Sunteți pe pagina 1din 37

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD-IASI FACULTATEA DE AGRICULTURA

PROIECT LA MANAGEMENTUL CALITATII

INDRUMATORI: Conf.univ.dr. ANGELA ALBU

STUDENT:

2009

TEMA PROIECTULUI: REALIZAREA UNUI AUDIT AL CALITATII

Cuprins
Cap. l Prezentarea societatii 1.1 Statutul juridic si prezentarea generala a societatii l .2 Istoricul firmei 1.3 Misiunea firmei si obiectivele acesteia Cap. 2 Precizarea obiectivelor generale ale auditului calitatii 2.1.Elemente de definire a auditului calitii 2.2. Obiectivele generale ale auditului calitii Cap. 3 Incadrarea tipului de audit in tipologia cunoscuta 3.1. Tipuri de audituri ale calitii Cap. 4 Organizarea activitatii de audit si metodologia auditului 4.1. Metodologia auditului sistemelor calitatii 4.2. Stabilirea documentelor de lucru ale auditului sistemelor calitatii 4.2.1. Liste de verificare 4.2.2. ,,Aide memoires 4.2.3. Diagrama de flux a procesului de audit 4.2.4. Alte documente de lucru Cap.5 Aspecte practice privind auditul

Concluzii Bibliografie

Cap. l Prezentarea societatii


1.1 Statutul juridic si prezentarea generala a societatii

Date de identificare:

Denumire: S.C. Interagroaliment S.R.L. Sediul: Sat Filipesti, comuna Bogdanesti, judetul Bacau Cod Unic de Inregistrare: 5845723 din 29.06.1994 Nr. de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului: J04/850/1994

Obiectul de activitate (cod CAEN):

1581 Fabricarea painii / fabricarea produselor proaspete de patiserie - obiectul principal 1561 Fabricarea produselor de morarit - obiect secundar 0124 Cresterea pasarilor - obiect secundar

Puncte de Lucru: Onesti, B-dul Oituz 21, Judetul Bacau Onesti, Str. Mercur 2, Judetul Bacau Onesti, Str. Cuciur 1A, Judetul Bacau Oituz, Comuna Oituz, Judetul Bacau Onesti, Str. G Calinescu 1Bis, Judetul Bacau Filipesti, Comuna Bogdanesti, Judetul Bacau Onesti, Str. Sfintii Apostoli 6, Judetul Bacau Simila, Comuna Zorleni, Judetul Vaslui

SC Interagroaliment s-a infiintat in1994 ca urmare a necesitatii crescande de produse de panificatie in orasul Onesti si imprejurimi.Activitatea a inceput intr-o singura locatie cu o productie de cateva sute de paini pe zi. Urmand o dezvoltare continua si sustinuta financiar si managerial de administratorii firmei,s-au construit in urmatorii ani inca 4 fabrici de paine.In mod absolut firesc a urmat in anul 2002 punerea in functiune a unei mori de grau cu o capacitate de 50 tone in 24 de ore.Dupa 2 ani aceasta capacitate de productie la faina de grau s-a dovedit a fi insuficienta si drept urmare s-a pus in functiune o noua capacitate de morarit mai mare,de 100 de tone in 24 ore. Pentru a diversifica activitatea firmei in anul 2005 s-a inceput activitatea unei ferme de pui de carne in judetul Vaslui pentru un numar de 85 000 de pui de carne pe seria de productie.Urmand o modernizare continua in prezent ferma produce un numar de 350 000 de pui in fiecare serie de productie.

l .2 Istoricul firmei

Infiintata in 1994, S.C. INTERAGROALIMENT S.R.L. a avut un capital social initial de 400.000 lei, capital social care a fost majorat la 110.800.000 lei in 2003 si respectiv la 5.610.800.000 lei in 2005. Societatea a preluat de la S.C. SPICUL S.R.L. un contract de inchiriere pentru un spatiu in care exista un cuptor de paine si specialitati, locatie care asigura si spatiul pentru comercializarea produselor obtinute. La acel moment societatea a functionat cu un numar de 11 angajati, preluati de la vechea societate. In perioada 1995-1998 s-a actionat in sensul optimizarii activitatii, crescand capacitatea cuptorului, calitatea produselor si implicit a rezultatelor economice ale societatii. La finele anului 1998 societatea a achizitionat un teren pe care a demarat lucrarile de constructie a celei de-a doua fabrici de paine, in regie proprie, dotata cu doua cuptoare de tip Matador(unul de 8m si unul de 6m) si care a fost pusa in functiune in luna martie 1999. De la acel moment cifra de afaceri s-a dublat, la fel ca si numarul personalului angajat. Anul 2000 a fost marcat de inca o dublare a cifrei de afaceri prin inca o investitie similara intr-o fabrica de paine. In anul 2001 societatea detine 5 fabrici de paine, iar in luna aprilie 2002 s-a achizitionat si pus in functiune o moara, cu o capacitae de 36 de to /24 h, provenienta Franta, asigurandu-se astfel, din productie proprie, necesarul de materie prima(faina) pentru toate cele 5 fabrici de paine care functioneaza si in prezent. Parcul auto al societatii care asigura distributia a cca. 20% din productia fiecarei fabrici, restul comercializandu-se direct la locul de productie, se realizeaza cu trei dube Ford si doua auto Dacia papuc. Tot in anul 2002 s-a achizitionat in sisten leasing un Cerealier. Anul 2003 a adus in plan investitional achizitia de utilaje pentru o moara de capacitate 100 to al carei montaj a inceput in anul 2004. In anul 2004 a fost achizitionata o Ferma de Pui, in comuna Zorleni, jud. Vaslui in cadrul careia 5 dintre hale erau utilate si care, prin amenajarile facute, au intrat in regim de productie incepand cu martie 2004. In cadrul acestei ferme societatea a initiat un program SAPARD constand din echipamente pentru 10 hale, pentru cresterea puilor de carne, marca Schulz Germania, masini speciale pentru transportul carnii refrigerate si congelate, precum si un cerealier pentru transportul furajelor. Programul investitional a fost finalizat in ianuarie 2006, astfel capacitatea fermei a crescand la 375 000 capete / serie. Echipamentele specifice, dimensiunile acestora si sisteme tehnologice pe care le au la baza sunt corespunzatoare tehnologiilor cele mai moderne in domeniul cresterii puilor broiler si sunt in conformitate cu standardele UE de mediu,sanitar-veterinare, fitosanitare, sanitare, de bunastarea animalelor.

