UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII DOCTORALE Electiva 3: LEGISTLATIE IN CONSTRUCTII-INVESTITII

LEGISLATIE IN CONSTRUCTII Investitii

Doctorand: Ing. Dipl. BADIU CLAUDIA-GEORGIANA Domeniul de doctorat: Inginerie si management Specializarea: Management in constructii Conducator stiintific: Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae POSTAVARU

-2009-

Legislatie in constructii_investitii

n viaa comunitilor umane, investiiile ocup un loc central, ntre sfera productiei de bunuri i servicii, i sfera consumului, fiind un factor care influieneaz simultan att cererea ct i oferta. Argumentul n favoarea acestei afirmaii este dat de procesele de antrenare i multiplicare a efectelor pe care le genereaz orice proiect de investiii, indiferent de sectorul de activitate n care se aplic. Implementarea unui proiect n sfera produciei de bunuri i/sau servicii are ca efect sporirea i diversificarea ofertei i implicit, dac aceasta este validat de pia, creterea veniturilor agenilor economici. Concomitent, va fi influienat direct sau prin efectul de antrenare, gradul de ocupare a forei de munca, iar creterea numarului de angajai i/sau a ctigurilor lor salariale conduce, n ultim instan, la sporirea cererii de bunuri si servicii. Pe de alta parte, va avea loc o cretere a economiilor populaiei, dar i a disponibilitilor financiare ale agentilor economici care vor putea fi orientate spre realizarea de noi proiecte de investiii. Deci, ntr-un sistem economic, activitatea de investiii joac un dublu rol: n primul rnd agenii economici declanatori de aciuni investitionale, care impelmenteaza diverse proiecte de investitii, ii sporesc oferta de bunuri i/sau servicii prin creterea capacitaii lor productive, realiznd venituri suplimentare, iar n al doilea rnd orice proiect de investiii va genera nevoi sau cereri suplimentare n sectoare conexe, amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utiliti etc) sau aval (distribuitoare sau consumatoare a bunurilor i serviciilor oferite). Implicit va avea loc o crestere n lan a veniturilor la toi agenii economici antrenai. Realizarea de proiecte sau programe de investitii conduce n principal la creterea stocului de capital fix. Ca atare, investiiile constituie principala prghie de realizare a unei restructurarii economice reale, prin creearea de noi structuri mai performante n acord cu opiunile strategice ale societi. n plan social, investiiile joaca rolul de regulator/compensator n ocuparea fortei de munca, n mbunatairea calitaii vieii. Implementarea unor proiecte sau programe de investiii antreneaza modificari pe piaa forei de munc, creand o nevoie suplimentara de for de munc n sectoarele care pregatesc i implementeaza aceste aciuni investiionale (cercetare - proiectare, constructii, productia de echipamente i instalaii de lucru etc.), dar mai ales la beneficiarii de proiect care exploateaza noile capaciti de producie. Aceasta are ca efect, imediat sau ntr-o perspectiv mai mult sau mai puin ndepartata, atenuarea presiuni factorilor generatori de omaj. Investiiile destinate lucrrilor publice, serviciilor destinate populaiei, se caracterizeaz printr-o palet de efecte induse de ordin social, cultural. Orice proiect de investiii din domeniul lucrrilor publice este (sau cel putin ar trebui s fie) subordonat unei concepii generale, integratoare la nivel de colectivitate teritorial i ca atare efectele sale vor avea un caracter difuz la nivelul comunitii. Investiiile pot fi privite i ca liant ntre generaii, prin crearea de noi locuri de munca pentru generaia tnr, dar i prin mostenirea de capital fix pe care aceasta o primete de la generaiile anterioare.
2

Nu n ultimul rnd, investiiile constituie suportul material al promovrii progresului tehnicotiinific n diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiii aplicate sunt mijlocul principal de valorificare a soluiilor tehnice i tehnologice noi oferite de cercetarea tiinific . De mare actualitate este i rolul pe care trebuie s-l joace activitatea de investiii n rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane referitoare la protectia mediului ambiant, refacerea echilibrului ecologic acolo unde ,de cele mai multe ori din ignoranta, acesta a fost rupt. Orice proiect de investiii supus analizei de oportunitate i eficien trebuie sa aib i componenta ecologica, iar criteriile ecologice trebuie sa fie incluse n sistemul de criterii pe baza caruia se va fundamenta decizia de investiii. Spun asta pornind de la teza unanim recunoscuta c mai ieftin este sa previi dect s combai. n acest context trebuie subliniat faptul c multe instituii financiare internaionale pun condiii de natur ecologic pe care trebuie s le respecte proiectele sau programele propuse spre a fi susinute financiar. Avnd n vedere att tendinele nregistrate pe plan mondial, ct i experiena practic acumulat de Romnia din 1990 i pn n prezent, specialitii n economie au formulat o serie de ci pentru mbuntirea cadrului legislativ i instituional n domeniul investiiilor i creterea gradului de atractivitate pentru investitorii strini. Astfel de msuri conduc la simplificarea procedurilor de nregistrare a societilor comerciale cu participare strin, la armonizartea legislaiei i practicii investiionale din Romnia cu cele din Uniunea European. Direciile de perfecionare a cadrului juridic si instituional ar trebui s se refere la: separarea activitilor ce se circumscriu libertii de circulaie a capitalului, a investiiei strine strategice, cu impact asupra economiei naionale; crearea unui plus de flexibilitate de aciune a organismelor guvernamentale n negocierile cu investitorii strategici; creterea coerenei n relaiile cu marii investitori prin corelarea demersurilor diferitelor instituii centrale i locale n vederea asigurrii unei singure voci n relaiile investiionale cu investitorii strini; facilitarea realizrii investiiilor strategice prin asistarea nemijlocit a marilor investitori n toate fazele (prospectarea pieei, negociere, semnare, desfurarea activitii economice). Atragerea investiiilor strine ca o activitate coerent i deliberat, avnd o finalitate bine definit, presupune utilizarea unor tehnici specifice ntre care un loc distinct l ocup acordarea de stimulente financiare, fiscale i de alta natur investitorilor. Cele mai rspndite sunt stimulentele fiscale care includ reduceri de impozite, scutiri de impozite, taxe de import sau export reduse. Stimulentele financiare oferite n general n Europa de vest i SUA, includ acordarea de sume cu titlu gratuit pentru investiii de capital, training, dezvoltarea amplasamentului investiiei i a infrastructurii, credite cu dobnd redus i altele. Exist i o a treia categorie de stimulente dificil de clasificat, care include o varietate de forme, de la vnzarea la preuri prefereniale a terenului, construirea unei cldiri, cererea unor ci de acces, asigurarea colarizrii i acordarea de asistenta n recrutarea personalului, pn la identificarea unor coli internaionale pentru copiii directorilor sau asigurarea accesului la cuburile sportive, locale, pentru investitori. n cazul Europei de Est ns, nu stimulentele sunt factorul hotrtor n luarea de decizii de a investi, ci alte aspecte cum ar fi: gradul de dezvoltare al bazei industriale, evoluia privatizrii, stabilitatea politic, climatul macroeconomic, mrimea pieei locale i costul forei de munc. Din punctul de vedere al lurii deciziei de a investi, acordarea de stimulente este important n doua momente: la formularea ideii de proiect cnd se ntocmete o list scurt de posibile variante pentru investiie i la faza deciziei cnd se face practic o opiune ntre mai multe variante.
3

Stimulentele care se pot acorda investitorilor strini pot fi deosebit de diverse, dintre care remarcm: participarea cu titlu gratuit la capital, pn la 50% din valoarea proiectului, vnzarea terenului la pre subvenionat, nchirierea de terenuri sau cldiri cu o perioad de graie n care nu se pltete chirie, acordarea de garanii guvernamentale, subvenionarea salariilor personalului angajat de investitorul strin, suportarea de ctre agenia de dezvoltare a unor cheltuieli legate de transportul i instalarea echipamentelor i utilajelor, repararea i modernizarea cldirilor existente pe cheltuiala ageniei de dezvoltare, finanarea trainingului pentru angajaii investitorului strin, realizarea pe cheltuiala ageniei de dezvoltare a studiilor de marketing sau a celor legate de protecia mediului. n economia unei ri activitatea de investiii ocup un loc central att n sfera produciei de bunuri i servicii ct i n sfera consumului, influennd att cererea ct i oferta. Investiiile reprezint un adevrat stimul, genernd noi activiti i avnd ca finalitate obinerea de bunuri i servicii indispensabile unei economii sntoase.

