O.

ROBERT YOUNG
,rr Diabetul o boali grav5, este carepoate controlati. fi Printr-o gi abordare simplS naturali, cartea doctorului Young va ajuta atenuati chiar inl5turati vi sd sau sd factorii careau declangat boala. I n n u m a L 2s i p t d m 6 nv,e t i f ip ed r u m us p r er e d o b 6 n d i r e a i i l s i n i t d l i i d e p l i ng i a u n e i s t d r i d b i n e d r as i m a i a v e l i e e f nevoie mullimea medicamente caresuntobligali de de la sd recurgd bolnavii diabet. de Velidescoperi alimentele recomandate9i celecetrebuieevitate, de reletedelicioase pot zeci care precum sfaturi gi contribui menlinerea aciditSli la unei stabile, gestionarea despre factorilor stres9i exercilii miqcare de de fird ri. riscu program pentrubolnovii Printr-un de ugorde urmat,DietoYoung aceastd boaldpentrutot diabetvi va ajutasAlineli subcontrol restulvielii. scrisd vreodatd despre carte Dedeparte maiimportanti cea pentrubolnovii diobetesteun adevirat de diabet, DietoYoung groaznicS! boalS pentru de suferd aceasti oameniicare miracol gi de O. estemicrobiolog nutrilionist renume Robert Young Biologice de Centrului Cercetiri internalional, conducitorul Innerlight. gi in estelicenliatd fizioterapies-aspeciaRedford Young Shelley nutrilionale. de lizat crearea regimuri in

YOUNG REDFORD SHELLEY

Y* H6

Colectie coordonatlde Constantin Dumitru

O. Dr Robert Young

Young Redford Shelley

Editor: CSlinVlasie Redactor: AnacaonaMindri ltr-Sonetto Tehnoredactor: Anca-loana BArloiu Coperta colectiei: lrina Bogdan Prepress: CREATIV ART

DietaYoung
DE BOTNAVII DIABET PENTRU
din Traducere limbaenglezdde Chirculescu ConstantinescuCarmen Si $tefan

Descrierea a BiblioteciiNationale Rominiei CIP a YOUNC,ROBERT O. Dieta Youngpentru bolnavii de diabet / young; trad.: Robert Young,Shelley O. Redford Constantinescu, Carmen Chirculescu. $tefan Pitegti Paralela : 45,2OO9 -0543_6 tsBN 978-973_47 l. Young,Shelley Redford ll. Constantinescu, (trad.) Stefan lll. Chirculescu, Carmen(trad.) 613.24:61 6.379-008.64

@2004 Hikari Holding LLC,All Rights by Reserved. ThepH Miracle for diabetes: revolutionary diet planfor Type I and Type the 2 diabetics This edition was published by arrangement with warner Books, tnc.,"New york, New York, USA.All RightsReserved. @ Paralela Copyright Editura 45,2OO9, pentruprezenta editie

PARATETA "lv

DrolcnTle
NOTA EDITORULUI gi lnformaEiile regimul alimentar in nu descrise carteade fagd gi sunt destinate inlocui serviciilemedicaleprofesioniste nici sd a constituieun substitut pentru sfaturilemedicului. Prin urmare, cititorii sunt indemnalisd se consu/tecu medicii profesionigti cu privire la chestiuni legatede sdndtate5i indeosebicu privire la probleme carear necesitadiagnostic ingrijire medicald. sau

anul trecut'Mama din via15 Mameimele,LoisYoung,carea incetat stdruinle lungdsuferinli 5i m-a 5i mi-afost un mareu*urpiu d"erdbdare, du'p'" importanla9i valoareamuncii invSfat,prin vorbele li i"pt"f" "i, noastrlumand9i' cel mai imporasidue,a credinfei9i increderiiin natura increderii9i iubirii fafa de Dumnezeu' *-,-;'credinlei de nestremutat, din Tatil Nostru Ceruri' -*'d';i in si in inspirat permanenf5 excelez ,n"t", st"tt"y, care m-a. Ascopii:.Adam' mei gi frumogilor toate,asacum face9i ;;: Mi;'"a1ilor s5gi""'"f imeu' Mathew'9i nepotuluinostru hley,Andrew9i Alex.ll MiracolulPH, Charlee' ndtos, O' in spuseleprofetu.lui^-Da^v.id' Am incredere9i cred cu adev5rat familie"' nereugita,in poatecompensa Mckay:,,Nicioreugitiin via!5nu am deoa.rece 9i cd sunt un tm binecuvantat de succes' Pot spunesincer al familieinoastre membru ilredibitd familiedin tume!Fiecare :;;;;i noastre in viala mea' Fiecaremembru al familiei este o binecuvdntare membru al familiei Fiecare este incredibilde talentat5i de inzestrat' de influenfd' au fu*ina 5i adevdrpentrucentruls5u esteo ficlie noastre ar profundd.nu fi fost sa gtiinJa Lui Antoine g".ht"tnp' D"ie uot"u 5i XX-leaar fi fost crulati oumeniisetiutul al la reduse tdcere,,"d;i;ir; gi uliilor infeclioase degenerative inclusiv de cele mai rele urp"'*l'"iu tiP de diabetul 1 9i 2. unei lumi mereu in avangarda Viitoruluinostru copiii lumii' aflali este boala care se in prezent' diabetul schimbitoare9i provocatoare' la tojiii ain intreagalume' Trebuiesd fim cel rispdndegte mai;il; epidemie.sper 9i m5 rog incetini aceastd unili cu tolii pentru Jpii ti a " pietl- viuns pentru bolnavii de diabet str ajungd in ca mesajul cartil la rindul lor' ii 5i t"iil','p'ot""soti,tot preolilor'care' mAinilemamelor, de a mAnca9i de a g'ndi' mod de a irai' vor invdla pe copii il;i ;t; inutile' noltri de dureri9i suferinfe t.apa"J, i'pe copiii

O Yollg & Redford Egburt Young Shelley ai $i, in final, indienilor americani,care sunt descendenli lui Manase, fratelelui Efraim,al cirui tatda fost bdtrdnullosif,cel vdndut?n Egipt.Acegtiasunt mogtenitorii ai adevdrati marelui continentamerican gi partedin triburilepierduteale lui lsrael.Lor le intind mAna,le ofer inima gi ajutorulmeu - celorcaresufericel mai mult din cauzadiabetului.

Mul-Iu

Niciun atom al materieinu Niciun bine flcut nu moareniciodatS' vreoopregte Nicio fo(a, odataactivata,nu se ureoaata. p"*'iiJir,*, Eu de fazein continui schimbare' dati, ci doar treceo"n'i- t"itii'ai"" schimbirii' saulegea lucrud;;;;i;omorfism.utui acest numesc o fo4d mdreald'care de' f"pta Uunl tatuii p"n"u altii.este Fiecare PoaAti **S't"a*" tunluf timpului9:"L"i"1lll1lii' vietii pulsalie o clanseazd in cd nu vom auzi niciodatd timpul te cj nu gtim acestlucru, poite dar de recunoa5tere' binele fdcut 'uu noastreun cuvanta"''"itl*stinla perfect'de sau alta'.lafel de firesc'de fil; la noi ;; se va intoarce Poatenu ala cum 5i unde sunetului' .u inevitabil un "tou';;*;" u19::f-.:" reveni' agacum oorumbe' dar ne agteptdm; candil,'iuit'uu' verdea revelatiei' cu frunza lul trimisde Noe de pe Arcda revenit astt"'g' cel mai frumossensal s5u' inleleg ,ecunogtii1a'i;;i'nui indatorat m5 gE , a" bundtate, simt fer incdt, dacd sunt a"lr""r"*r'""ri lume' aJ9 femeie'ci fald de intreaga r"1a ;il;;;; de nu numaifa15 succese' p"nt* miile.demAngAieri' 'bucurii' in "" Fiindindatorat fieclreli gi.a"tutir" vielii' imi dau seama 1!i; pentrupd;;;#i" consoldri, 5t pot incepe sI md revangez toli eiie tiniutuf fll in care fali ntrtatea de permamerevieli 9i un tovarSg intregii, si fac din recunogti;ttui*"orr"ru doar prin simple de piin acteexterioare bundtG' nu nentin exprimarea ttno;t';ru de inceput,ce o young pentrubolnaviide diabe.teste rucrare a palpabilS recuno9gi teorii,ci expresia conlinenu doar,,roi;;"Juri care m-auaiutatde-a lungul caldtorioameni tintei mele fatede ,,iiir"i" spregisirea unui leac ai apoi spre inlelegerJ"-Ji"u*rtui,. ei mele spre ."ru] rp"r, pot fi inlelesede oriciace"rt"r'-*unciin cuvinte exprimarea ne. mele seindreaptl mai intfii spredocto9i Recunogtinfa mullumirile m-a impresionat.gi luminatprin muncasain rul William Crook,t;;;;-" cu acestora hiperglicemia, gi al legtrturii domeniul infecliitoilriicotice

hipof icemiagi diabetur, cum aratd a$a carteasa,TheyeastConnection. Inspirat muncadoctorurui de Crook,ur in anur l g8g ipoteza cd diabetulesteo infecfiemicotici ;;;;.;"rrlui, "uunt", asociatd cu irojdia de (Sacch bere aromyces cerevisiae) existentdin produselede brutdrie 9i patiserie caremulli dintrenoi pe le consumd fiecare in zi. DoctorulCrook mi-a fdcutcunogtin!, cu un art maredoctor gi cercetdtor, doctorul orian Truss,gi .u .rrt"i acestuiaintiturattr The'Missing D.iagn.osis,.care sugerea de asemenea, hipoglicemia, zA, la h ipergt icemia gi diabetul se asociazi cu o cantitat" *ire de ciuperci parazite.ratd, deci, doi martoricare prezintl o posibild cauzda diabetului. $tiamcd, daci reugesc inleregcauzace.d'uce aparilia sd ra diabeturui, posibirsd e gdsesc un leac.Acestrucrua devenit ai visurmeu, inspirai Icegtiaoi i" mari medicidispugi si-gi asumeriscurde a gandi aeiona dincoro 9i de limitelemedicale ortodoxe. in 1994,au avut rocdoudevenimente primura fostaceincredibire. . la cr am frcut cunogtinld muncadoctorurui cu n. v. consia*ini si ., cartea sa, The FungallMycotoxinEtiology of Human O,r"rr". Oo.torrf Constantini avanseazi ipoteza micotJxina ca aroxan, derivatrdin acidul uric, carederivdde regulddin proteine animale, esteotravasau acidul ce distrugecelulelebeta producdtoare de insurind, pregatinJterenul pentrudiabet.Doctorur Constantini asocia produsur i"iuniur, aci dul din ciupercile parazite cauzadistrugerii cu cerureror "aici fost beta.Am extremde recunoscdtor, vremearespectivd, ra pentruaceastS cercetare, deoarecem-a pregitit sd inferegun trlf" care aveamsd-rconstatra un pacient dourzecigi unu de ani cu diabet de tip 1 - iru*ut.*" niologici a unei hematiiintr-o cerurrbacteriand, de tipur bacirurui an_ de trax. Agacum voiardtain capitorul transmutarea 1, biorogicd hematiiror a pe care am constatat-o aceastitdndra ra bornavdde diaEeta fost un dar n:p.re{uitl care m-a ajutats5 inleregnaturaprobremei, t"gea ,niuloata a schimbSrii cauzacontextuari liab"turri, gi a fapt pentru"c.ru uoiri u"gnic recunoscltor. Pornindde la aceste doud.evenimente, pus bazele am teorieimele cu privire ra diabet.Anume: diabetur nu esteo boarda cerureror beta producitoare insulini saua pancreasului de incapabil producd sI si ori regleze insulina glicemia, un dezecfrilibru pH-uluici 5i at hiperacidita_ te - din richidere inconjoarS ce celurere beta produc5toare insurind de

sauce|u|e|ea|fa,dezechi|ibrucarefacece|ule|esaupancreasulsdnu cum trebuie' mai funclioneze mentorului erouluimeu' doctorulAn9i sunt mereurecunoscetor ii toineBechamp'caremi-aschimbatviafapentrutotdeaunagim-ainspirat Anatomicalflement 9i Les p"^ rriai,r" ,rr" irr" Blood and tts-Third 'Microzymas, propria-imAnd'acum aproapeo cu in care a reprezentat s u t d d e a n i , t r a n s m u t a r e a ' b i o l o g i c d a c e l u l e l o r u m a n e ' C am d a m v l z u t dn biologicd, transmutarea pre.entand p"*.-pii^ia datddeienelesale* clipd cd nu sunt singurin am i*"p"ita plAng,deoarece gtiutin acea mele' teoriilegi observaliile de un om de faptul ci prefalac5rfii mele estesemnatd Sunt onorat 9i in gtiinfeumaniste doctor Jottor in medicintr' de talia lui Chi C f,,r"J, Doctorul al sdn5tdlii. Nalional ung";"i-;i"rior la Institutul om de gtiin!tr, mea Texas'unde am fdcut^prima in lucreazS Houston, rvlu"irai"sG 9i d e s c o p e r i r e . u p r l u i , " t a p l e o m o r f i s m ' i n p r i m d v a r a ade auafirma 5 i i - a m nul ilgg4' Ol.torut Mao are intuilia9i curajul existenlJ. documentat se alieze intr-o lume plind de oamenicare preferi s5 neclintitadevSrul De ce ar vreacineva tonu"n"bil 9i confortabil' cu ceeace e traditiot.t"l, a inseamnd schimba a salva vieli' Vtr cI Pentru asta apele? sI tulbure frumoasd sin9i penttu prefaladumneavoastrl doctoref"f"o, 'completd mullumesc, cuvinteledumneavoastra' fdrd cartenu ii cerd!Aceasta "' de diabetdin intreaga Le mullumet. aln sufletmiilor de bolnavi diabetului'care asupra controlate la tu*" 9i fartlcipanlilor doud studii de principiile sindtate pundin aplicare au fostdestulde .r,"iogi incAtsi carte' 9i au in prezentate aceastd li de bund forma fizLi recomandate' pentrua incenecesare gi alimentatie ii* ,Jirnarile de stil de viali cu dlabetul'Sunteii tolii un model{e rdbtini, ameliora chiarvindeca 9i nu numai pentrumine' ci iferanla-5iangajare' creOinia, dare,stdruinta, voastrS' 9i povestea toti cei .ur" uo'iti'i 9i vor inlelegecercetarea pentru individuvoastre piin experienlele Prinmdfturiil"aerp'e '*gil voastrl' vieli vor fi al"U"tt'tui,mii' daci nu suiede mii de alte ale in ameliorur"" boaldinutilS' aceastd crulatede pentrutotdeauna, schimbate "' nostru'ColleenKapklein'care s-a ocupat redactorului ft4rff"itesc dimeledespre meagtiinlifictr de spusele 9i d;;;;t" cu grijd 9i aten[ie mai bine' in speranfa-ca 9ei carevor !o!l abetgi m-a ajutatsJ me exprim 9i vor imbunitdli calitatea Dieta young p;;;;;Li,tnauii de diabetigi citi

10

RobertO. Young & ShelleyRedfordYoung

durataviefii prin punerea aplicare principiilorprezentate aceasti in in a carte. Editurii Warner Books 9i Dianei Baroni, redactor-gef Warner la Books: mullumesc toatl inimagi vd sunt recunoscdtor vd din pentrufaptul cd a1iavut increderea, pentrua publica curajulgi viziuneanecesare nu o simplScartedesprediabetintre atAtea altele,ci o cartecarele va da puterea a preveni depdgi oamenilor de gi simptomele diabet. de Copiilornogtri, Adam, Ashley,Andrew gi, mai ales,Alex, mezinul familiei,pentruincurajdrile sprijinulgi pentrusacrificiile carele-au gi pe flcut atuncicdndtatSlgi mama lor gi-aualocato partedin timp pentru a-i ajutagi sluji pe al1ii.Sunt recunoscdtor pentrucd am copii caregtiu cinesuntgi cAtde mult suntiubili. imi $i, ?n cele din urm5,dar nu mai puJinimportant, exprim recugi nogtinta multumirilefatd de eternamea tovar5gd, aceasttr in viald gi in cea careva sd vie, pentrugrija, dragostea sprijinulconstant manifesta9i te fa15 mine 9i fald de aceastd de lucrare,chiar gi in detrimentulpropriilor ei interese. Shelley, artisteincredibilS, o ldsala o partepensula din cdnd in cdnd ca si-i ajute pe al1ii,aflali la nevoie,in aceasttr incredibill misiunede vindecare. Contribuliaei la Dieta Young pentru bolnaviide diabetcu privirela modul de a trli gi a mAnca pentrudiestesalvatoare abeticAiprediabetic. cunostinlele creative fIrI bunulei sim! nu FIrd ei 9i pentrudiabet,[inandseama faptulcd toli trebuiesd ar existaremediu de mAncimca sI trdim! Shellya creatnumeroase incredibile gi refete noi, incluse aceastl in carte,careau un gustbun gi suntutile nu doar pentruslnitateadiabeticului, ci li tuturoraceloracaredorescstraibi o strndtate remarcabill.in plus, existl numeroase reletedelicioase impdrtSgite participanlii de la concursulde refeteDietaYoungdesftrgurat iulie 2003 gi pe care le.am in incluscu recunogtin[d. Shelley esteexemplulperfect faceriide bine, recunogtin[ei, al sacrigi ficiului,altruismului iubirii,calitdtice caracterizeazi persoanicrego tintr.Ce ar mai puteacere un blrbat de la Dumnezeu? Sunt5i-i voi fi lui vegnicrecunoscitor Dumnezeupentrucd a creat un sufletatAtde frumos, caream privilegiul a-miimpdr[iviafa. cu de gi Cu iubire,recunogtin[5 mullumiri, O. Robert Young

iruntNrr CuvArur

Potrivitmedicineic|asice,diabetulzaharat,fiedetipl(ce poasau prin iniecliilecu insulind) de tip 2 (care poatefi controlat de productia orali ce stimuleazd prin medicalia i" fi * el controlat inincurabil'Medicii au fost inrufina a fost mult timp considerat medivarietatea in ua1u1i la fel 5i pacientii' ciuda faptuluicd "g", pentru diabet s-a extins rapid' boala a atins in camentelor mai mult din pdcate.gi epidemice, rorn"n,rf de fald dimensiuni nu pot ajuta'dar se intreadin frintr" tineri. Splcialigtii domeniu pentrua controlamai bine bI unde s-agregit cL am puteaface 5i boali. aceaste dr Robert in cadeasa Dieta Young pentrubolnaviide diabet' boli 9i urmeresa inteligentd acestei o o. young prezinte abordaie un. igi propune. astfel clasic completi:ce tratament te o vindecare a"1"fefDe-alungulanilor,prinexperienlaclinicdadrYoung' mlrturii domeniu,precumgi prin numeroase studiilesalein acest Young s-adovedita fi sli ale pacienlilor Si .i t"i, abordarea-dr Prin carteasa, atat'valabiidmedicll, cat gi extrem de captivante. drYoungacreatunmanua|practicpentrutratareasuferinfelor cdtrevindecare' uro.iat"iu diabetul- gi chiar poateoferi o cale pe bazaechilibrului CasaStrnitdliidr Young esteconstruitd a excesive fluidesau acid-baz5 a echilibruluilH-ului.Acidifierea lororganismului,caurmareadieteigiastiluluidevia!trmodern' slndtapentrua ne redobandi mii de boli; prin urmare, g;.;;;t echigi si'minimiztrmacidifierea sd restaurem tea,esteimperativ de filozofia iiUiri. ir,r-"devtrr, aceaste teorie imi aminte$te furnizoriide servicii cu chinezd. mii de ani in urmd, medicala intre echilibru delicatului cd din medicale Chinagtiau menlinerea

12

Robert Young& Shelley O. Young Redford

pentrubolnaviid9 iEp"t DietaYoung

13

fortele opuse via!5- yin gi yang,recegi cald,preaplin lipdin sau si, degiin termeniabstracfi era esenfialipentrumenlinerea sinit5fii. Diferite metode terapeutice precum fitoterapia, acupunctura, masajulgi qi-gongerau folositepentru a readuce echilibrul. fi interesant demonstrat Ar pH-ului dacdechilibrul de estede faptexpresia gtiinlificia acestei filozofiimedicale antice. Vitamine, minerale, gi antioxidanli alli nutrienli esenfiali din gi suplimente alimente pentrumenfines-audovedita fi cruciale precumgi pentruincetinirea rea sdndtSfii, proceselor imbdtranirii. in aceastlcarte,se acorddmultl atenfie in acestor substanle, special in luminaefectelor benefice diabet.Prin cercetirilegtilor in inlifice derulatein ultimii ani, imbitrAnirea,vdzutd drept un procesnaturalde neevitat, poatefi acum consideratd sindrom un a multiplelor deficienle organismului. timpul procesului ale in de imbitrAniresistemul hormonalestesldbit(de ex., printr-olipsdde insulini)multe minerale esenliale pierd prin procese se naturale gi sauartificiale, nivelulantioxidanlilor pentru Prinurmare, scade. gi a restaura sdnltatea a intArzia procesul imbetranirii fi logic si ar ne concentrim pe ?ntdrirea, gi suplimentarea reglarea funcliilor naturale organismului ale uman. poatefi o parteintegrantd regimului Exerciliul fizic adecvat a de tratament diabetului. Youngfacein cartea un excelent al Dr sa bilanfal raliunilor din spatele semnificaliei medicale exerciliului a fizic regulatin diabet.El explicdce confin metodele corectede exercifiufizic Ai il leagi de ameliorarea gi circulalieilimfatice de curllare- oferind dimensiune o iluminatipentru cititorulobignuit. Aceasticade nu ar fi fost completd firi reletele dnei Shelley Redford Young,carevor fi apreciate siguran!5, special cei cu in de carenu pot inlelege cinevapoatesI triiascdexclusiv o dietd cd pe vegetariand. unul carea gustat s-abucuratde bucatele gi Ca preparate dupd aceste refete, cred cd aceastl parte a cdrlii poate cu transforma adevirat obiceiurilealimentare intr-o metoddde gi controla diabetului un efortcitre o eventualivindecare.

primadaCu mult timp in urmd,atuncicAndam ajunspentru pentrua incepeo carieri de td la lnstitutulNalionalde Sindtate infelept, mai in vArstd, un in cercetare neurochimie, cercetf,tor sd seriostrebuieintotdeauna indrdzmi-a spuscd un cercetdtor sd accepteorbegteceva fdr[ sd n""r.j sI se intrebe gi niciodatd atitudiniiiscodicritic. lmportanla gandeasca fdrd si evalueze 5i ame' de de io"r" fostsubliniatd, asemenea, citre marelefiziolog "profesorulWalter Cannon in caftea sa The Way of an rican miin !nvestigator prima partea secoluluiXX' Dr RobertYoung' atitudiniiiscoditoare, in cercetdtor sensul lrobioiog gi un adevf,iat teoriei gersale independente cercetdrile ojun" ."u"indternealf, punAnd o respinge, gi a menilor lui LouisPasteur in celedin urml subsemnu|intrebdrii.""u."afostpiatradeteme|ieamedicinei lui Pasde moderne pesteun secol.Din cauzafaptuluicd doctrina medicinamodernda dr teur a indusin eroare'susline Young, unorcauzeexterne. ctrbolile apardoardatoritd ajunssdconsidere a mediuluiinternal organismului fost total igAstfel,importanla au fost createin connor.ti. tehnologiile moderneterapeutice cordanlScuaceastagAndiregisuntdireclionatectrtre atacurilorexterne.Daune colateralegrave suferd contracararea teorii.Dr a ca. ale iunlliif" normale organismului urmare acestei minti deosebite, te6riilemai vechiale unor Vounga redescoperit propriasa cu elaborate pesteo sutede ani in urmtr5i a dezvoltat asupra echilibrului Noutr Biologie, bazatd pe inlelegerea teorieisalea avut un imacid-bazd. panaacum implementarea 9i unei game largi de afecliuni pact profrnd asupratratamentului obezicronictr, de sindromul obosealtr cancerul, ;;;;r; diabetul, etc. calculiirenali tatea, gi salede tratament deEu cred cf, teoriadr Young,metodele vor face istorieln anii ce sau votamentul intru ingrijireaslntrtdtii vor urma. C h i C . M a o ,M ' D ' P h ' D ' medicale $efulcadrelor Texas din Houston, SPitalul

1 CAPITOTUL gi Diabetul:Epidemia ciutarea unui remediu

pi ce ,Ceeace stdin urmanoastrd ceea ne stein fa[dsunt problememinorefayd ceea existd noi." in de ce Ralph WaldoEmerson Am pornit in c5litoria spre infelegerea cauzeidiabetuluide tip 1 Si 2 - ti spredemonstrarea remediului la inceputulanilor '90, in Caraibe. Acolo, in insuleleTrinidadTobago,Crenadasi pe Barbados, infeles deplinproporliile am epidemiei. nivel inLa gtiamcI diabetul cauzaprincipal5 decesului Catelectual, era a in raibe (degiintrebarea ce?.", care nu primise incd rlspuns, ,De Dar cAnd,aflatin fala unui publicde o continua md frimAnte). si mie de insulari,am intrebat(in cadrul unei serii de intrebdridespreproblemele sdndtate de rdspAndite) se confruntd diacAli cu gi jumltate au ridicatmdna,am resimlitvisceral imensitatea betul problemei. acel moment,am deciscI am misiunea a cduta in de gi pentruaceastiboal6. cauzadiabetului remediul A fostnevoiede doaraltecdteva intrebiri despre dietazilnici a oamenilor cirora le vorbeampentrua incepesd sesizez rdddcinile problemei.Rdspunsurile conturatimediato dietd formatd au -, indeosebi carbohidrali zaharuri bogatlin fructegi legume din precumcartofii,aldturide carnea pui cu ridicind tip tubercul, de gi pegte. Acestea s-audovedita fi vegtile bune.Degimedicina claalimente,mai tArziuaveamsi descopir sicl ar fi aprobataceste o cd, de fapt, nu constituiau dietd de bazl corecti. lar la acel de produse pamoment,ea era inundattr sucuricarbogazoase, de de gi produse tip fasrfoodamerican. dovedit tiserie,dulciuri S-a dieta perfecti pentrudeclangacd oameniidin public consumau readiabetului. Erausclaviizaharurilor, careii ucideau.

15

yog1g Robert Young Shelley O. & Redford

pentru bolnavii d" ii^b"t

17

Cu toatecI mi-aluatcAtiva de studiupentrua inlelege a ani gi demonstra solu!ia, era la fel de simpll ca gi probler". Trecer"" ea la o alimentalie bazati in totalitate alimente pe naturale integrale, in special legume verzi,alese pentru menline a echilibrur pH-ului (mai multe despre din organism aceasta imediatl), poatecombate diabetulgi numeroasele consecinle sale devastatoare asupra srndtdlii, refrcandadevdratul paradisinsular,eliberatde o astfelde pacoste. De fapt,era tocmaialimentalia venisem recomand pe s-o publicului meu, pentru?mbundtdtirea sdndtrlii general. in Doar cd nu mi-amdat seama vremearespectivd impactputeasd aibd la ce in mod concret asupra diabetului. Nu pot spune am trezitimediat ctr entuziasmul publicului. Un btrrbat, care probabilvorbeain numelemai multor persoane din muflime, ridicatgi mi-azis:,Doctore,z6ua5a, putempags-a nu tem ierburitoattr ziua!" Ag vreasd fi avut atuncidatelepe care le detin azi despre faptulcd ,,apagte ierburitoatdziua,, poatesalifi va viala. Atunci am putut doar str-lasigur,aga cum vd asigurgi pe dumneavoastri, nu estevorba doar despreo dieti slntrtoasd. ci Eaestetotodatrugorde preparat delicioasd, gi multumittr -incerreletelor gi indrumtrrilor care vi le va oferi sotia mea, sheiley. pe cali-o,gi veli vedeain scurttimp cAtde bine veti arita gi vtr veti simli dup[ ce veJirupe ctrtugele ucigage pofteide zaharuri. al Nu va trecemult pan5cand veti refuza mancalialtfel. la fel ca sl $i, majoritatea oamenilorctrrora le-amrecomandat acestplan de alimentalie de-alungulanilor,inclusiv 40 de participanti doutr cei la studiiorganizate, puteasi urmdrilinigti3i veti cum vi se stabilizeapani in punctulin careveti puteareducesau ztr nivelulglicemiei, c h i a re l i m i n a r i c em e d i c a t i-e i n c l u s i vn s u l i n a . o i Urmitorul capitol al povestiriise desfdgoartr Houston,in in primrvaraanului 1994.Mi aflamacolo pentruun proiectde cercetareasupradiabetului,in cadrulcdruiaam statde vorb{ cu o

se pacientide doudzeci unu de ani tl' diabetde tip 1' Aceasta 5i de 9i cu indeosebi piodusede tip fast-food cu pAnI la 14 hrdnea gi plac legumele le consuma cdni de cafeape zi. ipunea cd nu-i foarterar. Amtrecut,cadeobicei,laanalizasAngeluieiprintr-otehnici vii,,.Adicdii obsercelu|elorsangvine pe careo numesc ,,ana|iza - fdrd s5 folosesc subdirect la microscop vam celulelesangvine preparatele stanlelede fixare utilizatede obicei pentru a crea Sub ochii mei uice substanle ucid celulele' pentrumicroscop, s-a intr-oceluli bacteriani. migcat s-atransformat mi!i, o hematie la dupdcares-atransformat loc intr-o incono u|."'u prin plasmd, hematie. fundabild de Conformtuturor celor invdfatetimp de peste20 de ani N-ag lucruera imposibil. acest microbiologiei, in studiu domeniul cu ochii mei. Dar ceeace s-a fi daci n-ag vdzut fi crezutniciodatd mi-a rimas in minte' in acel moment'tot ce gtiamdeintAmplat Viala meaca a spreceluleleumane9i cele bacteriene.fostdistrus' aceeagi' nu microbiologgi nutrilionist avea sI mai fie niciodati Dar abia peste Dddusempuit" in."puturile unei ,,noi biologii"' erau,de celulare citiva ani aveamsd inlelegce aceste.schimbiri tinereifemei' de fapt,vinovate diabetul cu persoantr in urmdtoriidoi ani, am crezutctr sunt singura viziune revolulionard trebuiesd vtr spun, m-am simlit 9i, aceastd in ctr Simleam voceamea rf,sund pusperioadd. in aceastf, singur ceeace lumii de dorinlaarzatoare a impSrttrgi tiu!i, deginutream cum sd-ifac pe oameniicare seama nu-midddeam descoperisem, sunt de 9i cel mai mult sd asculte s5 inleleaglci microbi.i contau boli concelularegi nu cauzavreunei iup,,i*p,omul distrugerii crete. Apoi,una|tmicrobiologmi-avorbitdesprecercetiri|efran,,pleanilor 1800despre de cezuluiAntoineBechamp la sfArgitul de - multitudinea forme pe care le pot lua celulele' o*orfir*,, carem-arputea unor cercettrri M-am extaziatla gandulexistenlei

18

Robert young& Shelley O. ygr"g Redford

pentru bolnavii de diaba

19

ajuta s5-miinfelegmai in profunzimepropriiledemersuri, si ca nu mai spunci md simleam la ugurat gAndul nu suntsigurul ci carea ficut astfelde observafii. Totugi, intAmpinat am imediat problemd. o Operalui Bechamp fusese depdgitd, vremeaei, de teoriacompatriotului la sdu,Louis Pasteur, privirela microbi,careesteliterl de legegi azi (chiar cu daci ar puteafi gregiti).Am gdsitcAtevarefeririia iucrlrile lui Bechampcdutandprin sursevechi sau obscure,nu reugeam si gdsesc exemplarele originale. plus,chiardacdre gdseam, in lucrdrile originale erauin ?ntregime francezd. ceredin urmd,am (in in scosla ivealdsingura cartetradusd englezd: in gi ,,sangele al treileaelement anatomic sdu,,.) al Progresul cercetdrile in melea avut loc trei ani mai tarziu.Md aflam la Paris ?mpreunicu solia mea,shelley,pentrua sdrbdtori ceade a25-a aniversare crsdtoriei a noastre. Acolo,intr-unuldintre celemai frumoase orage lumii,aldturi iubirea ale de vielii mele, mi desfitam romantismul in Oragului Luminilor. Dar,in plus, md interesa foartetarecevace nu intrdin mod obignuit itinerain rul turistic tipic: Biblioteca Medicalia Universitilii paris, din unde bdnuiam voi gisi lucrdrile cd uitate lui Bechamp. ale Urcand treptele marmurd bibliotecii, de ale ?mpreuni shelcu ley, eram teribil de emofionat gdndula ceeace ag puteagdsi. la Am fost oprifi insd de o funclionard, care ne-aspuscd nu putem intra in sdli firi un permisoficial.Mi s-auinmuiat picioarele vdzand ci argumentele mele cum cd venim tocmaidin America n-auimpresionat-o deloc.Timp de o or5, gi eu, gi Shelley ne_am folositcunogtinlele francezr, de din pdcaterudimentare, pentrua o convinge,pani cind un francezcare vorbea flluent engleza ne-asalvat, rostindcine gtiece cuvintemagicepentrua ne oLline permis.Acelagi sus-menfionatul domn amabil ne-aajutatapoi si gdsimlucrdrile Bechamp, lui intr-uncatalog lucririlor vechi, al scris mAn5. de

ca bucurAndu-mtr un copil de cadoul deci, in sfArgit, lat5-md publicate9i volume de cercetdri de de Crtrciun cele 27 A; cdrli d"

;si;il

in tua tri aechamp. aflam fala.ty",:ii lT.il::Tl" obscu"t" maresavant, la scoastr luminddin arhivele a cercetare unui

lacrimide bucuriein i" in .ut" zdceadepesteo sutede ani' Cu de desenate ilustraliile cu ochi, intorceam irifi paginile,izbit de a unei hematii biologicd tiansformarea i*rii e".n"*p iniaiig'and mai bine de un secolinainteca microcu intr-ocelul6bacteriani, din pacientei Texas' in fenomen sAngele sd-miarateacela5i scopul Aveammulte de magiavielii' latdun om carevizusetu adevdrat
invifat. - . . .. ^. , __ -^ ^^6+ ln mi :se contura tu cat aflammai multegi teoriaNoii Biologii este'la dreptvorbind' nu minte,am inceputJ in1"t"iti diabetu.l o b o a | S a p a n c r e a s u l u i s a u - a c e l u l e | o r b e t a p r o d u c ipertur- e i n s u toared Diabetulapareca urmarea autoimund' lind, nici o reactie b[riiechiIibruIuide|icata|pH.ului(raportu|acid-bazd)in Hiperaciditatea lichidele care inconjoardcelulele pancreasului' in manieri negativd, din lichidepermitel"tut"to.,si setransforme produce5i cu (printre attele) modulin careorganismul interferdnd parte'cu un pH echiliPe insulina folosegte Sizaharurile' de altd de celulebetaproducitoare insulini 5i brat,celulelepancreasului, funcchia.r pot glucagon funcfiona.5i de ."tutut" alfaproducf,toare poateapadiabetului armonie,ia'f*ot"nul tio"u"ta in perfectd nu sanatilii,buneiforme fizice $i vitalitalii rea.Misterulenergiei, asupracelulelor'Spaliul p*,u fi explicatJoar prin concentrafea celulele'dindu-le forma 9i funclelativ, lichidelece inconloard important'o celuldestela fel de sdni;i;:;il cel pulin ta t"t ae aceasta Am scrisdespre iJra pr".rt 9i fluidutcareo inconjoard' ' Young" pe largin primameacarte,,,Dieta .!

