Sunteți pe pagina 1din 50

I

ffr G*ffi&
\Q

Cuprins
lntroducere in ,,Miri gi oceane" 7

PimAntul - ,,Planeta albastri" 8 Diferenfa dintre oceane 9i miri 10 De ce apa de mare nu se poate bea? 12
De ce este marea

albastri? 14 Ce contine apa mirii? l6

Cum putem respira sub

api?

18

u
"t'

Echipamentul de scafandru 20 Ce este scufundarea liberi? 22 CAnd este ridicat steagul rogu pe o plaje? 24 Cum se formeazi valurile? 26 Ce este windsurfingul? 28 Surfingul se practici in largul mirii? 30 Ce este schiul nautic? 32 Cat de sigur este transportul maritim? 34 Nodurile mariniretti 36 La ce foloseste un far? 38 De ce construiesc oamenii porturi? 40 \ Pentru a conduce un vapor ifi trebuie permis? 42 .f3*ce folosesc hertile maritime? 44 Ce sunt apele teritoriale? 46 *e este o navi de pescuit? 48 ?nainteazd, o barci cu motor? 50 e este o corabie cu pAnze? 52

ITTRoDUcERE irv

ffi a
si

oceane
acosteze.

Pa.antut poarti numete de ,,Ptaneta albastri". Oamenii au invifat si navigheze pe miri 9i oceane,
au construit nave imense gi porturi in care

Surfing, windsurfing, yachting, schi nautic, iati doar cAteva dintre sporturile nautice atit de indrigite in ziua de astizi. Oamenii ,,au imblAnzit" mirile gi oceanele, imprietenindu-se si luAndu-se la intrecere cu ele...

OcEANe--)

Pimflnf,r
,,Planeta albasffir;
&
Varut din spafiu, Pimintul pare albastru. Aceasti culoare este dati de apa oceanelor care acoperi planeta pe aproape toati
suprafafa sa: uscatul reprezinti pufin peste un sfert. Principala cantitate de api o reprezinti cea din miri 5i oceane.
lr I\

l7u? P
lllttt

ApELE DuLcl
Pe planeta noastri, apele dulci provin din ghetari, din calotele si banchizele de gheata din regiunile polare. Apele dulci mai provin si din apele subterane, cele care se infi ltreazd in subsol, precum si rdurile si fluviile, care curg la suprafati. Nu trebuie uitata nici apa din atmosferd, care se afla sub formd de vapori in nori.

Cate ape pe aceasti

micuti planeti!

'84l

PmTETA ALeasrCA-':

PnEA MULTE LTTERE!


Etimind din propozilia de mai jos literele din doud in doui (incep6nd cu a doua) qi vei afla ce vers celebru copiazd Donald in caietul sdu.

TPAALMGAUNPTYURL
VE

ffiffiJdh so HPDOTRCTKODCRALI.DA

e\
7

lrrrcEPUTU L VlETn.. . inceput, PamAntu I nu era decat o minge de foc, care a trecut printr-un proces foarte lent de ricire. Vaporii de apa din atmosferd s-au transformat in ploi torentiale, formand un imens ocean. Primele fi inte vii s-au dezvoltat acum 3 miliarde de ani in acest ocean: ele au fost algele.
La

Ln

A SE lvl " POATE AVEA $l SENSUL DE A rE$r, n npAnEA LA supRnrnrn


,,

$TlATl CA...

UNUI MEDIU LICHID.

.: -{

'{ouvnrr rnva} v-rv3oruod o vo nursvslv r tnrNvl tvd :ati"nros

EI

I E

OcEANE

lliferenta dintre oeeane v


$r marr
O.""nete
9i
O

&

mirile acoperi aproape

trei petrimi din suprafata planetei noastre.


Un ocean este extrem de intins ;i de adAnc, comunicind cu oceanul vecin, iar apele lor se amesteci utor. O mare este mult mai mici, mai pufin adinci si mult

mat tzolati.

Toate zonele intinse, albastre, vizibile de la depirtare, sunt oceane; cele mai mici, inchise, tot de culoare albastri, sunt

miri.

W AnrLE DE CoAsrA M
5r

Crlr

lr.rrERroARE
eu

Pe coaste le

ro pe n e,

Oceanul Atlantic include si Marea Manecii si Marea Nordului... Acestea sunt miri litorale. Alte mari patrund addnc in interiorul continentelor si comunica p ri n strAmto ri cu ocean u I cum sunt, de exemplu, Marea Mediterani sau Marea Baltica. Acestea su nt mari interioare.
,

-:f

ApeLE LuMu

fl%Hf, ffi&ffiffiffi#_ T&ffi &f,#fffi

fi

StrAmtoarea Gibraltar

MARELE LnuuAnos!
Marele Pete se laud5 atunci cf,nd spune ci a traversat inot toate mirile enumerate mai jos. Cu toate acestea, 3 dintre ele nu sunt tocmai nigte
mdri...

MAREA MAREA MAREA MAREA MAREA

NEAGRA VERDE

ALBA ALBASTRA
RO$rE
Singura deschidere a Mirii Mediterane spre Oceanul Atlantic o reprezinti Strimtoarea Gibraltar.

MAREA DE CORALI MAREA LrNr$Til

"fi

AREA CNRE VA DTVENI UN OCEAN Marea Rosie este o mare interioari; in acelasi timp, este si cel mai tanir... ocean! A inceput
sd se desch ida acu m circa

10 milioane de ani, acolo unde le Af rica s i As ia au inceput sd se indeparteze unul de altul. Peste 1 00 sau 200 de m ilioane de an i, Marea Rotie isi va incheia procesu I de dezvoltare, devenind un ocean ca toate oceanele de astdzi.
co nti n e nte

I I

DE DEZVOLTARE. SUBSTANTIVU L LEGAT DE ACEST ADJECTIV ESTE MATURITATE.

Nn

frsr rtr$rrutr vfuvw uvr 'vrsrxr

nN

vursvslv

'vNn't 3d :to u3lvu3 vruvru r$ rouin vtHvuu :ldnros

Ile ee epe de mane


nu se poete hea?
CAnd s-au format primele oceane, Elcum mult timp, sarea care se gesea la suprafata solul ui s-a dizolvat in ape. lati de ce apa merii este astizi sirati, provocind usturimi la ochi. Nu o poti bea! Cantitatea de sare variazi in funcfie de regiune gi de anotimp: in medie, un litru de api de mare confine 30 g de sare.

'MLA'TINI

SARATE Apa marii este retinutd in bazi ne, apoi se evapora (se transformd in vapori). Sarea este apoi adunati cu mari greble de lemn.