1.3 Misiunea firmei si obiectivele acesteia

Politica in domeniul Calitatii si Sigurantei Alimentului Calitatea si Siguranta produselor reprezinta "Cartea noastra de vizita" in fata clientilor prin care societatea e hotarata sa obtina excelenta. Pentru aceasta societatea se angajeaza sa aplice si sa mentina Sistemul integrat de Management al Calitatii si Sigurantei Alimentului, prin care vor fi create conditiile satisfacerii cerintelor clientilor si a cerintelor legale si de reglementare, acesta fiind telul principal al societatii. Conducereea INTERAGROALIMENT are in vedere sa asigure cadrul adecvat desfasurarii actiunii de proiectare si implementare a Sistemului de Management si Sigurantei Alimentului si sa asigure imbunatatirea continua a acestuia, fiind deschisa punerii in aplicare a celor mai bune idei venite din partea clientilor si din partea personalului propriu. Totodata, fiecare angajat are ca obiectiv principal cunoasterea, intelegerea si respectarea cu strictete a cerintelor Sistemului de Management al Calitatii si Sigurantei Alimentului, cat si a normelor igienicosanitare reglementate pentru ca angajatii sa isi poata realiza acest obiectiv, Conducerea INTERAGROALIMENT, va realiza anual instruirea cu forte proprii si daca va fi nevoie se va angaja in contractarea unor institutii specializate in vederea realizarii instruirii si constientizarii in randul acestora a cerintelor privind Calitatea si Siguranta Alimentului. De asemenea, acorda o atentie deosebita tuturor furnizorilor cat si beneficiarilor nostri in aceasta relatie, obligandu-ne sa le indeplineasca toate asteptarile la cel mai inalt nivel pentru satisfactia deplina a ambelor parti. Portofoliu Clienti O mica parte a clientilor cei mai importanti: a.) produse de morarit si panificatie: S.C. Superpan S.R.L. Gura Humorului S.C. Bogner S.R.L. Iasi S.C. Leasing Group S.R.L. Onesti S.C. Epeka S.R.L. Iasi S.C. Petrom S.R.L. Botosani S.C. Poienita S.R.L. Falticeni S.C. Matias S.A.(Stixurile Pino) Onesti b.)produse din carne: Billa Romania Kaufland Romania SCS Auchan Romania Romalim Bucuresti Romselect Bucuresti Districarm Brasov Danilux Botosani Medas Piatra Neamt Star Busines Bacau Potpuriu Onesti CSM Onesti Sind Romania Oradea Spitalul Penitenciar Tg. Ocna

Produsele societatii (de care se bucura o plaja mare de clienti - cca 300 inregistrati anual) au ca destinatie finala piata interna si vizeaza cu precadere judetele limitrofe, respectiv zona Moldovei si anume: Bacau, Vaslui, Neamt, Iasi, Galati, Buzau dar si Bucuresti. Pentru a creea conditiile satisfacerii clientilor si a cerintelor legale si de reglementare, in cursul anului 2006 societatea a obtinut acreditarea HACCP si ISO pentru cele 5 fabrici de paine si moara de grau precum si pentru ferma de pui din judetul Vaslui. Firma se afla sub contract de cooperare cu S.C. SAFIR S.R.L. Vaslui si S.C. ROM TRADING COMPANY S.R.L. Iasi, care prin finantari SAPARD au modernizat hale de pui broiler cu o capacitate de 280 000 de capete / serie. S.C. SAFIR S.R.L. a finalizat modernizarea abatorului de pasari din Vaslui cu o capacitate de 4 000 capete /h cu firma Stork, care are implementare ISO si HACCP, iar in decursul acestui an va avea si acreditare pentru UE, iar S.C. ROM TRADING COMPANY S.R.L. a terminat modernizarea unei statii de incubatie cu o capacitate de 2 mil/serie, care s-a realizat cu firma Petersim.

Cap. 2

Precizarea obiectivelor generale ale auditului calitatii


2.1. Elemente de definire a auditului calitii In domeniul managementului calitii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitii in ansamblu. Standardul ISO 8402 defineste auditul calitii ca reprezentnd o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina dac activitafile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziiilor prestabilite, dac aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. In prezent, aceasta definitie este cea mai larg acceptata. Auditurile calitii reprezint, prin urmare, examinri "sistematice" ale activitilor si rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in funcie de natura si importana activitilor respective. Ele sunt, pe de alt parte, examinri "independente ", n sensul ca trebuie conduse persoane care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate. Prin auditurile calitii se evalueaza: sistemul calitii mtreprinderii in ansamblu sau elemente ale acestuia; procesele intreprinderii; rezultatele proceselor (produse, servicu). Aceasta evaluare se realizeaza in raport cu "dispozitiile prestabilite (standardele aplicabile, manualul calitii, proceduri, instruciuni, specificaii tehnice etc.), pentru a stabili in ce masur ele sunt respectate. Auditul calitii nu se rezuma, insa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci urmrete evaluarea eficacitii dispoziiilor in realizarea obiectivelor propuse in domeniul calitii. Pe baza rezultatelor auditului calitii vor fi definite aciunile corective necesare. Aceste actiuni au in vedere identificarea si eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate, in scopul prevenirii repetarii lor. Aciunile corective pot implica modificari in proceduri si in sistemul calitii, astfel nct sa se asigure mbuntire a calitii in fiecare din etapele traiectoriei produsului. Nu trebuie confundat auditul cu activitile de supraveghere a calitii, sau cu cele de inspectie, care au ca scop tinerea sub control a unui proces, respectiv acceptarea unui anumit produs.