Noiunea de investiie (investissement francez, investment englez; inversion spaniol;investion german) este sinonim, din punct de vedere lingvistic cu; alocare, plasare,dotare1 ) i prin extensie ajungem la eforturi fcute acum n sperana unor recompense viitoare. Trebuie s fie clar c prin eforturi nu se neleg numai eforturi financiare. Ne este familiar expresia printeasc i am investit/cheltuit atta cu tine spus la bucurie sau la necaz, vis a vis de copilul su ajuns la maturitate. S fim siguri c aceste cuvinte au fost rostite nu numai cu gndul la banii cheltuii, ci i la toate renurile, grijile, sentimentele printeti din perioada copilriei. Deasemenea devine tot mai evident ponderea tot mai important a investiiilor intelectuale,destul de dificil de evaluat bnete, n proiectele actuale.Nu trebuie s confundm investiia cu plasamentul. n teoria i practica finaciar plasamentul este o operaie de finanare (direct sau indirect) a proiectelor. De el depinde repartizarea veniturilor create de investiie, dar condiiile de plasament nu influieneaz necesarul de investiii. Concept de prim importan al teoriei economice cu profunde rezonane n practic, investiia trebuie privit ca un consum de resurse de natur divers sau ca o cheltuial dac avem n vedere exprimarea acestora n uniti valorice. Din noianul de definiii ntlnite n literatura de specialitate cea mai pertinent, n opinia multor specialiti este cea dat de Pierre Masse2) conform creia investiie nseamn schimbarea unei satisfacii immediate i sigure, la care se renun, n schimbul unei sperane viitoare ce s-ar obine i al crei suport sunt tocmai bunurile investite, pe scurt o cheltuial incert pentru un viitor incert. Punctul lor de convergen cu cheltuielile curente de producie l constituie natura resurselor angajate: materiale, resurse umane, tehnice, valutare etc. Deosebirea esenial ntre cele dou categorii de cheltuieli este dat de trsturile specifice ale investiiilor i anume: durata; orice proiect de investiii are un ciclu de via propriu, caracterizat prin etape i momente/jaloane bine definite i pe parcursul creia parametrii economici ai proiectului au o evoluie proprie descris n tabloul de flux de numerar.

_____________________________
1) 2)

* * * - Dicionarul explicativ al limbii romne. Bucureti, ed.Academiei RSR, 1984 Pierre Masse Les choix des investissement. Dunod, Paris, eficien conform creia, promotorul de proiect (agentul economic declansator) accept schimbarea unor disponibilitti prezente de resurse, n schimbul unei serii de efecte/ncasri viitoare care,n sum total absolut s fie superioare cheltuielilor iniiale, riscul care decurge din evoluia parametrilor proiectului i dac cheltuielile au un grad de certitudine rezonabil efectele sunt numai sperane.

Spre deosebire de alte concepte, noiunea de investiie pune accentul pe domeniul de aplicaie, pe coninutul su. n acest context ea poate fi abordat din mai multe puncte de vedere: Dimensiunea contabil este cea mai restrictiv, care reduce investiia la noiunea de imobilizare n sens contabil al cuvntului. Din acest punct de vedere investiia reprezint toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achiziionate sau create n intreprindere destinate a rmne constant sub aceiai form. Rigoarea contabil a impus dou condiii restrictive de ncadrare a cheltuielilor n categoria investiii: proprietatea i decalajul ntre achiziie i consumul bunurilor achiziionate. Astfel, pentru ca o cheltuial cu achiziionarea sau producerea unui bun sau serviciu s fie considerat investiie, trebuie ca acestea s intre, din punct de vedere juridic, n proprietatea agentului economic, iar consumul lor s se fac pe o perioad mai lung de timp, care depete un exerciiu financiar. Ca atare, cheltuielile privind elementele de activ circulant ce se consum n acelai exerciiu cu achiziia (concomitent) precum i bunurile de folosin ndelungat luate prin leasing (credit bail), asupra crora intreprinderea nu deine drepturi de proprietate nu sunt considerate investiii. Bunurile n cauza se nregistreaza n contabilitate n clasa 2 de conturi de imobilizari i le putem grupa astfel: Imobilizri legate de exploatare ce pot fi definite ca bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, dobndite sau create n intreprindere, nu pentru a fi vndute sau transformate, ci pentru a fi utilizate o mai lung perioad de timp ca instrumente de lucru. Imobilizri n afara exploatrii (neproductive) achizitionate sau create n intreprindere pentru alte scopuri cum ar fi: ameliorarea conditiilor de igiena i securitate a muncii; obiective cu caracter social : cree, cantine , centre de vacan pentru salariai, sedii adminstrative etc.; achiziii de bunuri n scop speculativ (terenuri, imobile, obiecte de art). Se observ c aceast accepiune asupra investiiei pune accentul pe durata de via a bunului care depsete durata unui exerciiu. Dimensiunea economic lrgete sfera de cuprindere a investiiei deoarece conform acestei accepiuni investiia reprezint toate consumurile de resurse care se fac n prezent n sperana obinerii n viitor, a unor efecte economice (venituri, incasari) ealonate n timp i care, n sum total sunt superioare cheltuielilor iniiale de resurse. i n aceast viziune asupra noiunii de investiie gsim referire la durat, dar observam ca accentul cade mai mult pe materialitatea efortului investiional precum i pe eficiena aciunii. In aceasta accepiune se consider investiie: a) cumprarea de echipamente de lucru i alte bunuri care, iniial constituie ieiri de trezorerie dar care au ca urmare ncasri suplimentare, economii de costuri etc., ealonate pe o durata mai lunga de timp care, n sum total trebuie s asigure; -refacerea capacitii de autofinanare a firmei, -rambursarea eventualelor datorii contractate cu ocazia implementrii proiectului, -crearea unui surplus de venituri care s asigure mbuntirea situaiei economico financiare viitoare a firmei. b) alte cheltuieli dect cele referitoare la cumprarea de bunuri i echipamente cum ar fi: -cheltuieli pentru publicitatea de marc; -costul programelor de punere la punct a unor nouti n domeniul tehnologic organizatoric, al resurselor de munca etc; -costul aciunilor de punere la punct a unor produse materiale noi; -cheltuielile cu programele de cercetare dezvoltare.

Aceste cheltuieli sunt trecute de regul pe costurile de productie, nu apar explicit n bilan dei efectul lor scontat asupra trezoreriei firmei sub forma de intrari se prelungeste pe o perioada mai lunga de timp. Dimensiunea financiar este cea mai cuprinzatoare deoarece consider investiii toate cheltuielile de resurse care genereaz venituri i/sau economii pe o lung perioada de timp n viitor i in consecinta i amortizarea (rambursarea) lor se face pe mai muli ani. Accepiunea financiar nglobeaz n noiunea de investiii toate elementele de imobilizari sau cheltuieli definite anterior, n plus are n vedere i nevoia de fond de rulment pentru exploatare, generat de creterea volumului de activitate. Din punct de vedere financiar, valoarea real a efortului investiional pentru realizarea unui proiect este dat de costul obiectivului ce se construiete plus nevoia de fond de rulment necesar exploatarii. Nevoia de fond de rulment pentru exploatare rezult prin diferena ntre necesitaile cerute de buna funcionare a ciclului de exploatare, date de creterea activelor circulante (stocurile de materiale, semifabricate produse finite, creane clieni, TVA de recuperat) i resursele provenind din exploatare (creane-furnizori, avansuri i aconturi clieni etc). n majoritatea cazurilor resursele disponibile sunt inferioare nevoilor i ca atare apare o diferen, un gol de resurse, care poate compromite buna desfurare a procesului de producie.El trebuie preliminat i acoperit prin capital permanent sub forma de fond de rulment. Din punct de vedere financiar problema cea mai important pentru investitor este de a se asigura echilibrul ntre resurse i nevoi. De reinut este i accepiunea juridic, cuprins n acordurile bilaterale internaionale privind promovarea i garantarea investiiilor (ncheiate de Romnia cu tere state) potrivit creia investiie nseamn activele investite de ctre investitorii unei pri contractante pe teritoriul celeilalte pri contractante n conformitate cu legile i reglementrile aplicabile pe teritoriul ultimei. n acest cadru investiia cuprinde: - bunuri mobile i imobile i alte drepturi reale: servitui, sechestre, ipoteci, gajuri etc; - aciuni, pri sociale,orice alt fel de participare la societi; -drepturi de crean sau orice alte drepturi de aceiai valoare economic; - drepturi de proprietate intelectual: drepturi de autor, brevete, know-how, goodwill, desene i modele industriale, mrci de comer sau de serviciu, alte drepturi similare recunoscute reciproc de ctre pri; - concesiuni de prospectare, extracie i exploatare a resurselor naturale. n concluzie, conceptul de investiii poate fi abordat din mai multe puncte de vedere;: psihologic, juridic, economic, monetarist. Psihologic, o investiie reprezint, renunarea la bunuri imediate n schimbul unor avantaje viitoare. Din acest punct de vedere, ntreprinztorul se afl n dilem, fiind constrns s renune la satisfacii imediate n sperana unor ctiguri viitoare mai mari. Din perspectiva juridic o cheltuial care nu are inciden patrimonial direct nu este considerat investiie, chiar dac aceasta sporete n timp potenialul i performanele ntreprinderii. Sensul monetarist consider investiii totalitatea cheltuielilor efectuate n vederea obinerii de venituri monetare n viitor. Se ajunge la concluzia c toate cheltuielile ar trebui considerate investiii, indiferent de destinaia lor, i deci se reduce nelesul noiunii de investiie la cea de cheltuieli. Concluzionnd, se poate afirma ca o investitie reprezinta orice cheltuiala de resurse fcut n vederea crerii premiselor necesare obinerii, pe o perioad lung de timp, n viitor, a unor efecte utile scontate. n literatura de specialitate se ntlnete o diversitate de opinii privind conceptul de investiii.
6

