?"-' .

:- 4 *'

: -. ?'f!
pr.,"

trt'!i'.*' r I .J *+ -p

*'

4-u' S

*gt:

,l
r

nr a I

#
*'#
iF

* tt*

d' .* *.' F

.f a.i'

qF

;#l

-o.Gi---:.--_-4-'Y'

ifr

7 +"4-

fr

:F*b
'
-:+':::

1|tIF-

.f*E

''F*

tffii'|, ,:ut *T;

Qjffr't: r#
:

)Q
\

lntroducere
.s

,yiafa la munte"
;'.:.*
.'sPr

Cum ia nattere un munte? 8 Care este cel mai inalt munte din !ume? Ce este un sat de munte? 12 Cum recunotti un munte inalt? 14 Cum poti petrece iarna intr-o cabani? 16
Ce este o stafiune

r0

termali?

18

Cat de periculos este muntele? 20 Ce este riul de munte? 22 Care este cauza ametelilor? 24 Ce este alpinismul? 26
La ce folosegte echipamentul

unui alpinist? 28 Care sunt primele victorii din alpinism? 30 Trebuie si fii sportiv pentru a face o drumetie? 32 Unde se practici raftingul? 34 Unde s-a inventat canioningul? 36 \ Ce sunt sporturile de iarn a? 38 Ce este o pirtie de schi? 40 in ce consti schiul fond? 42 ce folosegte un tun de zdpade? 44
-..:"-,:-

#
f lltr

pentru zipade? 46 h* Unde te poti da cu sania? 48 * Ce fel de sinii mai existi? 50 Cum poate fi traversat un munte? 52

ITTRoDUcERE IN

I& mrum*e
Vino cu noi la munte, si urcim pe cet mai inalt vArf, si vizitim satele pitoregti 9i si poposim pe la cabane. Trebuie insi si avem griji, pentru ci pericole existi la tot pasul. Fii previzitor 9i echipeazi-te
ata cum trebuie!
Muntele oferi senzalii nemaiintAlnite: aici po{i practica sporturi extreme (cum ar fi raftingul sau canioningul) sau sporturi de iarni, dar poti face ;i drumelii, bucurAndu-te de peisaje de vis gi oferindu-fi o curi de aer curat.

Vnln

MuNTE

-)

Crnm
&

ia neqtere Hm munte?

L"nlurite muntoase se formeazi in locut de intilnire a plicilor scoar-tei terestre. Cind doui plici continentale se ciocnesc, are loc o coliziune: rocile se incaleci gi se cuteazi.
Rezulti un proces lent de ridicare a lor. A5a s-au niscut, de exemplu, munfii Alpi.
Himaldya, in Tibet

Muntii Anzi, in Chile

*'

P LAc

rLE CnR E

SE SCUFUNDA CAnd o placa aflata pe fundul oceanului, denumiti placa ocean icd, intal nette u na continentali, prima se scufunda sub cealalta, ridicAnd-o pe cea continentali, apoi cutand-o, indoind-o. Ata s-au nascut m u ntii Anzi. Placa oceanici care se scufunda sfarSeste prin a se topi pe fundul oceanului, iar magma
care se forme az6, astfel urcd la suprafata, formAnd vulcani.

L8$

-"I*IIURT MuNroAsF

Ux TIIMEg-BALME$
Cunoqti suficient de bine lanturile muntoase Pirinei, Himalaya, Ar zi? incearcd sd le a$ezi in ordine descrescdtoarr de la cele mai inalte la cele mai scunde.

Aconcagua (Atr zi) Pico Aneto (Pirinei) Everest (Himalaya)

Mont Blanc (Alpi)

/W?
\\,=:oISNV OCld '3NV'18 INOht 'Vn9V3NO3V 'IS3Uf
n

2C "\_

:ltrntos

;r'

Tolr
Un

CnESrEM PuTrN CArr PuTrN... ii m u nli su nt foarte vech i, fi ind atacali treptat de ero ziune. Altii continua sa creascd, de exemplu Mont Blanc-ul continua
si astizi sa se inalte cu cAte un mm pe an. Nu este mult. Dar durata vietii unui munte se calculeaza in milioane de ani, adica un km intr-un milion de ani!

I I I

LA o LovrRE, o crocNrRE vToLENTA irurRE DouA oBrEcrE, DE EXEMPLU

|NTRE

i__

DouA

MAgtNt.

n \'-..

Vnln

CeFe este eel mei

-/)- tr foarte greu si misori exact inilfimea &f Este

inelt

unui munte. Un lucru este sigur: Everestul este cel mai inalt munte de pe Planeti, fiind supranumit ,,acoperi;ul lumii". Cu peste 8 840 de metri inilfime, virful siu domini imensul lan! al munfilor Himalaya, intre lndia gi China. Un alpinist a fost chiar convins ci l-a vizut odati pe Yeti, Omul Zdpezilor, in munfii Himalaya. Yeti este un fel de maimufi mare gi infricogitoare care mai este numit ;i Omul Zilpezilor sau Omul Pidurilor. Tu ce gtii despre el?

lrrrvtNs DE CEIRE oM
Sute de exploratori si-au gasit sfArsitul pe versantii abrupti si inghetati ai Everestului. Dar, pe 28 mai 1953, un alpinist foarte curajos si rezistent, Edmund Hillary,insotit de priceputul sau ghid Tensing Norgay, reuteste si aj unga pe ,,acoperisul Iumii". M u nte le Eve rest este in sfArs it cucerit de om
!

{0

-----;-*-<-.*---"*!\

MuNn Jrualn

)#

ffi%Hf, ffi{&ffiffi*iil T&w,# e{ffiff$

inallimea fascinanti a Everestului ii atrage pe alpini;ti: din 1953, acest munte a mai fost urcat de peste 600 de ori.

,,gERPA$" ESTE DENUMTREA GHIDULUI DrN HTMALAYA, DF oRrcrNE

$TIATI C4... MONTAN

_l'_='jl:___( )\
([

-o/,

Vnln

LA

Ce este un sat de munte?

+/
./)_ ^ LanA vorbim despre un sat de munte, nu ne referim chiar 1a... munte! Aici, oamenii triiesc de fapt la poalele muntelui, in vii ;i cimpii inalte, unde pimintul poate fi cultivat. in zonete muntoase se afli piguni alpine, unde sunt rispindite, din loc in loc, mici cabane folosite pe post de locuin{a de vari.

'Uru sAruc

irvGHEsurr

Pentru a-ti putea construi satele, oamenii a trebuit sa !ina cont de relief ti de clima. Astfel, satele erau atezate cel mai adesea in fu nd u I vii i, pe versantu
I

insorit al muntelui, adici

pe

versantul sudic. Casele sunt destu I de inghesu ite, pentru a ldsa cAt mai mult spatiu culturilor.