Eficacitatea auditurilor calitii depinde foarte mult de competenta si experiena auditorilor. Prin auditor (in domeniul calitii) se nelege o persoana care are calificarea necesar pentru a efectua audituri ale calitii. El trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit audit.

2.2. Obiectivele generale ale auditului calitii Auditul calitii poate fi efectuat in urmtoarele scopuri principale: evaluarea conformitii proceselor si rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document normativ; evaluarea conformitii unor elemente ale sistemului calitii, sau a sistemului in ansamblu, cu cerinfele specificate; evaluarea eficacitii sistemului calitii mtreprinderii privind realizarea obiectivelor stabilite; identificarea punctelor critice, surse ale deficientelor, in desfasurarea activitilor din intreprindere; initierea msurilor corective si de mbuntire necesare, privind procesele si rezultatele acestor procese (produse, servicii); urmarirea aplicrii msurilor corective si de mbuntire stabilite. 0 intreprindere poate hotr, prin urmare, efectuarea unor audituri periodice pentru a stabili dac produsele in curs de fabricaie, sau cele noi, corespund cerintelor specificate (in standarde sau in alte documente normative) si pentru a evalua in ce masura procesele sunt inute sub control. Pe de alta parte, auditurile pot fi efectuate pentru evaluarea sistemului calitii intreprinderii, in raport cu un anumit standard sau pentru a verifica dac acest sistem este implementat si satisface in mod constant cerinele prestabilite. Prin auditul calitii intreprinderea urmrete , de asemenea, identificarea punctelor critice, in vederea reducerii costurilor referitoare la calitate, ca si supravegherea aplicrii msurilor corective stabilite. Pe baza rezultatelor auditurilor pot fi mai bine fundamentate aciunile de mbuntire a calitii proceselor, produselor si a sistemului calitii mtreprinderii. In masura in care aceste audituri sunt cored planificate si programate, innd seama de natura si importan activitilor , si sunt efectuate de auditori calificati, se poate ajunge la micsorarea continua a abaterilor si implicit la cresterea gradului de satisfacere a cerintelor

Cap. 3 Incadrarea tipului de audit in tipologia cunoscuta

3.1. Tipuri de audituri ale calitii Prin auditurile calitii pot fi evaluate produse, servicii, procese sau sistemul calitii unei intreprinderi. In funcie de obiectul lor, auditurile calitii sunt de trei tipuri fig. 1): auditul calitii produsului/serviciului; auditul calitii procesului; auditul sistemului calitii .

Fig. 1. Tipuri de audituri ale calitafii, in funcie de obiectul lor Pe de alta parte, auditurile calitii pot fi efectuate in scopuri interne sau externe . In mod corespunzator, deosebim audituri interne si externe ale calitii (fig. 2).

Fig. 2. Tipuri de audituri ale calitii, in funcie de scopul lor

Auditurile interne ale calitii au ca scop evaluarea actiunilor corective sau de imbunatire necesare, in cadrul propriei organizatii. Ele sunt efectuate de intreprinderea insasi, fiind denumite audituri "prima parte" (first part audits). De regula, aceste audituri reprezint o combinatie intre auditul calitii produsului/serviciului, procesului si sistemului calitii intreprinderii. Auditurile externe ale calitii au ca scop principal obtinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obtinerea calitii cerute. Ele sunt efectuate si in vederea inregistrarii (certificarii) sistemului calitii unei intreprinderi. Auditurile externe, efectuate de beneficiari ai intreprinderii prin auditori proprii, in scopul evalurii sistemului calitii acestuia, sunt denumite audituri "secunda parte" (secondpart audits). Auditurile externe , efectuate de un organism neutru, la cererea intreprinderii care dorete auditarea sistemului calitii sau la cererea unei alte pri (beneficiar al intreprinderii sau un organism independent) sunt denumite audituri "terta parte" (third-part audits).

Cap. 4 Organizarea activitatii de audit si metodologia auditului


4.1 Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si furnizeaza linii directoare pentru planificarea, efectuarea si documentarea auditului sistemelor calitii. De asemenea, prevede criteriile minime cerute pentru calificarea auditorilor si liniile directoare pentru managementui programelor de audit. Acest standard a fost adoptat si de ara noastra ca standard national. Potrivit prevederilor sale, efectuarea unui audit al sistemului calitii presupune parcurgerea urmtoarelor etape: declansarea, pregatirea si realizarea auditului, elaborarea documentelor acestuia, incheierea auditului fi urmarirea implementarii actiunilor corective. a) Declansarea auditului presupune stabilirea obiectului auditului, frecventei acestuia si examinarea preliminara (prin auditul de preevaluare). Obiectui auditului este stabilit de client. Se recomanda ca aceasta decizie sa fie luata impreuna cu responsabilul auditului, putand fi consultata si intreprinderea auditata. Clientui stabileste, de asemenea, standardele sau documentele de referinta pentru efectuarea auditului sistemului calitii. Frecventa auditurilor este stabilita tot de ctre client, in funcie de eventualele modificari importante intervenite in managementui intreprinderii, care ar putea afecta sistemul calitii acestuia, de modificarile aduse in mod direct sistemului etc. Pot fi luate in considerare si concluziile auditurilor anterioare. Examinarea preliminara (auditul de preevaluare) consta in analiza documentatiei referitoare la metodele utilizate de ctre cel auditat pentru satisfacerea cerintelor sistemului calitii. Principalul document analizat este manualul calitii, sau un document echivalent cu acesta. Dac , urmare a acestei examinri , rezulta ca sistemul calitii descris de cel auditat nu este corespunzator pentru satisfacerea cerintelor, se recomanda ca auditul propriu-zis sa fie efectuat dupa rezolvarea problemelor constatate. b) Pregatirea auditului presupune elaborarea unui plan de audit, organizarea echipei de audit si stabilirea documentelor de lucru, care vor fi utilizate pe parcursul desfasurarii auditului.