Astfel, gsim c este un flux de capital destinat a modifica stocul existent care constituie, mpreun cu factorul munc mai ales, unul din factorii principali ai produciei3). Dar autorii nu fac nici o referire asupra naturii sau structurii stocului deci interpretarea n extenso, se refer la toate elementele de stoc ale activului bilanier: produse finite, semifabricate, materii prime, materiale, consumabile etc. Ori, lund act de cele dou condiii impuse de rigoarea contabil cred c este o eroare s nu facem distincie ntre stocurile materiale pentru activitatea profesional curent i cele pentru investiii. Consecina practic a acestei confuzii poate s apar n situaii cnd guvernul unei ri, din dorina de a atrage investiiile strine, acord facilitti fiscale i vamale la importuri pentru investiii. In atari situaii se vor gsi inventivi care vor cuta s eludezea rigorile vamale sau fiscale sub acoperirea msurilor de relaxare nominalizate pentru importurile de investiii. ntr-o alt lucrare de referin se afirma c investitia este operaia care, pentru intreprindere const n transformarea resurselor financiare n unul sau mai multe elemente pe care le utilizeaz permanent o perioad relativ lung, ntr-o manier durabil, pentru realizarea obiectivului su social4). Iat deci o viziune pragmatic, tehnicist asupra conceptului analizat. Ce obiectii se pot ns aduce acestui punct de vedere ? n primul rnd nu numai resursele financiare constituie izvorul investiiilor, dac nu ne reducem strict la viziunea monetarist. S ne reamintim c resursele intelectuale investiie nemateriale - dein o pondere tot mai nsemnat n structura resurselor ce stau la baza realizrii proiectelor i de regul acestea sunt adeseori destul de dificil de cuantificat n expresie valoric. n al doilea rnd considerm investiia ca activitate/aciune dac avem n vedere c, la niveluri superioare de decizie; mari intreprinderi, holdinguri etc. alta este viziunea asupra investiiilor vis-a-vis de viziunea gestionar la nivel de proiect sau de unitate de producie. Dar nu nelegem de ce atunci cnd se vorbete de structura, investiia este redus la nivel de cheltuial. Deci, definim o operaie care este format din cheltuieli. La nivele superioare de decizie investiia este un criteriu de fundamentare decizional, de selecie a proiectelor n cadrul unui portofoliu. Volumul de investiii al unei intreprinderi poate s ofere informaii i despre fora sa economic i inteniile sale strategice. Ca structur de cheltuieli i ca volum de resurse investiia este relavant ns numai la nivel de proiect. Supraevaluarea locului i a rolului pe care-l joac mijloacele fixe n economia etatist, centralizat, a condus, prin definitie, la restrngerea coninutului i sferei de aplicaie a noiunii de investiie. Astfel, investiia era definit ca totalitatea cheltuielilor prin care se creiaza, se achiziioneaza noi fonduri fixe productive sau neproductice, se perfecioneaza sau se reconstruiesc fondurile fixe existente5. A trata nsa investiia numai ca pe o simpl cheltuial, n sens financiar al cuvntului, nseamn a neglija coninutul concret material al efortului investiional pe care-l face orice agent economic atunci cnd implementeaz un proiect de investiii. Materializarea n practic are la baza o structura de resurse de o mare diversitate din punct de vedere al naturii lor (materiale, financiare, tehnice, umane, valutare etc). Evaluarea acestora n expresie bneasc este o necesitate n special pentru fundamentarea deciziilor economice ce privesc proiectul de investiii.
________________________________________
3)

Pour les economistes, l`investissement est essentiellement un flux de capital destine a modifier le stock existant qui constituie, avec le facteur travail notamment, l`un des facteurs principaux de la fonction de production. Bancel F, Alban R, Les choix d`investissement:methodes traditionnelles,flexibilite et analyse strategique. Economica 1995 4) * * * Dictionaire de management de projet. AFNOR,1996, pag 236, citm Investissement opration qui consiste pour l`entreprise transformer les resources financires en un ou plusieurs lments que l`entreprise utilisera en permanence pour concourir de manire durable la ralisation de son objet social. 5) * * * Dicionar de economie politic. Editura Politic

n sfrsit trebuie subliniat c, scopul pentru care se face o investiie nu este de a obine mijloace fixe; utilaje, echipamente, hale, magazii etc. ci de a se obine efecte utile de natura economic, social, ecologic etc. Spre deosebire de activitatea de investiii, care este creatoare de elemente de activ, intreprinderea poate s desfoare i activiti de dezinvestiie - operaii de renunare la anumite active pentru a recupera resursele angajate i a le orienta spre alte destinaii. Este o activitate distructiv dar dac resursele recuperate sunt reinvestite atunci suntem n situaia unei distrugeri creative. Nevoia de dezinvestiie este efectul unei activiti/produs nerentabil. Cauzele pot fi diferite: comerciale (risc de client ridicat), financiare (ndatorare excesiv, trezorerie puternic negativ), criz de maturitate n sector (produsul este uzat moral), concuren puternic, restrngere voluntar sau accidental de activitate etc. Dac este efectul unui eec ea va deteriora imaginea de pia a firmei. Dezinvestiia apare ca o recunoatere a unor erori de evaluare de concepie, i vor fi necesare msuri drastice de redresare. Dac este planificat, dezinvestiia devine pur simplu transpunerea n practic a unei opiuni de modificare a portofoliului de activiti ale intreprinderii. Sumele recuperate prin dezafectare pot fi folosite n alte scopuri: investiii n alte proiecte mai rentabile, plata datoriilor, cumprri de aciuni, dividende .a.

***

Prin investitii directe cu impact semnificativ in economie se intelege investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul a 1 milion dolari S.U.A., realizate in formele si modalitatile prevazute legea romaneasca si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca. In Romania participarea la investitiile directe cu impact semnificativ in economie se poate realiza numai cu capital lichid in lei sau in valuta liber convertibila. Conform legii nr. 332/2001 urmatorii termenii se definesc astfel: a) data punerii in functiune a investitiei este data incheierii procesului-verbal de receptie finala; b) amortizarea accelerata consta in includerea pe cheltuielile de exploatare in primul an de functionare a unei amortizari de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Tot conform aceleeasi legi mentionate mai sus, investitiile directe noi cu impact semnificativ in economie pot fi efectuate in toate domeniile de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar, bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator; b) sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei; c) sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice. Stabilirea regimul juridic general privind garantiile si facilitatile de care beneficiaza investitorii si investitiile directe n Romnia este reglementata prin O.G. nr. 92/1997. Astfel, in ntelesul acestei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
8

a) investitie directa - participarea la constituirea sau la extinderea unei ntreprinderi n oricare dintre formele juridice prevazute de lege, dobndirea de actiuni sau de parti sociale ale unei societati comerciale, cu exceptia investitiilor de portofoliu, precum si nfiintarea ori extinderea n Romnia a unei sucursale de catre o societate comerciala straina, prin: - aport financiar, n moneda nationala sau n valuta convertibila; - aport n natura de bunuri imobile sau/si bunuri mobile, corporale si necorporale; - participarea la cresterea activelor unei ntreprinderi, prin orice mod legal de finantare; b) investitie de portofoliu - dobndirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate, n scopul obtinerii de cstiguri de capital din dividende si din dobnzi aferente acestora - rezultate din activitatea unor terti implicati direct n administrarea emitentului - si din diferenta favorabila de pret la vnzare; c) investitor - persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau cu sediul permanent n Romnia ori n strainatate, care investeste n Romnia, n oricare dintre modalitatile prevazute la lit. a) si b); d) rezident/nerezident - persoanele calificate astfel conform reglementarilor privind regimul valutar. Efectuarea unei investitii n Romnia, precum si posesia, folosinta sau dispozitia asupra unei proprietati sunt garantate si nu pot fi supuse vreunei masuri discriminatorii asa cum nu pot fi supuse discriminarii administrarea, ntretinerea, fructificarea, extinderea sau lichidarea unei investitii. Investitiile realizate in Romania nu pot fi expropriate, cu exceptia cauzei de utilitate publica. Luarea unei asemenea masuri este nediscriminatorie si se efectueaza numai in conformitate cu prevederile legii, beneficiind de regim juridic pe intreaga lor durata de existenta. Insa investitorii straini beneficiaza si de anumite drepturi, cum ar fi de exemplu: a) sa transfere integral in strainatate profiturile ce li se cuvin, in conditiile regimului valutar din Romania, dupa plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii prevazute de legislatia romana; b) sa transfere in strainatate, in valuta investitiei, sumele obtinute in urma vanzarii actiunilor sau partilor sociale, precum si pe cele rezultate din lichidarea investitiilor, in conditiile regimului valutar din Romania; c) sa transfere in strainatate, in valuta investitiei, sumele obtinute cu titlu de despagubire. De asemenea utilajele tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control, automatizari si produse de software, achizitionate din import, care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3) din legea 332/2001, necesare pentru realizarea investitiei, sunt exceptate de la plata taxelor vamale conform listei aprobate prin ordin comun al ministrului dezvoltarii si prognozei si al ministrului finantelor publice ; iar investitiile noi realizate in conditiile prezentei legi beneficiaza de deducerea unei cote de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia, numai din punct de vedere fiscal, prin inscrierea acesteia la sumele deductibile prevazute in declaratia de impunere. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala aceasta se recupereaza in urmatorii 5 ani din profitul impozabil. In Romania, investitorii beneficiaza n principal, de: - posibilitatea efectuarii de investitii n orice domeniu si n orice forme juridice prevazute de lege; - egalitatea de tratament - just si echitabil - pentru investitorii romni sau straini, rezidenti sau nerezidenti n Romnia; - garantii mpotriva nationalizarii, exproprierii sau altor masuri cu efect echivalent; - facilitati vamale si fiscale; - asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative; - dreptul la conversia n valuta investitiei a sumelor n lei ce le revin din investitie, precum si la transferul valutei n tara de origine, potrivit reglementarilor privind regimul valutar; - dreptul investitorilor de a alege instantele judecatoresti sau arbitrale competente pentru solutionarea
9

