Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD AN I PSIHOLOGIE ID

CRIZELE DE PERSONALITATE ALE BARBATULUI

DRAGAN RADU-GRIGORE

Preadolescena este o perioad de transformri pe plan social, fizic i psihic. Transformrile fizice, sunt adesea foarte brutale i adolescenii le triesc ca pe o mare metamorfoz i pot determina sentimente de jen, timiditate, refuzul comunicrii etc. Deosebit de important este relaia pe care adolescentul o are cu propriul su corp aflat n plin transformare. Legat de acest aspect, asistm la preocupri deosebite n ceea ce privete machiajul, aranjarea prului i mbrcmintea. Emoiile se manifest cu un mare dinamism, au loc treceri brute de la stri de fericire la stri de descurajare sau deprimare, de la sentimentul de putere la cel de ndoial, de scdere a stimei fa de sine, iar pentru a face fa acestor emoii, adolescenii dezvolt reacii de agresivitate i de opoziie fa de tot ceea ce nseamn autoritate (prini, profesori, instituii). Sub aspect temporal, preadolescena, este perioada de vrst situat ntre copilrie, pe care o continu, i vrsta adult pe care ncearc s o ating, respectiv ntre 12/13 ani i 18/20 de ani (aceasta este relativ, deoarece att apariia ct i durata adolescenei variaz in funcie de sex, ras, condiii geografice i mediul socialeconomic). Preadolescena este o etap de restructurare afectiv i intelectual a personalitii, descris ca o perioad ingrat, dificil att pentru adolesceni ct i pentru cei care se afl n contact cu ei. Pe plan psihologic ea este marcat n principal de urmtoarele trsturi: cutarea identitii de sine; cutarea unui set personal de valori; achiziia abilitailor necesare pentru o bun interaciune social n special cu covrstnicii; ctigarea independenei emoionale fa de prini; nevoia de a experimenta o varietate de comportamente, atitudini i activiti.

Preadolescena este o etap extrem de dinamic i contradictorie, n care poate s nceap s se manifeste sentimente ambivalente: regretul pentru beneficiile copilriei, dorina de independen i totodat teama de asumarea responsabilitii. Este o perioad suprasolicitant pentru toi adolescenii, cu att mai mult pentru cei care au anumite predispoziii spre devian i delincven. Specialitii consider c principalele temeri ale preadolescenilor sunt: teama de a nu fi luat n seam, de a fi considerat nc prea mic, de a nu fi suficient apreciat - pentru diminuarea acestora se sugereaz ncredinarea unor responsabiliti, sprijinirea iniiativelor i ascultarea de ctre prini a opiniilor adolescentului; teama de a nu fi neles, de a fi ridiculizat, marginalizat, repezit - se sugereaz susinerea unor dialoguri deschise, sincere, cu confidene reciproce - comunicarea real cu adolescentul; teama de a nu fi pedepsit pentru c nu a rspuns exigenelor adultului - se sugereaz un comportament plin de tact, rbdare din partea prinilor, iar pedepsele s fie fcute doar n cazul abaterilor repetate i majore de la reguli stabilite de comun acord;

teama de a nu se cunoate prea bine, de a nu ti nc cine este, aceasta putnd determina fie subaprecierea, fie supraaprecierea - n aceste cazuri se sugereaz consultarea unui specialist - consilier psihologic - pentru evaluarea capacitilor i asistarea procesului de autocunoatere, important fiind ca prinii s nu-i impun propriile dorine cu orice pre, mai ales dac acestea nu coincid cu aptitudinile i interesele adolescentului; teama de banal, obinuit, tradiional - n acest caz fiind recomandat stimularea, antrenarea i educarea creativitii prin ncurajarea i descoperirea pasiunilor.

Problema principal a adolescenei este cutarea identitii: ntre 11-13 ani, cutarea de sine (conflict puberal); ntre 14-16 ani afirmarea de sine (conflict de afirmare); ntre 17-20 de ani conflicte de rol i statut, acum organizndu-se subidentitatea profesional; n perioada 20-24 ani conflicte de integrare socio-profesional.

