Sunteți pe pagina 1din 5

Cap.5 Ochii mei erau aprinsi de durere,furie si ura lucru de care eram sigura ca si el putea observa.

In sfarsit elacestdupa atatia ani de cautari, in sfarsit il gasisem.El criminalul surorii mele,se afla chiar in fata mea privindu-ma.Ne mai putand rezista,am iesit afara in cel mai rapid mod posibil.Aerul rece al serii reusi sa ma calmeze,dar nu in totalitate.Sute defiori imi strabateau corpul,milioane de imagini imi invadara ca o avalansa mintea.Din acel moment am stiut caTrecutul Inviase.Atatia ani il cautasem,atatia ani visasem sa il gasesc,sa ma razbun si acum ca il aveam in fata mea pur si simplu ma blocasem.Nu stiam ce sa fac.Am simtit o mana pe umarul meu si m-am intorsera Alis.Privirea ei era plina de teama,neintelegere si ingrijorare. -Bella ce s-a intamplat? Te simti bine? -Da Alis stai linistita sunt bine.I-am raspuns mecanic. -Bella dar tocmai -Alis sunt bine!am incercat eu sa par cat de convingatoare am putut,desi tremurul di vocea mea trada disperarea. -Am nevoe doar de putin timp singura.I-am raspuns mai mult ca o rugaminte. -Bine. Raspunsa ia nu foarte convinsa dar imi respecta hotararea si pleca. Acum ca ramasesem singura, puteam sa simt cum milioane de senzatii imi cutremurau corpul.Eram multumita intr-un fel ca il gasisem.Acum ma puteam razbuna.Dar in acelasi timp imi era foarte teama,teama ca nu voi reusi.Acum ca il vazusem am realizat ca nu era o persoana usor de invins.Si cum toate acestea,nu erau de ajuns destinul facuse sa mai fie si actionar majoritar la Institutul meu.La acest gand mi-am blestemat soarta si cararile pe care e in stare sa te aduca.Cineva isi dresa glasul trezindu-ma din ganduri.Era un galas barbatesc pe care desi il auzisem doar de 2 sau 3 ori,mi se gravase in minte.Mam intors sagetandu-l cu privirea,iar acesta imi zambii arogant. -Doamna Swan.Ma salute din nou,cu o voce mai rece decat insasi gheata. -Domnule Cullen.I-am raspuns folosind acelasi ton.

-Ma bucur sa intalnesc.Nu am avut inca posibilitatea sa va multumesc,pentru ajutorul acordat Institutului.Am continuat eu,cat de official am putut. -Placerea e de partea mea Doamna Swan. Desi vroia prin comportament sa para pasnic,ochii lui erau o amenintare clara.Acesti ochi, care de ani de zile imi tulbura somnul,parca urmarindu-mi visele, se aflau acum in fata mea,privindu-ma. -La fel de frumoasa !ma intrerupse acesta din ganduri. -Vorbiti de parca m-ati cunoaste domnule Cullen! L-am atacat eu,in timp ce se apropia incet de mine.Ajungand la doar cativa centimetri se apleca soptind: -O viata nu mi-ar fi de ajuns Lara!.Sau preferi Demonul de Cristal? Atunci am inlemnit.Totul in jurul meu s-a oprit.El credea cumva ca eu sunt Lara?.Cu siguranta doar asa ma numise. -Nu stiu despre ce vorbiti domnule Culen.Am spus eu indepartandu-ma. -Esti sigura ca nu sti LARA? Spuse inaintand si prinzandu-ma violent de brat. -Chiar nu sti? Vocea lui era atat de intensa si privirea extrem de amenintatoare.Apoi un zambet diabolic ii cuprinse trasaturile. -Poate ar trebui sa iti reamintesc!spuse coborandu-si fata spre mine. -Cu o forta de care nu ma credeam capabila am reusit s ail indepartez. -Nu e nevoie de demonstratii domnule sunt sigura ca nu v-am mai cunoscut.Rasul lui batjocoritor sparse tacerea. -Va trebui sa recunosti! Mai devreme,sau mai tarziu o vei face.Ne mai dorind sa ii continui jocul,m-am indreptat cu pasi grabiti spre intrarea in local.Restul serii am incercat sa port mai multe discutii cu diversi invitati,doar din dorinta de al tine la distant.Si a functionat deoarece in acea seara nu ne-am mai intersectat.Bine inteles privirea lui amenintatoare,m-a urmarit toata siaraPuteam sa o simt penetrandu-mi fiecare celula.De asemenea atentia fetelor,a fost asupra mea intreaga siara.Am incercat sa le zambesc linistitor de cateva ori dar se pare ca nu a mers.Stiam ca aveau intrebari,dar era dj prea mult pentru o singura noaptesi eu nu aveam raspunsuri.Cand am ajuns acasa