eventualelor litigii; - posibilitatea reportarii pierderilor nregistrate n cursul unui exercitiu financiar pe seama profitului impozabil al exercitiilor financiare urmatoare; - posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate; - posibilitatea deducerii cheltuielilor pentru reclama si publicitate din profitul impozabil; - posibilitatea angajarii de cetateni straini, n conformitate cu prevederile legale n vigoare. Totodata, investitorii beneficiaza de drepturile acordate prin legile n vigoare ntreprinzatorilor, n vederea desfasurarii n bune conditii a activitatii ntreprinderilor. Insa domeniile n care investitiile se pot efectua numai pe baza de licenta sau de autorizare, precum si conditiile generale n care se pot acorda licentele sau autorizatiile se stabilesc prin lege. Orice investitor, persoana juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobndi orice drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile. Dupa cum mai mai spus, investitiile nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse unor masuri cu efect echivalent, exceptnd cazurile n care o astfel de masura ntruneste urmatoarele conditii: a) este necesara pentru cauza de utilitate publica; b) este nediscriminatorie; c) se efectueaza n conformitate cu prevederile exprese ale legii; d) se face cu plata unei despagubiri prealabile, adecvata si efectiva. Despagubirea mentionata mai sus va fi echivalenta cu valoarea justa de piata a investitiei expropriate la momentul mediat anterior exproprierii sau nainte ca exproprierea iminenta sa devina cunoscuta ntr-un mod care sa afecteze valoarea investitiei. La cererea investitorului, valoarea justa de piata a investitiei poate fi exprimata n valuta liber convertibila, pe baza cursului valutei respective pe piata valutara la data evaluarii. Dar chiar si asa, investitorul afectat are dreptul la o examinare prompta a cazului sau, a evaluarii investitiei sale si a platii despagubirii, conform legii romne, examinare efectuata, dupa caz, de catre o autoritate judecatoreasca sau de catre o alta autoritate independenta si competenta, conform tratatelor internationale n materie la care Romnia este parte. Tot legislatia din Romania face referire si la facilitatile investitorilor, si anume: a) importul de bunuri mobile, corporale sau/si necorporale, care constituie aport n natura la capitalul social al unei societati comerciale sau reprezinta contributia la o asociatie n participatiune ori la o asociatie familiala, necesara pentru realizarea obiectului de activitate, este exceptat de la plata taxelor vamale si de la plata taxelor pe valoarea adaugata; b) importul de echipamente tehnologice - masini si utilaje - constituind active amortizabile, conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale si necorporale, cu modificarile ulterioare, realizat de catre investitorii care efectueaza investitii directe, este exceptat de la plata taxelor vamale; lista cu denumirea comerciala si codurile din Tariful vamal de import al Romniei corespunzatoare bunurilor ce se ncadreaza n prevederile sus-mentionate se adopta prin hotarre a Guvernului, la propunerea Ministerului Industriei si Comertului si a Ministerului Finantelor; c) posibilitatea de a opta, cu ocazia realizarii unor investitii noi, pentru una dintre urmatoarele doua forme de stimulente fiscale, fara nsa a le cumula: - deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor privind amortizarea, chiar si n cazul n care contribuabilul a optat pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata. Optiunea contribuabilului de a utiliza regimul de amortizare accelerata trebuie comunicata organelor fiscale teritoriale unde acesta are obligatia depunerii declaratiei de impunere, fara a mai fi necesara o aprobare prealabila data de aceste organe; - deducerea, din profitul impozabil aferent exercitiului financiar, a unei cote de 20% din pretul de
10

achizitie a echipamentelor tehnologice - masini si utilaje - ce constituie active amortizabile achizitionate n cursul respectivului exercitiu financiar; n cazul n care profitul impozabil este insuficient pentru a permite deducerea n ntregime a sumei aferente cotei de 20% mentionate, deducerea diferentei se face din profitul aferent exercitiilor financiare urmatoare, pna la concurenta sumei deductibile, n cel mult 5 ani; d) deducerea integrala din profitul impozabil a cheltuielilor cu reclama si publicitatea; e) recuperarea pierderii anuale declarate de contribuabili, prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute n urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, in colaborare cu Departamentul pentru Relatia cu Investitorii Straini, asigura in Romania coordonarea aplicarii uniforme a politicii Guvernului la nivel central si local in domeniul stimularii si promovarii investitiilor directe. In vederea realizarii acestui obiectiv Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, impreuna cu Departamentul pentru Relatia cu Investitorii Straini: a) colaboreaza nemijlocit cu institutiile guvernamentale si neguvernamentale de la nivel central si local implicate; b) coordoneaza activitatea de promovare pe plan intern si international a investitiilor directe in Romania, asigurand aducerea la indeplinire a obiectivelor strategiei nationale in acest domeniu; c) actioneaza, inclusiv prin consultari cu investitorii romani si straini, cu organizatiile profesionale, cu patronatele si cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti pentru mentinerea permanenta a unui mediu de afaceri favorabil promovarii investitiilor directe, prin asigurarea armonizarii legislative in domeniu, simplificarea procedurilor si eliminarea barierelor administrative; d) informeaza operativ Guvernul si pe primul-ministru asupra oricaror sesizari din partea investitorilor privind abateri de la procedurile si reglementarile legale, de la etica profesionala, precum si asupra oricaror alte acte savarsite voluntar sau din culpa, care afecteaza mediul de afaceri, initierea sau derularea investitiilor in Romania; e) participa si reprezinta Romania la lucrarile institutiilor si asociatiilor internationale din domeniul promovarii investitiilor directe. Acelas Minister al Dezvoltarii si Prognozei, in colaborare cu Departamentul pentru Relatia cu Investitorii Straini, va asigura, la cerere, asistenta tehnica de specialitate investitorilor care se incadreaza in prevederile prezentei legi. Ministerele, celelalte organe ale administratiei publice centrale si locale, precum si toate institutiile cu competente in eliberarea de avize, autorizatii si licente au obligatia sa asigure rezolvarea operativa a solicitarilor investitorilor legate de inceperea si de desfasurarea activitatii acestora. Litigiile dintre investitori si autoritatile romane cu privire la drepturile si obligatiile prevazute in prezenta lege se solutioneaza de instantele de contencios administrativ, potrivit procedurii stabilite de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 ; insa raman aplicabile in domeniul sau de incidenta dispozitiile Conventiei pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie 1965 si ratificata de Romania prin Decretul Consiliului de Stat nr. 62/1975, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 56 din 7 iunie 1975.

***
11

Si in domeniul constructiilor, economia de piata care tinde sa devina atotcuprinzatoare, trebuie sa se realizeze doar in limitele licitului, respectiv al normelor juridice care impun conduita necesara si obligatorie pentru toti participantii. Cunoasterea legislatiei in domeniul constructiilor este o conditie obligatorie si necesara pentru toti cei care isi desfasoara activitatea/investitia in acest domeniu. Astfel, se discuta pe doua directii majore despre: 1. Aspecte privind obligatiile si raspunderile factorilor implicati in proiectarea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor din categoria constructiilor civile, industriale si agricole. 2. Aspecte legislative prezentate in regulamentele aprobate prin Hotararea de Guvern 766/1997 referitoare la agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente si obligatiile ce le revin factorilor implicati referitor la infiintarea si functionarea sistemului calitatii in constructii. Cadrul legislativ pentru asigurarea calitatii in constructii il reprezinta: -Legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii data publicitatii prin Monitorul Oficial 12/24.01.1995 si -Hotararea de Guvern pentru aprobarea regulamentelor privind calitatea in constructii nr. 766/1997 Monitorul Oficial 352/ 10.12.1997. Ambele sunt imbunatatite printr-o serie de modificari ulterioare, inclusiv pe 2009 (de exemplu: imbunatatiri privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, referiri speciale: materiale de constructii, utilaje functionale in constructii - perioada de exploatare, echipamente in constructii). Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate. Fiecare domeniu de activitate are anumite norme si nivele de calitate ce trebuiesc indeplinite pentru a satisface exigente ale unui anumit colectiv. Prevederile legii se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora indiferent de forma de proprietate sau destinatie - denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii. Legea are ca scop realizarea sistemului calitatii in constructii care sa conduca la realizarea de constructii care sa corespunda din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii, rezistentei la foc, seism, precum si protejarii societatii cu tot ce implica ea si a mediului inconjurator. Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului. Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerente economice, aceasta diferentiere fiind foarte importanta. Pentru a obtine calitatea constructiilor, trebuie respectate pe intreaga durata a constructiilor urmatoarele cerinte: a) rezistenta si stabilitate; b) siguranta in exploatare; c) siguranta la foc; d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; f) protectie impotriva zgomotului.
12

Obligatiile prevazute de articolele legii revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in post-utilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia. Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile profesionale de profil. Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor. Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constructiei. Post-utilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legi, aspect deosebit de important ce trebuie luat in considerare.