EPIDEMIA nivelului de prin cregterea. Diabetul,afecliunecaracterizati zaharuridinsangegiincapacitateaorganismu|uideaproduce moderne. a esteo epidemie timpurilor iilr"u a" a utiliza-inzulina,

20
ln statele Unitese estimeazr existd intre 17 gi 20 de mirioane cd de-djabetici,reprezentAnd circa 6-g% din populalie,cu peste 750 000 de noi cazurianuar.Aceste cifre sunt murt mai mari decat in trecut.Diabetulde tip 1 gi cel de tip 2 reprezintd impreund cea de-atreia principaldcauzi a mortaliidliiin stateleUnite, cu peste300 000 de decese fiecarean. Dar chiar gi in aceste date impresionante pdlesc dacd ne gandimcr in lumeaintreagd existd peste300 de milioanede diabetici,cifrd care,dupd urieleestim5ri,se va dublain decurs o generalie. de cu pestegaizecigi cinci de ani, - Femeile,persoanele vArsta afro-americanii, populafia hispanicr, indieniiamericani, americanii de origineasiaticd populalia gi pacificului cu din insulele au tofii un risccrescut a se imbolnrvide diabettip 2. oamenii de siraci au o probabilitate treiori mai marede a facediabetde_ de cat cei cu veniturimedii sau mari. potrivitstudiilorAsociafiei Americane Diabetologie de (ADA),costuriletratamentului medical gi ale zilelorde lucrupierdute datoritd bolii s-auridicat numai in anul 2001 la 132 miliarde dorari, de faldde 9g miliarde dode lari in 1998,pe mtrsurice epidemia rdspAndegte. se invaliditate severigi chiar moartea, . Diabetulpoatedetermina din cauzaefectelor secundare al complicaliiloi, gi printrecarese numirr afecSiunile cardiace renale,orbirei, deteriorarea gi nervilor gi amputaliile. Zeci de mii de oameniigi pierd vederea fiein carean din cauzadiabetului, reprezentand el cauzaprincipald a orbirii la persoanele.av6nd vdrste cuprinse intre doudzecipi cinci gi gaptezeci patrude ani. Diabeticii un riscde a orbi gapte gi au dL ori mai maredecatceilalEi oameni. aceste La concluzii ajunsun a studiual Universitelii Emorydin anul lgg5, carea mai aidtatce diabeticii suntde Zi Ae ori mai predispugi cangrend (care la duce adesea amputarea la membruluirespectiv), suni de 1.1ori mai predispugi afecfiuni,cardiace aproape la gi de cinciori gi jumdtate mai predispugi accidente la vasculare cerebrale. Diabetul femei_ ia le gravidecregte risculde na$tere prematurigi chiar de moartea copilului.Esenla acestei tragedii esteaceeacd speranla via!5a de

pentrubolnavii de diabet

21

treime mai scurtddecAt cu persoanei diabet este cu aproapeo restul pentru PoPulaliei' - arediabet p",*unuto'cu diabet- intre 90-95% Majoritatea - suntobezi' fapt - 80% de tipul 2. Cei r.n"l*'tli Jint'" acegtia siasupra de.efectenegative careaducecu sineptopii"f set uriag coresdin sAnge fl".are miligramin plus al zaharurilor "!,af,f. unei cregterii f'"uta1ii cu 4'5 kg' in medie'atAt Ia femei' punde *faptult1 deloc surprinzdtor iat 9i fu bdrbali.Nu es"te :::tl::"" - in prezent'pesteiumitate centda numirului de obezi din SUA - mergemind in din populalialirii esteoficial supraponderalS in urmd' nu*atutui de diabetici'Cu un secol mdndcu cregterea din dar a5u1'-1nul de iufereau diabet' circa1% dintre de cazurilor "*"ituni au aceastiboali. Frecvenla este 12 americani po"i".1"i in ultimii zeceani' .u'"p'o"p" .iumdtate diabeta crescut -d-oar (CDC), daci tendinlaactuiar de trivit Centrelor C"'"ti"i al Bolilor celor suferinzide ca ali se menline,ne putem agtepta. ^numirul 50 de ani' in Ai"nu,sesedubleze mai pufinde adulti vdrsta O"*rnii inuinL diabetcu debutla Tipul 2 "ru juvenil' uneori numit gi insulispre deosebire0"" Ji"n"i"l tip 1' S-a rein cunoscut prezentsub numelede no-dependent, deoarecea devenit inexactd: nunlat insd la u*tta eticheti' prin.ipuiuboal6cronici la copii 9i boala diabetulestein p;;; in lumeaintreagd'(lncidenta cu cea mai rapidi ratdde cregtere pulin de un copil la destula" mutt,toiugi'de la mai bolii variaza 5i unele.regiunr-!1.Chinei' 100 000 cu diabeta" tip 1 in Japonia loc in lara situati pe primul la peste28 la 100ilOi" Finianda' | u m e d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e . i n S t a t e l e U n i t e ascrescut c t a f i . untafe la copii 15 copii Jin roo 000.) Rataobezitdlii ;;;";; 5i ani, gi la fel s-ainta.mplat cu in dramatic u.u"rtl'1"ra in ultimii - categ-orie populalieunde nu de Oe ratadiabetutui tiiZ la copii Un rapoftut COC din 2003 estimeaztr deloc intAlnit' era aproape din americani 2000 va facediabet' dlntre"noulnasculii cd o treime d*'-jum.f,tatedintre bolnaviide diabet Potrivitdatefor-CbC' oficial.in multe cazuti,simptomele au fost diagnosticafia-r.a

22

Robert Young& Shelley O. Young Redford

is diabe 23 Youngperyru Dieta !9!!avii

acestei boli apartreptatSi cu semnepe care s-arputeastr nu le punelipe seama glicemiei: generald, stare legin, oboseal5 de amegAndire incelogat5, uitare,mdini gi picoarereci, vedereintuleli, necatl sau incelogatd. Astfel,diabetulpoatetrece nediagnosticat mulli ani. lar dacd nu gtili cd aveli diabet,nu puteli face (saunu vefi vrea sd faceli!)nimic pentrua-l combatesaucel pulin pentru a-i reduceefectele nocive,agaci mdsurarea niveluluiglicemieiar trebui si facdpartedin controlulmedicalperiodicla mediculde familie- acesta este,de fapt,unul dintremotivelepentrucaretrebuie sdfacelicontrolmedicalperiodic. Daci vizitali regulat mediculgi, poate,suntefi diagnosticat cu diabet,estebine sI 5ti!ici ratadecesului medicidin cauzadiala betuluieste,potrivitdatelorrapoftate, 35% mai maredecdtla cu populaliageneral5. Asta a afirmatin 1975 medicul BertrandE. Lowenstein carteasa, ,,Diabetul", caredddeavina pe metoin ?n dele de tratament convenlionale, emilAndipotezaci e mai probabil ca medicii si fie ,,buni pacienli"- adicd str urmezestrict tratamentul prescris gi,ca urmare, prezintl mai pronunlat efectele negative acelortratamente. ale Am fost impreunl cu Shellymartoruldirect al consecinlelor acestei situaliiin Caraibe, observdnd numero5i medici cu diabet care tratau pacienlicu diabet. Dupd cum spune CarteaSfdnt5: orbul il conducepe orb, vor cldea amdndoiin groapd,, ,,CAnd (Matei 15; 14).Astane-adeschis ochii gi ne-ainspirat gdsimo si calealternativd. suntfericitcd v-o pot impdrtrgi aceasticarte. in $i MIRACOLUL NUMIT pH Medicinaclasicl oferi preapuJinajutor real pentrudiabetici, in afaraunei vieli intregidominate medicamente de posibile de gi devastatoare. multe cazuri, mai bun rucru efectesecundare in cel pe care-lputeli spunecu privire la variantele care le aveli la pe dispozilieesteacelaci putelialegeceeace e mai pulin riu. insi, ci odati ce inlelegefi diabetulesteo afecliune mediuluiin care a se aflScelulele, nu o boalda celulelor sine,vi sedeschide 5i in un

simpli' completnaturali nou orizont9i puteli utilizaabordarea sau chiar a cartepentrua incetini' a stopa in prezentati aceasid pe carele produce' 9i ;r;hil" diabetul vitSmirile mediulpoasiguri p,oUt"*" frincipali este:cum sd Agadar, Ce propriu? stil de viatdeste olganismului trivit pentrucelulete 9i pH-uluiin organism pentrua optimpentruu rn.nii*?lhilibrul la om vrzut '"tult"tu uimitoare eliminabolile,i^.'i;i; inu"i"ri exercifialimentele' aleagd careau i"";;;p"t ir ii'"plu s5 oameni potrivite' alimentare if fiti." 9i suplimentele "
cu diabetde tip' Sunto persoanisupraponderala' qls qv J'-''iaontrt

e i, av i u"'a"il''n;i;i alcaline,gi^s f * :n$ produ-' d ani, am uthlpeftenslune'/\urLa Un y-'111'"X11':::, AT::; de an am avut np"'t""' "' -l tai multe cu piclturi Uartuia

complet O"itt'U"", acum' s5-adopto alimentalie se alcaline (de!i n-am *"n' Ot"t intrel53 gi 228' eracuprinsi t91 glicemia in alcalinl). circadoua runi, a gl !1tl Tensiunea devenitnormali niu"f t'pt'in' intre 9i 120pAndla un a sctrzut inlelesde ce i se spune"miraco20 d" fiU;;;i'l;;;,n si am sltrbitpeste

pacienlilor intAmpliin sAngele Am inceputsd verificce se ci dieta9i.amconstatat el revenea iti mei cAndacegtia *"Jifit* aciditatea ce pacienliiigi corectau la un pH echilibrat'Pe mf,surd in prezentat aceasticarte' am din organismu'manJ programul. ale indicatorilorconcretiai observat modifici'i '"|.n]nifitutive 9i 5i colesterolul arteriald' tensiunea Am sdndtdlii. vizut c5 glicemia' hiperformatdin diabet' revin la no"i"t' Acestcvartet s,reutatea de frecventin9i obezitateesteatat hlp"t."r"*'oi"tiu il;;;;; a simultanf, a denumitcoexistenla tilnit, incit medi.i""'.i"li.a $i toate"it::'"^il:c!iuni boli,,sindr;;;i-i metabolic"' acestor p'og'u*ul mel pe mdsurl cesAngele t" dispdreau puti"t''"fii'l'in in formesintrtoase' mai alcalin]'iuil"trt"iu se stab_ilizau devenea in t! tt"a c5 nigtemodificiri simple La inceput*i-"'fJ't"g-'"" atAtde de viali pot aveaun impact alimentar ii'i"'ti'f"f regimul

24

RobertO. Young & ShelleyRedfordyoung

Dieta Young pentru bolnavii de diabet 25

spectaculos asupra lichidelor organism, din care,la rAndul au lor, o influenldatAtde puternicd asuprasdndtdlii celulelor.Dar, vd_ zand acestlucru iardgigi iardgi, m-amconvinsde puterea ceea a ce observasem. Administrand pacienfiror dieti agresivia Mirao colului pH, ce include legumeverzi-, bduturinaturale verzi, grd_ simi ,,bune"cu moderafiegi pufine proteine,am fost martorul vindecdrii diabetului tip 2 gi chiara diabetului tip 1. A fost de de un realmiracol pH-ului. al Totugi,ceeace oblinusempAndin acel punct se reducea, ?n opinia autoritSlilor medicale, ,,doveziaccidentale,,. addncul ra in sufletului gtiamcd trebuiesi fac tot ceeace estenecesar pentrua-i ajutagi pe ceilallisi vaddceeace vedeameu. Nu puteamrrsa ca tratamentul clasicpentrudiabet- care,apropo,nu oferdsperanle realede vindecare si se perpetueze fbrr'a fi pus la indoiala. Prea. multe viefi depindeau acestlucru. de $tiamcd existdo cale mai bun5. S T U D I I LM E T E E in 2002,am demaratun studiucontrolat, duratade gase cu luni, asupra diabetului tip 1 gi de tip 2, urmatde un artur, de cu duratade trei luni, in 2003.in ambere siudiiam folositalimentalia alcalinS, exercifiile aerobice suplimentele gi alimentare adecvate. fn lrecare caz am descoperit pacienfiicareau urmatacestprocd gram au putut s5-gireducamedicalia sau chiar sd renunfela ea. Printrerezultate numiri reducerea se dozei de insulind.u p"rt" 50% gi,in numeroase cazuri, eliminarea completd tratamentului a cu insulind numaitrei luni. De asemenea, in participanfii studiu la au slibit, au ajunsla un nivel mai scdzut tensiunii al arteriale gi gi-auredus conlinutultotalde colesterol. Vizusem rezultate similarela sute,dacdnu chiar mii de paci_ enfi pe care i-am tratatde-a lungulanilor - ameliorarea evidenti apirAndaproapeintotdeauna primele 72 de ore -, dar acum in pentruprimadatd,o metodi de a cuantifica aveam, acelerezurtate. Timp de pestezece ani urmdrisem cum pacienfiicare urmau

medicidin glicemia vizusemcAliva igi 5i programul normalizeazd lor pacienlilor program acest intriagaSUA cd incep si rectmande mai riguconfirmare, dar (sauchiarsi-l urmezeei ingigi!), aceastd cu colaborez Universitatea prezent, a roasd, avut o marefo4i. in mai Miami pentrua punela punctun alt studiucontrolat, exdin tins,gi spersd adun9i mai multedateconvingitoare' 'i; ambelestudiiam inceputcu o dieti strictlichiddtimp de primul studiu a continuatcu un DupSaceasta, doud sdptdmani. rSmasd in regimstrict,de o luni, cu alimentealcaline, perioada in alcaline prodietdcu alimente o luni urmdndu-se pA"nd gase la po'ti"aeao"/".A|doi|eastudiuaduratdoartreiluni,peparcursul la Participanlii celedoutr am cerora aplicato dietdalcalini strictd. cafte,evitind in planulprezentat aceastd studiiau urmatin esenfi dulciurile,cerealele carnea(cu excepliape$9i completlactatele, sd fructelor5i au fost incura.iafi conprecum5i majoritatea teluii, biuturi ,u*" iara griji gr[simi gi uleiuri bune. Au consumat pe nutritive gi un regimde suplimente verdecu pi-eturialcaline - multivitamine plante,suplidin in care-lveli gisi detaliat iarte pulberede germenide soia, acizi gragi multiminerale, mente cunoscute din suplimentul coenzime crom 9i vanadiu; esenliali, ugordin plante,un preparat NADP, un laxativ sub prescurtarea pentrustimuun suprarenale, preparat glandelor pentrustimularea argild' iur"up"n.reasului in cel de al doileastudiu, 9i, zilnic, prin interau comunicat in inscrise studiu Persoanele pe suplimentele carele iau,dozade insulind net,tot ce mdnAnci, pe careil folosesc nivelulglicemieimdai saude alt medicament in precum$i greutatea; plus,au comunisuratdimineala5i seara, Am avut teleconferinte nivelul tensiuniiafteriale. cat sept5manil la incat sd pot r5spunde orice cu intregulgrup,astfel siptdmanale din parteapacLnlilor,9i am pus la punct un sistemde inirebare ficeau pacienlii ctrruia prin corespondenld email,prin intermediul schimbde re[ereciprocai fdceau schimbde sfituri, se sprijineau te.

26

RobertO. Young & ShelleyRedfordyoung

Dieta Young pentru bolnavii de diabet

27

In total,20 de persoane parcurs intregime in au unul dintre celedoudstudii, intrecarenoui pacienti diabetde tip 1 gi 11 cu cu diabetde tip 2. (Alli zece pacienfiau renunlat parcurs, pe in principal pentrucd nu au putut respecta dietadin al doileastudiu).Tabelul maijos prezintirezultatele de obtinute.
Creutatea i va6t; i diaber; t e a 1 InilialS i d dupe t2 sAptimani

;;;,". [ '"Ji io T T,

i';l

ir''li'll-l
]
r| --

1'-o] i i"t' tl tl il jii,,'

ror I
-

mai mici ori ale rmiei la

(Ks)

Cele mai mari Celemai mici valoriale valoriale glicemiei glicemiei la dupl inceputul l2 strpttrmani programuluicu de program med. ftri medicalie (ngldl) (saucu dozS redustr) 500 68 (insulini

Cele mai mari valorialeglice m i e i d u p S2 l septrmeni de program ftrtr medicalie (saucu doztr redusi)

I
l
-

30

_ lg_11 . tg!:)
180

studiuluigi-auredus Toli cei care au remaspani la sfdrgitul cu Pacienfii diabetde tip 2 gi-auresauchiar eliminatmedicalia. cu in medie, 96%, iar cei cu tipul sau dus insulina altemedicalie, cu cu dozade insulini,in medie, 81%. Persoanele di1 au redus celecu didecAt mai mult succes abetde tip 2 au avutin general oblinutede ctrtrecei din urme sunt rezultatele abetde tip 1, degi din al doilea studiu, cu oricum impresionante. dieta mai stricttr se-$i cu persoanele diabetde tip 1 au reuSit line glicemiasub concare cele din primul studiu.Toti participan[ii irol mai bine decat gliecemia gi-aumenlinut au incheiatunul dintrecele doud studii . l a n i v e ln o r m a l $ i t o l i a u s l e b i t - i n m e d i e1 5 k g d u p l 1 2 s d p t S mani. nu Dacf,acesta e un miracolal pH-ului,atuncinu $tiuce este. de estece nu e catu$i pulin un miracolproDar pafteafrumoasS ptrreamiracoldacd, pAni acum, nu $tiatidespre priu-zis.Poate diabetdecdtctr esteo boali f[ra leac ai cd aveli nevoiede injecfii toatdviala - 5i chiar 5i a$a,nu existaprea sau de medicamente multe finaluri fericite.Dar nu e niciun mister,daci 5ti!i cum sa asemdn5Puteliobtine rezultate pH-ul organismului. reechilibrali mele,pur fi simpluurla toarecu celeale participanfilor studiile ingrijirea mAndplanul propusin aceastlcarte.El nu inlocuieste cu gi medicala va trebui strcontinualis6 conlucralitndeaproape prin aceasHmetode,in loc se fili Dar medicul dumneavoastrd. veli in pe condamnali via!5la suferin[5, doar 12 saptdmani ajunge gi starea bine - fdri dozele mari de mede sandtatea s[ cunoagteli diabetici. cei pe dicamente carele folosesc mai mulli pacienli tocmaia inceput' spre dumneavoastrd vindecare CdlStoria

-rtt

i1_,9ry1
IOO(insulini
126

[;;ri I ;;;I t l
.'-l'-1

L-"j-1i
Fs5 I 2 |

f;,;lI

l;;i ;' II
Mssi 2 )

l;;;l i lI

a;fr Ie 0 i l
r
,.

ju'i i --

53

I*-

.7

rs6 l -]I. [;]65

1111"1l ;390 60 (iosulin: .g!1:11 r99 ,i4_- _!9*_ 1--, _-zo_ __J: _
20 40 60 300 400 123 129 35 125 40 278 205 230 300 60

220 140

;;
170

,d:58911
il (insulintr redusl 80%) 70 72 (insulintr redusl 65%) 66 64 48

60 (insulintr

tt4
lll

I t5

;;i f-; I
ill
M53

-L.

t-

110 154 133 98 105 il0

t I IT
I 2 )

t
I
I

;;. l , l, "rrJ , i ;:t] ; I "tni 'l

;';l , I

62
73 70
68

I
. i+ .

, ,rl_
262 339

127 t-08 140

tl

It-_
220

80 80 (insulintr redu55 50%)

28

RobertO. Young & ShelleyRedfordyo.ng

C APIT OT U2 L
Aveam 21 de ani, jucasemin echipade fotbal americana faculttrtiisi eram foartestrntrtos, cdnd am fost diagnosticat diabetde tip 1. M-amimpotrivit cu rugrmintilor logodniceimele de a incercaun tratament holistic,fiind hotdrat sr urmez recomandtrrile mediculuialopat;la urma urmei, el gtiace estemai bine.Ei bine,duptr26 de ani gi gase medici,diabetul chinlia .orouiouoimi iit gi supraponderal. Ftrcusem complicafiirenalegi hipertensiune petrecusi semcincizile la terapie intensivtr, glicemia peste cu 1100. Dar nu acesta fost lucrul cel mai rdu. Lucrulcel mai rdu a aprrut anul acesa fiica meain varstd noui ani a fost diagnosticatd diabetde tip 1. de cu la, -cand Refuzand acceptaceastd str la ,condamnare moarteprin diabet"pentruMolly, gi neincetand se roagepentruvindecarea str mea deplini, sofiamea a inceput sr cautealternative. scurttimp, a descoperit in planul Miractlul pH gi am inceputimediat punemin practicd sr principiile acestuia, ?ncepind resimul cu de lichide,asociatcu suplimente, trecandapoi la dieta alcalini. Atat"fiica gi mea,cAtgi eu ne mtrsurdm regulat nivelulglicemiei al pH-ului. gi Rezultatele fost spectaculoase. au Necesarul insulinr al lui Mollv s-aredus de sistematic, in unelezile nici nu are nevoiede insulintr. eu mi-amredus iar si doza de insulindcu pestejumitate. De asemenea, pierdlt 23 kg gi am puam tut renunla medicamentele la impotriva hipertensiunii chiardin primelega-

Ce estediabetul?

:.",';:!:!:ffi:!ii:::
Nu-iboaldde lecuit." (1 Belloc 870-1 953) Hilaire grecesc boli Denumirea acestei vine de la cuvAntul ,,diabetes" intr-adevdr, unul a careinseamnd sifona, evacuaprin sifonaj". ,,a excesiva esteurinarea ale caracteristice diabetului dintresemnele (gi setea nestins prin determinatd aceasta), care organismul de de gi de sd de incearcd disperare scape excesul zaharuri sd menficu al a pH-ului. medicgrecdin secolul ll-lea, Aretaeus, nd echilibrul sdi cd observat trupul pacienfilor cu diabetpdreasI se ,,topeasc5" Hesy-ra prin urind.Astfel,el repeta mediculuiegiptean spusele care a scris,pe la din timpul celei de-aTreiaDinastiiEgiptene, gi provoaci,,topirea" organismului ci uri1550i.Hr.,cI diabetul pacienliatrdgea furnicile,datoritdconlinutuluicrescut na acestor mediciiau adlugatla denumiin al de zaharuri. secolul XVlll-lea, adjectivulmellitus,cuvAntlatin ce se inrea acestuidiagnostic diabetului era seamnd miere sau gust dulce. Diagnosticul care confirmatfrecventde cdtreaga-numilii ,,degustdtori", detecinlelepciunea tau zahlrul din urindprin gustuldulceal acesteia. gi populard elaborat un testad-hoc,careputeafi fdcutgi acasi: a la in de se vdrsaurindpe hArtia ziar gi se lSsa uscat. cazuldiabetilucios hartiei, cristale zahdr al cu de era cilor,rezultatul un aspect vizibile. pacienliicu diabetpot fi comparali bacu privin!5, in aceastd devin mai nanele. ce?Sdvd explic.Cu tolii gtimci bananele De timpului.Pe mdsurd se coc, confinutul ce dulci odatl cu trecerea

sestrpttrm6nil

A fost o marebinecuvantare pentruintreagamea familie.Nu mi-am imasinat niciodatro bucuriemai maredecataceeade a-mi rectrpdta sdnrtatea, daicea gti ctrfiica mea nu va suferiniciodatrceeace am suferiteu o depdgegte. llea

30

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Youngpentruboltnvri de diabet 31

de zaharurial bananelor intr-adevlr- de fapt,celulelelor cregte glucidepe mdsurd se descompun. elibereazd Bananele ce devin totodatl mai moi, bine?nleles: topescAi se transformi zahdr. in se Sau, s-ar putea spune,incep sd putrezeasci. Esteinteresant de precizat petelenegrede pe coajaunei banane cI preacoaptesunt de fapt acizii provenilidin descompunerea celulelorfructului. Acelagi fenomen petrece cazultuturorcelulelor se in vegetale sau animale, inclusiv celulelor al corpuluiuman.Pe mdsurd imbice (se trAnesc coc, putrezesc), suferd proces descompunere ele un de gi se ,,topesc" zahir. Acestprocespoatefi o vestebuni pentru in amatoriide prljiturd cu banane, cum imi flcea mama,dar pentru oameni arenimicpozitiv. nu MEDTCil DTABETUL $r FIri indoiald,mediculnu v-a prezentat diabetulin acestfel. De la el ali aflat probabilcd aceastd boali estecauzati de lipsa totali sauparliale unui hormonnumitinsuliniin organism, a ceea ce determintr concentralie o excesiv marede glucozi (zahir)in de sAnge. Totugi,ce provoacl de fapt o astfelde boal5degenerativl gravdprecumdiabetul? Spun ,,defapt", pentrucd noliunile gen sau,,hipoinsul inemie"descri aceastd u afecfi une, ,,hiperglicemia" dar nu o explic5. determind Ce organismul aibi in exces in sd sau deficit astfelde componente? ce unii oamenifac diabet, iar De nu al1ii, condiliisimilare, fac? in prin CirculAnd organism, sAngele transporti anumitd o cantitacareconstituie te de zaharuri, combustibilul celulelor. Pentru ca pdtrundtr celuleestenevoiede insulin5, in sI produsd zaharurile de beta. mod normal, pancreasul produce in pancreas celulele in exactatAtainsulini cdt o cer necesit5lile momentale organisde diabetins5,insulina fie mului.in estefie absentS, in cantitate reZaharurile dusd,fie nu-gipoateindeplinifuncliaeficient. carenu pitrundin celulese acumuleazd sAnge. in

D T A B E T U L T I P 1 $ r D ET t P2 DE imbracd doui formedistincte" Mediciiconsiderd diabetul cd in diabetulde tip 1 sau diabetulzaharatinsulino-dependent (DZID),celulelebetapancreatice produco cantitate nu suficientd Pacienlii acest de boali trebuiesd facdzilnic cu tip de insulin5. Diabetul tip 1 era nude a injecliicu insulinipentru supravielui. juvenil,deoarece de apare obiceila copii gi tineri.Este mit diabet reprezentAnd forml de diabet, 5-10%dintrecazuri. ceamai gravd insulino-independent Tipul 2 de diabetsau diabetulzaharat (DZX)estemult mai frecvent, dar nrai pufin sever.Poatefi insi gi arecategoric graveasupra viecalitSlii efecte fatal,la rAndullui, clar de 1ii.in diabetul tip 2, celulelebeta producinsulind, orgaAcestfaptestedenumitrezisten!d eficient. nismulnu o utilizeazd i P i t l a i n s u l i n d . a c i e n lciu d i a b e d e t i p 2 n u a u n e v o i en m o d o b i g in sd-gi nuit de injecliicu insulini,decAt cazultn carenu reugesc perioade lungide timp. Mulli oameni nivelulglicemiei controleze oralepentru o cu diabetde tip 2 folosesc gami de medicamente pancreasul, glicemia. cazulrezistenfei insulinS, la in a-gicontrola pompeazlo cantitazaharurile sAnge, din incercAnd gestioneze sd iar, nu la te gi mai marede insulinS, careorganismul reaclioneazl, pot sd renunle totul sd mai procu in celedin urm5,celulele beta atAtde mic5, incAte ca gi ducd hormonulsau produco cantitate cum n-arproduce. fie Mareaproblemiin cazuldiabetului, el de tip 1 sau2, nu secundare in in constd afecliunea sine,ci in lungulgir de efecte pe devastatoare care le aducecu ea. Diabetulduce la boli ale vederi i, renalS, deteriorarea lor, pierderea nervi ini mi i, insuficienl5 gi invaliditate chiarmoarte. cu Aproximativ 80% dintrepacienlii diabetde tip 2 suntsude praponderali. trecut, de diabetul tip 2 eradiagnosticat obicei in de tragela persoane de trecute patruzeci ani. Una dintrernultele a recentd cazurilor obezitate copii la de dii provocate explozia de chiar gi la coesteaceea diabetulde tip 2 estefoarterdspAndit ci d e v i a ! 5t i p i c a m e r i c a n d e t e r m i n a t p i i i m i c i . S e p a r ec 5 s t i l u l a

32

RobertO. Young & ShelleyRedfordY

33
de 29 de ani (ha' hat)'in plus' spusctr suntfoartestrn5toas5 pentru.ofg1"i: vreodati.- am metoddde sldbitdin cdteam incercat-o ;'f"tG "gcea mai ugoare care nu sunt singurii Brian in ,fabi, kilograme fO Je zile' Acum, Tracy9i aratdgi se simt binel

la epidemice toategrupele in de de aparilia cazuri diabet proporfii de vArst5.

cu a fostdiagnosticati diabetde tip 1 9i FIMAnd prescris fiO Oe unittrfide insulinl z.ilnic,tratamentpecale medicul i-a i rau rprr .e va trebui str-lurmezetoatdviafa. I s-amai spuscd are hipertensiune, tratamentpentru crescutegi i s-a prescris crescut,trigliceridele colesterolul in foarte grav gi a fost diag.nosticatl Duptrtrei ani, s-aimbolnivit toate acestea. nu Era cronictr. invalidtr, de ., hnrori"f eieSisindrom oboseall ."f" a," ,ira nici s5 conducd magina.Nu putea si doarmi, iar o putea si munceascS, pasiera un chin. flirb.r" de cAtiva de ta mame,a fost foartedurerossi vdd o persoaniagade tantrrtr, vioaie 5i deinslnitogire. hal, fdrd nicio speranttr Je ueiela'sf sufereintr-unasemenea

GESTATIONAL DTABETUL Unalttipfrecventdediabetestecelgestalional'adicldiabetulcareapareintimpulsarciniiIafemeianteriorsindtoase.Diabe. simptomeca factoride risc ai aceleagi iuf g"ttufionalare aceiagi pe potenliale care le poateaduaiuf"trf ie tip 2, darproblemele mamdgi probleme pentru probleme ,u, ce sunt,prin natura d,bl"t ce' pe lAngi problep""u" .fpf l. De fapt,chiarimp5trite,-pentru apar5i problegeneral' de de L.t" d",urrninate diabetul tip 2 in in diabetului timpulsarcinii' datorate melespeciale gravide'cu obezita23 Un studiula careau participat 000 de suntde trei ori mai prete gi diabetde tip 2, a indicatcd acestea congenitaledecAt dispuse sd nasci un copil cu malformalii gravide|ecarenuaudiabetginiciobezitate;probabiIitateanaSteprecumboltapalatind cranio-faciale' rii unui copil cu malformalii estede gapte a Jurpi.utai", o d"ruoltareanormald membrelor' de 6% dintrecopiii ndsculi ori mai marein cazul lor' Aproape majore' femeicu diabetde tip 2 au malformalii DiabetuIgestalional(desarcind}necontrolatcregte.riscuIde precum risculca 9i fie dificili fie normald, prin cezariand' nugt"r" de sau prob.leme severd'icter sd nou-ndscutul aibd hipoglicemie tind si Copiii nascuiiJu *"tn" cu diabet gestalional respiralie. fapt care determind aibd greutatemai mare decit cea normald' a vdtSmare umeriposibila inclusiv Je p.Lr"r" speciale sanatate, de exces au Acegi nou-ndsculi un in lor copilului ilmpuinagterli. lor la risculde.adevenila rAndul obezi9i careii insulinS, "*frn" deafacediabeto".lp2.Diabetu|careapareintimpu|sarcinii un existi in continuare risc de dispare obiceidupd nagtet"',dl.t diabetde tip 2' de crescut a faceulterior

il'fi';ii;et;;;iffi-J;ffi;;i;J"

i".::3tl]:1: acestor Dar pe tot parcursul j:11t^.0,'tistd 5i veseli'Sinpe o persoanl care cunosc' .ce.a cer,este maicurajoas{
de i-a oferit vreo Speranttr ameliorare.Tracy a refuzatse accepteacestmoclde ajutor.dela medicina.co3v33tignllf',rOo1 via$, dar a reunlatsi mai a$tepte

nu instr 20;; 'p".i"risti, niciunul

gtrseasctr hotlrdttrstr-gi aliernative, odisee tiatamentelor i nitintr-o adevtrrittr miraculoace ceea numimcu afecliune final,d gtrsit intr-un vindecarea. "apa

il! * ;; ::1, il; ; il;; ifii,1' r, :ti f::: li:i:f:.* * :ry I :::l
" i"' ffi;""il;i ;il;;";,;,r.l,"auu"n ;;'ilJ ;;.J.tr o[ti atdtinr.

de de.unittrli insulinl r"ai."r"nt, nici cele35-40 ;t"ii.;i;. N, r"il" "i.iun mai 7 patru pe zi, timpde peste ani'A sltrbit bine ori de Decaresi le iniectase a sAngeluiavutcelemaibunere' iar,la 10 kiiograme, analizele de l:.."n-tu^:1"

de energi debordand. iseo tandrtr ctr,

zultate.ctielicemiafiind mai mictrde 100cu solul meu, Brian,a fost diagnostic_at Din ptrcatellascurttimp dupl aceea, glicemiepeste350. A inceputstrbea apa miraculoasa sd 9i diabetde tip 2, cu pancreasului. aceastlenergienoudesco' Cu pentrustimularea ia suolimente glicemialui pe Asttrzi, pqiiti, inceputsI factrexerciliifizice cu regularitate. " normald(93)! este nemdncate inspiratl9i uimittrde vindecareifiicei gi a sotun, f.ri",aia" impresionattr, alcaline,str lui meu, incAtam lnceput si beau5i eu bluturl verde cu pictrturi astfel,str fac exercilii fizice. Dupi strnltospi, cu energiadobAnditd mtrnAnc Verificdndrezultatele, medicul mi-a catevaslpt5mini, mi-am flcut analizele.

34 I9!gI O. Young Shelley Young & Redford

Dieta Youngpentru bolnavii de diaba

35

MASURAREA GLICEMIEI Valoarea normalda glicemieimesurate nemancate, mipe la nimumB ore de la ultimamas5, trebuie fie mai micdsauegald sd cu 110 mgidl.(Dacdse mdsoard stomacul pe plin,trebuiesi fie mai micd sauegal5cu 140 mg/dl.)Dacdvalorileglicemiei inse scriuintre 110 9i 126 pe sromacul (sau gol intre 140 gi 200 dupd ce ali mAncat), aceasta indicdo toleranld scdzutd glucozd(TSC) la gi se consideri prediabet.Dacd valorile depdgesc acesterimite, atunciavelidiabet. Pentru confirma a diagnosticul, medicul puar tea sd testeze toleranlala glucozd,.recoltAndu-vi sdngela doui ore dupd ce ali biut o anumitdcantitate apd cu zahdr.Dacd de valorileglicemiei suntpeste200 mgldl,inseamnd avetidiabet. cd CAUZELE DIABETULUI Potrivitgtiinfeimedicale clasice,cauza diabetuluirdmane intrucdtva mister. un Una dintreprincipalele teoriisusline diabecd tul de tip 1 esteo afecliune autoimuni,in careleucocitele gi ataca distrugcelulelebeta pancreatice producitoare insulind,ca gi de cum ar fi inamicipericulogi. cauzelediabetului tip 2 suntmai de bine in[elese, centrullor aflAndu-se in obezitatea. Totugi, incd nu se gtieclar ce anumeface ca surplusul greutate dea peste de sd cap produclia utilizarea gi insulinei. mult,aceasta Mai gi constituie acumo intrebare ,,cea fostmai intAi:oul saugiina?,,: gen obezitatea provoacd diabetulsaudiabetul provoacd obezitate? Privind prin prisma ?nsd situalia Noii Biologii, esteclar cd diabetulnu esteo boalda pancreasului a celulelor sau beta pancreatice, esterezultatul ci unui dezechilibru pH-uluilichidelor al din organism acidozasistemici-, care afecteazd funcfionarea optimS celulelor inconjurate aceste a de lichide. celulelebetainconjurate acizinu producsaunu pot produce de suficienti insulini. Acizii distrug locusurilereceptorilor de insulind de pe celularrgi, in consecinld, membrana celuleledin organism nu mai pot utilizain mod adecvat acesthormon.simptomele diabe-

seteafoartemare/ tului, printrecare se numird urinatulfrecvent, foameavorace,scidereaingreutate,obosealaextremd'reducerea rezultatul za gi maseimusculare cetoacido cu potenlialletal,sunt deechilibrul sau de inlercariiorgasimLlui a reface de a menfine licatal pH-uluiin singe9iin lesuturi' NOUA BIOLOGIE noastrd in Noii Biologii cartea pe Am explicat largprincipiile in inlelegeli profunzime i^r, anterioari,DietaYoung, dacdvreli si Pentru lucrare. respectiva puteficonsulta gtiinlificd, teorie aceastd cafte,vreaudoar sd prezintpe cele ce ne-ampropusin aceastd scurtpunctele-cheie.Apoivommergemaidepafte,firf,nicioaltd din inirziere, pentru u u"d"" ce puteli face pentru a v5 elibera diabetului. ghearele nici nu lndicatorulesenfialal sdndt5liidumneavoastr5 este sau colesterolul altcearteriali, tensiunea nici greutaiea, glicemia, estesAnpH-ul sanguin cit de acid saualcalin(bazic) iu, .i erie -,n"rg" de la 1 (cel mai acid) la 14 (cel mai S"i". S."f" pH-ului constantf, Ilcalin), valoarea7 fiinJ neutr5'Aga cum igi menline a menlinesAnva orgasimul facetot ce poatepentru temperatura, foarteingustal pH-ului- un pH ugoralcalin' geleintr-uninterval "de sau precumstomacul colosau 7,365.(Unelesisteme organe, ugors5 incline funcfieilor, dar e foarte nul suntacidein virtutea pH-ului sAng.elui al 9i Valoarea aciditaie.) prea mult spre batanla fiecareceluld.intreg altor lichid" org"nll" gi lesuturiafecteazd e depindede alcalinitate hiperaciditateacea frocesrl metabollc carevi negative toatesimptomele carevd menlinegras.Aproape pot treceprin minte- 9i nu in ultimulrAndgrupulde simptome trebuie sf, apelezela din diabet _ apar atunti cand organismul pentrua-5imenlinepH-ul' disperate mlsuri extreme, ale cu cel mai mare potenlialdistructiv Unul dintre efectele unuimediuacidinorganismconstiinfaptulcSeldevineteren ciupercilorparazite,a bacteriilor ^5i pr"pi." pentru dezvoliarea In sub numelede microorganisme' numite colectiv virusurilor,

36

RobertO. Young & ShelleyRedfordYoung

boln-lt!" liubut pentru DietaYoung

37

timp ce multe dintreele trdiesc benignsau chiar sunt benefice intr-unorganism sinitos,celedlundtoare prosperd intr-unmediu acid, in care chiar gi microorganismele se pot inmulli ,,bune" intr-atAt incAtsd devinf,diunltoare. Ne trezim astfelsub o triplS pe ameninfare: lAngd faptulcd pot fi ddundtoare sine,microorin ganismele totodatd excreteze pot sd substanle nocive(acide), exotoxine gi micotoxine, misurd ce digerd- prin fermentalie pe sursele energie care,altfel,organismul de pe le-arfolosi pentru sine,eliberAnd aciziin circulalia sangvinS. Aici intervine descoperirea Bechamp. a observat, eu lui El iar am vdzutde multeori la microscop microorganismele cd nocive pot proveni chiardin celulelenoastre. dau o gansd ghicili ce Vd sd tip de mediu trebuiesd existepentrua se petrece aceastd transformare. Avelidreptate: mediuacid.Ca si nu mai spuncd miun croorganismele pot contribuila imbolndvire externe doar atunci cdndajungintr-un astfel mediu. de Agacum a ar5tat Bechamp atAtde mult timp in urmd,orcu ganismul uman,la fel ca toatefiinlelevii, conlineaga-numitele microzime, trliesc independent celulelegi lichidele ce in organismului. pot evoluagi evolueazi formemai complexe Acestea in - din ele sedezvoltd, fapt,toatecelulele. in anumite de lar medii, microzimele transformd bacterii ciuperciparazite. se gi in Micropatogenepot reveni la stareade microzime,stare organismele mult mai beneficS, depinde delocsurprinzdtor de un mece (non-acid). mdsurd evolueazS, diu sindtos Pe ce microorganismele iSi schimbi forma gi rolul (in funclie de mediul ce le inconjoard), lucru pe care il numescpleomorfism. Organismele pleomorfe patogene pot evolua nu intr-unmediu(alcalin) sdndtos. Aceasta esteadeviratanaturda materiei felul in carese organigi Tulburdrile zeazdgi se dezorganizeazd. fizice gi chiar emolionale pot cauzao dezorganizare involuliecareacidificd sau mediulgi unuicercvicios. mai mult,dAndnagtere lucrurile, astfel Privind existlo singurd boali (hiperaciditatea) (restaurarea tratament gi un singur Aciditatea nivealcalinitdlii). la

prin diferite manifesti ale lesuturi organismului.se lul diferitelor clasici le-adenumit medicald p" seturide simptome, tut"itiinla diabetul' apare la aciditate nivejulpancreasului' existf, boli. CAnd degiStiintulburare, pro[t.rn" se tragdin aceeagi Dar toateaceste copacilor nu mai vede pidu9i preamult asupra !a s-aconcentrat pddurea gfe ca a r"ptutri de a vedeain sfirgit bund rea. Partea gi posibilde devinecrar drumurcareduce prin ea, spresindtate, dintrenoi' stribdtutpentrufiecare
RIDICATA? AVETIACIDITATE

I i'i eect'o; H:-:.ilff lT,"jl$ilil,il ; ;il i;";; ; ffi; sa|-veli::1''.:::t'ut ;; I ""i i'p" " tesleazd oH-t1! i"*ti"" si
s"nouru;iJ'*i il nic cu baterii. pentrurezultatepe nemincate' il;i;J;iminea1tr' si recomand vd testali i un indicand mediu culoarea' ;i;# il;J'il; de I le cele mai veridice' in saumai intense' funcfie i"' acidsaualcalin, t"fl"';" ;te mai $earsi transformali 1! oblf culoarea nuEle ii rezultat. au o "a'"i"tistr ""ra'aTt-ujo"'i.Ja*
td intr-ocifre. pentru testa masurare de mlsurarea pHu_uipot fi folosite electronice.de Dispozitivele Ele't Ele " l:::::,::'-'^;"-;;:;-Ji"ei. salivei' dau pH-ului te-starea dar urinadimineala, pot fi"'iiit"i"-sip"ntru gisit sunt scumpe'de ordinul 9i corecte,, pr".,*,i", p"i,i ri;" a" rezultate

pH-utsi,mrsoare Vatoarea care iagltf f".u i,r1|:ffi$"l1ipou," o anatizi medicale de7'4' acceptl5ivaloarea

ii:y:*

estez,ros,"o]t;;;;,el,i" gen oentrusdnge ualo"'" exacttr'9i nu o estimare agacb puteti fi siguri tt ""1i"ili""'o

N O U A B l o L o G l E$ l D I A B E T I C U L rezervepH-uluicu aiutorul echilibrul igi Organismul menline precumsodiul' - in principal minerale lor de substanle golegte excesivd "1.;li;'; cu Lupta aciditatea calciul9i magneziul' potasiul, inseamnldepozite deficitard ipf ;;;;" i"*.tt" din ",?e-alimentaliasf, ia aceste substanle loincepe aga deficitare), c5 "tt"*t"f

bolnavii de diabet Dieta Young pentrLr

39

curile undesunt utilizate mod productiv, ?n luAnd, exemplu, de calciudin oasegi magneziu mu5chi. consecin!i, din in aceste zo_ ne suntslibite,iar pancreasul una dintrecele mai vulnerabieste le. in plus,atunci cdndsAngere devineexcesiv acid,er incepe de si descarce aciziiin exces fesuturi, in depozitandu-i lesutulgias in protector sAni, pe golduri, pe abdomen chiar din de de gi din cre_ ier,inimtr pancreas. gi sangere excesiv acidstimuleazi de sistemul imunitars5 incercesd scape acestexces,rucruce se poate de suprasolicita rapidsistemul imunitar, ldsand organismul, o datd inci in plus,vulnerabil fala diabetului in (printre multealte amenin_ !5ri.) Toate celulele organismului inclusiv faimoasele celulebeta - trebuiestrse descompunigi sd se reinnoiascd permanent pentru a se menlinesrnrtoase. intr-un mediu sindtos,arcarin, ri.roorganis.mele ocupi de reciclare, strspunem se ca aga.Elecurdlddegeurile celulare normale rezultate urmadescompunerii in celulare gi a metabolismului, pentruca organismur nu devini o groapd sr de gunoi toxici. Toateaceste acfiunisuntinsr anulate intr-unmediu acid.Microorganismele benefice suntdepdgite nu po, pro_ gi cesatoatedegeurile care le inundd;apoi incep si-se multiplice nebunegte, producand randurror cantitdli la insemnate degeuri de toxice.Dacdaceste toxinenu sunteliminate nu sunteliminate ori destulde rapid sau compret,acizii sunt relinuliin sangegi lesuturi, tinzdndsd se localizeze zoneleslabeale orglniimului. in Atunci cdnd se localizeazrin pancreas, apare diabetur.Toate simptomele acestei au aceeagi boli cauzi principald. organism sinitos, microzimere ajuti ra reinnoirea ce. .intr-un lulelorbeta,dar, daci esteperturbat echilibrur alcalin,descompunerea (sau fermentarea, imbdtrAnirea, putrefaclia) ajunge sd dominein celedin urmd.celulere betamor sause dezorg"nir""_ zi sau involueazi,crescand aciditatea, ca paftea reinnoire fdri de a cicluluinatural rezolve si dezechilibrul. Mediulacid le semna_ leazd prematurmicrozimelor organismul cr s-a dezechilibrat.

in igi Acestea schimbi atunci funclia 9i forma,transformandu-se de cu parazite capacitdli descompub".turii sauciuperci virusuri, nu Dacdalcalinitatea esterestauranerecelularS mai puternice. 5i Dar fdra boala,inclusivdiabetul. td in scurttimp, se instaleazi diabet' boal6- nu poateexista acidozi nu poateexista

de de la varsta trei 33 Am t"f";iide diabetde tip 1 timp de aproape de ani, glicemieimele se situa.frecven-t ani. inainte str urmez a.uit prograr, nivelul "D"' cutlutura verde' cu suplimentele i"i;" 300 9i 400 sau mai-mult. "t", diabetul' DupI atAtia am reugitstr-micontrolez. alcalintr, si dieta mea s-a.echiliiar glicemia "tirn"n,rr" de niciunfei de insutini, ;;i: ;;;;i", """"r" intre 64 9i 127. Diaberulmeu de tip 1 frecvent ;;;1 ;i ;"[ ca oricand,fiind eliminat! e aproape

uN foc PERICULOS ar diabetul puteafi geneclasice, teoriilormedicinei Potrivit tic;oameniidegtiinliauidentificatinuneIeceluIeanumiteproteineceparsdpredispunS|adiabetu|detip,|.Darfiliatenli;chiar predispoziau dintrecopiii americani aceastd dacdaproape25o1, De seimbolndvesc' asemenea' 1ie,mai priin d. 1% dintreacegtia diabet, are(gemeni identici) monozigot atuncicand un geamdn (in cazul dintrecazuriesiebolnavgi frateles5u. Jo"..in jumdtate de probabilitate la unei afecliunigenetice,ne-am fi agteptat o monozigoli') 100%in cazulgemenilor pretufrecventd cu pot proteine fi gdsite aceeagi RespectiveL mult in diferitevariazd diabetului ,ind"ni fe glob,iar preuul'"n1a i 1 d i n 1 0 0 0 0 0 d e j a p o n e ze s t e l e z o n ea l e l u m i i .M a i p u l i n d e in Finlanda fald afectat, de 9 la 100bObin SUAsau28 la 100 000 nedoriti de a se situa pe (!ardcare- in prezentperformanla are in d a p r i m u ll o c i n l r m " . a f r e c v e n l i i m b o l n d v i r i l o re d i a b e t ) . mult a crescut bolii frecven[a zoneale globului, plus,in anumite

40

Robert Young& Shelley O. Young Redford

prea bruscpentrua fi explicatd Candoar prin cauzeereditare. dili-vtr, exemplu, cregterea de gocanticu 50% a numdrului de la c a z u r d e d i a b e t a c o p i i is u b1 0 a n i d i n F i n l a n d an u l t i m e l e o i l i, d ui decenii. Diabetul poate se dovediun joc periculos, genulruletei in ruprovoacd segti. Clonlul genetic vdtdmiridoardacdse apasd trigaciul numit stil de viafd.Cenelein sine nu provoacd diabet,dar stilulde vialddezechilibrat poateelibera potenlialul le distructiv. in capitolele viitoare, vom cerceta in profunzime mai diferite cauze ale glicemiei printre instabile, carecarbohidrafii, alcoolul, cofeina,alimentalia sdracd grdsimi, in exerciliile fiziceanaerobice, psihic,frica saufuria,precumgi lipsaanumitor stresul substanle nutritive.Toate acestelucruri pot cauza aciditateexcesivS, iar aceasta, mai ales dacl provine dintr-o alimentalienesinitoasS, pancreasul determind produclia insulind, proces s5-gi creascd de ce suprasoliciti acestorgancare,in cele din urmd,clacheazi. Deci:diabet. gi inlelegerea intreruperea acestui ciclu va duce la imbundtdlirea calitatdlii vielii gi la prelungirea pentruci drumul corect ei, devineclar:pdstrali pH-ului.lmediat aciditatea echilibrul ce este controlatd, simptomele dispar. Chiargi un organsupus unorcrize precumpancreasul cazul diabetului nenumirate, in necontrolat, poateintineriodati ce adevdrata cauzda problemei esteeliminat5. Dupdcum obignuim spunem aici:migcd-li si noi fundulacidgi fd-tesdnitos!

