Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA , IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Proiect Statistica

Student: Moise C. Simona Numar matricol: 31040701sl061288 An: II Grupa: 1124 Specializarea: Afaceri internationale

Etape ale demersului metodologic al statisticii 1. Punerea problemei presupune definirea problemei in termini precisi indicandu-se scopul si aria de investigatie. Aici se efectueaza: - documentarea teoretica si faptica a fenomenului; - se emit ipoteze de lucru; - se aleg metode de investigare; - se elaboreaza planul de cercetare. 2. Observarea statistica in care se inregistreaza caracteristicile elementelor unei colectivitati, se obtine materialul faptic. 3. Prelucrarea statistica presupune un set de operatiuni efectuate prin procedee si tehnici de lucru specifice si anume: a. Sistematizarea materialului obtinut in etapa observarii statistice;
b. Prezentarea datelor statistice; c. Calcularea indicatorilor derivati, cum ar fi indicatorii ai valorii centrale, ai

dispersiei, ai formei de repartitie, folosind procedeul mediei, variatiei sau indicatori ai variatiei in timp si spatiu. modulul (dominanta) mediana mediala indicatori ai dispersiei

4. Indicatori ai asimetriei 5. Indicatori ai boltirii 6. Indicatorii concentrarii

1. Punerea problemei

Alegem o serie de date realizate la o societate comerciala care are mai multe subunitati. In exemplul pe care urmez sa-l efectuez am luat in considerare o serie statistica prezentata sub forma unui tabel statistic simplu cu urmatoarele elemente principale:

Titlul tabelului: Distributia numarului de subunitati dupa profitul obtinut in anul precedent; Titlurile interioare: Profit, Numarul subunitatilor, Numarul de personal; Unitatea de masura: este precizata sub titlurile interioare; Notele, generale sau particulare, ajuta la interpretarea datelor numerice; Sursele datelor: Rubricile tabelului sunt completate cu date aproximative.

Tabelul nr. 1 Distributia subunitatilor firmei , dupa profitul obtinut Nr. Crt. Numarul firmelor 1 3 6 6 5 11 9 10 9 10 12 9 10 Cifra de afaceri (mii lei) 100 105 108 110 115 121 125 130 135 141 148 150 162 100 315 648 660 575 1331 1125 1300 1215 1410 1776 1350 1620 31 39 21 Total unitate(mii lei)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20 TOTAL

9 9 9 11 5 4 2 150

165 170 181 185 195 205 210

1485 1530 1629 2035 975 820 420 22319 6 25 28

Se va calcula frecventa relativa, efectivul cumulat si frecventa relativ cumulata a distributiei salariului de baza dupa caracteristica numar de personal. Tabelul nr. 2 Distributia numarului de subunitati dupa profitul obtinut Profit Numar de Frecventa firme(Efectivul relativa( f i ni ) ) Efective cumulate Efective cumulate Frecvente relative cumulate Fi ( I ) 0.14 0.40 0.61 0.79 0.96 1.00 Frecvente relative cumulate Fi ( I ) 0.98 0.84 0.58 0.39 0.21 0.04

Mii lei 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL 21 39 31 28 25 6 150 0.14 0.26 0.21 0.19 0.17 0.04 1.00

Ni ( I ) 21.00 60.00 91.00 119.00 144.00 150.00 -

Ni ( I ) 150.00 129.00 90.00 59.00 31.00 6.00 -

2. Observarea statistica

Reprezentarea grafica a seriei statistice de timp se poate realiza prin cronograma. Cronograma (historiograma) sub forma liniara cu scara aritmetica, evidentiaza linia de evolutie a fenomenului si componentele seriei luate in calcul.