Planul de audit trebuie aprobat de client si comunicat auditorilor si celui auditat. Se recomanda ca acest plan sa fie astfel conceput nct sa aiba flexibilitatea necesar pentru a putea fi adaptat unor situatii concrete, pe baza informatiilor obinute in timpul efectuarii auditului. Organizarea echipei de audit. Auditul sistemului calitii poate fi efectuat de unul sau mai multi auditori. Responsabilitatea generala a auditului revine responsabilului de audit ("lead auditor"). El trebuie sa aiba capacitatea, experiena si autoritatea necesar pentru a lua deciziile referitoare la conducerea auditului, in toate fazele desfasurarii acestuia. Responsabilul de audit stabileste atributiile fiecarui auditor din cadrul echipei de audit, pe elemente ale sistemului calitii, sau pe compri mentele intreprinderii. Echipa de audit poate cuprinde si experti, specialisti in domeniul respectiv, auditori in curs de formare sau observatori, in conditiile acceptarii lor de ctre client, cel auditat si de responsabilul auditului. Stabilirea documentelor de lucru. Pentru facilitarea desfasurarii auditului si pentru consemnarea si raportarea concluziilor pot fi utilizate urmtoarele tipuri de documente: liste de verificare, pentru evaluarea fiecarui element al sistemului calitii (elaborate, de regula, de auditorul desemnat pentru auditarea acestor elemente); formulare pentru raportarea observatiilor auditorului; formulare pentru documentarea dovezilor care vor servi la fundamentarea concluziilor finale ale auditorilor etc. Documentele de lucru trebuie astfel concepute nct sa nu limiteze activitile sau investigatiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfasurarii auditului. c) Efectuarea auditului presupune parcurgerea a trei etape: reuniunea de deschidere, examinarea propriu-zisa a elementelor sistemului calitafii si reuniunea de incheiere a auditului, Reuniunea de deschidere are loc in urmtoarele scopuri: prezentarea membrilor echipei de audit conducerii intreprinderii auditate, discutarea obiectivelor si domeniului de aplicare al auditului, prezentarea succinta a metodelor si procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, determinarea sistemului oficial de comunicare intre echipa de audit si cel auditat, confirmarea asigurarii mijioacelor si facilitatilor necesare efectuarii auditului, confirmarea datei la care va avea loc reuniunea de incheiere, precum si reuniunile intermediare ale echipei de audit cu conducerea intreprinderii, clarificarea detaliilor planului de audit. Examinarea sistemului calitii, sau a unor elemente ale acestuia, presupune culegerea dovezilor si formularea observatiilor auditorilor.

Culegerea dovezilor se realizeaza prin analiza documentelor, chestionarea personalului implicat in domeniul auditat si prin observarea directa a desfasurarii activitilor in domeniul respectiv. Observatiile auditorilor, formulate dupa auditarea tuturor activitilor , sunt analizate de echipa de audit, pentru a se stabili care din ele vor fi raportate ca neconformitati. Aceste neconformitati trebuie sa fie documentate clar si concis si demonstrate pe baza unor dovezi corespunzatoare. Identificarea neconformitatilor se realizeaza in raport cu cerinele specificate in standard sau in alte documente de referinta ale auditului. Se recomanda ca observatiile sa fie analizate de responsabilul de audit, impreuna cu reprezentantui conducerii intreprinderii auditate. In mod obisnuit, neconformitatile constatate cu prilejul auditului se clasifica, in funcie de gravitatea lor, in doua categorii: majore si minore. Aceasta delimitare este importan in luarea deciziei de aprobare/certificare a sistemului calitii organizatiei. Neconformitafile majore se refera la nesatisfarea cerintelor standardului de referinta, care afecteaza intr-o masura importan implementarea sau mentinerea sistemului calitii. Exemple tipice de asemenea neconformitati sunt considerate urmtoarele : => definirea si documentarea necorespunzatoare a politicii organizatiei referitoare la calitate sau a procedurilor sistemului calitii; => cerinfele prevazute in procedurile sistemului calitii nu au fost documentate intr-o masura semnificativa; => cerinta specificata de standardul de referinta, relevanta pentru o anumita activitate, nu a fost menfionata; => inregistrarile referitoare la calitate nu demonstreaza functionarea eficienta a sistemului calitafii. n cazul constatarii unor neconformitati majore, echipa de audit nu recomanda aprobarea/certificarea sistemului calitii organizatiei auditate. Neconformitafile minore sunt neconformitati izolate sau sporadice, care nu afecteaza in mod semnificativ implementarea sau mentinerea sistemului calitii. Exemple tipice de asemenea neconformitati sunt considerate urmtoarele : => existenta unor abateri minore in implementarea procedurilor documentate ale sistemului calitii; => unele inregistrari referitoare la calitate sunt incomplete, astfel nct nu pot servi la demonstrarea funcfionarii corespunzatoare a sistemului => stadiul confirmarii metrologice a unor echipamente de incercari nu este identificat;