Imaginea corporal este o component important a identitii de sine, fr de care nu se poate realiza identificarea. Identitatea sexual se dezvolta discret, influenat intens de modelele parentale. In cazul fetelor,situaia este mai complicat, deoarece exist o discrepana ntre modelele feminine tradiionale, de tranziie i moderne. Fetele cu identificare feminin tradiional pot tri conflicte de rol. Exist tot mai multe tinere care se identific antifeminin, dar i adolescente pregnant feminine, care se simt atrase de roluri tradiional masculine (valorizate de societatea modern). Ieirea din conformismul infantil echivaleaz cu ctigarea independenei, un alt aspect important al acestei perioade. Independena de mentalitate (valori) este prima care se dobndete, manifestndu-se prin opoziie fa de rutin, deprinderi, mediocritate. Dependena material-economic devine greu de suportat. Independena materialeconomic se contureaz i se integreaz ca aspiraie la identificarea vocaional spre o profesie i alimenteaz proiectele de viitor ale tinerilor. Identificarea vocaional se manifest la puberi mai mult ca o descoperire de aptitudini, capaciti i abiliti. Interesele profesionale sunt relativ neclare pn la 14 ani i se concentreaz mai mult pe aspectele romantice ale profesiunilor. De la 14 ani, orientarea profesionala devine mai presant. Interesele i alegerea profesional trec prin 3 stadii: pn la 11 ani - stadiul fantezist; ntre 11 - 16 ani - planuri de alegere bazate pe interese; dup 16 ani - etapa realist.

Maturizarea biologic, intelectual i cea moral nu se realizeaz concomitent. Se remarc o tendin de coborre a vrstei de maturizare sexual i o mai timpurie maturizare social. Tinerii aflai n aceast situaie se simt singuri i izolai. Ei sunt ncrcai de anxietate i n acelai timp de culpabilitate. Afectivitatea este n curs de maturizare. In perioada de pubertate relaiile fete-biei sunt distante, n adolescen sunt mai puin distanate, iar n adolescena prelungit, acestea devin mai relaxate. O mare parte din disponibiliti nu se utilizeaz social, ceea ce creeaz nesiguran i derut latent. Studiul personalitii legat de adaptarea profesional i social a pus n eviden pentru aceast perioad 3 tipuri de situaii: situaii n care se triete disconfortul legat de ocul realitii, ceea ce are drept consecin inadaptarea profesional, bazat pe investiii mari de aspiraii i cerine de responsabiliti ce nu sunt adaptate la condiiile reale ale locului de munc; situaii n care adultul tnr investete n activitatea profesional aptitudini, dar nu multe aspiraii i adaptarea se realizeaz, dar nu este extins; situaii n care adultul tnr investete aspiraii. n perioada dintre 45 i 55 de ani se contientizeaz simul reuitei i mplinirii sau al nereuitei i nemplinirii n combinaii de reuit, cu nemplinire i sim de ratare latent sau nereuit cu impliniri (la persoane foarte creative), nereuita i nemplinirea (sim de ratare activ). n fine, exist i cazurile de reuit n mplinire.

Studiile privind biografiile oamenilor celebri i media de vrst pentru creaia de valoare n diferite domenii pun n eviden un aspect important al dezvoltrii psihice n perioadele adulte: S-a constatat c, n general, vrstele adulte mai tinere, dei foarte creative, au un potenial de stabilitate mai redus (marea industrie a pus n eviden fluctuaia mare a forei de munc pn la 30-35 ani), fiind apoi urmat de stabilitatea relativ mare a celorlalte vrste n procesul de perpetuare a progresului social-cultural i profesional. Aceste aspecte au creat o atenie crescut pentru vrstele adulte i pentru trecerea lor pe planul mai activ al cercetrii. Exist un coeficient de intervenie a factorilor biologici i n timpul vrstelor adulte, ca i n cazul proceselor de cretere din vrstele tinere. La vrstele de peste 35 de ani au loc forme de exprimare de maxim for, energie, prin care se realizeaz contribuia consistent a adulilor la cerinele vieii sociale. De altfel, vrstele adulte se mai numesc i vrste active. O serie de factori implicai n viaa social-economic i cultural influeneaz longevitatea, activismul mai mare al omului modern fa de cel din alte perioade istorice, de exemplu stpnirea energiei atomice, zborul pe Lun, utilizarea electronicii, a laserului, a informaticii etc. Printre psihologii mai cunoscui, Ch. Buhler a colecionat n jurul a 100 biografii

i 50 de anamneze din literatur pe care le-a tratat din optica vrstelor i a ncercat s identifice curba ascendent i degeneratoare a vieii umane pe aceast baz. Ulterior a disociat declinul biologic de cel intelectual. W. Stern a operat cu imaginea piramidei dinamice a vrstelor, n care spre anii aduli vrful se caracterizeaz prin diminuare. i White consider c exist perioade ale vrstelor adulte ce continu concentricitatea perioadelor din vrstele de cretere.