Legislatia in constructii
Autorizarea constructiilor Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor i unele masuri pentru realizarea locuintelor Legea nr.125/1996 privind modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor Legea nr. 453/2001 din 18 iulie 2001 pentru modificarea i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii i unele msuri pentru realizarea locuinelor Legea nr. 350/2001 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul H.G. nr. 525/1996 din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Legea nr. 401/2003 din 7 octombrie 2003 pentru modificarea i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii Continutul cadru al proiectelor PRODUSE, Ordin MFP nr. Legea nr. 459/2002 1012/2001 (msuri pentru ntrirea SERVICII, Ordin MFPsi MLPTL nr. disciplinei contractuale) 1013/873/2001 LUCRRI, Ordin MFP si MLPTL nr. 1014/874/2001 Legea nr. 10/1995 H.G. nr. 766/1997 si H.G. nr. (privind calitatea n construcii) 675/2002 H.G. nr. 925/1995 Atestarea specialitilor H.G. nr. 270/1994 Controlul de stat O.G. nr. 63/2002 de nfiinare a
13

Contractatrea

Calitatea in constructii

Urmarira in exploatare a constructiilor

Inspectoratului de Stat n Construcii H.G. nr. 273/1994 H.G. nr. 766/1997

H.G. nr. 273/1994 Recepia lucrrilor Cartea tehnica a constructiei REGULAMENT privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp i postutilizarea construciilor

Exploatare instalatii de apa, gaze naturale, energie

REDUCEREA RISCURILOR SEISMICE

H.G. nr. 348/1993 contorizare H.G. nr. 1340/2001 ISCIR H.G. nr. 60/2000 reglementare activitati din sectorul gaze naturale Ordin MIR nr. 15/2001 autorizare sector gaze natural O.G. nr. 20/1994 O.G. nr. 67/1997 O.G. nr. 12/1999 Legea nr. 90/1996 privind protecia muncii

Executarea lucrrilor de construcii este permis numai pe baza unei autorizaii de construire sau de desfiinare. Autorizaia de construire sau de desfiinare se emite la solicitarea deintorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren i/sau construcii - ori a altui act care confer dreptul de construire sau de desfiinare. Construciile civile, industriale, inclusiv cele pentru susinerea instalaiilor i utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alt natur se pot realiza numai cu respectarea autorizaiei de construire, emis n condiiile prezentei legi, i a reglementrilor privind proiectarea i executarea construciilor.

Legea nr.10/1995 privind calitatea n construcii cuprinde urmtoarele:

SISTEMUL CALITII CONSTRUCIILOR
-

OBLIGAII I RSPUNDERI ALE INVESTITORILOR

OBLIGAII I RSPUNDERI ALE PROIECTANILOR

OBLIGAII I RSPUNDERI ALE EXECUTANILOR

Reglementrile tehnice n construcii Calitatea produselor folosite la realizarea construciilor Agremente tehnice Conducerea i asigurarea calitii n construcii Autorizarea i acreditarea laboratoarelor Recepia construciilor Comportarea n exploatare i intervenii n timp la construcii Stabilirea nivelului calitativ Obinerea acordurilor i avizelor Asigurarea verificrii proiectelor Asigurarea verificrii execuiei Acionarea pentru soluionarea NC(notelor de comand) Asigurarea recepiei lucrrilor ntocmirea crii tehnice Precizarea categoriei de importan a construciei Asigurarea prin proiecte a nivelului de calitate Prezentarea proiectelor spre verificare Elaborarea caietelor de sarcini Stabilirea fazelor de execuie determinate Participarea la ntocmirea crii tehnice Sesizarea investitorilor asupra NC nceperea lucrrilor numai la construcii autorizate Asigurarea nivelului de calitate corespunztor
14

OBLIGAII I RSPUNDERI ALE VERIFICATORILOR DE PROIECTE OBLIGAII I RSPUNDERI ALE PROPRIETARILOR DE CONSTRUCII

Convocarea factorilor la fazele determinante Soluionarea NC-urilor Respectarea tuturor prevederilor cu privire la calitate Rspund n mod solitar cu proiectantul

OBLIGAII I RSPUNDERI ALE ADMINISTRATORILOR DE CONSTRUCII

OBLIGAII I RSPUNDERI n ACTIVITATEA DE CERCETARE

Efectuarea n timp a lucrrilor de ntreinere Pstrarea i completarea crii tehnice Asigurarea urmririi n timp a construciilor Executarea lucrrilor de consolidare Asigurarea efecturii lucrrilor din etapa de postutilizare a construciilor Folosirea construciilor conform instruciunilor Efectuarea lucrrilor de ntreinere i intervenie Urmrirea comportrii n timp a construciei Sesizarea inspeciei de stat n construcii n 24 ore pentru accidente tehnice Efectueaz cercetri n vederea fundamentrii reglementrilor i procedurilor

n vederea respectrii proteciei muncii, sntii publice i proteciei mediului trebuie respectate urmtoarele prevederi legale: Protectia muncii Legea nr.90/1996 a proteciei muncii -Stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele legale de igien i sntate public Legea nr.98/1994; -Norme de igien Ordinul ministrului sntii nr.981/1994; -Norme de igien privind unitile pentru ocrotirea, educarea i instruirea copiilor i tinerilor Ordin MS 1955/18 oct.1995; -Asigurile sociale de sntate O.U.G. nr.150/2002; -Legislaie sanitar-veterinar O.U.G. nr.42/2004; -nfiinarea, organizarea i funcionarea Ageniei Naionale a Medicamentului O.G. nr.125/1998 i aprobat de Legea nr.594/2002. - Protecia mediului O.U.G. nr.195/2005; - Legea apelor Legea nr.107/1996; - Normativ pentru condiiile de descrcare a apelor uzate n reelele de canalizare C90; - Sancionarea contraveniilor la normele de protecia mediului H.G. nr.127/1996; - Stabilirea i sancionarea contraveniilor n domeniul apelor Legea nr.107/1994; - Protecia pdurilor CODUL SILVIC- Legea nr.26/1996; - Stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe Hotrrea nr.1.076 din 8 iulie 2004; - Rezerva Biosferei Delta Dunrii Legea nr.82/1993; - Acustica urban STAS 10009;
15

Sanatate publica

Protectia mediului

- Acustica n construcii STAS 6161/3; - Calitatea aerului SR ISO 4226; - Procedura de realizare a bilanurilor de mediu Ordin MAPPM nr.184/1997; - Reglementare privind evaluarea polurii mediului Ordin MAPPM nr.756/1997; - Aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate Hotrrea nr.188 din 28 februarie 2002 Condiii tehnice privind protecia atmosferei

16

Nr. Crt.

Tip
H.G. nr. 1553 Legea nr. 127 Legea nr. 138 Legea nr. 15 Legea nr. 161

Privind
LEGISLATIE GENERALA reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe modificarea si completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale a imbunatatirilor funciare, sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuine proprietate personal unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile ulterioare legea fondului funciar proprietatea public i regimul juridic al acesteia Legea administraiei publice locale registrul comertului (Republicata ) piaa de capital societatile comerciale reglementarea situatiei unor societati comerciale exproprierea pentru cauz de utilitate public organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice Legislatie pentru Democratie unele msuri pentru accelerarea reformei economice unele msuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinei gratuite i a investiiilor n imobilele ce fac obiectul Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea n valoare a construciilor zootehnice dezafectate, destinate creterii, ngrrii i exploatrii animalelor, precum i a fabricilor de nutreuri combinate dezafectate

Publicata la data de: (fara modificarile ulterioare)

18 dec. 2003 Publicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 25/07/2000 27 apr. 2004, republicata 2009 Imbunatatiri funciare 7 aug. 1990; Republicare *) M. Of. nr. 44 din 18 ianuarie 2008 2003

I.