Profit

Numar de firme(Efectivul ni ) 21 39 31 28 25 6 150 Alura grafica a seriei


40 30 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 Profit

100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL

Numarul de 20 firme 10 0

Cronograma prin benzi si prin coloane. Coloanele se construiesc cu bazele egale si echidistante. Profit Numar de firme(Efectivul ni )

Mii lei 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 21 39 31 28 25

200-220 TOTAL Profit

6 150 Numar de firme(Efectivul ni )

Mii lei 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL 21 39 31 28 25 6 150
40 30 Num ar de 20 f ir m e 10 0 P r o f it 1 0 0 -1 2 0 1 2 0 -1 4 0 1 4 0 -1 6 0 1 6 0 -1 8 0 1 8 0 -2 0 0 2 0 0 -2 2 0

C r o n o g r a m a p r in c o lo a n e

Cronogram a prin benzi

200-220
Profit

180-200 160-180 140-160 120-140 0 10 20 30 40 50 100-120


Numarul de firme

Curba frecventelor se mai numeste curba de densitate atunci cand se refera la serii teoretice. Construirea curbei frecventelor se deosebeste de cea a poligonului frecventelor prin faptul ca punctele din plan nu se unesc prin segmente de dreapta, ci printr-o linie curba

(obtinuta prin ajustarea punctelor), graficul satisfacand cel mai bine conditiile de continuitate si de compensatie intre abaterile pozitive si abaterile negative.

Profit

Frecventa relativa( f i )

Mii lei 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL 0.14 0.26 0.21 0.19 0.17 0.04 1.00

Construirea curbei frecventelor cumulate (Poligonul frecventelor cumulate)

Profit

Frecvente relative cumulate Fi ( I ) 0.14 0.40 0.61 0.79 0.96 1.00 -

Mii lei 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL

C u r b a c u m u l a t iv a a s c e n d e n t a

Diagrame de structura Construirea diagramelor de structura 1 0 0 -1 2 0 0 .8 necesita gasirea relatiei de 1 2 0 -1 4 0 proportionalitate corespunzatoare intre 0a F r e c v e n t a r e l.6t i v a 1 4 0 -1 6 0 c u m u la t a volumul colectivitatii si suprafata figurii 0 .4 1 6 0 -1 8 0 geometrice folosite. Numarul de 0 .2 1 8 0 -2 0 0 subunitati, egal cu 100%, se considera 0 2 0 0 -2 2 0 direct proportional cu suprafata figurii P r o f it geometrice folosita in reprezentare. Profitul se reprezinta in interiorul figurii prin portiuni de suprafete. Portiunile de suprafata se hasureaza sau se coloreaza diferit. Semnificatia hasurilor sau culorilor utilizate se prezinta in legenda graficului.
1

Profit

Numar de firme(Efectivul ni )

Mii lei 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL Diagrama de structura 21 39 31 28 25 6 150

Prelucrarea statistica
1. Sistematizarea materialului faptic brut s-a obtinut in etapa observarii statistice; 2. Prezentarea datelor conform tabelelor 1 si 2;

3. Calcularea indicatorilor derivati; 3.a. Indicatori ai tendintei centrale (marimi medii) Tendinta centrala a unei variabile statistice este masurata prin indicatori calculate in marimi medii. In practica, cel mai cunoscut indicator al tendintei centrale este media aritmetica. Media aritmetica este cel mai utilizat indicator al tendintei centrale pentru a exprima sintetic un ansamblu de date. Toti indicatorii au character de medie, media reprezentand categoria metodologica fundamentala a statisticii. Mediile sunt marimi statistice care exprima, in mod sintetic si generalizat, ceea ce este normal, esential, tipic pentru unitatile unei colectivitati distribuite dupa o anumita caracteristica. Clasificarea marimii medii Marimile medii se diferentiaza intre ele in functie de rolul pe care il au in analiza statistica si dupa modul de obtinere a lor.
a. dupa rolul lor in analiza statistica, marimile medii se clasifica in: -

marimi medii fundamentale (media aritmetica, modul, mediana) marimi medii cu aplicatii speciale (media geometrica, media armonica, media progresiva, mediala, media cronologica, medii mobile, etc.)

b. dupa modul de obtinere, marimile medii pot fi: -

marimi medii de calcul (media aritmetica, media geometrica, media armonica, etc.) medii de pozitie (modul, mediana, mediala)

Daca consideram seria din tabelul 1, vom calcula media aritmetica, media armonica, media geometrica, media patratica.