'Ln

ApAPosr DE Fnrc

intr-o casi traditionali, totul este gandit astfel incdt casa sd reziste in fata rigorilor iernii. Oamenii triiesc la parter, in bucatarie,
unde se afla si soba, precum 5i langa grajd, aproape de cdldura animalelor. La primul etaj, depozitul de fan izoleazi casa de frig. Tot aici sunt pdstrate gi depozitele de alimente pe timpul iernii.

FTECARE CU UMBRA LuT

fi

t.{
!T
J

o o r

p
(^,

.o F
m

ffi

ffi

$rrATr cA... 4\ {ruruDul^vAu JoAsA A vAu,

I I
UMBREI FACUTE DE VARFURILE MUNTILOR INVECINATI.
L--

f\-1

ESTE 4oNA I r FOARTE INTUNECATA IARNA DIN CAUZA

Vnrn

Cunr Feeuno$ti un

munte innlt?
&
Putem vorbi despre un munte inalt cind ineltimea sa pornegte de Ia 2 800 de metri . in Franta, in mun{ii AI pi, virful Mont Blanc este inalt de 4 8O7 de metri . insi lanful Himataya depetegte recordut lumii cu virful Everest, Ia o ine[ime de
8 848 de metri . Al pinigtii escaladeazi stAncile 9i ghefarii vard, cAnd vremea este frumoasi, gi mai rar iarna, cAnd este foarte periculos.

Ghetari gi

zipadi in zona alpini inalti

.t

'VTATA

PE uN MuNTE lrunlr Pe rrntii inalti nu mai cresc nici macar brazi sau pini. Pe timpul verii, versantii stAncosi su nt acoperiti de gentiane, flori-de-colt sau rododendron. Pana la 3 000 de metri pot fi intAlnite diverse animale salbatice: mufloni, capre negre, marmote. Oamenii nu triiesc aici: in aceste zone exista doar adaposturi si refugii special construite pentru alpinistii care rdmin peste noapte pe m u nte.

\_! 4

/\

lruAlTrMt

RecoRD

ST MERGEM LA MUNTE
A Care
1.

*J
este cel mai

inalt vdrf din lume?

SE UnMAM
GHIDUL!
Versantii de pe muntii inalti sunt foarte

Everest 2. Mont Blanc

periculoti. Pentru
a escalada acesti munti, trebuie neaparat si fi i insotit de un ghid montan: doar el te poate ind ru ma in sigu ranta in afara potecilor si te poate scipa de pericolul de a cadea in vreo crevasi.

3. Kilimanjaro

animalului care nu se potriveqte in lista de mai jos: Muflon - Coprd n eagrd - Facocer Gdseqte denumirea

Marmotd

- Vultur

--

N!

tc'llNnw vt u6rryur

nN

ifurstw to trclds yrsvf Jv

Vo nurN3d'lnuf

'fo'rvc rruv-i co3vl g'r v 'rlinrds

$TlATl CA...
TERMENUL ,,cREvRsA-

LA

o DEsPrcArunA irurn-uru

sr

nereRA

GHETAR MONTAN, CARE NU PoATE Fr MEREU oBSERVnTA CU OCHIUL LIBER.

Vnrn

&

este special construiti pentru a rezista in fafa rigorilor iernii de la munte. in primul rind, cabana este agezati spre sud: are ferestrele, u9a ;i balconul orientate spre soare. Cabana este astfel construiti pe versantul sudic, acolo unde soarele este cel mai puternic. Fafada indreptati spre nord nu are ugi sau ferestre.

."U"ni

Cabane

c
7

AoAposruRt
DE PNIMAVNRA
Pe vremuri, cabanele erau niste simple adaposturi constru ite d in scand u ri, raspind ite pe paj isti sau gru pate in catu ne. Taran ii locuiau aici doar cand era vreme fru moasa, cAnd i;i aduceau animalele la pa;unat. Cabanele au d eve n it apo i , tre ptat,
ad

evirate case d in

le m n .

\
-_

CnenNA
*:1"^:,:"
a*r.-<.F
-.

*n/

ffi# v
aj

SA CoNsERvAnn CALDURA
La o cabana de munte, planul

inclinat al acoperisului care unge uneori pana Ia sol folose;te la retinerea zapezii: un strat gros de zlpada este un bun izolant, la fel cum sunt fAnul si paiele. Din acest motiv, pe vremuri, fAnul si paiele erau depozitate in podul casei.

Jocul DE-A Cese

Cabana este o cas5 construitd la munte. Cu ajutorul definitiilor sau al indiciilor
de mai josr incearcd

si

descoperi denumirea celorlalte

tipuri

de case.

Q casd cu acoperiqul din paie este o O casd rnicd este o O casd cn acoperiqul inclinat pAnd aproape
de sol este

VNV8V3

't VrnSV3 'Z Vgt-lo3 'L :3trn10s

cEA MAr irunlra cABANA DtN TARA

$TrATr CA...

Cabane tipice de munte din Austria

NOASTRA ESTE CEA DE PE VARFUL oMU, srrunrA LA o ALTITUDINE DE 2 5O5 DE METRI.

J*tT

e este & s@$me 6effiml*?

&/
./);

)t"tiunile termale sunt construite acolo

unde izvorisc apele termale. Aceste izvoare sunt de multe ori calde: unele au chiar 200-300oC. Aceste ape sunt imbogifite cu multe minerale, benefice pentru sinitate.

lnsula Sf. Lucia, Caraibe Statiunea Eger, Ungaria

-NUMERoAsE
PNOPRIETATI BENEFICE Apele minerale contribuie la curitarea organ ismu lui in interior si Ia revigorarea sa. Acestea au proprietati diferite, in functie de cantitatea continutd de fier, iod sau brom... Mai sunt folosite si la tratarea unor probleme de sdnitate. Pacientii care u rm eazd aceste cu re beau apa termala in fiecare zi, fac bai de nimo I sau d u5u ri cu apa termala pentru hidromasaj
.

ATr uN

r LE Tr RMALE D r rv AnrrcH rrArE ln Antich itate existau terme, ad ica locu ri special amenajate unde oamenii veneau pentru a face baie in ape minerale. Aici ei i;i tratau problemele de sinitate. Romanii au fost cei care au construit cele mai multe terme.

T:r"iT: ffiFaffi ffiil$

t g fl$ ffi

Ej#*fi

CUvINTELE LIPITE
Minnie a plecat intr-o stafiune termal6 pentru a se reface. Ea i-a trimis veqti lui Mickeyr insl toate literele au ajuns lipite unele de altele!

