TEOFIL, PARINTELE DE CELODIHNITOR OAMENI

Multe din cuvintele rostite gi scrise de Pitintele Teofil au ca izvor expefienle personale sau ale unof pefsoane cu cate s-^ cunoscut de-a lungul vieEii. Descriind chipul duhovnicesc al Pitintelui Setafim Popescu de la MAndstirea,,BrAncoveanu" - SAmbita de Sus, Pitintele Teofil subliniazi adesea ca)itateaacestuiade a fi fost,,odihnitor de oameni". CAnd am zazit, cu mulgi ani in urmi, acest cuvint rostit de Pitintele Teofi.l, cevz parcd mi chema spre aprofundarea acestei sintagme. Puin cdte putrn, am fost cucerit de ga, am inceput s-o folosesc ai, totdeauna cind o fzc, mi gAndescla Plrintele Teofil de la SAmbita de Sus. Dorind a scrie un scurt cuvAnt introductiv l^ c rtea Pirintelui Teofil, ,,Din ospigul ctedinEei", pregdtiti la Edituta Mitropolia Olteniei, primul gAnd care mi-a venit la adresaautorului a fost cahtztealui de ,,odihnitot de oameni". Triim intr-o lume obositd de atAta nelinigte, fudmdntarc 9i trufie luciferici. Odunde intorci capul, int6lnegti chipuri obosite lduntric Si ftzic; intr-un cuvAnt - oboseali. Intdlnirea cu Pdrintele stress, plictiseali, angozsd", de Teofil surprinde prin diferengl' fag6, ceea ce-Eioferi, in general, intAlnirile cu oamenii. Cuvintul lui, binecuvdntarca lui, mustrarea sau iefiarea lui odihnesc taina neobignuitei fiinEa liunticd. a intedocutorului. Socot cd atci se dezleagd. ztracyi pe cafe o simt cei tined, dar nu numai ei,la z:und.ci undeva vorbegte Pirintele Teofil sau ci i s-a mai publicat o carte. Obosigi de greutatea zrlei gi a noptll, incdrcagt.de probleme nerezolvate, chinuigi de frimdntdti ldunffice, zdrobii adesea in sufletul lor de nein;elegerea celor din jut, tinerii aleargd Ia intdlnirea cu Pfuintele Teofil ca la un izvor de odihni, ugufafe, alinare 9i reconfort sufletesc. lntdlnirile Pdrintelui Teofil ar,'ute de-a lungul anilor cu tinerii olteni din diferite locaiitigi ale Arhiepiscopiei Craiovei gi cele avute cu preoii protopopiatelor din epzrhia noastrd au fost clipe de duhovniceascd odihni. Entuziasmul tinerilor gi interesul manifestat de preoi m-au determinat si apelez adeseala bunivoinga Pirintelui Teofil de a poposi in Oltenia. A fXcut-o totdeauna cu drag, legind aici pdetenii puternice, nlscind duhovnicegte mulgi fri gi fiice, odihnind inima mitropolitului gi a pistori;ilor sii. Cartea de fa1d"este rodul acestor descinderi misionare ale Pirintelui Teofil in Ctaiova. Matcel GlSvan, consilier la Arhiepiscopiu Ctziovei, fiu duhovnicesc ai prieten al Pdrintelui Teofil, cum ii place Awei si-l numeasci, s-a ostenit mult ca aceastdcarte si zpatd.

Conferinlele susEinutede Pdrintele Teofil piriian la craiova, ln perioada 31 martie 1994 13 decembrie 2006 Nr DATA crt
1 31.03.1994

TEMACONFERINTEI
Oameni plicui lui Dumnezeu din Evanghelie
prin rugdciunea de toati vremea

LOCUL DESFASURARII
Liceul de Arti
Casa StudenEilor Universitate Casa Studentilor

Disciplina inteioatd, 2 04.11.1,994

3 26.05.1995 Cine esteIisus Hristos

4
5

16.11,.1995 Urcusul duhovnicesc 30.05.1996

Maica Domnului in spiritiiaiitatea ortodoxd

CasaStudenEilor
Casa Studentilor Casa Studentilor Casa Studentilor Casa Studengilor Universitate CasaStudentilor Casa$tiin,tei gi Tehnicii Universitate Filarmonica Oltefiia

6 04.11.1996 Ortodoxie si bucurie

1

05.03.1997Onodoxia - credinla noastri

8 28.10.1997 Ce inviqdm din Pateric Principii pi reperepentru viaga 9 23.03.1998 duhovniceascla crestinului 1 0 0 9 .11.1998 Despremdntuire l1 17.05.1,999 esivArgireacregtini D

12 10.11.1999 Viaga duhovniceascd 13 1,4 15.05.2001 remeabucuriei V 1 5 1,5.1,1.2001 in Ortodoxie ViaEa

l6

in lumina Sfintei Uturghii 1,2.12.2000 Despre pdetenie

11,.11.2002 intilniri cu Domnul Hdstos

t 7 26.06.2003 Despre rugiciune 1 8 03.11.2003Iubirea crestini 19 22.06.2004 Podoabe de gind 20 26.01.200sum putem si devenim buni C 21 22
Cuvinte din SfAnta Evanghelie 27.01,.2005 prea pugin luate in seamd Cum sd ne facem viala 29.11.2005 cit mai frumoasd 20.03.2006Predica de pe Munte si viata omeneasci 11.12.2006 gtim gi ce credem despre Dumnezeu Ce

Teatrul Liric Casa $tiinlei siTehnicii

CasaStuden*ilor Casa Studentilor Universitate

Teatrul Liric
Casa Studenqilot

23 24 25 12.12.2006 mul impfudgiei Dumnezeu O iui

Crdciunul in gindfuea 26 13.12.2006 gi in practicaortodoxi

Teatrul Nagional ,,Marin Sorescu"

CasaStudentilor Casa Studentilor Casa Studentilor

Teatrul Nagional ,,Marin Sorescu" 9

oAMENt PLACUTT DUMNEZEU LUt

DINEVANGHELIE
3I martie1994 - Explicafi-neexpresia NicolaeSteinhardt:opusulpicatului nu lui estevirtutea, ci libertatea. - cred cd explicafiaar fi putut-o da murt mai bine cel care a spus cuvinteleacestea... Opusulpdcatuluiestelibertatea, intelesulcd libertatea in o dobdndim prin virtute. Numai omul virtuos esteliber, iar omul carenu-i virfuos nu esteliber, ci oscileaz[intre libertategi robie, intre libertategi ne-libertate. care?mplinegte Cel virtulile, acelaesteliber fafr de p6cat,dup6 cuvdntulDomnului Hristos: ,,Cel ce sdvdrgegte pdcatulesterob pdcatuhii', (Ioan8, 34).DomnulHristos azis ,,Dac6 implinifi cuvdntulMeu,iuntefi cu adevdrat ucenicii Mei. $i vefi cunoagte adevrrul, iar adevrrul v6 va face (Ioan 8, 3l-32). Libertatease realizeazd liberi" prin virtute, aqainc6t se poatespunegi astfel,cd opusulpdcatuluiestevirtutea, darsepoatespunegi cd opusulpdcatului estevirtutea,ci estelibertatea pe urmavirtulii. nu de - care esteceamai importantii, ceamai inilfitoare rugiciune? sfbntul Ioan cel ce a scrisScaraspune suntpatrutrepteale rugdciunii,in c6 raport cu cel ce se roagd,gi anume:rugdciunea intinatd,rugdciunea furatd, rug[ciunea pierdutd gi rugrciuneacuratd.La rug[ciune curati ajung cei curafi, cei nepdtimitori Pdnd nu ajungi la nepltimire, nu ajungi ni.i tu rug6ciunecuratd. Deci rugdciuneacea mai inilfdtoare este rugiciunea curatd.Nu s-ar putea spunecr e$tetm loc sau o starein care se termind rugiciunea.Rug[ciuneaeste cum e qi desdvdrgirea, pentru c6 rugdciunea esteoglindasufletului;aratd, a$ezarea suflefului;din acest motiv, *g6riun.u esteinso{itoare desdvdrqirii estefbr6 de sfhrqit.Despredesdvdrgire a gi se spunec5 estefdri de hotar qi tot agagi rug[ciunea:estefdrd de hotar.Nu s-ar putea spunecare anume este cea mai indl![toare rugdciune.pentru fiecare dintre noi, cea mai in6lfdtoarerugrciune este rugiciunea la care ajungem, caream ajunssaula carevom ajunge. la - Din 1989incerc si practic rugtrciunea risus,conducindu-mil lui dupi literaturi, in specialdupi Filocalia, volumul vIII. Acum sunt in mare cumpiini, nereupindsii gisescun duhovnicpracticant al ruglciunii
1l

ASUPMEDlTlEl NOTA
mdinl|i, cuprinzind conferin;ele pe teme duhovnicegti cartea Din ospdful intr-o susinute de Pdriniele Arhiniandrit Teofil Piriian la Cruova, a apdrut a II-a fiind publicatdin anul ediia pti*A ediie in anul2005 Q7 de conferinge), 2006Q6 de conferinge). Edi$a de falil,publicati in doui volume, reproducetextul ediiei aIT-a, prelegetile suslinoie diep;tintele Teofil fiind grupate in PtriTul volum (Cuadntdri 'dahoiliceSn1, iai intrebdtile publicului 9i rispunsurile Pirintelui Teofil - in k volumul al doilea (Bdspunsuri inhzbdriah mdircioSilo)' fost rc|hzatdptin transpunereain scris a iruegistrfuilot audio ale Cxteaa confedngelor. Ciiatele din Sfinta Scripturd gi din textele sfintelor sluibe au fost pisffate, de teguli,. a$acum au fost iostite de PdrinteleTeofil, multe dintre ele regisindu-sein edi;ii mai vechi ale Bibliei saucd4ilor de gult' Edit rL rominepti (in general cele recente) ale ci4ilor la' calrePirintele Teofil s-a teferit in cuvintirile sale au fost indicate in note de subsol, care aparFl editurii, ca de altfel pi celelaltenote. Editura

NOTA BIOGRAFrcA
3 martie 1929- se na$tein satul Topdrcea,din apropiereasibiului, primind la Botez numele Ioan, viitorul Arhimandrit Teofil plidian. Este primul niscut dintre cei patru fng.La o virstd foafte ftagedd,,rimdne vedeie. frri 1935-1940 -urmeazd,cursurilegcoliiprimarepentru nevdzdtoi,la cluj-Napoca; 1'942-7943 continui cursurile la o gcoali pentru nevdzdtondin Timigoara; 1943-1948 cursurilelicealela Timipoara,laun liceu teoreticpentru vdzdtoi; 1948-7953 studentla Institutul reologic din sibiu, unde esteliceniat; 1 aprilie 1953- intri in obgteaMdndstiriiBrincoveanu- sdmbdtade sus; 15 august1953- estetuns in monahism,primind numeleTeofil; 15 august1960- estehirotonit diacon; 1,3mar 1983- estehirotonit preot; 8 septembrie1988- estehfuotesitarhimandrit; 1'910,a fnut sute de conferinte cu teme religioasein peste o suti de P"ql localitii drn tortd, gan.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a nornaniei TEOFIL PAMIAI{, arhimandrit Din ospipl credinlei / arhinandrit Teofil piriian ; i.p.S. Teofan, mitropolitul olteniei. - Ediia a 3-a,rev.- craiova : Editura Mitropolia Olteniei, 2007 vol. ISBN 978-97 3_77 63_82_2 2: Rispunsuri la lntrebdri ale credinciogilor. _ ISBN _ _V"1. 978-973-7763-84-6 I. Teofan Savu,mitropolit d Olteniei (pref.)

)s\.9s

Am certitudinea cd, atat in oltenia c6t gi in gari, ,,Din osprgul credingei,, va.fi primiti pi ci mulgi,lecturind-o in iuh d; gi rugiciune, vor line trii clipe de binemeriati odihni sufleteasci. Rostind -;;Fe cuvdntdrile al ciror conEinut este cuprins in aceastdcarte, Pdrintele Teofil a odihnit srrfletegtemii de oameni. Alte mii se vor odihni lectudndu-le. aga,odihna duhovniceasci a $i iubitorului 9i iubitului de Dumnezeu - Teofil - ae u sa;;;;;;;*r; dtoiegte oj inima obositi, dar permeabili luminii, a mii" zeci de mii de In Persoane. acestmodse mintuitea lumii, adeverindu-se deplin pe cuvintul sfentoloi serafimlfiptuieEe ,,Mintuiegte*. p. de Sarov: tine insugi gi mii se vor mintui in jurul tiu". Mindstirea sflntul Ioan Botezitorul: Tfugu cirbunegti La praznicul riierii capului sf6ntului Ioan Botezrtonrl 29 august2005

t TEOFAN
MITROPOLITUL OLTENIEI

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

int6lni cu Dumnezeu: Scripturd, sfinteleslujbe,din cnrfileduhovnicegti, din din din ceeace ni Se descoperiDumnezeu, natwe, fiindch Dumnezeu'se din descoperigi in fbpturile sale; againc6t, dac[ cinevast[ruie in rugdciune, aceasta deschide ii posibilitatea a?nainta rugIciune,dar dac6rJnunli la de in rugdciune, mai pofi inaintain rugdciune. nu Nu trebuie neapdratsi ai un indrumrtor, c6nd ai o silinli bund gi sinceritate.Dacd ai sinceritate,Dumnezeute indrumd sau ifi trimite, ia vreme potrivitd, omul potrivit. Si gtifi cd eu, in afar6de ce mi-a spus Pdrintele Arsenie,n-ammai invifat de la nimenicevaesenfial leg6turd in cu rugiciuneade toatdvremea;qi nici eu nu pot spuneprea multe,tecdt cd omul trebuiesi stiruie in rugiciunegi astaesteceeace il favorizeazd. - ce inseamni a depunemiirturie mincinoastr? inseamnji sr nu min,ti in toate imprejuririle, in tot ce spuiosau se referi la a depune miirturie intr-un proces judiciar? - $i una,gi alta. ce este ,run om mantuitor? cerem de la Dumnezeuatunci ce cAndceremmila Lui? - cdnd ceremmila Lui, ceremtot ajutorul pe care-l d[ Dumnezeu, bun[voin{alui Dumnezeu de noi. cend zicem],Dou-o., miluiegte-ne", fa[d, ceremca Dumnezeu ne fie favorabil,binevoitor,s6ne ajute. sd Iar in ceeacepriveqtemAntuirea, c6ndne referim tp""iul la m6ntuire, ne referim la mdntuireade picate, de patimi, de tot negativuldin viafa nourt d, inji{erent-in ce chip semanifestd se realizeazdin-via1a sau noastrd: m6sura la gdndului, misurastructurilor la sufletegti... mAntuirea eliberare. Deci este - cum poateomul modernsi lupte cu gandurilecare ne vin ca un noian din tot ceeacevedem, auzimrsimtim? - La nivelul gdndului,adicd prin-rugdciunea toatd vremea,prin de ocolireapatimilor,prin observarea sirie,prin inmul{ireagandurilorb,;rr., dd pnn preocupiri deosebite, fac nelucrdtoare care impreriit. ain afar6. Sfzintul MarcuAscetulspune: inima iubitoarede Dumnizeu,pEcatul poates6 ,,in nu rEmdnd, cum focul nu poaterdmdne ap[" (Filocafia,vol. I). Dacdeqti a$a in angajat intr-o viafr superioard, te mai ocupide lucruri inferioare. nu - care esteomul cel mai plrcut lui Dumnezeu? esteSf6ntul Nu Evanghelist Ioan? - Drag6,e greu de spuscare estecel mai pldcut lui Dumnezeu. Eu vlam lpus despreunii oameniplicufi lui Dumnezeu.Care este cel mai pldcutlui Dumnezeu, numaiDumnezeu gtie.
13