C APIT OLU3 L gi tip 2 t,futtipt"l" faleteale diabetuluide tip 1 de

ceea descoperi piedicd-in,a o 5tim ,,Ceeace delaeste mare rnca' cenu cunoattem (1813-1878) francez fiziolog Bernard, Claude cu asociate diabetul' o Existd listi foartelungi de simptome anormali a glidi;i;" ;;;tea poatefi valoarea Cel mai cunoscut e posibilca glicemia in dar cemiei, ea e doarinceputul' realitate' acest timp inaintede a fi depistat cAtva si fi avutvalori anormale Cu alte abiaatuncicind suntinvestigate simptom.e' lucru,deseori nuaparilia glicemia impiedicAnd vd cAt mai repede stabilizali -, cu atAtmai bine' Acestcapitol simptomen"guilu"" meroaselor orgape semnale carevi le transmite trecein revisti nu,,,arourile puteli reac. incdt sd atuncichndcevaestein nereguli,aga mai mare dorinfd a noastri' a "i,',r ,"piO cind apar' Dar gea.. iion" doar pentrudumneavoastri autorilor,esteca a.",i tapitol sd fie si ocunoagteti nu ajungeli un simplughid al uneilumi pe caresd v r e o d a t d . S p e r c d e | | e v a t r e z i t u t u r o r c i t i t o r i l o r h o t isini-e a f e r m i rAr 9i fi corect,pentrua-5iintiri organismul a de a se alimenta togi. H TPERGLICEMIE $l HlPoGtlcEMlE careduce de ale simptome excesului aciditate primele Printre ladiabetsenumS,ehlpoglicemia(nivelulscizutalzaharurilorin cele douSpar al acestora). ,a^g"l gi hiperglic"ri" (niu"lulcrescut reprezinticele doud fele ale acelea5i a fi opuse,dar in realitate de zaharuri a 5i a AmAndouiaparca urmare excesului monede. in acesta organism' mediuluiacid pe careil creeazd

I I

I'

I It l

ll l,l il

4'2

Rolrcrt_O. rung- Slrelley \1 Yourr8 Redford &

bolnavii +i'^b:! Dieta Young pentrLt

43

i H i p e r S l i i c e r niin d i c do p r o b l e m e v i d e n t d p r o d u c l i e d e i r r a a e sulinl s;tu a utilizirriiacesteia: acest hormon fie nu existi deloc, f i e n u - g i n d e p l i n e g t r o l u l ( g e s t i o n a r e a u c i d e l o r )N i v e l u l s c e z u t e gl . cJezaharuriin sAnge, problenrdfoartefrecventd, indicS,de fapt, o producfieexcesivide irrsulinl- insulinalucreazi pestem5surS. produce doi hormoni pentru a regla concentrafia Pancreasul de zaharuriin sAnge: insulina,care ar trebui si nu permiti cregterea prea mare a glicemiei,gi glucagonul, care o impiedicd sd scadA prea mult. Insulina contribuie la sclderea concentraliei zaharurilordin sAngeprin facilitareatransportuluiacestoraprin membranacelulardin interiorulcelulei, unde vor fi utilizatepent r u p r o d u c e r e a e e n e r g i e i. n p l u s , i n s u l i n aa c l i o n e a z la s u p r af i d catului, unde glucidele sunt transformate glicogen gi grdsime, in care sunt depozitatela acestnivel. Clucagonultransmite mesaj un citre ficat gi apoi citre mugchi pentru a convefti carbohidralii depozitafi (glicogenul) din nou in glucozS,pentru a transforma alte suLrstanle nutritive,precum aminoacizii,in glucozl gi apoi pentru a e l i b e r az a h a r u r i l e ns A n g e . ? la Corpul uman reactioneazd sciderea glicemiei aga cum afi reacfionacAnd maginadumneavoastrir5mAnefiri benzinS:umple din noLrrezervorulcAt se poate de repede.Solicitarea a de procesatot mai multe zaharuri suprasolicitS pancreasulatAt de nrult, incAt poatesd clachezegi si incetezeproducliade insulinS. S i m p t o m e l e n e i g l i c e m i ip r e a m a r i s a u p r e a m i c i s u n t s u p d r d t o a u (vezi tabelul),dar pericolul mai mare constdin re prin ele ?nsele faptul ci acestbalansintre niveluri prea mari sau prea scdzuteale g l i c e r r i e is I p r e g d t e a s ci d s t a l a r ed e p l i n da d i a b e t u l u i . n a Acesteasunt lucrurile pe care este probabil sd vi le explice m m e d i c u l .E x p l i c a f i a a i p r o f u n d d N o i i B i o l o g i ii a i n c o n s i d e r a r e a faptul ci microc-rganismele nocive, precum bacteriilegi mai ales au ciupercileparazite, un apetitferocepentru zaharuri.Pe mIsurI in ce ele digerJizaharurile,concentralia acestora sAngescade gi acide. Cu cAt mediul este mai acid, cu atAt 1l rJtn-rir. lr;r:rlegeruri 'in.-:.irit;rte aceste nrici vietdfi dezagreabile,care incep si i1;ii sr.rrit

infome. e e s em u l t i p l i c n e b u n e g ta l:i i n t r a itn a l tc e r cv i c i o s $ i s u n t de pofteidumneavoastrS zaharuri, tate!Nu se mai puneproblerna cAtdespreCeaaciuperci|orparazitegiabacterii|orpecarele pentrua fi din glicogenului mugchi in plus,extragerea aciditacregte "Jlp"t,itl ciiculalia are sangvind un pret:procesul introdus-in parazite' ciupercilor teaSiincuraieazddezvoltarea
* HIPOGTICEMIEI SIMPTOMTTE ll-i SteU''ciune I Uitare

il . d;il

'Cotmaruri

r lritabilitate ii . prtr r"pia ii o Furie li il . Tr"*uitrturi ' Piele Palid5 ll . nr"t""ia ' Dispozilie : t.hiTll:1:^,-.^ ll . r,"nipi'uliu llrFoame.Sanseciesaumigcdrisacadateii e Confuzie de tl . Durere cap atenlia ii r Dificuttate a menfine de . ;;;;;;;;iaiuede,e dubta ll treaztr ll . ;;;";;d*"," il in e senzalie furnictrturi jurulgurii i] de il : ffi;;;;;;;; r Mdini5i picioare reci i ' ll . ci"ai* incelogatd 'Convulsil ll . Creatd - ' goma t lmposibilitatea a setr-ezr, de ll
lL _ _ '-

FSla@u='F!.f
tiii
t!

;in;rry-f;"*1ep91$eqr!_ce5-eadqelLcs!'n!i''-rr
HI S I M P T O M E L EP E R G L I C E M I E I

1-

,.

_ ir.-=
a

I I

Seteextremd a Urinatfrecvent a Confuzie a Somnolen[5 a Pieleuscattr a Incapacitate a transPira de a Vedere tulbure

li '

ii . ii
ii

Comtrdiabeticl saucetoacidozl

' li Dispnee

ii' Creatd ' Vomtr

ii

Curi 1l' uscati 9i ePuizare li . Oboseallextremd

44

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 45

Ca reguld empirici, mediciifolosesc valoarea 60 rng/dla de g l i c e m i ed r e p t l i m i t d i n f e r i o a ra n o r m a l u l u iL a o r i c e v a l o a r e i d . egaldsau mai mici decAtaceasta, se agteaptd intAlneasci ei s5 g s e m n e i s i m p t o m d e h i p o g l i c e m iC . r p u lu m a nn u f u n c J i o n e a e eo zI prea bine atuncicAndnu existdsuficientd glucozdin sAnge. Mugchiiau nevoiede energia care le-o furnizeazd pe glucoza pentrua-giindeplinirolul;de aceea, atuncicAndglucoza esteinsuficient5, simJili vI sldbit, obosit, dezorientat puteliresimli du9i reri musculare, iritaliigi inflamalii. Creierul nevoie glucozl are de pentrua coordona intregul organism, sd nu mai vorbimdespre ca propria pentrufunclionarea gi a tuturor nevoie, proceselor sa intelectuale. glucozd Fdrd suficientd putefigAndi nu clar,nu v5 puteli gi concentra nu vd putelifolosimemoria cum trebuie. gtili Poate ce trebuie facefi, nu reugi!i. si dar
ti jl

este iar rimAnein sAnge, insulina zaharurile ducliade energie, nu in eliberatS cantitilitot mai mari.organismul mai reaclionea- aceasta de indeplinimisiunea nu-9ipoate la zI adecvat insulind in acelagi careau nevoiede ea' glucozala celulele a transporta devinetot mai acid,iar microorganistimp, mediuldin orgarrism sl se mele negative simttot mai mult ca la ele acase se apuctr 9i g p r o d u c d i m a im u l ta c i d .
ATUNCICANDAVETIHIPOGLICEMIE SA cE TREBUTE FACETI
de UrmAndprogramulDietei Young, veli sctrpa hipoglicemie5i de efectele totugiposibilstraveli din cind in cind cite un episodde salenepllcute.Este diferitede cele ce FIrI indoialSci mediculv-a dat instrucfiuni hipoglicemie. cu dar veli citi in continuare, ele nu sunt compatibile Dieta Young.Un baton ce de ciocolati sau un paharcu sucde meresaualtceva aduceun aportmare, doar pe termenscurt- veli simti un val bruscde glucide poateda rezultate -, hipoglicemiei dar efectulpe le temporar energiein locul oboseliidatorate de zaharurilor ctrtre fermenttrrii acidit5tiidatorate termen lung va fi cregterea bacteriisauciupercigive!ireveni|aace|a9icercvicios. carenu crescaciditatea: solu[ii la fel de eficiente, latecateva r beli un paharde lapteproasptrt migdale de I mincati un morcovsauo sfecltr o mAncati farfuriede rogiicu avocado o I . beti un litru de biuturtrverde.

Am 62 de ani 9i timp de cinci ani am urmatun tratament pentrudiabetulli oral de tip 2 de cinci ani. in numai patrusiptdmdni,bAndbduturi verdegi urmAnd , o diettralcalintr, putut str reducdoza de medicamente 5O-75"1o, ?n :, am cu iar acesttimp am inregistrat mai bunl glicemiedin cdteam avut vre<ldat5. ,, cea in plus,am slibit aproape kg gi slSbesc continuare. cAndte gindegticd mi , 3 in $i s-aspusci esteo boali incurabiltr careduce la invaliditate mai gravd! gi tot

REZTSTENTA TNSUUNA r Hipoglicemia poate conduce la hiperglicemie,ca urmare a poftei de dulce gi a transformdrii glicogenului,care duc la rAndul (e r e am u l t d i n s u l i n i ) ,a p o i r e z i s t e n l 5a i n s u p lor hiperinsulinemi l lini, gi, de aici, pasul urmltor este instalarea deplind a diabetului d e t i p 2 . i n t i m p , v a l u r i l es u c c e s i v e e z a h a r u r i9 i i n s u l i n i , p r e d gi acizii rezultali in urma fermentirii excesului de zaharuri cum afecteazi locusuriie receptorilor pentru glucozd de pe suprafala pentru procelulelor.Acesteanu mai pot primi glucoza necesard
acutede ii Urmand programulDietei Young, ar trebui sd eliminati episoadele trebuie mai descrise sus, dintresimptomele Daci avelivreunul ll hiperglicemie. consumdnd cantitatemare de btruturtr o imediat. Re-hidratali-vd li sa'aciionati cu Luafisuplimente kg de mastr corporalS. rilr" p"^,trli"..i"ir li ;rd":; li .ror, care contribuie la combinareainsulineicu glucoza9i la pdtrunderea de li glucozeiin celule,pentrua fi utilizatl ca surstr energie.

46

fgqgrt O. Young& Shelley Young Redford

SEMNE STMPTOME $t in afard semnele hipoglicemie hiperglicemie de gi prezende tateanterior, existd mullimede altepotenliale probleme insoo ce diagnosticul diabet.Dacdefectele de secundare la inceput de lesc nu anunl5o suferinld suficient mareincAtsd vd determine de si vd menlineli glicemia limitesindtoase, spuneli complicaln ce de vitdmarea nervilorsau a rinichilor, orbirea liile cardiovasculare, saualtetulburdri vedere, precumgi risculcrescut amputare de de a unui membru? Toateacestea, plus mai multecomplicalii dase toreazdnu doar glicemieineslndtoase, gi hiperaciditSlii ci organismului. Toateacestea impreund duc la imbf,trAnire prematurd, intrucAt,ca sd lSsdmfinelurilela o parte,organismul incepe sd putrezeascS. Sistemul cardiovascular SI incepem inima.Diabetul cu inseamnd riscuri doui sau de chiarde patruori mai maride aparilie afecliunilor prea cardiace infarctul cum miocardic, ateroscleroza, anginapectorali,accidentul vascularcerebral, hipertensiune4 hipercolesterolemia gi nivelulcrescut trigliceridelor. al Organismul protejeazd acise de zii in exces(saude zaharurile exces)- care ar puteaperfora in vaselesangvine legAndu-i grisimi gi minerale. de Dar aceste grisimi se acumuleazi vasele sAnge in inim5,provocAnd in gi de aterosclerozd, angind pectoral5,infarct miocardicsau accident vascular Inima trebuieatunci sd munceascd cerebral. mai mult pentrua pompasAngele inspregi dinspre impingAnd ea, acelagi prin vasesangvine volum de sAnge ingustate, ceeace se traduce (Aproape prin hipertensiune. 60% dintre pacienliihipertensivi Inimagi vasele sAnge suntdiabetici). de pot bolnave sldbite cauza, o bruscd tensiunii de asemenea, cre$tere a atuncicAndvd ridicali bruscdin gezut,ceeace vd provoacd Acelagilucru se ameleald. poate atunci cdndstafimult timp in picioare. intAmpla face Organismul si creasci nivelulcolesterolului gi LDL,penacizii,gi al trigliceridelor, tru a lega pentrua se protejade excesul

de acizi rezultali in urma fermentdrii excesului de zahdr. viala de aciditatea r5u (LDL)vd salveazd colesterol Aga-numitul - cu prelul periclitdrii a vielii ca urmare pe excesivd, termenscurt pe lung. cardiovasculare,termen problemelor foafteaderente pot provocalipireaceAcizii suntsubstanle 5i preprobleme circulalie de luleloruna de alta,ceeace provoacd in cum claudicaliaintermitentl(dureresau amorlealS zona gi de in timpul mersului) deprivare oxigen, inferioare membrelor inreci,gdndire precum: mAinigi picioare careduce la simptome ametealS chiardemenfi. memoriei, uitaregi pierderea celogatd, 5i igi are cauzain transformarea cardiacdcongestivl Insuficienfa cardiac. mugchiul glucidelor acizi,care,,terciuiesc" in Vederea care irigl retinapoartdnumele sangvine vaselor Deteriorarea orbirea.De fapt,diabetul Ea diabeticd. poatecauza de retinopatie ale Multetulburdri noi principalS cazurilor de orbire. a estecauza pacienliidiabetici,intre ele la mai crescutd vederiiau frecvenlS (presiune nivelulglobuluiocularcare la glaucomul num5rAndu-se (calcificare a citre nervuloptic)9i cataracta de sange reduce fluxul ism organ uI it[!i i vizuale; acu nd i cristalnului caredetermi pierderea dinfiecare de excesul acizi), a folosegte calciulpentru neutraliza la mai frecventS doua afecliunifiind o datSgi jumState tre aceste este asociat9i cu diabetul persoanele diabet. De asemenea, cu i acuitdli vizuale) ui edemul macular(pierderea frecvenlei cregterea (glaucom determinate ele de hemoragic), gi a neovascularizdrii 9i hiperaciditate. Rinichii apar dintre pacienlii ani in cincisprezece de boali, la 2oolo afecfirenalS, carepot ducechiarpani la insuficien!a boli renale, pur gi simplugi inceRinichiicapituleazi letal. une cu potenlial teazl sd mai funclioneze,dupd atdta efort pentru eliminarea de in rezultali urmaexcesului glucozd. acizilor

48

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 49

nervos Sistemul Aproape60-70"1. dintre pacientiicu diabetprezintddeteriorlri la nivelulsistemul neryos pot determina gamdlargdde ce o printrecarefurnicdturi, simptome, senzalie arsurS, de amoteal5, pierdere sensibilitilii recesaula cald gi dureriinlepdtoare, a la in special nivelulmAinilor al picioarelor, mergAnd la tulbula gi gi de rdri de digestie, transpirafie excesivi,disfuncliide erecliepAndla afectarea gi tensiunii arteriale pulsului. Neuropatia membrelor inferioare, exemplu,esteo afecliune de carefaceca pacientul nu si poatdridicasuficient piciorulpentrua p5gi, cauza din deteriordrii nervilormotoriai membrelor inferioare. alt exemplu Un esteincontinenla urinarl (controlul slabal veziciiurinare). apareca Ea urmarea deteriorlriinervilorcare inerveaz|vezica urinarl, ceea ce ducela dilatarea vezicii,pierderi urini gi/sau de dificultate a de goli total vezica,probleml care duce, la rindul ei, la cre5terea incidenlei infecliilor urinare. Amputarea Peste 000 de picioare 6Z suntamputate anualin Statele Unite din cauzacomplicafiilor diabetului; mai mult de jumdtate dintre cazuri ar puteafi preintAmpinate diagnosticarea timp 5i prin la printr-unstil de vialS gi o alimentaJie problemd corecte. Aceast5 esteserioasl special afro-americanila amerindieni, care in la gi la risculde diabetestede patruori mai maredecdtcel al populaiiei generale.Cauza subiacentd este afectarea circulaliei la nivelul membruluirespectiv, carese manifestila suprafalimai intAi prin ulceraliiale piciorului,care se suprainfecteazi apoi produc 5i (putrezirea cangrena care se trateazd numai prin indelesuturilor, pdrtarea pe calechirurgical5). lor Obezitatea de intr-ositualie crizd,in loc sd arddgrisimile, organismul le pe acumuleazd toate,incercdnd disperare se apere,gi le uticu sd lizeazl pentrua legacAt mai mult acid cu putinj5,?ndepdrtAndu-l de organele vitale.

Afecfiunilegastro-intestinale Aceste tulburlri suntfrecvente pacienlii diabetgi includ la cu greala, pot vdrsdturile, Toateacestea inceconstipalia diareea. sau musculaturii sau tini activitatea stomacului a intestinului, ceeace o a Castropareza dideterminl golireineficientd tubuluidigestiv. prea lent conliigi abetici apareatuncicAndstomacul evacueazd din cauzl cI nervii care controleazi nutul in intestinul sublire, procesau fost deteriorali. pacienliicaretrebuie La ritmul acestui glicemia inainte mas5, administreze insulinf, de scade inainte sd-gi poattr fie absorbite. s[ s5 ca alimentele Disfunc[iile sexuale jumltatedintreblrbalii diabetici vArsta peste Mai mult de cu impotenta aparela diabetici de cincizeci ani suferlde impotenl5; ani, decAtla bdrbacu zece-cincisprezece in medie,mai devreme Peste treime o dintrefemeile diabet cu suferd tii carenu au diabet. ?ntre care de sexuale, de deteriordri un fel saualtul ale funcliilor mula datorittr afectiriinervoase, sciderea sensibilit5lii atingere gi libidoul gi libidouscizut.Funclia vaginald uscatd sexuald coasd neryos de autonom, carepoatefi paralizat suntcontrolate sistemul de hiperaciditate. Osteoporoza extrage calciuldin oasepentru neutraliza a acizii Organismul gi a menlineechilibrul delicatal pH-ului.Acesta esteun proces prea normal, de dar atuncicdnd rezervele calciusuntexploatate gi igi mult,oasele pierddin densitate devinfragile. hormonal Dezechilibrul parazite, seinmullesc care rapidin mediulacidpe Ciupercile hormonilor, ceeace provoacl care-lagreeaz5, la fermentarea duc - hormon scdderea niveluluide DHEA (dihidroepiandrosteron precursor hormonului al steroidsecretat corticosuprarenale, de androgen femei),printrealtele,gi determiniun dezechilibru la

50

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 51

general tuturorhormonilor, precum bufeurial simptome cauzand gi le, balonarea, retenlia api, iritabilitateadepresia. de Transpiratia Uneorise poatesd transpirali bruscin timp ce mancati ofi-, gustativd fiindcdorganiscial, aceasta numegte se transpiralia prin porii pielii. ingerali mul incearclsI scape aciziipe care-i de Afec[iunile articulare problematicd diabetului poartdnumelede a O caracteristicd piciorulcubic Charcot osteoartropatia diabeticS. afecteazd, Ea sau pe greutatea prede obicei,articulaliile carese sprijind corpului, (deoarece cum gleznele. Oasele suntsl5bite calciul esteextras din ele pentrua neutraliza excesul acizi)gi, in plus,sensibilitatea de (in la din estediminuatd special, extremitdli), cauzadeteriordrii nervilor,astfelcd in aceste zone se pot producefracturicaretrec neobservate, ciuda inflamdriizonei. Deoarecepacientulnu in simtedurerea, nervii fiind deteriorafi, continud foloseascd el si vdtdmarea agraveazS, musculatura atroarticula[iile bolnave, se se poatesuferio deformare ireversibild. fiazd,iar articulalia frecventd Mai pulindramaticd inilial,poate, de asemenea dar degetelor, este rigiditatea care poate deveni suficientde severd incAt sd ingreuneze activitdliprecumscrisul,imbricatul, legatul gireturilor pantofi apucatul la sau obiectelor dimensiuni de mici. Parodontoza gi la La pacienlii rezisten!5 insulind diabetde tip 2 sunt cu precumparodontoza agresivS, cariilela nivefrecvente afecliunile gurii gi infecfiile gingivale, uscdciunea lul marginii cavitSlii bucale.

DE AVErI GRUA GURADUMNEAVOASTRA

de localtr la nivelul gurii cu ajutorulhartieide turVd putetiverificaaciditatea zaharurilor a car9i ar trebui strfie intre 6,8 gi 7,2. Eliminarea noii "ufo"r"a Dieta Young vtr va ajuta 9i s5 vtr protejalidinfii. sptrlafi-vtr bohidralilorprin de cu dinlii dupl fiecaremastr o pastdde dinli alcalintr(orice pastS dinli pe din sau de de de'bicarbonat sodiu;vedeli secfiunea resurse) cu o pasttr bazi de aod distilattr bicarbonat sodiu (prafde copt). Utiliza[i o perie moalede si la 9i nailon cu ."[atul firelor rotunjitgi periafi-vtr limba..Dim.ineafa, trezire,5i :seara, guracu o solutiede silicatde sodiu,clorit culcare,cletiti-vtr inaintede (pH 9,5). de sodiusauaptrfoartealcalintr

Infecliilecu ciuPerci Parazite evidente suntdoarunadintremanifestSrile vaginale Micozele cu iar organism, pacientele patogene din aleinmulliriiciupercilor normal femeilecu un nivel decAt mai diabetsuntafectate frecvent alglicemiei. pe listd sunt sigurc5 aceastS nu conlinenicio situalie careafi provrea s-otrdili, dacl avefide ales.Vremede mulli ani, aceste Aga ale urmdriinevitabile diabetului. cd blemeau fostconsiderate t5riesaucat mai des:pSstrand nu pot decats5 afirmcu suficienta putelipreintimpina glicemiei, nivelului asupra controlul constant orale au propriile antidiabeticele lnsulina complicalii. aceste 5i ca in special urmaiar adverse, efectullor nu esteuniform, efecte DietaYoung cu o re a faptuluicd sprijind alimentafie zaharuri. in datd pentrutotdeauna, mod natural9i glicemiao controleazd doar cu efectesecundare Sau,mai binezis, firl efectesecundare. ei pozitivelCu ajutorul putefieliminade pe listadumneavoastre la absoluttoate problemele care ne-am cu motivede ingrijorare capitol. in referit acest

C APIT OLU4 L gi Cicluldezechilibrului al echilibrului

se din ,,Boala natte noiSiin noi." Antoine Bechamp contrariilor constituie unul dintrefundamenteCredcd Legea gi ale le majore Universului ci, in multeprivin!e, avemmisiunea dintredoud extreme. Aceasticartese ocupd de a gSsiechilibrul pe de unadintrecelemai maripolaritdli: dezechilibrul care-l scot gi la ivealS bolilegi echilibrul reprezentat slndtate condilia de fizicdbund. Ca peste in naturS, tot corpul umanincearcd pistrezeechisi in librulintre influenlele carese exercitd interiorul siu. Cel mai importantdintre numerogii factori implicaliin acestproceseste d e c h i l i b r ub i o c h i m i c i n t r e c i d i t a t g i a l c a l i n i t a itn l i c h i d e l e i n l d a e e gi sAnge lesuturi. trebuie inlelegeli totalitate in nofiunile de Nu si principal biochimie detaliate acest in capitol; mesajul estecd aci(sau gi la ditatea alcalinitatea acidulgi baza)sunttotal opuse, fel ca frigulgi cdldura. AtuncicAndse ?ntAlnesc anumite in concentraJii, anuleazd reciproc. organism in 20 se suntnecesare de pdrli pentru neutraliza paftede acid.Relafia alcaline o acid-bazi este a (,,puterea pH-ului mdsuratd ajutorul hidrogenului"). cu la de Organismul pH-ul echilibrat valoarea 7,365gi face are gi pentrua orice,chiargi in detrimentul oaselor al altorlesuturi, n i v e l .N i v e l u p H - u l u in u r i n i g ii n s a l i v i l m e n ! i n e d n g e lle a c e s t a s are un interval mai marede acceptabilitate, 6,8 gi 7,2.Aceasintre clasicd mullumegte un pH ta estepdrerea se mea;dar medicina cu intre 5,5 gi 6,5. Aceste valoriinsi, degipot fi considerate ,,normain le" - prin faptulcd se situeazd acestinterval cei mai mulli la -, semnal unui exces zaharuri oameni suntde faptpreaacide, de AtuncicAndpH-ul urineigi/sau gi alli carbohidrali alimentalie. in

54

young Robert Young& Shelley O. Redford

Dieta Young pentru bolnavii de diabet 55

al salivei scade 6,0,e mai mult ca sigurci pancreasul glansub gi dele suprarenale sunt suprasolicitate organismul afld intr-o se $i (Vezicapitolul2 pentruinformalii stareprediabeticd. despre diagnosticarea clasicS diabetului, mdsurarea a prin valorilor glicemiei.) C I C L U L E Z E CIH I B R U L U I D L lmaginali-vd nu duceligunoiuldin casd cd timp de un an. pe langdmizeriaabsolut dezgustdtoare, facesi apard felul de asta tot vietdlicarevd devin colocatari. an cu stil de viali gi alimentaUn vI lie periculoasi polueazimediulinternal organismului acein lagifel gi formeaziun mediuprimitorpentruvietilile microscopice carear trebuisd vi cutremure fel de mult ca prezenla la gobolanilor saua gAndacilor cas5. in Ali intrat ceeace eu numesc in Cicluldezechilibrului. conEl stituie calea spretoatebolile,inclusiv hipoglicemie, hiperglicemie gi diabetde tip 'l sau2, gi are patrustadii: Stadiul O tulburare 1: fizicdsauchiaremolionall mediului. a ?n cazul diabetului, poateinsemna megadozd zah6r aceasta o de sau o alimentalie generalbogatl in glucide.poateinsemnagi in gAnduri, cuvintesaufaptenegative, (dupd trdiriafective distructive cum vom vedeain capitolul6) sau un mediu externpoluat (cu monoxidde carbon la gazele egapament automobilelor de de ale gi camioanelor cu undele sau electromagnetice). prin Stadiul 2z Dezorganizarea celulelorgi a microzimelor. dezorganizarea celulelor se formeazi tot mai mulli acizi, care gi compromit mai mult mediulintern. Stadiul3: Pe m5sur5 celulele adapteazd mediuldin ce se la ce in ce mai acid, ele incep sd-gi schimbe formagi funclia,devenind bacterii, apoi ciuperciparazite, apoi mucegaiuri ?nfinal, gi, microzime. Stadiul4: Acestenoi forme biologicedescompunprin fermentare zaharurile organism din (ceea determinihipoglicemie ce gi agamai departe), apoi grdsimile in final proteinele, gi creAnd gi mai mulli acizipericulogi giastfel, viciossereiade la capdt. cercul

primindeticareapar- gi carese aduni laolalta, simptomele - nu suntdecdtincerciri ale organismului a-9i de chetade boali din al delicat pH-ului9i de a scdpa Cicluldezechilibrul menfine pot simptomele fi fazeale dezechilibrului, in primele echiiibrului. alergii,probleme cutanate, relativminore:dureride cap, eruplii semne Aceste iritaliigi agamai departe. inflamalii, ale sinusurilor, degi de timpurii sunttratate obicei cu medicamente, astanu face in loc si o elimine.De fapt, maniproblema, decAtsI mascheze lor contribuiela agravarea in simptome pufarea majorf,a acestor viitor. gi o ce Pe masurf, situalia ia raznatot rnai mult, organele sisincep si cedezein mod de temeleslibite (pancreasul, exemplu) ciclu - este gtimcum sI evitdmcu totul acest Din fericire, drastic. Dacdacele noastri.Nu ,,faci"diabet,ci !i-l ,,provoci". in puterea ameninfAnd ui si-lintrelin, Cicluldezechilibrul declangeaza lucruri s5 echilibrulpH-ului gi fo(andu-fiorganismul se zbatSin fel 9i c5{i inseamna echilibru, sd chip pentrua incerca menlini acest de Acestciclu estedeclangat catevalucruri, diabetul. ,,provoci,' gi de in nefericite materie alimentalie fiind alegerile principalele ce capitolele proasti,desprecare veli afla mai multe in digestia urmeazi. E CICLUL CHILIBRUTUI pdstrandu-vd pe de alti parte, putelialege ciclul echilibrului, glicemiala un gi echilibrulpH-uluiin organism menlindndu-vi drepturile Astav5 va ajutasi v5 revendicali nivel stabil5i sdnatos. mediu intern5i sd vd opunelipolulrii cu acizi propriului asupra energie vitalitate. este 5i periculogi. Aceasta caleaspresdnState, are trei stadii.sunt ugorde tinut minte Ciclul echilibrului 3 drept,,cele C": curilare,control9i constructie. spreexteriinterior dinspre organismului stadiul1: CurS[area cu din aciderezultate dezechilibru, degeurilor or, prin eliminarea verdedin de ajutorulconsumului apd, legumeverzi 9i bdutura in capitolul7. aga belgug, cum vom ardta

56

young Robert Young& Shelley O. Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 57

Stadiul Controlarea 2: alimentare, gAndire obignuinJelor de gi de stil de via!5negative, iegind tiparulperturbdrilor nivelul din la organismului. Stadiul 3: Construirea celule noi, sdndtoase, calea de pe aprovizioniriiorganismului materiale construclie cu de solide precumapa,oxigenul, alimentele nutritive, vitaminele, minerale_ le, plantele, sdrurile celulare un stilde vialdin generar gi menitsd pdstreze alcalinitatea organism. (Mai multedespre in toateaceasta in capitolele urmitoare.) Pe misurd ce parcurgefi acestestadii,toate sistemele orga_ nismuluivor incepesd funclioneze unisonpentrua aducearla monie gi echilibru, iar dumneavoastrd veli observaaparilia semnelorsdndtdliiadevdrate: energie,claritatea minlii, vedere clardgi ochi strdlucitori un corpsuplugi in formi. gi DISTRUGEREA CELULETOR BETA incd n-amterminatcu ciclul vicios.Aga cum am ardtatdeja, toatesimptomele diabetului, inclusivobezitatea, probremere de piele, problemelemembrelorinferioare, afecliunilegingivale, afecliunilerenale, neuropatia, deteriorarea nervilor, afecliunile cardiovasculare, hiperinsul inemiasauhipoinsul inemiagi hiperglicemiasauhipoglicemia au originea celeopt trepteale proigi in cesuluide distrugere celulelorbeta pancreatice, a fiecaretreaptd favorizdndu-le celelalte amplificAnd pe gi rezultatele finale: 1. O alimentalie bogatd zaharuri in ducela (concentralie 2. Hiperglicemie mare de zaharuri sAnge), in care constituie pentru semnalul 3. Eliberarea insulindde la nivelul pancreasului, daci de iar, primele doul elementese perpetueazd, apare hiperinsuli_ nemia, careducela pancreaticd, 4. Insuficienld inclusiv distrugerea celureror betagi precumgi scdderea hipoinsulinemie, concentraliei enzimelor gi pancreatice creSterea acidit5tiiin intestinul sublire,provocind

ceea organismului, ce ducela 5. Acidifierea si prin care celulelesangvine se desprocesului 6. inceperea in compundgi si se transforme bacterii5i ciuperciparazite, gi careau un apetitferocepentruzaharuri le fac sd fermentein ze rapid,transformAndu-le degeuriacide, astfelcd pH-ul ceea ce intdregte devinetot mai dezechilibrat, organismului gi pregdtegte terenulpentru cerculvicios gi la 7. Rezistenla insulind un teren interiordin ce in ce mai de eliberare 5i mai multl glicemie mai ridicatf,, compromis, 5i la gi dAndnagtere gi aciditate mai mare, insulind diabetului. B. Simptomele ALFA CELULELOR EREA DISTRUG zace Pe mf,sur5 se acumuleaziacizii 5i ciupercileparazile, facesi apari gi de fermenteazdexcesul insulind din harurile sange la gi alfadevin epuizate ineficiente, fel 9i celulele hipoglicemia, de mele au evidenliat fiecaredataconcelulelebeta.cercetdrile in a versiabiologicd celulelororganismului bacterii5i ciuperci intr-un alt cerc cu persoanelor hipoglicemie. parazite sAngele in ce ale secundare diabetului, seriede simptome o vicios,rezultS miinfecliile numlrAndu-se intreele un constituie alt cercvicios, corporalS atrofiamusculari,greutatea cotice,durerilemusculare, incegAndirea ameleala, depresia, oboseala, redusi,epuizarea 5i gase trepte: Existd gi cardiovasculare. logatd problemele s 1. Clicemia cade. orgaalte substanle 2. Celulelealfa intri in acliune,convertind in sAnge. nicein glucide eliberAndu-le 5i (din cauza fermendar nivelulglicemiei, gi al aciditelii 3. CreSte tdriizaharurilor). in de gi 4. Hipoglicemie acumularea zaharuri lesuturi. 5. Acidifierea lesuturilor. diabetului. 6. Simptomele

5 B Robert young & Shel O. Singura cale de a intrerupe aceste cicluri consti in a ldsain urmi Cicluldezechilibrului a trdiconform gi principiilor expuse ?n capitolele urmdtoare, pentru men{ine a Cicrulechiribrurui. PANCREASUT Primalinie de.apdrare ce privegte in men[inerea alcalinitdlii criticea mediului din organism reprezinti pancreao pancreasul. sul esteo glanddmare,cam cAt pumnul,carecdntdregte aproape 226 gramegi estesituatrspreparteaposterioari ."uita1iiabdo, pancreasul minale,in spatele stomacului. conlinegrupuriizorate de celule, cunoscute numere insurere sub de Lingeihans, capabire si misoarenivelulglicemiei fiecare la zecesecunde, o marji cu de eroare 2"1o. de Aceste insule asiguripancreasului celebrul sdu rol ?n diabet,acelade a regra glicemia: adrpostesc ere cerulere alfa beta ce rdspund producfia grucagon respectiv de de gi de .gi insulinS. Insulina servegte transportul la zaharuriloi din'sange la cele 75 de mii de miliarde cerule corpurui, de are pentruproducclucagonulanunldficaturgi mugchiicand si-gi lia de energie. transforme depozitele glicogeninapoi in glucozi (proces de de_ numitglicogenoliztr), pentru creste a glicemia. Dar pancreasul gi un art ror, ra fer de important, diabet are in (sauin absenla acestuia). Deoarece stomacul este,prin rolul sdu, un organcu mediuacid,alimentele pa4ialdigerate suntin general acide?nmomentul candiesdin stomac, gi in cazulcelei chiar mai sdndtoase diete. Pancreasul secretd intestinul in sublireenzime digestive, pentrua contracara aciditatea a menlinu,n r"gi diu alcalinla nivelulacestei po(iuni a tubuluidigestiv. pancreasul are un rol crucialmai alesin digestia proteinelor, avandgrij6ca el organismul aibd accesla tofi aminoacizii(elementele sd c"ompo_ nenteale proteinelor) esenliali pentrua produce insuliniin canti_ tatea necesarrgi de calitateanecesard. Acegtiaminoacizisunt necesari pentru fabricarea multorenzime mai 5i digestive. AtuncicAndalimentalia conlinepermanent belgug ali_ un de mentedin care rezultdacizi (mai multe detaliiin capiiolulZ),

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 59

deoarece lupti si se pancreasul supusunui stresneintrerupt, este pH-uluila nivelulintestinului sublire. Secrelia echilibrul menlind intr-un de multeori inhibatd este cu de enzime rol de alcalinizare hiperacid. mdsurice devinegi el tot mai acid,panPe organism sau estetot mai pulin capabilsi reduci aciditatea sI procreasul insulinl. $i atunci,cu excepliacazului unei alimentalii duci nu sd oricealimentsaubduturd facedecAt mdreasfoartealcaline, organisiar alcalineale pancreasului ctr aciditatea, fdrd secreliile (adic[ dumneavoastrS!) condamnat descompunere la este mul celularlgi moarte.

