, aceasta - aceqtia, acestea - acela,accea - acei a

Cu ajutorul tabelului de mai sus introduceti in propozitie pronumele gi adjectivele demonstrativc coresDunzator. Acesta esteun ceasfrumos. Masa aceeaeste alba? Accasta cste mama lui. Tu cdnd deschizide obicei ferestrele acestea? Cui ii plac fetele acelea? Cred cd este autobuzul accla. Ei rnerg adeseain acest hotel. Scauneleacelea sunt verzi? Le plac acesteora;e? - > Thi s i s a ni cc cl ock. - Is > that table white? - >'l'his is his rnother. - Whcn do you usually open > tlicsc rvindotvs? - \\' ho l i kes > :r .-' gi rl s? - | thi nk i t' s > :: .r bus. - Thcl' often go to > this hotel. - Are > rito:.-chairs green'? - Do thev like > tht-scto*'ns'l

28

T
A$ reugitsainvalafi toatepronumele? Dacanu, repetatiincd o datii parteacorespunzatoare lec$ei. a in limba englezd sunt dou6cuvinte al cdrorintelesesteasem6ndtor. Observatideosebiriledintre acestecuvinte: home house >[hdurn] y[haus] - cas6,tar6, locuin!6,cimin - casa

Cuvdntulhomepoatef inttlnit tn d(brite expresii: at home to go home Propoziliiexemplifi : catrve He likes to be at home. When do you usually go home? There are five roornsin this house. It's a big house. Cuvdntul at se intdlne;te fn mai multe expresii: at six o'clock at home at school to look at at work at first - Ia ora gase - acasA - la scoald - a privi, a seuita la ceva - la lucru - la inceput,pentru inceput - Lui ii placesd fie acas6. - De obicei cdndmergi acasd? - in aceasta casi suntcinci camere. - Aceastaesteo casdmare. >[Et haum] >[tu gduhaum] - acasl (unde?) - a mergeacasd

il

.i ,

in aceasta lectie vom mai inv6la doar trei verbe noi. Citili-le cu voce tare: to thank (for) >[tu T'Ents;k1 - a mulqumi(pentru ceva)
,:::liii'.i'ililiitttl !:i:i:i:i:if !iiili',ti!,J

>[tu T'En(s)k]

to write (to) to take

>[tu rait] >[tu teik]

- a scrie (cuiva) -alua,aprinde

;[tu rait] y[tu teik]

Repetalicuvintele qi traduceli-lein limba englez6: a scrie (cuiva) a lua, a prinde a mulfumi pentru ceva
lto write (to) lto take >to thank (for)

Observali cd semnifica[iacuvdntului you poatefi pi; tie, vou6, dumneavoastrd, tine, pe voi, pe pe dumneavoastrd. 29

Traduceliurmitoarele propozifii in limba eng\ez6: i1i mu[umesc pentru aceastimaqin6. Ea ii scrie des Mariei. De obicei iqi duc ca4ile la gcoal6. >Thank you for this car. >She often writes to Mary.
>They usually take their books to school.

precedatdepronumele Dacdverbul thank (for) se afld la persoqnaintdi singulari ahtnci nu este personall.

propozilii gi fi1i atenli la sensullor in limba romdn6: Citili urmEtoarele It takesan hour to go home. >[it teiks an auartu gau haurnl I usually takea bus to work. It takessometime. He takesyou for a driver. >[ai iu:judli teik d bastu
ua:rk] >[it teiks sam tarm]

- ii ia o ord sEajung6 acasA. - De obicei m6 duc la lucru cu autobuzul. - i1i ia cevatimp.

>[hi: telks iu: fo:'a draivdr] - El te ia dreptqofer

in ultima propozilie semnificaliaverbului ,,take" poatefi interpretati in felul urm6tor: to tilke (...) for... a lua drepVaconsidera/a confundacu

Cu urmitorul exerciliu puteli controla dacSv-aqiinsugit cuvintele noi qi regulile gramaticale. Traducelipropoziliile de mai jos in limba englezd: El mergeintotdeaunacu al doilea autobuz. Ea are ceasin cameraei? Cind ii scrie el tatdlui s6u? Ei merg la lucru la ora nou6 dimineala. Cine vrea sAmearg6acas6?
>He always takes the second bus.