Tabelul nr.3 Elemente de calcul pentru indicatorii tendintei centrale

X i 1 X i

ni

X 'i

X 'i ni

ni / X 'i

log X 'i

ni log X 'i

( X 'i ) 2

( X 'i ) 2 ni

100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL

21 39 31 28 25 6 150

110 130 150 170 190 210 -

2310 5070 4650 4760 4750 1260 22800

0.1909 0.3000 0.2067 0.1647 0.1316 0.0286 1.0224 -

2.04 2.11 2.18 2.23 2.28 2.32

42.87 82.44 67.46 62.45 56.97 13.93 326.13

12100 16900 22500 28900 36100 44100 -

254100 659100 697500 809200 902500 264600 3587000

Media aritmetica face parte din categoria mediilor fundamentale, a mediilor de calcul. Media aritmetica a unei distributii empirice reprezinta valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate statistica daca distributia ar fi omogena si se calculeaza ca suma a celor xi , i=1, n valori individuale impartite la numarul de observari.

Media aritmetica: X =

xn
i =1 m

i i

n
i =1

22800 = 152 mii lei 150

Media armonica este o marime definita ca inverse a mediei aritmetice calculate din inversele valorilor caracteristice.

Media armonica: xh =

n
i =1 m

x' n
i =1 i

=
i

150 = 146.71 mii lei 1.0224

Media geometrica, la fel ca si media aritmetica, ia in calcul fiecare valoare individuala a caracteristicii, dar se aplica numai pentru numere positive. Media geometrica a n date se defineste ca radacina de ordin n din produsul acestora.
n n Media geometrica: xg = i X i i logaritmam expresia mediei geometrice si obtinem: i =1 m

lg xg

n
i =1

n lg x
i =1 i

1 326.13 = 2.1742 150

xg = anti log(log xg ) = anti log 2.1742 = 149.35 mii lei Media patratica este definita prin patratul sau, si anume: media patratica ridicata la patrat este media aritmetica a valorilor xi .

Modul (Dominanta) este valoarea caracteristicii cea mai frecvent observata intr-o distributie, adica valoarea ce corespunde frecventei dominante. Aflarea modului in cazul unei variabile continue In cazul datelor grupate pe intervale de variatie, determinarea modului presupune:
1. aflarea frecventei maxime ( ni = nmax ); 2. citirea intervalului modal ( X i 1 , X i ) corespunzator frecventei maxime;

3. efectuarea interpolarii in intervalul modal dupa relatia: M o = xi 1 + d in care: xi 1 : limita inferioara a intervalului modal [120]; d : marimea intervalului modal ( d = xi xi 1 )[20]; 1 : diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului anterior celui modal ( 1 = ni ni 1 )[39-21]; 2 : diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului urmator celui modal ( 2 = ni ni +1 )[39-31]; Profitul xi 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL Efectivul ni 21 39 31 28 25 6 150 1 1 + 2

M o = xi 1 + d

1 39 21 = 120 + 20 = 120 + 13.84 = 133.84 mii lei 1 + 2 (39 21) + (39 31)

Mediana(Me) se defineste ca acea valoare a caracteristicii unei serii ordonate, crescator sau descrescator, pana la care si peste care sunt distribuite in numar egal unitatile colectivitatii observate: jumatati din unitati au valori mai mari decat mediana si jumatate au valori mai mici. Pentru aflarea Me se presupune efectuarea urmatoarelor operatii:
1. determinarea frecventelor cumulate: N i = nh ;
h =1 i

2. calcularea unitatii mediane ( U me ) si gasirea locului ei in sirul frecventelor cumulate,


me respectand conditia: N i U ;

3. se afla nivelul caracteristicii egal cu Me, in dreptul frecventei cumulate egale sau mai

mare cu U me .