U rv

50

SrRAr DE DE MErRr GRostME

Daca toata sarea d in toate mdrile de pe planeti ar fi rispandita la suprafata solului, s-ar forma un strat cu o grosime de 50 de metri!

Dupi ce apa s-a evaporat, sarea poate fi strAnsi.

$rH

f-j

DurcE Seu SinAr?


AflA dacd alimentele de mai jos sunt dulci sau sdrate, aranjdnd literele fiecdrui cuvdnt de la sf6rqit spre inceput.

,--*

T'
T

i'l d.={

I
t

c!
s

#
t

e
-r
I

f*l

r
$
nil T fvt

I
ft A
rt
I

ft

f} #

f-\ $t

ht !\4
LJ

C 5

A
p

A
A
"T'

fvl
A

A
5
I

L,

il

ffi f;

0
fln
t

/
JNnlv'yliaxgN!'3vNozoo''laru

A
,*{
! I

R
frl !tt

A
ti
r"x

C
-7 t!*

*
N

t
I I T

t4

1L

T
*-t.*

tsi

!i

f\J

/1

-vuv3 ruor'v3vsnw'vhtvulsvd'vunwvuvs

'VOVNOUII3'U3'13:l'YlV1O3Ol3 :SNfldSVU

.s.". -iw

-Jf

-(

Pe vremuri, oamenii

pliteau

;{-r*r- . -,.il

sarea foarte scump, cu

o taxi la stat numiti, in Franfa, gabela.

*-

Ln cE Esrr
BUNA SnREA?
De exemplu, poli pune sare pe cartofi i praj iti, insa sarea

este absolut necesari pentru a da gust oriciror manciru ri: mancarea fara sare are un gust fad si nu se poate mAnca!

$TlATl CA...
^ ,,A SE DIZOLVA'' INSEAMNA A SE TOPI
gr A sE DTSPERSA irurn-o SUBSTANTA LICHIDA.

-j.'. --d,f

i
:it

ir;l.

ii.

'

Durcn Seu SinAr?


AflA dacd alimentele de mai jos sunt dulci sau sirate, aranj6nd literele fiecdrui cuvdnt de la sfdrqit spre inceput.

rr j"{

T'

ft

!
ft ilu

*!

t t ii

*
r
C,

I
R

fi
!{

?4c

t-\
$J-

;'i.

ht *u L,

T
R

t i

A A A
T"

fv{

r{
q

,i

A
p

ift
,fa

FT

t
$ tt
fi

5
I

t! M
R
-\,1

0
tln

/
gNntv 'ylvi:H9N! '3vNozoo ''tal t -vuv3'IHoI'vSvsnn'vruvulsvd'vunwvuvs
'VOVNOUIIS'H:l-13:l'VlV1O3Ol3 :SNndSVU

F\
t&

A
U
t.J tn

:}
G

IJ N
I I

;-{

i[

L.

F
r

!.'

hJ

f'[

/1

Pe vremuri, oamenii

pliteau

sarea foarte scump, cu

o taxi la stat numiti, in Franfa, gabela.

*-

Ln cE Esrr
BUNA SnREA?
De exemplu, poli pune sare pe cartofi i praj iti, insa sarea este absolut necesari pentru a da gust oricdror mAncdruri: mancarea fara sare are un gust fad si nu se poate manca!

$TIATI CA...

?:=

OcEANE

De ee este marea alhastra?


&
cum am explicat mai devrern, cAnd privim imagini din spafiu cu planeta noastri, aceasta pare si fie o minge mare gi albastri. Culoarea superbi gi uimitoare este dati de norii aflafi in atmosferi 9i, mai ales, de oceatle. De altfel, cerul este prezent peste tot, iar oceanele acoperi peste doui treimi din planeta noastri.

Ar"

qt
CuLoRr ScHrMeAroARE
De aproape, se poate observa

ci apa nu este numai albastri;


mai poate f i verde, tu rc oaz gri. Cu lorile se sch im ba in functie de cum se reflecta ceru I si norii in api, dar si in functie de milioanele de particule care plutesc,
sau

in suspensie, in api

sau in

adAncurile marilor: nisip, plancton si, bineinteles, alge.

,-l4{F

ALSASTRUL
Culori schimbitoare

MAnID
-:*-----

ln adAncul mirilor

*%Tn ffiAffiffiLI L TeW &f,a$ffis

Sr

OgsER\AM

Narunl

innpnEUNA

Cu RrRr,
GdseEte

Frrr gr Luru
care tipseqte din aceastd pozd.

pitratul

e
'

ADANcuRILE I r.rruNEcATE

ry

ffi
4
s 'uN nc rnrvurvd rr$rsart :=rinros

La suprafatd, marea capata culoarea cerului de deasupra sa. Daci vremea este frumoasd si soarele striluce;te, marea va fi albastrd sau verde. Daci insi pe cer sunt nori intunecati sau ploud, marea capata nuante de gri. PAna la 200 de metri adAncime, apa mai este incd traversati de lu m ina soarelui, colordndu-se in verde-inchis. in adancu I marii, totu I este intu necat, deoarece aici lumina nu mai patrunde. in Orientul Apropiat, Marea Rosie este denumita astfel datoriti algelor microscopice de culoare ro;ie care o coloreazd,. in China, Marea Calbena este colorati de pamantul galben de pe fundul marii.

MINUSCULI CARE TRAIESC, iru suspENsrE, iN APA ruARlr:


MULTI F Egn pRrrenA ncehs rA runrucARE.

PLANCTONUL ESTE FORMAT DtN PLANTET-E $t ANTMALELE

$TlATl C4...

Ce eonfine apa mdrii?


TT
a'4
,\
a

riL su nt I na el )mlan torfS un :rispAndite ln ap )le er mili arr de d eItc ne de mi ne ra le, ,rd onred e nl r'l et /\ nr lal et rte care su rt, IN malre piarl e,,ssi ruri . s unt /\ Este VO ba!t' IN pr nc p al ,c e ,rsarea orh a 1prrirl cllpal . dr de mare", care poate fi folosite in bucitirie, dar gi de sirurile de magneziu, de fluor sau de calciu, 9i de iod, cu mirosul siu specific.
a

* 'APE

PI-INE DE VIATA in apa marii plutesc plante


si animale minuscule, care formeazd planctonul. Unele dintre acestea nu sunt vizibile decat cu aj utorul m icroscopu I u i. Planctonu vegeta I e ste fo rm at d i n alge: cea mai raspand ita alga este de 1 0 000 de ori mai mica decAt un milimetru! Planctonul animal este format din larve si crustacee... Cele mai mari crustacee nu mdsoari mai mult de 2 cm.
I

CoNTINUTUI
---***-*l*stu **-

Apel )
**-***n{

--.** **o.-pdd.*

,r'

-i

:ii,
ui +i

u'

,,

!."$

;t+
,F"'.1

*,. i
1.*
ir,.