>Has she a clock in her room? >When does he write to his father? >They go to work at nine in the morning. >Who wants to go horne?

oamenii cu acestautobuz? >Where do thesepeople go by this bus? Unde merg aceqtia intotdeauna Feteleaceleaa$teapfii aceastA magin6. Eqti acas6la nou6 gi jumitate? Dureazdo ord pdnd ii scrie Mariei. (are nevoie de o o16) Unde sunt ei? Strazileacestea sunt lunei?
>Those girls als.a,vsu,ait for this car. >Are you at home at half past nine? >lt takes an hour to \\,rite to N4ary'.

>Where are the_'-? >Are these streetslong?

30

Mama $i tatal lui sunt la serviciu toatd, zi.ua. i1i mullumescpentru aceastA bicicleta. El ia intotdeauna autobuzul acela. Nu le placesI meargd aceast6 in pia!6. Azi vreau sI merg la plimbare. in aceas6camerdsunt cdtevascaune. El nu are timp sd vorbeascd mama lui. cu

>His mother and father are at work for a day.

>Thank you for this bicycle. >He always takes that bus. >They don't like to go to this square. >Today I want to go for a walk. >There are sorre chairs in this room. >He hasn't time to speak to his mother.

3l

LECTIA4-PARTEAADOUA
i

parte a lectiei vom recapitulacele invatatepdna acum. Repetalicu voce tare unndtoarele In aceasta

.-

propozilii: Silabele accentuatesunt tipdritc ingrogat:

Peter:

Mary: Peter:
Barbara:

Where is the driver? He's there,behind thatbus. Do you see? I think it isn't the drivcr.He'sbehind thisbis buildinc.

Have you time for a walk? No, I haven't. I t'ant to take thesegreen chairs and clocks to the school.

John:
:jijiiii tli:iiilili:i:iiiii: ::::itl.::::::it::::::i:::::l
ii:ir:ir:ilri:i:i:ir:li:l:ii:

Mary: Torn:

Are the boys in the shop? No, they aren't. This shop is for girls.

Barbara: Peter:

Where is she? ln the shopping street. She usually waits for her mother in the shopping street.

Barbara:

I think she's at home.

Mary: John:

Do you \Yant to rvrite to your father? No. it isn't a sood time to write.

Tom: Barbara: Tom: Barbara:

Where is her father? Where do you think he is? He's at school at three every day. He isn't there today. He is in the restaurant. He has a table near the window.

Mary: Peter:

It's good to be at home. Do you often work at home? No, I don't. I usually rvork in the office.

John: Barbara:

It's half past fir-e. Do vou \r-ant to speak to their father? He is usually at home at six in the evening.

Mary: Torn: Mary:

Have you a big rvhite car? Y e s , I h a v e . l t' s behi nd the house. I think it isn't. Your car is near the nhite entrance.

Peter: Barbara:

Who lvants to speak to my father? The two girls in the big blue car.

)z

Mary: John: Mary: John: Tom: Barbara:

When I look through the window I always seethoseboys in the street. Have they a blue car? Yes,they have. Then they are Tom and Peter. Do you often seeher mother? we visit her mother every day. our mother and father are also there.we usually take a through train to Bucharest.

In ultimul exercifiu al lecliei putem recapituladin nou cele invalate. incepeli rezolvareatemei doar dupi ce ati rezolvat acestexercitiu fbr6 gregeli: Cdn-d merg la Bucureqtivizitez intotdeauna aceastipiafa qi m5 uit la aceast6 statuie. Scaunulmeu estein cameraa doua. intotdeauna merg acas6cu autobuzul. Cdnd md uit pe fereastrd vdd acelemagazine de pe stradacomerciald. Esteora trei 9i opt minute. El vrea s6 scrie azi mamei sale. De obicei il agteapt6 tatil lor acasd. pe Vezi maginileaceleaalbastre? Unde mergeel seara? Mergi la plimbare in fiecarezi? Maria deschidemagazinulsEu la ora opt dimineala. Drumul pdndacasd dureazd ori. o Unele trenuri sunt trenuri directe. Aceste strizi sunt cu circulalie continuI. Crezi cd el esteacolo? Nu, el nu esteacolo. Nu avem tirnp si vorbim cu tine. Cine credeci aceastd clddireestefrumoasl? Sunt doul ceasuriin aceastl camer6. Acest tren intrd intotdeaunadimineata in gara?
>When I go to Bucharest I always visit this square and look at this statue. >My chair is in the second roorn. >l always go home by bus. >When I look through the window I see those shopsin the shopping street. >lt's eight (minutes)past three. >He wants to write to his mother today. >They usually wait for their father at home. >Do you see those blue cars? >Where does he go in the evening? >Do you go for a walk every day? >Mury opens her shop at eight in the morning. >lt takes an hour to go home. >Sorne trains are through trains. >These streetsare for through traffic. >Do you think he's there? >No, he isn't there. >We haven't time to speak to you. >Who thinks this building is nice? >There are two clocks in this room. > Does this train alr.vaysgo into the station in the rnorning?