Povestea Kevin lui de Am suferitde diabetde tip I timp de treizecide ani - de'la vArsta cinci ani. in toatd aceastiiperioadl, mi-am ptrstrat?n generalo stare excelentl de in prin artelormarfiale.Dar am intreruptantrenamentele strndtate, practicarea urml cu patru ani, cAnd mi s-a niscut al doilea copil. De atunci, strnitatea meaa inceputstrse deterioreze. MI mereuepuizat.Beamcu ldM-amlngrtrgat. simteam Am deveniidepresiv. ComiecAtepatrucetti mari de cafeagi uneoriluam pastilecu cofeinl doar ca rstr rezistede'a lungul zilei. in plus, luam un antidepresiv care ar fi trebuit '",:, ' ' : : dispgzilia., imbunefifeasctr rs5-mi ,,, ,] (un indicatoral concenlratiei glucidedin sinde ln tot acesttimp, aveamA1c ge, vezi capitolul6) de 8,3 (valoare diabetici).Acum cintarul se opreala 96 cd in de kilograme. final, medicul mi-a spusrtrspicat trebuie sl-mi controlez mod, mtra5teapttr moartepremao diabetul,c5ci,dactrvoi continuain acelagi gi turl gi urltii. Mi s-a spussi sltrbese str fac mai niulte exelcitii fizice. M-am simlit foarteprost,fiindctr gtiamcI are dreptate.Trebuiastrfac ceva. veram A{a d, in weekendul de Ziua Recunogtinlei, inceput str beau btruturtr in de cu pictrturialcalinegi am trecut la o dietii alcalintr. numai trei zile, am in renuntatla cafea,fdri efectesecundare. trei luni, am sl5bit peste13 kilograme- acum am aproape82 kg, Am nevoie de doar 50% din doza mea tot 6bignuit5de insulini pe timpul tit"i 5i uneori'rienun1,'de la insulintr, ptrstrAndu-mi un totodattr nivel sclzut al glicemiei.Am redusgi doza de insulinddin timpulnoptii. :Laun control,mediculmi-aspusctr arit eicelent gi sCcontinui tot aga:valoaValoarea glicemiei,pe careo testam de reaAl c ajunsese 7,O- nediabeticS. la la la gase pe zi gi care anteriorse situaconstant peste200, se stabilizase ori

60

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 61

valoarea 1.25,.normal5, de. gi nediabeticS. din nou energie am reinceput Am sI fac exerci[iifizice. Nu mi-afost ugorsI respect Oamenii mi intreabdcum reugesc acestprogram. sd-lurmezatdtde consecvent. cum ag putease nu-l urmez? mi-adlruit Dar El ceeace-midoream zeci de ani: speranta de vindeclriide diabet. Simplulfapt ctr-mi1inboalasub controlmd facefoartefericit.Acestprogrammi-adat, pentru primadattrin via[5,perspectiva unui viitor luminos.

P R O C E S U T I NC A R E O R P U L R O D U C E N E R C I E PR C P Alimentele suntun amestec complex carbohidra!i, de grdsimi, proteine, gi altemolecule, careorganismul minerale pe trebuie sd le transforme energie in pentru puteafuncliona. a Sistemul digestiv, inclusiv pancreasul, ocupdde primii pagiai procesului se de transformare alimentelor energie.Digestia a in estedoar un proces de descompunere unei diversitdfi moleculecomplexe a de intr-unnumdrmai redus molecule de mai simple. Proteinele sunt descompuse aminoacizi. in Crisimile sunt descompuse acizi in gra5i glicerol, zaharurile carbohidralii gi iar gi complecgi fructe din gi cereale sunt transformate glucidesimple,precumglucoza in (zaharul structura mai simpl5). cu cea Celulele organismului glucidele energia care transformd in de au nevoiepentrua funcliona. Sistemul metobolic organismului al descompune aceste molecule simplepentrua elibera pe energia care o conlin gi care va fi inmagazinatd moleculelede ATp in (adenozin trifosfat). Clucidele suntoxidate- prelucrate adlucu -, rezultAnd molecule apd,dioxid de cargarea oxigen de in de bon gi ATP.Organismul nevoie oxigenpentru incheia are de a cu succes aceastitransformare, exactagacum gi focul are nevoiede oxigen. procesul Fdrd oxigen, metabolic devineunulde fermentaiar la finalrezultiacid lactic acidcarbonic loc de energie gi in fie, inmagazinati ATP.(Este aspect in un pe impoftant, caretrebuiesi ni-l reamintim cAndajungem capitolul9, undevom vorbi dela spre exerciliilefizice, deoarece efortul fizic exagerat creeazd in organism starede privarede oxigen.Consumul o unei cantitdli

Acidul in excescompromite, efect.) mari de dulciuriare acela$i i d dl e l i c aa l p H - u l u l i c h i d e l o ri n o r g a n i s m . t e f i r e g t e ,c h i l i b r u integral cum ajung de folosite sunt Dacdzaharurile in general grdsimile Unelesuntdesuntde obiceidepozitate. in organism, pozitatepe termen scuft, dar cele mai multe nu sunt necesare pe la ca repede depozite, rezerye a$a imediat, cA sunttransportate grSsimilor in alimentare grisimecortermenlung.Transformarea in deporalS facein foartescurttimp. Pretutundeni corp existe se (astfel pozitevastede gr5sime, fiecareorganare lesut adipos iar se incAt,daci este vreodatdnevoie,grdsimile poat5fi furnizate Nimic din cele de mai suntnecesare). in convenabil locul unde preamult pe cei careau vdzutcum aratd ulin susnu-isurprinde lor! le corpuri americani timavreme Crdsimeadepozitatdpoate fi utilizat[ drept combustibil gi atuncicdnd corpul are nevoiede energie de fapt depozitele timp cAt se adipoase formeazl$i se consuml continuu.Dar, atAta le organismul va folosi pe ele drept disponibile, exist[ zaharuri sd DacI ar fi sd nu mai mancati 9i astfel nu mai de surse energie. -, acesta incepesd trdiasctr pe glucidele ar furnizali organismului bazatpe Acesttip de metabolism de seama depozitelor grdsime. doud ori mai multtr grlsimilor furnizeazd aproape de arderea grtrsimilor necesiglucidelor. Arderea metabolismul decAt energie grdsimilor o constituie surin t[ mai pulindenergie. plus,arderea glucidelor aduce ceaa decAt se mult mai curati de combustibil 9i p d c c u s i n em a i p u f i n d o l u a r e u a c i z i ,s o l i c i t A nm a i p u l i nc e l u l e l e Unii compugirezultaliin urma alfa gi beta ale pancreasului. pot de grlsimiloralimentare fi folosili la crearea descopunerii a energie ATP,insSpe aceastlcale se eviti parteade producere Totugi, orgaa de acizilor din procesul descompunereglucidelor. zaharuri, caledacdare la dispozilie nismulnu va utilizaaceastd dar rezultat, pe o calemai ugoarS. care-i oferl acelagi

C APIT OLU5 T Sunte[ihiperacid, supraponderal nu

15d inplegem mai intAi faptele, iar apoi putem cduta cauza." Aristotel

Americanii au fostniciodatimai supraponderali in prenu ca recente aratl ci un numdrsurprinzdtor mare zent.Statisticile de - 120 de milioane oameni,adici 64olo populalie de din de adulli - cAntiregte prea mult. Este mai marenumdrinregistrat cel vreoo de dati, reprezentAnd cre$tere peste60% fa(5 de cifrele din pestedoulzeci de ani, 31% 199'1. Dintre persoanele vArsta cu (cu 13 kilograme mai mult pestegreutatea sdndsuntobeze sau toas5,calculati ?n raportcu inillimea, cu sau peste20% peste greutatea ideald), restul, iar unuldin trei americani, adici aproape (cu 5 pAni la 13 kilograme greupeste sunt,,doar" supraponderali tateanormald). procentde 5% dintreadulli esteextremde Un normali, in obez,adici au peste22 kg in plus fald de greutatea procentul 3% de acumzeceani. lar cercetdtorii fa!5 de cre5tere de careau efectuat unul dintrecele mai amplestudiicarea identificat aceste statistici convingerea cifreleoblinutede ei sunt, au cd de fapt,subestimate. Ne aflim in toiul uneiepidemii obezitate. de Femeile decAtbdrbalii(33%fald obezesuntmai numeroase culoare alcdtuiesc grup undese inrede 28%).lar femeile de un gistreazi statistici aceastd in privin!5:50% dincele mai dramatice tre ele sunt obeze (15% extremde obeze),fald de 40% din femeile de albe. americane originemexicanigi 30% din femeile (in cazulbdrbalilor existlpractic niciodiferen!d rateiobezitinu a in raportcu rasa.)lncidenlaobezitdliicre$temai rapid decAt lii de de mediala persoanele la treizeci ani in sus(cu o cregtere de

64

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 65

peste 70%falSde anii '90)gi in rAndul celorcu studiiuniversitare saupostuniversitare. cifre vor continuasd creasci $i mai gravestefaptulci aceste in viitor:intre 13-14olo americani sunt dintrecopiii gi adolescenlii - asta dejasupraponderali noul milioane copii -, iar de inseamni altegapte milioane suntconsiderate riscului" a intrain de ,,supuse aceaste categorie. Frecvenfa obezitSliila copii a crescutrapid in ultimii ani - s-atriplat,de fapt,in ultimii doulzecide ani - gi, foarteprobabil,va continuasd creascS. Rataobezitdliiin rAndul adolescenlilorcrescut a chiarmai rapidca la adulliide vArst5 mijlocie.Copiii supraponderali mai predispugi devinl adulli sunt sI gi supraponderalisi seconfrunte aceeali cu la cregtere riscurilor a adresa strndttrlii. Obezitatea ajungedeja din urml fumatulin topul celor mai mari ameninl5ri adresa la s5n5ttrfii aceasttr conformcifrelor in !ard, privindcauzele deces SUA. recalculate recent CDC de in de Toateacestea suntde rdu-augur ceeace privegte in frecvenla - dejacoplegitoare a bolilorcardiace a diabetului aceastd gi in gi grave, influfard,precum in privinlaunei seriide alteafecliuni pentrusdndtate, enlate directde greutate. Riscurile inlcusiv riscul gi de aparilie diabetului a tuturorproblemelor a asociate acescu greutatea. ta, crescodati cu Copiii supraponderali expugi sunt unui risccrescut aparilie uneigamelargide probleme side a de nf,tate, inclusiv diabetul tip 2, care, urml cu vreotreizeci ?n de de jumtrtate ani, era aproape necunoscut copii. Peste la dintredecepot selefemeilor americane fi atribuite obezitllii.Anual,excesul de greutate este cauza a peste325 000 de morti premature in aceasttr doar de morlilecauzate fumat de lar5,cifra fiind deptrgitd (430 000 de cazurianual), cel pulin numlrul fumdtorilor dar inin cepe str scadtr. cazul obezittrlii, cazurilors-atriplat, frecvenla principala fiind pe calesI devinl cu repeziciune obezitatea cauzd in de deces America. totugi, se tot americanii ingragl mai mult, $i, pdrAnd ignorecei pestepatruzeci ani de sfaturi medicale sd de de mai mAncAnd pulingi fdcAnd multdmigcare. a sldbi, mai

VIATA SA CA s-ARPUTEA GRASIMEA VA rl SALVAT de Departe mine sd pledez ne pdrea grSsimea omoartr. cd S-ar estec5, in momendar de excesului greutate, adevarul in favoarea deoaviala.Aceasta, probabilcd grisimeavd sa/veazd tul de fa15, de grdsimipentrua lega acizii in se rece organismul folosegte protejAnd astfeltoatefesuturile organele 9i excesgia-i neutraliza, de de produse acizi.Molecula acid legattr de vitaleie vdttrmdrile - astae gmecheria poatefi deposau poatefi eliminatS grSsime sd faceca acegtia nu ajungi acizilorin grdsime iituta. Depozitarea la provoactr vitale, dar acestedepozitede grtrsime la organeie ne pe termenlung' Chiar5i aga, de randullor probleme strndtate mai slabenu sunt neapdrat de putemexplicaastfel ce persoanele a grisimeaoferdun loc de depozitare decAtcele grase: rdnetour" persoanele slabe,liberisi descompunl lesuturi care,la acizilor, Dataviitoare o cauzAnd gaml larg5de simptome' din organism, carepot s5 mdslabe, cand le veti privi cu invidiepe persoanele mai oricL 9i oric6t,f5rtra pune un gram pe ele, gAndili-v5 nAnce pentrucf, serioasd, problemf, bine: ele se tonfruntdde fapt cu o nu in cu a de sistemul stocare grf,similor, rol de tampon organism, corect. funclioneaztr (frecventlin gi Astfel,supraponderalitateasubponderalitatea Dar, monede. de diabetul tip 1) suntcele doutrfele ale aceleiagi 9i cu in general, cat suntmai acidealimentafia stilulde viafd,cu de in Confruntat fiecarezi cu avalanga atAie mai grasl persoana. de a se modalitate are gi zaharuri de acizi,organismul o singurd de altd parte,vesteabund estecd, cu cdt Pe proteja:grdsimea. gi alimentafa stilulde viald sunt mai pulin acide,cu.atAtvefi fi nu mai supiu,J.o"r"." organismul mai are nevoiede grf,simea problemele La de v5 proteja aciditate. origine, pentru a acumulatS ci supraponderali,din cd sunteli nu dumneavoastrf, vin din faptul hiPeracizi. faptulcd sunteli ale rolurilor benefice grisimii a liita lungS celorlalte o Existd este grdsimea rAndgi cel mai important, in in organism. primul ([n capitolecurati a organismului. de ceamai bundsursd energie

66

Robert Young& Shelley young O. Redford

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 67

le urmdtoare veli afla cum sd mancalicorectpentrua determina organismul ardi grdsimile, nu glucidele, si-gioblini ener_ sd gi ca gia)' crisimea depozitatd piele ne izoleazd sub corpul gi-i menline temperatura optimS. stratulde grdsime jurul articulaliilor, din din jurul nervilorgi dintre fibrele muscurare protejeazb aceste structuri traumatisme. de unele organe, precumrinichii, suntsusin linute de grSsime poziliaadecvati.crdsimeastdla bazaproduceriituturor hormonilor. Toate acestea aratd cd grisimea este cu adevdrat prietenul dumneavoastrd. trebuie fie tipul adecvat grdsime. la Dar sd de $i, fel ca in cazuloricdrui lucrubun,e de doritsdevitaliexcesele. CoLESTEROTUL POATE VA SALVA VTATA Ne tememde colesterolul crescut aproape atatde mult ca tot de grdsime. Totugi, colesterolul esteo altd moreculd care leagd aciziidin organism. Metodade autoconservare a organismului in cazul excesuluide acizi implici producerea, din grrsimi, a aga-numitului rdu",LDL (lipoproteine densitate ,,colestrol cu mi_ cd),pentrua scdpa acizi.Excesul colesteror se acumude de LDL leazdla nivelularterelor, contribuind bolile cardiovasculare. la ldeea esenliald aceastd in privinlro sdvi pardfamiliari: eliminali dietagi stilulde vialdddtdtoare aciditate, colesterolul scdde gi va dea. (colesterolul are, de fapt, multe funclii importante orgain nism;colesterolul la nivelulpielii,de exempru, de poatefi transformat in vitaminaD prin expunerea soare.sdrurilebiliare ra derivddin colesterol. Colesterolul implicat producerea este in de hormonisexuali hormonisteroizi citre glandele gi de suprarenale, mai ales in perioadele stresputernic.pe scurt:oameniide de stiin!5 ajunsIa concluzia aceastd au cd substanld colesterolul pentru estenecesard optimd a intreguluiorganism gi _sdndtatea inaintede a fi recunoscutd aceasta, acliunea de proteclie sa impotrivaacizilod.

oBEZlTArll RrscuRlLE aciditdar secliune fi pututfi denumiti 9i ,,Riscurile Aceastd vina lucru.N-artrebuisddaJi !ii". Dupdmine,esteunul gi acelagi de dumneavoastri sdndtapentruproblemele pe grisimegreutatea - fdrl depozitele grdsime, ar fi fost 5i mai grave.Scddeele de te rea in greutatear putea reduce unele riscuri,dar pAni nu vd de subiacentd adicdpAndnu scdpali acidide ocupali problema -, nu veli glsi caleacltre sinf,tatea adevirati,durabild.Unetate totodatl strAns cu le dintre riscurilemajoreasociate obezitatea, afecliunile hipoglicemia, sunt hiperglicemia, de aciditate, legate cutanate afecliunile bolilerenale, bolilehepatice, artrita, cardiace, gi,bineinleles, diabetul. hiperdintreaciditate hipoglicemie, Am aflatdeja legdtura 5i nu afecliuni suntsinaceste Desigur, cardiace. glicemia bolile 5i folosegte gurele. Artrita,de pild5,apareatuncicAndorganismul de ce Microcalcifierile rezultS aici se calciulpentrua lega acizii. fScand pe la nivelularticulaliilor, carele rigidizeaza, acumuleazS esteun filtru majoral toxineFicatul sd ca migcdrile fie dureroase. al inclusiv acizilor, are limitalui de rezisten!5, lor din organism, 5i Atunci cAndficatulnu mai poategestiodincolode carecedeaza. pind cAnd linie de apdrare, na acizii, rinichiidevin urmitoarea CAndficatul9i rinichiinu gi ajung9i ei sd fie coplegili si cedeze. ritm in caresuntproin mai pot filtraaciziidin organism acelagi rinichi"- pielea prin cel de-al,,treilea dugi,acegtia la suprafald -ducAnd ies psoriazis multe al-, eczemS, la acnee,pete,urticarie, 5i tele.
IUI POVESTEA PAI Am diabetde tip 2, pe care-lcontroleznumai prin dieti, mullumittrbauturii alcaline.Doctorii mi-au recomandat verzi cu picituri alcaline9i alimentatiei oraltr,dar imi lin glicemiasub control pe cont propriuin acestfel 5i medicatie 13 Ca Plus gi mi-amsc5zut tensiunea. cd am slSbit kilograme. strnu mai vorverde' de gi starea bine pe caremi le dtr btrutura energia bescdespre

68

Robert Young& Shelley O. Young Redford

pentrubolnavii de diabet 69

gt CETONELE CETOACTDOZA Pentru bolnavii diabetde tip 1, un motiv important inde de grijorare estecomplicalia severe numitdcetoacidozd, adicdglicemia foartecrescutlcu cantitSlimari de corpi cetoniciin sAnge. Cetonele sunt acizi produgiprin metabolismul grdsimilor atunci cAndorganismul are suficienti nu insulind dejaestehiperacid. gi Dar,atuncicAndte alimentezi corect, corpiicetonici suntde fapt u n l u c r ub u n . Firi insulinIsaufdrdsuficient pentru legaincrom,necesar a sulinade glucoz5, glucozanu poatepltrundein celule.Astfel, organismul nu-gipoateproduce din glucideenergia gi necesard are nevoiede o surstr alternativd. cd incepesd arddgrdsimi Aga ceeace determintr formarea corpilorcetonici.Esteo vestebunI, din moment metabolizarea ce grdsimilor cel mai sdndtos este mod de a oblineenergie pentruorganism produce aproape gi de doul ori mai mult[ energie decAtprin metabolizarea glucidelor saua proteinelor o cantitate doud ori mai micdde degeuri. gi de Dacd alegelialimentalia carevd men!ine pH-ului,cantitatea echilibrul mictrde degeuri rezultativa fi eliminatd organism din repede 9i ugor. insd,dactrorganismul estedeja acid,cetonele rezultate nu ( m a i s u n te l i m i n a t ec u a j u t o r uc o l e s t e r o l u l u ia l c i u l ug i a a l t o r l c, i substanle-tampon) se pot acumula in sAnge,compromilAnd gi echilibrul delicat pH-ului9i fdcAnd organismul intrein ceal ca sd toacidozd. acesta esteun lucrubun.Organismul lar nu intrl intr-o stare apdrare, de utilizAndu-gi pentru diluagi neutraliza lichidele a acizii,fdcAnd astfelsI apardgreafa, vSrslturile, deshidratarea, respiraliaacceleratd durerilemusculare. gi DacI nu tratalicorect cetoacidoza, poatesd ducd la comd diabeticd in final, la ea 9i, moarte. in starea cetoacidozi, de nivelulglicemiei trecede 300 mg/dl putelicumsau 16,6 mmol/|,iar urinava aveapeste 2% glucide. pdrade la farmacie, fdri reletd, produse pentrutestarea cetonelor in urini - de exempluKetostix. Existigi un instrument comercializat sub denumirea Precision de Xtra,caremisoari concentrafia

de concentralia cetonedimineaJa MSsuraJi de cetonedin sange. ce urmandinstrucliunile insolesc culcare, inaintede sau seara, corecte. pentrua avea rezultate produsulpe care l-a[i cumparat, astainseamde bace nu apareo schimbare culoarepe bandeletd, sau cetonelor a grdsimilor, prin arderea n5 cd nu oblinelienergie Va glucidic. trebuistrintrometabolismul ci folosiliin continuare pentrua ajutaormai ,,bul'le" in alimentalie multegrSsimi duceli incepe Dacdbandeleta glucidelor. la si ganismul renunle arderea ci maro,inseamnd ardefigrdsprebej sau li-gi modificeculoarea g in u g l u c i d e ' simi, in cetonelor urindgi aveli glivd DacStestele indicSprezenla aveli in ultimele12 oregi/sau cemiapeste300 mg/dlsaucrescutd medicul,incepeli sI vi greluri sau vdrslturi, chemali neapdrat (vezicapitolul7) si mdsurali-vd cu iuprahidratali lichidealcaline dupdo jumitatedeorf,' din nou nlvelulglicemiei al cetonelor 9i alimencetoacidoza puteli preveni Pe termenlung,desigur, vanadiupentrua de tAndu-vicorect,luAndsuplimente crom 5i glanpancreasul,Si de glucozei insulind ajutAnd 9i legarea stimula B)' (vezicapitolul alimentare suplimente delesupraienalecu

din 9i de cAlivaani strmi ingragincontinu.u inexplicabilgi in cele i*"prt"t Am inceputstrconsumo cu fost diagnosticattr rezistenlila insulinS' urri b t r u t"t r t r v e r d e c u p i c t r t u r i a l c a l i n e g i a m o b s e r v a t c t r n i v e l u l d e e n e r g i e i m i u ce q]"1."1-9b-servat .i"gt" pronrnfat;ba chiar 3m slabitiateva kilograme'.in alergiala obignuite nepltrcute 5i.nici piemenstruale nu r"i am simptomele mai cd seama ag puteaobline rezultate.gi buplnia nu.ita ruginS.Ddndu_mi in legumecrude,proaspete cantitdtimari'.Aproape ne, am inceputsI mtrninc iar in kilogramele plus disptrreau, glicemiaimi scizuse f# sl-mi dau seama, adevlrat motivatdli- T-"T a*i: t fu I iil cu 15 puncte.Acum "r"t-., simtit mult mal mult, agactr am linut un postde patru zile cu lichide' M-am

"* l-":.9i: la duptro zi obositoare birou)gi am slSbit9i mai mult'.Dupa 9aP tiinflamatorii peste5 kilograme 5i, am in te sdotdmAni care am urmatacestprogram, sltrbit

ci (mi-am seama. nu ma.i iat aceea Ui""'a,ipe

d" Idi:"T-"1:"^1-

70

RobenO. Young& Shelley Young Redford

ru bolnavii de diabet

71

cel mai important,glicemiamea a ajuns la 80t in plus, am putut sI renunl (subsupravegherea pe antidepresive care fe lumedicului)la medicamentele am de aproape la cinci ani. Mi s-aconfirmatoficial ci nu mai am rezistenl5 gi insulintr suntcum nu se poatemai fericiti.

GRASTMEA DTABETUT $r Chiardaci inci nu am gdsitlegituracauzald dintreobezitate gi diabet,esteclar cd ele mergmAnd-n mAn5.Un studiude foarte mari proporliipublicatin lournal of the American Medical AssoMedicilor Americani)care a urmirit ciation (RevistaAsociagiei frecvenla mai marea obezitilii in aceastilard - constatAnd tot o cregtere peste5% a numdrului cazuridoar in 200'l fali de de de 2000 - a constatat totodatd cregtere pesteB% a cazurilorde o de (5i perioad5. alte probleme sdnltatecorelate diabetin aceeagi de intre cu supraponderalitatea, careafecliunile cardiovasculare, acgi cidentele vasculare cancerul, sd enumerdm ca cAteva, cerebrale cunosc creStere incidenlei, o a ceeace nu constituie surprizd. o Kilogramele plusdetermind pulin 300 000 de decese in cel anual, peste 117 miliarde ca sI nu mai amintesc cele dolarireprezentAnd costuri ingrij lor medicale.) le iri Putem vedea gi la copii asociereaclard intre suprapongi la deralitate diabet.Pe mdsurd obezitatea copii a devenittot ce gi mai frecventi,mediciiau observat o cregtere incidenlei a diabein tului de tip 2 - caredebuta medie,pAndnu de mult, la vArsta de paizeci ani. Acum,peste de au 300 000 de copii americani diabetde tip 2, insolitde toateriscurile aparilie unorcomplicade a renali gi accidentul tii severeintre care orbirea,insuficien!a vascular cerebral. sfertdintrecopiii obezicu vdrsta Un sub zece la ani gi o cincimedintreadolescenlii obezi au toleran!5 scdzutd glucozd,primul pas cdtrediabet.in mod clar, aceastd boaldeste diabetcu debutla denumitd diabetde tip 2, deoarece denumirea vdrsta adultdnu mai estevalabild.

in200l,NewEnglandlournalofMedicine(Revistademedistudiu care a monitorizat a cind din New Englarid publicat un ani' a gaisprezece urmerinae p"ti" AOOOO Temeipe parcursul i j, aiimentalia, de. programul exercili fizicorporal du-legreutatea desfdguririi Pe parcursul ce, fumatul 5i consumulde alcool' 2' iar faptul cd de tip ,urAiutui,: fbO de femei au flcut diabet al factorde prediclie mai impoftant a erausupraponderalefostcel lizice,alimentalia urmatde lipsaexerciliilor diabetului, c6 finale ale studiuluisugereazd "p"iiii"i 5i fumatul.Rezultatele pl""i,i preintAmputeafi dintrecazurilecu diabetde tip 2 ar f"r," OO;1" stil de viald sindtos'caresi adoptaun [in"t" au.a toatdlumeaar i n c l u d i o a l i m e n t a l i e c o r e c t 5 ( v e z i c a p i t o l u l T ) ' gix e r c i l i i f i z i c e r e e adecvate evitarea greutdlii grfui"lu"ri capitoiul9), menlinerea fumatului. suntpreagragi'Toii au un ordiabeticii in B0% dintre cazuri, multe ori au nevoie gunirr""iip"r*ia. i" *"i ironic,de cele mai demaimultdgrSsime,detipuladecvatSiin|ocuri|eadecvate.So|ude in capitolul7: adiugarea grdsimi este lia pentruaceasta descrisi orzahdr'deprinderea de excesul eliminarea bune in alimentalie, a remaniere Aceastd 5i g."ltt"rf sd ardi grdsimile, nu,glucidele' ceea "i sI vindecepancreasul' i"'etubolir*uluipermiteorganismului vi diabetului'Alegerea 5i ce duce la stoparea chlar vindecarea viala? v5 grdsimea va omorisauvd va salva aparfine:

C APIT OLU6 T DietaYoungpentrudiabetulde tip 1 gi de tip 2

illll ti
;li
I

,,Omul nu poateinvd(animic dacdnu trecede la cunoscut Ia necunoscut." Bernard Claude hiperglicemiei, hipoglicemieigi a diabetuluide a Corectarea echi1 gi de tip 2 este un lucru la fel de simplu ca menfinerea tip librului pH-ului din organism.DacI reduceliin mod semnificativ de cantitatea acizi pe care o primegtegi o produce organismul dumneavoastrica urmare a alimentalieigi a stilului de viald pe care le urmali, veli asiguraorganismuluimediul alcalin de care are nevoie pentru a fi cu adevlrat sdndtos. intr-o invitalieoficialSde a Fie ca acestcapitol sd se constituie cu vd schimbaorganismul- gi viala - pentru totdeauna, ajutorul un ci dietei Young.Ea nu esteun tratament, un mod de via15, mod Dacd vreli cu adevdrat de alimentalie, chiar gi un mod de gAndire. sd scdpali de diabet, trebuie si vi schimbali.in multe cazuri, schimbareaeste drasticd. Doar dumneavoastri puteli spune daci meritS.Dar vi provoc: puneli un pre! pe viafd - pe o via!5 plind autentice, bucurie,pace,armoniegi drade de energiegi vitalitate goste. Puteli avea toli banii din lume, dar fdrd sdndtatenu aveli nimic. Acest capitol contureazi pagii esenlialiai dietei Young, degi mai nutritivevor fi discutate dieta,exerciliilefizice gi suplimentele pagi celor zece detaliatin capitoleleurmitoare. Citind descrierea cd spre vindecare,aminti!i-vd lisusa spuscd toate lucruriledevin posibilepentru cel care crede.Aveli incredere faptul cd singura in Atunci cAnd schimbalimediul, constantd viald esteschimbarea. in totul se va schimbain acel mediu nou. Esteca gi cum ali pune un bulglre de zdpadi pe masa din bucdtirie gi l-a!i privi cum se

I i

74

lgEn r ) Y_oglg SheileyRedfordYogng & r rt

DietaYoungpentru bolnavii de diabet 75 :. 1 , - , ,^ - t . . . lui Povestea Arthur llli

transfornri conrplet datoritd de pagivb schimbdrii mediu:acegti vor permite fili nrartorii sd profundei schimbiricarese petrece cu dumneavoastrd rnisurd vd modificali pe ce mediulintern. pA$rpAr'rA VTNDECARE ZECE - STttUL LA

:--==:*J1

DEVTAIA ATTMENTATIA iruOlrrn youNc $t

Publicalia New England lournal of Medicine, o autoritatemedicalS tradilionalS, declaratcd noud din zece cazuri de diabet a de tip 2 ar puteafi preintampinate dacd oameniiar face mai multl mrgcare, mAncamai corect,ar renunla la fumat gi ar adopta o ar serie de alte comportamente sdndtoase. Dar am pentru dumneavoastrS planuri gi mai mari. in cazul dietei young, obiectivuleste p r e v e n i r e a a uc h i a rc o m b a t e r e d i a b e t u l u - i n c l u s i v d i a b e t u l u i s a i a detip 1. C o n r p o n e n t e l e r i n c i p a l es u n t h i d r a t a r e a a p i a l c a l i n dd i n p ( b e l g u g )c o n s u m u ld e a l i m e n t ea l c a l i n e ,s u p l i m e n t e l e l i m e n t a r e , a gi exerciliilefizice (adecvate). intregul programare 10 pagi.Vd voi prezentaaici foarte pe scurt acegti pagi, ca sd aveli o imagine de a n s a n r b l uV o i i n t r ai n d e t a l i ii n r e s t u lc a p i t o l u l u i i a r d e s p r eu n i i . , pagivom vorbi pe larg in capitoleseparate: 1 . M e r g e l il a m e d i c p e n t r uo e x a m i n a r e i n u t i o a s d . m 2 . V e r i f i c a { i - vz i l n i c n i v e l u lg l i c e m i e i . i 3 . l i n e l i u n p o s td e 1 4 z i l e c u l i c h i d e . 4 . U r m a l io d i e t i a l c a l i n S . 5. incerpeii programclesuplimentenutriti.re. un 6. Be{i biutura verde. Z. Faceliziinic exerciliifizice (adecvate). B. Controla{i-vd nivelul de stres. 9. Urmiriii-v5 progresele. 10. Adopta{o atitudine ozitivi. p i

duptrce am implinitnoutrani, diabetde tip 1 imediat mfost d;""#; cu in douizeci de ani de experienftr modul de a mtr confrunta li asaca am peste incredibilepe care pentru rezultatele boaltr.Nimic nu m-a pregtrtit ll aceasta il to"* obtinutcu dietaYounggi nici pentrutimpul scurtin care le'amoblinut. a spectaculoasi nevoii de insulintr9i a nivelului glill nm .onri"t"t o sctrdere li cemleicAndam inceputdieta,prin postulcu lichide.Dupd ce l-amterminat, ;l meu avea dozade insulini,ctrciorganismul reductreptat str-mi am continuat mai cu il nevoiede tot mai pulini insulind folosesc 80o/o in artificiala. prezent, dietei. la ,l outinainsulinldecAt inceputul care'miaratl c5, pe de nu e totul. Suntdeosebit mullumit de dOvezile li bl "rt"faptulcd inving diabetul, ale secundare glicemiei inving ti toateefectele ii ianea ll Am scrpat nu doar de rru .oniror 9i ate nivelJluide insulinS. ffiil-J; ci ii ruitd"tust"tii ,colicei" din lurul mijlocului, 9i de celevreo 23 de kilogrameles-auschimbat acum nu-mivine sd cred Custurile 9i 1l.e ."re.i insoGau. tg.' in gi suntlegumele mirodeniile. plus,nu mai am poftaaceea il ce delicioase meae Vederea imbunltSgt. meu s-a ii ribllade dulciuri.Nivelulcolesterolului ll mai buntr. din li i" rf rt, acumimi esteulor strmtrdau jos din pat dimineala9i am energie Tot au dispdrut. a'tept toatl ziua. Alergiagi infec[iilenazaleconstante ll bei$ug adolesiurut buzelorcare m-a suplrat sporadicdin il ;#1"";";t6"rp",ruijtn nu mai apare.Nu mai rlcesc la fiecarepas' dar lj cen15, un il p"nit, mine,dietaYounga fostcu adevdrat miracol'
Li_-,__._

M 1 PASUT :CONTROIUt EDICAI m i s o P r i m a p r i r et r e b u i e d f i e l a c a b i n e t u l e d i c u l ud e f a m i l i e , a m i n u l i o s i o a m a n m e z ld f e l d e m i n u p e n t r u n c o n s u lc l i n i c t u 9 recomandica toli de AmericanS Diabetologie Asocialia lioasa. gi pestepatruzeci cinci de ani sd fie testaiipentrudiabet, "artlii sfdtuiesc toatdlumeasdfaci un control, special daci in pe dar eu Testulprincipaleste insolitoare. existduneledintresimptomele a adicdo analizide laborator pe glicemiei nemAncate, verificarea d . d s a n g e l u i u p ac e l p u l i no p t o r e d e l a u l t i m am a s 5 o v a l o a r e e dacSvi incanormalS; esteconsideratS sau 11Omg/dl mai micS gliv5 sd Asocialiei recomandd vi verificali indicaliile drali a-ici, se cemiao datdla trei ani. Dacdrezultatele situeaziintre 110 9i

76 Robert Young& Shel O. 125 mgldl,inseamnd vd pAndegte cd risculde a facediabet.Dacd avefivaloripeste126 mgldl, oblinutdiagnosticul a1i oficialde diabet. Toti cei careau simptome prediabet de trebuiesd faci gi un testde toleranld glucozd. la intai vi se recolteazd sange dupi cel puJinopt ore de la ultimamasd, pentrua se stabilivaloaiea de referinli glicemiei. a Apoi vi sedd sd beli o solulie apdindulcide td (eu vd recomand. pe care s-o preparali una singur:combinali 340 gramede api distilatd, gramede zahargi un gramde po_ 40 tasiu),iar dupd jumdtate ori vi se facedin nou unili." sangede Iui, cu repetare dupd 45 de minute gi apoi dupd alte 20 de (Vezimaijos cum se interpreteazi minute. valorile oblinute). Diabetul nu afecteazd numai glicemia;efectelesale se fac simlite in intregulorganism. Fiecare om ar trebui sd-gisupravegheze starea generald srndtate, de acestrucru fiind cL atit n'ai important candexistr o ameninfare concretd adresa precum la ei, diabetul. ci se impuneun examen Aga fizic general. Acesta trebuie sd includr mrsurarea tensiunii arteriare, pulsului, a frecvenla respiraliei, temperatura, vederea, auzul, nasulgi gatul (inclusiv glandatiroidi). Trebuiesd vd intereseze rezuliatele gi urmdtoare_ lor teste laborator: de . Hemoleucograma completdmisoardnumdruldiferitelor tipuri de celulesanvgine, special in hematiile leucocitele. gi Un numdrcrescut leucocite de indicdun nivel crescut de transmutiri biologice, precum ciupercile parazite bacterii5i le, precum degeurile acideproduse acestea. numdr de 5i Un scdzut hematiiindicdo dietdbogatd alimente de in acidegi preasdracr alimente in alcaline, special in legume sucuri gi verzi,gi o aciditate rezultantd cei peste m de intestin, in B in special vilozitdlile in intestinale, undese formeazihematiile. . Profilulbiochimic standard includeo baterie 12 pandla de 25 de indicatori sdndtilii, ai printre careenzimele hepatice. ureeasangvinS, creatinina, fosfataza alcalind,calciul si so-

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 77

diul. Potasiul o importanld are cruciali pentrumenlinerea pH-uluila nivelulde 7,365, va deci medicul dori si verifice 4,5-5,5mEq/|.Magneziul dacd aveli o cantitate suficientd: gi corpului.Nivelul reduceaciditatea menfinetemperatura din scdzut concentraliei magneziul hematiiindic[ o ale de Valoarea verzi din alimentafie. triglicerilipsda legumelor Valorile normale cum stalicu magneziul. delorvd va spune intre90 gi 110 mg/dl,iar nivese ale trigliceridelor situeazi inseamnd concentrafie scdzutd magneziul. de lul crescut o indicd denivelulscdzut fosfatazei al alcaline De asemenea, pentru Valorile normale blrbagi suntintre ficit de magneziu. gi 90-239u/l; pentrufemeilesub patruzeci cinci de ani, vapeste iar lorilenormale suntintre 76-196u11, pentrufemeile gi patruzeci cinci de ani, intre87-250u/1. Copiiiau in mod adullii. normalun nivelde trei ori mai maredecdt grase de concentralia substante Profilullipidelormdsoard - d i n s A n g ea n u m ec o l e s t e r o l u l D L g i L D L , H a lipidelor , precum colesterolul gi trigliceridele. valoare gi mare total O hiperacid. un LDL a colesterolului indictr sistem Testu/peptideiC sericemisoartrnivelul peptideiC, proteiori ori betaale pancreasului de cAte nd produsd celulele de peptidei din sAnge producinsulin5. C Agadar, concentralia produse. Persoaneal de esteun indicator cantittrlii insulind de de 0, le cu diabet tip 1 au concentralie iar celecu diabet insulind situeazi obicei la se de sau tip 2 moderat rezistenJd cressau O in limitele,,normale" le depdgesc, concentrafie glicelulelor betala cregterile cutd indicdhiperreactivitatea cemiei. mdsoariconcentralia unui aminoacid Testulhomocisteinei (homocisteina) tinde sdcreascd persoanele diabet, la cu care este gi la celeal ciror organism preaacid. ca Profilul de risc pentru trombozd evalueazddacd aveli sau cheaguri sAnge mod necode in de nu tendinla a produce ce situalie poatesd apari in cazul aciditSlii respunzdtor,

78

Rgl"rt O. Young & ShelleyRedfordYoung

tru bolnavii de diabet CurbapH-ului probeide urini Prediabetic ldeal 6,5 6,8-7,1 Pe stomaculgol 5,8 s,6-5,8 La 30 min. dupi masd 6,0 6,0-6,4 + 45 minute 6,6-6,8 + 20 minute

crescute datoratd crescute glucidedin sAnde concentraliei ge.Astase intAmpls cauzaacizilor, carese comportl ca din un fel de ,,clei"molecular, celuleles5 se lidetermindnd peasci unele de altele - chiar dacd acestlucru afecteazd circulalia normald sAngelui. a Un profil al riscului renal,prin angiografie tomografie sau renald, evalueazi risculde boli saudisfuncJii renale, alt un posibilal anilorde hiperaciditateorganisefectsecundar a mului. pH-ului urinei gi al salivei,precum 5l testarea Testarea pH-ului sangvin pot alertadacl valorilenu se incadreazd vd (6,8 - 7,2 gi respectiv in limitelenormale 7,365). Valorile crescute pH-ului indicdaciditate fesuturi, ale in datoratiincercdrilor organismului a menline echilibrulpH-ului de evacuAnd excesul acizi in fesuturi, sI se ocupede el de ca sistemul limfatic. pH scdzut sAngelui Un al indici, desigur, aciziin sAnge. (sauHgbAlc, HbAlc sautestul Testu/ Alc al hemoglobinei glicohemoglobinei) mdsoardcantitateade glucozd (zahdr) carese prindede hematii. Testul oferl o estimare numdrua lui mediude molecule hemoglobind confinglucozd de care pe duratavielii unei hematii(120 zile).Privili acesttestca pe o mediea nivelurilor glicemiei aceaperioadd timp. in de Vafoarea normalf, in este, general, circa4-60lo, cd inde aga trebafi-lpe medic in ce intervalvi situali. De obicei, se considericI nivelulde pAndla Tolo esteacceptabil, B% dar saumai mult inseamnldiagnosticul diabet.Pacienlii de cu diabettrebuiesd faci testulA1c al hemoglobinei dati la o trei luni. To[i ar trebuisd faci acesttest,fie gi numaica valoarede referin!5.