Arhimandritul TeofiI Pdrdian

- Cum sepoatefacerenagterea spirituali in RomAnia? - Pentrusocietate? Drag6, Rom6nia, oriunde, in ca renagterea spiritgald serealizeazd oameniicareei inqigirenasc prin spiritual.Adicd nu poli agtepta un fenomen masd de inaintede arealizaunfenomen nivelul p.ironui. ' la La noi la mdndstire, exemplu,vin foartemulgioamenila hraml; gi de eu md gdndesc totdeauna oamenii cd acegtia, general, familiilelor giin in in cercul lor social,sunt oameni izola[i, adic6 nu sunt in legdturdcu ceiialli oameni; e un fenomen masd, e un fenomen mdsura nu de ci la individului. - cum explicafispusa:,,Daci a,tiaveacredinfr cat un griunte de muqtar, a,ti spune muntelui"acestuia sii se arunce in mare gi s-ar arunca" (Matei 17,20)? - Explic la fel cum explicdSfintul Maxim Mdrturisitorul, prin credinfi ci se inl6tur6patimile, se indepdrteazd, nimicesc.prin angajara..Adicr un se munteil poli muta cu mijloacetehnice,dar patimil" n, i" poli inldturacu mijloacetehnice, prin credin![,prin angajarea ci intr-o viafabazatape credinfi. ce ne putefi spunedespreprieteniadintre un tiniir gi o taniri, inainte de ciisitorie? - Dacr gtiu care-smdsurileprieteniei,pot sd fie prieteni, dar dacd, implicdin prietenielucruri carelin de cisdtorie,sdnu fie prieteni! - Putefi sr comentafiultimele doui versetedin psalmul 50: ,rFi bine, Doamne,intru buniivoireaTa, sionului qi si se zideascrzidurile Ierusalimului/Atunci vei binevoijertfa dreptiifii, prinosul gi arderile de tot; atunci vor punepe altarul TIu vifei"? - sunt cuvinte pe care psalmistulle-a avut in vederein contextul existenfeilui. Noi le ?nfelegem fiind despreierarhie(respectivdespre ca cler) gi popor, Sionul fiind remplul din Ierusalim,iar Ieruialimul fiind cetatea care era Templul. Deci avem in vedereclerul, reprezentat in prin Sion,gi lerusalimul, reprezentat credincioqii rdnd. prin de cum explicafi cuvintelelui Anton pann: ,rcel ce-n altii Lege sare niciun Dumnezeu arett? nu - Adic6, dacdtu creziin Dumnezeu te de Legeata, intr-adevdr gi 1ii crezi in Dumnezeu. dacr pofi si fii oriunde,incr nu egti statomicin Iar credinfa care-oai. pe
I Hramul Mdn[stirii Br6ncoveanu la SAmbItade Sus estein 15 august- Adormirea de Maicii Domnului. l4

Arhimandritu I Pdrdan I Teofi i ,,Sdnu faci tot ce pofi" - aici poatecd searein vederecd omul ar mai putea face gi rele, cel pufin pdn6 la un anumit stadiu,pentru c6 sunt gi oamenicarenu mai pot facerele,ci suntstatornici bine. in ,,Sdnu spui tot ce gtii" se referdla faptul cd sunt gi lucruri pe carele gtii, darpe carenu-i bine sEle r6spindegti. - Cum ne diim seama ne afliim in ceeace Sfinfii plrin{i numesc ci ,,rivni nechibzuiti"? - Nu prea pofi sd-!i dai seamadecdt raportdndu-te o congtiinfi la strrind, consultdndu-te cineva,pentrucd oricine face un lucru oarecare cu crede c6-l face dintr-o rdvnd adgvdratd, rdvna nechibzuiti este atunci iar cdndfaci nigtelucruri carepods6-1i diunitoare.Pot s6-fifie d6un6toare fie qi gi altora.De exemplu,un post pesteputerile tale, care i1i impu{ineazd fie, capacitatea gdndireqi capacitatea acfiune, un post carete eptizeazd, de de e fbrdniciun rost.In Filocalie,de pild6, in ,,convorbirilecu pnrinfii din pustia sketic6"(Filocalia,vol. I), sunt date nigte cazuri de oamenicare au postit pestemdsuri gi caregi-auimpufinatputerilegi chiar au ajunss6 moarddin cavzd n-auprimit indrumarea fie echilibrafi. ci si - Se mai incearci de citre Biserica Ortodoxi realizarea unor aziluri pentru bitrAni, bolnavi, copii pirisifi? - Acum s-a inceput sd se faci lucruri de felul acestagi in Biserica ortodoxi; s-aufbcut gi inainte,pe l6ngdmdndstiri. Dar Bisericaortodoxi in general esteo BisericS mai mult lifurgicd,iar parteasocialS e a$adezvolnu tat6. cala a\i cregtini. - Care sunt criteriile dupi care noi putem si ne alegem un duhovnicbun? - Se gtifi c5 eu, c6ndnu eramduhoinic, tot md gindeamcd nu-gi fac duhovnicii datoria.Acum, eu despremine nu am impresiaci nu-mi fac datoria;dar altcevaconstat, nu numaide duhovnicibuni e nevoie,ci gi de c[ peniten{i buni. Degeaba un duhovnicbun,dac6nu e urmatgi nu e ascultat. e E greu s6-fi gisegti un duhovnicbun gi nu se prea gtiepe ce criterii. Poate !i-l descoperd cd Dumnezeu Eu am awt un duhovnic bun la mdnlstire, pe Pirintele Serafim Popescu; n-aveanume mare,Dumnezeusd-l odihneascd, aveao via{6 dar deosebitigi poatec[, din anumite punctede vedere, mai maredec0tal1ii, era socoti{imari. L-am considerat om care aveao armoniesufleteasci, un un echilibru...totdeauna ingiduitor, eraelastic.Zicea:,,Dragd, ce po!i, fb era fb ce-{i ajutd Dumnezeu",iar mie-mi convenea tare mult lucrul dsta,c6 nu-[i didea nigtereguli,nu te puneala osteneli. am frcut agagi a fost bine. $i l6

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

La r6ndul meu, $i eu ii indemn pe oameni a$a: sA se depi$eascdqi sd se ddruiasc[; pentru cd un cuvant de-al pSrintelui era gi acesta: ,,Sd te qi depdqeqti sd te ddruiegti". Mi l-a spusmie, o singurd dat[, gi bine cd mi l-a spus,c-apoi eu il mai spun qi altora. Cuv6ntul inseamnd,,sdte depdgegti prin credinfd qi sd te ddruiegtiprin iubire". $i astaesteo regulS foarte bund. Sd gtifi cd, dacdomul e sincer, il poate ajuta orice duhovnic, iar dac6, nu-i sincer,nu-l ajutd niciun duhovnic bun. - Este bine si fii naq la doi tineri care au mai fost cisitorifi gi triiesc impreuni pini la cununia religioasi? - Pdi, decAtsd-i lagi fbrd ndnag,poate c6-i bine... E greu de stabilit fiecare chestiune... in momentul in care primesc binecuvdntareaBisericii pentru a doua clsdtorie, sigur cd primesc Ai un ndnaqde undeva. - Fiecare om crede ci religia lui este cea adeviratl; totugio cum putem qti care estedreapta credinfii? De ce esteplcat sI treci la alti religie? - Drag6, noi credem, ca ortodocqi, cd adevdratacredinfd este credinla noastrd.Pe mine m[ intreabd,mai ales sectarii:,,Pdrinte,dumneavoastrice credefi, care-i credinfacea adevdrat6?"$i eu rdspund:credin{ain care sunt eu, cd daci aq crede cd alta-i adevdratd,, fi acolo. aq Criteriul ar fi cd in Biserica Ortodoxd e dreapta credinfd, or numai intr-un loc poate fi dreapta credinfd. Eterodoxie este la tofi care nu sunt ortodocai. Noi credem cd credinfa noastrd e credinla adevdratd.De altfel, s-au format gi nigte structuri, iar noi nu putem sd fim altceva decdt ceea ce suntemde fapt. Se puneaproblema c[ trec ortodocqii la sectari...S[ qtili cd niciun ortodox nu trece la sectari;acela care trece, nu e ortodox. CAndegti ortodox, nu pofi sd fii qi altceva. E pdcat sd treci nu de la o credinflla alta (de la baptiqti la ortodocqi, de exemplu, nu-i niciun pdcat, numai sE treac[), ci e pdcat sd treci de la ortodocgi la altd credin!5, pentru cbasta inseamndsd pir[seqti tot ce line de Ortodoxie: s[ pdrdseqti preoJia, Liturghia, slujbele Bisericii noastre, sd pdrdsegti cultul Maicii Domnului, cultul sfinfiloi, sd pdrdsegti r6nduielile Bisericii noastre,sd pdrbsegtiinvdfdtura Bisericii. Asta inseamndsd te lepezi de Ortodoxie. Or sd treci la ortodocgi inseamndsE treci de la pufin la mult, de la ceeace esteneadevdrat,nesigur, la ceeace este sigur qi adev[rat. - Care esterolul preotului in relafia muritor-Dumnezeu? - Este s5 mijloceascd,prin Sfintele Taine, pentru muritor, ca sd nu se piard6, sd nu ajung[ in iad. E o relafie de mijlocitor.

t7

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Care trebuie si fie relatia dintre un biiiat qi o fatl? - Sd fie o relafie cum e aceeadintre un frate gi o sor6. Atunci e foarte bine, nu-i niciun pericol. - Ce ne pute{i spune despre practicile orientale? Pot fi qi acesteao poartii spre mffntuire? -Dragd, m0ntuirea e in Hristos, nu existd mdntuire in afardde Hristos. Sfhntul Marcu Ascetul, in Filocalie (vol. I), are un cuv6nt: ,,Credinla neclintitd este un turn intdrit gi l{ristos Se face toate celui ce crede". Asta inseamnd cd credinfa noastrd ne duce in legdturd cu Domnul Hristos, iar cine-L are pe Domnul Hristo,s nu mai are nevoie de alte practici. Sfdntul Apostol Pavel, vorbind despre tdierea imprejur pe care unii o socoteauca spunecd in Hristos suntemtdiali imprejur. esenfialdgi necesarb, A te intoarce sau a te duce la practici orientale inseamnds6-L pdrdsegti pe Hristos, degi unii cred cd nu-L pdrdsescsau unii spun cd L-au gdsit pe Hristos in practicile orientale. Dar sd gtili cd ,,hristos" pe care l-au gdsit acolo nu-i Hristos cel adevdrat.Cei carc-L au pe Hristos n-au motive sd se ducd de la superior la inferior, n-au ce cduta acolo. Eu, dacd aq crede cd yoga mi-e necesari pentru mdntuire, ag face qi eu yoga. Or nu cred c6-i pentru m6ntuire. Dac6-L am pe Hristos, am totul. necesard $i apoi, pe Dumnezeu nu-L intdlnim prin mijloace tehnice. Rug6ciunea lui Iisus nu trebuie socotitd un mijloc tehnic, ci un mijloc de angajare. Or prin mijloace tehnice din acestea, prin exercifii nu pofi s6-L g[segti pe Dumnezeu. Dumnezeu Se descoperdcelor curafi cu inima: ,,Ferici{i cei curali cu inima, cd aceia-Lvor vedeape Dumnezeu" (Matei 5, 8). - Un tinir poate fi bun creqtin gi totodatl si fie un bun membru partidelor politice sau un bun legionar? al - Drag[, dacd-i creqtin cu adevdrat,nu poate fi decAtcregtin adevdrat. Poate sI lucreze spre bine unde crede el c6-i locul lui spre bine, dar sd gti{i cd angajdile acesteain afard de cregtinism poate cd cer compromisuri sau pun accentulpe lucruri care sunt impotriva cregtinismului. De exemplu, legionarii au ftcut mult caz de cregtinism, dar n-au gtiut Adicd ei purtau revolverul gi erau gata sI omoare gi sd trdiascd creqtinegte. i-au qi omordt pe cei care au uezvt ei c5 trebuie sd nu mai existe. Or nu pofi sb iei via{a cuiva, fiind cregtin. Cregtinii trebuie sd fie ingdduitori, infelegdtori, iertdtori, buni; trebuie sI poarte Crucea,nu revolverul. Sd vd spun ceva frumos, acuma mi-am adus aminte; sunt mai mult de treizeci de ani de-atunci, era Mitropolitul Nicolae Colan episcop la Cluj. A Rdmefi gi i-a zis inspectorului avut o problemd cu un cdlugdr de la MAndstirea 18