n ceea ce privete aspectele difereniatoare, Allport a enumerat ase trsturi specifice adultului i anume: contiin de sine larg; relaii i raporturi intime; securitate emoional fundamental; preocupare obiectiv; obiectivare de sine; armonie relativ cu propriile achiziii din experiena personal. Cl. I. Leuba a elaborat o lucrare legat de vrstele adulte, n care a stabilit diferene numeroase ntre adultul tnr, adultul de vrst mijlocie i adultul tardiv. Au efecte influenele culturale, sociale ale personalitii adulte, dar se exprim particulariti i n dezvoltarea senzorial, nervoas, glandular, se dezvolt i complic planul mental i al simbolurilor etc. H. Thomae a atras atenia asupra periodizrilor efectuate pentru vrstele adulte; trebuie s se aib n atenie rolurile, sarcinile care maturizeaz, n sensul implantrii omului n sarcinile i n responsabilitile sociale. Din acest punct de vedere, exist anumite particulariti ale amprentei tririlor subiective dup acest autor, amprente ce se refer la aciunea trecutului, prezentului i viitorului. Pentru trecut se caracterizeaz ca fiind asimilat sau neasimilat, prezentul ca fiind constructiv sau cu obstacole, iar viitorul ca deschis, opac sau amenintor. R. Bergler a operat cu un model multidimensional de dezvoltare n care variabilele sociale au fost scoase pe primul plan mpreun cu atitudinile ca i conexiunile dintre ele, ca elemente deosebit de sensibile i importante. El s-a referit la faptul c atitudinile sunt dimensiunile psihice cele mai sensibile, deoarece sunt influenate de toate evenimentele vieii sociale, dar mai ales de : concurena social i profesional; situaia familial; interiorizarea lumii i a imperfeciunilor ei reale; ocupaiile cu monotonia propriei viei cotidiene; interiorizarea caracterului definitiv al propriului destin; confruntarea cu caracterul finit al existenei n lumea real. C. C. Miles, analiznd stadiile adulte, s-a referit la apariia copiilor i a considerat ciclurile vieii ca tinznd s fie axate pe ciclurile de apariie i cretere a copiilor, a familiei ca unitate. O serie de autori se opun opticii periodizrii adulte i emit ipoteza c starea adult este de consolidare. Robert Lifton susine i el c o serie de caracteristici psihice se optimizeaz, dar altele se deteriorizeaz, la fel ca R. Berguss care se refer la capacitile

biologice i psihologice ale funciilor, la productivitate, trsturi caracteristice, integrarea profesional, statutul social i rolurile de vrst. M. Zlate a schiat o mprire a vrstelor adulte, dup cum urmeaz: tinereea, maturitatea i involuia. Considernd controversat situaia tinereii ca registru de vrst, autorul citat ader totui la ideea c tinereea ncepe la 20 de ani i se caracterizeaz printr-o mai mare armonizare, stabilizare i maturizare, prin adncirea socializrii, specializarea profesional, angajarea n viaa social. Maturizarea (perioada adult) e considerat ca perioada unei maxime realizri ca perioada celei mai nalte productiviti, a armonizrii intereselor, aptitudinilor, deprinderilor, a modalitilor interrelaionale, a contiinei, inclusiv a securizrii emoionale i a structurii concepiei filosofice de via. n fine, involuia (vrstele de involuie) se caracterizeaz prin declin compensat, inegal, prin uzur datorat mbtrnirii etc. Se poate constata c, fluctuaia criteriilor de difereniere a stadiilor, inclusiv a celor adulte este foarte mare. Datorit utilizrii de criterii diferite, se consemneaz diferene n ceea ce privete limitele inferioare i superioare ale fiecrei etape adulte. Cele mai critice momente ale ciclurilor vieii sunt perioadele de trecere de la 16 la 25 de ani i cele de dup 50 de ani. n literatura de specialitate se atrage atenia asupra crizei de la 40 de ani. Aceste vrste sunt profund influenate de evenimentele familiale. Primele se prelungesc peste limita inferioar spre zonele tinereii. Vrstele terminale, ca i vrstele critice n jurul a 40 i a 50-55 de ani se afl sub semnul creterii longevitii i al ieirii din viaa activ, profesional.