Legea nr. 18 Legea nr. 213 Legea nr. 215 Legea nr. 26 Legea nr. 297 Legea nr. 31 Legea nr. 314 Legea nr. 33 Legea nr. 507 Legea nr. 99 O.U.G. nr. 102

19 febr. 1991 17 nov. 1998 23 apr. 2001 5 nov. 1990 28 iunie2004 16 nov. 1990 2001 27 mai 1994 12 iul. 2002 1999 2002

17

O.U.G. nr. 16

O.U.G. nr. 68 O.U.G. nr. 75 O.U.G. nr. 76 O.U.G. nr. 88 HOTARIREA Nr. 272 HOTARIREA Nr. 273 HOTARIREA Nr. 392 HOTARIREA Nr. 486 HOTARARE nr. 600

prorogarea termenului prevzut la art. VI alin. 1 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.32/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr.31/1990 privind societile comerciale protejarea patrimoniului cultural national activitatea de audit financiar simplificarea unor formaliti administrative pentru nregistrarea i autorizarea funcionrii comercianilor privatizarea societatilor comerciale aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii

1998

26 aug. 1994 1999 24 mai 2001 23 dec. 1997 14 iunie 1994 14 iunie 1994 15 iulie 1994 23 septembrie 1993 18.09.1998 19 octombrie 1994 14/10/91 26 noiembrie 1998 20 noiembrie 1995 22 decembrie 1997 Emitent: Ministerul Finatelor Publicat in: Monitorul nr.232 bis din 26 septembrie 1996 (Anexa la Ordinul comun MF 18

aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care reprezinta surse de mare risc modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 376/1994 privind metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii HOTARIREA Nr. aprobarea Regulamentului privind certificarea calitatii produselor folosite in 728 constructii HOTARIRE nr. aprobarea Regulamentului de atestare tehnico-profesionala a specialistilor cu 731 activitate in constructii HOTARARE nr. autorizarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului de a constitui si 853 gestiona banca de date cuprinzand lucrarile publice si constructiile HOTARARE nr. aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, 925 a executiei lucrarilor si a constructiilor LEGE nr. 215 Casa Sociala a Constructorilor NORME continutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitatie, al METODOLOGICE ofertelor si al contractelor pentru executia investitiilor

ORDIN nr. 63/N

obligatia afisarii la loc vizibil a panoului de identificare a investitiei

ORDIN nr. 553

ORDIN nr. 1.026

ORDIN nr. 1.012 ORDIN nr. 1.014

modificarea si completarea Normelor metodologice privind continutul-cadru de organizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare a executiei lucrarilor, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor si al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 784/34/N din 13 aprilie 1998 aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adaugata pentru constructia, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuintelor, precum si pentru constructia de lacasuri de cult religios privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse

MLPAT nr. 1743/69/N/09.09.1996) Emitent: Ministerul Lucrarilor Publice Publicat in: Monitorul nr.345 din data 11.09.1998 Emitent: Ministerul Finantelor Publicat in: Monitorul nr.267 din data 10.06.1999 Emitent: Ministerul Finantelor Publicat in: Monitorul nr.339 din data 20.07.2000 Ministerul Finantelor Publice Publicat in : Monitorul nr.336 din data 25.06.2001 Monitorul nr.357 din data 04.07.2001 Emitent: Ministerul Muncii si Protectiei Publicat in: Monitorul nr.217 din data 22.09.1995 29 iun. 2001 14 iul. 2004 21 iul. 1992 30 sept. 1998 5 aug. 1996

ORDIN Nr. 136

aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul si turnarea betoanelor si pentru executarea lucrarilor din beton armat si precomprimat

II.

Legea nr. 332 Legea nr. 346 Legea nr. 84 O.U.G. nr. 24 O.U.G. nr. 27

III.

Legea nr. 241 Legea nr. 500 Legea nr. 571

FACILITATI LEGALE IN INTAMPINAREA DECIZIEI DE A INVESTI promovarea investiiilor directe cu impact semnificativ n economie stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii regimul zonelor libere regimul zonelor defavorizate acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni i in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" FINANTAREA INVESTITIILOR prevenirea i combaterea evaziunii fiscale finanele publice Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i a Instruciunilor privind procedura de soluionare a evaziunii fiscale

15 iul. 2005 11 iul. 2002 22 dec. 2003

19

Legea nr. 58 Legea nr. 64 Legea nr. 656 O.U.G. nr. 45 H.G. nr. 1179

Legea bancara procedura reorganizrii judiciare i a falimentului modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, precum i pentru instituirea unor msuri de prevenire i combatere a acestora finantele publice locale DOCUMENTATII AFERENTE INVESTITIILOR aprobarea Structurii devizului general si a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investitii si lucrri de interventii aprobarea structurii, coninutului i modului de utilizare a Documentaiei standard pentru elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de servicii

5 mart. 1998 22 iun. 1995 7 dec. 2002 5 iun.2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 804 din 05/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 05 noiembrie 2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 340 din 27/06/2001 Actul a intrat in vigoare la data de 27 iunie 2001 Ministerul Finantelor Publice Nr. 1.013 din 6 iunie 2001 Ministerul Lucrarilor Publice, Transpoturilor i locuinei Nr. 873 din 12 iunie 2001 Publicat n: Monitorul Oficial nr. 340 din 27 iunie 2001 27 iun. 1996 6 iul. 2001 7 oct. 2003 18 iul. 2001 29 iul. 1991, reactualizata 2009 11 iul. 2002 13 mar. 1996 24 nov. 2000
20

O.U.G. nr. 1013

IV. O.U.G. nr. 1013/873 aprobarea structurii, coninutului i modului de utilizare a Documentaiei standard pentru elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de servicii

H.G. nr. 525 Legea nr. 350 Legea nr. 401 V. Legea nr. 453 Legea nr. 50 Legea nr. 500 Legea nr. 7 O.U.G. nr. 231

AVIZAREA, APROBAREA SI AUTORIZAREA INVESTITIILOR aprobarea Regulamentului general de urbanism amenajarea teritoriului i urbanismul modificarea i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii modificarea i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii i unele msuri pentru realizarea locuinelor autorizarea executrii lucrrilor de constructii finanele publice Legea cadastrului si a publicitarii imobiliare modificarea i completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executrii

O.U.G. nr. 295 Ordin. nr. 331 Ordonanta nr. 36 Ordonanta nr. 5

H.G. nr. 1186

VI.

Legea nr. 182 H.G. nr. 478

O.U.G. nr. 20 Decizia nr. 57 H.G. nr. 1043

VII.

Legea nr. 111

construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor suspendarea aplicrii sau abrogarea unor ordonane i ordonane de urgen ale Guvernului al ministrului sntii pentru aprobarea Normelor de avizare sanitar a proiectelor obiectivelor i de autorizare sanitar a obiectivelor cu impact asupra sntii publice impozitele i taxele locale modificarea i completarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat ACHIZITII PUBLICE aprobarea Procedurilor privind achizitiile publice de produse si servicii care implica apararea nationala, ordinea publica, siguranta si securitatea nationala si a listei aferente acestora protecia informaiilor clasificate completarea anexelor nr. 1 i 2 la Hotrrea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autoritilor contractante care au obligaia de a aplica prevederile Ordonanei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziiile publice prin licitaii electronice i produsele care urmeaz s fie achiziionate prin procedura de licitaie electronic achiziiile publice prin licitaii electronice ENERGIE aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul national de transport al gazelor naturale si a Regulamentului privind accesul la sistemele de distributie a gazelor naturale desfurarea n siguran, reglementarea, autorizarea i controlul activitilor nucleare

30 dec. 2000 19 mai 1999 30 ian. 2002 24 ian. 2002

27 nov. 2001

28 febr. 2002 16 mai 2002

24 ian. 2002 11 oct. 1999 Publicat in Monitorul Oficial nr. 693 din 02/08/2004 din 10/10/1996 Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 552 din 27/06/2006 7 iun. 2004 8 iul. 2003 18 mart. 2003 15 iunie 2005, publicat n Monitorul Oficial al
21

Legea nr. 238 Legea nr. 318 Legea nr. 85 VIII. H.G. nr. 567

Legea petrolului energiei electrice Legea minelor ACTIVITATEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE, PROIECTARE organizarea i desfurarea studiilor universitare de doctorat

H.G. nr. 573 Legea nr. 64 Legea nr. 8 O.U.G. nr. 20 O.U.G. nr. 39 O.U.G. nr. 57 Legea nr. 107

IX.

Legea nr. 137 Legea nr. 90 Legea nr. 98 O.U.G. nr. 125 O.U.G. nr. 150 O.U.G. nr. 244 O.U.G. nr. 42 O.U.G. nr. 95 Ordinul nr. 323 Ordinul nr. 340

X. Ordinul nr. 1587

Romniei, Partea I nr. 540/2005 7 sept. 1998 11 oct. 1991 14 mart. 1996; (actualizata pina la data de 9 August 2006) activitatea de metrologie 21 aug. 1992 activitatea de standardizare naionala n Romnia 30 ian. 1998 recuperarea arieratelor ctre principalii furnizori de resurse energetice i ap 16 aug. 2002 PROTECTIA MUNCII, SANATATE PUBLICA, PROTECTIA MEDIULUI Legea apelor 25 sept. 1996; Emitent: parlamentul Publicata in: monitorul oficial nr. 244 din 8 octombrie 1996 Legea protectiei mediului - Legislatie pentru Democratie 29 dec. 1995 Legea proteciei muncii 12 iul. 1996 stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele legale de igien i sntate 10 nov. 1994 public nfiinarea, organizarea i funcionarea Ageniei Naionale a Medicamentului 29 aug. 1998 organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate 31 oct. 2002 sigurana barajelor 28 nov. 2000 organizarea activitii veterinare 29 ian. 2004 INSTALATII SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE valorificarea bunurilor scoase din funciune, aflate n administrarea Ministerului 17 iun. 1999 Aprrii Naionale al ministrului industriei i comerului pentru aprobarea unor regulamente 23 oct. 2000 al ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului pentru aprobarea 20 mart. 2000 Nomenclatorului de lucrri i servicii care se presteaz de ctre autoritile pentru protecia mediului n regim de tarifare i cuantumul tarifelor aferente masurile pentru organizarea i realizarea schimbului de informaii n domeniul 25 iul. 1997, reactualizata 2002 standardelor i reglementrilor tehnice precum i al regulilor referitoare la serviciile societii informaionale ntre Romania, statele membre ale Uniunii Europene i Comisia European OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naional. organizarea i funcionarea Oficiului de Stat pentru Invenii i Mrci brevetele de invenie dreptul de autor si drepturile conexe
22