JJ

Locuiescin spateleacelui bloc cu apartamente. Cuno;ti acelestr6zi comerciale? Cred cd el vrea sd vizitezeacestturn. intotdeaunail agteptcitva timp. Nu imi plac b6ielii aceia.

> I live behind that apartment building. > Do you know those shopping streets? > I think he wants to visit this tower. > I always wait for hirn for sorne time. >l don't like thoseboys.

Repetali urmatoarelecuvinte. Literele scriseingro;at,aflate in aceeagicoloana, desemneazd acelagisunet.

Iu :] you
blue two

led'l chair square where there

ti l
live minute visit

IT']
three thank through think

34

RECAPITULAREA LECTIEI 4
i ^
::|:i:::::

Folosin prezenful sirnplu (Sirnple Prezent) daca este vorba de o actiune obi;nuitd sau care se repeta sistematic. Pentru aceastautilizdm urmItoarele complemente de timp: ahvays often seldom usually every (day, rnoming ...) - intotdeauna - des - rar - de obicei - in fiecare (zi, diminea{d ...)

,;i::i::

..l.liliiiiii.i
I i irtr:

4.2.

Definireatirnpuluise facein felul unnator:

4.2.1.lnenglezi,,unuqijumdtate"cste,,halfpastone",caretraduscuvdntcucuvdntinseamna ,,cu jumdtate de ori trecut de ora unu": l t' s h a l f p a s t te n . - Este zece qi jurnatate.

4.2.2. Cuv?tntul,,o'clock" se folosestedoar daca ne referim la ore fixe. in celelalte situatii acest cuvant nu se foloseste: It's seveno'clock.

Esteora sapte.

ln vorbireacurentanu este necesara folosireacuvdntului ..o'clock" nici macar pentruorele fixe. It's seven. - Esteora saote.

4.2.3. ln comunicarea timpului, cuvdntul ,,minute" poate fi onis: It's five (rninutes) past two.

- Estedoudqi cinci minute

4 .2.4. Dacdwem saspunemca la o anumitEord seintdmpla ceva,atunciinainteaorei respective se pune prepozitia,,at": at six 4.3. la qase

Formele de negare prezentatein lec{ia a treia pot fi utilizate qi in propozilii intregi: He isn't at home. I don't like you. - El nu este acasa. - Nu-rni place de tine.

4.4.

Dacd fonnuldm intrebarea cu verbul ,,to have", utilizdm inversiunea (schimbarea ordinii in propozi(ie). Negajia se fonneazi legdnd de verbul ,,to have" cuvdntul ,,not"; ,,have not" se prescurteazd,,haven't", iar ,,hasnot", ,,hasn'1".

Haveyou a car?

- Yes,I have. - No, I haven't.

1. -{.-1 Formelede negare fi folositeqi in propozilii intregi,deci nu numaiin raspunsuri pot scufie.
She hasn't a car. Ea nu are ma;in6.

35

4.5.

Pronume demonstrative: APROAPE DEPARTE

that (acela) those (acelea)

|}lii,.i.+iii

singular plural

this (acesta) these (acestea)

iH*i$ii
fj.$

ffiififiii
[1,1]*'#
4.6.

inseamnE,,casa", in limba englezd cuvdntul,,house" iar,,home"inseamnI,patrie", ,,casa", ,,c6min". 4.6.1. Cuvdntul ,,home"poate fi intdlnit si in anumiteexpresii: at home to go home - acasa (r6spundela intrebarea,,unde?") - a mergeacas6

4.7.

Cuvdntul ,,at" se intdlnegtein mai multe expresii: at six at home at school to look at at work at first
- la ora sase - acas6(unde?) - la gcoald - a se uita la ceva - la serviciu - pentru prima oar6

4.8.

Nu uitali ca,you" poatesemnifica ,,1ie", si: ,,vou6", ,jti', ,$", ,dumitale",,,dumneavoastrd", ,,pe ,,ptine",,,pedumneata", dumneavoastra", voi", de exemplu: ,,pe I like you. - Imi placede tine.

4.9.