eram dj epuizata.Atat fizic cat si psihic.Am inchis ochii si am cazut intr-un somn adanc.Trezindu-ma a doua zi zeci de imagini din siara precedenta,mi-au invadat mintea.Intalnisem in sfarsit criminalul surorii mele.Faptul ca ma numise Lara imi confirma ca nu stia de moartea surorii mele.Acesta avea sa fie ASUL meu din maneca.De asemene am realizat ca nu stia de existent mea,ca sora geamana a LareiV-a avea o mare SURPRIZA.Urma s ail distrug cu propiile lui arme.De sigur asta insemna si momentul adevarului.Pentru a-mi pastra ascunsa identitatea trebuia sa le spun fetelor adevarul.Ma temeam de reactia lor.stiam ca nu va fi usor.Alis era foarte atasata de Jasper.Speram sa ma inteleaga,nu vroiam sa ii ranesc.Ca si cand mi-ar fi citit gandurile telefonul imi suna. -Alis! -Buna Bella,esti in regula??nuanta de teama din vocea ei nu disparuse. -Da All,sunt bine! -Ma bucur pentru ca ai niste explicatii de dat.se auzii vocea serioasa a lui Rosali. -Ok fetelor o sa va explic totul! -Ajungem in 10 minute.spuse Alis dupa care imi inchise. Mi-am facut un dusi rapid si m-am schimbat.Cand am fost gata soneria usii se auzii.M-am indreptat spre usa cu pasi apasati si intreg corpul incordat.Acesta era momentul adevarului.Imi doream atat de mult ca ele sa ma inteleaga,sa nu ma judece.Erau tot ce mai aveam si nu vroiam sa le pierd. -Buna fetelor!le-am salutat schitand un zambet stramb.Ele ma priveau foarte serioase. -GATA Bella! S-a terminat cu Tacerea si Secretele.Izbucni Alis accentuand cuvintele Tacere.si Secrete. -Mereu am stiut ca ascunzi ceva.Ca in spatele acestei figuri pe care o afisezi mereu se ascunde o Drama.Dar nu am vrut sa te presam,am asteptat ca tu sa fi pregatita.Dar ce s-a intamplat asiaraRosali lasa propozitia in aer privindu-ma disperata.

-Bella noi am fost sincere cu tine si nu ti-am ascuns nimic.Vrem doar sa sti ca te poti baza pe noi. Expresia lui Alis era trista cand termina de vorbit si eu ma simteam vinovata ca nu le impartasisem pana acum acest secret.Ele erau cele mai bune prietene ale mele si puteam avea incredere.Imi demonstrasera. -Feteloro sa va spun totul! Dar inainte de toate sa ne asezamo sa dureze ceva.Am spus indicandu-le spre canap. -Avem tot timpul din lume.Spuse Alis zambindu-mi incurajator. Am inceput sa le povestesc despre familia mea : Tatal meu care ne parasise,moartea mamei ,sora mea geamana,le-am redat in detaliu viata mea in orfelinat,le-am povestit despre schimbarea Larei si motivele determinante.Am continuat cu plecarea noastra din orfelinat,intoarcerea la casa parinteasca,incheind intr-un final cu moartea Larei si motivele care au dus la asta.Citirea jurnalului ei si juramantul facut.Cand am terminat pe fata prietenelor mele curgeau neincetat lacrimi amare. -O Bella!!! Ma imbratisa Alis inca plangand. -Imi pare atat de rau,pentru tot ce s-a intamplat!!spuse ea printer hohote de plans. -Acel nenorocit! Acel monstru,s-a jucat cu mintea ei inebunind-o.Suiera Rosali printer dinti. -Bella nu ai incercat s ail gasesti niciodata? Ma intreba Alis.Atunci i-am facut semn cu capul,indicand muntele de dosare care ocupau o mare parte din mobile. -Aceste dosare contin zeci de contracte care le-am facut cu diversi de-a lungul anilor.Fara rezultat! Privirea lor era acum una intelegatoare. -Bella iti promit ca te vom ajuta! Impreuna il vom gasi pe acel nefericit,oriunde ar fi! Ma asigura Alis. -Nu e nevoieam soptit eu.

-Bella ce vrei sa spui? Cum nu e nevoie? -L-am gasit. am spus eu cat de clar am putut! Linistea se asternu.Ele doar ma priveau. -Cine e?Vocea lui Rosali era fioroasa. -Propietarul companiei EMC. Actionarul majoritar al Institutului NostruEdward Cullen. Am terminate u cu venin,scuipandui numele. Ochii lor se marira mai mult decat credeam posibil. Socul fiind evident. -Acum totul are senstuel,felul in care ai reactionat,modul in care el te privea.Totul se leaga! Sopti Alis, iar eu doar am aprobat. -De la bun inceput,nu mi-a placut,desi nu il cunosteam.Acel ticalos nu face nimic degeaba! Se auzi vocea lui Rose. -Bella ce ai de gand sa faci? Am privit-o in ochi cat de serioasa am pututapoi i-am raspuns : -Sa ma razbun!