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

de la Culte: ,,Domnuleinspector,te rog sd te ocupi un pic de cdlugdrul acesta, c[ nu-l pot disciplina". Dar inspectorul zice: ,,De ce-mi spune{i mie lucrul acesta?!" $i mitropolitul rdspunde: ,,Pentru c[ dumneataporli sabia"; deci mitropolitul n-avea sabie. $i inspectorulrespectiv zice:,,Da, eu am sabie, dar el are Crucea, qi nu pot sd ridic sabia impotriva Crucii. Luafii Crucea qi-atunci l6safi-l pe mdna mea,cd am sabia". Deci nu se poatesd fii qi cu Crucea,gi cu sabia. - Ce seinfelege prin francmasonerie? -Dragd, uitali-v6 intr-un dicfionar,cd acolo scriece se inJelege... - Cum trebuie si luptim cu copiii, in familie, pentru educafia lor religioasl, fiindci ei totugi nu asculti? - Cam greu, fiindcd.pe cine nu te-ascultE,nu-l pofi ajuta. Pdrintele Arsenie zicea:,,Ajutali-md sd vd pot ajuta". pentru Teologie,m-am Eu, inainte de a merge sdprimescbinecuvdntarea dus la Mitropolitul Mladin, care atunci era profesor qi toatd lumea-i zicea ,,PdrinteleMladin". $i avea o carte mare pe masd,o carte groasd,iar eu l-am inkebat ce carte e. Era o carte in limba germand,nu mai mi-aduc aminte titlul; qi Pdrintele Mladin imi spune cd in cartea aceastase trateazdproblema cd omul estefiinfa carepoatezice ,,nu". SA gtifi cd dacdcineva zice ,,nu" in fala ta, cdnd trebuie sd zicd ,da", nu-l mai poli ajuta. Pofi s6-l ajufi numai pe omul care se lasd modelat. - Este plcat si participi la o nuntfl cu liutari, la restaurant? - Dragd, sunt nigte uzanle sociale care nu trebuie socotite toate pdcat. Sf. Apostol Pavel zice cd,,toate sunt curate pentru cei curafi" (Tit 1, l5). Dac[ tu egti curat, po{i s[ stai qi intr-un loc unde s-ar pdrea cd e ceva care nu se potriveqtecu credinfa ta sau cu convingerile tale. Insd gdndili-vd, de pildd, cd oamenii nu sunt toli la mdsurile la carese g[segteunul sau altul, gi atunci nu inseamnd cd ei trebuie sd se orientze dupd tine, ca sd fac6 lucrurile la mdsurile la careeqti tu. Tu insd, la mdsurile la care egti, te pofi cobori, dacd este cazul, la mdsurile la care trdiesc oamenii, frrd sd fie p6cat. Gdndi{i-vd la pilda cu fiul risipitor: c6nd fratele fiului risipitor a venit de la cdmp qiaauzit cdntecegi jocuri, nu voia sd intre. S-a interesatdespre ce-i vorba, pentru cd a auzit c6ntecegi jocuri (cf. Luca 15, ll-32). P[i, dacd nu trebuia sd fie, de ce erau?Aqa cd totuqi lucrurile trebuie privite cu un pic de ldrgime. - Cum se explici faptul cio atunci cAnd postim qi citim Psaltireao avem necazuri mai multe gi lumea se rizvriteqte asupra noastri? l9

Arhimandritul Teofil P drdian

* Nu qtiu dac6-i chiar aga...Cred cd gi in alte vremuri e la fel, numai cd zicem noi c5 dacd-i post, de-aia se int6mpli aqa;ins[ necazuri pot sd vini qi in alte vremuri. Mai mdrturisesc unii cd in wemea postului se rdscolesc necazurile. Poate cd vrdjmaqul e mai mult la lucru sau noi suntem mai sensibilizafi, sau nu mai avem rezistenla pe care trebuie s-o avem gi ludm in seaml nigte lucruri pe care in alti vreme poate nu le ludm atdta in seamdgi nu le raportdm noi cum trebuie. - Daci ura esteun picat, estepicat si urigti riutatea gi ura din jur? - Nu. Rdutatea e bine s-o urdgti. ,,Nedreptateao urdsc qi o disprefuiesc,dar LegeaTa o iubesc",zigepsalmistul(Ps. 118, 163).Adicd noi nu-l urdm pe fbptuitor, ci ur6m rdutatea in sine. Dacd e legati rdutatea de fXptuitor, il dorim bun gi nu-l urdm, nu-l indepdrtdm, dar rdutateain sine o urdm gi nu vrem sd existe, nici la noi gi nici la altul. - Cuziin picatul mf,ndriei daci dispre{uieqti ura qi riutatea din jur? - Nu, cum sd caziin p[catul m6ndriei? Pdi atunci nu mai faci nimic! Doar posibilitatea de a te mdndri e gi c6nd faci, qi c0nd nu faci. - Un om, cu cAt e mai aproape de Dumnezeu, igi di seama de piicltoqenia sa. Eu sunt la inceput, deci, daci mi pot liuda cu ceva, mii pot liuda cu picatele gi cu neputinfa mea. - Apdi, sd nu te lauzi cu pdcateleqi cu neputinfa! - S-a intffmplat ca, dupi ce am gindit sau am flptuit un picat, si mI rog qi si simt ci nici micar nu aS avea acest drept, aqa de cizut mI sim{eam. Mi-era efectiv ruqine gi mi se pirea ca o neru$inati indrizneali si mi rog; totuqi m-am rugat, cu gAndul ci nu trebuie sI cad pradl deznidejdii. Am picituit sau nu? - N-ai pdcdtuit, sd te rogi qi mai departe! - Existi viafi qi pe alte planete? - Nu gtiu, eu cred c[ nu. - Ce credefi ci l-a flcut pe Nietzschesi exclame: orDumnezeu este mort"? - Pdcatele lui! - Considerafi cI este bine ca qi un preot si fie lflngi cei bolnavi in spitale, sii-i ajute cu cuvf,nt sfflnt, sl-i spovedeasciin perioada sirbitorilor gi in alte zile? $tiu ci ei igi doresc foarte multo in special cei cu boli grele. 20

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

considerafi cr ar fi bine ca preofii si iasi cu cirtile sfintepe cimp gi si faci rugiciuni pentru ploaie?cffnd eram copil, eu gtiu ci aceit lucru se fiiceaqi ploileveneau vreme. la - Dragd,sepoategi acum,nu-i nicio opreligte! - Vi s-aupus o mulfime de intrebiri! Sfin{ia voastrii ce intrebare afi aveapentru noi? - Dacdsuntelioamenicumsecade. - in ce condifii credeficI ar puteaavealoc unirea dintre celedouii Biserici,Ortodoxi gi Catolici? - unirea o faceDumnezeu. cobor6ndu-Se,ames,,cdndcel Preainalt, a tecatlimbile, atuncia despdrlit neamurile; cdnda imp6r{itlimbile celede iar foc, intr-o unire pe tofi ne-a chemat"(condaculpogordrii Sfrntului Duh). Noi credem unireasefdceprin puterea Dumnezeu. puterea c[ lui Prin omului se face depdrtarea. mine m-a intrebat cineva dacd er:,cred cd sunt Pe diferenfemari intre catolici gi ortodocai. nu-s mari, $i-am zis c6 diferenfele dar sunt organiza[i diferenfe, incdtdiferenlele pe aga mici devinmari. - cum pofi persevera dreaptacredinfr ortodoxr, in situafia cflnd in egtinevoit si triiegti mai mulfi ani in striinitate, in afara rugrciunii? - In strdindtate cam greu.. zicea pdrinteleArsenie cd acolo-i mai e . pentrutrup, iar aici, pentrusuflet.pdi, ce-fi alegi! bine - tn toate religiile se spune ci Iisus Hristos este,gi va Ii Mintuitorul. Deci, daci oamenii qtiu, de ce continur si fie adepfii acelorreligii qi nu devindrept-credincioqi? - Dragd", dacdomul e formatpe o idee,greuigi schimbd ideeain care segdsegte; pentrucr ideile aducstructuri,iar diferenfele suntat6tpe idei, nu cdt pe idei intrupate,pe structuri.Iar cdnd egti mulfumit cu ceeacJ ai, nu mai cau{ialtceva. : Daci un om susfineci are credinfi, dar nu obignuiegte meargii sr la sfinta Liturghie, semai poatespunedespre'acesta are credinfi? ci - Nu! sd gtifi cd eu,pe cei carenu vin la biserici,nici nu-i socotesc la oamenicredincioqi. chiar vin unii gi zic: ,,pdrinte, eu fac astagi asta,md dar rog dimineala gi.seara, rog acas6...". md Nu-s mullumit! pentrucd ceeace faci acasd e ce'ea se face la bisericd,aqaincdt a nu mergela bisericd nu ce esteun fel de lep6dare Ortodoxie. d9 Eu nici nu staude vorbdcu cinenu mergela bisericd... Primaintrebare pe care o pun la spovedit(dupdintrebIrile obignuite:cdnd te-ai spovedit
2l

Arhimandritu I TeofiI P dr di an

ultima datd", dacdai avut canon...)este: ,,La bisericd mergi?" Dac[ zice: ,,Nu merg", nici nu mai stau de vorbd cu el; ii zic dacd vrei s5 spui ceva, spune, dar sd qtii cd n-am ce vorbi cu tine, dacd nu mergi la bisericS. $i-i spun de obicei ce inseamndsd meargd qi ce inseamndsi nu meargd. A venit unul, nu demult, gi-l intreb: cdnd ai fost ultima datd,la bisericd? ,,Acum opt ani. - Mdi, chiar opt, n-or fi trecut numai gapte?- Nu, pirinte, cE de cAnd m-am cununat, n-am mai fost." Adicd el qtia cd s-a cununat acum opt ani. Ei, cu unul ca dsta nu ai ce face! int0i trebuie sd meargdla bisericdgi dup[ aia sd vind sd-l ajufi. - Ce trebuie sI-i ofere-unpirinte copilului siu, pentru ca acesta fie crescut in frici de Dumnezeu? si - Exemple. Exemple bune, exemple de religiozitate. in viafa de familie, in general, sunt niqte lipsuri, in sensulcd cei mai mulli cred cd viala de familie este o via{d in care chestiunea religioasd este o chestiune particulard. Or in viaja de familie nu existi nimic particular. Nici gdndurile, ai putea sd zici cd nu-s particulare. Toful trebuie sd fie impreun[, al tuturor, aqaincdt in familie trebuie sI fie pusd in valoare gi credinfa religioasd. ,,LJnireacredinlei gi impdrtdgirea Sfhntului Duh cer6nd, pe noi ingine gi unii pe alfii gi toatd viafa noastrd lui Hristos Dumnezeu sd o ddm", sunt cuvinte care se spun la Liturghie gi la Cununie. De ce qi la Cununie? Pentru cd sunt importante pentru cei care se cununl qi pentru cd gi viafa cregtind trebuie s5 fie un fel de Liturghie. Nu se poate socoti cd omul igi implinegte datoria atunci cdnd, pentru a se ruga, se separ[ de celblalt, ci trebuie sd se roage impreund (dacd nu se poate totdeauna,cel pufin din cdnd in cAnd,dar c6t sepoatemai des)qi s5le dea gi copiilor exemplede rugdciuneimpreun[. Zoica Lafcu are o poezie, ,,Ectenie", Si zice intr-un loc: ,,Cdndplecdm genunchii, seara,am6ndoi". Dar ia si v-o spun pe toatS: Ectenie de Zorica Lalcu Pentru ca iubirea noastrd sd-nfloreascd Albd cum e crinul Bunelor Vestiri, Pentru ca mlddila dragostei sd creascd Plind de miresme,dulce de rodiri; Pentru ca din neaua grea de peste iarnd Rod de viald caldd iardsi sd legdm, Pentru ca lumind peste noi sd cearnd, Domnului sd ne rugdm. 22

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Pentru ca sd-$i verse binecuvAntarea, Ca un mon de vdnturi line, peste noi, Pentru ca tn suflet sd-I simlim chemarea, Cdndplecdm genunchii, seara, amdndoi; Pentru ca-n iubirea Lui sd ne-mpreune, Cdnd, cuprinqi de patimi, numele-I strigdm, Pentru ca-n veciaLui sd ne cunune, Domnului sd ne rugdm. Pentru ca belqugullarinilor grele Sd nefacd traiul rodnic Si umil, Pentru ca rdsfrdngeri din surds de stele Sd sclipeascd-nlacrimi ochii de copil; Pentru ca sudoareasd.ne miruiascd $i-n lumina morlii vihya s-o cercdm, Pentru ca din muncdpacea sd rodeascd, Domnului sd ne rugdm. Pentru ca-n multrimeatndurdrii Sale insuSi sd-$ipogoare pasul cdtre noi, Pentru ca sd-I ducemsuJletultn cale, Cu miros de smirnd qi cu ramuri moi; Pentru ca-n lumina alb-a diminelii, Din strdnsoareacdrnii sd ne dezlegdm, $i-ntr-un pas sd trecempragul larg al vielii, Domnului sd ne rugdm. - Atunci cind ne cuprinde deznidejdea, ce putem face pentru a iegi din aceastiistare? - Nu putem sd facem altceva decdt sd ne angajdm in fapte care inmulfesc nddejdea,in fapte care inmu[esc credin{a. Trebuie sd tragem de noi... Adici nu trebuie sd ne l6sdm Braddunor porniri spre rdu, cdci de multe ori pomirile acesteasunt rezultatul fie al neglijenlei noastre,fie al unei viefi care nu favoizeazd,binele. Pdrintele Serafim Popescu,de la noi de la min[stire, Dumnezeu s6-l odihneascd,zicea ,,Mul1i dintre oameni igi trdiesc o parte din viafd ca s6-gi fac[ greu de supoilat cealaltd parte aviefii". Noi suntem gi rezultatul vielii pe care am dus-o; fiecare dintre noi insumdm in noi toatd viafa noastrd, iar dacd" viafa noastrd a fost negativd, atunci gi stareanoastrde negativd, e cu scddere.$i in cazul acestanu putem