Tabelul nr.4 Elemente de calcul pentru calculul medianei

X i 1 X i 100120 120140 140160 160180 180200 200220 TOTAL 0 1

ni 2

X 'i 11 0 13 0 15 0 17 0 19 0 21

X 'i ni 2310 5070 4650 4760 4750 1260 2280 0

Ni 21 60 91 119 144 150 -

3 9 3 1 2 8 2 5 6 15

0 -

Me = xi 1 + d

U Me N i 1 ni

U Me =

n + 1 = 151 = 75.5
i

ni

In dreptul frecventei cumulate N i =91, ( N i U me ), citim intervalul median: (140-160). Deci, mediana este: Me = 140 + 20 75.5 60 = 150 mii lei 31

Generalizarea medianei: quantilele Quantilele sunt marimi de pozitie. Se definesc dupa aceeasi logica folosita la mediana: quantilele sunt valori ale caracteristicii care impart seria in r grupe ale caror efecte sunt egale. Numarul r defineste ordinul quantilelor. Astfel, mediana este quantila de ordin 2, adica imparte efectivul in doua parti egale (50% si 50%). Quantilele folosite in mod obisnuit sunt quantile care impart colectivitatea in patru, zece, o suta de parti egale, numindu-se quartile, decile, centile. Quantilele sunt folosite in calculul unor indicatori ai dispersiei.

Tabelul nr.5 Elemente pentru calculul quartile X i 1 X i 100120 120140 140160 160180 180200 200220 TOTAL 0 1 3 9 3 1 2 8 2 5 6 15 4 15 0 6 9 14 31 1 11 59 0 9 90 ni 2 1 6 129 Ni 2 Ni 150

Quartilele sunt in numar de trei, notate: Q1 , Q2 , Q3 .Se definesc ca valori ale caracteristicii care impart volumul colectivitatii in patru parti egale. Se determina dupa relatiile: Q1 = x11 + d U Q1 N i 1 28 21 = 120 + 20 = 120 + 3.58 = 123.58 mii lei nQ1 39

Q2 = Me = 150 mii lei Q3 = xi 1 + d U Q3 N i 1 113 75.5 = 160 + 20 = 160 + 26.78 = 186.78 mii lei nQ3 28

U Q1 =

1 ni + 1 150 + 1 = = 37.75 38 firme 4 4

U Q2 = U Me = 75.5 U Q3 = 3 ni + 1 4 = 451 = 112.75 113 firme 4

Mediala (Ml) Mediana este un indicator de pozitie egal cu acel nivel al caracteristicii ( xi ) care imparte suma termenilor seriei

x n in parti egale.
i i

Mediala nu se confunda cu mediana, care reprezinta acel nivel al caracteristicii care imparte efectivul total ( ni ) al unei serii in doua parti egale. Determinarea medialei presupune efectuarea urmatoarelor operatii:
1. se ordoneaza crescator termenii ( xi ) si seriei; 2. se determina sirul valorilor individuale cumulate ale caracteristicii: Lh = xi ; h = 1, n ;
i =1 h

3. se determina unitatea mediala dupa formula:

U Ml =

xn
i =1

i i

4. se afla mediala, adica se gaseste acel nivel al caracteristicii xh corespunzator primului

nivel cumulate ( Lh ) egal sau mai mare decat U Ml ( Lh U Ml ). Tabelul nr.6 Elemente de calcul pentru calculul medianei X i 1 X i 100120 120140 140160 160180 180200 1 3 9 3 1 2 8 2 5 0 0 19 4750 0 17 4760 0 15 4650 ni 2 0 13 5070 0 1203 0 1679 0 2154 0 91 119 144 X 'i 11 X 'i ni 2310 0 738 60 Li () 231 Ni 21