Criza barbatului de virsta a doua sau criza de identitate. Cert este ca ea se petrece in jurul virstei de 40 de ani si majoritatea barbatilor o traiesc. Pe de o parte, barbatul se confrunta la aceasta virsta cu teama constanta si exacerbata ca imbatrineste. Este ceea ce poarta numelede gerascofobie (din grecescul geras - virsta inaintata si phobos teama). Cei care sufera de aceasta fobie simt o anxietate crescuta la gindul ca imbatrinesc, chiar daca sint intr-o forma buna din punct de vedere fizic. Primul motiv de ingrijorare este cel legat de deteriorarea aspectului fizic. Iar preocuparea excesiva a societatii moderne cu privire la frumusetea fizica nu face decit sa agraveze temerile barbatului. Dar sursa anxietatii nu vine doar de aici. Criza de identitate apare din mai multe directii si in majoritatea cazurilor este rezultatul unor interactiuni intre mai multe aspecte de viata: pierderea independentei, o mobilitate mai scazuta, probleme de sanatate, presiuni profesionale, lipsa de satisfactie la locul de munca, moartea unui parinte, maturizarea copiilor si desprinderea lor de familie. Barbatul care nu a reusit sa gaseasca solutii pentru astfel de probleme,se va simti coplesit de ele. Va deveni nesatisfacut de anumite aspecte ale vietii si va constientiza aceste trairi. Exista insa barbati, care experimenteaza aceleasi sentimente, dar refuza sa le recunoasca atit lor, cit si celorlalti. Ei simuleaza satisfactia, insa in spatele ei se pot vedea semnele negarii, rigiditatii si evitarii unor potentiale conflicte.

Manifestarile insatisfactiei variaza de la individ la individ. Unii devin explozivi, certareti si dominatori, altii necomunicativi, din teama de a nu-si dezvalui adevaratele sentimente. Unii maninca mult, beau mult, devin dependenti de televizor, muncesc exagerat. Altii devin copilarosi, fac gesturi necugetate. Barbatii au citeva temeri majore, iar ele se accentueaza in jurul virstei de 40 de ani. Aceste temeri sint influentate in mare masura de modelele en vogue de masculinitate pentru ca majoritatea barbatilor se straduiesc sa se conformeze acestor stereotipuri. Iar incercarea de a-si modela viata in conformitate cu aceste imagini devine impovaratoare, in special cind vorbim despre munca si despre familie. Una dintre cele mai mari temeri ale barbatilor este frica de esec. Barbatii invata inca de mici ca trebuie sa reuseasca in orice fac pentru a fi acceptati si apreciati. Ei trebuie sa reuseasca in profesie, in rolul de sot, tata, iubit si cap de familie. Esecul devine inacceptabil si insuportabil in aceste conditii. Iar problemele psihologice cu care se confrunta le afecteaza si celelalte relatii. De aici apare o noua temere: aceea de a fi respins ca urmare a esecului. Pentru majoritatea barbatilor, profesia si familia sint cele doua prioritati. In intimitate, ei trebuie sa se simta total acceptati de partenera pe plan sexual. De asemenea, au nevoie de acceptare in calitate de cap de familie, de confirmare profesionala din partea colegilor. Gindul ca altcineva i-ar putea inlocui ca angajat, sot sau tata devine de nesuportat pentru multi barbati. O alta frica a barbatului este aceea de a-si exprima sentimentele. Celor mai multi barbati le este frica sa-si dezvaluie emotiile de frica ca vor fi considerati slabi. Iar un barbat slab nu are valoare. Frica de a fi subjugat, de a fi controlat de femeie este caracteristica tuturor barbatilor. Multe dispute maritale si multe divorturi sint consecinta inabilitatii de a defini rolurile de sot si sotie. Multi barbati isi simt amenintat rolul de lider si protector in preajma unei femei autoritare. Familia are o influenta cruciala in evolutia crizei barbatului de 40 de ani. Pentru el este foarte important cum se defineste pe sine, cum interactioneaza si cum este receptat ca tata, sot sau fiu. O caracteristica foarte importanta a tranzitiei catre virsta a doua este investitia emotionala crescuta pe care barbatul o face in familie. Schimbarile survenite in familie pot vulnerabiliza si pot duce la experimentarea unor conflicte vechi, unor aspiratii neimplinite, facindu-l sa se indoiasca de sine. Indiferent de teama cu care se confrunta, barbatii au nevoie de sprijin pentru a-si rezolva conflictele; iar sotia poate fi de cel mai mare ajutor. Este foarte important ca ea sa faca tot ceea ce ii sta in putere pentru a avea o comunicare deschisa cu partenerul, sa nu-l lase sa devina pasiv sau tacut in legatura cu sentimentele sale. Barbatul poate traversa o criza a virstei si la 25-30 de ani, indeosebi barbatii care nu si-au intemeiat inca o familie. Ei se confrunta la aceasta virsta cu lipsa unor relatii