UlrlnaELE

Nourlll in MlrBnIE DE Pr,,q.rg!

IatE cinci sta{iuni balneare faimoase, situate in trei dintre cele mai importante [dri turistice din Europa. Giseqte fara cireia ii apar[ine fiecare plajd.

t San Remo t Jorremolinos ;r Deauville t \z{arbella ; Saint Tropez \ /


(i Rimini

A Fran[a [r Italia

Spalia

v nurNta

g tS

g'3 nurNtd r

t$

z'g nurNrd

g tS

t :atintos

Pentru a putea

Recolti de
sare intr-o

fi conservat,
morunul este uscat, apoi pus la pdstrare in
sare.

mlagtini
din Vietnam

sirati

%TNEFA.ERTLE

Apr

DE MARE
$TIAT| CA...
TALASOTERAPIA ESTE O METODA TERAPEUncA DE APLIcARE

Apa de mare este foarte benefici, fi ind folosita in diverse tratamente. in talasoterapie, in centrele speciatizate, se profita de ac!iunile benefice pentru sinatate ale oligoelementelor, aceste minuscule elemente extrem de prelioase: iodul, foarte rar, intalnit doar in mediul marin, manganul, zincul...

A PRoPnrerAlrLoR BENEFtcE
ALE APEI MARINE.

Fesptrm srnh ep&8


&
Cn,", daci inofi pe sub ape, poti respira
oxigenul din aer cu ajutorul unui simplu tub. Acesta nu trebuie si fie insi prea lung. Daci tubul este mai lung de 35 de cm, e din ce in ce mai greu si resPiri. De aceea, pentru a te scufunda, este necesar un echipament special. inainte, scufunditorii purtau aparate speciale de scufundare.

-DEPARTE,

irrr AoArrrcuL

MAnll

Pentru a se putea scufu nda in mare, scafandrul poarti in spate o butelie cu aer comprimat. Un aparat performant distribuie aer la ce re re. Acest s iste m ii permite scafandrului si inoate liber in universul submarin. El poate foarte utor sa observe pe5tii sau si viziteze epava unui vapor. insi tehnica scufundarilor submari ne trebuie stapAnita foarte bine, pentru a se evita o rice acc id e nt.

Costum de scafandru

folosit cu mult timp in urmi

OcEANE j

E ehfi

de
&/
./)_ F

ffe

ffitul
dru

Pentru a putea vizita adincul mirilon ei au inventat echipamentul de scufundare. Acesta confine butelii cu aer comprimat, pe care scafandrul le poarti in spate. Un regulator de presiune gi nigte tuburi canalizeaz6, aerul spre orificiul bucal, ajutind scafandrul si respire.

)tii deja ci oamenii nu pot respira sub api. t

Unr

EcHTPAMENT

lrvrPREsroNANT
Scafandrul poarta un echipament din cauciuc care il protejeazi im potriva f rigu lu i. O mascd transparenta il aj uta sa vada su b apa, iar cu labele prinse de picioare inoata Ia fel de repede ca pestii; mai are o lanterni, o ce ntu rd c u gre utati pentru a cobori mai repede si un fel de ceas-brdtara, n u m it batimetru, pentru misurarea adAncimii apei.

EcHIPAMENTUI-:

{5Tr ffiATS**L ?At} Af,A$ffi!


CHssrroNAR DnspRE AoANcuL
APELoR
Cum se deplaseazd
peEtii?

LuME LTSERA Sue ApA

Cu aj utorul echipamentului de

t in bancuri
2
Pe bdnci

:r Cu barca

scufundare, scafandrul poate inota sub apa timp de cel putin o ord, la o adancime de 30 de metri. inainte, scufundarile se faceau cu aparate grele si voluminoase care nu le permiteau scafandrilor sa se mi;te in voie. Scufundarea cu aj utorul buteliilor trebuie controlata cu aj utorul unor monitoare, deoarece corpul uman este supus, sub apa, unei presiuni mari care modifica structura sAngelui. Daca scafandrul urcd prea repede la suprafati, sAngele sdu nu are timp sd se adapteze la starea normala si se pot pfoduce accidente mortale. ^.t)

De unde vine lumina sub api?

r Din nisip
..t De la stdncile strdl uci toare

't

De la soarele de la suprafa[d

SAU UN APARAT CARE NU ARE NEVoTE DE uN AJUToR DtN nrnnA PENTRU A FUNCTIONA.

tg'!v::linros

Ce este seufundarea
&
P"ntru a admira universul submarin,
poti inota respirAnd cu ajutorul unui tub, care are un capit deasupra apei. Cu pufin antrenament, poti ajunge si stai chiar ;i cAteva minute sub api, in apnee, finindu-fi
respiraf ia.

}iher*
Cn-r Mnl MARI
AoArrrctMl
Unii scafandri bine antrenati pot rimdne sub apa si B minute fara si respire. Pentru a cobori in adancime, trebuie sa-!i economisetti fortele. Se folose;te o centuri grea d in p lu m b care aj uta scafan d ru I sa co boare fara prea mare efort. Pentru a u rca, scafan d ri i pot f i tra5i de un cablu sau pot folosi baloane speciale.

* 'LA

W*DARtolp$

OxrcEN!
Donald este pregdtit sd se scufunde! Dar apneea nu e punctul lui forte! Ce ii lipseqtl Pentru a afla, citeqte de la dreapta Ia stdnga.

e
v

OnMENn-PE5TI

HLIILffiTWffi NEGIXG UC

Primii oameni care pescuiau bureti se scufundau fara butelie. Chiar si astdzi, scafandrii din insulele Tuamotu fac treizeci de scufundari pe zi, aj ungAnd pana la o adancime de 40 de metri. Recordurile la scufundare depa5esc B0 de metri, insi aceasti activitate este pericu loasi si necesita antrenament.

$TlATl CA...
TUBUL DE RESPIRATIE UN CAPAT UN RACORD DIN PLAS ,Tlc, CU AJUTORUL CARUIA SE POATE
RESPIRA PE GURA. NICIXO nJ 311|]:ttng :glintOS

I I

EsrE uN TUB cARE nrie

ln

^ rE (i __)\ a ,^.l^

-gor

MAnt gl OcEANT;

md este

ridicilt
steagul:

steegul mgw pe o plaia? f plaji, prive;te & Ctno


mergi la
acesta

ifi arati daci poti sau nu si te scalzi.