=> unele documente referitoare la sistemul calitii nu sunt semnate sau nu exista alte dovezi privind aprobarea lor. In cazul constatarii unor neconformitati minore, echipa de audit reco-manda aprobarea/certificarea sistemului calitii organizatiei auditate, urmand ca verificarea implementarii actiunilor corective necesare sa se faca, de regula, cu prilejul auditului de supraveghere. Pentru ca o neconformitate sa poata fi considerate minora, este important ca aceasta sa apara in mod izolat. n caz contrar, poate deveni o neconformitate majora. Reuniunea de incheiere cu conducerea intreprinderii are loc inainte de elaborarea raportului de audit. La aceasta reuniune prticipa si responsabilii domeniilor auditate. Responsabilul auditului prezinta constatarile echipei de audit si concluziile acesteia privind eficacitatea sistemului calitii in realizarea obiectivelor. Auditorii pot face recomandari, dac acest lucru este cerut de intreprinderea auditata, privind mbuntire a sistemului calitii. d) Elaborarea si gestionarea documentelor auditului. Principalul document cu care se finalizeaza auditul sistemului calitii este raportul de audit. Elaborarea raportului de audit se realizeaza sub coordonarea responsabilului de audit. Difuzarea raportului de audit. Raportul de audit este predat clientului de ctre responsabilul auditului. Clientui este cel care pune la dispozitia conducerii intreprinderii auditate un exemplar al acestui raport. Difuzarea raportului ctre terti este posibila numai cu acordul celui auditat. Pastrarea documentelor auditului se realizeaza potrivit celor stabilite de comun acord, de ctre client, organismul auditor si cel auditat. e) Incheierea auditului. Auditul se considera incheiat atunci cand raportul de audit a fost predat clientului. f) Urmarirea actiunilor corective. Responsabilitatea stabilirii actiunilor corective pentru eliminarea neconformitatilor identificate cu prilejul auditului, sau a cauzelor acestora, revine intreprinderii auditate. Responsabilitatea auditorului se limiteaza la identificarea neconformitatilor. Clientul, impreuna cu cel auditat, poate stabili, dupa consultarea orga-nismului auditor, data finalizarii actiunilor corective si a auditurilor de urmarire ("follow-up audits"). Dupa verificarea implementarii actiunilor corective, organismul auditor poate elabora un "raport de urmarire", pe care-l va difuza in acelasi mod ca si raportul de audit initial.

4.2. Stabilirea documentelor de lucru ale auditului sistemelor calitii Pentru desfasurarea corespunzatoare a auditului sistemelor calitii se recomanda utilizarea unor documente de lucru. Totusi, nu trebuie cazut in capcana utilizarii unui numar prea mare de asemenea documente, care incetinesc auditul. Auditorul sef poate avea documente de lucru intr-un format standard, pentru a controla cadrul general al desfasurarii auditului. Forma acestor documente de lucru nu este importan . Conteaza mai mult ca ele sa fie eficiente si subordonate procesului de audit. Pentru facilitarea desfasurarii auditului si pentru consemnarea si raportarea concluziilor pot fi utilizate urmtoarele tipuri de documente: liste de verificare / chestionare de audit, utilizate pentru evaluarea sistemului calitafii / zonei auditate; formulare pentru raportarea observafiilor auditului; formulare pentru documentarea dovezilor de sustinere a concluziilor la care au ajuns auditoru. Documentele de lucru trebuie astfel concepute nct sa nu limiteze activitile sau investigatiile suplimentare, care pot deveni necesare pe parcursul desfasurarii auditului. 4.2.1. Liste de verificare Dintre documentele de lucru o atentie deosebita trebuie acordata elaborarii listelor de verificare / chestionarelor de audit. Prin lista de verificare se nelege un chestionar detaliat pe care il foloseste auditorul in zona auditata. Acest document cuprinde toate intrebarile posibile, referitoare la zona respectiva. Chestionarul rezolva o parte din obiectivele auditului, dar ii poate reduce eficienta. 0 lista de verificare prea detaliata poate deveni o piedica in desfasurarea corespunzatoare a auditului. Listele de verificare / chestionarele de audit se pot intocmi luand in considerare: standardul de referinta; rezultatele auditurilor anterioare; deficientele constatate in ceea cepriveste calitatea; prioritati stabilite de conducere; documentele sistemului calitafii; alte documente ale organizatiei;

consideratii ale auditorilor, bazate pe propriile cunostinte, experiena, evaluari preliminare etc. Un ghid bun pentru pregatirea listelor de verificare / chestionarelor de audit consta in a gandi in termeni ca: "ce sa vad?" "ce sa caut?". Intrebarile fundamentale sunt: ce?, cum?, unde?, cand?, cine?, de ce? Nu trebuie sa se piarda din vedere ca, prin utilizarea listelor de verificare, trebuie sa se obtina dovezi obiective. Un alt aspect, care trebuie avut in vedere la elaborarea listelor de verificare / chestionarelor de audit, consta in aceea ca prin intrebarile formulate, auditorul trebuie sa afle cum vor proceda compri mentele atunci cand in sistemul caliti apar disfunctionalitati pentru a mentine cursul normal al activitilor . In anexa 1 sunt prezentate doua liste de verificare pentru cazul in care exista o procedura si pentru auditarea compri mentului aprovizionare. Listele de verificare bine intocmite au urmtoarele avantaje: permit auditorilor sa fie bine informati cu privire la obiectivele si cerinele zonei auditate; permit auditorului sef sa evalueze activitatea de pregatire a auditului, desfasurata de ceilaiti membri ai echipei; ajuta auditorii sa mentina sub control "ritmul" auditului; sunt utile in cazul redistribuirii sarcinilor intre membrii echipei de audit; asigura o inregistrare corespunzatoare a domeniilor si activitilor specifice, investigate in timpul auditului. 4.2.2. Aide memoires Sa presupunem ca se auditeaza sistemul calitii unei organizatii, urmarindu-se implementarea si eficienta acestui sistem. De regula, sistemul calitii este definit prin manualul calitii. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea sistemului calitii. Cel mai eficient "aide-memoires" pe care il poate utiliza auditorul este, prin urmare, chiar cuprinsul manualului calitii. Se recomanda ca, in faza pregatirii auditului, auditorul sa se asigure ca sistemul definit in manual este complet si apt sa permita realizarea obiectivelor organizatiei in domeniul calitii. Atunci cand se evalueaza conformitatea sistemului calitii cu standardul de referinta, acest standard va constitui "lista de verificare" utilizata de auditor. Auditorul poate, insa, sa-si elaboreze propriul "aide-memoire", dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat, ci sa cuprinda numai aspectele importante.