AMEACUTDEJAOiMP ACHETARECUNAMO L$TEUNIXCEPUTBUN!

iNns rndaoN! Nn r

rS

rowyN ng ruvr:rHovdnt o vrso rn3VJ wv :glintos

o cunA TERMAIA esrE o METooA DE TRATAMENT SAU DE RELAxARE A *x -'_'

9TlATl CA...

l'_'l"i::":i:1'=*MALE

-o,

Cfu de perieulos este muntele?

&
munte, cAnd schiezi sau cAnd te plimbi, trebuie si fii foarte prudent. Existi multe locuri periculoase: grohotituri, pripistii, plici de zdpade... Nu trebuie si te aventurezi daci nu te-ai informat bine inainte. Acest lucru este foarte important, deoarece ajutoarele intervin de obicei mai greu.

L"

Elicopterul vine in ajutorul victimelor unei avalanse.

Ajutor acordat unui alpinist cizut

lr.rntNTE DE A PoRNI in primul rdnd, nu trebuie

sa pleci singur, trebuie sa ai pe cineva care ar putea chema aj utoarele in caz de accident. Mai trebuie si ai cu tine si o trusa de prim aj utor si si consulti buletinul meteo: nu trebuie sa pleci Ia drum daca se anunta vreme urAti, nici duPi ce a nins mult, deoarece exista riscul producerii unei avalanSe.

-h\
,\

hr

Ux ServeroR

PE

PerRU PrcroARE

Daci urmezi fiecare pdrtie a salvamontiqtilor, vei putea aqeza literele in ordine qi vei afla numele unui ajutor foarte prefios folosit de acegtia.

t,

IPA DE SnLVARE DE PE MUNTE (SALVAMoNT)

H

1234

5 I

2 3 4 5 6 7I

Un instructor de schi care preda cursuri poate acorda aj utor pe munte in caz de pericol, deoarece deline un permis de prim aj utor. intr-o statiune de sch i mai su nt si alti oam e n i care pot face acest lucru: ei sunt jandarmii sau pompierii.5i cei care lucreazd pe pArtiile de schi mai pot acorda aj utor. Ei sunt cei care evacueazi
rdn

itii.

-\ \ \ k\\
ouNVNUSS rNrVS 3NtV3 :StlntOS

$TTATI

c4...

GROHOTT$UL ESTE O GRAMAD DE STANCI PRAVALITE DE PE MUNTE.

": An

-{yr

-)-\

Ce este
&

r*ul de munte?

Cu cat altitudinea este mai mare, cu atit

aerul este mai rarefiat. La 4 000 de metri inilfime, existi de doui ori mai pufin oxigen decAt la malul mirii! Aici este foarte greu si respiri, drept urmare obosesegti mult mai repede atunci cAnd mergi. Acesta este riul de munte, care se manifesti prin dureri de cap, oboseali excesivi, greafi. Uneori chiar mult mai grav!

ry
\\___/
.Jo
Expeditiile la munte trebuie si fie minutios pregitite.

RICINE POATE SUFERI DE RAU DE MUNTE

Chiar si alpinistii cei mai antrenati pot suferi de rau de munte. Poate din cauza intrecerii pentru a aj unge primul in vArful muntelui. De la 1 000 de metri in sus, ei trebuie sd faca pauze mai dese; peste 3 500 de metri, sunt sfatuiti chiar sa nu urce mai mult de 500 de metri pe zi.

,?2$

MuNTE i
irl ? t.TE?

: .1 urci incet : ;-;i treptat cu

::
:^,rzii din

--=aza. Oamenii

::inrp.

Drx Rnu ix MAr

Ce te doare cdnd

RAU!

suferi

de:

torticolis
migrend

anghind

otitd
grea[d

rn3vwors'9 f'uH3tun'" rnrvg'e -rndvo'z vgv:tc'r :alintos

'rd'

"";4'$'-ft't
Aerul este foarte curat la mare

$TIATI CA... inilfime, insi mult

mai rarefiat!
sureni oe srARr DE cnenrA
ATUNCI CAND NU TE SIMTI BINE gr vrNE sA vorvnlr,

[r

Vnrn

MuNTE

"')

Care este eaunil ametelilor?

)

11 In virful unui munte, la ultimul etaj ^ I V

al unui bloc sau in vArful Turnului Eiffel, unele persoane suferi de vijAit de urechi sl accelerarea pulsului. Ele au impresia ci igi pierd echilibrul ;i ci vor cidea in gol: aceasta este starea de ameteali. Creierul uman ne controleazi toate activititile, precum ;i funcfiile indeplinite de organism, prin trei sisteme legate de simful vizului, al auzului (urechile) ;i al mugchilor. Orice problemi care intervine in aceste trei sisteme duce la tulburiri de echilibru.
a a

,\

*'

FRICA DE GolAmeteala te poate cuprinde atunci cAnd etti pe telescaun, intr-un teleferic, in matind, pe un drum de munte, la capatul unei scari sau chiar... pe un taburet. Trebuie sa iti past rezi calm u l, sa n u privesti in jos si sa nu te panichezi. in avion nu te poate cuprinde ameteala, deoarece nu mai esti in contact cu solul.

AUETEALA

GAsn$rE CuvANruL

Cenn NU sE PoTRIVE$TE
CAnd te cuprinde ame(eala?

Persoanele care suferi de riu de iniltime, chiar daci le e frici, sunt atrase de iniltime.

CAnd sch iezi. Cand eEti intr-un teleferic. Cand stai pe Lrn taburet.

in avion.

'lnlOs

nC ISVINO3 N! |ISS IVW nN GNV3 ll:tl lV lIOd nN 33:|UVOSO 'rnNornv Jlsr rr$rnrurod 3s nN iuvJ tnrNvn no ::lintos

4\(){
,

f\-,

gnArr cA...
PANTcA EsrE o sFNzAnE DE SPAIMA PROVOCATA DE IMPRESIA cA SUNTEM AMENINTATI DE UN PERICOL.

?2s

Vnln

LA MuNTE

*)

,@ esh,e
&

IpiHfismHI?

Exista mai multe feluri de a escalada un munte. Cel mai utor este si te ca{eri pe un perete stAncos, cu ajutorul unor corzi 9i a unor scirite. Existi ;i escalade mai dificile, doar cu o coardi, sau la care se folosegte un intreg echipament care te ajuti si escaladezi crevase,
creste 9i pripistii.
AIpi
n

i;ti profesionigti

*'

EsCALADAREA

Gn ETARILoR Alpinismul inseamni, de obicei, escaladarea stdncilor si a ghetarilor. Sportivul trebuie sd fie echipat cu crampoane si pioleti. Chiar si alpinistilor experimentati Ie este frica de ghetarii acoperiti de zApadd, deoarece stratul de zapada poate ascunde cripaturile.
Din fericire, ei sunt legati cu chingi: daci unul dintre ei se desprinde si cade, ceilalti il pot sustine.