' ScALDATU L lr.rrE R zts


Serviciile de asistenla de Pe litoral trim it salvamari in aj utorul celor imprudenti care nu respecti semnele si care se scalda chiar si atunci cdnd scildatul este
inte rzis.

Steguleful verde inseamni: mare linigtiti, nu este niciun pericol. Pofi si mergi pe plaja gi si intri in api. Steguleful portocaliu inseamni atenfie! Rimii pe mal sau nu te aventura prea departe in api. Steguleful rogu interzice scildatul in api din cauza valurilor mari sau din cauza poluirii.

Mare agitati! Scildatul interzisl

Pentru a merge la plaja in siguranti, poate fi consultati gi tabela de maree, pentru a afla la ce ore are loc fluxul 5i refluxul.

Srencul Ro$u)

DnUMUL ConECr
Donald vrea sd mearg6 si inoate. Ajut6-l sd gEseasci drumul corect pentru a ajunge la steguleful verde.

J
z 'uN lnwnuo :Strntos

ATENTIE LA VnLURtLE MARI!


Steagul rosu este ridicat atunci cand bate vAnt putern ic, cdnd este innorat si valurile sunt mari. Acestea, cind se lovesc de tirm, ii pot duce in larg pe cei care se scal da.

+\ { '
l)

ft

--., gnATrcA... EsrE


MASURI

, I i----

_ury 9M uUIRUDENT : uN oM- GARE r$t ASUMA R|SCUR|, A FARA A-gt LUA (

-o-'

:':"j*iY: - - c-

@
25

{,

OcEANE

0unr se forme ilnil Yalwrile?


&
Vdurile se formeazi in mijlocul oceanului, cdnd vintul bate pentru mai mult timp in aceeagi direc{ie. Cu cAt vintul bate mai mult, cu atAt valurile sunt mai mari. Chiar 9i dupi ce vintul
a incetat, valurile i9i

continui migcarea la suprafafa apei. Acestea coboari, se alungesc, devin mai regulate, apoi agitate, putind
parcurge distanfe foarte lungi.

f'

FuRTUNA Dlr.r LnRc


Tre ptat, val u ri

le se ap ro p ie de litoral. Spre coasta, acestea se transformi. Adancimea prea mica a apei franeazi deplasarea valuri Ior. Creasta valul ui se ridica foarte sus, apoi coboari, spargAndu-se de mal. De aceea, cand nu bate vantul, poti vedea cum se sparg de tirm valuri mari care par sa nu vind de nicdieri, amintind de vreo furtund care pare sa se fi format departe, in largu
I

ocean

u lu i.

Spuma

mirii

\49

VnluRrLE

c
7

Creasta valului:

si facem surfing!

MAREA

cu CnEsrE AI-BE

Uneori, valurile formeazi un fel de ,,oite", adica niSte creste albe. Bineinteles, nu sunt niste oite adevarate, ci o spuma de culoare albi.

*%T* ffi&ffi$tg{ T &# ffi{[$ffis


ApsvARAT Snu Enl,s?
t Valurile
agitate reprezintd, o miqcare a mdrii prin care valurile nu se sparg de [6rm.
pe mdsurd ce se apropie

in sudul Oceanutui Pacific, valurite sunt foarte inalte, iar zona este denumiti in limbaj de specialitate ,,zoni de turbulenti", o denumire care te infricoseazi cu adevirat!

2 Valurile devin mai inalte


de [5rm.

:r in lipsa vdntului, valurile dispar.

Pe

litoral

se formeazd, mareea

inaltd.

{\ (
U
I
ilvugvuvd rnwrua rr$ggo3u

ft-

gnATt

cA...

LrrofiALUL EsrE

's'rvlt

ivurNo3 Nlo 's'lvJ '? rvuvnrov 'z rvuvn3ov't :rdnros

l__ __$li:'_"j ) \ -Qy,

DtN TARMUL MARll,

FoRMAT

A COASTA \ |\-

OcEANE l

Ce este windsurfingul?
&
Daci
stai in picioare pe o plante
cu vele, poti stribate firmul mirii alunecAnd pe ape, in bitaia vAntului. Nu iti trebuie prea multe: o plange, un

flotor 9i un ansamblu format din catarg, vele 9i parAme. Nici principiul nu este complicat: stai in picioare pe o plante pe care o conduci cu ajutorul velei. Cum catargul este prins printr-o articulafie, vela poate fi migcati din fa{a in spate, pentru
ca mica ambarcatiune

/t

* 'SAntruRA

si poate fi condusi.

ir'r Arn

Dupi ce ai invitat foarte bine


windsurfi ng, po!i trece Ia f u n board . Care este d ife re n!a? Cu primul plutesti, cu al doilea sari. La funboard, te urci pe o planti mai scurti care are si un opritor de picior, cu aj utorul cdru ia etti fixat foarte bine in fata vintului, care poate arunca de pe planta un incepator. Scopul este de a sdri peste val u ri, care se formeazd d i n curentii de aer care depisesc
u n eo

ri 1 00 km/o ra.

Campionul face un salt. CAnd este in aer, el se ajuti de veli ca de o aripi pentru a reveni la suprafata apei.

WTNDSuRFTNG

--)

FIRELE ixcuRCArE
Ajutd-l
pe

Mickey qi pe Dingo

sd

revind pe coast6.

\
o

z 'uN tnwnuo :Stlntos

a, Vn

EI SI TU sA Pnncrrcr

$TlATl CA...
GREEMENT ESTE DENUMIREA

WINDSURFIruC?
Pentru inceput, trebuie sa faci niste cursuri la o tcoala speciala. Singur risti sa cazi prea des si te vei descuraja. insa cursurile sunt special adaptate pentru copii, p rofeso ru I iti va d a sfatu ri s i, in citeva zile, vei putea sd te descurci singur.

onrA ANSAMBLULUT FoRMAT DrN cATARG, vELE gr eanAME.

OceANE r

ffu*rffim$Il se preetf,e*
fim I&ruI
&

m rli?

Su rfirlgut se practici doar pe plajete unde valurile sunt inalte, cu creste mari. Surferul sti in picioare pe plangi ;i aluneci pe creasta valului pini la mal. El profiti de viteza valului pentru a fi impins in fafi.

f
'

Ur.r SpoRT VrNtr


DE PE
IT.TSULE

Originar d in insu lele Hawaii, inventat prin anii 1930, surfi ngul a aj uns si in Europa. Planta, la inceput confectionata din lemn, foarte greu de mdnuit, a devenit din ce in ce mai
sd

utoari. Su rf i ngu I incepe atragi un public tAnd,r,

devenind un sport foarte ta moda. in ultimul timp, acest sport a inceput si fie subiectul multor seriale la televizor. Cine nu a auzit de Malibu sau de Waikiki?