200220 TOTAL

21 6 15 0 0 0

1260 2280

2280 0 -

150

Din tabelul nr.5 calculam:

Ml

xn
i =1

i i

22800 = 11400 2

Ml Pentru [ Li U = 11400 ]=12030 citim intervalul medial: (140-160), in care se gaseste

valoarea mediala. Aflam valoarea medialei prin interpolare, dupa relatia: Ml = xi 1 + d U Ml Li 1 11400 7380 = 140 + 20 = 140 + 17.29 = 157.29 mii lei xi ni 4650

Indicatori ai dispersiei Dispersia exprima gradul de imprastiere a valorilor individuale ale unei distributii in jurul valorii centrale si este datorata influentei factorilor aleatori. Tabelul nr.7 Elemente de calcul necesare obtinerii indicatorilor dispersiei X i 1 X i 100 -120 21 120-140 39 140-160 31 160-180 28 180-200 25 200-220 6 TOTAL 50 1 10 2800 90 2 1260 2 58 58 3604 348 3364 121400 20184 70 1 4750 38 38 950 1444 36100 50 1 4760 18 18 504 324 9072 30 1 4650 -2 2 62 4 124 10 1 5070 -22 22 858 484 18876 ni X 'i 1 2310 -42 42 882 1764 37044 X 'i ni X 'i - X X 'i X X 'i X ni
(

X 'i - X

)2

X 'i - X

)2

ni

Indicatori simpli ai dispersiei Amplitudinea varoatiei: A = X max X min = 220 100 = 120 mii lei A% = X max X min 220 100 120 = = = 78.94% X 152 152

Rezultatele obtinute arata un camp de variatie a cifrei de afaceri egal cu 120 mii lei, valoare ce reprezinta 78.94% din nivelul mediu al intregii distributii.

Indicatori sintetici ai dispersiei Indicatorii sintetici ai dispersiei exprima, in mod sintetic, imprastierea tuturor nivelurilor individuale ale unei caracteristici fata de nivelul lor mediu. Ca indicatori sintetici ai dispersiei se calculeaza: 1. abaterea medie liniara; 2. varianta(dispersia); 3. abaterea medie patratica(deviatia standard); 4. coeficientul de variatie.
1. Abaterea medie liniara ( d ) se calculeaza ca medie aritmetica a valorilor absolute

ale abaterilor individuale si arata variatia medie in plus sau in minus, de la valoarea medie a distributiei si este cu atat mai mica cu cat valorile sunt mai grupate in jurul mediei.

d=

x x n
i =1 i

n
i =1

3604 = 24.02 mii lei 150

Intervalul mediu de variatie stabilit cu ajutorul acestui indicator are urmatoarele limite: x d = 152 24.02 = 127.98 mii lei x + d = 152 + 24.02 = 176.02
2. Varianta (dispersia) se calculeaza ca medie aritmetica a patratelor abaterilor fata de

media lor, dupa relatia:

=
2

(x x ) n
2 i =1 i

n
i =1

121400 = 809.33 150

Se observa ca varianta, fiind o valoare la patrat, este o marime abstracta. Este un indicator folosit ca baza de calcul al abaterii mediei patratice, al indicatorilor de corelatie si al altor indicatori ai variatiei.
3. Abaterea mediei patratica (deviatia standard) acest indicator sintetic al dispersiei

se calculeaza ca medie patratica a abaterilor individuale.

= 2 = 809.33 = 28.44 mii lei


Intervalul mediu de variatie stabilit cu ajutorul are urmatoarele limite: x = 152 28.44 = 123.56 x = mii lei x + = 152 + 28.44 = 180.44 Abaterea medie patratica, fiind calculata ca o medie patratica, reflecta intr-o masura mai mare influenta factorilor aleatori comparative cu abaterea medie liniara. Acest lucru se explica prin faptul ca abaterile externe prin ridicarea la patrat au o influenta mai mare decat abaterile intermediare, mai apropiate de medie.
4. Coeficientul de variatie se calculeaza ca raport procentual intre abaterea medie

patratica si media aritmetica, dupa relatia: v=

28.44 100 = 100 = 18.71% x 152

Valoarea coeficientului de variatie este mai mare decat 17%, ceea ce inseamna ca este o medie moderat reprezentativa.