23

Arhimandr itu I Teofi I P dr di an

face nimic... decdt,cu efortul de care mai suntem capabili, sd incercdm sd ne pe depdgim noi inqine. .- $tiind ci Satana se arati qi sub formi de inger al luminii (cf. II Corinteni LL, 14), cum se poate face distinc{ia intre un gind de la Dumnezeugi un gf,nd de la Satana? ,.' - Gdndurile de la Dumnezeu sunt confoflne cu voia lui Dumnezeu. Mai int6i de toate, nu trebuie sd avem incredere in mintea noastrS,iar in al doilea rdnd. trebuie sd ne verificdm sdndurile cu o constiintd str[ind. superioardconqtiinlei noastre. - Vorbifi-neo vI rugim, despre Sfintul Apostol Pavel. De asemenea, qi despre Sfintul Apostol Ioan: despre virtufile pe care le avea el qi pentru care era mai iubit de citre Mflntuitorul decit ceilalfi ucenici. - Noi nu qtim de ce l-a iubit Mdntuitorul pe Sffintul Ioan Evanghelistul mai mult decdt pe ceilalfi... Probabil era mai ascultdtor,mai gata de a implini voia Lui. Nu avem de unde sd gtim, pentru cd nu avem niqte mdrturii ale Evangheliei sau ale contemporanilor1or. In ceeace-l privegtepe Sfhntul Apostol Pavel, el iqi manifestdanumite virtuli, anumitecalitSli in ceeace scrie el. De exemplu,cdnd zice: ,,O, copiii mei, pentru care sufir din nou dureri ca de mamd, pdndce va prinde Hristos chip in voi" (Galateni 4, T9), arctd angajarealui fa![ de credincioqi, fafd de Domnul Hristos, pentru credincioqi, prin credinciogi. Sau cdnd zice: ,,!i-l trimit pe el, chiar inima mea" (Filimon I, l2), aratdcd se identificd cu omul pe care il recomandd.DacI citim Noul Testamentcu gdndul de a descoperi calitSlile Sfdntului Apostol Pavel, ne putem da seama de calitdfile lui, aga cum reies din Sfdnta Scripturd. - Spunefi-ne ceva din viafa dumneavoastrl. - Dragd, din viala me4 ce s[ vd spun?...Am dus o viald despre care acum, la bdtrdnefe,pot sd zic cd a fost o viaf[ frumoasS,o via!6 luminoasd,o viaf[ in legdturd cu Dumnezeu, cu credinla in Dumnezeu, cu slujba, cu bucuria din credin!6... N-am cevadeosebitsd spun. gcoaldspecialdla Cluj, timp de cinci ani, intre 1935-1940 Am fbcut o (eu sunt nevdzdtordin copil6rie). Apoi am intrerupt doi ani gi am reluat la Timigoara, la un liceu de vdzdtori, pe care l-am terminat in 1948. Am urmat Teologia la Sibiu, intre 1948-1952,rar din 1953 sunt la mdndstire.G6ndifi-v6, chiar de la 1 aprilie! E ceva,nu? M-am dus o datd cu pdcdlelile! A fost frumos, a fost bine, m-am fbcut c6lug6r in anul in care m-am dus acolo, in 15 august; dupi gapteani, am fost hirotonit diacon; amstat23 ani diacon gi am fost hirotonit preot acum I I ani. 24

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

A fost frumos,a fost bine, ce se spun artceva? Nu gtiu ce-orspunecei care-orzice cevadespre mine la inmormdntarea mea...Mai zilele trecuteam fost la Floreqtiqi a vorbit un pdrinteacolo; dup[ ce-amtinut eu o predicd,a vorbit despre mine;qi i-am zii cdeun-a$fi vorbit agadespre mine. - cum trebuiesi fini posfurun om suferind sauun cop'in cregtere? - cum poate.Un om suferind,in orice i iJl"gat, fiindcdboalae "ur,

gdtesc singuri.

insa cei i:"*ilili.,:l*m :iflT;1ffiillf ''-;il ;;; impotriv', l,il In privinfa postuluie,.,r.roi mai
elastic,mai alespentrucei carenu_gi

- sfinfii pe care i-a cinstit qi ra care s,a rugat cregtinurin^timpul viefii, deci sfinfii o9-rotifll, ...oi au dupi .. creqtinur? ajuti il si treaci prin vlmile vizduhului? -o-""" - Da, il ajutd.Acuma,cu vimile vdzduhului e cd cd-L purtrm pe DomnurHristosin noi, gi-afunci o treabd, noi credem nu ,r" .rt" fricr de vdmile -je vdzduhului, pentrucd dacde Hristos fug dru;; ,roi. cum spune r'ror, rugdciunea mubumiredupd Sf6nta_impafte$;re? de ,iu a, foc sd fugd de mine tot lucrul r6u, toatd iatima". saui ,,s[ invie numnezeu gi sd se risipeascd vrdjmaqii Lui"; sau:,,c6ndTe-ai'pogo rartia-ou.t., cela ce eqti via[a ceaftrd de moarte, afunciiadul l-ai o-orai.u ,t aru.ir"u dumnezeirii,,. Asta inseamnlcd qi in noi nimicegte Dumnezeu iadul. Asta, cu vrmile vdzduhului, o chestiune e mai mult aga,de explicafie, a unora' ca sd se pundin evidenfd unelep6cate, unele."1". or, in realitate, eu credcd dacd omul s-al[sat o datddepdcate estecu Domnul gi Hristos,nu mai vine niciun dracs[ seapropie. Nici ia vemi, nici in atteparte. - ce pirere avefi despre legea rui Moise, a fost ea o rege exageratli?De exempru,legeatalionurui: ,,Dinte fumru dinte qi ochi pentru ochi" (Ieqirea21r24). : . A fost o lege.care pe afunci,in special era pentrua seinldturarelele. Adicr omul nu trebuia.neapdrat piaiaeun s[ ochi,'dec6t in scosun ochi; in cazul acesta,legea era prohibitiva, in masura carea nu era pedepsitoare. Adic[, dacdeu voiam s6nu-mi scoati cineva un ochi,nu scoteam eu un nici ochi'-Agaa fost dafdlegeaatunci,pentru vremeaaceea. Acum e mai multd ingdduinf[,dar oameniirac rele...'c6teodatd, poatev4 ar rvelv cd,Qr frbine sd li se aplice o
lege mai drdstici.

- Ne putefi spunece esteadevirul? - Pdi, qi pe DomnulHristosL-a intrebatpilat ce esteadevdrul. 25

Ar himan dritu I Teofi I P dr di an

AdevSrul esteHristos: ,,Eu sunt Calea,Adevdrul qi Viafa" (Ioan 14, 6); qi Evanghelia Lui, bineinfeles.,,Cuvdntul Tdu esteadevdrul" (loan 17, l7), a spus Domnul llristos in rugdciunea dinainte de Pdtimire, iar noi spunem aceasta rugdciunile pentru cei rdposafi. in - Toate virtufile, cum sunt smerenia, iubirea, rugEciunea, sunt daruri ale lui Dumnezeu, ceeace inseamnl ci dacl Dumnezeu nu i le-a dat cuiva, acela,oricflt s-ar strldui, tot nu le are. $i atunci, ce poate face omul? - Nu se poate ca Dumnezeu sd nu dea ceea ce vrea El sd aibd omul. Dumnezeune d5 acestedaruri gi virtuli, dar gi cu osteneala omului. Omul are in fiinla lui nigte capacit61i... exemplu capacitatea a iubi, insd ea trebuie de de organizatd, trebuie ordonatd.Porunbane face sd salvdm iubirea, pe care noi o avem,ins6, dacde impdtimit[, nu e organizatddupd porunca lui Dumnezeu. Sfhntul Maxim M5rturisitorul, in Capeteledespre dragoste (Filocalia, vol. I!, vorbegte despre trei feluri de dragoste: dragoste dupd poruncd, dragoste fireascd gi dragoste impotriva firii. $i zice cd dragostea dupd poruncd o au cei nepdtimitori. Silinfa de a fi nep[timitor pune in valoare virtutile gi reglementeazd, capacitatea a iubi. Cel ce pe unii ?i iubeqte,iar de pe alfii ii urdqte,cel ce pe acelagi uneori il iubeqte,iar alteori il urdqte,cel ce pe unii ?i iubegte mai mult, iar pe alfii mai pu{in, zice Sfbntul Maxim Mdrturisitorul cd incd nu implinegte porunca lui Dumnezeu, Care spune s6-l iubeqti pe aproapeletdu ca pe tine insufi. Binein{eles, acesteasunt chestiuni de vdrf... Domnul Hristos ne dd porunci, ne dd principii, pe care noi le implinim dupd puterea noastrl qi n[ddjduim la mila lui Dumnezeu. Ceeace nu putem noi, la mdsurile noastre,poate Dumnezeu gi completeazd"El ceea ce nu putem noi. In orice caz, dacd suntem hotdr6fi pentru bine, Dumnezeu ne ajutd, ne dd darul acesta. - Spunefi-ne ceva despre acel mare pirinte Arsenie Boca. - Pdrintele Arsenie Boca a fost un om care prin nagterea fost inzestrat cu niqte calitd\i pe care, dacd cineva nu le are, nu le poate dobdndi. A fost o personalitateputernicd, cu nigte daruri de la Dumnezev, pe care le avea in mod deosebit fa!6 de alfii. La acestea,s-a addugatcultura lui, care n-a fost numai teologicd, ci a fost qi o culturd laicd bine pusd la punct, inclusiv cu cunogtinle de medicind. Acel cuvdnt de ordine pe care l-a spus el: ,,Oxigen, glicogen, somn, s6-!i pdstrezi hormonii qi sd ai concep{iede vial6 creqtind" aratd cd,avea cuno$tinfede medicind. Avea in vedere frzicul omului, pentru cd omul e o fiinfd psiho-fizici qi nu poli sd neglijezi fizictlJ in favoarea sufletului, intre suflet gi trup existdnd un raport direct proporfional. DacE vrei s[ ai un suflet care inlelege, care se angajeazd,, trebuie sI ai gi partea pusd in rdnduiald. Iar pdrintele aveain vedere lucrurile acestea. ftzicd" 26

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

in Pateric se spune: ,,ii a3ungecdlugdrului, de va fi nevoitor, un ceas de somn pe noapte". Sd qtili cd eu, dacd l-ag intdlni pe pdrintele cate a zis vorba asta,i-ag spuneci n-are dreptate.$i Pdrintele Arsenie ziceacd trebuie cel pufin $aseore de somn continuu pe noapte. Sunt nigte lucruri de care te izbegti... Sffintul Moise Arapul spunea cd s-a pdgubit mai mult din multa priveghere, din multa osteneald gi din pu,tina mdncare decdt din mdncare sd multd qi din somn mult. Pentru c6, tot for,tdndu-se doarmd pufin, a ajuns in situalia sd nu mai poat6 dormi gi cerea de la Dumnezeu pufin somn. Aga cd trebuie o dreaptd judecatd, un echilibru in toate. Numai a$a se poate ajunge unde trebuie sd se ajungd. Iar Pdrintele Arsenie avea acest echilibru, aceastd conqtiinf[. De exemplu, cineva a venit la el gi i-a spus: ,,Pdrinte,nu qtiu ce se intdmpld cu mine, cd am ?nceputsd uitz', asta fiind in vremea postului, cdnd fbceauniqte nevoinfe.$i pdrintelei-a zis;,,M6, mai incet cu postul!" De ce?Pentrucd iqi dddeaseamacd existd o legdturdintre trup gi suflet. Pdrintele avea o putere de sintezd deosebitd, o putere de pdtrundere deosebitd.Poate cd uneori era spontan qi risca anumite afirmalii pe care le ftcea, dar in orice caz, avea curajul acestaal opiniei, pe care nu l-am intdlnit la alli oameni, Ia allt cilugdri; cunogtinleteologice am mai intdlnit. Mie, de exemplu, mi-a spus Pdrintele Arsenie, personal, odatd, cdnd am fost la el: ,,Bagdde seamd:cunoqtinleteologice pot avea gi necredincioqii. insd nu acesta e lucrul de cbpetenie, ci lucrul de cdpetenie este trdirea religioas6". $i mi-a adus aminte, atunci, de un cuvdnt din slujbele noastre - sd qtili cd eu lin foarte mult la slujbele noastre-, qi anume prima catavasie de la indl1areaDomnului: ,,Cu dumnezeiesculnor fiind acoperit gdngavul - e vorba de Moise -, a spus Legea cea scrisl de Dumnezeu. Cdci scutur6nd tina de pe ochii minfii, vede pe Cel ce este Si se invafd cunoqtinla Duhului, cinstind cu dumnezeiegticdntdri". Deci cdntdrile lui Moise au venit dupd ce gi-a cur6{it tina de pe ochii minfii-qi a invdfat cunoqtinfaDuhului, dup[ ce a fost invdluit cu dumnezeiesculnor. Asta este calea cea adevdratd, cdnd ai ajuns sd ai o experienfda intdlnirii cu Dumnezeu, cdld ai ajuns s6 te uimeqti de Dumnezeu.Pentru cb spune Sfdntul Isaac Sirul: ,,Incd nu L-a cunoscutpe Dumnezeu cel ce nu se minuneazdde Dumnezeu". Dacd nu te minunezi de Dumnezeu, incd nu L-ai cunoscut pe Dumnezeu; qi-atunci, cdntdrile tale (9i cele pe care le cAnfi, gi textele pe care le citeqti) de fapt nu sunt ale tale, ci sunt ale altora, spubeqi de tine, cu participarea cdti o poi avea.Or, c6nd ai ajuns sd te minunezi de Dumnezeu, atunci izbucnegti din sufletul t[u cdntdri realizatede Duhul Sfhnt, Care estelucritor in tine; sau cintdrile de la sfintele slujbe,pe carele cdnti, qi textelepe carele citegti sunt izvordte din sufletul tdu.