SuRFtNG

AnnvARAr Seu Enrs?


Se poate face

surfing doar pe apd.


sd batd

Pentru windsurfing, vdntul trebuie destul de tare.

:r Sportul monoski

se practicd pe nisip. se

Sportul monokini

practicd pe zdpadd.

"VovdYz ra

'vrv3n vun9Nts o-urNto 3tv8 :ro rnlnwnlsoc vsuil lnNfa rrs3 r.uods Nn frsf nN lNl)oNol l'? nv!'yuvosn rNnfvcuvswv o Jo svur oNilr'rnnlruods'Vdv fd Yctrcvud ]s lnlxsoNol l 's'lvl'E lvuYA:rov'z 'yovdyz ta tS vctrcvua srvod as .lnsNlluns 's'lvl 'r :3limos

*'

De planta pentru surfing se poate prinde 9i o veli. in ace st caz, vorbim despre windsurfing.

micufi

Jocu L cu VnLU RILE Body-board, o mica planta foarte utoari, confectionati dintr-o spumi din plastic, aj uta la practicarea su rf ingu Iui in pozitie orizontala. Este mai uSor decat sa incerci si rimAi in picioare in fata valu ri lo r! Astfe I se exp lica ad m iratia excesivi pentru aceasti miniplanta. La ora actuald, se vdnd cAteva milioane de astfel de plante in f iecare an
.

Cele mai bune plaje

pentru surfing

se

afli in Hawaii,
unde valurile pot

atinge

ti 9 metri.

$TlATl CA...
ADMTRATTA EXCESIVA PENTRU CEVA ESTE ATUNCI CAND EgTr FOARTE ENTUZIASMAT $r PASTONAT DE ACEL CEVA.

OcEANE l

Ce este sehiul n&utie?


*t'
./)inceput, trebuie invifati cu schiurile in picioare 9i gambele indoite in api. Apoi, trebuie fixat cablul care leagi schiorul de barca cu motor. Aceasta lignegte in fa{i, obligind schiorul si se ridice in pozifie verticali, in timp ce, cu ajutorul schiurilor; el aluneci
deasupra apei.

)i

schiezi pe

api nu este utor.

Pentru pozifia de plecare,

f'UN

SpoRT Plrrrr DE SrNzATrr Tnnr

Schiorul are impresia cd zboard deasu pra apei, cu viteze atingand 50 km/ord, si chiar mai mult in cazul profesion istilor. U n alt scop in practicarea acestu i sport il constituie realizarea de figuri acrobatice sau artistice: alunecarea pe un singur picior, incercarea unor salturi pericu loase sau a u nor slalom u ri.

Nnunc ffiffiffiffiffi1 -ffi&$ fl#F-

?:-tsg-g:

JoacA,-TE cu DrNGo
Schiul nautic se practici la circa: 1.5 km I ord 2.50 km I ord 3. 100 km I ord B Schiul nautic a inceput s5 fie practicat in:
Paris 2. Megeve
1.

3. Annecy

Schiorul este tras t. O barcd 2. O rachetd 3. [Jn cal

de:

Monoski

?t-rcrNrlE scHruLur NAUrrc


in 1921 , pe lacul Annecy, cativa vinitori de munte din Franla
s-au gandit sd adapteze schiurile de zapada pe apa. Mai rapide, barcile cu motor au impus acest nou sport in intreaga lume, sport pe care il practica astdzi zeci de m ilioane de oamen i.

I
1 .t
i

$TlATl C4...
,rA DEPRINDE"^ ^ |NSEAMNA A |NVATA, A TNTELEGE
nilIlJE $r A RETTNE. S_E POATE DEPRTNDE Pt ,{ nE t_f trE. i O LIMBA STRAINA SAU TEHNICA

t
l.

't e'z v :ltintos

_I _:_.;f"f :{:"'"-^- )\
n (
I

Cff de sigur este

transprtul maritim?
fiecare zi, sute de nave de transport traverseazi oceanele. Cele mai mari transporti mii de tone de mirfuri. Altele transporti materii poluante, cum ar fi navele petroliere. Ca 9i in cazul strizilor, existi 9i pe mare un cod al naviga{iei, care reglementeazi
circulafia in scopul evitirii accidentelor. Zeci de nave dispar anual pe glob.
*

CoNDITU BuNE
PTNTRU

A NnvtcA

Astdzi, mai mult de jumatate d intre nave su nt vech i de Peste cincisprezece ani. De aceea, se efectueazi inspectii tehnice pentru a vedea daci navele nu sunt prea vechi pentru a naviga Pe mare. in cazul in care au nevoie de reparatii, rimin pe chei atAt cat este nevoie. Din pdcate, nu toate n ave le pot f i co ntro late . .
.

in docurile gantierelor navale se construiesc ti se repari cele


mai mari nave.

WPORT
EI%F6#

ST PRIVIM MICILE

NAVE!

Giseqte denumirea navelor de transport de mai josr cu ajutorul acestui cod.

V
?
A

I I I

o
N

O VAGVU OVABvAI*o

MiTVAI*o

A
s)

--u/

HSINVNV8 nOOUVJ 'Uf l'lvU:lNll

l 'UJl'lOUlSd 'H:llNVlSl l 'Uf lNOgUV3 nODUVC :f ltn'lOs

Cargoul norvegian Sagaland Tancul petrolier Amastra

I este d rape lu I pe care il poartd o navi pentru a-i identifica apartenenta Ia o anumita tard. in unele lari sunt acordate d rapele u nor nave prea vech i care, ch iar daca nu mai sunt la fel de sigure, continua sa navigheze pe mare. Acesta este un ,,pavilion de complezenta".
Pavilio
nu

,,PAVr LroN DE CoMP LEZENTA"

t\ (){

fr-,

gnATrcA...
cARGoURTLE suNr MARI NAVE COMER-CIALE, CARE TRANSPORTA TOT FELUL DE MARFURI.

OceANE

nTodurile marinfire$ti
&
Toti marinarii trebuie si stie cum
mariniregti, mai exact si cunoasci bine serviciul la bordul navei sau ,,matelotajul". Cu un nod se pot lega doui frAnghii intre ele, pot fi fixate cablurile in jurul unui stilp sau poate fi tras la bord un om care a cizut in mare. Nodurile mai ajuti 9i la ancorarea navei sau la pavoazarea sa.
se fac nodurile

Primul nod pe care trebuie si il gtie orice marinar: nodul 8 simplu!