Asimetria Asimetria reprezinta o deviatie de la forma simetrica de distributie. O distributie este considerate simetrica daca observatiile, exprimate prin frecventele lor, sunt distribuite identic de o parte si de alta a valorii centrale. Ca valori centrale, pentru aprecierea asimetriei, sunt folosite: media aritmetica, modul si mediana. Avand in vedere ca x = 152, Me = 150 siMo = 133.84 , rezulta ca asimetria in valoare absoluta se calculeaza dupa formula: As = x Mo = 152 133.84 = 18.16 si vom avea o extindere a frecventelor spre dreapta.

Mo < Me < x

Asimetrie la dreapta Coeficientul Yule ( Cay ), masoara asimetria in functie de pozitia quartilelor ( Q1 , Q2 , Q3 ). Se calculeaza dupa relatia: Cay = q2 q1 Q1 + Q3 2 Me 123.58 + 186.78 2 150 10.36 = = = = 0.16 q2 + q1 Q3 Q1 186.78 123.58 63.2

q1 = Me Q1 q2 = Q3 Me Deci Cay > 0 , rezultand ca distributia este asimetrica la dreapta.

Coeficientul de asimetrie Pearson ( Cas ) se calculeaza ca raport intre marimea asimetriei (As) si dispersia distributiei, exprimata prin abaterea patratica ( ), dupa relatia: x Mo 152 133.84 = = 0.63 28.44 distributia este asimetrica la dreapta Cas > 0 Cas =

Coeficientul de asimetrie Fisher ( 1 ) Fisher propane un coefficient de asimetrie calculat ca radacina patrata din coeficientul Pearson:

1 =

3 31180.9 = = 1.35 3 23024.4

3 3 = 2 = (809.33)3 = 23024.4

2 =

( xi x ) 2 ni

n
i i

i 2

121400 = 809.33 150

(x x ) = n

ni

4677136 = 31180.9 150

Tabelul nr.8 Elemente de calcul pentru coeficientii de asimetrie Fisher xi 1 xi 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 ni 21 39 31 28 25 6 xi, 11 0 13 0 15 0 17 0 19 0 21 0 xi, ni 2310 5070 4650 4760 4750 1260 2280 0 xi, x -42 -22 -2 18 38 58 xi, x 42 22 2 18 38 58 xi, x ni 882 858 62 504 950 348 3604

( x x)
, i

( x x)
, i

ni

( x x) ( x x)
, i 3 , i

ni

1764 484 4 324 1444 3364 -

37044 18876 124 9072 36100 20184 121400

74088 10648 8 5832 54872 195112

1555848 415272 248 163296 1371800 1170672 4677136

TOTAL 15 0

Valoarea coeficientului 1 =1.35, releva o asimetrie pozitiva.

Boltirea se defineste prin raportarea unei distributii empirice la distributia normala sub aspectul variatiei variabilei X si a frecventei relative ( f i = ni / n ). Boltirea respectiv aplatizarea apare cand distributia prezinta o variatie slaba a variabilei X insotita de o variatie puternica a frecventei relative (si invers) in comparatie cu o dostributie normala, de aceeasi medie si dispersie.

Indicatori ai boltirii Boltirea se masoara cu ajutorul coeficientilor de boltire.