Un auditor, cand isi planifica auditarea unei zone si isi intocmeste lista de verificare sau aide-memoire-ul, trebuie sa aiba in vedere faptul ca fiecare interviu ar trebui sa cuprinda mtrebari cu privire la urmtoarele patru aspecte de baza: persoane - responsabilitati si autoritate, cerinte de instruire; proceduri - sunt disponibile, acopera activitatea auditata, se aplica in practica; echipamente - sunt cele specificate in proceduri, necesita manuale de utilizare, sunt acestea disponibile; produse fi materiale - sunt cele specificate in proceduri, corespunzator identificate si cu stadiul inspectiilor identificat corespunzator. In zonele cheie trebuie sa se aiba in vedere urmarirea feedback-ul, adica sa se verifice dac initiatorul unei actiuni primeste un raspuns. In continuare, sunt prezentate cateva exemple de intrebarr de baza si documente care ar putea fi analizate pentru a obtine dovezi obiective prin care sa se verifice raspunsul dat cu ajutorul auditului sistemului calitii. Seful unui compariment ce activitati desfasoara compartimentul al carui sef sunteti? care sunt responsabilitatile dumneavoastra? Pentru a verifica raspunsurile, auditorul trebuie sa examineze sectiunea din manualul calitii care prezinta responsabilitatile si sa verifice procedurile comprtimentale. Compartimentul aprovizionare cum comandati produsele? Pentru a verifica raspunsurile auditorul trebuie sa examineze: => procedurile comprimentului aprovizionare; => cateva referate de aprovizionare si comenzi de aprovizionare; => specificai le de aprovizionare corespunzatoare; => lista subcontractantilor acceptati; => modul in care este trecut pe lista un nou subcontractant. Operatorii Puteti sa prezentati activitatea pe care o desfasurati? Pentru a verifica raspunsurile auditorul trebuie sa verifice: => instructiunea de lucru, planul calitii sau desenul, aplicabile; => disponibilitatea si stadiul confirmarii metrologice pentru fiecare echipament de inspectie, masurare si incercare utilizat; => materialele necesare pentru activitatea auditata, fisa de post a operatorului.

Inspectorii CTC cum verificati conformitatea produselor? Pentru a verifica raspunsurile, auditorul trebuie sa verifice: planul calitii, instructiunea de inspectie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzatoare; disponibilitatea si stadiul confirmarii metrologice pentru fiecare echipament de inspectie, masurare si incercare utilizat; cum selectioneaza inspectorul numarul de produse inspectate si dac acest mod corespunde cu ceea ce se cere. Controlul documentelor Pe baza documentelor identificate, auditorul trebuie sa verifice: => desenul / procedura originala, impreuna cu inregistrarile referitoare la analiza si aprobarea; => modificarile / amendamentele care au fost inregistrate; => listele de distribuire si modalitatea de editare a documentelor amendate si/sau anulate; => lista documentelor in vigoare; => dac formatul si modul de identificare a documentelor, cat si al editiei lor sunt in conformitate cu cele precizate In procedurile referitoare la controlul documentelor si al datelor. 4.2.3. Diagrama de flux a procesului de audit Diagrama de flux ajuta auditorul sa observe ca auditul se desfasoara sistematic si ca nu au fost omise etape importante. In fig. 13-3 se prezinta, exemplificativ, diagrama de flux pentru un audit, prin care se evalueaza implementarea si eficienta sistemului calitii. Din figura rezulta etapele procesului de audit de la colectarea datelor, analiza si evaluarea lor pana la raportarea rezultatelor auditului. Diagrama prezentata poate fi modificata pentru a se adapta la cerintele clientului si ale auditului.

Fig. 3. Diagrama de flux pentru un audit

4.2.4. Alte documente de lucru Fiecare echipa de audit isi poate stabili propriile documente de lucru. consideram, totusi, ca cel putin urmtoarele documente de lucru ar trebui luate in considerare:

la sosirea echipei de audit: => autorizarea auditului; ==> standardele sau alte specificaii de baza pentru audit; ==> planul de audit; ==> documente de lucru tipizate, care se folosesc in timpul auditului; ==> "aide-memoires", liste de verificare, diagrame de flux etc. la sedinta de deschidere a auditului: => planul de audit; => materiale de prezentare. in timpul colectarii informafiilor: => standarde sau/si specificaii ; ==> "aide-memoires" sau liste de verificare; => fise de observatii; in faza de analiz i evaluare: => fise de observatii (completate); => formulare pentru consemnarea neconformitatilor; => inregistrari, note de lucru; la sedinta de incheiere a auditului: => materiale de prezentare; => materiale care sustin afirmatiile echipei de audit;

5.ASPECTE PRACTICE PRIVIND AUDITUL

S.C CERTIFICARE SQ S.A

PLAN DE AUDIT DE CERTIFICARE

Dosar Sistemul de Management al Calitii nr.: 15 Data de ncepere a auditului: 15.06.2009 Data de finalizare a auditului: 15.06.2009 Tipul auditului: de certificare

SC CERTIFICARE SQ S.A

SOLICITANT: S.C INTERAGROALIMENT S.R.L AUDITAT: S.C INTERAGROALIMENT S.RL OBIECTIVELE AUDITULUI: Auditarea conformitii sistemului de management al calitii SC INTERAGROALIMENT S.R.L cu cerinele documentelor de referin DOMENIUL AUDITULUI: Activitile prevzute n STATUTUL SC INTERAGROALIMENT S.R.L DOCUMENTE DE REFERIN: SR EN ISO 9001:2001, documentatia SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII SC INTERAGROALIMENT S.R.L in vigoare LOCUL DESFURRII AUDITULUI: SEDIUL S.C INTERAGROALIMENT S.R.L REPREZENTANTUL AUDITATULUI: Dr. ing. Dragomir Marius ECHIPA DE AUDIT: - AUDITOR EF: Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Membri: Ing. Croitoru Andrei Membrii echipei de audit asigur confidenialitatea informaiilor obinute n perioada auditului. LIMBA N CARE SE DESFOAR AUDITUL: romn PLANUL DE AUDIT DE CERTIFICARE: - se difuzeaz la: SC INTERAGROALIMENT S.R.L la data de: 15.06.2009

Nr. Crt.