27

P Teofil drdian Arhimandritul De pild[, in Filocalie, in volumul al IV-lea, este o scriere despreAwa Filimon, in .ute ucenicul il intreabd cum se face cd dintre toate cdrlile Scripturii cel mai mult citeqte din Psaltire. $i el zice:,,Frate, atdta dar a pus Dumnezeu in sufletul meu, din psalmi, inc6t sunt ca 9i cdnd eu aq fi autorul 1or". De multe ori m-am gdndit la cuvdntul acestaal Awei Filimon qi am zis c6 gi pentru mine, doi psalmi sunt de parc6 eu i-ag fi fbcut: Psalmul 22: pattea unde se ,,Domnul este pestorul meu..." gi Psalmul I02, mai ales in mare bundtateaLui ipntr.' ,,Cdt esie de departe cerul de pdmdnt, atdt e de (bumnezeu) spre cei ce se tem de Ddnsul.l Cdt e de departe rdslritul de apus,atdt a depdrtatEl de la noi fbr[delegile noastre./Cum miluieqte un tatd pe copiii sdi, aga-i miluieqte Domnul pe cei ce se tem de Ddnsul". Partea asta imi place cel mai mult, parc| aq fi fbcut-o eu. Dar n-am fbcut-o, am impropriat-o. Acesta este rostul nostru, de a ne impropria primit-o gi -i-ucuvintele pe care le spunem,c6ntdrile pe care le cdntdm. atras atenfiu ur.rpru acestei alcdtuiri de la indllarea Or iarintel. -i-u Domnului: ,,Cu dumnezeiesculnor fiind acoperit gdngavul - Moise adicd-' a spus Legeacea scrisd de Dumnezeu", deci numai dupd ce a fost invdluit cu nor, cu Duhul Sfhnt; ,,Cdci,scutur0ndtina de pe ochii minlii, vede dumnezeiescul pe Cel ce este- pe Dumnezeu, cdciDumnezeua zis: <Eu sunt Cel ce sunb>" qi se inva16cunogtinfaDuhului, cinstind cu dumnezeieqticdnt[ri". ' A$a a fost pdrintele, un om care s-a impus in congtiinfa oamenilor prin personalitatealui. Adicd noi nu putem fi Pdrintele Arsenie, pentru cd nu uu.- calit6lile pe care le-a avut el de la Dumnezeu. Cultura noastrd teologicd sau viafa pe care o ducem nu ne-a adus la mdsurile aceleape care le-a avut pdrintele prin inzestrarealui. -Sibiu, c6nd am mers eu la Teologie, era arhiereu-vicarun pdrinte, La Preasfinfitul Teodor Scorobe!, un om tare cumsecade,un om bl6nd, un om linigtit. Mie-mi plScea tare mult de el. $i, cdnd m-a prezentat pe mine Mitropolitul Mladin (Pdrintele Mladin de atunci) ca un candidat la Teologie, i-a spusPreasfinlitului cd sunt fbrd vedere. $i Preasfinlitul zice: ,Nu-i nimic, dd Dumne zeu alte daruri". Aqa a fost de m0ngdietor cuvdntul acesta al Preasfinfitului pentru mine ! la sibiu - care $i odatd, vorbind cu Parintele Dumitru c6lug6r de glumea qi zicea cd noi suntem cdlugdri frcufi, dar el e nSscutcdlugdr, c[-1 Iheama Cdlugdr din copildrie -, am zis: oare prin ce osteneal6 a ajuns asta sufleteascd?$i Pdrintele C61ug6rzice: ,,Prin Preasfinlitul la aqezarea osteneala lui Dumnezeu, cd aqa l-a l6sat Dumnezev". Adicd dacd ili dd Dumnezeuun dar, acela e un dar pe care il ai qi il foloseqti; dar dacd nu-l ai de la Dumnezeu in mod special (pentru c5 Dumnezeu nu are cu tine
2 Iegirea3, 4.

28

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

planul pe care-l are cu cel cdruia i-a dat darul), nu pofi ajunge si dobdndegti darul prin niqte mijloace, oricare fi-ar fi osteneala. Pentru c[ noi, de obicei cand Ii slujim lui Dumnezeu,nu-I slujim ca s[ ne dea un dar oarecare, ii ci slujim lui Dumnezeupentru cd ,,cu wednicie gi cu dreptateeste a ne inchina Tatdlui qi Fiului gi Sfdntului Duh, Treimii celei de o fiinfd qi nedespdr,tite" (Liturghia sffintuiui Ioan Gurd de Aur). Prin urmare, ii sluiim lui Dumnezeu pentru cd aqatrebuie, pentru cd nu putem sd nu-I slujim lui Dumnezeu. rar darurile vin dacl vrea Dumnezeu, unde gi c0t qtie Dumnezeu. Aga cd Pdrintele.Arseniea avut o inzestrarenativd deosebitd. - Despre minunea de la Lanciano... - Nu qtiu nimic, aud pentru prima datd. -...un cilugir s-a indoit de PrefacereaDarurilor in Sfintele Taine gi acestea s-au preficut .in singe qi carne, rimflnind pinr azi sub aceasti formi. - Mai sunt istorisiri din acesteagi in Pateric. - Daci minunea e autenticii, atunci de ce noi, ortodocqii, nu ne putem impiirtiqi din acelagipotir cu ei? Drag[, Biserica intotdeauna a fost exclusivist[, adicd nu a considerat cd qi in altd, parte sunt darurile pe care le are ea. Din cauza aceasta ingiduie, poate dintr-o iconomie oarecare,fiindcd am ajunge s6 nu nu prefuim Tainele noastre, dacd prefuim Tainele altora. cred c6 acesta estemotivul, dar nu putem nici sd fim exclusivigti qi sd zicem cd acolo nu se intOmpld Prefacerea...degi nu putem nici sd afirmdm lucrul acesta, pentru cd' dacdnu-l afirmi Biserica, nu-l putem afirma nici noi, sau, dacd-l afirmdm, e o p[rere personal[. - Dupi 1989 au pltruns foarte multe sectein fari. Ce credefi ci ar trebui ficut pentru ale zriltt calea cea dreapti? Ar trebui oare si facem qi noi adunrri ca ei sau si ieqim la propoviduire in afara bisericii? Ag vrea sI indica,ti maimulte solufii. - Solufia este asta: sd fim ortodocqi cum trebuie gi s6 putem si-i convingem gi pe alfii sd fie aqa.Eu am spusmai inainte c6 de la ortodocai nu merge nimeni la sectanfi. Cineva care-i ortodox cu adevdrat gi trdiegte ortodox nu poate sd fie altceva decdt ceeace este; iar cei care nu au o tr6ire ortodoxd autenticb,aceiapot sd ajungl qi in altd parte. Sa gtili c6-i rnai.greu sd fii ortodox decdt sd fii sectar,fiindcd un sectar zice c6-i mdntuit gata gi cd nu mai trebuie s[ posteascd(dec6t c6nd vrea el), c[ nu trebuie sd facr anumite lucruri. $i bineinfeles c[ e mai comod aqa,iar oamenii ajung mai ugor acolo dec6t unde li se spune cd trebuie sd posteqti 29

A r himandritu I Teofi I P drdian

miercurea gi vinerea, cd trebuie sd postegti in Postul Pagtilor qi in celelalte, cd trebuie sd mergi la bisericd $.a.m.d.Noi nici nu trebuie sd facem altceva decdt ceeace facem: sb ne implinim datoriile, acolo unde suntem,qi sd trdim o via[d autentici ortodoxd; pentru noi, aceasta esteesenfial. oamenir, dacd"pot sA invele un lucru, este cE credin{a noastrd $i ortodox[ este credin]a mogilor gi a strdmoqilornogtri, credinfa domnitorilor, care au fbcut at6tea mdndstiri, credinla Sffintului Constantin Br0ncoveanu, care s-a jertfit pentru Hristos; iar a renunfa la aceastdcredinfd inseamnd a renunla la tot ceeace fine de credinld qi de neam - Ce si facem atunci cind nu ne putem ruga? - Sd incercdm totugi sd ne rugdm sau sd agteptdmo vreme cdnd putem s5 ne rugim. - Am auzit de foarte multe ori ci cea mai mare filosofie este sI te gffndegti la moarte. Personal, gindind la aceasta,ajung la deznldejde. Deci cum trebuie si ne gindim la moarte, astfel incit si ne zidim? - Sd qtili cd,, dacl-i filosofie sd gdndegti la moarte, e mai mare filosofie sd gdndegtilavia[d,.Filosofia s6 gdndeqti moarteestein sensulc[ la nu trebuie sb ne lipim de lucrurile plmdntegti mai mult decdt estenecesar,sd nu cdutlm o afirmare a lor peste trebuinfS. Acesta este rostul filosofiei acesteia,a gAndului la moarte. SAqtili c5 eu nici nu md pot gdndi la moarte!Nu gtiu unde-oi ajunge... la' bine ajung, in orice caz! De ce cred cd ajung la bine? Pentru mila lui Dumnezeu,dacd-ivorba, nu pentru faptelemele. La noi la mdndstire,Pdrintele Serafim ziceacd Dumnezeun-are pe nimeni de pierdut. Dacd vrea omul sd se piardd, se poatepierde, dar Dumnezeunu vrea sd-l piard6. $i cred in cuvdntul spus de Pdrintele Arsenie: ,,Iubirea lui Dumnezeu fa[d, de cel mai mare pdcdtose mai mare dec6t iubirea celui mai mare sfrnt fald de Dumnezeu". Insd metodele de imbundtdlire qi de gdndire duhovniceascdsunt diferite, nu putem sd folosim aceleaqimetode,pentru cd nu se potrivesc cu noi. De pild6, undeva se spune cd un sfint, un pdrinte din Pateric, zicea cE toat[ lumea se mdntuieqte,numai el nu se mdntuiegte.Nu cred cd e corect sd spui lucrul acesta,pentru cd mdnfuirea nu atdrrrdnumai de om, ci atdrnd gi de Dumnezeu, e gi Dumnezeu la lucru in mAntuireaomului. Eu cred cd se vor mdntui mult mai mul{i decdt credemnoi cd se vor m6ntui. Important este sd avem incredere in bundtatealui Dumnezeu qi sb-I slujim lui Dumnezeu,pentru bundtateaLui. $i atunci, nu avem motive sI ne gdndim la moarte, ci avem motive sd ne gdndim la bundtatealui Dumnezeu, la rai, la viata vegnicd...Dar qi in acest fel, tot ne dezlipim de lucrurile qi acestea nu mai linem aqade mult la ele, ca necredinciogii. 30

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Iar in ceeace-l priveste pe pdrintele acela, care ziceacd numai el nu se mOnfuiegte, cred c6"avea dreptate, adicd n-avea dreptate sd-L nedreptdnu pe Dumnezeu. Insd era metoda lui, e o metod6 pe care o folosea el, leascd dar care nu se potrivegte cu ceea ce credem noi gi cu ceea ce gdndim noi despre mdntuire. Personal, cred c[ mdntuirea este o chestiune care trebuie urmdritd prin legdtura cu Dumnezeu, prin slujirea lui Dumnezeu, nu prin p[rerile noastre despre m6ntuire. Aqa cd, dacd nu md gdndescla moarte qi md gdndesclaviald, tot md gdndescla ceva care md ajutd. - Pentru a dobffndi triirea la sfintele slujbe qi la ruglciuni, ce trebuie si fac? Mi lupt si respect legile lui Dumnezeu, dar ml simt mereu impietriti. - PAi, te simfi deocamdatd,dar faci lucruri de om credincios gi inainteziin credinfd.Faci cu efort ceeace vei putea sd faci, cu vremea, frrd efort. - Ce estesmerenia gi cum se poate dobAndi? - ,,Smereniaeste virtutea care nu se arat6", zice Sfdnful Francisc de Sales, din Apus. Smerenia este un dar frrd de nume, pe care-l cunoaqte numai cel care il are. Este o virhrte prin care omul se supunelui Dumnezeu, primind inv6fdtura, ddndu-I dreptate lui Dumnezeu. Aceastd virtute ne face sd ne cunoagtempe noi ingine, sd cerem mai mult darul lui Dumnezeu, vdzdndinsufi cienfele noastre. Smerenia este un rezultat al congtiinfei pdcdtoqeniei,iar in mdsura in care avem aceastdcongtiinfd, avem smereniavamegului gi smerenia femeii pdcdtoase. Insd smerenia mai poate fr qi o smerenie a Maicii Domnului qi a Sfhntului Ioan Botezdtorul, care este rezultatul virtufilor: cu cdt inainteazd, omul in virhrte, cu atdt se coboard mai mult in smerenie, qtiindu-se colaborator al lui Dumnezeu qi dator mai mult lui Dumnezeu,pentru aceastd cinstire datd de Dumnezeu omului. La smereniese ajunge prin ohseryareade noi ingine, prin cunoaqterea de noi ingine, prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu, prin constatarea insuficienfelor noastre, prin faptul de a-I da dreptate lui Dumnezeu, prin ascultare,prin ostenealade a ne depdqipe noi inqine, de a dob6ndi smerenia. $i mai ales prin rugdciune, pentru cd smerenia, dacd.este un dar al lui Dumnezeu, ftrd de nume, cunoscutnumai celui care se roagd, se dd de citre Dumnezeumai ales celui ce se roagi. - Ce ne putefi spune despre cuvflntul: ,rPociiinfa se face cu fa{a spre viitorto? 3l