-r-

Un munte mai poate fi urcat 5i fira a te cilira, doar din mers. Acestea sunt drumeliile; parcurgerea unor trasee mai lungi se n u me;te ,,trekking" . Sensu I acestu i cuvint este ,,migralie": o mici excursie la munte. Trebuie si iei cu tine un intreg echipament pentru a fi pregatit si dormi in aer liber.

I REKKING.UL

rTTT RANDUL TAU A(UI"I !

iN FhuNrEA GnuPULu

DE

AIpINI$rI

DacS mergi pe urmele de mai jos, vei putea afla numele unui savant elvefian.

678

uuj
fr
in

R.USASUSE

ru

insofit de 17 ehizi conduqi de Balmat, acest savant a fost primul care a escaladat Mont Blanc:
17 60,

Horace Benedicte de...

runssnvs ::ltJ.nlos

$TrATl c4...
AVUT LOC IN PE MUNTE AU Avur Loc iru IUNTE
! !
T

PRTMELE

EscAmoAnl

DE UNDE

i
ri

--

3'-Tl'Y:t -r \
$l

ALPI, N Rtpl, DENUMIREA \ \r

-d,D

{HoLA

Ln ce folose$te eehipamentul unui alpinist?

&
Un alpinist care vrea si escatadeze un munte trebuie si aibi cu el un intreg
echipament: casci, haine care si il protejeze de vint gi de umezeali (chiar daci vremea este frumoasi, este foarte schimbitoare Ia mari ineltimi) gi bocanci antiderapanti. Acesta este echipamentul minim.
Alpinigtii nu se ca{iri

firi

coardi!

s
"

PE GHrnrA sE AruNrcA

Pentru a escalada un ghetar, alpinistul trebuie sa aiba un piolet. Acest instrument seamana cu u n tArnacop, avAnd o lama care se poate infige in gheala: pentru a te cdtira, te poli agata de acest piolet. Alpinistul mai trebuie sa i;i prinda de inciltari niste crampoane: cramponu este o talpa din metal cu un fel de cu ie care se infig in zapada.

,,28f

Gslll_y.:T' ::gRrlu)

Cu Cepur, ix Nonr
In lista cu tot ce trebuie si ia cu el, acest alpinist distrat a inlocuit unele cuvinte cu altele. Cuvintele au insi legdturd intre ele.
Gdseqte perechile corecte de cuvinte.

1)

Vizierd

2l lederd

3)

Vioard

4l Tarndcop

)rc UR N' s GU ANIT AI Cror z II R2 Ai a l; A af 'lat dejja ci, a1 rn( ej; rtu IC ci cinc I alp ni: ci rd alg rinii;t:ii irnti ne c i ln :alr e: ]S un obr sta .ol ei tr ebruiie u tre rir c bst acorl, 'd sa selleg Itc ti n CO; l't si s( r le1 3etto1 irIC d r( la, NS iru ti unul ( u NL de alt:UIl, irrsir ritii. ul de Itr ( I ac;arunLrl Astfr l, A st:fe]1, d ca ul rci, alu n eci cei allutne( , clilia lti il pc ti SU ;tir )e rtrr iI plotii s ustiintep en 'u su a nu c ad a ntu cad )ar irn$rol..C cir Jea Io ,el 'ee ste DT I l'r est ep,rirmurlrd rt ;ir ;te care : ci Cin o dea ii brh ic ea ,p)ec eil Iti sh azd CC ilal
r

t-

JI

a) Piolet

b) Crampon

c) Cascd

dl Coardd

:tuvo tNtoyoyu Vorov'Jn rrNlnov rNr3VaVu no'ruvoryiygv yrNvld o rts:r vu:o:ll s z (couozoc tS vruwvasNr rvru 'vtgH3sv3 vr vurJru as vu:nzrn) c r :ltintos

(rnaocyNuvr n3 VNywvrs ruvo rN:rrunursNr Nn rrs:t rnra-tolal v v {rouvoc no rNtrunursNt Nn Jrst vuvotn } o e (rruvoaruvu3 r$ rrrwnN tNns rvru :ruv3 'urNv'rd 3TV riuya rrrulJro rd yfionz3o 3s

,,A PIRONI'' PROVINE DE LA CUVAN TUL

P|RON (CUU Qr ARE SENSUL DE A BATE, A INFIGE, A FIXA.
SE

$TlATl CA...

I I
I I

f'

r[glt_l$rul }*RIrv):

Cu Cepul, ix Nonr
In lista cu tot ce trebuie
sd ia cu el, acest alpinist distrat a inlocuit unele cuvinte cu altele.

Cuvintele au insi legdturd intre ele. Giseqte perechile corecte de cuvinte.

AN , )IG RZ s GU RT NT OF II A af laltc eja c a unci ti a l; dej ci, ttu ci rd a,lp nistii in :AIr C Anc r iarp rini ii nt lnes rn c bs :AC ul ob ;ta ol, ei tr ebt aco ei trt buie bsta si selle ge toti in coe rd a, as( r Ieg eg( let ti 'l( oa rnul c )a tu rti ru ui ul dreialt I , inl iru iti. de \stfr rl, d; au rl :1, d A :fe laci unul Ca
r

A(c

1)

Vizierd

2l lederd

3)

Vioard

4l Tarndcop

al lflet 5.,, ( eilalt Llun ec5., C a lti 3Ci [, ;US iIIpc ti SU rne er u usti epe n rtrr >oti sr cid aL 11lu ci de in go .C el U c ad Jea -) ol
I

'ee ep flm lcdin tir nul d o ic ea :AZ iiish id ea pe C ilal ti azd ,Q eiil brh
C; fr CS :e are e ste ;te

a) Piolet

b) Crampon

c) Cascd

d) Coardd

(rnaocyNuvr no VNyl,\rv3s ruvo rNtwnursNr Nn ars:t tnra-tolal v u (eguvor n3 lN3wnutsNt Nn arsa vuvotn ) o e trruvoanvuo lS aurunN tNns rvru :ruv3 'nrNv-rd 3'rv riuya rrru:Jto 3d yrronzlo 3s f uv3 tNtsyovu vSrav'snrrNSnov rNrsvovu n3':ruvolviycv YrNvld o 3ts3 vu:otl) s z {couozoc l$ vtuhtvfsNr rvru'vr3H3svc vr vurrru rs vuarzrn} c t :rlinros

,,A PrRoNr PRovrNE DE LA cuvArur ULr PIRON (CUr) qr ARE SENSUL I DE A BATE, A INFIGE, A FIXA. I

$TtATt C4...