Activitatea auditat

A. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 B. Cerinele SR EN ISO 140011997 C. Cerine din documente de reglementare
-

Data / ora de desfurar e 15.006.20 09/ 900-930

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realizat Obs. DA /

Audit la sediul SC INTERAG ROALIME NT S.R.L


edina deschidere de

SC IN TE RA GR OA LI ME NT S.R .L
SC INTERAGR OALIMENT S.R.L

- INGINER -SEF DE FERMA -Trezorier Responsabili lucrri -Secretar General -Respons. AQ

-Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

Verificarea implementrii aciunilor corective ca urmare a abaterilor identificate n Raportul de analiza documentaiei nr.4.1

A. 4.2

15.06.200 9/ 930-945

-Secretar general -Respons. AQ

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

Nr. Crt.

Activitatea auditat

Management de vrf

A. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 B. Cerinele SR EN ISO 140011997 C. Cerine din documente de reglementare A. 5.1, 5.3, 5.5.1, 5.5.2, 5.6, 6.1, 6.3, 6.4

Data / ora de desfurar e 15.06.200 9/ 945-1015

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realizat Obs. DA /

SC INTERAGR OALIMENT S.R.L

- INGINER -SEF DE FERMA -Trezorier -Secretar general - -Secretar general -Resp.AQ/ Secretariat tehnic

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

Resurse umane

A. 6.2

15.06.200 9/ 1015-1030

SC INTERAGR OALIMENT S.R.L

Controlul documentelor i nregistrrilor

A. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4

15.06.200 9/ 30 10 -1100

SC INTERAGR OALIMENT S.R.

-Secretar general -Colective de lucru -Respons. AQ/ Secretariat tehnic -CTE Responsabili lucrri -Secretar General Sectretariat tehnic -CTE Responsabili lucrri

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

Planificare i contractare

A. 5.2, 5.4, 7.1, 7.3.1

15.06.200 9/ 00 11 -1130

SC INTERAGR OALIMENT S.R.

Date de intrare

A. 7.2.1, 7.2.2, 7.3.2

15.06.200 9/ 1130-1200

SC INTERAGR OALIMENT S.R.

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

Aprovizionare

A. 7.4

15.06.200 9/ 00 12 -1215

SC INTERAGR OALIMENT S.R

-Trezorier - Comisie de recepie -Secretar General

Comunicare

A. 5.5.3, 7.2.3

15.06.200 9/ 15 12 -1230

SC INTERAGR OALIMENT S.R

-Secretar General Responsabili lucrri -Secretariat tehnic

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei -

10

Pauza de mas

15.06.200 9/ 30 12 -1300 15.06.200 9/ 00 13 -1445

11

Realizarea, analizarea, verificarea, avizarea/ validarea lucrrilor

A. 7.3.3, 7.3.4, 7.3.5, 7.3.6, 7.3.7, 7.5.1, 7.5.2, 7.6, 8.2.3, 8.2.4

SC INTERAGR OALIMENT S.R SC INTERAGR OALIMENT S.R

-Preedinte Asociaie -CTE

Responsabili lucrari -Resp.AQ -Comisie de recepie -Gestionar mijl. Fixe i obiecte de inventar -Colective de lucru -Secretar General - Resp.AQ/ Secretariat tehnic

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

12

Identificare, trasabilitate, proprietatea clientului, pstrare produse

A. 7.5.3, 7.5.4, 7.5.5

15.06.200 9/ 45 14 -1515

SC INTERAGR OALIMENT S.R

13

Controlul produsului neconform

A. 8.3

15.06.200 9/ 15 15 -1530

SC INTERAGR OALIMENT S.R

-Colective de lucru -CTE -Comisie de recepie a prod. aprovizionat e -Auditori interni -Secretar General -Resp.AQ

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

14

Auditul intern

A. 8.2.2

15.06.200 9/ 30 15 -1600

SC INTERAGR OALIMENT S.R

15

Aciuni corective i preventive

A. 8.5.2, 8.5.3

15.06.200 9/ 1600-1615

SC INTERAGR OALIMENT S.R

-Preedinte Asociaie - Comisie tratare neconf. -Resp. lucrri -Resp. AQ -Preedinte Asociaie -Trezorier -Resp. lucrri -Secretar General

16

Monitorizarea i msurarea satisfaciei clientului, mbuntire continu

A. 8.1, 8.2.1, 8.2.3, 8.2.4, 8.4, 8.5

15.06.200 9/ 1615-1630

SC INTERAGR OALIMENT S.R

17

Reuniunea audit orilo r

15.06.200 9/ 30 16 -1645

SC INTERAGR OALIMENT S.R

Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei Dr. ing. Carabat Elena Madalina - Ing. Croitoru Andrei

18

edina nchidere

de -

15.06.200 9/ 45 16 -1700

SC INTERAGR OALIMENT S.R

-Preedinte Asociaie Vicepreedin i Responsabili lucrri -Trezorier -Respons. AQ

SC CERTIFICARE SQ SA A SR EN ISO 9001:2001


4.1 4.2 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 6.1 6.2 6.3 6.4 Cerine generale Cerine referitoare la documentaie Angajamentul managementului Orientare ctre client Politica n domeniul calitii Planificare Responsabilitate, autoritate i comunicare Analiza efectuat de management Asigurarea resurselor Resurse umane Infrastructur Mediul de lucru 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 Planificarea realizrii produsului Procese referitoare la relaia cu clientul Proiectare i dezvoltare Aprovizionare Producie i furnizare de servicii Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare Generaliti Monitorizare i msurare Controlul produsului neconform Analiza datelor mbuntire

B SR EN ISO 14001:1997
4.1 4.2 4.3 Cerine generale Politica de mediu Planificare 4.4 4.5 4.6 Implementare i funcionare Verificare i aciune corectiv Analiza efectuat de conducere