Arhimandritul Teofil P drdian

- Este un cuvant care-mi place mie, un cuvant pe care de fapt nu l-am auzit de la nimeni, dar eu il spun mereu: PocSinla se face cu fafa spre viitor, nu cu fafa spre trecut. Fiecare dintre noi am realizat un trecut al nostru. Pdndin clipa de fa![, avem un trecut qi avernun prezent.Prezentul este timpul nostru adevirat: toate le realizdm in prezent gi le realizdm in prezentpentru trecut qi pentru viitor. Chiar qi in vegnicie, viitorul il vom trdi tot caprezent. In Sffinta Evanghelie se spune cd Sfdntul Ioan Botezdtorul le zicea oamenilor:,,Facefiroade vrednicede poclinli" (Luca 3, 8), astainsemndnd cd pocdinla nu trebuie sd fie g9al6,ci pocdinfa trebuie sd fie plin[, frc6nd in prezent roade vrednice de pocdinfd. Cum ar zice Sfhntul Apostol Pavel, in Epistola cltre Efeseni: ,,Cel ce a furat sd nu mai fure, - gi nu se opreqtela aceasta, zice, mai departe- ci mai vdrtos sd lucreze cu mdinile sale, ca sd ci aibd de unde sd dea milostenie". Deci aratd cd poc[infa trebuie ftcutd cu cevapozitiv. Noi nu suntem niqte t6nguitori, cu fafa spre trecut, ci suntem nigte activi, cu fala spre viitor, vrdnd sd realizdm in viitor ceeace n-amrealizatin trecut. Pentru c[ pdcatele, o datl fbcute, nu mai pot fi compensate;nu poli face altceva pentru pdcatelepe care le-ai frcut, dar pofi sd te pregbteqtica sd faci virtuli care sd te opreascd pentru viitor sd mai pdcdtuieqti gi sd inmulleqti pdcatele.E un fel de contracarareapdcatelor de odinioard, un fel de astuparea lor. Asta inseamn6 sd faci pocdinfd cu fala spre viitor, adicd sd nu te tdnguiegti pentru cele irecuperabile, ci sd te silegti pentru cele de care eqti capabil. Eu le spun oamenilor mereu s[ astupetrecutul negativ cu un trecut pozitiv, s6-1astupe cu o viafd care s6-i recomande mdcar de acum incolo. Asta-i pocdinfa cu fala spre viitor. - La Judecata de Apoi, un cilugir ascet,care a trlit in pustie mai mult timpo are mai multi trecere decit un cilugir care a triit toath viafa numai in mAnlstire? - Nu, n-are! Adic6, Dumnezeu il gtie pe fiecare, dar se considerd c[ viala de obqtee superioardviefii de pustnic, in infelesul cd in viafa de obqte ii pofi ajuta pe cei din jur gi totodatd te poli verifica. Sfhntul Ioan Casian spune cd cel din pustie nu are posibilitatea s[-qi cunoasc[ patimile qi de aceeapatimile de multe ori cresc in el frrd sd f,reobservate,pe cdnd cel din viafa de obgte are posibilitatea s6-gi vadd insuficienfele gi sd qi le qi corecteze.Acesta e un punct de vedere, dar p6nd la urmd Dumnezeu.gtie care e mai primit. Fiecare poate fi primit de Dumnezeu pentru inten{iile gi pentru realizdrilelui. 32

Rdspunsuri la intrebdri ale credinciogilor

Dacd md duc in pustie, md duc cu nddejdeaci acolo sunt mai de folos q1n rusdciunea pe care o fac; dar Dumnezeu qtie dacd sunt, pentru cI Sfrntul Ioan Scdrarul vorbegte qi desprenigte pustnici care nu-qi implinesc datoriile sau care nu se realizeazd,asacumcred ei cd s-ar realiza. PAnd la urmd, Dumnezeu qtie de toate... Fiecare s6-qi implineascd datoriile in conformitate cu chemareape care o simte. Eu' de exemplu, imi doream odinioard s[ stau undeva la pustnicie, dar nu pentru pustnicia insdgi, ci pentru a md verifica din arr,r-it. puncte de vedere: sd v6d ce gdnduri imi vin, sd vdd cum m[ raportezla nigie situafii speciale...Penku cd eu, in cei qaizeciqi cinci de ani de via1d,incd n-am triit nicio zi in care sd nu mi intarnesccu vreun om qi nu qtiu cum este aceasti golire totald de orice relalie simlitd. - Pentru ci suntemtir postul pagtelui, vorbifi-ne despre iubire. - Despre iubire trebuie vorbit totdeauna,nu numai in Fostul pagtilor. Iubirea este o capacitatea omului, care trebuie reglementatd dupb.porunca lui Dumnezeu. Sd-L iubim pe Dumnezeu mai presus oe oiice, $i pe aproapelenostru ca pe noi inqine. ins6 aceastaeste p6ni la urm[ o-perror_ man[6,pentru cd nu gtiu cine poate spunecu siguranfe gi cu convingeie cd_L iubegte^peDumnezeu mai presus de orice, iur p. aproapele sau, c-ape sine insugi. insd acestaesteprincipiul, aceastaesteporunca. Noi totdeauna trebuie sd gtim c6 suntem datori cu iubire fald de oameni. Suntem datori! ,,Sr ne iubim unii pe al1ii, ca intr-un g6nd sd mdrturisim". Suntem datori cu iubirea! Niciodata nu trebuie sd coniideram cd ne-am implinit datoria de a iubi. Existd o iubire care se realizeazd, spontan'cred cd gtifi versurile din cdntecul acelapopular: Pe la poarta cui mi-e drag, Treabd n-am, Si tot imifac, Pe la care mi-e urdt. Am treabd, Si nu md duc. E o aqezare,o stare sufleteadbd care oamenii o exprimd ile in felul acesta. Pentru cd e o realitate: existd o iubire spontand, o iubire care se realizeazE, pe bazd, poruncd, cipebazd,de spontaneitate. nu de Pe oameni ii primeqti in suflet cum sunt, pentru cd sd gtifi ci dacd iubegi pe cineva, il iubeqti cu defecte cu tot, iar dacd nu-l iubegti, nu_l iubeqti nici cu calitlfile pe care le are. Deci exista o spontaneitate in iubire. Aceasla nu.estereglementatdde poruncd gi nu este dupa poruncd, ci este din capacitatea noastrd$i'din aqezareanoastrd. Dac6 pofi sa iuuegti p. i, felul acesta,iubirea trebuie l6rgit[ gi la cei p. .ur.'nu pofi "in"uu ;6-i primeqti in suflet gi pe care nu pofi sd-i iubegti 33

Arhimandritul TeofiI P drdian

A iubi pe cineva inseamnda-l primi in suflet, a-l purta in suflet, a !i-l face propriu, p-l avea $i in inim6, nu numai in afard de tine, ci mai ales induntrul tdu. In privinfa aceasta, spun o poezie: vd Teport in mine de Zoricalafcu ' Teport in suflet, ca pe-un vas de prel, Ca pe-o comoard-nchisdcu pecefi, Teport in trup, tn sdnii albi Si grei, Cumpoartd rodia sdmdnla ei. Teport tn minte, ca pe*un iinn sfin1it, Un cdntec vechi, cu crai din Rdsdrit. $i port la gdt, nepreluit qirag, Strdnsoarea cald-a bralului tdu drag. le port tn mine tainic, ca pe-un vis, In cer tnalt de noapte te-am tnchis. Teport, lumind rumend de zori, Cumpoartdflorile mireasma lor. Teport pe buze,ca pe-unfagur plin, O poamd auritd de smochin, Teport tn brale, horbote subtriri, Mdnunchi legat cu grtjd,fir cufir. Cumpoartd rodul floarea de cais, Addnc te port tn trupul meu qi-n vis. Asta inseamndsd iubegtipe cineva cu adevdratgi chiar dupdporunc[. - in legituri cu masoneria... - Nu md mai intrebali de-astea,cd nu qtiu! Sunt niqte lucruri pe care nu trebuie sd le avem in vedere,trebuie sI fie strdine de noi. DacI auzim de masoni, noi nu suntem! Dacd atzim de francmasoni, nu vrem sd fim! Nu suntemqi nu vrem sd fim! $i cu asta,basta! - E bine ca o nunti si se faci cu aprobare in zilele de post? De ce se dii dezlegare? - Nu gtiu de ce se dd"dezlegare,insd ar fi bine ca oamenii sd nu ceard dezlegare.Dezlegarease dd fiindcd se cere. Dar ar fi bine ca oamenii, qtiind lucrul acesta,sd nu se pund in situalia de a cere nigte lucruri care sunt cu lipsd pentru ei gi care poate de multe ori sunt dupd aceeaconsiderategi ca nigte lucruri care era bine sd nu fie fbcute aga.In momentul in care gtii cd nu se face atunci nunt6, nu faci. Asta inseamnd rdnduial6. Adicd rdnduiala pornegtede la noi inqine. 34

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioqilor

- E posibili o impirtigire siptimAnali pentru un mirean? -Da, de ce sb nu fie? Pdi, nu se spune la toate Liturghiile: ,,Cu fricd de Dumnezeu, cu credin![ qi cu dragoste s[ vd apropia]i"? Nu zice'-,,Dar numai dac-autrecut qasesdptdm0ni". - Credefi ci in viitor Biserica Ortodoxi seva uni cu Biserica Catolici? -Dragd, ce nu poate face omul, poate Dumnezeu.Eu n-am de unde s[ noastrdn-o sd fie. gtiu, totuqi cred c6 in generaJia - cum ii pot ajuta copiii pe^pnrinfii pu{in credinciogi in fapti sau care refuzi Spovedaniaqi Sfflnta Impirtiqanie? - N-au cum... 56 le spun6 de doua-trei ori 9i dupd aceeasa-i lase, cu gdndul la Dumnezeu,cd totugi va schimbaDumnezeu ce va trebui. - Ce esteraiul? - Raiul este locul gi starea sufletelor care sunt in legdturd cu Dumnezeu. Raiul noi il gdndim de obicei ca fiind dup[ moarte, dar de fapt nu-i aga:raiul incepe de aici, de pe pdmint. Biserica este raiul cel de pe pdmint, estecerul cel de Pe Pdm0nt. Sfanta Liturghie este imp6r6lia lui Dumnezeu aici, pe p6m6nt; doar gi incepe cu cuvintele: ,,Binecuvdntatdeste impdrdfia Tatdlui 9i a Fiului 9i a SfAntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor". La Sffinta Liturghie ii inchipuim pe heruvimi - pentru cd aducem intreit sfhntd cdntarePreasfintei Treimi - gi cdntdm cu ingerii qi ca ingerii: ,,Sf6nt, sfdnt, sf6nt, Domnul Savaot". Deci imp[rdfia lui Dumnezeu pe pdmdnt este Sf0nta Liturghie, iar raiul cel de pe pdmdnt incepe aici. O Liturghie trditd duhovniceqteeste, de fapt, o experiere a impdrdfiei lui Dumnezeu aici, pe pdmdnt, este un inceput de rai. $i apoi, aqezareasufleteascd in care se face simlita prezenla lui Dumnezeu transformd gi sufletul omului in cer. Zorica Lafcu are o poezie intitulatd,,Cernou": Cer nou de Zorica Lafcu Grdit-am ieri cu Domnul prin lacrimi Si i-am spus: ,,De noi cumnu li-e sild, Preascumpulmeulisus? Cum nu-li tnttirci Tufala cu sild de la noi $i cum mai vrei sd suferiJdptura de noroi? Cum vrei sd calce-n lumepiciorul Tdu curat Cel care peste aripi de tnger a cdlcat? 35

Arhimandritul Teofil P drdian

Cumpoala prea curatd, Stdpdne,n-oferegti, In tind omeneascd nu li-o murddregti? sd Cum poli sd suferi, Doamne, miros de putregai, Cdnd ai tdmdia dulce a crinilor din rai? Cum suferi bezna noastrd, Tu, soare strdlucit, Cumpoli sd rabzi ocara, Tu, Domnul prea'sldvit? $i cum,fiind cdldura iubirilor cereSti, In inima mea rece Tu vrei sd locuiegti? Tu, cel ce stai tn ceruri cu mari lumindtori. in iadut meu, Stdpdne,"cLtm sd Te cobori? vrei Ca Petru, ani de-a rdndul te-am izgonit mereu: IeSi de la mine, Doamne, cd pdcdtos sunt eu. Dar n-ai plecat! Ba tncd, cu pasul tdu curat, Ai cobordt tot cerul in iadul meu spurcat. Cu pasul Tdupe mine de tot m-ai curdlit, Cu raza Ta tot chipul Tu mi l-ai strdlucit. Cufocul Tdupe mine, cel rece, m-ai aprins $i peste sdrdcia mea goald ai tntins Un coly al hainei Tale qi m-aifdcut bogat, Mi-ai dat inel, coroand,porfird de-mpdrat. Mi-ai tncdput tn suJlet,Tu, Cel neincdput, $i sufletul meu, iatd, cer nou Tu l-aifdcut. in sufletul meu astdzi Tu insuyi locuieSti Cu Maica Preacuratd, cu cetele cereSti. Iisusepreaiubit, $1pentru toate-acestea, In cerul nou din suflet sdfii tn vebisldvit." $i sufletul omenescdevine cer nou, devine rai, rai cuvdntdtor,agacum zicem noi despre Maica Domnului. Pentru cd Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Se intrupeazdin continuare in sufletele credincioqilor. Iar cdnd ai simfirea aceasta,c5 lumea nu mai trdieqte in tine, ci trIiegte Hristos in tine, eqti deja in sfera raiului. - Pentru ci ne-afi spus atitea poezii de Zoriczla{cu, vii rugim str ne spunefi ceva despre Zorica Lafcu. - Zoica Lafcu a fost o poetd din Bragov, ndscutdin 1917. S-a ndscut cu o infirmitate congenitald, avea o nestdpdnire de sine, dezordine in migcbri, tot timpul era intr-o migcare,intr-o zbateregi se exprima greu. Asta 36