I I

MuNTE )

6,nre sunt primele din &Ipinism?

&
Primii alpinigti care au escaladat primul munte foarte inalt au fost niste savanti care
voiau si studieze acest munte ;i si afle ce ineltime are. Au urmat apoi alti sportivi. Mai intai, ei au explorat Al pii 9i Pirineii: Mont Blanc-ul a fost cucerit in 1 786, iar Pico Aneto in 1842.

vietorii

Pe

Mont Blanc, in timpul ascensiunii

Trecitoare in Himalaya

\ \.\ ,

t7
tn
*7

CucERTREA LuMu La inceputul secolului al XX-lea, alpinistii au incercat

sd cucereasci cele mai inalte

in

vdrfuri din lume: de exemplu, m u ntii H imalaya, la peste B 000 de metri. Primul a fost francezul Maurice Herzog care

r39

\\

aj unge, in I950, pe varful Annapurna. Dupa trei ani, britanicii reutesc si aj unga pe acoperisul lumii, Everestul.

{IMELEVTcJgS-.,

GAsn$rE PsnsoNALrrAlrLE Cenn

NU SE POTRIVESC
in lista
de nume de mai josr sunt cdteva care nu

w Nor
Y

PRovocAnl

au nicio legdturd cu alpinismul. Care sunt acest ea?

Alpinistii au cucerit toli muntii. Astdzi, ei nu mai vor doar sa aj u nga pana in virf, dar si sa bata toate
reco rd u rile:

Grandes Jorasses Pico della Mirandola Cervin, Hillary qi Tensing Marie Paradis Eric Tabarly, Muntele Palatin

sa esca Iad eze m u ntele cAt mai

repede, pe versantul cel mai anevoios sau sa se catere Ia peste B 000 de metri fara butelii cu oxigen.

lnJUVn SNIIV V 3UV3 3l;ll l:ll Vl llud ISOJ V SloVUVd 3luvl l 'lnls:lufn3 llUSCnO nV:IUVC lll llud ISOJ nV 9Nlsru:f lS,,tUVff tU)

('cNvrg rNoru

'vwou Nro vNnoS o Srst Ntrvlvd tntv3o 'uotv9tnvN Nn rsoJ v A]uvSvl 3lu3 'uornuos Nn rsor v vroaNvurhr v-rr3q o3rd :ttintos

$TlATl CA...
BRITANICII SUNT LOCUITORII MARII BRITANII. EI SUNT ENGLEZI,

Cucerirea unui munte este mereu o mare victorie.

scoTrENr sAU GALEZT.

MUNTE
s*"-"tj

Trehuie sf, fii sportiv

pentruafaeeodrumetie?
)

&

D".a

pleci in vacanfa la munte, pofi

Este un minunat toate zonete

si invefi si intreprinzi drumefii.

mod de a descoperi natura. in mai silbatice se pot face astfel de trasee. Este suficient si faci rost de o harti. Traseele sunt marcate cu panouri indicatoare gi semne colorate atezate pe copaci, pentru ca drumetii si nu se riticeasci.

Traseele sunt

impirfite in functie de dificultate si de lungime.

lrucAITAMtNrE

AoEcvArA
Pentru o drumetie la munte,

iti trebuie neaparat un rucsac

in care sa iei cu tine: apd, hrani, o busola pentru a te orienta, ochelari de soare, o haini mai groasi,
una de ploaie... incepe drumetia cu un ritm mai lent, apoi adapteaza-ti mersu in functie de drum, facand pauze regulate. Dar, mai ales, incalta-te adecvat: altfel risti sa alu neci sau si te alegi cu batatu ri
I

r32

DnuMETULE

'SA DrscopEnrm

LucRURt Nol cu

A;uronul

SponruLUt

Drumetia este un sport de anduranld potrivit pentru oricine, chiar si pentru copiii de 6 sau 7 ani. Drume{ia tonificd mu5chii, care sunt mereu solicitati, si activeazd oxigenarea organismului. Ritmul accelerat al respiratiei stimuleazi activitatea inimii.

GlsEgrE CuvANruL NnporR rvrr

O familie a hot5rfit sd plece in drumetie la [ar6. Iatd ce Ei-BU luat cu ei in rucsas au nevoie de tot?

O tLrt6cutilt
O busold

Batoane de ciocolata Un piolet O hart6 a regiunii Pansamente

V-l :lguul-ld :lS VS UOn

l3l'lllitvJ lluglilf l l :l33UVOf

'fINnUU :Id nN 'yUVi 'Snld Nl fISf lnlS-lola :llinlos

Pentru drumefii este mai bine si pleci in grup, cu mai multi prieteni. Astfel, cAnd etti obosit,

$TlATl CA...
SPORTUL DE ANDURANTA ESTE SPORTUL CARE SE PRACTICA PE DISTANTE LUNGI, SOLICITAND

cAPAc'tot=il'J;'i;;;1fi'" n

ceilalli te incurajeaze si mergi mai departe.

Tj'_":'_'i'':

_-2)

-aD

f"-4'>*"-"--

Ilnde se praetieil
&
este un cuvint englezesc care inseamni barci pneumatici. Raftingul inseamni si mergi cu pluta pe un riu. Astizi, existi birci pneumatice, in care pot si incapi pAni la gase pasageri. Raftingul mai permite gi coborirea rapidi a unui guvoi sau a unui riu de munte firi prea multe riscuri: briul de acostare amortizeazd, loviturile daci, de exemplu, barca se lovegte de o stinci.
11

R"rt"

Daci practici rafting, poti admira nigte peisaje

superbe.

'CAPRTcnLE

Apn

CAnd navighezi pe un Suvoi sau un rdu capricios, poti intAlni in calea ta vdrtej u ri ti, din loc in loc,

m ic i o bstaco le, stdn ci ascutite, bucati de lem n. . . Dar mai poti cobori si cascade (inalte uneori de 3 metri) sau tot felul de curenti violenti.

RnTnNGUL

' O ArueARcATrunr SrnalLA

Raftingul este cel mai uSor mod de a cobori un rdu. Mai ugor chiar decdt daci practici caiac sau canoe. Aceste mici ambarcatiuni, in care pasagerii stau aiezati in genunchi, nu sunt atdt de stabile precum barca pneumatica. Cand se clatind, este greu si le indrepli.O mici noutate: riverboard-ul este o placd pe care te intinzi pentru a aluneca pe apd.