Diabetsever 5,8 5.6 5.5 5,3-5,4

examene in Persoanele diabettrebuie, plus,sd facdregulat cu la sensibilitatea nivelultSlpilorgi al caresd testeze neurologice, gi membrelor ale ochilor,mereflexele de la picioare, degetelor ar De moriade scurti duratdgi forfamusculard. asemenea, trebui minulios odatdla doi ani,consuloftalmologic examen s5facS.un precum5i examinarea regulatd tdla frecvente, tafii stornatologice pilorde cdtreun medicspecialist.
DE Ul-CERArlltOR LA NlVEtUt TAIPItOR vINDECAREA ile din zona ttrlpilor,care apar ca urmarea circulalieidefectuoase 9i UrmAnd frecvent diabetului. ale sunt un efectsecundar rrii nervilor, dieta Young,veli reugistr le vindecaligi/saustr le prevenifi.Dacd avefi deja : de incercali vd inmuialitilpile intr-osolufiealcalind bicarbonat str ulceralii, de sodiu(prafde copt)sauclorit de sodiu.

PASUL URMARTIT-VA GLICEMIA 2: zilnic nivelul trebuiesd vd supravegheali Dacdaveli diabet, pe glicemiei, nu numaidin motivele obiSnuite carevi le spudar in atentglicemia timp ce urmalidiene medicul. Daci vI urmdrili ceea scade semnificativ, ta Young, cd veli constata nivelulacesteia de ce influenleazi cantitatea insulini de careaveli nevoie.Nu fili va cu de surpringi dacd necesarul insulind scddea peste50% in primele 72 de ore de dietd sdraci in carbohidrali proteinegi 9i bogatdin grisimi beneficeprecumdieta Young. $i pacienfiicu

B0

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Youngpenuu bolnavii de diabet 81

diabetde tip 2 sau cu diabetgestalional oblin avantaje pe urde ma testdrii regulate glicemiei. a Asocialia Americand Diabetologie de oferdurmltoarele repere pentru interpretarea glicemiei: valor.ilor
R E P E R EA D A P R I V I N D I I C E M T A TE G Pestomacul gol I t/z-2 ore dupd Inaintede culcamasd re S u b1 1 0m e / d l Sub140 me/dl S u b1 2 0m s l d l B0-120 e/dl m Sub80 me/dl 100-140 me/dl Sub80 mg/dl; Peste 200 mg/dl Sub100 mg/dl; Pestel40 ms/dl Peste 160 msldl

Normal Acceptabil Necesitiimbunititire

glicemiainaintede fiecaremase,la o ore saudoua Testali-vd dupl masd, inaintede a mergela culcaregi, dactraveJi diabetde tip 1, la ora 2 sau3 dimineala. glicemiei trebuisi ldeal, valorile ar aratecam aga:80 mg/dl pe stomacul gol, 130 mg/dl la jumdtate de ori dup[ masi, 110 mg/dldupd alte 45 minute9i 100 mgldl dupi alte 20 minute,dupd carerevinerepede valoarea in la 80. tabelulde mai jos suntprezentate comparativ rezultatele caz de in diabetsaude prediabet.
E X E M P TD EV A I O R I A t T G T I C E M I T I U ldeal Prediabetic Diabeticsever Inaintede masi 80 80 140 30 minute duptr 130 205 275

insdrciatuncicAndslSbilisauvi ingrigali,cAndcredelicd sunteli dumsd natdsauvd gAndili avefiun copil, atuncicAndglicemia gi de intrevalori periculos crescute de scizute a oscilat neavoastrd cu intensiv insulinS. gi/sau cAndurmaliun tratament glicemiei pentrutestarea sunt disponibile Celedoud metode gi Glucomeglucometrul bandeletele culoarepentruglucozd. de pe careau dielectronice bazdde baterii, trelesuntdispozitive m e n s i u n v a r i i n di n t r e c e l e a l e u n u i s t i l o u g i c e l e a l e u n u i i zeci de grame.PucAteva de calculator buzunargi carecAntiresc pe neli o piciturd de sAnge o bandeletldin hartiegi introduceli-o de sunt va o acesta afiga cifrd.Bandeletele culoare in dispozitiv; CAnd plastic careau doui mici pitratecolorate. sublire fAgiidin i5i puneli o picdturdde sAngepe p5tratelecolorate,acestea din de in schimbd culoarea, funcliede cantitatea zaharuri sAnge. glicemiadumneain intervalul care se situeazd Puteliidentifica pe bandeleti o scalS culori. de cu culoarea de voastrd comparAnd de ci in acest nu veli obline o valoareexactS, o evaluare tipul fel sau sau ,,preamare".Orice glucometru ,,scdzuld", ,,acceptabild" a corectd glicemiei, vd va oferi o evaluare de bandeleti culoare dacdurmaliatentinstrucfiunile. PASUr : OSPAIUL U LICHIDE C schimbare viefii gi a sdndtda Pentru facecea mai dramaticd a gi pentrua oblinemaximulde beneficii pe de !ii dumneavoastrd cu urmadieteiYoung,ar trebuisd incepeli un ,,ospi[cu lichide" de la zile.CAndili-vd el ca la curdlenia primdcu durata 14-21 de de esteaceea a vd cu lichidesaucurS!5riii var5.ldeeaosp5lului in de scipaorganismul excesul aciziacumulali anii de alimende tafie deficitard, bogatl in zaharuri,de a vi scdpade microorgatoxice ale acestora, a vd de gi nismelenegative de degeurile gi de a normaliza glicemia de a ingi detoxifia sAngele lesuturile, a el De cepeprocesul vindecare pancreasului. asemenea, vd va de ajutAndu-vd regisi[iun pH gi sI normaliza digestia metabolismul, echilibrat.

masi
+ 45 minute + 20 minute 110 100

200
190

285 300

Este dorit sI vd testali glicemiamai frecvent de atuncicAndvi simli!iriu, daci bSnui!i scddere glicemiei, o inainte a vd urca a de la volan daci suntelisub tratament insulinl sauantidiabetice cu orale,atuncicdndfaceliactivitdlifizice,dacdaveli reacliifrecvenpestenoapte, te la insulind dacdvd trezili cu valorifoartemari ale glicemiei,atunci cAnd vd modificatitratamentul insulind, cu

82

Robert Young& Shelley O. Young Redford

tru bolnavii de diabet

83

Un alt motivpentru regimesteo curd!ace carespunem acest re va devenievident atuncicAndil vefi simfipe propriapiele:el (gi are un efectlaxativ exactastae de dori0. Degeurile acidedin organism dispar la sine,ca bdtAnd palme;organismul de din trebuie sd le expulzeze. PAnS cAndvedeli cum reaclioneazd organismuldumneavoastrdospSlul lichide, la cu faceliin agafel incAt - unii oameni aveanevoie 5ase sdavelio baie?napropiere vor de pAnd zecevizitela toaletd zi. la pe Durata exacti a fazeiospiluluicu lichidevariazd la perde persoani, funcliede nevoileorganismului de felul soani la in gi saucum reaclioneazd acestregim.De obicei,dupi doud sdpla tdmAni veli fi gatasdcombateli diabetul, durata dar optimdestede trei s5ptSmAni. Atenlie,nu estevorbadespre post negru!Veli puteamdnca oricAtde mult gi oricAtde desveli dori. Vi invit sd mAnca{i atAt cAtsdfili satisfdcut, indopat.ldeeaestede a mAnca principal nu in legumede culoareverde gi, in aceastietapdde inceput,intr-o formd lichidd- supe-creme, sucurisau shake-uri. Veli aveain meniugi cAteva legume carenu suntverzi:rogii,limAi,ardeigras, jicama(unfel de cartof gi mexican) uleiurisdnitoase. Daci avelisenzajii dureroase foame,nu uitalicI primele de suntde obiceicele mai puternice; celedin urmd,vor incetagi in puteachiarsd simfiliun val de energie urmare ingerdrii s-ar ca a d e a l i m e n t g i b d u t u ra l c a l i n e . e i Trebuie be{icel pufinpatrulitri de bduturd sd verdepe zi, in(saupe lAngd) litru de apd purdgi patrupahare 220 clusiv un de ml de suc proaspdt legume din verzi (diluatcu zece pirli apd). incercali facelisucdin castravete, broccoli, sd napi, lelind,ldptuci, varzdde Bruxelles, bame,pir, germeni orz, creson, pdtrunjel, de varzd albd, spanac germenide lucernS. Dacd aveli glicemia Ai pulin sucde morcovisaude sfecld, [iscizuti, puteliadduga dar legume conlinutcrescut zahdr, neli mintecd aceste au de carese prin concentreazd stoarcere, cd utilizali-le numaicAndavefi aga gi categoric nevoie evitali-le atunci avelihiperglicemie. cAnd

Se ,,culichide" pentrucd tot ce Acestae ,,ospd[ul". numegte orgapriml fazl estelichid saupiure.Astfel, in consumali aceastd Ln pentru digestie. mod pulindenergie de aL nismul nevoie foarte zilnic5de din utilizim mai mult de jumState cantitatea normal, pierdere energie de aceasta stopand digestiei. in energie procesul pentruregeneputeas-ofoloseascd va pentruun timp, organismul nutritive de celor 75 de mii de miliarde celule.Substanlele rarea sub din alimentele forml de piuresausucdevinde 20 de ori mai multdapd. corpulprimegte Totodati, pentru organism. accesibile tipic al unei zile de ospdf urmeazlprogramul in continuare, doudsau aceste plusun plande meniu,ca ghidpentru cu lichide, gdsi informafiimult mai detaliate trei sdptdmlnide inceput.Veli in suplimente capito7, gi alimente apain capitolul despre despre de culinare care lul B, iar in capitolul10 v5 vom oferi reletele general,iatd cum aratao zi tipicd pentru aveli nevoie. Dar, in dieti: aceastd
7 AM (sauIa trezire) cu | 1-1,5 de bduturlverde pulpdsaustrecuratd Suplimente BAM Supd Suplimente 9AM Suplimente 9 AM - prAnz verde | 1-1,5 de bduturd A 1O M Suplimente 1 1A M Suplimente 1PM Supd Suplimente 2_5PM verde 1-1 | de bbuturd ,5

84

Robert Young& Shelley O. Young Redford

bolnavii de diabet

B5

Suplimente 6PM SupI Suplimente 7_9PM 1-1,5 de bduturd | verde apddistilatd clorit sodiu sau cu de gilSmAie Suplimente Putefimodificaacestplan in funclie de programul dumneavoastrd zilnic.Lualisuplimentele forml de capsuld masd, sub la iar pe celelichide, inainte mas5. de Toate supele pasate mitrebuie in xer saucu ajutorul robotului bucdtirie.DacI vi sefacefoamepe de parcursul zilei,puteticonsuma multdsupd mai saumai multdbduturi verde.Puteli, asemenea, facelisuc strecurat legume de sd din (nu proaspete morcovi sau sfeclS aceastd in fazd,,deoarece conlin mult zahir - cu excepliacazuluiin care aveli glicemiascizutd). pentrubduturigi shake-uri capitolul10. puteliobliCdsili retete in ne un maximum efect de alcalinizant sucului al strecurat legume de verzi diluAndu-l astfel: partesuc Ai zece pi(i apd distilatl,plus o cincipicdturi cloritde sodiusausilicat sodiu. de de Dupdcum veli vedeacAndvom ajungela capitolul va trebuivd programali o 9, 9i perioadd timp zilnicdpentru de exerciliifizice. Fiecare urmeazd zi reperele generale mai sus,rotindu-se de supelegi shake-urile dimineala, prdnzgi seara, la dupd cum urmeazd: Ziua 1 SupS-cremi broccoli de SupbPopeye Supi vindecitoare Ziua2 Super-shake verde,,AvoRado Kid" Cazpacho Madrid(dinDierayoung) SupIAsparaZincado

Z i u a3 d Supd elelinI Madrid(din DietaYoung) Cazpacho SupIAsparaZincado Ziua 4 cu in de Supd-crem5 legume; timpul ospdlului lichide proasjumdtate laptede migdale gi de o utilizali ceagci p5tin loc de tofu) (din DietaYoung) Supdfalsdde mazdre (din DietaYoung) Minetrone Supd
Ltua 5

de in5/conoPidS Supd 1el (dinDietaYoung) Supi cu bucdlide legume broccoli(din DietaYoung) de SupS-cremd Ziua 6 Supi Popeye vindecdtoare Supd Kid" verde,,AvoRado Super-shake Ziua 7 de Supd-cremi broccoli (din Minestrone DietaYoung) Supd in verde"(din DietaYoung; timpulosCocteil,,Puterea cu inlocuilisfecla felindsaucastravepdfului lichide, cu te) ZiuaB conoPidd Supi de broccolii Madrid(din DietaYoung) Cazpacho Kid" verde,,AvoRado Super-shake Ziua9 verdede cruditSli Supd de Supd-cremd broccoli SuPivindecdtoare

B6 Z i u a1 0 Supapopeye Supd lelinilconopidi de Supa-cremd legume; timpul osplluluicu lichide, de ?n folosilio ceagcd jumdtate laptede migdale loc gi de in de tofu) Zilele 11-21 Repetali ciclul,incepAnd ziua 1. cu Repet, putetipersonaliza acestregimdupdgust,daci estene_ cesar. succesiunea preparatelor are nimic magic,agacd nu e nu nicio problemi dactrvrefi sr consumali anumiipreparat un favorit in fiecare dimineald saudacdnu forosilio relete carenu vd place sauutilizali numailegumele carele avelila indemAnd. pe PASUT DIETA 4: AtCALtNA in capitolul7, vom abordaamdnunlit acest subiect, cd pe aga momentvreaudoar sd vd recomand plan de alimentafie un sdrac in carbohidrati proteine, bogatin grdsimibenefice. gi dar turu.t"risticile alimentelor care le putefimancafrri restriclie ale pe gi celor pe caretrebuiesd le evitafivor fi detaliate capitoiulurmiin tor. La fel ca in cazul ospdfului lichide,atatatimp cat vd mencu alimentelor !ineli in parametrii alcaline, puteli mancaoricatde mult gi oricatde desdorili. Nu trebuiesd vi fie niciodattr foame. Dar mdncalipulin gi des (celputin gase mese), rocde trei mese in imbelgugate zi. Pulingi desestedeseori pe mai binedecdtmult gi rar. Dieta Youngeste,de fapt, un plan pentrutoatl viala _ mai mult un stilde via!tr decdto simpltr dieti. Nu puteliinvinge diabetul urmand sfaturile aceasti din cartegi apoi revenind stilulde la viafd gi alimentafia dinainte- decatdaci vreli ca diabetulsi reapar5. Dar cred c5, dupd ce veli vedea cat de bine vd simlili

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 87

nu intr-uncorp cu adeviratsdndtos, veli dori sd vd intoarcefila v e c h i us t i l . l tntreaga viali, iar diesd Acestplan esteconceput vi schimbe fdrd ta Youngva deveniun lucru pe care-lveli facein mod firesc, cu Totugi, trebuisd incepeti o abordare ar a trebuisd vI gAndili. un de in Ea mai structurat5. constd dietaYoungoficialS, program '12-16 pentrua vd invdla luni E slptdmAni. nevoiede trei-patru celulelecu un nou mod de via!5.Ca sI nu mai spunemci gi trebuiesdinvdlaliun nou mod de a vi hrini, de a dumneavoastrd peste noapte. Este proun gi gAndi de a trdi.Nimic nu seintAmplS s n c e s , u u n e v e n i m e n ti n g u l a r . 5 PASUT: SUPUMENTETE in capitolulB vefi gdsitot ce trebuiesd gtili desprefolosirea minerale, sdrurigi plantealimentare vitamine, suplimentelor Utilizarea diabetului. in cadruldieteiYoungpentrucombaterea procesul de vd corectda suplimentelor va ajuta si parcurgeli gi celule organismul sd vi construili s5 schimbare, vd purificali legarea vor noi, sdndtoase. Suplimentele ajutala neutralizarea, 9i gi bacteriilor a ciupercilor acizilor,la retransformarea eliminarea pe in parazite microzime utile,aducAnd organism, calenaturain gi interior. de 15, stare armonie echilibru o P A S U L : E U $ O RS Ae r t S U CV E R D E 6 importanla vom vorbi mai pe largdespre capitol, in urmStorul - api sindcu a hidratdrii constante organismului apddin belgug are oamenilor nevoiede verde".Majoritatea toasd gi ,,bduturi un zi. cel puJin4 litri de bduturiverdein fiecare Eu recomand greutatea Acestlucorporald. 13 litru pe zi pentrufiecare kg din permiteorganismului sI deoarece criticS, cru are o importanf5 a elimine degeurile cide 9i face mediul intern mai alcalin, gi permilAndu-i sevindece si se regenereze. sd

i
i

BB

Robert Young& Shelley young O. Redford -

B9 :-tl influenleazd dupi cum 9i fiziologia fiziologia, vi poateinfluenla psihicul. puterunortrdirinegative stresul inclusiv de in situaliile stres, elibereasuprarenale gi furia,tristelea frica,glandele niceprecum pentrulupti organismul carepregeteste hormonul zi adrenalina, dd Adrenalina saufugd,pentrua vi menlinenivelulde energie. glicemiei, ce transmifapt pentru cregterea semnalul organismului pentrua legaglumai si te pancreasului elibereze multi insulind lntregul energiei. pentru oblinerea la cozagi a o transporta celule, o unul pozitiv,menit sd furnizeze exploziede este mecanism problematice. sd cu energie ajutorulcdreia putefiiegidin situaliile continubfiri oprire, glandelesuprarenale ins5. dacd stresul penla gi la extenuare nu veli mai avearesurse cares5apelali ajung se organismului vor descompune Celulele tru a facefaldgreutSlilor. cererilede pentrua satisface pentrua eliberaglucidelenecesare din ca va iar energie, organismul deveni, urmare, ce in ce mai acid al la 5i gi veli intra?ncerculrezistenlei insulind, hipoglicemiei higrditoaprobabil unul saumai multesimptome perglicemiei, avand dureri in diferitepdrli ale corpului,dureri de cap, re fime1eald, diabet. digestive) in celedin urm5, tulburdri 5i, in parte stres vialade zi cu zi, in mdsurimai de Avemcu tolii lui maresaumai micd,gi de multeori gestionarea e un lucruugor de zis gi greu de ff,cut.CelorcdroracautSajutor pentrua invdla the carteaPracticing Postresulle recomand cum sd gestioneze de concrete), Eckhart prezentuluiin exercigii wer of Now (Puterea Tolle. dintredispozilegdtura despre doarun exemplu Ca si vede{i in efectuat Japonia, la gi diabet,sd ne gAndim studiulrecent lie mai metabolizeazi bine glucoza cd diabeticii L"r" u demonstrat Parin bunS timp ce au mAncat. ingeratd dacdau avuto dispozilie timp o coin vizionand acelaSi ticipanliila studiucare mancau cei mai micddecAt careau o medieau avut,dupl masa, glicemie - faptvalabilatAtpentru cu dicei plictisitoare audiat prelegere o abetde tip 2, cAtgi pentrucei fdrddiabet.Cercetitoriiau avansat consumul glicemia deoarece miregte poatereduce ipoteza rAsul ci

BAUTURA VERDE
Combinali litrude api distilatd r6 picrturide cloritde sodiusausilicatir un cu de sodiu 9i o.linguri!tr purbere de verde.Futegi adduga ringuri[i de purbereji o

di1,Sermg.nisoia, de degi acest lucrueste oplional. inghigili lingurild t tsau de purDere germeni soiagi apoibeli imediat orn de bautura verde). Dactr doriJi,
puteliadluga suc proaspdt ltrmAie. de

Am flcut,diabet tip Z j1 de 1992.Luam2,5 mgClucotrol (un antidiaXL ,anut betic oral) 5i mergeamzilnic s5-micontrolezglicemia,dar ea rtrmAnea prea ridicattr. Asta,pantrcand am inceputstrconsumb5uturaverdecu picdtuii alcaline. Am ?nceput lin evidenfavalorilor glicemiei,pentru a vedeadaci si aparevreo diferenfS. Dupi dour zile, glicemiamea se situain intervalulacceptabilgi a rrmasastfel,chiar gi dupd ce am rncetat mai iau clucotrol. Disi abetul meu estecontrolatgi se parecd funeia pancreasului refrcut.Chiar s-a ci e un miracol!

=:-*--::i

PASUL EXERCT]IltE 7: FtZtCE Pentrua vd pdstra celulelesrnitoasegi organismul alcalin, avefinevoie exercilii de fizicezilnicegi,totugi, efortul fizic poate determina cre$terea aciditelii organ ismul secretel" ui. u*er.i1ii lo, fizicecorecte suntdezvdluite capitolul9. Vestea in buni estecd e nevoie doar15 minutepe zi ca sdvr puneliin migcare de intregul corp, astfel incat sd stimulali circulalia sangvinr, reduceli sd glic e m i a s de l i m i n a fa c i z i id i n o r g a n i s m i s r d e v e n i !m a i p u t e r n i c , , i g i mai flexibilgi,in esenJi, sdndtos. mai PASUL CONTROLAIT-VA B: NtvELULDE STRES Trdirile afective bune,rele sau indiferente au un impact m a j o ra s u p r a c h i l i b r u l u iH - u l u g i a n i v e l u l ug l i c e m i e p s i h i c u l e p i i. i

90

Robert Young& Shelley O. Young Redford

pentrubolnavii de diabet AIWPM AIWPM AA/VPM AM/PM (indicali orele) Suplimente Biuturi verde Piciturialcaline soia germeni Pulbere esenfiali Acizi gragi Multivitamine Crom/vanadiu NADP Magneziu Zinc vegetal Purificator Stimulent Pancreas Altele:

de energiesau pentru cd rAsulinfluenleazd sistemulneuroendoc r i n , c a r ec o n t r o l e a z n i v e l u lg l i c e m i e i . l

PASUr9: URMAR|T|-VA PROCRESELE Poatefi greu sd vedeli cAtde departeali ajunsdaci pierdeli punctul plecare, sI nu maivorbimdespre din vedere de ca detaliile drumuluiparcurs. insemndrile consecvente foarteimporsunt tantein luptadumneavoastrd ?mpotriva diabetului. recomand Vd s d! i n e Ju n j u r n a lz i l n i c . i Pentru inceput,nota[i-v5 pentrua obtoatevalorileglicemiei, servaeventualele tiparegi pentrua vedeacum se stabilizeazS, mul[umiti eforturilor dumneavoastr5. vd va oferi o motivare Asta pentrua urmain continuare programul. asemenea, constantd De notali ceeace mAncali ceeace be!i, precumgi suplimentele 9i pe alimentare care le luali, pentrua puteaimpdrtdgi medicului informalii pentrua vedeacum se coreleazd nivelul gi aceste cu glicemiei. in plus,daci vreli sI !ineli un jurnalca modalitate gestiode (vezimai jos),poateveli dori si-l adlugalila restul narea stresului informafiilor. Ve{i fi surpringi constatali puteli gisi coressA cd ponden[a intredispozilia gi stres, de o parte, glipe gi sufleteascl pe de altdparte. cemie, Printre altele,o bundevidenl5 va permitestrvedeli cAtde ve bine 9i de repede sunt respletite eforturile dumneavoastrd. Multi dintrepacienlii mei au trebuit reducd sd dozade insulintr necesari c u p A n d a 5 0 %c h i a r n p r i m e l e 2 d e o r e . l i 7
Eviden(i zilnici Data_ (sdptimAnal) Greutatea Denumire Doztr Clicemie AM Ora Atv'l/PM AM/PM Ai\'//PM AM/PM AM/PM AM/PM
ClicemiePM Tratament:

A[mfi6i]eMicdejun: PrAnz: Cini: Custtrri: AP5,/suc: fizice: Exercilii Tip: Durati: Observatii:
in existenttr multecelule o fosfat, enzimtr dinucleotid * NADp - Abreviere la nicotinamid adenozin de

GANDIRIIPOZITIVE 1O: PASUT PUTEREA in va diabetului depinde maremtrsur5 in Succesul vindecarea pozitiva. atitudine o de dumneavoastre a vtr pastra de capacitatea gi numaidumsuntfoarteputernice afective gi Candurile trtririle neavoastrdputelisSIecontro|ali.CAnduriIegiemolii|epozitive

92 I9b"4 O. Young Shelley Young & Redford

ajutdla menlinerea gi armoniei homeostaziei interne, in plan atAt fizic,cAtgi psihic, cAndcelenegative pe stimuleazd descompunereacelulelor, eliberarea glucozei acumularea acizi?nexces. gi de Ceamai buni calede a rdmAne (gi echilibrat emolional alca_ lin la nivel fizic) esteconcentrarea asupra momentului piezent, asupra ceeace trSiliacum,asupra ceeace se intampldacum. a a incercali nu trdiliin trecut in viitorgi preluili sd sau clipaprezentd. candurilepozitive, cuvintele pozitivegi faptele bune vd energigi zeazd vI alcalinizeazd organismul. in plus,s-arputeasd aveli nevoiede o atitudine pozitivi pentru a respecta acestprogram, pulin la inceput.schimbarea cel nu esteugoard niciodatd, dietaYounginseamnd iar reconstruclie capitalS. Mai alesinceputul ospdlului lichidepoatefi dificil,decu oarece organismul cura!5 o marecantitate degeuri se de de toxice acumulate. Dar cred cr veli constata programulvd oferd in cd scurti vrememotivede gandirepozitivd,pe mdsurd veli simli ce succesul adancul in fiinlei.schimbarea petrece un nivelatat se la de profund gi intr-o manieri atat de cuprinzitoare, incat vd va oferi toateargumentele careaveli nevoiepentrua v5 convinge de de justelea cdii pe careali pornit.in scufttimp, nu veli mai avea nevoiesd facelieforturicongtiente a gdndi pozitiv:caracterul de pozitival procesului deveni va evident pentru cei din jur gi,ca toli rezultat, gAndipozitivin mod firesc. veli

C APIT OLU7 L Fieca hranasi vi vindece...

sd iar sd ca ,,Fie hrana vd vindece, leacurile vdhrdneascd'" Hipocrate nu glicemiei valorilor pentru stabilizarea necesard Alimentalia nu alimente preaacide5i din MAncali belgug arenimiccomplicat. multe legume si Trebuie mAncali foafteacide. evitalialimentele (benefice). treNu grdsimi s5 verzi,sd beli ap5 (bun5), consumali sd Trebuie in bogate amidon. dulciurigi alimente buiesd mancali atuncicandsuntelis5tui. din mancat des mdncali gi si vi opri[i indrumari,5i toateceluleledumneaAstae tot. Urmaliaceste de energia careau nevoie,fSri st fie vor voastrS puteas5 ob1in5 de Diabetulgi toate problemele sindtate de inundate zaharuri. Va trebuisI vd ajutali trecutului. vor insolesc fi de domeniul care-l fizicepotrivite, alimentare exerciliile cu organismul suplimente 9i alimentalia. dieteiYoungrdmdne lineli mintedoar, dai in centrul de nevoiede combustibilul atuncicdndv5 faceliplinul,cf, aveli de Nu cea mai bund calitate. vd pierdelivremeacu alimentele ale la proastS rezumali-v5 darurilesanStoase naturiipencalitate; infloritoare. tru a aveao sdnltate Nade de diabetului tip 1, efectuat Institutul asupra Un studiu cf, de din lional de sSndtate sUA pe o perioada zeceani, a aratat de glicemiei aproape normaligi menlin nivelul oameniicare-5i rinichilor nervilor. a de 9i reduc 70% riscul deteriorareochilor, cu riscului duce la cregterea parte,glicemianecontrolati Pe de altd insuficienlS vascular cerebral, accident de orbire,boli cardiace, 5i a renald,deteriorare nervilor,afecliunidermatologice altele. studiu de prevenire diabetului", a intitulat studiul clinic ,,Programul american, Nalional Sdnltate de de referinld 2001 al lnstitutului din

94

RobertO. young & Shelley Redfordyoung

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 95

a demonstrat concludent dieta5i exerciliile ce fizicereducriscul de aparifie diabetului tip Z cu panala 5B%. a de in unei $i asta, condiliile dietefoarte convenlionale. cinciCei sprezece de experienll cercetare ani gi proprie, plus doud studii controlate recente mi-auardtat dieta young are un efect mult cd mai insemnat. contribuie preintdmpinarea, Ea la ameliorarea gi chiarvindecarea numaia diabeturui tip 2, ci gi a celui de nu de tip 1. Mai mult,tipul gi calitatea combustibilului care-l pe furnizali organismului hotdrSgte dacdveli ,,promova,, la hipoglicemie de sau hiperglicemie diabet. alimentalie la o aciddva imfiingein cele din urmdorganismul directpeste granila bolii, in timp ce o alimentalie alcalinivr poate ajutasi nu auzitiniciodatd aceldiagnostic. Toateacestea datoreaziin primcipallegumelor se verzi gi a grdsimilor benefice. METABOLISMUT G RASIMILOR ldeeaprincipaliesteaceea a deprinde de organismul oblisd ni energie prin arderea grdsimi, nu de glucide de gi sauproteine. In cazul alimentafiei americane -, standard o alegere nefericitd organismul funcfioneazd special bazdde glucide.Dar grdin pe similesunt un combustibil mai curatgi nu lasi ?n urmr degeuri toxice,precummetabolismul glucidelor. asemenea, meDe prin tabolismul pancreasul lipidelor, beneficiazi un .up"ur,gi orgade nismului sepermite inceapd vindece i sr sd acest organgi celulele beta producdtoare insulini. Revolulion"r"a de obiceiurilor alimentare poateajuta strpreintampinali sd vindecalidiabetul vd gi (precum afecliunile gi cardiovascularecelelalte gi efecte iecundare ale acestei boli).

cAt sd organismul aibl combustibil dorili. Dar trebuiesI invlfa!i sdtul9i sI vi simlili atuncicAndvI simJifi vd oprili din mAncat sd de foame,nu atuncicAndsunsenzalia sdtulatuncicAnddispare intre gase noui mese gAt. teli plin pAnS-n Ar trebuisd mAncali 5i i s p d r e d u s e e z i , a d i c d e s5 i m a i p u t i n .N u t r e b u i e i f l i m A n z i ln i c i odatd. cAt lucruestesd mAncali mai mult aliDar cel mai important din enzimele Cititul distruge cu mentecrude,proaspete putin!5. pentrureacliile biochiimportanli caresuntcatalizatori alimente, organisCu in micece se desfdgoard tot organismul. cAtasigurafi va mului mai multe enzime,cu atAtacesta aveanevoiede mai sale pentru nenumiratele funclii. pulindenergie consumati cAt gdtite, folosili expunere o care in cazulalimentelor trebuie Celsius. sub mai scurtlla cSldurl5i preferabil 4Z grade SPIRITUATA LATURA lmediatce veli trece la o dietd mai alcalini, vefi simfi o iar este,in definitiv,ideeaprincipalS, fizicd.Aceasta schimbare de diabet. majorl pe careo urmdriliestesd sclpali schimbarea sd Dartrebuie gtitic5,pe misurl ce vd veli simlimai binefizic,vd rese celedou5aspecte alimenteazl veli simli mai bine gi psihic; mai puternic, Cu cu ciproc, o stradd doui sensuri. cAtdevenili ca cu atAtfizic,cAt gi psihic, atAtvefi gAndimai clar 9i vefi ac[iona lar fiinld lduntric5. asta, adevSrata mai bine gi v5 veli descoperi poateimbrica muldegi spiritualitate, ea ?nseamnd dragiprieteni, de cheiacdtrecea mai purSstare s5ndtaEa te aspecte. reprezintd bucuriegi fericire. dragoste, vitalitate, te, energie, mlnAnci legumele doar un alt fel de a spune: Astainseamnd existd Dar,firegte, cI V-ampromis nu estecomplicat' din farfurie! pentrua vi conpe caretrebuiesd le cunoagteli cAteva indrumdri principiile bazd, de tura drumul.in acestcapitolsunt explicate lor importanlei vd va uSura cd in mai detaliat, speranJa inlelegerea difiatuncicAndsurvin ar cSldtoria. Faptele trebuisdvd motiveze elibera. vd cult51i. Cunoagterea va

cANoMAtpuftNiHsremruA MULr MAt

Pentru sinitate.este i;ppgrtant nu doar ce mAncali, ci gi cum mAncali.Trebuie sd mAncaliatAtcAt este necesarpentru ca

96 I9!9[ !:Yorns & Shelley Red E L t M t N A IZ A H A R U R T L E t

DietaYoungpentrubolnavii de diabet 97

_
pentrua in sd incercali o luali sub forml de picdturi, timpul mesei, glicemia. de mai iduce nivelulglicemiei aproape normal. au in efectuate Danemarca ardtatc5 extractulde 5. DouS studii pe Soareci rezultatele Sunt alteptate intre limite normale. aJus glicemia rebaudiana " careau f5cutun testde toleranli ; cu in li unui studiuefectuat Brazilia, voluntai'i :l la elucoze. au de extract 5. rebaudiana avut gli- lr Cei cirora li s-aa4minislral i fatdde cei clrora nu li s-aadnrinistrat' il curi" mai mici lr=._..'-.-

Renuntali toatealimentele rnoderatc-. la care conlin cantitSli c s a um a r id e g l u c i d ei . t r ea c e s t es e n u m d r d e l em a i m u l t ed i r r t r e n a gi fructele sucurile fructe, cu legunrele amidonprede cerealele, precum5i lactate, cum cartofii, ignamele porLrmbul, gi produsele natutoateprodusele adaos zaharuri, cu de inclusiv ,,indulcitorii precum nu rali" mierea siropul ar1ar. sau de Organismul facedifeglicemiei renlaintretipurilede zaharuri; toateduc la cregterea 9i, gi la ca atare, cregterea aciditSlii sAnge lesuturi. din i A m e r i c a n cio n s u m im a i m u l t d e 1 5 0 g r a m e e z a h d r n f i e i d t c a r ez i ! N u m d r uc a z u r i l od e d i a b e t m a i m u l t d e c A f a f d1 9 5 8 , l r e iarconsumul zahir a cunoscut Nu si de aceeagi cregtere. e nevoie gi cu obezitatea. fac legdtura, Consumul zahdrsecoreleazd nu? de recente ardtat un exemplu, studiile au ci Ca si daudoarun singur paharde suc acidulat risculde obezitate indulcitpe zi cregte cu (gi dar la copii gi adolescenli nu vreausdvI sperii, circa65% 60% pe gi beauun pahar zi). dintreadolescente 74'l' dintreadolescen!i

d D u l c i u r i l ei,n d i f e r e n te n u m e ,p o t s e f i e m a i m u l t s a um a i Aga la cu siguranla fel de ddunStoare. c5 fili pulin dulci,dar sunt glucoza, fructozd, dulcitol, dextrini,dextrozS, atenlila: melase, zahamelasd, manoze/ manitol, maltoz5, lactozi,levulozd, miere, zahdrbrun,xilitol9i xiloalimentarS, sorg,glucozS roz5,sorbitol, se a cerordenumire terminl zd. Jine[i mintecA toatesubstanlele in se (degi toatezaharurile termine -ozd). nu in -ozdsuntzaharuri precum zaharina 5i evitali indulcitoriiartificiali De asemenea, 96% glucozd 4"1,indulcitori au 9i Acestea de obicei aspaftamul. pot artificiali s5 fermenteze sd se transfor9i indulcitorii artificiali. asupra formaldehidS careau efectnefast acizi- inclusiv me in de b e t ap r o d u c l t o a r e i n s u l i n S ' gii p a n c r e a s u l ua c e l u l e l o r
AREZAHAR? ATIMENT ACEST
:l

NU cUcEMtA uN iNDutctroR NATURAT CARE MARE$TE

in Pfanta Stevrarebaudiana esteun indulcitor naturalcarese geselte magazi-' naturald nelede produse naturiste. un gustdulce intens, Are estein intregime gi nu mtrregte de nivelulglicemiei. chiarare renume tratament diabetuAre al r dependen[ei insulind de artificialS. iui de tip i gi poatefl utild in reducerea gi Este nutriOameniide gtiinf5au aritat cI estesiguri gi nu estecancerigeni. printrecarevitamina rutini, l, A, tiv5, conlinAnd diferitevitaminegi minerale, gi cu zinc, magneziu fier. Peransamblu, cAttrecetimai repedede la zahir la i, planttr, atAtmai bine! aceasttr cu ' poateduce la sctrderea tensiuniiarteriaAfte studii au aritat cd S. rebaudiana poftei de alcool ,t le, la sctrderea inciden[eigripelorgi a rlcelilor, la scdderea apetitului(ceea ajutbla sldbi0.Esteutilizat5,i ce saude nicotin5gi la reducerea in de asemenea, tratareainfecfiilormicotice gi chiar a canceruluide piele, prin aplictrrilocale. : Pentrunoi ins5, cel mai importanteste efectul asupradiabetului.Cei care ll pentrua regla i' practicdmedicinaholistic5folosesc mulli ani 5. rebaudiana de
li

sigurdaci un alimentconlinesaunu zahdril putelitesta in caz cd nu sunteli (de'i acestea funclioneazl in cazul nu cU ajutorul Clinistixsau Keto-Diastix pe Produsul care vre(i sd-ltestalitrebuies5 fie.lichid, ala lactate). produselor in ci s-arputeaca mai intAi sd-ltransformali piure sau suc sau s5-lmestecati! de cu Clinistixsau Diastixde la farmacie. cdt culoarea pe PutelicumpSra de cu de bandeleta test estemai deschisS, atat concentratia zahlr este mai glucozei concentratia sau 9i mici. PuteliutilizaClinistix Diastix pentrua testa

-.-:-:j l U M I T A T I N c E s T l AD EC A R B O H I D R A T I cei chiar 5i carbohidralii cu transformi uSurinle organismul e c d l i m i t a l i - vlia a l i m e n t e ls d r a c e ii m a i c o m p l e c gn g l u c o z i ,a g a

RedfordY

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 99 mai r ciolcolata.in afarS cofeintr, aceasta contineincSdoi acizi toxici' de precum algele. . Ciupercile comestibile, 9i r Droidiile,at6tceade bere,cAt5i ceaalimentartr. . Produsele bazdde mal1. pe r Alimente gi condimentele sau oblinute prin invechire,inclusiv fermentate de sau monoglutamatul sodiu (9i orice aliment preparat sosulde soia,ofetul de de sosde soia,olet saumonoglutamat sodiu,precumsosurile salatl sau cu tradilionaliaponez varza murat5,iaurtul, miso (preparat sosurilemarinate), sub formi de sossaucreml), tempeh(un produsdin boabede soiafermentamuttar, ketchup,sosuripente), mdsline,murdturi,hrean,tamari,maioneztr,

in carbohidrali. Trebuiesd ve concentrali asupra legumelor verzi, proaspete, renunlAnd cea mai marepartela produsele in fdinoase din grAu, orez,orz, ovlz gi mai alesporumb,precumgi la cereale, paste,produsele patiserie toate celelalteprodusederivate. de gi Da, gtiucd acest esteexactopusulfaimoasei sfat piramidq alimentare,care are la bazi pAinea, gi pastele, ce cerealele, orezul Tot pot si spunestec5, dupSpdrerea piramid5 mea,aceastd alimentari estereletaunui dezastru pentruoricinegi in special pentrudiabetici.Eaconstituie bazaunui bombardament zaharuri cu asupra organ ului, ducdnddirectla hiperaciditate. ism Cadili-vela urmdtorul lucru:cdndfermieriidoresc sd-gi ingrage vitele pentrua le sacrifica, hrdnesc le aproape exclusivcu cereale,dieti care ar primi categoric aprobarea celor careau creat piramida pricina. cu (maltozi) Zaharurile cereale din fermenteazd gi se transformd acizi,iar viteleacumuleazd in depozitede grisime pentru legaacegti a pdstra acizigi a-gi pH-ului.Daci echilibrul ar trdi mai mult,ar facecategoric diabetde tip 2. Orice glucidein plus in organism, la carbohidrali alte de la tipuri de glucide, carenu suntfolosite pentrua se obline imediat energie celular5, fi descompuse fermentare bacteriigi vor prin de ciuperci parazite, le determindnd cregterea aciditeli organismul i ui. Dar, dacdreducefi gi carbohidralii toateglucidele alimentajie, din veli obfinenu doar o sclderea glicemieigi a aciditilii, ci gi a colesterolului.

trufripture.