SC CERTIFICARE SQ SA RAPORT DE AUDIT Nr.32 / Data 15.06.2009 Organizatia auditata: SC INTERAGROALIMENT SRL Domeniu de activitate: Morarit si Panificatie Perioada de audit: 15.06.2009 Standard de referinta: SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:1997 Tipul auditului: de certificare Auditor sef: Dr. ing. Carabat Elena Madalina Auditori: Croitoru Andrei Obiective/Domeniu Domeniul Auditului conform Planului de audit anexat, a inclus zonele esentiale pentru functionarea sistemului calitatii organizatiei.In fiecare zona auditata s-au avut in vedere elementele aplicabile ale sistemului calitatii. Documente de referinta pentru audit: SR EN ISO 9001:2001 Persoane contactate din organizatia auditata: Ing. Focsa Gina Constatari: Auditul s-a desfasurat in conformitate cu planul de audit stabilit cu consultarea auditatului.Dovezi obiestive asupra implementarii sistemului calitatii la SC INTERAGROALIMENT SRL s-au obtinut prin intermediul interviurilor cu personalul implicat, al analizarii documentelor si inregistrarilor calitatii, precum si prin observarea activitatilor in curs de desfasurare in timpul auditului.

PROCES VERBAL AUDIT PROCES VERBAL AL SEDINTEI DE INCHIDERE ORGANIZATIE: SQ SC CERTIFICARE SA REPREZENTANT ORGANIZATIE: Carabat Elena Madalina DATA SI DURATA EFECTIVA A AUDITULUI:15.06.2009, 9,00-17,00 PERSOANE DIN ORGANIZATIA AUDITATACARE AU PARTICIPAT LA SEDINTA DE INCHIDERE:( Nume si Prenume/ functia) Ing. Dragomir Marius Ing. Focsa Gina ECHIPA DE AUDIT Auditor sef : Dr. Ing Carabat Elena Madalina Auditori: Ing. Croitoru Andrei OBSERVATIILE ECHIPEI DE AUDIT Neconformitati/ observatii Neconformitati majore Numar Paragraf standard referinta -

Neconformitati minore 3 SR EN ISO 9001:2001 4.2.3 Avand in vedere documentele prezentate , compartimentele vizitate si raspunsurile date la intrebarile puse, auditorii declara ca si-au indeplinit misiunea, in conditii satisfacatoare. Semnatura auditorilor nu angajeaza in nici un fel responsabilitatea personala in caz de incidente, accidente sau erori comise de organizatie dupa audit. Auditorii declara ca daca nu au fost depistate neconformitati la data auditului, asta nu inseamna ca acestea nu pot exista. DIFUZARE Ex.1 Organizatie Ex.2 : Organism acreditat Data 15.06.2009 Semnatura auditor sef Semnatura reprezentant organizatie

S.C CERTIFICA RE SQ SA

CENTRALIZATOR DE NECONFORMITI

Dosar audit nr.:4.2 Data:15.06.2009

AUDIT INTERN / AUDIT ORGANIZAIE COMPARTIMENT / TIP AUDIT: TOATE COMPARTIMENTELE/ AUDIT DE CERTIFICARE NECONFORMITI MAJORE: SIMBOL M NECONFORMITI MINORE: SIMBOL m OBSERVAII: SIMBOL o Nr. crt 1 Neconformitate/ activitatea auditat Unele inregistrari nu sunt in regim contract Pe formularul F-PO-02.1 cod HE.05.240 nu sunt identificate in totalitate persoanele participante la activitatile respect. Nu se asigura in totalitate inregistrari adecvate referitoare la procesul de instruire intera in domeniul asigurarii calitatii (ex. Procesul verbal de Instruire Personal din 12.03.2003 Exista inregistrari ale procesului de audit intern care nu respecta in totalitate prevederile procedurii PSC-03 Raport de neconformitate Actiuni corective si preventive nr. 3 din 12.03.2003 Inregistrari incomplete la rubrica 6) Documentul de referin fa de care se justific/ paragraf SR EN ISO 9001:2001 4.2.3 Tip Neconform i tate m Semnturi Auditor Auditat

2.

SR EN ISO 9001:2001 6.2.2. e)

3. 4

SR EN ISO 9001:2001 8.2.2.

REPREZENTANTUL AUDITATULUI, Dr. ing. Dragomir Mihai

AUDITOR EF, Dr. ing. Carabat Elena Madalina

CONCLUZII
Scopul principal al auditului calitii este de a evalua aciunile corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de mbuntire a stemului calitii intreprinderii, a proceselor sale, a produselor si serviciilor pe care le ofera. n domeniul managementului calitii, termenul de audit este utilizat n sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitii n ansamblu. Prin auditurile calitii se evalueaz:

sistemul calitii intreprinderii in ansamblu sau elemente ale


acestuia;

procesele intreprinderii; rezultatele proceselor (produse, servicii).

BIBLIOGRAFIE
Ciobanu E,Constantinescu D, Auditul Calitatii, OID, ICM, Bucuresti, 1995 Grren D., Marti M, Paris, 1986 Mills D., Olaru M., si adaugita, Ed. Economica, Bucuresti 1999 Olaru M., Instrumente, Ed. ASE, Bucuresti 1999 SR ISO 8402:1995 calitatii . Vocabular SR EN ISO 9001:1995, calitatii in proiectare, dezvoltare, productie monaj si service ***ISO 9000-2:1997, Qality Management and Quality Assurance Sistemele calitatii model pentruasigurarea Managementul calitatii si asigurarea Managmentul calitatii. Tehnici si Quality Auditing , Chapman & Hall,1993 Managmentul calitatii, ed. A II-a revizuita ISO 9000 Quality System Auditing, Gower Publishing Group, 1977 Audit Qualit, Les Editions dOrganisations,

Standards Part2, Generic guidelines for the appliction of ISO 9001, 9002 and ISO 9003 SR EN ISO 9004-1:1998, sistemului calitatii parteaI ghid SR EN ISO 19011:2003 Managementl calitatii si elemente ale