' NoDURI CARE Rr z:.srA


La o navi ancoratd de tdrm, frangh ia cu care este ancorata este so I ic itata foa rte m u lt din cauza valurilor. Nodurile trebuie si fie foarte rezistente. Semicercul, cel mai simplu nod, este in acest caz suficient. Exista 60 de tipuri de noduri marine, la care se poate folosi frAngh ia sau fi ru I de pescu it.

Ux

Sa.'c
ce

Prrx DE Noounr!
firului
se

FrAnghie

Peqtele a muqcat momeala!

pentru

Dar la

capdt al

afld oare?

ancori

lati

cum se

leagi doui
frAnghii...

q# 'TREI
Exista

TIPURI DE NODURI trei tipuri de noduri: nodurile opritoare, care impiedica o franghie sa alunece de pe un scripete sau care ingreuneazi un capat al sdu. Nodurile de ancorare aj uti Ia fixarea franghiei de un obiect. Nodurile de imbinare aj uta la imbinarea a doua franghii intre
ele sau a unei franghii cu o sArma.

+\ {
O
t
'uN

f'-,

gnA1 cA...
scRrpErELE ESrE o rulcA norlr. n iru
JURUL CAREIA SE TRECE O FRANGHIE, UN MECANISM CU AJUTORUL CARUIA SUNT RIDICATE GREUTATI.

lnutJ :3lln'los

OceANE

k
um
&

ewru$fiegfu
* 'CEL

Mnl VrcHl Fnn

DInr LUME

Un bun navigator poate si giseasci


drumul noaptea doar privind Luna gi stelele. Dar; cAnd este ceate, el i;i pierde orice reper! Cea mai mici greteali il poate indrepta spre recifuri ... Pentru a evita acest lucru, oamenii au construit faruri .

Cel mai vech i f ar d in lu me a fost construit in Egipt, in Alexandria, in urmd cu 2 400 de ani. Acesta avea 134 de metri inaltime, fi ind una dintre cele 7 minuni ale lumii in Antichitate.

!6luMr
Faru

nrA cAr-A uzrroARE rile su nt constru ite Ia intrarea in porturi, pe insulitele periculoase sau pe coaste Ie in co nj u rate d e recife. Farul este un turn inalt. Cu aj utoru I sistem u lu i siu de iluminare, in directia vapoarelor sunt trimise fascicule puternice de lumini (alba, verde, rotie) .Aceste semnale Iuminoase ajuta vapoarele si se orienteze pe mare.

SnnnNALE

ix NoePTE

+,

Inventat de americanul Samuel Morse, alfabetul cu acela$i nume te va ajuta sd comunici cu prietenii t6i noaptBr pe distante mari!
luminoase cu ajutorul codului de mai jos:

LINIA CORESPUNDE UNUI SEMNAL LUNG. IAR PUNCTUL UNUI SEMNAL SCURT.
A
B

FARURTLE DE AsT Azt in zilete noastre, cu ajutorut sistemelor moderne de pozitionare, farurile nu mai sunt atAt de des folosite. La ora actuali, in lu me mai existi doar 1 500 de faruri maritime aflate in functiune. Farurile sunt astazi electrice; pe vremuri, cei care pazeau farurile foloseau IumAniri sau Iampi cu petrol.

J
K
L

s rrr

Tur.
II

c
D
E F

M
N

v
I

rrr

o
P
.rr!

I-Itt

WI

x Y
t t

lt

-I

G
H

o
-II

L.
1
I

3 lrr ttl

2 rr--r
5 rrrrr

4
8

rr!!

6 rr!!r

-0

---

!r9

---rr

Unele lanterne electrice au un mic buton, cu care semnalul luminos poate fi intrerupt in mod

intermitent.

$TlATl CA.,.
UN RECIF ESTE O FORMATIUNE DE STANCI SUBMARINE. RECIFELE SUNT PERICULOASE DEOARECE NAVELE NU LE POT VEDEA $r RrscA sA EguEzE DtN CAUZA LOR.

OceANE

Be ee e*mstruiese
**

&

au construit mereu porturi in scopuri comerciale. Aceste porturi erau fortificate pentru a rezista in fafa pira{ilor 9i a furtunilor. Astizi, toate firile ;i oceanele din lume sunt legate intre ele prin porturi. Cele mai multe mirfuri sunt transportate maritim.

O"t"nii

PoRTU RrLE

CoMERctALE Cel mai mare port din lume se afli in Europa, in Olanda, la Rotterdam. Acest port, unde se afla
foarte multe depozite, asiguri schimbul a peste 37 0 de m ilioane de tone de mdrfu ri pe an. U rmitoru I port ca marime este cel din Anvers, Belgia. in Franta, cele mai mari porturi comerciale se afla in Le Havre si Mars i I ia. in Ro m in ia, ce mai activ port comercial
I

este

Co n stanta.

f
ixonEAprA-TE Spnn Ponrul PorRrvrr
A $tii care este cel mai mare port din lume?

PrscurruL
in

DE AcREMENT

Franta, cel mai mare port

ANVERS
LE HAVRE

pesciresc se afli in Boulogne-sur-Mer. Aici vin nave enorme de pescuit, numite pescad oare, sau vapoare u ria;e specializate in pescuitul tonului. Pe5tele se vinde cu strigarea pretului, o formi veche de vAn zare la licitatie.
Unele porturi sunt specializate in pescuit; aici vin numeroase

G
$tii

.+

5 r3{sr

ROTTERDAM

pescadoare.

Radi

cdte tone de mdrfuri trec

in fiecare an prin cel mai

mare port din lume?

t { miliard de tone
2
370 de milioane de tone
Bazin

:r t 0 tone

Port din Statele Unite

+
rlslv :rlinros
z8

titvcuirrtou Nrq rnruod fudsro vguon

Port de agrement

{\d
-r--,
I
I

<)
a

r
I

ponr exrsrA o cLADTRE SPEcTALA iru pc UNDE sIYryP5_tElIElE c4IE r_ocMAr A FOST PESCUIT. VANZATORII rY-ervr^nt Vrtrr srnrcA PRETUL AcEsrurA, , DE UNDE $r DEIUUJVilREAI)t VANZARE cu STRTGAREA PRETULUT (uN FEL DE LTCTTATTE).

$TlATl CA.,.