Coeficientul de boltire Pearson ( 2 ) se calculeaza pe baza momentelor centrate, dupa relatia:

2 =

4 4 = 22 4
2 i

(x x ) = n
i

ni

Tabelul nr.9 Elemente de calcul pentru indicatorii boltirii xi 1 xi 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 ni 21 39 31 28 25 xi, 11 0 13 0 15 0 17 0 19 0 xi, ni 2310 5070 4650 4760 4750 xi, x -42 -22 -2 18 38 xi, x 42 22 2 18 38 xi, x ni 882 858 62 504 950

( x x)
, i

( x x)
, i

ni

( x x)
, i

( x x)
, i

1764 484 4 324 1444

37044 18876 124 9072 36100

3111696 234256 16 104976 2085136

65345616 9135984 496 2939328

52128400

200-220

21 0 -

1260 2280 0

58 -

58 -

348 3604

3364 -

20184 121400

11316496

67898976 197448800

TOTAL 15 0

Am calculat la coeficientul Fisher valoarea lui 2 :

(x x ) = n
i i

ni

121400 = 809.33 150

2 Deci ( 2 ) = 809.33 809.33 = 655015.04

2 =

4 4 655015.04 = = = 0.003 22 4 197448800

Coeficientul de boltire Pearson ( 2 ) este mai mic decat 3, deci distributia este platicurtica.

Curba platicurtica

Coeficientul de boltire Fisher ( 2 ) masoara excesul fata de boltirea unei distributii normale Gauss-Laplace. Stiind ca pentru o distributie normala ( 2 )=3, gradul de exces se calculeaza dupa relatia:

2 = 2 3
1. Daca ( 2 )=3 2 = 0 , atunci distributia este mezocurtica; 2. Daca ( 2 )>3 2 > 0 , atunci distributia este leptocurtica; 3. Daca ( 2 )<3 2 < 0 , atunci distributia este platicurtica.

In cazul nostru 2 = 0.003 3 = 2.997 , deci suntem in cazul 3.

Indicatorii concentrarii Prin concentrare se exprima aglomerarea unitatilor unei colectivitati sau a valorilor globale ale unei distributii in jurul unei valori. Masurarea gradului de concentrare prin procedee numerice consta in calculul unor indicatori ai concentrarii cum ar fi: a. Abaterea mediala-mediana b. Coeficienti ai gradului de concentrare Masurarea concentrarii pe cale grafica consta in construirea curbei de concentrare curba Lorentz-Gini si, pe baza ei aflarea gradului de concentrare, prin determinarea unui coeficient indicele Gini.
a. Abaterea mediala-mediana, simbolizata prin M c , se calculeaza dupa relatia:

M c = Ml Me
-

mediana Me s-a calculat si are o valoare de 150mii lei, iar mediala Ml are o valoare de 157.29 mii lei, rezultand: M c = Ml Me = 157.29 150 = 7.29 mii lei

b. coeficienti ai gradului de concentrare Coeficientul de concentrare M ( % ) Calculul coeficientului de concentrare M ( % ) consta in compararea sub forma de raport a marimii abaterii mediala-mediana ( M c ) cu amplitudinea de variatie a caracteristicii de grupare ( A = X max X min ) , dupa relatia: M ( % ) = ( M c Ax ) 100 Raportul poate lua valori in intervalul [0,100]. Cu cat valoarea raportului tinde spre zero cu atat concentrarea este mai slaba, adica nu exista mari disparitati si invers, daca valoarea raportului tinde spre 100, exista mari disparitati intre valorile globale pe clase de variatie. Coeficientul de concentrare, comparative cu abaterea mediala-mediana, are avantajul expresiei relative, si anume, da posibilitatea compararii gradului de concentrare al diferitelor distributii statistice indifferent de unitatile de masura folosite pentru exprimarea variabilelor de grupare. M ( % ) = ( M c Ax ) 100 = ( 7, 29 220 100 ) = 6, 07%

Coeficientul abaterii Gini ( G ) se calculeaza ca raport intre diferenta medie ( Dm ) si dublul mediei aritmetice ( x ) , dupa relatia: G= Dm 2x 2d n2