LACTATE LAPTELE PRODUSETE $l este lactate in bogatd produse mea,alimentalia Dupd pdrerea Si ale principale diabetului. luim exemplul una dintrecauzele de primulloc in lume la consumul lapte ocupS aceasta Finlandei: unuistude a dar de vacd, 5i ca inciden!5 diabetului tip 1. Potrivit diu din 1gg2 publicat in revista New England lournal of intre copiii finlandezibolnavi care a fdcut comparafia Medicine, boal5,la primii s-augdsito de diabet5i cei carenu aveauaceastS impotrivaproteori de concentralie $apte mai marea anticorpilor a un studiufrancez oblinutrezultate de inelordin laptele vaci. ale crescutS o gi de asemindtoare a gdsit, asemenea/ concentralie din la anticorpi o cincime copiiprediabetici. acestor dintrealimenclar Un studiudin 1984a demonstrat legStura persoane samoade Vest9i singapore, din talie5i diabet,urmdrind de zeroa diabetului tip 1, care aproape cu incidenld comunitdli a diabetului lncidenla NouaZeelanda. sau s-aumutatin Australia ajungAnd sau doui, in crescutvertiginos decursde o generalie sau din Australia Noua ZeelandS. rapidegaldiu .uu a nativilor in Dintre toli factoriide mediu care s-auschimbat viala acestor in fost cea mai suspectat5. a alimentaliei emigranlilmodificarea de a efectul fostdeosebit spectaculos. din .".u1 indiuizilor Samoa, prinde din Samoa Vestdoul produse locuitorilor Din alimentalia de lipsesc: grdul9i laptele vacd. occidentale ale cipale alimentaliei

O. l()Q Robert Young& Shelley Young Redford

.-

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 1Q1

Alte doveziale legdturii lactate vin dintrediabetgi produsele d e l a c e l em a it i n e r e i i n l eu m a n eM a i m u l t es t u d i ia t A t p i d e m i , e f . ologice, gi clinice, aritatcd alSptarea sAn(gideciexpunecAt la au rea mai tArziela laptelepraf pentru sugari,avdnd la bazl irr general laptele vaci) reducerisculde diabet.Cu cAt copilLrl de esteal5ptat sAnmai mult timp gi decicu cAtarecontact la mai tArziu la laptele praf pentrusugari, atAtestemai scizut risculde cu diabet. Consumul excesiv produse de lactate incarcl organisnrul ctr lactozd un glucid-, ceeace determinS cerere o crescuti inde sulind, intrAndu-se astfel cerculvicios.Fermentatd cdtreciuin de percileparazite lactozacreeazd acumulare acid lacticin o de o r g a n i s m . e n t r u r e f a c e c h i l i b r up H - u l u d i n o r g a n i s m e b u i e P a i l tr sdeliminali alimentalie produsele din lactate.
il il- _ a

CARNEA vacilor cu cereale? Vi amintili ce vorbeamdespreingrSgarea pentru sunt sacrificate Ele nu trliesc suficientde mult (deoarece de aiimentalia carne)ca se ajungasd suferede problemelecreate Ior,darcAndleConsUmiCarnea/preieiaciziiacumUIatiinmugchii gigrdsimeaIor'ChiarfirSaceIpotopfina|decarbohidra{icucare produc o cantitate sult hrlnite vacile, alimentelepentru animale Carnease digerl greu, uneori pe mare de acizi cAndsunt digerate. sd pum p a r c u r s uu n e i z i l e i n t r e g i ,s u f i c i e n t . d e u l t c a s d i n c e a p l l in sine' trezeasciin tractul digestiv.(Acestlucru estedezgustdtor produce 9i acizi') dar, aduceli-vaaminte, asta inseamnd 9i ci p o a t ef i c o n s u m a t i n o d noioup" lumetate in energia rganismului r a d i g e s t i e l p r o t e i n e l oa n i m a l e ' p r o c e s ud e l animalele in care sunt crescute sacrificate 9i ntodului Datoritei conline de multe ori concenUnite, carnea pentrucarnein Statele 5i toxinele 5i rnari de llacterii 9i ciuperci parazite,.grecum tralii pe Carneaconservatd termen lung pencu acizii asociate acestea. 9i, de fapt, parlialfermentatd prin urmatru consumul uman este, g e n e r a t o a rd e a c i z i ' e r e ,e p l i n i c u a c i z i9 i m i c r o o r g a n i s m e
i^il

POVESTEA fOEt tul

i
j
l

Am fost recent diagnosticat diabetde tip 2. Clicemiamea pe nemAncate cu era de'l 78 gi sirea la 345 la doutrore dupd micul dejun.M-am decissI incercdietaYoungpentrua-micontrola diabetul. Dejaconsumun litrude b5u- r turd verdepe zi 9i acum am inceputsi iau gi suplimente pentrususlinerea ,' pancreasului a glandelor gi suprarenale,linguri din fiecare, trei ori pe zi. o de De asemenea, crom,vanadiu, iau vitamina 9i calciu. C Mi-am inbunitSfit dieta,inv5tand evit dulciurile9i carbohidra{ii, am gi sd 5i devenitun clientobignuit magazinului alimente al de sindtoase. inceput, Am strcitescmai frecventca oricAndetichetele produselor alimentare. Am trecut de la fulgiide ovlz la hrigci pentrumiculdejungi de la laptela laptede soia. , Am renunlat produsele la gi lactate cumplr pAinefdrl drojdiegi biscuilidin 1; secarS. Intotdeauna mAncat am multelegume, acumm5nAnc mai multe., dar Ai UimitorestefaptulcE nu mi-edelocdor de vechea meaalimenta[ie. Secretul :l consti in faptulcd mAncarea interesantS, este coloratdgi gustoasS. Dupddoud luni de la inceperea program, sldbit11 kilograme; acestui am mai trebuiesi mai dau jos doar trei pentrua a.iunge greutatea 9O kg, pe care la de o aveam timpul facultAlii, in cind practicam Clicemiape nemincate sportul. a ajuns la 111.Medicul meu a fost uimit de progresul spectaculos rapid. gi dieteiYoung. $tiu cI am trlit pe pieleameamiracolul ::

'

iHcA vA MAI TENTEAZA?

i:

L. .,
^ ^.,i+^ -arnar lfl rrmxtn2rea i i carnea'iiate rurmetoareal Dacdaveli nevoieclemai multe motivepentrua evita este: li in (9iproteinele animale general) Carnea listd. . Bogate colesterol. in . De obicei,plinl cu antibiotice hormoni' 9i -t- . colitd,cu obeziboli cardiace, de . Corelatd riscuricrescute a facecancerr cu rAndfiind diabetul' nu tate,precum cu multealteafecliuni, in ultimul 9i 9i de 200 de ori mai mult pamant de 100 . soticltanta ientru mediu.E nevbie deorimaimu|tSapapentruaseoblinejum5tatedeki|ogramdecarnefapde

;iriri ei eroziune, i #nffi;;;;;; e I re.cl teuriIe animaIe (incIusiv ceIe ea19asel.91-1"ti:9t:!ry9!li!:

plt^liilX'i::::T::l sau gvoc3do altaliment lr*at* dekilogram'de Y:g"-ti! necesiti despsdurizone iarin unele

lQ!

Robert Young& Shelley O. Young Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 103

S-adovedit, prin studiile pe efectuate animale incd din 1954, ci aciduluricprodus prin conservarea cdrniidetermind diabet, iar acidulsulfuric formatareaceleagi efecte. 1989,oamenii gtiin de inld au adusdovezi cum c5 nutrelulesteo sursl importantd de toxine la animalelecrescutepentru carne degeurilede microorgansime existente porumb,alune,seminle bumbac, in de orz gi din grAuaparin lesuturile animale destinate consumului. $i s-aconstatat aceste cd toxinesunt rezistente c5ldurdgi, prin urla mare,nu dispar timpul gltitului!in plus,alimentalia in bogati?n proteine poate animale determina cregtere glicemiei. o a Oricum,oameniinu suntmenilisdfie carnivori. Tubulnostru digestiv estelung gi complex, conceput pentruabsorblia lenti a alimentelor vegetale gi complexe stabile. Adevdratele carnivore au intestinele scurte mai simple, mai gi pentruun timp de tranzitminim. Ca sd nu mai men[inonlm collii gi maxilarele destinate sfdgie r i ic i r n i i .

cE sA trlArucAtvt
Acestea fiind zise,nu vreausd insist inutilasupra alimentelor pe care nu trebuiesd le consumafi. Mai important este marele belgug naturii,care ne oferi alimente adevirathrinitoare al cu pentru toatecelulele organismului. Urmdtoarea secliune acestui a capitolvd oferd,agadar, privirede ansamblu o asupra celor mai sdnitoase alternative pentru organismuldumneavoastrd. Alegeli intotdeauna alimenteintegrale, naturale, organice, gi neprocesate nerafinate. consumali-le crudecAtmai mult posibil. $i

MANcAII cRAstMl
Da, grdsimi. Ceeace ,,gtie toatl lumea"despre alimentalia sdracdin grdsimipentrua aveao inimi sinltoasdesteeronat.Sau cel pulin parlialeronat.Este adevdrat un consumpreamarede ci grdsimisaturate parlialhidrogenate estesdndtos. acestea gi nu Dar nu suntprincipalii vinovalisau,cel pulin, nu aclioneazi singure.

siracd in principii nutritive Adevirataproblemi estealimentalia numaiin glucide9i grSsimi partegi careestebogatS din carefac in nu crdsimile uleiurile sunt, sine,cevariu. Adenestrndtoase. 5i pentru fi a de nevoie grasimi are cd vdruleste organismul absolutd horpentruoblinerea (lipidele) sunt necesare sinitos. Crdsimile neumugchi, pentruarticulalii ca 9i aclioneazS proteclie monilor, membranaceluIari acizii,stimuleazdcreierul, formeazd tr alizeazd, in o organismului. dietdsaracd grienergetic 5i oferi combustibil insi, trebuiesi alegelicu cu simi estepericuloasS! toateacestea benelrlce crSsimile pe grdsimile cares5 le consumali. inlelepciune dumneavoastri mai importantelemental alirnentaliei vor fi cel glicemiei al insulinei' nivelului gi 9i pentru reglarea controlarea pentrucombaterea sunt Lipidelemononesaturate impoftante p u d i a b e t u l uS d l u l m d e e x e m p l u l e i u ld e m i s l i n e :u n s t u d i u u i. care MedicalAssociation, a of blicatin 1994in lournal American luni,a de2 timp de 5ase cu 42 urmSrit de pacienli diabetde tip monstratci, fa!5 de o dieti sdracdin grdsimi 5i bogatd in mononein o carbohidrtali, dietSbogata ulei de mSsline/lipide lmgi nivelulinsulinei al trigliceridelor. glicemia, reduce saturate recomandd ea o 9i Americanide Diabetologie portanta Asocialie toleranla pentrua imbundtSli in dietdbogatd lipidemononesaturate si incAtdiabetul astfel la gi la glucozd a reducerezistenla insulind, se leagl de mononesaturate mai bine.Crdsimile poita fi controlat de inima9ivasele sange. inlcusiv organismul, a acizipentru proteja sunt de grlsimi mononesaturate uleiul iele mai bune surse cand suntinfineprSjite avocado. 9i de misline,nucilegi alunele nu se descompun ?n erbAntate,grlsimile mononesaturate cea giagi(vezimai jos),agaci reprezintd mai buni sotrans-acizi pe9te. cele mai multeavantaje sau gdti!ilegume lulieatunci-cdnd a5a atuncicand esterafinat, suntanulate ale uleiuluide mdsline la ci aveligriji si folosiliulei de misline presat rece,virgin.El tamsubstanJe vitaminaE (ambele de esteo sursd beta-caroten 9i din tractulgastro-intestinal 9i acizii provenili poneazi excelent benefice gi precum o mullimede altesubstanle aciziimetabolici),

1Q{ RobeftO. Young & SheileyRedfordVg1[]g

bolnavii de diabet

105

pentrusindtate mai pulin cunoscute, funcJii precumformarea cu de hematiisinitoase,limitarea absorbliei colesterolului alidin mente,reducerea inflamaliei, stimularea secrefiei biliarepentrua ajutala alcalinizarea boluluialimentar carevine din stomac, producerea enzimelor careintervin digestia grdsimilor scdderea in gi nivelului colesterol circulalia de din sangvind. pe Crdsimile caretrebuiesi le evitalisuntcele saturate (din carnegi din produsele lactate) mult mai periculo5i, gi, trans-acizii gragi,numili gi trans-lipide. Trans-lipidele sunt uleiuri vegetale pdstrate artificial formi solidl la temperatura sub camerei, proin duseprecummargarina. inseamnd Asta expresia vegetale ,,uleiuri pa(ial hidrogenate" de pe eticheta produseloralimentare. Trans-lipidele utilizate prepararea sunt in prdjiligi a altor cartofilor produse fast-food, tip precum in produsele panificafie, gi de unde indeplinesc rolul de conservanli. Trans-lipidele mdresc colesterolul LDL gi scadcolesterolul HDL, avAnd efectnegativ doui un de ori mai maredecAt grisimilesaturate asupra raportului dintrecele doud fracfiuniale colesterolului. Pdrerea mea estecd cregterea consumului trans-lipide aflS la bazaepidemiei de se actuale de boli cardiace. Suntbunegi grdsimile polinesaturate in seminlele in, gdsite de Iimba-miel (Borago ului officinal primull, sem is), infelede struguri gi uleiulde cAnepS. grdsimi Celelalte bunedespre caretrebuie sd aflali sunt acizii gragiesenliali (ACE).Denumirea vine de la lor faptulcd suntesenliali pentru sdnitatea omului,trebuie ajungd si in organism prin alimente(sausuplimente nutritive), deoarece acesta ii poatefabrica. nu S u r s e lp r i n c i p a ld e A C Es u n tu l e i u r i l e e p e g t e i o g a m d e e e d g d u l e i u r d i n s e m i n ! e . e l ed o u l t i p u r ip r i n c i p a ld e a c i z io m e g a i e C 3 suntAEP(acidul eicosapentanoic) gi ADH (acidul docahexanoic) carese gdsesc pegtele in oceanic zone reci.AAL (acidul din alfa linolenic), care organismul transformiin AEp gi apoi in pe il ADH, se gdsegte plante. poatefi depozitat organism in in El pAnI cAndestenevoiesd fie utilizat (AEP ADH nu pot fi depozitate). gi

linoleic) AL 6 de doui tipuriprincipale aciziomega sunt (acidul Cele plante. in gesesc anumite care gamalinolenic), se 5iACL (acidul cea organismului. mai asupra ACE au multeacliunibenefice este cu din importantd, punctulde vedereal pacientului diabet, aciziidin singegi de a stimula lor abilitatea de a lega5i neutraliza ACE sunt ln (ajutAnd astfella scdderea greutate)' metabolismul de in nervilor cazuldiabetului tip 2. in degeneririi utili in tratarea acizilorgragiesenliali mea am vdzutcd administrarea activitatea de dozeinecesare insulini. poate chiarsdducdla sciderea pentruformarea omega 3 gi omega6 sunt necesari Acizii ACE De din organism' asemenea, tuturorcelulelor membranei impotrivapierderilor corpul prote.ieazd lubrifiazS articulaliile, 5i miopielii.Ei reducrisculinfarctului gi previnuscarea de cSldurS niveluprin cerebrale reducerea vasculare cardic al accidentelor ai total, al al colesterolului al lui ateiosclerozei, trigliceridelor, (inclusiv cele care de LDL colesterolului gi al cheagurilor sAnge organismul la saucangreni diabetici). vederii pierderea provoacd substanle pentrua produceprostaglandine, are nevoiede ACE inflapentrureacliile multor hormoni, pentruacliunea esenJiale pe animal studiile cromozomilor. gi matoare pentrustabilitatea tumorilor.Un pot inhibacre$terea metastazarea 5i aratece ACE diagnosticafi proaspdt diabetici pacienlii pe carei-a urmdrit studiu jumitatedin grup din timp de cinci ani a aritatcd pacienlii acea cu imbog5litd AL au avut mai puline o alimentalie carea primit la cei careau rSmas alimentalia decat cardiovasculare probleme cd au tipicd.Alte studiide mai mareintindere stabilit americanS de d a) in i n d i v i z i d i n p o p u l a f i a u i t( e s c h i m o $ iu o i n c i d e n l e x t r e m i in cerebrale, vasculare gi a accidentelor a scdzutd bolilorcardiace care grSsimi dar grls.imi in de extrem bogatd ciudaalimentaliei ACE' Cum diabeticii din provinin principal pegte au din belSug 9i ar periculos crescute, de descolesterolul trigliceridele au foarte 9i studiilorprecum cel efectuatla trebui sd capetecuraj datoritd care care University, a aritatcI pacienfii OregonHeaithSciences patru timp de de alimentare ulei de pegte uu frirnit suplimente

106 RobertO. Young & ShelleyRedfordYoung

Dentrubolnavii de diabet

107

a slptdmAni prezentat, medie, o scedere colesterolului au cu in q6olo la 373 la 2O7) o scidere$i mai spectaculoasi triglice(de a 9i ridelor, la 1 353 mgidl\a281. de Alimentalia tipic americane continepreamulli aciziomenu ga 3. Ceamai bund sursd AAL se gisegte in estecarneade pegte. seminfele in, cAnepS, de nuci gi soia;cel mai bun esteuleiuldin seminfede in, care conline 57olo AAL (gi,in plus, aproape16% acizi omega6). Pede alti parte,acizii omega6 se oblin ugor,depremai frecvent consumate oarece gdsesc uleiurilevegetale se in gi in gi seminle, inclusiv cele de floarea-soarelui cum 5i in alune gi Totugi,cea mai bund sursi rtrmAn seminlele uleiul de susan. primula,cdnepagi plantelemai pulin utilizate: limba-mielului, coacizelenegre,pe lAng5uleiul de floarea-soarelui. Uleiul din la ACL,de doui ori seminle limba-mielului de confinepAntr 24olo circa34olo AL. mai mult ca primula de asemenea, 5i, intreaciziiomega3 gi Organismul nevoie un echilibru are de ctr aportulalimentar idealar omega6. Mulli specialigti considerd fi de trei ptrrliomega6 gi o parteomega3. Raportul celor doul d t i p u r il a n i v e l u c r e i e r u l u is t e e 1 : 1 ,i n l e s u t ua d i p o s e 5 : 1 ,i a r l e d l in celelalte de va de 4:1. Un raport 3:1 in alimentalie confesuturi la raporturi nivelulorganismului. tribui la menlinerea acestor Uleiul de cAneptreste cel mai aproape de acest raport, deoarece conlinetrei pirli de omega6 la o partede omega3. Alimentalia pentrucd oferi tipic americaniesteinsl extremde dezechilibratd, un raport 20-30:1. de mei care nu suntvegetarieni Eu recomand tuturorpacienfilor ori si minAncepe5teproasplt de cAteva pe siptimAni, iar pentru pescuit diabetici,acestlucru estecrucial.Alegeli pegteproaspdt (nu din crescitorii), carnegras5, cu precumsomonul,macroul, tonul, !iparul,halibutulgi pegtele-sabie. pistrivul, sardinele, in afari de faptul ctr estebogatin ACE , pegtele esteo sursdexcelenvitaminele gi D, unelevitamine A esentiali, td de aminoacizi din inclusiv calciugi potasiu oligoegi B complexul gi multeminerale, precum fluorul,iodul,zincul9i fierul. lemente

ulei uleide masline, de in 9i ar De asemenea, trebuis5folosili pregragi esenliali uleiuricombinate, in 9i alteuleiuribogate acizi legi la Barlean Udo,pentru de disponinile esenliale cum uleiurile - 1 pAni de la preparate abur,in supe5i pentrusosul salatd gumele la presate rece9i !ipe zi. Alegeliuleiurilenerafinate, i-a2 linguri inchise chiarin recipiente la neli-le loc feritde cildurS,lumind9i (care numaicd le altereazd nu rAncezirea pentrua preveni ermetic, alune 5i Consumali benefice). gi propriet5lile gustul,ci le reduce de nuci 9i seminle de pddure, alune migdale, I"tini", in special (Evitali tones5rate neprSjite. 5i ,urun, de in gi de floarea-soarelui, sunt foafterepede ?ngeneral, pentrucd rincezesc 5i, tugiarahidele, Putelisavura ,,laptele" gi mucegaiuri)' 5i pline de ciuperciparazite dacSnu esteindulcit. $i de precumlaptele migdale, din semin!e, cel din avocado belgug, pulin cAteunul pe zi pentrufieconsumali Putelilua, de asemenea' 9i care22 [ilogr"*" de masdcorporald. vom vorbi pe largin capitolulurcare cu suplimente AGE,despre ar dumneavoastrd trebui din cr5similesdnatoase alimentalia m5tor. zilnice' intre40 9i 65%din caloriile sdaducd de cu diabetsuferd un deficitde acizi Eu credc5 persoanele adipoase ACE din ]esuturile face Hiperglicemia ca gragi esen[iali. meleau ardtat Studiile pentruorganism. disponibili ia nu mai-fie - 60 g zilnic de ci o cantitate Seneroasd ACE in alimentatie -o a spectaculoasa cantitaliide insulinS, poateduce la reducere cu de sau injectabild pe caleorald, careau nevoiepacienlii diabet.

r Pegte o Alune r Seminte r Avocado o Ulei de cocos r Uleiuri slntrtoase

O. Young 108 Robert Young& Shelley Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 1O9

APA Ceamai bunl calede a eliminaaciziidin organism ,,speeste larea", cea mai bundmetodd spilareestesAasigurali iar de organismului din blegug apd pentru acliune. aceaste Organismul umanestealcltuitin principal ap5:mai predin cis, 70olo apd.Apa constituie 70'1.din mugchi, 25% din lesutul adipos, 75'L din creiergi peste B0%din sAnge. regleazd Apa temperatura corpului,protejeazlorganele vitale,ajutd la digestie, transportl substanlele nutritive interiorul in celuleigi eliminl degeurile toxice. gi simplunu se poate fdrdapd.Puteli Pur trdi rezista mai mult timp fdri mAncare decAt fdrdap5.Chiargi o deshidratare poatecauzaprobleme concentrare, ugoard de dureride cap,iritabilitate, gi oboseald letargie. Menfinerea hidratdrii adecvate este pentrusdnitatea esen!ial5 pancreasului, gi pentrusindtatea ca intregului organism. N u a v e l i n s l n e v o i e e a p dp u r g i s i m p l u c i d e t i p u l p o t r i v i t d , de apd.Trebuie incepeJi, si desigur, o ap5curatS, cu necontamin a t d E at r e b u i e df i e g i a l c a l i n S . e n t r u i n d e p l i na m b e l e o n d i . s P i a c ar trebuisd fie purificati, poatechiarionizatisau distilatd sau !ii, (Vi micro-ionizatd. voi oferi imediatmai multeamlnunte). ldeal ar fi sI beli apd de ploaiesauapi de la guraunui izvor.Cu cAt estemai departe izvor,cu cAtparcurge de distanle mai lungiprin locurideschise, medii impure, surse poluare doarconducde sau te de alimentare, atAtapadevinemai acid5, cu ajunge conlin.1 si mai multeimpuritSli pierde gi mai mulli electroni. Acestui ultimaspect se acordi preapulindatenfie, el esi dar te extrem important. cAtconfine de Cu mai mulli electroni, atAt cu apa are mai multi energie. cAtconlinemai multl energie, Cu cu atAtaducemai multdenergie organism. cu mulli electroni in Apa (numitd, din pdcate, api ,,s5rdciId", urmarea unei gregeli ca de gtiinlifici fluxuluicurentului inlelegere a electric trecut) in combate stresul oxidativ proprietate pentru carevitaminele antioxidanimportante. plus,acizii suntsatura{i protoni te suntatAtde in cu

(particule incdrcate negativ, inclrcatepozitiv),pe careparticulele le precum electronii, neutral izeazd. sunt puternicoxidate Majoritatea surselor apd obignuite de (sdrace electroni), organismul trebuiesd adauge apei un iar ?n pentru o aducela numirul de electroni a de numlr imens electoni caresunt electroni, din necesar sAnge gi apoipierderapidacegti prin urin5.Acestproces acutizeazd la se eliminalidin organism dar nu deoarece acegtia numaicI producurindin exces, diabetici, plindde deseori atdt au gi un organism de acid,incAturinalor este reprezintd pierdere o Aceasta acizilor. legalide protonii electroni (dar pancreasul nu nugi energetice supune a enormd resurselor mai pe el) unui marestres. gi in in desf5gurate Norvegia publicate reNigtestudiirecente o intre consumulde apd Care sugereazd legdturd vista Dlabetes e5anau potabilS de aciddgi diabetul tip 1. Cercetdtorii evaluat peste 300 de copii 9i a din locuinlele tioanede api de la robinet o apd au descoperit aceicopiicareconsumau mai aciddaveau ci probabilitate trei ori gi jumdtate mai marede a fi diagnosticali de apd cu diabet decAt careconsumau mai pulinacidi. cei de ap5 Cum pulinidintrenoi pot oblinecu ugurinld proaspitd izvor,directde la surs5, mai bundopliuneesteapa purificatd cea procesului mide prin osmozdinversd distilare, apoi expusd sau Asipentru i se adiugaelectroni. a cro-ionizare electromagneticS, gurali-v5 folosili un dispozitivtip rezervor, care apa este in cd minute,pentrua colecta expusd directtimp de cAteva curentului directla robiprin electroni. Dispozitivele careapacurge(atagate nu netulde apdrecegi din careapacurgeimediat) permitun timp de suficient pentruionizarea de apei (vezi secfiunea resurse la esteechisfArgitul cdrlii). $tiu cd paredificil,dar tot ce vd trebuie pamentul unui vas Apoi nu estemai greuca umplerea adecvat. tipic pentrufiltrarea aparatul purificare ionisau de apei:umpleti gi zare,lSsali-l funclioneze apoi beli apa! Dacd-lumpleligi-l sd puneliin funcliede fiecare dati cAndse golegte, aveala dispoveli zilie apdsindtoas5, sAcurgi in pahar, oricAnd avelinevoie. gata

Young O. Redford 1 10 R.obert Young& Shelley

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 111

A d u l t i ip i e r d , n m e d i e c a m 1 0 c i n i - c i r c a2 , 5 l i t r i- d e a p l i , pe zi prin transpira{ie, urini gi scaun. Oameniifoarte expiralie, pierd activi pierd chiar mai mult, iar majoritatea diabeticilor 4 a p r o a p e l i t r i p e z i p e n t r u e l i n r i n a x c e s ud e a c i z i .A g a d a r , a e l trebuiecel pulin si inlocuiliceeace pierdeli. deplini SinStatea necesitd mai multelichide. insS Dacdbeli doaratAtcAtsi acoperi!i pierderile, nu a organismul va aveasuficientd pentru curd-. api , t o f i a c i z i id i n o r g a n i s mO r i c u m a l i p r i v i p r o b l e m as t u d i i l e . !a in nu aratd continuare americanii beausuficientd cd api. pe Legumele confinaproape 90% ap5,agacd o dietdbazatd legumegi planteprecumdietaYoungvi va a.juta pistrali hiclrasi s t a r e a p t i m d o r g a n i s m u l u i . i a rg i a g a t o t t r e b u i e I b e l iz i l n i c o a Ch , energizatS. avut pacien!r Am cel pulin patrulitri de apd alcalinS, chiargi cu doarun litrude ap5preparat5 careau oblinutrezultate de ca mai sus,dar a$anu veli aveapartede toateavantajele care puteabucura.Un litru pe zi esteinsd un punctde pornire v-a!i fi bun pentrumulli oameni, cantitatea api bdutdputAnd apor de pAndcAndaceastd mdritdtreptat, schimbare devineo obignuinlii pe cares-opdstreze toatdviaJa. &, Asigurafi-vi apa pe careo beli estealcalind, pH peste cu cb 2?t litrude apddistilati16 picituride solulie adlugAnd fiecare la (vezicapitode de cloritde sodiusausilicat sodiula apadistilatd g li d v l u l 7 ) . S a u , i m a i b i n e ,a d d u g a p u l b e r e i n l e g u m e e r z i ,o l i n i g u r i 1 5 l i t r ug i ,e v e n t u ag,i o l i n g u r i i d e p u l b e r e i n g e r m e nd e l d la este verde".Fusoiala litru.Aceasta ceeace eu numesc,,bduturd poate proaspdt ajuta- atAt privinfa in alcalinitS[in sucde lSmAie Puteli, asemenea, preparali de sd sucur-i cAtgiin ceaa gustului. !ii, pe amestecate ap5in propoi'cu de legume, caresd le consumafi repede acizi,mai puteliuiilide lie de 1:10.Daci vreli sd scdpali ) d z a 1 0 g ( 3 l i n g u r i l ed e b i c a r b o n a te s o d i ul a u n l i t r u d e a p i distilatS.

M-am luptat aproapedouizeci de ani cu diabetulde tip 1, pentru a obline niveluluiglicemiei. tot acesttimp am incercatmai multe diein normalizarea CAt i", J.i a" fiecareaau iupta era pierduttr. timp am mancatconform piramidei alimentaretradilionale,mi-am menfinut valoareaglicemiei constant Am incercatdieta vegetariane, normal5numai prin exerciliifizice epuizante. yoga,alimentalia ayurvedice o mullimede plante9i de vidupl principiile 9i glicemiei.lndiferentce ctr taminedesprecare se spunea pot ajuta la reglarea de ftrceam, aveammereuo pofttrneostoitd a mdncamai mult, 9i alimentestrastfel dar :cl-mi incilcam intruna regimul,ceeace f5ntrtoase, gi neslntrtoase. in valori tot mai m31i.Nu credeam nici un ceaca glicemiameastrinregistreze vreo calede a-mivindecaboala. caz cI existtr cAndam inceputsi studiezdieta Young,nu b5tuttr Aproapectr mI dtrdusem acizici, penru mine, ci pentrusoful meu, sperAnd prin axareape reducerea aproape acidtrde caresuferea lor, igi va amelioracAtde cdt cumplitaingestie lichide mea,dupl ce am mincat 9i am consumat Spresurprinderea de o via15. scurtiide timp, glicemia prescrislde diettro perioadtr in manieraechilibratd din aga meaera deseorisctrzuttr, cd trebuiastrm5nAnc ce in ce mai mult pen(M-a uimit mereufaptul la tru a rtrmdne doza de insulindpe careo foloseam. ictr insulina in cazul reacfiei insulinl - estemai periculoasldecdtdiabetul la de intr-unfinal, mi-amdat seama: ce sI nu in sine,cel pufin pe termenscurt.) mai mult decit voiam sauaveamnein scaddoza de insulinS, loc strmdnAnc doud decenii,ide' de caresuferea diabetde aproape voie?Pentruo persoantr gi miraculoasS. Duptrcinci luni de diet5,am redusdoza ptrrea dar ea absurdtr, de insulintr mai tult d" jumitate, iar glicemiamea se situala un nivel cu nu-mi mai aplreau urme de normal sau scdzutin fiecarezi. De asemenea, microalbuminlin urintr,degiinaintede a incepe aceastidieti au aptrrutinnu mi-a in totdeauna. plus,colesterolul sclzut de la 233 la 177-Creutatea mi s-a modificatfoarte mult - am avut tot timpul tendinta'dea mtr menline la -, de greutatea idealS dar nu mai am atatde multe pofteextraordinare alimenctr te dlunltoare corpului meu (de5irecunosc am avut cevade luptatcu ele). zile gliin sfdrgit, m-am hottrrAt incerc osptrtulcu lichide, iar duptr cAteva sd cI cemia mea a ajuns complet normaltr9i firi pic de insulindlAm speranta 'voi sctrpa definitivde aceleinjeclii. de in plusfa!5de toateacestea, solul meu n-a mai avut nicio indigestie cdnda

Young O. Redford | 12 Robert Young & Shelley s5-mimobilizez mea- viata mea!- depindede mine.A fostnecesar strnitatea -, toatevoinla gi disciplinade caredispun - gi ceva pe deasupra dar mi-am propriulmiracol. Ce poatefi mai minunat? pl5ti orice pref pentruceAg creat ea ce am oblinut: nu-mi mai fac griji pentru sindtateafizici gi am garanlia Suntvegnicrecuunei viefi treiteinteleptgi bine pini in cel din urml ceas. programgi feluluiin caremi-atransformat viala. noscitoare acestui

Dieta Young pentru bolnavii de diabet 1 1 3 beli un suc ],Uancali un morcov, o sfecli ori un cartof nou sau rotu sau^

iae pulberede legumeverzi saupicltuli alcaline' cu ; Mancatio farfuriede rogii5i buctrfide avocado broccoli' Kid" verdenAvoRado i Beli un paharde super-shake

(:]:19::i1 syc adiugali fe.m35o; :i: 9:,:f.::11 in ie proasplt legume care addugao tingurlt; Puteti de 9i .iii'il"ii rr.riin aprpuri,in proportie 1:10)' ',
"

: i;:i;

de din 9i ii"g"teJ" jutbere germeni soia apgibeli un litrude biutu-

TEGUMELE fundaliala noului agez5mant sdndtoase, Al5turide grdsimile in conIinelegume, special cele verzi. al sdndtSlii dumneavoastri g g e n e r ap u l i n e a l o r i ip u l i n e l u c i d e i s u n tb o g a l g c , L e g u m e la u i n e mineralele Aproape toatevitaminele, nutritive. te in elemente 9i dumneavoastrl se de micronutrienlii careare nevoieorganismul precumproteinele gi gdsesc legume, aldturide macronutrienli in (slnStoase). oferdgi o cantitate Ele marede fibre,care grdsimile gi gi caacizi,precum sdruri alcalinizante regleazd digestia absorb aciziigi combatinmullireaexcesivd microorgaa re neutralizeazl in sunto sursd excelenti enzime, timp ce de nismelor. Legumele (de culoare pild5,galben sauportofitonutrienlii caredau plantei diala caliu)neutralizeazA rdndullor acizii gi ajutl la prevenirea crescut obezitdlii, colesterolului betului,bolilor cardiovasculare, gi a altorafecliuni. prin a clror digerare se cAteva legume Trebuie evitaliacele si general producacizi,darin consumul legume de estecheiamenu e a l c a l i n i t Soir g a n i s m u lg iia g l i c e m i e i c h i l i b r a t e . l i [inerii
RAPIDE PENTRU CTICEMIA SCAZUTA REMEDII cAndzaharurile legumele amidonpot fi de ajudin cu situatie Existlo singurtr tor: atuncicAndglicemiascadesub 50 mg/dl gi trebuiestro mlrifi rapid. Nu vtr repezilila sucul sau la batonulde ciocolati care,intr-unfinal, poateavea gi medicii tradifionaun efectdevastator pe carese poatesdvi-l fi recomandat naturalS: in Alegeli schimbo solufie ligti. . Beti un paharcu laptede migdaleproasplt

verdecu piciturialcaline.