&

D".e vrei si navighezi cu un vapor cu


motor puternic, ai nevoie de un permis. Pentru asta, oamenii merg la gcoli speciale, unde invafi cum se conduce un vapor gi cum se fac diverse manevre: cum si ,,parchezi" un vapor intr-un port (,,a acosta" sau ,,a apunta"), cum si salvezi pe cineva care a cizut in api... -'
Pentru o bircufe atit de mici nu ai nevoie de permis!

'CoDUL MARrrrM
Pentru a putea naviga pe mare, trebuie respectate multe reguli, la fel ca si Ia codul rutier. Acesta este codul maritim. Uneori, capcanele se ascund chiar lAnga !arm. De aceea, oamenii au instalat balize care sa indice marinarilor, de exemplu, locurile mai periculoase si ce directie ar trebui urmata. Trebuie deci invdtate sem nele date de balize.

Pentru a conduce o ambarcatiune de curse iti trebuie permis!

ERMIS

GlsEgrE CuvANruL NnporR rvrr


Analizeaz6, bine bircile de mai jos qi giseqte silueta potrivitd fiecireia.

-:..
1

3
rS

11,
\:2,il
o oV'z \'*\' \' "'.:*'dil

t-\

t 'o e'J z'g I :f linlos

in porturi ;i in zona litorali, polifia de coasti


supravegheazi
respectarea

TE,AMANDURILE DE PE PI-AJA
Pe o plaja amenajatd, la 300 de metri de mal sunt plasate, din loc in loc, geamanduri galbene. Pana Ia aceasti linie, oamenii au voie si intre in apa, iar barcile n u pot patru nde in aceasti zoni decdt cu vitezi foarte mica. Dincolo de Iinie, barcile sunt libere sd circule. Dar cel care vrea sa inoate mai departe trebuie si poarte un colac pentru ca barcile sa il poatd observa.

vitezei.

Pentru a
conduce o

ambarcafiune
cu pAnze nu i{i trebuie permis de conducere.

I I
I I I

BALIZELE SUNT NI$TE SEMNE tN FORMA DE COLAC, TURNULETSAU JALOANE, CARE DELIMITEAZA zoNELE NAVTGABILE $t tNDtCA

$T|ATI CA...

I I
I
1

MARINARILOR DRUMUL
CEL MAI SIGUR.

OceANE

&

0 n"r.i maritimi este absolut


necesari pentru cei care navigheazi pe mare. Pe harti sunt reprezentate coastele, canalele ;i adincimea apei. Mai pot fi marcate vinturile, mareele gi curenfii, precum 9i recifele sau epavele care pot reprezenta un pericol. Harta mai indici nordul, latitudinea ;i longitudinea.

Harti maritimi foarte


veche

'MARrrrMA Snu
DE COASTA?
Harta cu navigatia maritima ,,de coasta" prezinti detalii cu privire la tdrm si la elementele din care este alcatuit fundul mirii (nisip, mal, stanci ) Acest tip de harta este folositor celor care navigheazi de-a lungul coastelor. Celalalt tip de harta maritima indica rutele pe care navele pot sd navigheze in largul marilor si oceanelor. Aceasta este folositoare de exemplu cargourilor care transporta mdrfuri de pe un continent pe altu l.

Sr
Pe ce

NE IxToARCEM

ix PonruL

PorRrvrr
canal trebuie si navigheze Mickey pentru a se intoarce firi piedici in port?

*7

O PovEsrE Mnr

VrcHE

Primele harti de navigatie mariti mi, portu Ianele, desenate de spanioli si italieni, date az6, d in Evu I Med iu. in zilele noastre, la etaborarea acestor harti colabore az6, multe tari. Nave cu diverse ech ipamente moderne pleaca pe mare si aduni date precise, sondand de exemplu adancurile mirilor si oceanelor.

$TlATl CA...
UN CANAL
ESTE UN DRUM CARE DUCE iru ponr sAU iru ruAnu.

cANALE sE MAr clnculA gr irurnE rNSULe, svrrANDU-sE Rrscul eguARu NAVELoR.


PE

uncul

'uN

lnwnuo :3un'los

'$ sffim*
&

Ie tedteNNe$

Apele teritoriate sunt ffuii de mare de o anumite letime de-a lungul Frmului
unui stat. Au o letime de aproximativ 20 de kilometri . in aceste dpe , statul riveran controleazi totul. De exemplu, doar navele apa(inAnd acestei fari au voie si pescuiasci; navele sub pavilion striin nu au acest drept.

.:i=:,
::''

=.'-'t\ :=E-

.11-1-$.*5-.E\-

DnEPTUL DE TNECERE Toate navele straine pot naviga liber in apele teritoriale ale unei tdri, mai putin navele de rd,zboi si cele care transporta materiale foarte periculoase, precum deteurile nucleare. Acestea trebu ie sa oblina o autorizatie, deoarece un stat riveran trebuie sa isi p rotejeze ta rm u ri Ie in fata oricdrui pericol.

ApeLE TenlroR

Nava de rizboi ,,Resolve"

d'3e

fl- fl$ $-t

BaTDABAc!
O navi striind se opreEte pe mare la timita apelor teritoriale ale [5rii respective. Pe navd existi o scard metalici gradat6, cu un spafiu de 0r5 m intre fiecare linie. ln momentul in care naya opreqte motorul pentru a fi remorcatd, scara are 5 linii de gradafie sub ap5. Dacd la flux nivelul mirii urcd cu 1150 m, cf,te linii de grada{ie vor fi acoperite, in plus, de ap6?
Doar pescarii aparfinind statului riveran pot lucra liber in apele

teritoriale.

navi de rizboi nu poate intra firi autorizafie in apele teritoriale ale


O

unei

tiri.

'Srrr

cE SUNT MTLELE MARINE?

Letimea apelor teritoriale este de 22,22 km. Altfel spus, acestea au o latime de 12 mile: deoarece in limbaj maritim, distantele nu sunt misurate in kilometri, ci in mile. Mila marini este o unitate de mdsurd echivalenta cu 1 852 m: 12 mile inseamni exact 22,22 km.

{\
IS^VN VfIVInfU9 V3 rn83UI UV 'V.LVOVU9 VUVCS ttnw tVW 3U:tdOCV vs rldv rnrrntN vo nurNra 'uSErnrd vnvN Joluvofo 'lNtr ol3tN :llintos 'sONnJnCS 35 VS V^VN VC nVS "'Y9SV3UC VS

fr(
C/

I !
|

l__

uru RtvERAru rnAle$TE pE MALUL I utuur FLUVru, AL utuer ruAnl sAU, urueoRt, cHtAR PE MARGINEA (
-r rlrF. A-

$rrATr

cA...