puternice, lipsa de caldura si intimitate. Psihologii atrag atentia asupra unei alte probleme: dorinta de a reusi pe plan profesional, sub presiunea ideii de putere si eficienta, caracteristice masculinitatii. Resursele financiare egale ii imbolnavesc mai ales pe barbati, arata un studiu recent. Cercetatorii cred ca sanatatea barbatilor este influentata negativ de pierderea a ceea ce au fost vazute mult timp ca privilegii masculine. Intr-un cuvint, barbatilor le este greu sa accepte ca femeile nu mai depind financiar de ei, punind punct cu mult mai mare usurinta unei relatii esuate. In plus, deoarece primesc acelasi salariu, femeile sint considerate la fel de destepte ca si ei, fapt respins uneori de vanitatea masculina. Aceste efecte vor disparea in momentul in care barbatii se vor implica tot atit de mult in cresterea copiilor ca si femeile, iar acestea vor avea acces la viata publica precum barbatii.

Tocmai cand greutatile au inceput cat de cat sa se mai indeparteze, deja copii sunt destul de mari incat sa nu mai necesite permanenta ta atentie, cand ai suficienta experienta pentru a avea un serviciu interesant si bine remunerat, cand increderea in tine si capacitatea de concentrare si-au atins potentialul apare o noua criza criza barbatului aflat la mijlocul vietii. Nu este neaparat necesar ca ea sa apara dar conform unui sondaj de opinie mai mult de jumatate dintre barbati au recunoscut ca au trait o asemenea experienta traumatizanta. Exista mai multe semne dupa care poti recunoaste faptul ca barbatul trece printr-o astfel de perioada. De obicei aceasta apare din doua motive: unii au ajuns la mijlocul vietii si realizeaza ca multe dintre visele lor s-au spulberat sau nu au putut fi implinite; altii isi dau seama ca si-au indeplinit atat de multe aspiratii pe care le-au avut legate de cariera incat simt ca nu prea le-a mai ramas nimic de facut. Indiferent de motiv, un barbat care se simte plictisit vrea sa scape de rutina. Asta poate insemna orice, de la parasirea locului de munca pana la nopti albe alaturi de prieteni.

Barbatul isi pierde interesul in cariera, vrea una total diferita sau isi cumpara motocicleta la care a visat toata tineretea acestea sunt semne ca vor fi probleme. Aceste actiuni arata ca dintr-o data vrea sa isi traiasca din plin viata si sa faca toate acele lucruri pe care nu le-a putut face in tinerete.

Barbatii care au trecut de 30 de ani devin mult mai tandri, acorda mai multa atentie oamenilor si sentimentelor. Este posibil ca aceasta schimbare sa nu fie inteleasa de catre ceilalti si sa se intrerupa modul de comunicare care s-a creat de-a lungul anilor, ceea ce va face ca barbatul sa caute intelegere in alta parte. Daca insa partenerul are o aventura asta nu inseamna ca tu esti de vina. De obicei nu prea poti face mare lucru ca sa impiedici aparitia ei. Daca dintr-o persoana oarecum nepreocupata de modul in care arata devine vanitos si are asemeni adolescentilor idei fanteziste in privinta imbunatatirii infatisarii exista posibilitatea unei relatii extraconjugale. In general conteaza o modificare a comportamentului sexual. Daca starea de spirit generala este de nefericire si are probleme cu mentinerea unei pareri bune despre sine atunci o apropiere fizica pe care nu si-o doreste poate fi vazuta ca inca o povara pe care o are de purtat. Depresia ,oboseala, lipsa apetitului, melancolie. Sunt simptome apar adesea in urma unei tragedii prin care a trecut,pierderea cuiva drag, pierderea unei pozitii ocupata mult timp. Orice eveniment care produce un soc in viata pe care o duci poate sa duca la depresie si sa exacerbeze criza de la mijlocul vietii. Adesea barbatii tind sa ignore faptul ca nu se mai simt in apele lor, ca sunt tristi fara un motiv evident, intrucat in mod normal se considera ca aceasta este o atitudine tipic feminina. Ajungand la mijlocul vietii barbatii incep sa puna la indoiala deciziile luate anterior si sa viseze la ce ar fi fost daca. Problema este ca atunci cand ai nostalgii trecutul nu se infatiseaza in adevaratele sale culori tinzi sa vezi numai lucrurile frumoase si poti lasa deoparte toate greutatile intalnite ulterior, precum copii, ratele pentru casa, etc. Acesta fantezie este de obicei inofensiva.

BIBLIOGRAFIE: -PSIHOLOGIE GENERAL -PSIHOLOGIA VARSTELOR Andrei Cosmovici ed. POLIROM Iasi Emilia Albu Universitatea Petru Maior 1996 2007