FaceliinaSafelincAtinfarfuriadumneavoastrSsipredomine care crescdeasupra asupralegumelor Concentrali-v5 legumele. de cu legume conlinutscf,zut carla soiulri.Consumali discrelie broccoli, lelina,napii, castravetele' bohidraliprecum,spanacul, avocado ardeigrasverde'Pensimilare, 9i gi ldptucile alte legume portoutilizadin belgug ardeigrasro$u/ puteJi 9i diverslficare tru estede o legumelor pru.ut 5i rogii.Universul caliu saugalben, exdin minunati;le puteliconsuma plin, cu doarcateva varietate cu ptrstiile' ex5i ceplii.0ntreexcepliise includ leguminoasele dulce: cu vezi mai jos - 5i legumele r5dScind germenilor'_ .ubii" a9 cartofii9i cartofiidulci)'in continuare' vreasd moicoJii,sfecla, vegetalS' din lumea superstaruri uipr"tint mai ietaliatcAteva Avocado incluuleios'.daril esteun fructcu seminle, De fapt,avocado legumS. il oamenilor consider5 majoritatea deoarece dem pe listS multeproteine gr5Con!ine 9i perfect. io ori.u caz,estealimentul (care ii conferd consistenla 9i sdndtoase simi mononesaturate, din Conline plin fibregi apa,careajuteor8afinS). aromabogata, rapid,deci nu sufeestedigerat de nismulse-scape acizi.Avocado rf,procesuldeputrefaclieinstomacsauinintestine'precum de animale, furnizeazd doui ori mai mulgi graslmile proteinele 9i sa. pentru digestia Avocado organismul consuma id energiedecat pe saulesuturilor, mlsurd sAngelui asupra areun lfect alcalinizant pulineglucinu ce estemetabolizat, conlineamidon5i arefoarte n l c d e ,a 9 a d n u c r e g t e i v e l ug l i c e m i e i '

O. 114 Robert y

& Shelley Young Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 1 15

In plus,avocado esteplin de compugi chimicicarereducco_ (fitosteroli), lesterolul (glutation) protejeazlimpo_ acizi-tampon gi triva cataractei, degenerescenlei a macularegi a unor tipuri de cancer, prin luteind,pe careo conlinein proporlie pAni la 3_4 de ori mai mare decdt alte legumesau fructe consumate mod in obignuit. Avocadoconline 14 minerale, inclusiv fier gi cupru gi mai mult potasiu sodiudecatbananele, cantitatea gi fdrd marede zahdr acestora. a Avocado esteceamai bundsursrde vitamina E. Din toate acestemotive,avocadoeste unul dintre cele mai importante alimente dietdcand organismur din trecede la metabolismul glucidicla cel lipidic.Cercetirile mereau aritatcr prin consumul avocado de fdrdrestricfii poatenormaliza se nivelulglicemiei.Eurecomand fructede avocado zi. 3-5 pe

Broccoli Aceasti leguml conline compugicare combat cancerul,pode JohnsHopkins9i de la alte trivit cercetdrilor la Universitatea de sursd vitaminac - doar Broccoliesteo excelentS laboratoare. -, zilnicd recomandatd din cantitatea 30 de grameconlin 90% mai De citricele. asemenea, conline5i acid mult mli buni decAt vitamina86, magneziu riboflavinS. 5i folic, vitaminaA, potasiu, de mi-auaritat cd broccoli5i germenii broccoli cercetiri Propriile cepentrupurificarea clorofili asigura pot chelaaciziimetabolici, in ca care iulelorgi asiguriglucorafanini, aclioneaze un antiacid altele,broccolireducesau echilibreazd Printre gi sAnge lesuturi. cu Aga gi colesterolul ajutdla slSbit. cd mAncali-l glicemia, reduce pentrubiuturaverde. gi ca incredere folosili-l ingredient Castravetele ceea Are pulin zahdr mult potasiu conlineapddin belSug, 5i 5i drept unul dintre cei mai buni agenli ce il recomandf, ca castravetele bazd pentrusucuri,in Vd alcalinizanli. recomand este loc de morcov,careconfinemai mult zahdr.Castravetele rdcdndesteutilizatin sucsauin apd,5i chiarpoain special coritor, acizii din piele. Printre te fi folosit la baie, pentru a extrage se pe benefice carele conlinecastravetele fitochimice substanlele gi care ajutd la reducerea neutralizarea numdrdmonoterpenele, precum 9i la reducerea gi metabolici, acizilor gastrointestinali produclieide colesterol. Ceapa usturoiul 5i suntlegumele ceapa usturoiul Aldturide jicamagi ghimbir, 9i la Usturoiul ceapacontribuie scideerbacee efectebenefice. cu 9i lor de alicinS conlinutului datoritd 9i a reasemnificativaglicemiei, pe (APDS). flavonoidele care le confinau alil propil disulfidd $i probabilo acliunebenefici.Alicina 5i APDSajutd la cre$terea glicemiei. gi producliei insulind la scdderea de proglucozei,la cresterea Ceapacontribuiela metabolizarea ii a l d u c l i e id e i n s u l i n ig i / s a ua p r e v e n i r ed e s c o m p u n e r ni s u l i n e i .

fructele pe masdsau pe bufet gi strdngeli intre degetevarful gi baza fructelorin fiecaredimineaJtr; copt atunci-cindcedeaitrra presiune ambelecipeeste la te. Punelila frigiderfructelepe care nu le consumaliimediat.ptrstrafi frigila der avocado preparat, invelit in folie de plastic, pentru a_gi ptrstra prospefimea.

llsasi-l jj 1l?:l1tl.;.::: functiede soi,temperatura sI se.inmoaie.rimn pa!e oatiu. ni fa 17 zile,in *t1:" flt1.rlu" inciperii gi umiditate. easii.ali

.-'-'*.--:

ii
ri

Rogiile $i rogiilesunt din punct de vederetehnictot fructe,dar le considerdm mod obignuit in legume. pulin zahdr contribuie Au gi fa efiminarea organism acizilor, special c"rri uric a din a ?n ai " celui sulfuric formate urmadigerdrii in cdrnii.Rogiile curilr ficatul, care,astfel, poateindeplinisarcina a eliminadegeurile igi de din organism. Rogiile procesate, precumsuculsau pastala conservd la borcan, ori suntacide, proaspete alcaline dar rogiile sunt atunci cAnd ajung?nsAnge.

O. 115 Robert Young& Shelley Young Redford

Dieta Young pentru bolnavii de diabet 117

Cercetdtorii aretat nivelulglicemieiscade au cd odatdcu cregterea cosumului ceapd, de dar efectele benefice apargi la un consum moderat ceapd, parte de ca normalS alimentafiei. a Ceapagi usturoiulau, de asemenea, efectebeneficeasupra sistemului cardiovascular, suntchiargi mai importante cacare in zul persoanelor diabet.Ele reduccolesterolul tensiunea cu gi gi previnformarea pldcilorde ateromin artere.Pe lAngd toateacestea, ceapagi usturoiul conlino cantitate marede sulf gi sunt un bun tamponde acizi,astfel incit ajuti la menlinerea unui echilibru slntrtos pH-uluiin organism. al Pirul gi orzul verde Acesteerbaceesunt beneficepentru organismdin aceleagi pentrucaretoatelegumele motivele verzisuntopliunialimentare excelente, le prezentimmai pe larg aici deoarece dar reprezintl totodati o sursd excelentd proteine mult mai bunl decAt de carnea de vit5, de porc,de pui, pegtele oudle.Acesta sau estesecretul unora dintrecelemai puternice mai musculoase gi animale din gorilele,urgii,caii, vacile- toatesunt erbivore. lume. Elefanlii, ToateminAncd erbacee. Erbaceele numdrd printre se alimentele celemai sdrace cain gi zaharuri, printre lorii dar celemai bogate elemente in nutritive din lume.Pirulcon[inepeste sutdde elemente o nutritive, incluzAnd toate mineralele oligoelementele gi precumgi cunoscute, toatevitaminele grupulB, inclusiv , despre din Brz carese consider5,de regul5, poate oblinutdoardin alimentele origine ci fi de animald. Estebogatin vitaminele E gi K gi are cel mai mare C, conlinutde vitamina dintretoatealimentele. plus,estealcdA in tuit in proporlie 25o/o proteine are o cantitate de din gi maredin substanla numitdletrilS, propriet5li cu antifungice antimicotice. gi Orzul verdeare de gapte mai multi vitaminaC decAtportocaori lelegi de patruori mai multi tiamind(vitamina decAt Br) fiina integral5de grAu- adici de 30 de ori mai mult decdt laptele. conlinmai multfierdecdtspanacul. Erbaceele

de concentraliei glucozain ajuti la echilibrarea Erbaceele doar 90 de gramede suc de pir sau de orz verdeintr-un sange; fie glicemia, ea preamicdsau litru de.apddistilatinormalizeazi o constituie in plus,erbaceele preamare,in numai 15 minute. pentru aciziimetabolici. tamponnaturald solulie de conlinute erdintresubstanlele poatecel mai puternic bar - ,,singele" plantei.Clorofilaajutd sangele baceeesteclorofila Ea oxigenin intregulorganism. reduceacizii uman si furnizeze pentru de oxalatul calciu, pot legade ADN gi descompune carese acizi. d e a a n e u t r a l i zg ie l i m i n a x c e s u l e identici cu cea molecularia clorofileiesteaproape Structura uman). (transpoftatorul oxigen din sAngele de a hemoglobinei hipentru elemente carbon, din aceleagi Ambelesuntcompuse -, dar hemoglobina organizeazl juin se oxigen5i azot drogen, in se rul unui atomde fier,in timp ce clorofila organizeazi jurul Eu unui atomde magneziu. cred cd clorofilapoateajutala formala organismul nivel regenerand sinStoase, reade celulesangvine g m o l e c u l a ric e l u l a r . verde,deci toate culoarea Clorofilaesteceacared5 plantelor penCele substan!5. mai bunesurse verziconlinaceastd legumele de mai bundmetodd a le inCea trri om suntpirul 9i orzulverde. lucru acest ca nu cludein alimentalie esteconsumul atare(lasali lor ci pe seama rumegitoarelor), transformarea in suc,pentrule a vindecitoare. puterile gi extrage condensa Spanacul pe o este altdlegumi-minune carear trebuisdo aveli spancul cAtmai des in farfuriegi in biutura verde.Estebogatin vitamina potaC, vitamina riboflavind, calciu, A, acidfolic,fier, magneziu, ajude importantS fibre.spanacul o siugi vitamina 5i este sursd Be la sc5derea gi arteriale a colesterolului, tf, la ameliorarea tensiunii acizilordin orgala contribuie reducerea greutdlii in general, gi, (alituride multealtelucruri). diabetului nismsi lacombaterea

^\-

O. Young | 1B Robert Young& Shelley Redford

DietaYoung pentruboln4vii de diabet 119

Soia Soiaesteo alte sursdimportantd proteine- confine mai de multe proteinedecAtpegtele, lactate-, fdrd ouile sau produsele cofesterolsau grisimi saturate. caracterizeazd O faptul cd este singura legumd careconlinetoli cei opt aminoacizi esenliali foloproteinelor. sili pentruproducerea Datorite acestui lucru esteconsideratd aliment un complet, datorittr iar conlinutului grdsimi de 5i carbohidrali, asigurd o gamdlargl de minerale vitamine, gi soia gi intre care calciu, fier, fosfor, magneziu, tiamini, riboflavini, niacindgi chiar vitaminaBrz(despre care se consideriin mod normalcd poatefi g5sit5 numaiin alimente origineanimald). de in plus,soiaaregi acizigragi esenliali tip omega3 gi omega6. de De asemenea, conlinegi multesubstanle soia fitochimice benefice - precumizoflavonele, despre carepoatecd ali mai auzit- care au gi propriet5li anticancerigene. Acestea sunt motivelepentrucare soia ocupd un loc atAtde important dieta Young.Trebuiesi evitali produsele in fermentate din soia- miso,tempeh, sosulde soia,tamari-, dar boabele de soia intregi,tofu gi germeniide soia (despre care vom vorbi mai pe largin continuare) trebuisi apard regularitate meniul ar cu in dumneavoastr5. Uleiulde soiagi lecitina sunt,de asemenea, alegeri bune. De obicei, laptelede soia esteindulcitcu sirop de otez, dar,dacSgdsililaptede soianeindulcit vd place,gi aceasgi ta esteo alegere bun5. Germenii Acegtia numdri printrecele mai bunealimente carele se pe puteliconsuma. Conlintoatesubstanlele planteimanutritive ale gi ture, insd concentrate energizate prin scAnteia vielii, astfelcd germene fiecare mititele plin-ochi lucruribune - intr-oconcu centralie 30 pAni la 50 de ori mai maredecdtin plantaadultd. de ( v C e r m e n is u n tp l i n id e v i t a m i n ei n c l u s iv i t a m i n a r z c ? r es eg I i B , in segte principal alimente origine in minerale prode animald), gi gi teinecomplete suntbogali enzimegi acizinucleici. in Cermenii

la conlin7 gde proteine porfiade 30 de de de lucernS, exemplu, (cain cazulpudrei de germenii soia glr". iar dacddeshidrata[i verde)pentrua obline folositi pentrubdutura lin g"rrn"ni de soia le grisimi9i minerale' veti proteine, un incentrat 9i mai marede decatdacaafi conor1ln" in cantitalide 20-30de ori mai mare care vegetali conlin9i compugi Cermenii ,urn" g"rt"nii ca atare. celulard au un efect 9i gi digestie promoveaz|organizarea ajutal-a sunt din gi Proteinele grbsimile germeni in tlmpul-digestiei. aicalin iar ugor 9i descompuse in aminoacizi acizigragiugorasimilabili' carenu u$oare' vegetale in lor amidonul estedescompus glucide glicemia. mdresc seminle alulinte,cereale' 5i de eutelioblinegermeni fasole, astfelincAt sd aveli produseorganice ne in proprii bulatarie, ii Sau,bineinleles, putelicumpira' Conin proaspete oricesezon. gdti!iugorla aburimpreuni cu in ca turn"ii germeni atare, salate, fasole' cu in alte legumesau presdrali supi' in,cepeli germeni .de pe Indiferent de soia,ridichigi seminle floarea-soarelui. brocco-ii, zilnic' ar caregi subce formdii preferali, trebuisd-iconsumati $l vAtoAREA NUTRlrlvA A LEGUMELOR GERMENILOR gliajutd la scdderea pancreasul, verdeluristimuleazd Aceste vegetale fibrele ajutdla sldbit asigurS 9i cemieigi a colesterolului, c5 Evident nu sistemici. aciditatea pentrua neutraliza necesare alcaline' legumele toate pentrua prezenta .u"rn ,puiiu suficient darcuajutorulurmdtoru|uiexemp|udeinformaliinutriliona|ev5 si le putelifate o idee despremotivelepentrucaree foartebine ca consumali, ataresauin bluturaverde'

120 Robert y O.
I Date nutrilionaleprivind unelelegumealcaline % din Doza Zilnicd Recomandatdin po4ia de t/zkg Acid folic 3%
V i t a m i n aC 9 7 % Acid folic: 20% 'l V i t a m i n aA : 1 % Fier:7olo Potasiu:6olo Vitamina Bo;6olo M a g n e z i u :5 % RiboflavinS: 5%

oentrubolnavii de diabet Oate nutrilionaleprivind unelelegumealcaline - r----

121

t,.

I [""r., L t--, I I I I

LI ] i L

] \ --+i I - - - + I] j I I

n din DozaZilnicdReco' in mandatd Poftiade t/zkg 27% Acidfolic: 19% Fier: A: Vitamina 16%
A Vitamina :74olo Acidfolic:66% Fier:32olo Magneziu:22olo

I
lL
l

Sp"n".

I l
i

]
I I i

i
I I I

15% caliiu:
V i t a m i nC : 1 5 % a R i b o f l a v i n 1:2 % i Potasiu:|1olo

I
I
I

Frunze pipddie de

Vitamina : 61% A Vitamina : 16% C Calciu:9% Fier: % 9 RiboflavinS: 5o/o

V i t a m i n aC : 5 7 o l o F i e r :1 3 % V i t a m i n aA : 1 3 % C a l c i u :1 1 % Magneziu: 1 1olo Potasiu:5%

I i

I I

L
I

I
nogie I

ao']t"l]' YitTlna
C: Vitamlna 39olo

-l

r
, ]
t._

1-

I i 0:,'"il11:'^?f" l _l
I I 7% Potasiu: Fier6% : i I 1I I I j I ] i I C""l2olo Vitamina vitaminaA: B% Tiamini:9% Bo/o Magneziu: Fier6% : acid folic:3o% C: Vitamina 9olo B Tiamini: % Fier"7ol" 7% Magneziu: A c i df o l i c :B % v i t a m ia C : 7 o h n C: Vitamina 30o/o Acid folic:B%

A c i df o l i c : 2 5 % Magneziu:10% Fier:Bo/o Calciu:6% Vitamina :221. C A c i df o l i c :1 B % M a g n e z i u1 3 % : Vitamina B% Bo: Potasiu: 7% Tiamintr: 7% Calciu:6%
Vitamina C: 45"1o

ll
lI

I I t I ] I t+ I ] I I I

ulcrisde-balta Ovezverde

I
I I

C"rr"ni de soia

lI

I I
\

l-I t' " l i n a I L*varza I I

I

+
J

l
l

I
I

I 1

llf

young Robert Youn8& Shelley O. Redford

pentru bolnavii de diabet 123

FRUCTETE Celemai apreciate fructe suntplinede zahdr deci,nu ajutd gi, cu nimic,ba chiardduneazi cadruluneidieteal cdreiscopeste in luptaimpotriva diabetului. Existd cateva insd exceplii dericioase. Limiia, chitragi grepfruitul Chiardacdpar acide, aceste citricedevinalcaline procesul in de digestie, datoritd confinului potasiu sodiu.Aceste de gi fructe, careau pulin zahdr, cresc nu semnificativ glicemia, ci le puaga teli consuma frri restriclii. crepfruitul roz arc ceva mai murt zahir decatcel alb, dar amandoud suntalegeri bune.puteliforosi suculde l5mdiesau de chitrdsau suc de grepfruit neindulcit in apagi bdutura verdepe carele consumali nu numaici le invioreazd gustul, ajutdla gi echilibrarea ci pH-uluiorganismului. Nucilede cocos Nucilede cocosau un renumeprostdin cauzaconlinutului crescut grlsimi. Totugi, de adevirul estecI nucade cocosreprezintdo sursd important; grdsimi de benefice, precum de proteigi ne gi minerale carecontribuie scrderea la glicemiei a colestegi rolului,la s5ndtatea gi oaselor a sangelui asigurrcombustibil gi pentruproduclia energie corpului. de a Intr-adevdr, uleiuldin nucl de cocosprocesat, carea fost rafinat $i hidrogenat, atacdcu trans-lipide vd mortale, dar nuca de cocosin starea naturalf, o altepoveste. ei este Studiile aritatcd populaliile au careconsumldin belgug nuci de cocos(precum celedin insulele tropicale) au risculciescut nu de boli cardicecare se asociazd ingerarea cu unei cantitifi mari de trans-lipide. au colesterol Nu crescut, frecvenlimarea boliror cardiace nici mortalitate gi crescuti. Cercetdrile laborator, pe de goareci, aretat dietabazatlpe grlsimile nucade cocos au ci din a avut efectemai bune asupracolesterolului decat cea bazatdpe ulei de floarea-soarelui; cand laptele cocosneindurcit iar de sau uleiul integral nuctrde cocosesteintrodus dieta-standard de in american5, observd se chiaro mici scldere colesterolului. a

pulpeialbea fructuLaptele cocos, de oblinutprin lichefierea atuncicAndesteconsuesteun alimentcompletin proteine lui, mat in formd natural5.De fapt, seaminl cu laptele uman ca calciu de o chimic.El reprezintl sursl excelenttr fosfor, echilibru Ea antifungice. contrigi fier. Nuca de cocosconlinegi substanfe la aciditetii, fapt caredeterminS, rAndulsIu, sc5buie la sciderea utilizatpentrua al de dereanecesarului colesterol organismului, acizii. lega beneficiile(ca si nu mai Aga cd dafi-i drumul gi descoperili de prin addugarea miezului cocos oblinute menlionimgi deliciile) in laptelui cocossau a uleiuluide cocosintegral de neindulcit, sau in neindulcili supd,salatd incercalifulgi de cocos alimentalie. preslrali pe pegte. SAREA convenlionalatf,inci un prilejde a da pestenasinlelepciunii Astae o ideecomicddaci destulS sare. le: asigurali-vd ingerali ci alimentele americanitipicS,deoarece o rapoftdmla alimentalia treceliexclusiv gi procesate rafinate sunt foartesirate.Dar, cAnd va naturale, organice, trebuisd addugafi sdruriorgala alimente 9i a sodiulpentru obfolosegte Organismul nice,naturale sodiu. sau potasiu concentralii la dintresodiu5i iar line potasiul, echilibrul echilibrului destul de mari este importantpentru menfinerea puternic (cel pulin cele bune)alcalinizeazl orpH-ului.Sdrurile (dar aportsuficient ganismul. stare necesitd un bundde sindtate O rezonabil) sare. indemnulla dietecu putindsareare sensunede actualeindictr dar ori in cazul dietei tipic americane, cercettrrile problemede slnltate legatede consumulde sare. foartepuline de De fapt,cea mai mareproblemd sinltate legat[ de consumul aportulinsuficient! de sareeste,probabil, Sarea, sub formtrde cloruri de sodiu,joacl un rol important ennutritive,prin activarea gi substanlelor in digerarea absorblia de intregulproces, apoi prin secrelia acid zimelorcaredemareaze secreJiilor enzimatice biclorhidric stomac prin eliberarea in 9i Ai

1l{

y Robert Young Shelley O. & Redford

Dieta Young pentru bolnavii de diabet 125

liaredin pancreas vezicabiliard,carecontinui procesul. pregi in zenfasirii, alimentele parlialdigerate devin capabilesi activeze eliberarea citre pancreas unui bicarbonat sodiu natural, de a de derivatdin clorurade sodiu,pentrua tampona acizii care ies din stomac.FIrd sarenu poateexistadigestie. Nu avemnevoienumaide sodiu, de sodiuimpreunicu di_ ci feritealte minerale care interacfioneazi, cu intre careclor, clorit, potasiu, calciu,magneziu, siliciu gi hidrogen. Agacd forosilifird grijd sarea mare,ce confinemulteminerale. de E$TtCEEA MANANC!.SERTOS! CE Alegerea alimentelor potrivite estechiar mai importantd decat afi puteacrededaci privili diabetuldin perspectiva medicali tradilional5gi vd concentrali evitarea pe glucideror. Estechiar mai importanttr decdtv-a!i puteainchipuidacdprivifiin perspectivd gi incercalisd prevenilicomplicafiile cardiace careinsofesc atat de desdiabetul. Asta, pentru cd organismul nostru reprezinti,la propriu, o transformare biologicda alimentelor care ne hrdnimgi a lichicu delor pe care le bem. Devenimcu adevdrat ceeace mancim. in sistemul nostrugastrointestinal, alimentele suntdigerate absorgi bite agacum descriefiziologiamoderni, de acord;dar procesul nu se termindaici. in ultimaetapi, ceeace mancdm transformd se in hematii. Potrivitdatelorfiziologieimoderne,gtim ci hematiiletransportdoxigenul celulele la organismului, la carepreiau de dioxidul de carbon(un acid).Totugi,aceasta reprezinti doar o partea pro_ cesului.Acestehematiicirculd prin organism se transformd gi in celuleale lesuturilor, precumcele din ficat,mLgchi, lesuturiadipoase, creier,oase,inimi gi, revenind obiectulacestei la cirfi, ce_ lule pancreatice chiar celule beta producdtoare insulini. gi de Hematiilesunt materialul fundamental fiecirei celule din coral pul nostru.

in Pentru aveacelulesindtoase corp,trebuiesd aveli hemaa aveli nevoiede lesinltoase. Pentrua avea hematii sdnitoase tii Am o gumeverzi gi grdsimibune din belgug. observat ameliorare cAt atdt semnificativd, cantitativ5, gi calitativia hematiilorla pacidoaralimente btruenlii mei atuncicind au inceputsdconsume 5i la bune,carecontribuie formarea in turi bogate clorofildgi grdsimi diabetului: celulare.Si judecdm din perspectiva membranelor calisunt rezultatul pancreasul sinitos gi celulelebetastrnitoase, la iar hematiilor, acestea, rAndullor, sunt rezultat5!ii gi cantitetii care sd tul a ceea ce mdncafigi be1i.Dacd dorifi un pancreas gi trebuiesi vd fortifiali'sdngele sd asigurafi corect, funclioneze in mediulalcal corespunzdtor. pe verzi gi grisimi bunevi va oferitot O dietl bazatd legume pentrua pune in aplicare acestdezide' ce are nevoieorganismul pentrua forma aminoacizi.Celurat. Microzimelese organizeazd de specifici careau nevoiegi-ifolosesc aminoacizii lele selecteazf, carevor deveniceluleale orde in formarea noi celulesangvine, (fesuturi organe). gi ganismului gi de Cheiaprevenirii vindeciriidiabetului tip 1 9i de tip 2 5i Cheia pentru un insolitoare este sAngele. a tuturor simptomelor pentrualimentele benefice Cheia singe sdndtos sunt alimentele. Tot suntefidumneavoastrl. ce aveli de ficut estesd alegelisdnitatea. DAR ASCUTTATT SPUNSPECIALIST|l... NU PUNETI CE IN PRACTICA oficiale in privinla Oricdt de minimalear fi recomanddrile piramidd alimentelor, a campania alimentaliei faimoasa ,,cinci pe zi" careindeamni la consumulde fructegi legume-, cei mai dintrecalorii tot multri americani nu le adopti. in medie, 4O-45o1" gi din provin din grisimi rafinate 2O-25"1o zahdr.in plus,o mare provinedin alimenteprocesate partedin restulde 30-40procente - legumeconservate congelate, carne procesatS, produsede sau etc. au panificafie fiind rafinatd Cei mai mulli dintreamericani din

| 26 RobeftO. Young & ShelleyRedfordYoung

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 127

un apoftde doar 10-'15 grame fibrepe zi, in ciudafaptului de ci se recomandd 30-60 de grame.lournal of AmericanMedical Association anunlat 2O02 degialimentalia a in ci, americanf, obignuitl poate fi suficientepentru a preveni bolile determinate de carentede vitamine,precumscorbutul, majoritatea americanilor are o cantitate de ,sub-optim5" vitaminein organism, ceeace ii expuneunui risccrescut a faceboli cronice- intre carediabede tul -, dar gi boli cardiovascularecancer. existl decAtun gi Nu singurmod de a descrie situafia: felul in carene hrdnim,orgain nismul nostrunu primegte ceeace are nevoie.Consumdm canti(cu ttrJi excesiv mari de alimente aproximativ de 500 de caloriipe zi mai mult decdtnecesarul recomandat, adicl aproape 900 de cu caloriipe zi mai mult decAt mediade acum20 de ani)gi,cu toate acestea, suferim malnutrilie de serioasi da, serioasd! in ce privegtelucrurile pentrua ne plstrasdnltatea. necesare Trebuiesdfacemmai mult, dar pulini expe(i ne ajuti cu adevdrat.Piramida alimentelor esteprofunddefectuoasd, accentul iar pus pe carbohidrafi contribuie, duptrpdrerea mea,la apariliadiabetului. Chiargi indrumdrile oficiale Asocialiei ale Americane de Diabetologie pun acelagi accentpe amidon:Biblia alimentelor gi nutrigiei diabet confinesfaturicare fac alimentele amidon in cu principal meselor. elementul al Mediciitradilionaligti urmeacare zI aceste repererecomandi, general, 45-60%din calorii si in ca provind carbohidrali care, (pe din dupi cum am ardtat, organismul ii trateazd fel ca pe zaharuri). fapt,in'1994,Asocialia la De Americand Diabetologie anunlat pacienfii diabetar trebuisi de a cd cu urmezeaceleagi recomandiride alimentalie gi celelalteperca gi soane ctrpAni gi zahdrul puteafacepartedin alimentalia ar lor. Desigur, acegti oameninu sunt nebunipentrucd le recomanjumdtate d[ diabeticilor zaharurile constituie ca si din diet5.Ei din cauzapericolului suntingrijorali letalal afecliunilor cardiope vasculare care-lau in fafd bolnavii de diabetgi, ca atare,se axeazl spreo dieti sdracd grlsimi. proteinele in suntvdzuteca un pericolpentrucei care-gi griji cu privire la afecliunile fac renale,

Practic, mai rSmAn doar frecventd diabetului. a altd complicafie carbohidralii. pe cu Dar nu are nicio noimdsd le hrinegti carbohidrafi perla in o suferl de ceeace este, esenld, intoleran!5 carcare soanele ($i carbohidralii din care bohidrali.$tim sigur ci zaharurile gi pentrudiabetici nu existd niciodoprovine) suntsdndtoase nu careau fdcutdiabetvor face9i oamenii,in restsindtogi, vaddci iar de boli renaleca urmarea consumului proteine, afecliunile doarcu anumite tipuri de grisimi (proceau cardiace fostasociate De care saturate trans-lipide) pot fi pur gi simpluevitate. sau sate, in menlinglicemia limitenormacare-gi cu fapt,persoanele diabet gi complicafii. le evittr aceste American Cercetade cei Alli expe4i,in special de la Institutul (IACC)au inceputsd elaboreze recore in domeniulCancerului punAnd accentul pe legume, fructe, mandiri mai folositoare, gi de integrale leguminoase IACCrecomandd, exemplu, cereale cel pulin pe trei sferdumneavoastrd sd ca acestea umplefarfuria Publici a Unide turi. Oameniide gtiinfide la Facultatea Slndtate propria,,PiramidI alimenta{iei a Harvardgi-auelaborat versit5lii -, axatdpe un consumcrescut cereale leintegrale, de sinltoase" - gi au descoperit femeile au care ci gumegi uleiuridin plante au adoptataceastialimentalie avut cu 28% mai pu{ineafec}iuni piramida standard. alimentard decdtcelecareau respectat cardiace de exemplul, indepdrtAndu-se carDietaYoung le urmeazd gi gi vegetale grisimis5spre bohidraJi indreptdndu-se alimentele aga ndtoase, mergegi mai departe, incAtsi putem nu doar si dar (in multecazuri) elimindm. ce sI vI De sd-l reducem riscul, gi ci sdndtatea infloritoare, alesci o mai cu mullumi1i mai pulin decAt naturii? din putelioblineospitAndu-vi belgugul D D I E T A O U N GP E N T R U I A B E T Y cu caleamai buni: umple!i-vi farfuria cuvinte, lat5,in cdteva din s5 trebuie constea legume. procent 70-80% alimentafie de Un germeni, fructecu pu[inezaharuri proaspete, in legume erbacee,

llg

Robert Young& Shelley O. Young Redford

gi grdsimi bune(in special, gi avoccado nucdde cocos). pulin Cel jumdtatetrebuieconsumate gdtili,faceliacestlucru crude.Cdnd cAt mai repede putinld,menlindnd cu mAncarea 47 de grade la saumai pulin(laacea temeraturd trebuisdputeli!inedegetul ar in supi firi sI trebuiascisd-lscoateli gi adiugali la mAncaimediat) rea gata preparatialtfel de uleiuri decAtcel de mdslinesau de sAmburi strugure, de fiindci preparatele trebuiesd fie infiernu bAntate. Restul 20-30%din alimentafie de trebuiesd fie alcituit din pe$te proaspdt, alune,seminfe cereale gi caresuntdoarpujin acide: mei, hrigcd alac.AtAtatimp cAtfacelialegeri gi gi infelepte nu depdgiJi 20% din alimentalie, putefi includegi unele alimente ugoracide- poatealtecereale cartofiidulci saucei noi. ori Evitafi procesate alegeli cdt posibil alimentele gi pe alimentele pentrua vd asigura hrana ecologice, cd dumneavoastrd un niare vel optim de nutrienli, pdstreazd nutrienlii nu esteconi5i toli gi taminatd substanle cu chimiceputernice, precum fertilizatorii sau pesticidele. Produsele ecologice sunt de trei ori mai bogatein substanle nutritive decAt celeneecologice. Nu vd ingrijorali: consumulunei cantit5limari de legume crudenu inseamnl vefitrdiin vArful cd unuiaisberg ornatcu rogii. Reletele Shelley capitolul vor faceca toatesfaturile lui din 10 din cartesi fie ugorde aplicat9i delicioase! Primanoastricarte,Dieta Young, conlinemult mai multedetaliidespre acestmod de alimentafie, inclusiv cum sdfacelirostde aparatele corespunzdtoare, deprinderea unor noi tehnicide preparare alimentelor, precum a germinarea deshidratarea, gi aprovizionarea alimente pdstragi cu rea lor in cdmari. Acea carteconline gi o mullimede reletetentante. De asemenea, conline indrumdri pentrutrecereala acest program. Dietaaceasta esteun moft, ci o cale de a mAnca nu sdpentru trdi mult gi bine,iar,dacdnu vi pripilisd ajungeli nStos a la linti, avelimai multeganse a rimAnepe drumulpe carel-a!i de ales.

C APIT OLU8 L alimentare SuPlimentele

vieliipe esenfa luminiisolare, 5i ,,Absorbgiaorganizarea Prin la plante' urde exc/usiv pdmAnt, oblineaproape se de LUMINA' biologicd plante/e o acumulare sunt mare, celule a fo4a motrice fiecdrei ce Din moment luminaeste NIVO/E care e acestamotivulpentru AVEM din organism, DE PLANTE," Bennet Dr Bircher este standard jalnic[, teribilde insufiamericanx Alimentalia nutrimineralele altesubstante vitaminele, 5i in cientS ce privegte timp il in acelagi organismul 9i tive vitale;ea subalimenteaz5 Chiar dacSvd nucu calorii gi grisimi nesdndtoase. supraincarctr care dintreoccidentali indeplinesc cei mirall printre doar20-30% cinci po(ii de a consuma de (categoric minimald) cerinle'dietetic[ fructesau legumepe zi, se poatese nu oblineli tot ceeace aveli considea alimentelor scf,zut Calitatea pentru fi sdndtogi. a nevoie prin suntdistruse nutritive Substaniele rabil in ultimeledecenii. - ca str refrigerare reinc5lzire preparare, 9i depozitare, recoltare, caremergepan5la a alimentelor, procesarea nu mai menlion5m -, de le faceaproape nerecunoscut iar cea mai marepartea pronucu se alimentare oblinede pe un sol sdr5cit, substanle duselor nu dietaYoung, puteli tritivepreapulinesaudeloc.ChiarurmAnd ar trebuidin alimentele miza pe faptuicI vefi oblinetot ceeace astfelincat s5 Pentrua hrani organismul pe care le consumali. ,.rp" de diabetavefi nevoiede ceva mai mult. Aveli nevoiede pentrua vd face creatspecial nutritive de un program suplimente de inainte a incepe cu (Sf5tuili-vi medicul mai organiimul alcalin. alimentare)' de oriceprogram suplimente

I f Q RobertO. Young & ShelleyRedfordYoung

Dieta Young pentru bolnavii de diabet 131

Tocmaidespreastavom vorbi in acestcapitol.Nu vI faceli griji: nu va fi nevoiesi luafipastile pumnultoatdziua,dar pe cu de altd partenu existdo singurdpastild-minune. Recomandlrile principale pentru toatl lumea suntinsdrezonabile: suplimente trei combinate intr-obdutur5, plusaltedoui tipuri de suplimente. in afaraacestuilucru, existddoui seturide recomandlripe care le puteli folosi pentrua vi alcitui un regim adaptatsitualieidumneavoastriconcrete.Dacd mincali corect, cAtevaalegeri ficute cu grijl vi vor furnizatot ce avefinevoiepentrua echilibraorganismul,pentrua vd pdstra alcalinitatea pentrua scdpa diabet. de 5i Daci nu vI alimentafi corect,toatesuplimentele nutritivedin lume nu vor fi de ajunspentrua vd insindtogi deplin.Combinape gi alimentare reprezintd mai cel !ia dintrealimentalie suplimente bun mijlocde a preveni vindeca gi gi de a trtripe deplin diabetul sindtos. PRINCI PIITE FUNDAMENTATE Princonsumul zilnicde bduturd verdeoblinelidejatrei dintre cele cinci suplimente pentruprevenirea vindecarea esenliale gi pulberea legume erbacee, diabetului: gi din pulberea germeni din jumState kilode soiagi piclturilealcaline. nevoiede peste E de gramde materie primd pentrua obline doar 30 gramede pulbere verde,iar aceastd concentralie incredibilS inseamnici pulberea e plind cu vitaminegi minerale, inclusivcele de care are nevoie pancreasul pentrua se protejagi a se vindeca,pe ldngdclorofili, gi enzimevegetale fitonutrienfi, precumgi macronutrienfi proca teinelegi fibrele.AsigurAnd sursl bogattr substanle o de alcaline (precum sodiul,potasiul, calciulgi magneziul), pentrua menline un nivel sdndtos pH-ului in organism, al pulberea verde face ca organismul nu deturneze sd aceste de minerale la sistemele organicecareau nevoie ele (deexemplu, de pancreasul). pe Toateingredientele care le alegelipentrupulberea verde fie oblinuteecologicAi strfie conservate deshidratrebuiesd prin scdzutd binein[eles, tare la temperaturd gi, trebuiedizolvatein ti-

pulcorectdeap5:distilati,purificatd,ionizatd-oricevariantdpe 7' api despre din capitolul in careo veli alege urmaexplicaliilor apa de nreitecaf o lingurifd pulbereverdeintr-unlitru de pulin 3-4 litri pe zi' verde5i beli cel pentrua oblinLbdutura ' pulbereade germenide soia estechiar 9i mai concentratideenzime'izoflavone 9i uerdi 5i estebogatiin proteine, cdt pulberea ce vegetali. previn nutritivecare conlin compugi alte substanle sau glicemiei o reduc5i combataciditacre5terea incetinesc sau/gi deja celebrepentruci 1",;," poateduce ta diabet.lzoflavonele, ni preintAmpi u r,a l" scldereacolesterolIui, i nhibi ateroscleroza, tiireprezintly.n "i menopauzei, simptomele trateazd osteoporoza, |ocimportantdestimu|areapancreasului5iajuti|aechiIibrarea celulare deteriordrii la contribuie impiedicarea gri."rLi. Enzimele sd organismul care ajuti naturale, adaptogene ii conlin substanle au Studiile la (carepoateconduce diabet). stresului iupteimpotriva activitatea de a echilibra cd demonstrat soiaesteun mijloc natural hormonalS,deapiziorganismuldeinfeclie,deadetoxificaorgaSoiacontinecomgi chiarde a inhita factoriicancerigeni' atunci de "ltt"rf unici, care combatprocesul fermentalie pugi protectori pentrua oblineenergie. olizeaz|alimentele meiab cand'organismul de din germeni soiala fiecare Adiugalio linguri de pulbere api ori inghili[io linguri ca atare'de litru de bluturi u"ri" ,", d" ori trei-patru Pezi.

gi 'nr ingrediente (care pot fi administrate ca supli{careoot Ciuta[i majoritateaacestor inqrerliente diao alegeli;toaie sunt utile in combaterea ;;;;;j i" iltb"ru" u"raul" .i* . Suc,concentrat lucernl de o Frunze lucerni de . Concentrat aloe de , r Orz verde .8eta{aroten r Frunze afin de r Frunze nuc negru de . Frunze coactrz de r Frunze PeumusBoldus de o Broccoli

young O. 132 Robert Young& Shelley Redford . Mtrcege .r Frunztr rozmarin de a Salvie .,rr, . Coada<alului o Scoa(trde ulm . Cermeni Soia de r Ment5(Menthaspicata) . Spanac r Frunze ctrpgun de r Cimbru r Rogie r gofrande India . MtrcriE balttr de . Pir r Scoarld salciealbl de r Frunze perigor de r Erbiu r Fenilalanini r Fier . Flavonoide r Fosfor . Gadoliniu r Galiu . Cermaniu . Hafniu r Holmiu r Inozind . lod o lridiu . lterbiu . ltriu . Lantanum . Litiu I r Lizind . Lutetriu : . Magneziu . Mangan r Molibden r Neodimiu r Nichel o Niobiu . Paladiu r Platind r Potasiu o Praseodimiu r Reniu . Rodiu . Rubidiu

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 133 o Ruteniu r Samariu r' r " r Scandiu o Seleniu . Siliciu : r Sodiu'' ,.' .: . ' r Staniu' ., :' r Strontiu o 5ulf, . Sulfat Vanadil de o Taliu o Tantal. ' l e Teluriu . lerDtu . Tirozina . I rtan

'Ioli'

. lulru .. Tungsten o Uraniu r. . Vitamina A o Vitamina Bt . o Vitamina Btz . Vitamina Bz o VitaminaBo , r Vitamina C r Vitamina E e Tinc r Zirconiu

' o Siylg r.'.:r'r I B e r i l i u i ' ''

:'A!ialoizi:i d,'Aluminiu r Antimoniu r Arginini . Argint ? A u r: , ,

. Bor
: l.