\
t

:*_='_'T:=:

Ce este o navd de peseuit ?


&
Pentru a putea pescui, o nave
specializatd, pentru pescuit, utr pescador; trage in spatele siu un nivod enorm, care pescuiegte tot ce prinde: pegti, creveti, pisici de mare de pe fundul mirii. Nivodul mai poate prinde ;i bancurile de pegti care plutesc la suprafafi: sardele, heringi, scrumbii...

q# 7

De ToArE MAntMILE

N ave le ca re pesc u iesc d e-a lungul coastelor sunt mici: au aproximativ zece metri lungime. Cele care pleacd pentru mai multe Iuni in exped itii lu ngi su nt enorme (au 100 de metri sau mai mult) si se numesc ,,nave-uzina". La bordul lor, pestii sunt curatati de oase si apoi congelati.

Trierea pegtilor pe o navi-uzini

Mici navi de pescuit

FTECARE CU PnADA SA
Existd unele nave de pescuit specializate, cum ar fi cele de mai jos. Ghiceqte ce pescuiesc acestea, in func[ie de denumirea lor:

balenierd

'r tonier
crevet i er
I

ang ust i er

heri nger

rgNru:rH '9 3tsnDNV't

'" tirnruc

'g

Norz

:tNf-tvg

'! :lintos

*'

[JNDTTA

Snu NAvoD?

Un pescador pescuiegte petti cu aj utorul unui nivod. De altfel, m ajo ritatea pescad oare lo r fo Iosesc nivod u l. Pentru u n ii pesti insi nivodul nu este cea mai buna solulie. La ton de exemplu, undita este mai potriviti: acest peste este atAt de p ute rn ic in cdt ar p utea ru pe f i re le ndvodului.

$TlATl CA...
Si pescuim cu spor!

OceANE

Cum inainteazf, o haref, cu mohr?


,\

In zilele noastr, motorul inlocuieSte


cu succes velele sau vAslele, ajutind barca si inainteze rapid, firi a se opri . La unele modele, motorul este instalat

in interiorul bercii. La altele, motorul


gi elicea alcituiesc un dispozitiv care

este fixat in exteriorul bercii.

Mnr MULTE Frr-unl


DE VnpoARE
Vapoarele de croazieri sunt ech ipate cu cab ine, cusete, radioreceptoare 5i pot transporta sute de persoane. Barcile de agrement in schimb nu sunt acoperite si au intre doui ;i patru Iocuri. lar barcile cu motor ajuti mai ales la deplasarea pescarilor de-a lungul coastelor sau pe lacuri.

Aceasti ambarcafiune de curse este supranumiti ,,Formula I de pe mare"

.t tO

Puter::
avea

PnoeLEMA cu UurATt DE MAsunA r:cr este calculatd in caiputere. O barcd poate

in no:-' -- -:: pe ori reprezinti 1 852 de metri parcur5i intr-c :'z :' -:itatea de misurd a distantelor pe mare este ::re are o lungime de 1 852 de metri. mila r.'-i

:= . : .

3C de cai putere. Viteza pe mare este calculatd

Navigatorii de weekend trebuie

si igi umple rezervoarele de dinainte gi si aibi la indemAni o canistri de


combustibil lichid!

Navi de agrement

CUVINTELE LTPITE
Daci despar[i fraza de mai jos in locurile potrivite, vei afla ce spun Riri, Fifi qi Lulu.

MiruAI V JUTAMULTMAIREPEDE, CAU FARASAN E FAp EMG RIJ I D I N ZNTANTULUI.


C U O BARCAC U M OTO RVO

Barci cu motor

Vapor de croazieri

l, t
? l-

$TlATl C4...
ANSAMBLUL FORMAT DIN SCHELETU UNEI NAVE LA EXTERIOR sE NUME$TE COCA.

I I

h(
6

tnug tu3cvJ tN vs vuvJ '3o3dau tvtu rrnw vrNtvN! tton uorouu nc Youvg o nc :ltlnlos

'rnlnrNvn vznvc Nlo

o,
-/'

C,e
&

este o eorahie eu p$nze?

P" ur"-uri, bircile inaintau cu ajutorut


vAslelor. Apoi, pe vremea faraonilo[ s-au inventat primele coribii cu pinze in formi de petrat, prin care acestea inaintau cu ajutorul vAntului. Panzele in formi de triunghi, denumite ,, Iatine", au fost inventate pe vremea lui Carol cel Mare, ajutind ambarcafiunea si inainteze mai repede gi mai eficient.

f'

MARTNA MoprnruA PAnzele ,, latine" in forma


de triunghi, combinate cu cele pitrate, vor da nastere caravelelor lui Cristofor Columb, ajutAnd Ia descoperirea

Americii in 1492. La inceputul secolului al XIX-lea, inainte de inventarea motoru lu i cu aburi, ambarcatiunile cu pdnze erau peste tot. Coeletele, cordbiile cu catarg, corabiile de mare tonaj, toate strdbdteau oceanele lumii cu toate
pAnzele sus!

'CRnRvELE 5r GnuoANE
Caravelele aveau doud sau trei catarge si o coci foarte lata, care mentineau corabia la suprafata apei. Foarte grele, aceste corabii se manevrau destul de greu si avansau la fel de greu. in secolele XVII si XVltl, piratii, corsarii si banditii navigau cu ajutorul unor corabii mult mai inguste si mai rapide:

MESAJUL

Drx SrrcLA

galioanele. Aceste corabii cu panze inaintau cu viteza si permiteau piratilor sa prinda nava pe care voiau si o prade; piratii ii taiau calea si urcau Ia bordul sdu cu ajutorul unor ancore cu patru brate.
Yachtingul a devenit astizi un sport de mare clasi.

Cu ajutorul listei de mai jos, decodeazd cuvintele urmdtoare li vei afla ce spune mesajul gisit in sticla de pe mare.

A
N L

$
*

B=f%0

T
U
R E

o/o

%Y@o/o=a$!

'F$

#f;B=*f

o
t

s
I

#
e Y
A

o
G

PTRATil ERAU NI$TE BANDTTT I FOARTE PERTCULO$| I CARE NAVIGAU PE MARE I sr ATACAU NAVELE CARE .

$TlATl CA..

TRANSPoRTAU ruAnrunr
etrr^rtl Et E Yltll Qt Ytrttt

::':T:'ll'l'::"lr-'
iv9nJ-uol vlnsNt v-t ht3INns ::ilIntos

iru (\

o,
,

>

+s3

S-ar putea să vă placă și