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

insdn-a impiedicat-o realizeze sd ni$tepoezii extraordinar frumoase, de cred cd v-afi dat seama.Eu, dacd mi-am impodobit mintea cu ele, mi_am impodobit-o pentruc6 suntfrumoase adeverat sunt cu qi odihnitoare. A fost fiici de interectual- talelei a fost pr.r.., de Bragov. A terminatliceul in Bygov gi a urmat apoiFilorogie (greacd ratind), si precumqi Limba s.iriteraturafrancizd. A "h;;;; dev-enit licenfiat5in aceste doud facultili, la cluj gi la Sibiu, gi a lucrat apoi in cadruluniversitafii,mai ales in muncSde cercetare, pentrucd nu puteascrie ugor qi de aceea n-a pufut lucrain invdfdmdnt. In 1948, dupd ce l-a cunoscutpe p'rintele Arsenie gi dup6 ce s_a convinscdvia[acdlug[reascr pentrueaesteo viaf6pe careo poatetrdi gi pe caregi-o doregte, ajunsin Mdndstirea a vladimir"gti, ae tangarecuci, unde a stat pdnd" desfiinfarea la inAndstirii,in 1956.il ;.;i an, desfiinfdndu_se m6n6stirea, avut5i eade suferit,a avutnigte a ani de detenfie. Dupdce s-aintorsde ra inchisoare,astatcu o maici _ pe la Briila, pe undeva- gi apoi, in 1970,s-a intors in in pirinfii lraqov, ei au murit gi a statacolop0ndin 1990,c6nds-a "uru farinteascd. intorsta vtaoimireqti.Iar in august1990,amurit la Mdndstirea vladimiregti,undegi esteinmormdntatd. A publicathei cdr,ti poezie: de - InsulaAIbd,in l944,la Editura DaciaTraiand; osana ruminii,o placheti apdrutd,ra EdituraEpiscopiei clujului, in 1948,din carev_am recitat poezia,,Ectenie; - Poemere lubirii, editati aici, in craiova, la Edifura Ramuri, in anul 1949,pe careeun-amgdsit-o; grsit numaipoeziidin am ea. A fostc5lugiriti cu numere Teodosiafdeci maicaZoiu,'Lalcu Teodosia sauTeodos ZoricaLafcu. ia Estepufin cunoscuti,intrucdtcdrfile ei au fost interzise, fost puse au la fondul de documenlare aprogpe la inceput.Noi .e*a- s6 punem de in valoare nigtepoeziiscrise_ ea3,-pentu de bucuriau""urtu d. a inmulfi binele. Eu zic c6 a fost deosebita, dar de la cu ou-n.r.u. personar,am cunoscut-o, lucrat cu ea,am bdfut la magina am dupddictaful ei _ a$agreu cum era- traduceri limba greacd, din predicidespr. Mdntuitorului, despre pildeleMdntuitorului. -in.rnit"
' Ulterior conferintei ulltj u prefalate 99udcdrfi cu nlez]i.1re Zoic'tilafcu Teodosia, de Pdrintele Arhimandritteofil pereian,* uoi,nilu Editura Semne b.r.*"'ti, in anul 1999, ain in caresunt reediratevolumere1ns"toltia ;i ororo tu*iii;;;_; doua carte a apdrut la Editura Sophia,in cuprinzandvolumeleInsura iita, orono 3nul l!oo, Luminii qi Poemetelubirii, poeziile publicate ri, ,*irl c;;;;;;"'';i-0"#?,"-e de poezii in manuscris BibliotecaAstradin Sibiu. din

37

Arhimandritul Teofil P drdian

- Vn mulfumim, pirinte, pentru aceasti conferinti 9i pentru rispunsurile la intreblri! it ruglm pe inaltpreasfinfitul Mitropolit Nestor Vornicescu sI spuni citeva cuvinte. inaltpreasfinfitul Nestor Vornicescu: tn numele Mitropoliei Olteniei, cu frdleascd dragoste, ii multumesc' Preacuviosului P[rinte Arhimandrit Teofil, carea vorbit cu adevdratpdrintegtegi frdleqte. Iar pentru noi, cei care am audiat, vreau sd subliniez cu putere c[ aceastdconferinfd gi rdspunsuriledate - finefi cont acum gi luali aminte qi in viitor! -reprezintd un moment de unicitate. Dumnezeu sd vd rdspldteasc5, Preacuvioase Pdrinte! Pirintele Teolil: Vd mu[umesc, inaltpreasfinfitePdrinte,qi mulfumesc tuturor celor care ali fost de fa[d, cd mi-afi dat prilejul sd spun cuvintele pentru cd am conqtiinla cd ce faci te qi face. acestea; Am venit cu incredere, am venit cu dorin{a de a inmulli binele qi bucuria qi cred c[ s-a inmullit gi se va inmulfi gi de acum inainte binele gi bucuria. Dacd va fi aqa,inseamnbcd n*am venit degeaba;gi cred ca qi intru aceasta sepreamdreascd sd numelelui Dumnezeuqi sdinaintdm cu tofii in bine. Cel ce unge cu miresmepe altul, zice Sfrntul Atanasiecel Mare, el, mai intdi, miroase frumos. Aqa cd eu am adusmirul g6ndurilor bune, pe care l-am rev[rsat pesteto!i, qi m[ impdrtdgesc eu de bucuria celor care sunteli de fa{[. qi Dumnezeu sd vd ajute!

38

PRIN RUGAcIUNEA ToArA vneMEA DE

4 noiembrie 1994 - in cazul in care cineva a adresat un blestem cuiva pi nu-gi conqtientizeazd,pilcatul lui, este posibil ca acest blestem si se intoarci chiar asupra lui? rar dacr igi congtientizeazdpilcatul mai tirziu, ce se intimpli pini c0nd igi congtientizezzhacestpiicat, suferr ceva? - Dragd, in ceea ce privegte blestemul, in orice caz existd o cenzurd dincolo, nu inseamndcd ddcdcineva a rostit un blestem, trebuie neaparatsd se implineascd in realitate pentru cel blestemat.Pdi, sunt atdlia oameni care o fac la furie, la vreme de asuprire sufleteasc6, care apoi renunf6, caren-ar gi vrea si se intdmple aga. La mine vin la spovedit, de exemplu, femei, mame care spun cd qi-au blestemat copilul. $i eu le intreb: cum ai zis? $i eventual imi spun c-au zis: ,,Sd-l arzd,focul!", ,,S[-l m6nce moartea!', g.a.m.d.Zic: bine, dar dacd se intdmpld aga?,,Vai de mine, p6rinte, p6i sd nu se-nt6mple!" Deci oamenii nu rdmdn pe gandul ila, gi-atunci nici Dumnezeu nu fine seamade vorbe nesocotite. Dumnezeu gtie cum gi ce se intdmpld. in orice caz, dacd cineva congtientizeazd, n-a frcut bine, cere iertare de la cd Dumnezeu qi Dumnezeupoate sd-l ierte qi-l iartd, de fapt. Daci am fost dezamigiti in mod neaqteptat de cineva (intamplitor acel cineva imi este chiar rudi foarte apropiati), ii acord iertarea mea, dar nu-i mai pot acorda increderea. Acesta esteun picat? - cat privegte iertarea celor ere.te-au supdrat,aceastatrebuie s[ fie, pe cdt se poate, deplin6, pentru cd noi zicem:,,$i ne iart6 noui gregelile noastre,precum iertdm gi noi gregifilor nogtri". insd toate ale omului sunt la nivelul omului, nu pofi sr-i ceri unui copil sd meargr la acelagipas cu un om mare. Faci ce po{i, la mdsurile tale, gi de la astapofi sd ajungi, mai departe, la mai mult qi la mai bine. - Dar daci nu-i mai pot acorda incredere? - Da, asta-i o'situafie trecrtoare, o situalie care se dizolvd, cu timpul. Pofi sd-i acorzi incredere mai tirzi:u, dac6 nu pofi sd-i acorzi incredere atunci. Uneori nu poli sd treci peste anumite lucruri; aga este firea noastrd 39

DISCIPLINA INTERIOARA

Arhimandr itu I Teofi I P dr di an

imp[timit6. Dar Dumnezeu poate sd le rezolve pe toate, iar pentru ce nu putem noi, cerem ajutor de la Dumnezer, ca sd ne ajute El. - Ce semnifici lacrimile de la rugiciune? - Lacrimile, dupd Sfdntul Isaac Sirul, sunt puse intre minte gi trup: senrneale trupului, semnein trup, despre agezarea minfii. Sunt un dar de la - nu tofi il au qi nu toji il pot avea, de fapt. $ti!i cd Dumnezeu, pentru unii femeia p[cdtoasd a udat cu lacrimi picioarele Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, iar Domnul Hristos a iertat-o, pentru cinstirea pe care I-a adus-o gi pentru faptul cd a dorit sd fie iertat5'.Dar nu se spune acelagi lucru despre . 'fiul risipitor, care gi el a avut o pocdin!6, o intoarceie. Intoarcerea, pocdinla in sine este pdrdsirea pdcatului; acesta este esenfialul. Sfintul Isaac Sirul vorbeqtedespre lacrimi de intristare gi despre lacrimi de bucurie. Aqezarea sufleteasclpoate fi in sensulacesta,de intristare pentru pdcate, qi aceastapoate aduce (gi aduce, la unii) lacrimi; algii au o sensibilitatepentru bucuria de la Dumnezeuqi pot aveaqi din aceasta lacrimi. Lacrimile nu sunt esenfialul, esenfialul este agezarea sufleteascd.Sunt binevenite, sunt dorite... Noi, de exemplu, avem la sfdnta slujbd un cuvdnt carc zice aqa: ,,Lacrimi d6-mi mie, Dumnezeule, ca oarecdnd femeii celei pdc[toase, gi mi invrednicegte sd ud preacuratele Tale picioare, care din calea rdtdcirii pe mine m-au izbdvit, qi mir de bund mireasmb sb-Ji aduc Jie: via!6 curatd,intru pocdin!6 mie agonisitd; ca sb aud gi eu glasul Tdu cel dorit: <Credin[atate-a mdntuit,mergi in pace!>>". In aceastd alcdtuire de rugdciune, adresatl Domnului nostru Iisus Hristos, cerem lacrimi. Pdcateavem - poate ca femeia pdcdtoasd, Dumnezeu qtie c6te avem -, dar nu avem a;ezarea de lacrimi pe care a avut-o femeia cea pdcdtoasd, gi atunci zicem: ,,Lacrimi d[-mi mie, Dumnezeule, ca (cum i-ai dat, oarecdnd, oarecdnd femeii pdcdtoase femeii celei pdcdtoase) gi md invredniceqte(e un har special) sd ud preacurateleTale picioare, care din calea rdtdcirii pe mine m-au rzbdvit" . $i fiindcd femeia ceapdcdtoasda avut qi mir, n-a avut numai lacrimi, zicem: ,,$i mir de bund mireasmd sd-Ji aduc Tie - ce? - via[d curat6". Deci mirul meu este (ar trebui sd fie) ,,viata curatd, intru pocdinfd mie agonisitd"; pocdinfa aduceviafd curatd gi viafa curatd estemirul cu care sd ungem preacuratele picioare ale Domnului nostru Iisus Hristos. ,,Mir sd-Ji aduc Jie: via{E curatd,intru poc[in]6 mie agonisitd;ca sd aud gi eu glasul Tdu cel dorit: <Credinfa tate-a mdntuit, mergi in pace!>>". Sunt referiri la femeia cea pdcdtoasd Evangheliade la Luca (7, 36-50). din O evocarea femeii celei pdcdtoase estegi in urmdtoareapoezie; 40

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Rugdciune deZoica Lafcu Doamne. tncd sd nu-mi dai Frumuselile din rai. $i tncd nu-mi ddrui Ale slavei bucurii. Nu md-ndemntncd sd-li cer Fericirile din cer. Pdnd cdnd prin lume-li duci Tu,povara Sfintei Cruci, Pdnd cdnd tnsdngerat $i lovit Ei tnspinat, Treci pe calea cu dureri, Fericire cum sd-li eer? Dd-mi, Stdpdne,Crucea Ta $imd-nvaldaopurta. $i tn inimd, cujale, Dd-mi durerea Maicii Tale $i in piept, cufrdngere, Dd-mi o Maicii pldngere. Dd-mi, Stdpdne,sd-li sdrut Urma pasilor tn lut $i mai dd-mi cu sdrg s-alerg Tdlpile sd li le Sterg, Cu iubirea mea duioasd, Cafemeia pdcdtoasd. Pornim de la femeia pdcltoasd, dar de fapt pornim gi mai de jos, in sensul cd nu avem lacrimile femeii pdcdtoase.Cerem de la Dumnezeu, iar dac[ Dumnezeu ne va invrednici s[ ud[m cu lacrimi preacuratele Sale picioare, este un semn de indurare a {ui Dumnezet fald de noi. insd facem ceeace putem, facem la m[surile noastre. Aduc aminte incd de o poezie, tot de Zoica Lafcu, intitulatl Spovedanie, qi procesul de recunoaqtere de intoarcere. carc aratd" sPovedanie de zoricalalcu Doamne, dintr-a inimii prisacd, Dorurile-n roi spre Tinepleacd. Lungd-i caleafoarte,pdn' la Tine... Cum s-o afle bietele-mi albine? 41.