..,

. Bismut

r,Calciu e C e r i u: , : ' r Cesiu' r Cobalt r Crom . o Cupru r Disprosiu

(princareeu inlelegcloritde piciturilor alcaline Addugarea verde(9i la apd)mere9te silicatde sodiu)la bdutura sodiugi/sau ale pulberiiverzi gi ale pulberiidin ale efectellbenefice apei, de efectul alcalinizare, oxide germeni soia,amplificAndu-le de aclioneaalcaline PicSturile a genare de echilibrare pH-ul-ului. 5i mai mult aducand oxiSen electroni, pentru 5i zd ca un catalizator

young 1J{ Robert Young& Shelley O. Redford

135 ci a lia, carea cuprinspeste11 000 persoane, demonstrat la indizilnictimp de trei luni, t gramde ulei de pegte vizii careau luat cu a din risculde deces, orice cauztrmedicald, scf,zut 41% compenAcizii gra5isuntesenliali parativ cei careau luat placebo. cu normalaa celulelor.Sunt utili in gi iru dezvoltarea intrelinerea ochilor9i inimii - carese numila mod special nivelulcreierului, Ac.iziigragi rd printrecele mai activefesuturiale organismului. producitoare celulelebeta ale pangreasului, esenlialiprotejeazd provocatd aciditate asigurd de 9i de de insulinS, descompunerea fiecdreicelule membranei pentruconstruirea necesare grdsimile din organism.

din amAndoud sAnge astfel, celule,cdrorale suntnecesare in gi, in pentruo funclionare optimd.Acestepicituri se combini cu substanlelechimice din apd gi elibereaztr formr foarteactivtrde o oxigen,careesteabsorbitd ugurinfd organism ajutr la stocu de gi pareatransformdrilor negative microorganismlor. se comale Eie bindcu sodiulpentrua produce potasiu, careestealcalinizant. 16 picdturi la fiecarelitru de apr sau de bruturd .Adiugagi verde.

Consumul bduturi de (gi din legume plante, germeni) va gi vi ajuta sd vr reglaliglicemia,si neutralizali acizii, sd utilizafiin mod corectglucoza,sd preintampinafi rezistenla insulind- pe la scurt,si vi protejaliorganismul ravagiile de diabetului. Aceastl combinalie acoperd trei dintrecerecinci principiifundamentale pe caretrebuiesd le adoptepacienliicu diabetca bazda programului de suplimente alimentare. de-arpatrulea cer esteun su limentde acizigragi (ACE). esenliali Agacum am vizut in capitolul7, AcizirgraEi esentiali contribuie la eliminarea acizilor apirtrorganismul aiaUei gi (dargi de ae boli cardiace, accidente vasculare cerebrale, hipertensiune, ateroscleroz5, trombozl gi hipercolesterolemie)de efectele gi secundareale acestuia, precumafecliunile pielL,disfuncfiile de renale gi neuropatia diabetictr. dovedit ce acizii gragiesenliali s-a omega3 - AEPgi ADH - din carnea pegte in special, de au, efec_ tul de a preintampina diabetul, precum bolilecardiovascuiare gi gi accidentele vasculare cerebrale. studiuefectuat Un recentin lta-

de estereprezentat un sucel de-alcincileasupliment<heie gami largi de multivitamine9i minerale, pliment continind o primegte zilnic dumneavoastrtr ci pentrua vtr asigura organismul produs iot ce are nevoie pentrua funcfionanormal' Ctrutaliun ,,siminerale pe careimi places5 le numesc careincludestrruri pulberefind, pentrua intr-o gi ruri celulare,, pisate transformate fi uEor asimilate.

young O. I J$ Robert Young& Shelley Redford Organismul poatefacefali unui deficitde vitamine mai mult timp dec6tunui detlcrt minerale chiaro ugoard de modificare concentraliei a unor minerale importante sdnge in poateamenin[a via[a.prin urmare,luali un produscaresi , vitamine, minerale. gi Lualio capsuld 500 mg de cel pufin trei de :o.ntine.$j orr pe.zr.(cnrar gase pe zi cdndvr luptafi un dezechilibru de ori cu maiorprecum diabetul),cu bduturtrverde sau api. Cdutaliun produscare sd .oniine toatesubstanlele mai jos '"u pe majoritatea, cantitrli aproximativ de in egale cu cele prezentate: Vitamine r Vitamina 7 500 Ul A: r V i t a m i n a r :2 0 m g B r Vitamina 20 mg Bz: o Vitamina 25 mq Be: r V i t a m i n a r z :3 5 m c g B ,r Vitamina 350 mg C: o V i t a m i n a : 1 5 0U l D . Vitamina E:300 Ul . Vitamina (niacinamidl): mg B: 35 r BiotinS:6mg e C o l i n i :1 5 0m e Minerale o Calciu: 350 mg o Magneziu: mg 350 r Mangan:20O mg e Zinc: l0 mg o Cupru:1 mg e Potasiu: mg 35 o Seleniu: mcg Z0 o Molibden:40 cg m o S i l i c i u : 0m g 1 r lnositol: mg 15 r lodurtr potasiu: mcg de 50 Siruri minerale r Fosfat calciu:I mg de r Fosfat fier: 1 mg de o Fosfat potasiu:1 mg de r Fosfat sodiu:1 mg de

tt::ruJ:llS_P: rtY bol!3!,, 4 i' u!9! 137

r-*;:---'de ii . Clorurd sodiu:1 mg 1 de ,l . Sulfat socliu: mg ' Op{ional, de lil . v P t t w t t @ I . Fluoruride calciu,sulfat calciu,cloruri ,;1 fosfat magneziu oxid de siliciu. de 9i ]i potasiu, if==-"..-=.="'.'"-:-:=::::l HlPoGllcEMlE PENTRU RAPID REMEDIU ll =:--:*:-=:-;::::'-J-'::ll il

la nu nivelulglicemiei, recurgeli o dozd marede il li DacI trebuiesi vd ridicaJi - carepoatecorecta glicemia, totodati vd facesd intraliintr-uncerc it dar ii zahar de din de luali in vicios. loc de aceasta, o lingur5 pulbere germeni soia,dupi , ' pulbe-,: sau carebeli un litru de biulurb verdecu picituri alcaline amestecali ' r"" au bartur". -=.:--'--=-'---:r L.:::=-=

--':_-1 li
iL-:'::.._.

KaY lui Povestea MarY

ii

J;;;;;;6, li=i' r.u'jiaenosticai;

mele de sindtate.Aveaminsu- li pulin serioasidin problemele cea=mai ll urt, "ru .*aiacd congcstivS, inceput insuficienld hepaticS insuficienlS de un 5i , i ri.l"^te ' de tahicardie prolaps valvb mitrali' SufeAveamsi hipertensiune, 9i ,i t"n"ti. printre careocluzieintestinali fap 9i digestive, ,i reamde tot feluj de probleme j' mi Vederea se deteriora, distrusS. stomacului ,, trt .a aveam95% din mucoasa nevo ! picioare glezne5i aveam lichidin plimAni,abdomen, 9i li ;; ;; ".u*"r" cel Avusesem pulin ?.d* i timpul la o buteliecu oxigen' ii i; re f;;;";.turl,ot peste 100 de interniri gi o mullime i ii rina de intervenliichirurgicale, astfelsd iau cAte.l2 meajungAnd de ingrijordtoare cliagnostice tratamente, Si o datd. dicamente cu diabeticS, dureriin de dejasemne neuropatie ani $apte mai tarziu,aveam cu inainte, marechin, o vre' mersastfel Am iiiio"r., amorjeligi furnicdturi. doui dozede insulini cu actiuaiestuian, imi administram me. Lainceputul zi, scurtiin fiecare cu24 de cu gi dozede insulind acliune ne prelungiie gase dimineala 5-10noaptea. unitdli 5i am DisperatS, inceputsI beau bluturl verde cu picdturialcaline(in cantititi mai mult). De asemen-arfi suportat meu deteriorat stomacul miii, deoarece rinichi pentruinim5,pancreas, alimentare s5 nea,am ?nceput iau suplimente de alSturi multivitamine am trecutla digestiv, 9i sistemului gi pentru suslinerea

;;;, #,'

ffi;ilff

nediabetice. pdni ra rimitere normare, mi-as<.izur i"'i:-i:J:'-l"i,re, gricemia am DupI cinci s5ptimAni renuntat insulin5. 9i am inceputsd reducdozelede

138 Robert you O.

Dieta Young pentru bolnavii de diabet 139

rpl1t. au p" iorJ U*.r,i, :1_1_:"9 9"o1aceea.in S!medicii anutat-oper"tt" penftl=llpreglleay.pieta Voung redat l mia strnltarea! ,

aveammult mai multl energiegi chiar a; putui sf tnt6i sI fae exie Stomacul s-a vindecat9i acum pot sI mtrnCnc mi legume,nuci gi

CADRUT GENERAL Cu bdutura verde, aciziigragi esenfiali un bun supliment gi cu multitivamine multiminerale, pus bazlle programului sugi afi de pentrucei carevor sauau nevoie plimente alimentare. sd meargd mai departe, sugerez cdteva vd alte suplimente alimentare plus, in pe care le consider fiind la fel ca structura rezistenftr unei ca de a case.Nu toatecasele trebuieconstruite aceleagi din mateiiale; ceea ce veli folosidepindede proiectulpe care-luimali gi care,la modul ideal,esteadaptatperfectla situaliadumneavoasiri. Majoritatea persoanelor diabetva beneficia pe urmasuplimentecu de lor din secliunea care urmeazd. (Nu e nevoiestrmodificafidoza recomandatd dacr vreunelement din cele ce urmeazise rlgesegte gi in formula multivitamine careo lua!i.) de pe Cromul cromul, un mineralesenfial, cregte eficienfa insulineigi-iimbunitSlegte capacitatea a gestionJ de glucoza.El stimuleaieactivitatea enzimelor implicatein metabolismul glucozei gi leagtr insulinade glucozd.prin faptul ctr imbunrtdlegie asimilaiea glucozei, cromul reduceaciditatea astfel,reducenevoiaorganisgi, mului de a reline grdsimi.Ajuttr,de asemenea, transformarea ra celulelor sangvine celulemusculare la convertirea in gi glucozei in energie. cromul estebeneficin rezistenfa insulintr.Jntrucat la inhibdformarea pldcilorde aterom aortd, in deficitulde crom contribuiela aterosclerozi. Cromulajutdgi la sltrbit.

Chiargi un foartemic deficitin crom are efectedrastice asupra organismului, dereglAnd, printrealtele, funclionarea inei insul gi contribuind astfella instalarea intoleranfei glucoztr. la Degieste rari in alte 15ri,deficienla crom esterf,spAndite SUA.Acest in de lucru se datoreazifaptuluicI in aceastd solul nu mai are refari gi, surse adecvate ca urmare, cromul nu mai poatefi absorbit culturile vegetalesau de surselede apd. Rafinarea alimentelor elimini in maremtrsur5 cromulcareajunge totugiin ele. Cravide le suntmult mai expuse deficitului crom,deoarece de ftrtulil conin sumtr ceamai mareparte. Studiileflcute pe animalele laborator arltat, inci din de au goarecilor deficitde crom la glucozainjecta1957,cd toleranla cu imediatla normalatuncicAndli se administrau ti revenea suplimentepe bazdde crom.Alte studiimai recente doveditacelagi au '1993, jumltapeste lucrugi in cazul'oamenilor. intr-unstudiu din te dintrepacienlii diabetde tip 2 gi peste treimedintrecei cu cu o diabetde tip 1 au pututsd renunfe medicalia la antidiabetictr orald saula insulintr dupi ce au inceputstria 200 mcg de crom zilnic. in 1997,pacienfiicu diabetde tip 2 inscrigi intr-unstudiuau primit crom ftrrdsI factralttr modificare ce privegte in alimentalia, medicafia activitatea fizicd.Duptrpatruluni s-aobservat redusau glicemiei a insulinemiei, gi precum a colesterolului. gi cerea

NADP NADP scaderezistenla insulintr, deoala Coenzimanaturald a glucozeisd treacl prin.ciclulde rereceajuttro anumittr formtr

O. Young l4Q Robert Young& Shelley Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 141

acfii in urmacerorase oblineenergie nivelulcelular. lipsa la in unei cantitf,fi suficiente NADP in organism, pdndegte vd riscul de de a facerezisten!5 insulinigi diabet. la NADP (care,dacd vreli neapdrat gtili, vine de la ,,fosfat si B-nicotinamid adenindinucleotid") este un combustibil celular pentruproducerea energie; de fdrdea nu se produceenergie. Cu cAt celulaare nevoiede mai multf,energie, atAtare nevoiegi cu de o cantitate marede NADPpentrua o obline.NADPajutd mai la intArzierea morliicelulei(inclusiv cazulcelulelor in alfagi beta jucdndtotodapancreatice) promoveazd gi regenerarea lesuturilor, td un rol-cheiein reglareaactivitdlii celulare gi in repararea ADN-ului.NADP esteun antiacid puternic sprijindleucocitele gi in procesul eliminare microorganismelor acizilorprodugi de gi a a de acestea. asemenea, pentruinimi, reDe NADP estebeneficf, (NADPesteprezentd ducAnd gi colesterolul tensiunea arterialS. in toatecelulele organismului, ale inimii o conlinintr-oconcencele traliedeosebit mare.) de NADH/Pesteo moleculd asemdndtoare, se gisegte orcare in ganismul uman;NADP se gisegte indeosebi alimente origiin de ne vegetald. magazin, puteligisi uneorico-Q'I,adicdcoenzima in careestepractic acelagi lucru. Ql,

Sulfatul vanadil de rar Oligoelementul numit sulfatde vanadilajuttrla reglarea importanti, El foarte acliunea insuglicemiei. imitd,intr-omanierd (cunosculi sub numele de aceiagi transportori linei, stimulAnd glucozeiin celule. CLUT-4)utilizalipentrutransferul transportori pe animalele laborator un numdr gi de studiiefectuate Numeroase cu ctr din ce in ce mai marede cercetdri subiecliumaniau arf,tat glicemiei pe mdsuratd nemancate. amelioreazd de sulfatul vanadil din cu intr-unstudiurestrAns 1996,la pacienlii diabetde tip 2 cade de re au luat5 mg de sulfat vanadil doudori pe zi timp de pas-a tru sdptlmAnigi apoi un placebotimp de patru sdptemAni glicemieimlsuratepe nemAncate mediea cu o constatat scddere gi incAts-aprelungit in timpul peatdtde puternic, 20olo rezultat , rioadei placebo. cu nivelul de controleazI cu Combinat cromul,sulfatul vanadil glicemiei, gi poftade dulciuri.De asemenea, reduce colesteroca HDL, lul LDLgi mlregte colesterolul

Luali 5 mg de trei ori pe zi, pe stomacul gol, cu bluturtr verdesau cu un pahar cu aptr. r Recurgefi hiperhidratarea cu la organismului biuturd verdecu pictrturialcaline gi NADP. . Lualicrom 9i sulfatde vanadilpentrua legainsulinade glucoztr; singurtr o dozl va aQionarapid.

Young 142 RobertO. Young Shelley & Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 143

Magneziul Magneziul esteimplicatin multe procese metabolice esenfiale. El activeaztr pentrumetabolismul enzimelenecesare carbohi(inclusiv zaharurilor) a aminoacizilor. drafilor a gi Aveli nevoie de magneziuin cantitatesuficienti pentru a trasforma glucozain preintAmpinAnd gi energie, rezistenfa insulind aciditatea la excesipermite v5. Magneziul gi reglarea echilibrului acid-bazd sdnge din din fesuturi. insugiesteputernicalcalin- de fapt,poatefi utiliEl zat in locul medicamentelor antiacide care pot fi cumpdrate fdrd protejeazlochii gi inima gi ajutd refet5. asemenea, De magneziul preamicd de magla funcfionarea normalda nervilor.O cantitate neziu in organism fost asociaticu bolile de inim5,formarea a de gi in creier,ingustarea cheaguriin inimd arterelor, colesterolul gi crescut retinopatia diabetici. nu Carenfa magneziu esterar5,in ciudafaptuluicd el este de prezentin multe alimente, mai ales?n legumele verzi proaspete. Dar magneziul multealimente pierde timpul procesului din se in gi de rafinare apoi in timpul gatitului. bineinleles, existdmulte $i, persoane porfiade legume.Mai multe studii care nu-gimdnAncd au ardtat pacientiidiabeticiau o concentralie magneziu ci de in sAnge situatsub medieEipierdprin urindo cantitate maredin mai acestmineral.Cei careincep sd ia suplimente magneziu de revin la concentrafia in iar normalS sAnge, risculde orbiregi de complicafii cardiovasculare scade. in magneziului membrana CredcI prezenla celulard amplifiinsulinei. ci efectele intr-un studiuefectuat asupraunor pacienfi vArstnici diabetde tip 2, la cei careau primit 2 g de magneziu cu o zilnic s-aconstatat imbunitilire semnificativd sensibilit5lii a la insulin[gi a asimiliriiglucozei, de perioada careau primit fali in placebo.

Maineziul trebuieechilibratcu manganul intr-o proporliede 2:1 atuncicind de se administreaztr supliment. ca Luatio capsulS 500 mg conlinind o astfel de combinaliede trei ori pe zi, cu bluturtr verde,cu aptrsau la masi. Putefi lucluta un suplimentalimentarcare str con[intrplantebogatein magneziu: de cern5, ptrtrunjel,ghimbir, ardei iute, rtrdtrcintr gteviecreaftr,rlddcintr de valerianl gi extractde aloe vera.

Zincul insulina, are de a aga Organismul nevoie zinc pentru produce este,evident, importantpentru diabetici, ci acestoligoelement dar persoanele diabetau in generalun deficit de zinc; pancu la lor existentd percreasul conlinenumaijumitate din cantitatea poatecauzamulte tulburdripancreasoanele sdnitoase. Carenfa faptul demn de remarcat tice (printrealtele),inclusivdiabet.Este cd, totugi,preamult zinc poatefi la fel de ddunitor ca gi deficitul; intre celedoudextreme existl o plajI largi a cantitSlidin fericire, le lor de zinc pe careorganismul poatefolosiin mod util. de Zincul indeplinegte multitudine funclii in organismul o intr-unnumlr de procese metabolice. uman,inclusivimplicarea gi in Componentd cel pulin25 de enzimeimplicate digestie mea pentrudigerarea tabolism, carbohidralilor zincul estenecesar gi in inclusiv zahdrului gi esteimportant absorblia normald aca tivitatea vitaminelor, special celor din complexul in a majoritdfii in B. Zincul ajuttrla preintAmpinarea limitarea aterosclerozei. sau vindecarea rdnilor gi a leziunilor, doze terapeutice, accelereazd inclusiv celor legate diabet. a de Zincul atit externe, gi interne, cAt neutralizAnd acizii strSini oresteun extraordinar agentchelator, ganismului. plus,regleazi concentra[ia insulini din sAnge: de in de cercettrrile ardtat administrarea zinc, alituri de insulini, ci au glicemiei. prelungegte asupra insulinei efectul

O. Young Redford 144 Robert Young& Shelley

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 145

, Lr"il rr r"g d" *i""*id gi chelat zinc(o formi de zinccombinatd o proteintr) 82 de mgde citrat, de cu 1 de zinc,de trei ori pe zi (daravefigrijdsI nu depSgifi 800 mg de zinc pe ; bogate zinc:i in zi). Puteti cluta un supliment alimentar strconlinlplante care pltrunjel,j rtrdtrcintr ptrp5die, de trifoi rogu, ardeiiute,frunze echinaceea, de gi naibtr-ma1e, clorqfili;'lipide. geminle dovleac extraaOejl din de ,ilOfdiir.Ae

GymnemaSylvestre Frunzeleacesteiplante cdl5rdtoare sunt utilizate de peste 2000 de ani in Indiapentrua tratamadhumeha(,,urina mieca - adicl diabetul. glucidelor in rea") Extractul incetinegte absorblia glucozei celulegi in tractulgastrointestinal, la pdtrunderea ajuti revital izeaztr ulele betapancreatice. cel in doutrstudii,la gobolanii li administrat substan!e ctrrora s-au toxicecarestrle declangeze diabetulgi apoi extract Cymnema de timp de Sylvestre de o lundsaudou5,numtrrul celulebetas-adude aproape normal. la blat,iarconcentralia insulinf, crescut a pe valoarea studiile subiecli umaniau demonstrat terapeu$i ticd a Cymnema Sylvestre, in cazuldiabetului tip 1, cAtgi atdt de fn cazul diabetului tip 2. intr-unuldintrestudii,pacienlii cu de plantd din timp diabetde tip 1, careau primit un extract aceastd pAndla opt luni, au prezentat scddere 23o/o gliceo cu a de gase pe nemAncate gi-auredusdoza zilnicdde insulind gi miei medii cu 25olo. alt studiu, pacienli diabetde tip 2, la cei care Un cu cu au primit400 mg de extract Cymnema de Sylvestre de 18-20 timp produs,de asemenea, reducere importantd gliceo a de luni s-a - gi toli pacienlii, exceplia miei cu unuiasingur, pututsi-gireau orale.Primuldintreei a doza de antidiabetice duc6 semnificativ la medicalie. reugit chiarsdrenunle

a nduf(Trigonell foenum) Schi de ci pe de cercetarile laborator animaleau arf,tat seminlele total 9i trigliceprecum9i colestrolul schindufreduc glicemia, ridele.

Momordica charantia doar disponibild o charantiaeste plantdtropicalS, Momordica Ea alimentar. ca sub formdde extractgi comercializatd supliment de tip 1, prin cregterea in glicemia, inclusiv diabetul poatereduce a celulare glucozei. absorbliei cu c5 Un studiua demonstrat la pacientrii diabetde tip 2, care s-a timp de trei sdptdmAni, dupd mese, au primit 15 g de extract sSptdmani, la a produs reducere glicemiei jumitate.Dupdgapte o a semnificativS o a prezentat scddere i:"1" din grupul de studiu f5r5 persoanelor pacienli randul in pe acegti glicemiei,-situandu-se sprelimitasuperioari' normald cu glicemie diabet, intregorganismul, plantdaregi efectulde a alcaliniza AceastS . sistemicf, aciditatea red ucAnd

Young Redford 14S Robe( O. Young& Shelley

lr_--i ;l

Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 147

rl-

MOMORDICA CHAMNTIA

r, f n l l l u a l ig t F l 2 0 g d e s u c i n t r - u n l i t r u d e a p l d i s t i l a t tp uc ie l o d a t t r p e s a u d e ; i zi glicemia. i{ c6teori avetinevoiesi vI reducefi i]

Argila Pentru aceiadintredumneavoastr5, nu cred cA am mers care suficient departespunandu-vd vi hrdniliin principalcu de si plante, ridicagi mai susmizagi vd voi recomanda mAncali voi sd pimAnt. Ali auzitbine:pimAnt!Dar nu oricefel de phmAnt. pe caCel re il recomand esteargilaMontmorillonite, igi tragenumele care localitatea Montmorillon, de la depozitul argilS lAngd de de unde Mai ideeava clpita sens a fostdescoperitS. avefipuJini rdbdare; cdnd veli afla ce anumeconlineaceastd argili, ce facepentruorganism cum s-outilizali. gi printrecare Argila oferdo gaml impresionanti minerale, de potasiu,mangan,sodiu gi siliciu,toate calciu,fier, magneziu, in intr-o alcalinizante. plus, in argili, mineralele sunt prezente proporlie incAtsuntabsorbite naturald unelefap de altele, astfel mai ugorgi in intregime organism. in Argilaareo incdrcdturd electricd negativS, astfelcd atragetoxinelegi acizii forma{iin urma glucozei, pozitiv,gi ii !ine in susfermentdrii caresuntincdrcali pensie, pentru organismul poateeliminain siguran!5 si combica pot na!ia. Particulele argild blocatoxinede cAteva mai grele de ori decAt ele. multeboli gi afec[iuni, ?n ultimulrAnd nu Argilaamelioreazd caremi-auspusci gi-au redus diabetul. pacienli Am dozade insul i n l s a uc h i a ra u r e n u n l alta m e d i c a l i e .l [ i i m i - a u p u s i n i v e l u l A s c glicemiei s-aechlibrat cI au sl5bit. sau Artrebuisd puteliobserli dupi douh pAndla patrusdptdmAni va o diferenld dupd ce incepefisd lualiargild.

fif;r5 naturalS, aditivi, este ArgilaMontmorillon in intregime procesingura chimiceartificiale fSri conservanli. r5 substan!e 5i chiar dacd nu este estefdramilarea. $i, durd la care estesupusS al element dieteiYoung,n-areun gustprea chiarcel mai gustos Montmorillon rdu - degiesteun pic sdrati.PutelicumpiraargilS c5 (doar v5 asigurali nu o confundali si naturiste de la magazinele sau dar mai rdspandite) cu altefeluride argili, mai pulin active, prin internet.

RecomandlS0-240gdeamestecdeargi|tr,dedoud.treioripezi.Existtrmai penincercaliJe, multe modali6li ln carepute{iutilizaargilaMontmorillonite; potrivegte mai bine: cel tru a vedeacarevi se r Amestecali lingurittrde pulbere uscatdde argilSMontmorilloniteintr-o o str jumltare de paharde ipf distilatl gi ltrsali-o stea 6-8 ore (dar nu lisali o fie Fie iinsurl de metalin pahar). beli lichidul clar de la suprafafa, amestecati beau beli intregul con[inut. Unii oblin rezultatemai bune dacd. Ji"" 9i "o" la prima oia ditin""1", allii prefertr il bea seara, lnaintede culsi propicepentrudum"r"ttu.ui altii in timpul zilei.Trebuiesd gdsifiperioada lare, iar neavoastrtr. r Amestecati lingurtrcu vArfde gel de argiltrMontmorillonintr-o iumitate o cd imediat'Unii gdsesc gede paharde apd saude biuturd verde9i consuma[i gustmai putinpronuntat. lul areun pentruo mul. O" prieti folosiargilagi extern,undeesteindicattr de "r"rnin"a, de la inlepiturile de albintrsaulanlarpanSla dermatita lime de probleme, importantl pentrudiabeticiestecapacitade contactsau furuncule.Deosebit mul ranilor.Face[io pasti de consistenta tea argileide a ajuta la vindecarea pe de gel taruluiamestecand de argiltrcu api in propor{ie 1:2. Aplicali direct daci saucu pansament piele,f5rtrp"nr"t"nt daci vieli un efectde constriclie Aplica[io datSsaude doutrori pe gi ureli un efectmai rdcoritor mai linigtitor. puteli llsa gi pestenoaptedacddorili, insd cltrtili bine cu aptrduptrce ali zi; pur si t"r*inai gi maiaii ugor locul' Pute[i,de asemenea, prestrrali 9i simplu pulberea argiltrPe ran5. de

O. Young 148 Robert Young& Shelley Redford

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 149

li lL=-_.,__-

upuMENTE rENTRU ospAIUr ucHtDE cu

]l
I

gros;lua[i pentrutoli cei careau problemela nivelul intestinului esteindicatS - la trezire,inaintede pranz9i inagol o lingurdde trei ori pezi, pe stomacul intede culcare). lichide Suplimentele la Ar trebui s5 puteli gisi acestesuplimentesub formd de preparatcoloidal il.gt"di"lt: separat.to?te Degiam enumerat produsenaturiste. de magazinul pentrua nu trebui sI avetide'a tace le, i-ar puteasi gisili formulecombinate, cu preamulteflacoane. preparate coloidale,una dupdalta: punelisub lirnbdcinci picdturidin aceste
r . . . . r r r r Complexul B Acid caprilic lridiu Magneziu Mangan N-acetilcisteini NADH Noni (Morin da oficinalis - lArA zah6r, nefermentat5,nepasteurizati) Rodiu

in prima noastrtr carte,Dieta Young,, existi mai multe detaliiprivind urmitoarelesuplimente trebuieutilizate timpul ospSfului lichide.Pute{i ce in cu avea beneficiide pe urmadietei lichidegi flrd aceste suplimente, dar, dactrle folosi!i,veli oblinecelemei eficiente rezultate. Produsde purificaredin plante

i;;ilil;;il;ili;ll;;au-J"

r, inceput, recomand unamestec speciarde

suplimente carestrasigure sursizilnictr o echilibrattr fibre.Alegejiunul cade re strvtr curefeorganismul intestinele, pieleagi ficatul,rinichii,plSmAnii, pancreasul dupl anii de hiperaciditate. Ciutafi o combinalie sinergicd, in intregimenaturale, care poate s5 includi multe dintre urmltoarele,dactrnu pe toate:scoar!5 nuccenugiu,scoa(l de crugin,rddtrcind revent,semide de gi nle de pitlagintr alge rogiiatlantice, pentruproprietiJile laxative; ghimlor bir gi r5dtrcintr lemndulcepentruproprietSlile de a atenua de lor disconfortul la nivelulcolonului, a reface gi de tonusul a vindeca gi rnembranele, ardeiiu: te, rddlcinade drtrcili, ulei de seminle feniculgi frunzede zmeur,care de amelioreaztr diferitemoduri digestia. in Alte ingrediente benefice sunttdrifele gi de grAu,lucerna,ptrtrunjelul pectinadin mere.Aceasticombinalieoferl fipentrua ajutasistemul bre din belgug digestiv eliminedegeurile, prin sI at6t imbunSt5firea mobilitetiiintestinale, gi prin legareaacizilor,pe careii eli: cAt mini din intestin. LuaJi suplimentele aptrsaucu biuturl verdein timpulospiluluicu lichide, cu dupdcum urmeazS: . Adullii peste ani: unasaudoul capsule 500 mg o datdla opt ore. 60 de . Adullii inlr:e 22-60de ani: patrucapsule 500 mg o datdla ore. de o lntre1G2t de ani:dou5{reicapsule 500 mg o datl la gase de ore. r fntre6-16ani:doui sautrei capsule 500 mg o datl la opt ore. de r Sub 6 ani: nu se recomandtr. Puteli utiliza laxativeneconcentrate, precum seminlele pltlagintrsingure. de Putelifolosi gi aloe vera in timpul osptrtului lichide,pentrua descompune cu proteinele la nivelul instestinului a participa vindecarea de gi la structurilor intestinale. afardde capacitatea purificare, in de aloe vera conline vitamine, minerale, enzime gi lipide. S-ademonstrat aminoacizi, totodatl .a "."mti planttrpoatereduceglicemiala pacienliicu diabetde tip 2 - intr-unstudiua pentruca pacien[iisd-gi redus-o suficient poattrreducela jumdtate doza de antidiabetice orale,menfindndu-gi acelagi in la timp glicemia o valoare normaltr. Lualio linguri de suc integral frunzede aloeverade gase de p6nI la noul ori pe zi ln cursulospdfului lichide.(in afaraospS[ului lichide,aloe vera cu cu

. Aigint larg) cu cu (dintr-un r Oligoelemente supiiment multimineralespectru

c Acid undecilenic caPsule Suplimente pentrua reducenumerutde pastile formulecombinate, cSutali ;.;ri;;rl ili; de."r" avelinevoie. severla.inteso gros(pentru congestie intestinului r FormulS pentrucuretarea de intestinali mai iormulade cur5Jare decAt tinului,o formuli mai puternici de patrucapsule 500 mg daci mai mare de crugin): sus,cu o concentratie peste ave[i sub gaizeci9i cinci de ani, doud capsulede 500 mg decd sunteli vArst5. aceastd pentrucombaterea c FormulS careconlineacid caprilicai acid undecilenic,

young O. lgQ Robert Young& Shelley Redford pentru.oriceprobleml concretl de strnitatecu-careva luptaf, ar in,tfe.tti-t, trebui stradtrugali capsul5 formulacorespunztrtoare. afartr cele deo din in de scriseln seqiuneadespre diabeticiipot grsi formuledeosebitde "acoperig", utile pentru rinichi, pltrmAni sau sistemulreproductiv(masculin sau feminin)

DietaYoungpentru bolnavii de diabet

151

saupentru ggmbjte a ori a dispozilia., lleigiile,inflamaliile pentru imbuntrtrg

ACOPERT$UL Acum sunteli gatapentruultimele retuguri programului ale de suplimente alimentare. Dactrar fi si compardm programul sude plimentecu ridicarea unei case,ceeace urmeaztr puteafi asear minat cu construireaacoperigului.Casa poate rezista fdrtr acoperig, pentruun succes dar deplinestebine si fie acoperitr! Multedintresuplimentele aceasti din secliune suntrecomandatepersoanelor au gi alte probleme sdnrtate afaradiacare de in betului. Dacr aveti, de exemplu,diabet, hipertensiune stres gi adrenergic, trebui sd luali suplimente ar care si suslini pincr"asul, inimagi suprarenalele. aveli gi probleme tiioida,in Daci Lu afard glicemia de dezechilibratr, trebuisi forosili supliment ar un de stimulare tiroidei. a in oricecaz,crutatiformulesinergice suplimente, de destinate pentrudiabetcaresd vd asigure combinafie in multe vitamine, minerale plante,pentrua limita numdrulde capsure care gi pe trebuie le luali. sI glandulare Suplimente Recomand folosirea suplimentelor glandulare compugi de acizinucleiciizolalidin organe animale gi deshidratate degresate - in combinalie alte substanle cu nutritive, pentrua echilibra gi susline glandele endocrine organism. din studiileau ardtat suci plimentele glandulare compensa pot carenlele, asigurand substannutritive organului umancorespunztrtor animaldin care fe celui provine. exemplu, De suplimentele pancreas din bovin duc acizi nucleicidirectla nivelulpancreasului uman.cregterea nivelului de acizi nucleicidintr-unorganreface capacitatea funclionare de

pe a acelui organ.Ciutali agadar etichetaprodusului,,pancreas sau bovin",de exemplu, ,,inimibovintr". VitaminaE cu pe de Formula multivitamine careo luatiinclude siguranli cantisd luali cu regularitate gi vitaminaE, dar s-arputeasd dorili atuncicAnd acizilor formarea E Vitamina inhibtr iali suplimentare. sd-i proteinegi cheleazi acizii,astfelincat organismul consumali a de capacitatea apdrare imunitatea poatdelimina.Eaintdregte 9i la E participd din mediu.Vitamina fali organismului de toxinele declinului treptat al proceselormetabolice,care .ontr"."r"rea proceapareodat5cu varsta esteeficacenu doar in incetinirea in plusnedokilogramelor ci suluide imbStranire, 5i la prevenirea la rite (temuta ,,labdrlare vArsta de mijloc"). in studiile de careau primit vitaminaE au trait mai mult animalele laborator, celelalte. decAt dar cea mai VitaminaE are o listSlungi de efectebenefice, sensa pentrudiabeticiestecapacitatea de a ameliora importantS dintre ci a Shute anuniat la un sfert Dr Evan la sibilitatea insulind. de o pacienliisdi cu diabeta fost necesarS reducere zece unitdli au r"u rji mult a dozeide insuliniduptrce acegtia luatzilnicvicronicd de organismul hiperglicemia protejeazd taminaE. Aceasta protemulteafecliunirenale, gi poatevindecasauline subcontrol cangrepieleasan5toas5 preintampinS jeazdvederea, pdstreazi 9i Poatecel mai importantlucru, atat pentru diabetici,cat 9i pentrutoli ceilalli oameni,este faptul ci vitaminaE protejeaza aprovizionaci ioreazd rculalia, Ea impotrivacoli lor cardiace. amel de hemoglobinei a precumgi capacitatea a rea cu sange inimii, lor, dizolvdcicatricecheaguri apari!ia Reduce oxigenul. transpofta care ar puteasd impiedice pe p"r"Jii interioriai arterelor, le de acizii de pe perelii gi leagdgi neutralizeaza circulaliasangelui, mai si foloseascd eficientoxigeVitaminaE ajuti inima arterelor. de nul. Daci vd amintili cd infarctulpoatefi cauzatde cheaguri la scdzutia oxigenului nivelulinimii, sau sdnge de o concentralie na.

li,L;|,
il;iir.

'lgf

RobeftO. Young & ShelleyRedfordyoung

Dieta Young pentrubolnavii de diabet 153

inlelegelicat de importantd vitaminaE. intr-un studiuefecuar e asupra peste a doui mii de pacienfi, grupa primit400-800Ul un de vitamina pe zi, in timp ce celilalt a primito capsuld inE cu gredienteinactiveca placebo.Ambele grupuri au fost urmirite timp de un an gi jumtrtate. acest in timp, in grupulcarea luat vitaminaE s-au inregistrat 75o/o pulineinfarcturi. cu mai In afardde prevenirea infarctului, vitaminaE estebeneficl gi atunci cand se produce un infarct:ca sd revenimla cercetdrire doctorului shute,el a declarat pacienfii cd caresuferi un infarctgi au avut suficientl vitamind in organism mai multeganse E au sd supravieluiascd infarctului vor aveamai pulin fesutcardiac gi afectat.Vitamina contribuie prevenirea E la anginei pectorale redugi ce nivelul colesterolului. ReducAndaciditateain intregul organism, vitaminaE previnegi formarea depozitelor grlsime. de VitaminaE - tocoferol- se gise5tein concentralie mare in uleiurilevegetale presate rece,in seminlele alunelecrude, la gi precumgi in soia.in afardde ceeace obline1i alimente, redin vd comando formuldspeciald vitaminaE, naturaligi practicfdrd de ulei, intr-otabletdmasticabilS, combinatd mod idealcu cromul in gi seleniul, pentruun plus de eficacitate. Vitamina sub forma E uscatd estemai bine absorbitidecatcapsulele clasice, careconlin vitaminaE in ulei. Cdutaliformade ,,alfa-tocoferol,' a vitamineiE, careesteceamai puternicd. Luafi200 Ul de trei ori pe zi. Vitaminele B in acest caz ar fi de dorit cevamai mult decAt $i formulaelementard multivitamine, special ce privegte de in in vitaminaBr (tiamina),B: (niacina) Bo.Acfiunea gi vitaminelor constdin tran_ B sformarea carbohidralilor glucozanecesarr in oblinerii de energie; ele suntvitaleatdtin metabolismul grisimilor,cdt gi in cel ar prote. inelor.De un interes pentru special persoanele diabet, cu vitaminele B suntesenliale pentruo funcfionare normali a sistemurui nervos sunt, poate,cel mai importantfactorin sdndtatea -, fiind nervilor importante pentrusinitateainimii,a pielii,a ochilorgi a gurii, gi printremulte altele.(Folosirea contraceptivelor orale poatedeter-

sd cd B, de minao carente vitamine astfel oricinele ia trebuie ia 5i B d u n s u p l i m e n te v i t a m i n e . ) ale benefice vitamineiBr se numdrdstabilizaefectele Printre alimentelor, digestiei absorbliei gi rea apetitului ?mbunatdlirea 5i de carenla vitamini Br face a in special amidonului glucidelor. 5i de la ceea carbohidralilor, ce conduce acumularea digestia dificild gtiecd un deficu Persoanele diabettrebuiesd in zaharuri sAnge. opnervului la poate duce,de asemenea, inflamalia cit de tiaminS la central, aritmii5i vitlmare nervos ale tic, la disfuncfii sistemului iar estedificil de detectat, manifestdrimoderatd Carenfa cardiacd. se printresemne de le salesuntatribuite, obicei,altorafecliuni; gi iritabilitatea inapetitului, rapida,pierderea oboseala numdrd Deficitulmoderatpoatecauza probleme emolionale. stabilitatea gi digestive de memorie. motiv Br. de au Mulli americani carente vitamina Principalul in alimentelor, timprin procesarea vitaminei in consta pierderea la sau pul rafinSrii al gatitului, chiar prin expunerea aer sau sau ape. Vitamina B: se prezinti sub doud forme: niacina 9i funclipoatemenlinesauimbundtdli Nicotinamida nicotinamida. vindecarea Ea celulelorbeta pancreatice. a dus chiar la onarea atuncicanda fostadministratd de diabetului tip 1 la unii pacienli, (Urmali,recomanddrile de corectin primii ani de la diagnostic. unui stuin ce mai jos imediat aflalicd avelio problemi.) cadrul in diu de amploaredesfdgurat Noua Zeelandi, peste20 000 de pentruanani intre cinci gi gapte au fost investigali copii cu vArsta (clP),care indicdun risc pancreatice insulare ticorpiianti-celule de a crescut apari;ie diabetului tip 1. cei mai mulli dintrecopide au un ii la carea fost identificat risccrescut fostde acordsd urm