Ordinul nr. 324

Ordinul nr. 536 Ordinul nr. 336 Ordinul nr. 88

Ordinul nr. 293

Ordinul nr. 1430

al ministrului economiei i comerului pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea i controlul specialitilor atestai pentru lucrrile de montaj pentru utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale, n conformitate cu prevederile Ordonanei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrrilor de montaj al dotrilor tehnologice industriale, aprobat cu modificri prin Legea nr. 440/2002 aprobarea Normativului pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor care produc sau utilizeaza acetilena aprobarea Prescriptiei tehnice PT C 11-2003, editia 1, "Cerinte tehnice privind sistemele de automatizare aferente centralelor termice" al ministrului industriei i resurselor pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de atestare tehnico-profesional a specialitilor verificatori de proiecte, responsabililor tehnici cu execuia i experilor tehnici de calitate pentru lucrrile de montaj utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale al ministrului industriei i comerului pentru aprobarea Normelor metodologice privind verificarea calitii lucrrilor de montaj pentru utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de constructii

10 iun. 2005

3 aug. 2004, Publicat in Monitorul Oficial nr. 1004 din 01/11/2004 15 dec. 2003; Publicat in Monitorul Oficial nr. 75 din 29/01/2004 14 febr. 2003

8 nov. 1999

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 13/09/2005 Actul a intrat in vigoare la data de 13 septembrie 2005 19 iul. 2001 14 iul. 2005 27 sept. 2001 11 oct. 1996 15 iul. 1998 21 iun. 1995 24 sept. 1998
23

H.G. nr. 711 H.G. nr. 816 XI. H.G. nr. 962 Legea nr. 114 Legea nr. 152 H.G. nr. 441 XII. H.G. nr. 626

PROBLEME DE HABITAT nfiinarea Centrului Naional pentru Aezri Umane (habitat) modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizrii anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice aprobarea Normelor metodologice pentru punerea n aplicare a prevederilor Legii nr.152/1998 privind nfiinarea Ageniei Naionale pentru Locuine Legea locuinei nfiinarea Ageniei Naionale pentru Locuine TRANSPORTURI stabilirea i sanctionarea contraventiilor la normele privind transporturile pe apele nationale navigabile i in porturi organizarea si functionarea Autoritatii Feroviare Romane - AFER

O.U.G. nr. 42 O.U.G. nr. 43

navigatia civila regimul juridic al drumurilor

28 aug. 1997 28 aug. 1997

24

Principalele acte legislative care reglementeaza activitatea in domeniul asigurarilor in Romania sunt: Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor Legea nr. 403 din 11 octombrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor Legea nr.113/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor Legea nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in Monitorul Oficial nr 303/1995 Legea nr. 172 din 14 mai 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile nn Romania Ordonanta de Urgenta nr. 61/2005 privind pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Rombnia Legea nr. 212 din 27 mai 2004 a asigurarilor private de sanatate Legea nr. 249 din 9 iunie 2004 privind pensiile ocupationale Ordinul C.S.A. nr. 3104 din 2005 pentru aprobarea Normelor privind constituirea, administrarea si utilizarea Fondului de garantare Legea 31/1990 a societatilor comerciale - Text actualizat la data de 12.01.2007, avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Actul include modificarile din urmatoarele acte: - Legea nr. 302/2005 - Legea nr. 164/2006 - Legea nr. 441/2006 - Legea nr. 516/2006. Norme RCA 2007 -Norme privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule

25

Justificarea expectatiei investitionale

In Romania, multa vreme s-a considerat ca existenta facilitatilor fiscale constituie un factor extrem de atractiv pentru investitori. Desi in Romania, prin legile privind investitiile (Legea nr. 332/2001 si OUG nr. 92/1997), respectiv prin Codul Fiscal s-au acordat o serie de facilitati fiscale potentialilor investitori, cuantumul investitiilor atrase a fost sub nivelul investitiilor atrase de Polonia, desi facilitatile fiscale acordate in Romania au un grad foarte mare de echipolenta cu investitiile acordate in Polonia. Organele decizionale din Romania pierd din vedere faptul ca atragerea investitorilor necesita un sistem juridic prietenos si dincolo de orice suspiciuni interpretative, conditii care aici nu sunt indeplinite. Astfel, mai inti, atat Guvernul, ct si Parlamentul Romaniei abordeaza problema investitorilor dintr-o perspectiva unilaterala (facilitatile fiscale), ignorand celelalte aspecte juridice incidente in procesul decizional (legislatia muncii, legislatia mediului, problemele dreptului de proprietate, procedurile administrative etc.). Pe de alta parte, trebuie mentionat faptul ca sistemul de drept roman face parte din familia de drept romano-germanic, avand ca principala meteahna caracterul interpretabil al dispozitiilor legale. Investitorii, in special cei straini, cauta un sistem juridic compatibil cu sistemul juridic national. Potrivit statisticilor OECD, cel mai mare investitor mondial sunt SUA. In volumul investitional total realizat de SUA, 31% este reprezentat de investitiile in serviciile de intermediere financiara. In Romania, SUA sunt pe pozitia a 7-a, dupa tari precum Olanda (cel mai mare investitor in Romania), Franta, Italia. Explicatia acestui decalaj poate consta si in faptul ca, in tara noastra, potrivit legislatiei aplicabile investitiilor semnificative in economie, nu beneficiaza de facilitatile fiscale acordate de lege investitorii care investesc in serviciile financiare, bancare si de asigurari. Abordarea unilaterala a problemei investitionale trebuie sa tina seama si de faptul ca in acest moment, de principiu, facilitatile fiscale sunt interzise, intrucat au natura juridica a ajutorului de stat. Dupa acest moment, accentul va trebui sa cada pe facilitatile financiare, respectiv pe acordarea de granturi, de terenuri gratuite, de amenajari industriale etc. Coerenta de sistem juridic atrage dupa sine coerenta institutionala si predictibilitatea legislativa. In conditiile actuale, in care Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) are atributii de coordonare, lipsindu-i atributiile decizionale, va fi extrem de dificil de explicat investitorilor de ce trebuie sa discute atat cu organele centrale (ARIS, Guvern), cat si cu organele locale. Inconsistenta legislativa si institutionala poate pune statul roman intr-o situatie greu de controlat. Astfel, spre exemplu, investitiile din domeniul imobiliar risca sa fie afectate de ultimele decizii pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Romaniei. Aceste investitii sunt efectuate de comercianti, membri ai statelor cu care Romania are incheiate Conventii de protejare reciproca a investitiilor, situatie in care afectarea investitiei in curs poate crea premisele unei actiuni la Centrul international pentru solutionarea diferendelor relative la investitii. Acesta este exemplul cel mai concludent pentru a releva modul in care incoerenta decizionala la nivel statal
26

poate determina condamnarea statului roman de doua ori: mai intai de catre CEDO, ca urmare a nerespectarii dreptului de proprietate, si apoi de catre Centrul International de solutionare a diferendelor, pentru neprotejarea investitiilor efectuate.

Acceptiunea juridica a investitiei

Din punct de vedere juridic, acceptiunea juridica a investitiei/investitorului este conturata de (a) dreptul intern - Legea nr. 332/2001, O.U.G nr. 92/1997, Legea nr. 231/2005, O.G. nr. 66/1997, (b) dreptul international public - Conventiile de promovare si protejare reciproca a investitiilor incheiate de Romnia cu 62 de tari, Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state incheiata la Washington in 1965 si ratificata de Romania in 1975, (c) dreptul comunitar - prevederile Tratatului de instituire a Uniunii Europene cu privire la libertatile de circulatie, astfel cum a fost precizat de catre jurisprudenta Curtii Europene de Justitie. Precizare: nu intotdeauna definitiile si precizarile terminologice oferite de cele trei planuri de protectie coincid, situatie in care cadrul notional va fi stabilit pe cale de interpretare. La randul lor, fiecare dintre aceste planuri ofera mijloacele juridice necesare protectiei investitiei deja efectuate, in sensul ca exista mijloace interne de protectie a investitiei, mijloace ce rezida din acte de drept international public, respectiv mijloace comunitare. Fiecare dintre aceste mijloace se aplica atat in relatiile dintre investitor (persoana juridica romana sau straina, dupa caz) si alte persoane juridice de drept privat, cat si in raporturile dintre investitor si statul pe teritoriul caruia se efectueaza investitia. In ceea ce priveste primul plan al protectiei, dreptul roman in vigoare confera investitorului urmatoarele instrumente de protectie, care pot fi folosite atat in ceea ce priveste raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, cat si in relatiile cu autoritatile publice: (1) Angajarea raspunderii civile contractuale a persoanei cu care investitorul a incheiat un contract, iar aceasta nu-si indeplineste obligatiile contractuale asumate. Pentru a putea formula o astfel de actiune, fie in fata instantelor judecatoresti, fie in fata Tribunalului arbitral, in raport de existenta/inexistenta clauzei compromisorii, investitorul trebuie sa dovedeasca in principal (a) existenta faptei ilicite ce consta in nerespectarea de catre cocontractant a obligatiilor contractuale asumate si (b) existenta prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii de catre cocontractant a obligatiilor contractuale. (2) Angajarea raspunderii civile delictuale a persoanei care, prin fapta sa ilicita, a incalcat drepturile sau interesele legal proteguite ale investitorului. Se precizeaza ca, spre deosebire de prima ipoteza, in acest caz, investitorul nu are raporturi contractuale cu persoana ce a savrsit fapta nelegala, ci aceasta din urma, nerespectand anumite obligatii stabilite de lege in sarcina sa, a prejudiciat drepturile sau
27