Dacaverbul ,,thank" (for) se afldla persoana intdi singularatunci nu folosim pronumele personal : ,,I" Thank you for the car. Mulfumescpentru ma$rna.

36

TE}IA PENTRU ACASA 4

Rezolvatiexerciliilesi trirniteli-lepentruverifrcare.

A.

Traduceti unnatoarele propozilii in lirnba romAn6:

I l.

Do you think shewantsto be thereat first? It isn't a nice day to go for a walk to that square. I don't often seeMary at work. It takeshalfa day to go to Bucharest car. by Shehasn'ttime to visit her rnotherand fatherin the evenins. Who is the wornanin the windor,v?

2.
J.

4. 5. 6.

B.

Traduceti propozilii in lirnbaengleza: urmdtoarele

l. 2. 3.
A a.

De obicei dimineala merg la qcoald.

i-

In flecare searala saptc ;i jurndtatelucrdrnacas6.

Biiatul acela nu stie c6 eu nu am rnagina. Acest scaun se afl6 in spatele acestei mese albe. Aveli cinci minute sd stali de vorba cu rnine? Nu vreau si o vizitez ne femeia aceasta.

5. 6.

C.

propozilii suntgregite. Urmatoarele Scrieti-lecorect: 1. 2. 3.

A +.

It's nice to seethosenice boy at work. Doeshe goeshome at six o'clock in the evening? Who want to go by train? Do you be in Bucharest today? The tableisn't blue, they are red.

5.

37

VOCABULARUL LECTIILOR 3 SI 4
afternoon in the afternoon to ask to ask for at at five o'clock at work behind big blue chair clock o'clock country day for a day eight father first at first for four girl green half half an hour her his home at home
>[a:fta'nu:n] >[in D'i a:fta'nu:n] > [tu a:sk] >[tu a:sk fo:r]

- dupi-amiazd (cdnd?) - dupd-amiaza - a intreba,a cere(cuiva, ceva), a ruga (pe cineva) - a cere a intrebade -la - la ora cinci - la serviciu ind6r6tul,dupd - inurma, in spate, - mare,voluminos,masiv - albastru - scaun orologiu - ceas, - (de exemplu6) orafrxd - larA,stat -zi - pentruo zi, (timp de) o zi - opt - tatd - prim, intdi, primul, pentru prima oar6 - la inceput, int6ia datii, mai intdi - pentru - patru - fatd - verde - jum6tate - o jum6tatede o16 - (adj. posesiv)ei, sa"sale - (adj. posesiv)lui, siq ii, -i - cdmin,cas6 - acasi

> [E t] >[Et faiv aklok] > [E t " d:rk] > [bi hai nd] > [bi g] > [bl u:] > [ tsear] > [kl ok] > [akl ok] > [kantri ] > [del ] > [fo:r d dei ] > [ei t] > [fa:D zar] > [{b:'st] >[Et Ib:rst] > [fo:' ] > [fo:r] > [ga:' 1] > [ gri:n] > [ha:f] >[ha:f an aua'] > [hd:'] > [hi z] >[haum] >[Et haum]

38

hour into its to live long minute mother my nice nine no on one our past people the second seven short six some

> [aua'] > [intu] > [i ts]

- ceas,ora - in(aratd mi;carea), spre,inspre ei noliuni - lui, sale, (pentu obiecte, abstracte, animale) - a trdi, a exista,a locui - lung,prelung,dedurati, prelungit - minut, clip6, moment - mamd - meu,mea,mei, mele - pl6cut,frumos,drigu!, simpatic, agreabil - nou6 - nu; nici un, nici o - pe, la, in - unu - nostru,noastra, nogtri,noastre - (carea ) trecut,gi (in exprimar"ea orei) - oameni - al doilea - gapte - scurt,scund - 9ase - ceva,cdtiva,cdteva,niEte - unii, unele

> [tu liv] > [lon(sl1 > [mi ni t] > [maD za' ] > [mai ] > [nais]

> [nain] > [nau] > [on] > [uan] > [ audr] > [pa:st]

> [pi :pl ] > [D'A sekand] > [ sevn] > [go:' t] > [si ks] > [sam]

stafue square table to take to take (...) for

> [stE tl u:] > [ skuedr] > [teibl] >[tu teik] > [tu teik fo:']