Y-%TY ffi&ffiffiffi1

-#-.&L$

safl

$-g

MESAJUL CONAT

ETOL

Codul:

L = raftingul T = place E, - imi

O = mult

+\ {
O
'rnoNrrrvu rrnw rcv'td lrut :ltintos

gnATrcA...
vARTEJUL EsrE o poRTlqryEllN _c4RE APA, D^IN CAUZA UNUI OBSTACOL tvtr tN CALE, ARE O MI$CARE
DE ROTATIE, CURENTUL FIIND MAI PUTERNIC.

Vnrn LA MUNTE

Innile s-& inventat emfionfin$Hffi

&
Pentru a practica acest sport numit
canioningul gi pentru a cobori un rAu de munte, trebuie si mergi pe jos mulfi kilometri, si faci escaladi, si cobori in rapel versanfi foarte abrupfi. De-abia dupi aceea vei avea plicerea si sari ;i si inofi in curenfi de api rece. Acest sport s-a niscut in Pirinei, iar in Rominia una dintre destinafiile preferate pentru canioning este Cheile Nerei.

Pentru a practica ascensiunea pe pereti stAncogi in general ;i canioning in special, ifi trebuie o conditie fizicd, foarte buni.

* 'ATENTTE

LA CucurE!

Pentru canioning este nevoie d e u n costu m reziste nt pe ntru c5,, de obicei, curentii sunt reci ca gheala. Mai trebuie chingi si corzi, folosite la escalada, fara a uita de cascd,, absolut necesard in cazul in care cazi ti, bineinteles, de o micd trusa d e farm ac ie.

rTTT HANI}UL TAU A(I'f'I!

S,q, VrNA

VncaNla!

Daci vrei s[ afli*care este vacan{a ideali pentru Minnie, desparte cuvintele in locul potrivit.

SPR EDEOSEBI R EDETI

NEMICK ET

EUVI SEZSAM.A,I NTI NDLASoAR EPENTRUAMRSnowzI. EPR EAOBOSI TOR PENTRUVTI NBSAFACSPORT!

nUINld

:IUVOS V'l ONIINI Vl l VS

iruods 3vJ vs 3NilAr nurNlrd uoJ.tsogo vSud 3 'vzNoug YW v Zlsln nf 'ASXOIUU '3NlI f O f U|SSSOf O f UdS :3lInlOS

4TAcEREA ir.rArNrE

DE ToArE
grlATI c4...
CHINGA ESTE O CUREA DrN PIELE sAU DrN pnruzA cnonsA IIE :'ts LtsAIJA I'E UUT'A GAT cARE sE LEAcA pe oupA eAr
I

Canioanele sunt uneori atit de inguste incat iti dau impresia cd etti speotog. insa spectacotul eroziunii este maret.Succesiunea de mici bazine naturale umplute cu apa iti oferd o minunati priveli5te care merita tot efortu I. Pentru a transporta tot materialu sunt necesare niste bdrci micute.

N PENTRUATRANSPORTA \ \
_

_:iY]=j'l: _oD -r \

de lam
&
C"l mai cunoscut sport de iarni
este schiul alpin. Mai existi schi fond, sau alunecarea pe zdpadi, rachetele 9i patinajul. Iarna mai po{i cobori cu siniu{a pe partii sau te mai pofi plimba cu snowmobilul pe zdpadi. Bobul se practici pe pArtii inghefate, fiind un sport de mare vitezd,, inclus 9i la Jocurile Olimpice.

Patinaj artistic

CoborAre cu snowmobilul

c
7

)ffi
138$

PARTTE in tarile intapezite din nordul Europei, locuitorii merg incaltati cu rachete sau cu talp i inalte care alunecd pe zapada. Ei au mai inventat ni5te placi micule si bete, cu care au putut aluneca pe pArtii: astfel s-a niscut schiul.

Cu ToTIt

Pr

AnnvAnAT Snu Elr,s?

Jocurile Olimpice de iarnd existd incd din L924.

Skateboardingul este un sport de iarn5.
Rachetele pentru zdpadd te ajutd sd inain tezi fdrd, a te afunda in stratul de zdpadd. Jro CURILE OTIMPICE
DE

InnNA
Olimpice de

ocurile Jc

la arni su nt formate d in ntu m e roase co m petiti i dtesfis u rate in m u nli .

\ \ \

ri existi in ci din 1924. Cele m ai u rmdrite p ro be SL nt co m petitiile d e u lalom. Slalomul este sl, o cobordre rapida pe SC chiuri pani Ia locul de
A,ceste jocu
5C osire, alunecand printre ja aloane fixate pe partie.

rvuYnSov'e tlou td y3vrd o no rvcrr3vud tuods Nn

trst's'tvl'z lvuvnlov'l :trintos

+\(){

fr-,

BoBUL EsrE uN spoRT cARe trupllcA FOLOSIREA UNEI SANII DE METAL

FOARTE PERFORMANTE, CU CARE

$rrATr cA...

sE ALUNEcA PE PARTU DE cxenrA SPECIAL AMENAJATE. DOAR SPORTIVII sE Por AVENTUnn sA ALUNEcE cu

A$A O VTTEZA PE PARTIE.

ile ffehfi?
-/)- I crearea primelor stafiuni de sporturi La lj
de iarni din Europa, prin 1 930, s-au construit drumuri in mun1i, de-a lungul versan{ilor inzipezifi, pentru a veni in ajutorul schiorilor. Pentru a crea o pirtie, este nevoie de un versant destul de lat, firi copaci, cu o panti moderati de inclinatie.

'40 000 DE PARnt

ir.r

Alpl

Astizi, in Alpi exista 40 000 de partii si 1 3 000 de

teteschiuri. in Franla, regiunea Savo ie, Tro is Va I I ees reve n d ica titlu I de cea mai intinsd zoni de schi din lume, cu 660 de km de pArtii: aici poti schia toatd ziua, fara sa fie nevoie sd cobori de doui ori aceeati partie. Un adevdrat paradis pentru schiori! Partiile se intretin cu aj utorul unor tu n u ri care aru nci zepada in zonele unde aceasta lipsegte, precum si cu aj utorul unor magini de batatorit zepada.

':5
AnnvARAT Sau Ea,rs?
P0rtiile roqii sunt cele mai dificile.
Pe

.if- iin'u

pdrtii se adaugd zdpadd cu ajutorul unor tunuri

care arun cd, zdpadd.

Schiul

in

afara

pdrtiilor amenajate
sd te

este periculos.