Dm =

N ( n N )
i i i

d = ( xi xi 1 ) - marimea claselor de variatie Tabelul nr. 10 Elemente de calcul pentru coeficientul Gini xi 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220 TOTAL Efectivul ni 21 39 31 28 25 6 150 Ni 21 60 91 119 144 150 -

( n Ni )
129 90 59 31 6 0

N i ( n Ni ) 2709 5400 5369 3689 864 0 18031

Dm =

2d n2

N ( n N ) = 2 20 150
i i i

18031
2

= 40 0,8013 = 32, 05 Dm 32, 05 = 0.1054 = 10,54% 2 x 2 152

Calculul diferentei mediei Gini:

G=

Valoarea obtinuta reflecta o concentrare slaba a masei cifrei de afaceri a unitatilor descentralizate de profit pe intreaga firma. Indicele de concentrare se afla dupa relatia: iG = ( pi qi +1 pi +1qi ) = 10,54%
i =1 n 1

Tabelul nr. 11 Elemente de calcul al indicelui Gini, procedeul triunghiurilor xi 1 , xi ni Ni pi xi, xi, ni Li qi pi qi +1 pi +1qi pi qi +1 pi +1qi

100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 200-220

21 39 31 28 25 6

21 60 91 11 9 14 4 15 0

0,14 0 0,40 0 0,60 7 0,79 3 0,96 0 1.00 0 -

11 0 13 0 15 0 17 0 19 0 21 0 -

2310 5070 4650 4760 4750 1260 2280 0

2310 7380 1203 0 1679 0 2154 0 2280 0 -

0.101 3 0.323 7 0.527 6 0.736 4 0.944 7 1.000 0 -

0.045 3 0.211 1 0.446 8 0.749 5 0.960 0

0.040 5 0.196 4 0.418 6 0.706 9 0.944 7

0.0048 0.0147 0.0282 0.0425 0.0153

TOTAL 15 0

0.1054

Estimarea mediei prin interval de incredere Daca parametrul cautat ar fi - media unei populatii, iar - media de selectie, construirea I.C. pleaca de la o ipoteza asupra distributiei mediilor de selectie, deci si a abaterilor medii patratice ale acestora, fata de media populatiei, respectiv, fata de media lor. Estimarea mediei prin I.C., in cazul in care se cunoaste legea populatiei si aceasta este o lege normala N( , ), pot aparea doua situatii:
2

1. cand se cunoaste varianta unei populatii, construirea I.C. se bazeaza pe

variabila normala centrata redusa Z. Intervalul de incredere construit pe baza datelor unui esantion este: x z / 2

x + z / 2 unde: n n

z / 2 - este o valoare a variabilei normale centrate reduse Z;

- este un nivel al probabilitatii, cuprins intre zero si unu.


2. cand varianta este necunoscuta, construirea intervalului de incredere se

bazeaza pe variabila t Student.

Intervalul de incredere construit pe baza datelor unui esantion este: ( x t / 2 s' ) n

X=

xn
i =1 m

i i

n
i =1

22800 = 152 150

s2 =

1 n = ( xi x )2 n i =1

Statistici test folosite in testarea ipotezelor cu privire la un parametru Parametru 1 Media Legea populatiei 2 Normala X : N ( , 2 ) Statistica test 3 Legea statisticii 4 x / n Z : N (0,1)

2 cunoscut

Z=

x 2 t= s/ n necunsocut Oricare lege n > 30

t : t (n 1)

2 cunoscut 2 necunsocut

Z= Z=

x / n x s/ n
n

Z : N (0,1)

Z : N (0,1)

2 Dispersia

Normala

cunoscut necunoscut

2 =
i =1

( xi ) 2 2

2 : 2 ( n) 2 : 2 (n 1)
Z : N (0,1)

2 =
Z=

(n 1) S 2 2 f p p(1 p ) n

Proportia p

n > 30