- statuie - pia!6 - masd - a lua, a imprumuta (de la) - a lua drept, a confunda cu - a considera

ten to thank (for) that their

> [ten] >[tu T'Ente;k1 > [D ' E t] > [D ' ei r] 39

- zece - a mulfumi (pentru ceva) - acela,aceea, acesta, aceasta - lor

these to think this those three through

>fDzi:zl > [tu T'inG)k] >[D zi s] >[D zauz] > [TS ri :] > [Tsru:]

acestea - acegtia, - a gdndi,a segdndila aceasta - acesta, - aceia,acelea - trei - l. prin, printre, peste 2. (tren) direct, (circulafie) continud - de-a lungul gi de-alatul de la un cap6tla altul - timp, vreme - cdtre,spre,la - ast1zi,azi - oraq - doi - de obicei, in mod obignuit - avrea,adori -ce - cdnd - unde,pe unde,incotro - cine, pe cine - a scrie (cuiva) -da - !ie, i!i,,ti, dumitale, dumneavoastrd, vou6,pe tine, pe dumneata, dumneavoasffi, pe pe voi - t6u, ta, tai, tale, dumitale, vostru,voasha, dumneavoastra, voqtri, voastre

throughand through time to today town two usually to want what when where who to write (to) yes you

>[Tsru: End Tsru:]

> [tarm] > [ru] > [tadei ] > [taun] > [tu:] > [i u:3ual i ] > [tu uont] > [uot] > [' en] > ['edt] > [hu:] >[tu ralt] > [i es] > [i u:]

your

> [i o:r]

40

I\DRU\IAR
t.

PENTRU REZOLVAREA TEMEI

Vu r-r-renn.r, incepeli rezolvzrrea temei pentru acasanurnai dupa ce ati parcurs intre-cr-tl tlaterial,ati rcpetat cuvinteleqi ali rezolvatlira ultimeleexercitii -ereqeli de vcrificarc. inaintede a incepe rezolvarea acesteia recomandam studiati va sa cu atentieqi s- recitr{iinca o clata tcxftrl,unnarindregulilepe carerccapitularea le accentueaza punctarc. prin Aturrcicdndinvd{dm lirnbSstraina, o aceasta trebuie exersata repetata aceeasi si cu perseveren[a caream invatat samergem.in acestscopv-au fost propusco scrie cu d: cxercitii. Va sugerarn sa revedetidin cAndin cAndmaterialulclejaparcurs.in scurl timp, cursantul va convingecA acestlucru nu estelipsit de sens. se Tema implica intotdeauna repetarea si materieidin lectiile anterioare. Obignuili-va cu acest mod de lucru, care, in mod spontan ;i lira eforturi deosebite, va inrprospateaza consolideazacunostinfele.Pentru a putea obline rezultatein si invatarea lirnbilor strainccu ajutorulmeiodeinoastre. aveli nevoiede un talent nu deosebit. Chiar si cei crrc sutrtrnai putini receptiviin invatarea limbilor straine, vor ajungedupl cAteva luni de studiula un nivel la carenici nu au sperat. Deci, fiii gatade iucr-Lri Propunerea noastraeste sa incepeti rezolvarea temei folosind ciorna. Va fi rnai ugorsZva corectatisi sapropune{imai multe posibilerdspunsuri, la sfdrqitsa iar alcgeiivarianta carevi separea fi ceamai buna.

A a.

'l'ranscrieti iema,,pccurat" doar cAndsunte{isiguri de rezolvare. Pentrutrimitere a tenielorfolosi{ifornruiarele tiparitein acest scop. i'lu uitaii sa va scrieti numele, prenumele,adresa, codul profesoruluiqi numaml de cursantsubcareati fost inregistrat. Acestadin urma segaseste scrisoarea in care confirma parliciparea dvs.Ia curs. Va rugamscrieti citet! Ai-turali temei pentm acasaun piic timbrat autoadresat. acestplic veli primi in temacorectata. Este foarte impoftant sr notali pe plic numarul de cursant sub care ati fost inregistratl in cazul in care comandatimaterialenoi de curs, sau aveti alte cereri legated.e rela{iiie cu pubiicul, scrieti-leseparat o foaie de hArtiesi trimiteti-le pe adresa pe jos noastra ?mpreuna ren-ia. colqut cu in din stAnga al scrisorii,scrieti,,Relaliicu publicul". Dumneavoastrasunteti cel care stabileste termenul de trimitere a temei. Independent acesta,lucrarea dumneavostrl va fi intotdeaunacontrolata si de retrimisa catre profesor. cie

5.

6.
1.

8.

9.

t0 .

Veti vedea.eforruriiecjumneavoasrra fi rlspldtite. V6 dorirn mult succes! vor