interesele legale ale investitorului. Formularea unei astfel de actiuni presupune, in principal, indeplinirea urmatoarelor conditii: *dovedirea savrsirii faptei ilicite - neindeplinirea obligatiilor legale, *dovedirea prejudiciului suferit de investitor ca urmare a nerespectarii de catre partea in culpa a obligatiilor legale stabilite in sarcina sa, respectiv existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs. (3) Formularea unei actiuni in contencios administrativ numai in contradictoriu cu autoritatile publice care, prin actiunea sau inactiunea (refuzul de a indeplini un act) lor, prejudiciaza drepturile si interesele legitime ale investitorului. Pe calea unei astfel de actiuni se poate solicita: (a) anularea unui act administrativ emis de o autoritate publica, inclusiv a Hotarrii de Guvern; (b) obligarea autoritatii publice sa emita un act administrativ, in cazul in care in prealabil respinsese cererea formulata de investitor in acest sens; (c) obligarea autoritatii publice sa plateasca despagubiri ca urmare a adoptarii unui act administrativ nelegal sau ca urmare a refuzului de a adopta un astfel de act. Cu privire la acest din urma capat de cerere, se precizeaza ca acesta poate fi solicitat doar impreuna cu primele doua capete de cerere si ca, de principiu, formularea unui astfel de capat de cerere exclude de plan formularea ulterioara a unei cereri de chemare in judecata avand ca obiect angajarea raspunderii civile delictuale sau contractuale a autoritatii contractante. (4) In cazul unei proces in curs (pendinte), investitorul poate invoca exceptia de neconstitutionalitate a Legii adoptate de Parlament, a Ordonantei Guvernului, respectiv a Ordonantei de Urgenta a Guvernului. In aceasta situatie, instanta judecatoreasca, verificand indeplinirea conditiilor de admisibilitate ale acestei exceptii, va trimite exceptia spre solutionare Curtii Constitutionale, care va pronunta o decizie de admitere sau de respingere a acesteia. In cazul in care exceptia a fost admisa, Parlamentul sau Guvernul au obligatia ca, in termen de 45 de zile, sa modifice in acord cu decizia instantei constitutionale legea sau ordonanta verificata. Daca in acest interval de timp cele doua autoritati nu-si indeplinesc obligatia constitutionala mentionata, actele normative atacate vor inceta sa produca efecte juridice. In plan extern, investitorul, in masura in care socoteste ca drepturile si interesele sale i-au fost nesocotite de autoritatile publice ale statului roman, are la indemana urma-toarele actiuni posibile: (1) In situatia in care investitorul considera ca instantele judecatoresti din Romania nu i-au acordat dreptatea, dupa epuizarea cailor interne de atac, acesta poate formula actiune la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Aceasta actiune se va judeca in contradictoriu cu statul roman, iar in caz de castig, instanta europeana va obliga paratul la plata de despagubiri catre investitor. Obtinerea unei hotarri de condamnare a statului roman la CEDO constituie motiv de revizuire a hotarrilor judecatoresti pronuntate de instantele judecatoresti din Romania. (2) In cazul in care statul roman, prin actiunile intreprinse, inclusiv adoptarea unor legi, afecteaza investitia efectuata sau in curs de efectuare, investitorul, sub conditia sa fie resortisant al unui stat care a ratificat Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state, poate formula fie (a) actiune in contencios administrativ, in acord cu prevederile cuprinse in Legea nr. 554/ 2004, legea contenciosului administrativ; (b) fie actiune la Centrul international pentru reglementarea diferendelor relative la investitii;
28

(c) fie actiune solutionata in acord cu Regulile de arbitraj UNCITRAL/CNUCDI. Formularea oricareia dintre actiunile de mai sus presupune indeplinirea unor anumite conditii specifice, conditii care tin atat de aspecte procedurale, cat si de drept material. (3) Daca pe rolul instantelor din Romania exista un proces in curs, iar in cadrul acestui proces sunt incidente prevederile dreptului comunitar, investitorul poate solicita Curtii Europene de Justitie (instanta Uniunii Europene), pe calea recursului prejudicial, sa se pronunte cu privire la: (a) modalitatea in care statul roman a implementat actele normative comunitare; (b) validitatea actelor normative comunitare incidente; (c) modalitatea de interpretare a acestor prevederi legale. (4) Arbitrajul international constituie o modalitate de solutionare a litigiilor dintre investitor si alte persoane, in sensul ca partile litigiului pot stabili, pe calea unui compromis, sa supuna solutionarea acestuia Curtii Internationale de Arbitraj de la Paris. In acest cadru, partile trebuie sa stabileasca atat regulile de drept aplicabile, cat si limba in care se desfasoara arbitrajul.

29

BIBLIOGRAFIE

1. Cabinetul Individual de Avocatura Ciprian MILOIU 2. N. Postavaru, S. Bancila, C.V. Icociu, Management integrat al proiectelor investitionale, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2006 3. M. Ghita, R. Grasu, Notite de curs, Facultatea de Utilaj Tehnologic, 2004 4. P. Tanase Ghita, M. Ghita, Firma in economia europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2007 5. N. Postavaru, C. V. Icociu, A. Cotescu, S. Bancila, Indrumarul investitorului privind elaborarea documentatiilor tehnico-economice si a devizelor generale aferente obiectivelor, Editura MatrixRom, Bucuresti, 200 6. http://www.euroavocatura.ro 7. http://www.matrixrom.ro/romanian/editura/domenii/cuprins.php?cuprins=MI40 8. Constituia Romniei; 9. Legea nr. 53/2003 Codul Muncii; 10. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative; 11. S. L. Catana, R. Gabudean, Analiza evolutiei legislatiei nationale in domeniul investitiilor straine directe, Revista Finante Publice si Contabilitate v. 18, nr. 3, p. 35-42 , 2007 12. http://www.romaniaeuropa.com/ 13. Investitii. Legislatie, Editura Lumina Lex, 2005 14. O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare; 15. Legea nr.337/2006 pentru aprobarea O.U.G. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii; 16. H.G.R. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare; 17. H.G.R. nr. 782/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al Consiliului Naional de Soluionare a Contestaiilor 18. Legea nr.500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare; 19. Ordinul ministrului finanelor publice nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale; 20. Hotrrea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naionale de protecie a informaiilor clasificate n Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare; 21. Legea nr. 182/2002 privind protecia informaiilor clasificate, cu modificrile i completrile ulterioare; 22. Hotrrea Guvernului nr. 781/2002 privind protecia informaiilor secrete de serviciu; 23. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i combaterea faptelor de corupie, cu modificrile i completrile ulterioare.
30

24. OUG nr. 49/2009, privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania 25. Hotararea nr. 595/2009, pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare 26. Legea nr. 7/2006 (Republicata 2009), privind statutul functionarului public parlamentar 27. Legea nr. 146/1997 (Actualizata 2009), privind taxele judiciare de timbru 28. Ordinul nr. 3671/2009 privind aprobarea Calendarului sesiunii speciale de bacalaureat 2009 pentru elevii de clasa a XII a participanti la loturile olimpice 29. HG nr. 488/2009 privind completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal 30. Legea nr. 94/1992(Republicata 2009) privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi 31. OUG nr. 39/2009 privind unele masuri de crestere a suprafetei contractate pentru irigatii 32. OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale 33. Proiectul de ordonanta cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale 34. Norma metodologica nr 17 din 2009, de aplicare a OUG nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte 35. Regulamentul nr. 5/2009, pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 6/2008 privind modificarile in situatia institutiilor de credit, persoane juridice romane, si a sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din state terte 36. Ordonanta de urgenta nr. 25/2009, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului 37. Legea nr. 138/2004 (Republicata 2009), a imbunatatirilor funciare 38. Legea nr. 32/2006, privind obligatiunile ipotecare 39. Legea nr. 357/2005, privind bursele de marfuri 40. Ordonanta de urgenta nr. 22/2009, privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii 41. Ordinul nr. 102/2009, pentru aprobarea tipurilor de investitii si a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acorda in anul 2009, in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole 42. Legea nr. 656/2002, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism 43. Legea nr. 19/2009, a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009

31