La munte nu trebuie este foarte frig.

temi de soare, deoarece aici

'tn-r3uvos fl3zva fo f uldv tr vs 1uv3 Ylvlcfds vr,uru3 vivr rzlrfroud rir vs f tnstul vfacv fo 'clNu:rrnd 3ruvoJ trs:t ftf uvos'tlurirvrur ruvlu v'r 'slvJ 't 'rSruvrvnv yzvrSnrVicfo'rftrsv vzvrHcs luvc titnn'liNfrv tuvn JluvoJ v-11615rnr'frvrNfnctul . Nrind tvrru 3rNnlu fd ro runco'r tJ.lv rutdocslq v nurN:td'flvtvNil tv uolltluvd vuvJv N! lnrHcs'rvuv^3ov'e o nc

fo 3'lvlsruc N!'rnln9ruJ vznvc Nto'vwuoJsNvur

3s

f,uvc'vdv ldvJ 30 vcNnuv tunNnr rrsscv'lvuv^A3ov'z '1U0!tN tlltlu-vd ltudslo vsuo^ Slsr's'rvJ'1

'v_rvf H5

:tunsNndsvu

*7

PARTTT sr CuLoRr Odatd cu instalarea teleschiurilor, telescaunelor, telecabinelor si telefericelor, au devenit accesibile din ce in ce mai multe pArtii, care sunt insa si mai inclinate si mai pericutoase! in functie de gradul de dificuttate, le sunt atribuite culori: verde pentru partiile foarte utoare, albastru pentru cele utoare, rosu pentru partiile grele si negru pentru cele foarte grele.

$TIATI C4...
A coMPAcrA zApnon irusenrvrruA A o eArAroRr, PENTRU cA scHroRu sA ponrA ALUNEcA MAr

u$oR PE EA.

&

Scni ul fond se practici pe teren plan sau pe pante fo arte line, in general pe fundul viilor inzdpezite. De aici ii vine li denumirea, spre deosebire de schiul alpin. Pentru a inainta, schiorul afundi befele in sol gi merge alunecAnd, cu pagi regulafi. Urcirile se fac in foarfeci.

implici plimbiri in mijlocul

Schiul fond

unor peisaje splendide.

*'

SCHIURI ADAPTATE Schiurile fond sunt mai utoare decit cele pentru schiul alpin, sunt mai subtiri si au n iSte Iegatu ri care lasd calcaiul liber, numite legaturi articulate.

Scnr

PIIMBARE PnIru PADURE in toate statiunile de iarni sunt amenajate partii

marcate. Unele statiuni aflate pe platouri au partii care acopera mai mult de 100 de km prin paduri, in jurul satelor sau lacurilor. PArtiile su nt marcate cu sageti. Mai exista si pu ncte de prim aj utor.

CuvrNrE LrPrrE
DacS vrei

si afli

ce

mormiie Donald, desparte cuvintele de mai jos in locurile potrivite.

AP ADA EB U N A PEN TRU S CH I AT, DAR EPTJTI NCAM R ECEDACAV

Z

REISATEARUNCIINEA!

ivi

N!

rcNnuv

lr ys lrUA Vcvo t3JU wvc Ntind f uvo'rvtHos nurNf,d VNns i vovdvz :rtinros

Cei care practici schiul fond sunt sportivi de performan{i foarte rezistenti.

;l

In sefolose$teun tun

p
&

ru*ped*?
se

cAnd nu existi suficienti zdpadi pe pArtiile de schi? Omul poate mereu si ajute natura gi poate face, de exemplu, si cadi de sus fulgi de zApadi. Pentru asta, el are Ia dispozi{ie o armi de temut: tunul pentru zdpadi! Numeroase stafiuni de schi sunt dotate cu astfel de echipamente.

C.

intimpli

Tunuri pentru
gi noaptea.

zipadi pe pArtiile

schi, care funcfioneazi

atit

de ziua, cAt

a2 '

TnArnscA ZApnDA AnnFIcrnH!

Pentru ca zdpada sd poata fi fabricati, termometrul trebuie si fie sub 0"C. Apoi, mai sunt necesare apa ;i aer comprimat. CAnd aerul comprimat este eliberat, acesta atrage dupa sine si mici picdturi de apa. Norul astfel format ingheata si cade apoi sub forme de fulgi.

AnnFlclA

LSTT ffiAruilffit TAII A{[JM!

Penrrr lNzApszrrp
Minnie este o schioare cu experien[d. Dar sportul este obositor! Ajut-o si ajungi la caban6.

c
7

Ur.r Tur.r GURMAND intr-o singuri ori, un tun pentru zapadd consumi aproape 4 000 de litri de apa si mai mult d e 200 000 de litri de aer! Astfel, tunul poate acoperi 200 de m2 de pirtie, cat un teren de tenis, cu un strat de zapada gros de 10 cm. Cu cit este mai frig, cu atit mai multe picdturi de apa se transforma in fulgi de nea.

'UN

tnu\tnuo :ttrntos

$TIATI C4...
AERUL COMPRIMAT ESTE
AERUL irucAncnr iru BUTELn CU AJUTORUL UNUI DISPOZITIV NUMIT COMPRESOR; ASTFEL,

r I

VOLUMUL AERULUI COMPRIMAT SCADE, IAR PRESIUNEA

I-

liTi$It-. -- l' '---7,

\2

41 I'r

F@mffi rompe*&$
&
Racheta pentru zipadi poate fi confecfionati din lemn sau din plastic, fiind subfire, ugoari 9i rezistenti. Este fixati foarte bine de incilfiri printr-un sistem special. Unele sunt ovale ca o racheti de tenis firi miner; altele ascu{ite la spate. Suficient de late, acestea permit celui care merge pe ele si i9i menfini echilibrul gi si inainteze pe zipada afAnati firi si se afunde prea mult in ea. De foarte mult timp, locuitorii din zonele montane din Canada, Alaska sau Elvetia folosesc rachetele pentru zipadi pentru a se deplasa.

mif
* 'ZrLNrc,
Pnlru TAnTLE Rrcl
Racheteie pentru iapada mai sunt folosite si astdzi pentru a merge pe jos dintr-un sat in altul. Nu foarte rapid, acest mijloc de transport permite totusi parcurgerea in

siguranti a unor distante lungi sau a unor versanti destul de abrupli. Pentru drumetiile la munte, pentru zapada batatorita trebuie folosite schiurile, pe cand rachetele sunt de preferat pentru zapada afAnatd.

CnpsTror{AR
{
Rachetele pentru zdpadd

ajuti

la:

coborArea pan tel or inzdpezite

alunecarea pe polei

inaintarea pe zdpada af6natd,

r]

GAsn$TE CuvnNTUL NppoTRrvrr:

Schi, snowmobil, sanie, rach etd, su rf , role, maqind de bAtLtorit zdpada.

larna, pofi face nigte

plimbiri minunate
la munte cu ajutorul
rachetelor.

rNns 3HV3'UO'l:l-lOU Vli.aa3x3 n3'VOVdVZ:ld:trtsolol

'l'tVJSV fd :lIlSO-lOJ V:llinlOS lNnS IIVOI'8't

1\/) '
I

fr(
r r

A srA ^grrATr iru ecxrLrBRU irusrnrvrrun

A TE MENTINE PENTRU A NU

cA...

Nrcr iru rnrA, Nrcr itu spnre, rurcr iru

CADEA

:
I

i- - - -t1t-tlt-='-=:"]tlBRul' ,-,o)''--< D

DREAPTA sAu iru srnrucA. PEN tllu MERGE DE EXEMPLU, PENTRU A MERGE CU BICICLETA TREBUIE SA-rl cu BrcrcLETA TREBUTe sA-n

f \

,.-

Vnln

LA MUNrE

Ilnde
&

pppdaeu

sania?
S"ni" este un mic vehicul pentru
zepadi. Seniile traditionale sunt confecfionate dintr-o placi atezati pe doui talpi din lemn, intirite cu fier. Astizi, siniile sunt confectionate din plastic turnat ;i sunt foarte utoare. Siniile sunt folosite li la practicarea sportului numit ,,bob" (care inseamni un tip de sanie mai mare).

Siniugul este o plicere, pe cAnd bobul este un sport de performanti.

'ToBoGANUL

ZApEztLoR Pe un teren neted sau ascendent, sania trebuie trasi. Pentru a cobori, este suficient sd te asezi si sania

va aluneca singura. Cu cdt panta este mai abruptA si zapada mai batitorita, cu atAt sania alunecd mai repede. Poti folosi si pArtiile speciale, dar iti mai poti alcatui si propriul circuit, in zonele unde stratul de zapadd este destul de gros.

Lry

e
7

CoNcURSURT DE SArruulA 1 87 2 p r-i nr e le co ncu rsu ri de sdn iuta erau organ izate pe tobcgarie metalice, cu sinii pe care concurentii stiteau pe bunA. D';pa ;apte ani, au inceput si se organizeze si probe la care co rcurentii stiteau pe spate. Partiile inghetate aveau c ;ungime de un kilometru. Cu o diferentd de nivel de 150 de n-ietri, saniile atingeau 150 de km/ora.

in

ffi: ffi
Fn AZA SncRET^A,.
Daci vrei sd afli
ce

',ig- #

in:

',

FBe%

$ flc $ * il

1t '*' ri t

u:i+ffi
ilr,,r..''l.

$: il$ $-*

strigd Mickey qi Donald, citeEte mesajul in oglind6.

\ \
5c tu zerc if qa-N \ acenula itop ad apdz ep lerat ed ffita

iSuvt :to lvrv v3f Nn'tv lioa vovdvz fd vc lnztuJ tr sv-ru

:llintos

1\(l

fr(
r

$rrATr

cA...
DTFERENT,

oexrvELAREA EsrE

DE NIVEL INTRE DOUA PUNCTE. I LA SANIE, LOCUL DE PLECARE n ESTE SITUAT MULT MAI SUS ( I

-"j'il:'-':i':'iT ) \

-oD

MUNTE

)
O

Ce fel d E S&NI InWI

exrs ?
e

&

sunt trase de cai sau de ciini puternici, precum ciinii Husky. Acegtia pot si parcurga 50 pini la 100 de km pe zi, iar in alergare 6-18 km.

altfel de sinii, mai mari, confecfionate din lemn, cu talpi netede. Folosite in firile nordice la transportul obiectelor 9i al persoanelor, aceste sinii

M"i

existi

gi

Sanie

traditionali

CAinii sunt legati doi cAte doi gi sunt despirfiti intre ei cu ajutorul unei bare lungi din lemn.

' CURSELE DE SAnru !

in Norvegia, Suedia, Finlanda ti
Alaska se organizeazi curse de sanii. Atelajul este compus dintr-un cAine care, uneori , poate conduce

si un grup de alti 1 0 caini! Cel care manevreazd sania conduce

si incu rajeazd cAin ii verbal sau

folosind un bici.

Cn rARE Pr$cA Fhrcur!

Pentru a afla la ce se gdndeqte Donald, ai o singurd solu{ie: sd aqezi cuvintele de mai jos in ordinea potriviti.

c
7

Dnn

SArrruLE Tirnsr

IxFRUNTI IEI SA iTt PRECAI_ITIE,

Dtr, BII{tr, E,STtr, GE,Rt]L

DACA SA

MAST]RI VREI

PE NISIP? Oamenii folosesc saniile de aproape 5 000 de ani. Egiptenii le foloseau la deplasarea blocurilor enorme de piatri, folosite la construirea impresionantelor lor piramide. Pe atunci, pe post de talpi se foloseau tru nch iu ri netede de
copaci.

3Nrg

i:rinvcrud ro runsyhr nr ri1 ys 3rs3'-rnurc rirunHJNr vs r3un v3vo :rrintos

t-

$TrATr c4...
TALPA SANIEI ESTE O PATINA DrN FIER cu o LAMELA, CARE AJUTA SANIA SA ALUNECE
PE GHEATA.

I I I

Cum poate fi un munte?

&

traversat

L" rnunte, cea mai simpli modalitate de

a construi un drum este de a folosi fundul viilor. Apoi, pentru a trece de la o vale la alta, drumul gerpuit poate urca pe munte ;i poate trece printr-un pas. Daci insi nu existi niciun pas sau daci muntele nu poate fi ocolit, ru mai rimine decit o singuri solufie: siparea unui tunel.
Pentru ca metroul

si poati

trece pe sub un orat, sunt

sipate tuneluri.

' MUNTELE GAuRrr

Primele mari tunele au fost construite in secolul al XIX-lea.
Pe atunci, muncitorii sipau galerii in m u nte cu ajutoru tdrndcoapelor. Procesul era lung ;i foarte dificil. in zilele noastre se folosesc explozivi. Dacd roca nu este foarte tare, sunt suficiente masinile de forat.
I

TnnvERSAREA

15 T Y ffiF+ru fl

trJ

TA

tj

&{#J t1x

Din 196) -.-^= r'^ ,',1ont Blanc leaga Franta de ltalia. in realiia:= l:==-- :--: :tu trece exact pe sub Mont B,a- : - :: )-: -: i'nunte apropiat, Aiguille --'7.:-s: zzA masivul pe o lungime du Mii i. - -': ': . de aprcap= - -: -:: de construirea tunelutui, muntele'-::: - : : :- -- := : :istanti de 1 50 de km.

O ScuRrAruRA Pnln Alpl

fl U
i I

fr(

$Tt^ATt

cA...

cnne f I l - - - i-o1Ti1"]'j'-'-

,,A-FoRR- iNsenrvlruA A cAURr. o MA9TNA DE FoRAT Es-rF o ruAgltuA SAPA lN STANCA, PENTRU \.
:
r

sApA

O/j

\ )'