Arhimandritu I Teofil P drdian

Fac popas tn ierburi tnflorite, Spornic sug dulceald din ispite $i sd bea dinfloare dacd-ncearcd Aripa de pulbere Si-o-ncarcd. Din mdceS,din crini, din mdtrdgund, Mirulflorilor tn stup l-adund. MustuI dulce- luminos Ie-mbatd. Au uitat spre Tine drumul, Tatd! Ca mdrgdrit ar ele-n Siragur i, Lin s-agazdfaguri ldngd faguri. Doamne, tntr-a inimii prisaid, Dorurile ceard or sd-lifacd $i din ceard li-oi aprinde lie, Mdine, la vecernie, fdclie. - ce ne pute{i spune despre muzica pe care o asculti tinerii? - Dragd, in sfhrqit... ar fr bine ca oamenii sd evite tot ce este impovdritor, tot ceea ce este cobordtor. Sr gtifi c[ qi mie-mi place muzica, dar nu-mi place muzicd de-asta, zdruhditd". imi place muzica frumoasd... chiar qi muzica populard. gtifi ce mult imi placi mie Dumitru Fdrcag la oboi? Am un disc al lui gi tare mult imi place! Pentru cdmtzicaaceasta iste constructivd, iti da o dispozilie pldcutd; nu te coboard,ci te ridicd. imi place muzica simfonici, imi place vivaldi, muzicd preclasicd, imi place Mizart, imi place Beethoven...Foarte mult imi place! N-am vreme de muzicd, dar cdteodatd,cdnd am totuqi o !dr' de vreme gi pot s-ascultceva, ascult cu mare pl6cere. $i-i indemn qi pe alfii s-asculte,dar sd asculte o muzicd ziditoare, o muzicd" te ridicd mai presus de lumea aceasta, ce pentru cd-i o muzicd,adus[ nu din impdtimiri, ci din nepdtimiri. - Ce pirere avefi despre OasteaDomnului? - Sn qtifi c6 nu prea am pdreri bune despre oastea Domnului! or fi unii de la oastea Domnului pe-aici gi m-aud, dar n-am ce face, asta e realitatea. $tifi de ce n-am pdreri bune? pentru cd nu sunt destul de imbisericili, parcd" sunt cam centrifugi. Le place mai mult aga,o predicd din asta,nebazatd Sfinfii P[rinfi, o predicd ce ar putea fi foarte bine rostiti qi pe in alte grupiri religioase, de alte facturi. $i se cam lin ei cd-s mai buni decdt alfii, dar sd gtifi cd nu prea sunt buni, pentru cd uitali-v6, deja existd trei direcfii de oastea Domnului: o direclie care-i la Sibiu, pe care o conduce P[rintele Mihoc - care parc cd e destul de buni, dar nu si qtie c6t r[mdne-n bine; o direcfie estepe la simeria, iar aceiasunt despdrfifi, separafide cei de 42

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

la Sibiu; qi existi o direclie la Cluj, insd aceia sunt foarte apropiafi de sectari: chiar qi renunld la Liturghie pentru adundrile 1or. Aga cd aq fi bucuros de oameni sd fie in cadrul Bisericii, sd lind mai mult la slujbele noastre, sd se bucure de cdrlile de duhovnicie pe care le avem noi... $i s6-gi vadl de treabd, sd nu se uneasci nici cu cei de altd credin{d,nici cu cei care se socotescmai buni. De multe ori, dacdte socoteqtimai bun, chiar nu eqti bun. - Existi persoanecare nu pot fi pomenite la Sfinta Liturghie? - Dragd, existd... In privinfa aceasta,doud lucruri trebuie sd avem in vedere. Pe de o parte, rdnduiala Bisericii, care ii exclude de la pomenirile la Sffinta Liturghie pe cei care n-ar fi vrednici sd se impdrtdqeascd.Asta inseamndc[ la Sfhnta Liturghie, de drept qi de fapt ar trebui si fie pomenili De numai aceia care sunt vrednici sd se gi impdrtSgeascd. ce? Pentru ci pe prezentatd Biserica, cea vdzutd qi cea nevdzutd, adicd sfdntul disc este Domnul Hristos, Maica Domnului, sfinfii, ierarhiabisericeascd, credincioqii gi cei mor,ti, deci cei care ar putea sd se impdrtdgeasc5. Cei care n-ar cei vii putea sd se impdrtdqeascS, exemplu credincioqii care nu sunt cununafi la de bisericd, cei care fac p[cate grele, care trdiesc in pdcate de moarte, in n-ar putea fi pomenili, dupd rdnduial[, la bisericd. dugmdniiq.a.m.d., acegtia Numai cd e foarte greu sd-i selectezi, fiindcd oamenii in general nu gtiu, aduc pomelnice cu nevrednici de a fi pomenifi, qi totugi ii pomenim, gi fiindcd nu-i qtim, qi poate de multe ori qi cd-i gtim, gi totugi ?i mai pomenim, in nddejdeadarului lui Dumnezeu. Pe de altd parte, e vorba de iubire. Aga cum nu-i scoli din sufletul tdu, din iubirea ta pe cei apropiafi ai tdi care sunt depdrtali de Dumnezeu, tot aga parcd te indeamnd iubirea sd-i cuprinzi qi pe ei in pomelnic. Cum sdJ exceptezichiar tu, careil iubeqti?!Tu, mamd, tu,tatd, sd-,ti exceptezicopilul de la slujb6,pentru cd nu-i cum il wea Dumnezeu?!$i-atunci, in nddejdea c5-l vei face cum o wea Dumnezeu,il lii mai departein pomelnic. La noi era o vorb5: gi ,,S-acertatcutarecu cutare,incdt l-a-scos din pomelnic!" - in ce consti superioritatea Ortodoxiei qi pe ce ne bazim noi cind afirmim ci Ortodoxia estesuperioari? - Dacd suntem ortodocqi, zicem cd Ortodoxia e cea mai insemnatd modalitate de a-I sluji lui Dumnezeu qi cd ea cuprinde invd{dtura cea mai inaltd. Adevdrul este cd noi credem aga,dar gi obiectiv este aqa.E greu sd spui in ce constd superioritateaOrtodoxiei... ar trebui s[ cunogti foarte bine gi doctrinele celelalte. Insd fapt este cd Ortodoxia arc tot ceea ce afirml ceilalli cd au. Pentru noi, toate adevdrurile de credinfb sunt la fel de 43

Arhimandritul Teofil pdrdian

importante, pe cend grupdrile religioase care i$i asume superioritatea, frrd s-o aib6, se definescprin anumite adevdruripe care le afirmd. De exemplu, baptigtii afirmd Botezul, ca gi cand Botezul ar fi lucrul cel mai important; pentru noi, Botezul este important, ins6 toate sunt importante. Deci nu ne definim prin Botez, deqi ,pun"*, ,,M[rturisesc un Botez, spre iertareap[catelor" gi avem practica Botezului. Adventigtii au in vedere a doua venire a Domnului Hristos; qi noi zicem:,,$i iar[gi va sd vini, cu mdrire, sd judece viii gi mortii,, (crd), dar nu ne definim prin acest adevdr, aqa inc6t si fim adventiqti, ci suntem ortodocai cu credinfd in a doup venire a Domnului Hristos. Penticostalii au in vedere darurile Rusaliilor gi se definesc prin ele; vine de la ,penticosti", care ?nseamnd ,,penticostal" ,,cincizecime,Rusalii,,. $i noi credemin darurile Rusaliilor gi mdrturisim darurile Rusaliilor, practicdnd darurile Rusaliilor, in mdsura in care socotim noi c6 acestea sunt cele mai importante; noi insd nu vorbim in limbi, dar d[m iertareapdcatelor_ care tot prin Duhul Sfhnt s-a realizat-, sfinlim viafa oamenilor, naturainconjur[toare q.a.m'd. Deci gi noi suntem,,penticostari", nu ca penticostalii. dar Martorii lui Iehova se afirmd ca martori ai lui oumnezeu; pdi gi noi mdrturisim: martirii, mucenicii sunt martori ai credinfei ortodoxe. Noi ingine mdrturisim: cand sdrbdtorim NagtereaDomnului, cind s[rb[torim irruie..a Domnului, indlfarea g.a.m.d. Toate acestea sunt mdrturii despre credinla noastrd' dar nu ne definim prin acestea,ca sd zicem cd suntem martorii lui Dumnezeu,ci suntemortodocgi care dau mdrturie. Aqa incdt noi avem tot ceeace socotesc algii cd au. Ei se definescprin anumite adevdruri de credinfd, insd noi le avem pe toate la un loc ai toate sunt la fel de importante, nu-i mai important unul decdt celdlalt. Apoi avem darul acesta,de a fi cinstitori ai Maicii Domnului, pe care mulli dintre cregtini nu-l au. Noi ne bucurdm de Maica Domnului gi zicem: ,,De tine se bucur6, ceea ce eqti plind de dar, toat6 fbptura, soborul ingeresc gi neamul omenesc. ceea ce egti bisericd sfin{itd qi rai cuvdntdtor, lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a intrupat gi prunc S-a fbcut, cel ce estemai inainte de veci. cd braful tdu, scaun l-a fbcut, gi pantecelet6u, mai desfdtat decdt cerurile l-a lucrat. De tine se bucuri, ceea-ceeqti plind de dar, toatd ftptura, mdrire !ie!" $i avem o bucurie din asta! Aga incdt cine gdndegte bine ajunge la concluzia c6 ortodoxia este cea mai insemnatdgi adevdratdformd de slujire gi de gdndire duhovniceasc6. Pe mine md mai intreabd, mai ales sectarii: ,,pdrinte, dumneavoastri ce zice[i, care-i credin{a adevdratd? pdi, zic, credin[ape care-o am eu, cd dac-agcrede cd alta-i adevdrat[, n-ag fr aici, ci ag fi acolo^,,. 44

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Spune{i-ne despre esenfa sufletului, despre modalitatea in care sufletul mogtene$tepicatele pirinfilor. Botezul, care qterge picatul originar, nu qterge qi picatele mo$tenite de la pirinfi, aceste tare ereditare? Cum de totuqi copiii continui si pistreze acestepicate? -Dragd, e o chestiunecare rdmdne o taind, nu e elucidatd.Intr-adevdr, te pofi intreba cum cineva care-i curdlit de p[cate este totugi transmilitor de pdcate.Ceeace gtim noi estedoar atdt,cd lucrurile pot fi urmdrite intr-un fel, adic[ nu in latura pdcatului, ci in latura nedesdv6rqirii,in latura neputinlei. Oamenii mogtenesc ceva din inaintagii lor, gi bine, qi rdu. Aqa cum mogtenesc figura pdrinfilor sau a bunicilor, tot agamoqtenesc configurafia sufleteascd Ai a lor. Cum anume se explicd lucrul acesta,nu qtim, nu putem spune; gtim doar cd e o realitate de necontestatfaptul cd se mogtenegte. ce se mai De moqteneqte, cdnd n-ar trebui s[ se mai moqteneascd, acesteasunt lucruri care ne depdqesc. ne-au fost descoperiteqi nu le putem descoperinici noi. Nu - Nu ar fi suficient si te spovedeqtisingur lui Dumnezeu? Este absolirt necesari spovedaniala un preot? - Da, in concepfia Bisericii noastre, da. Pentru cd sunt trei locuri in Sfhnta Scriptur[, in Sffinta Evanghelie, in care se vorbegte despre puterea iertdrii pdcatelor, datd oamenilor, gi anume: in Evanghelia de la Matei, in capitolul al 16-1ea, legdturd cu Sf6ntul Apostol Petru se spune: ,,i1i voi da in fie cheile impdrdfiei cerurilor gi oricdte vei lega pe pdm6nt,vor qi legate gi in cer, gi oricdte vei dezlegape pdmdnt, vor fi dezlegategi in cer"; in capitolul al lS-lea, tot de la Matei, se spune: ,,Oricdte vefi lega pe pdm6nt, vor fi legate gi in cer, qi oricdte veli dezlegape pdmdnt, vor fr dezlegategi in cer"; iar dupd invierea Domnului nostru Iisus Hristos - fapt consemnatin Sflnta Evanghelie de la Ioan, in capitolul al 20-Iea-, in seara zllei in earea inviat Domnul Hristos, a suflat pesteucenici qi le-a spus: ,,Luaji Duh Sfhnt; cdrora vefi ierta pdcatele, le vor fi iertate, qi cdrora le vefi fine, vor fr finute". Pe aceastl bazd, noi avem rdnduiala spovedaniei,practicatdin Biserica noastr6. Sigur cd Dumnezeupoate ierta pdcatele,dar avdnd aceasti rdnduiald aqezatd de Domnul Hristos,n-avemde ce s[ n-o folosim. - Daci cineva totugi nu se spovedeqtegi nu are picate mari, se poate mintui? * Dragd, asta-i o chestiune pe care o gtie Dumnezeu, n-o gtim noi. Dac[ nu are pdcatemari... acuma, gtifi cum e cu pdcatele?Care e pdcatul cel mai mare? Pdcatulpe care-l ai! Nu trebuie sd fie cel mai mare pdcat socotit. E vorba de un pdcatpe care-l ai; dacd-lai, deja e mare, nu? Cdnd ai o boal6, 45

Arhim andritu I Teofi I P dr di an

nu te g0ndeqticd ai putea avea gi aLta,incdmai grea. Pe care-o ai, pe aia vrei sd n-o ai. Cdnd e vorba de iertarea p[catelor, n-ai niciun motiv sd nu te spovedegti. Dacd ai motive sd nu te spovede$ti,.inseamn5 nu eqti pe calea cd rdnduielii Bisericii noastre.Dacd gtii cd trebuie s[ te spovedeqti,n-ai motive sd zici cd ai putea qi altfel decAtsd te spovedeqti.Dac-o faci din rea-voinfd, nu gtiu dacde nddejdede bine... - Se poate duce cineva gi la alti biseric5, de exemplu la una catolicl? - Se poate duce, dar de ce sd se duc6? - Daci cineva pleaci de la biserici inainte de a se termina slujbao e picat? - Da, acela e ca Iuda. Aga spune SfAntul Ioan Gurd de Aur, cd, aceia care ies de la bisericd inainte de ultimul cuvdnt al slujbei sunt ca Iuda, care a iegit de la Cina cea de Taind inainte de sfdrqitul ei. Bineinfeles cd pot fi gi situa{ii in care cineva trebuie sd iasd, in sensul acesta,cd,arc un tren la care trebuie sd mearg[ gi se duce la biseric[ qi std cdt poate sta, iar dupd aceease qi duce la tren. Md rog, sunt situafii...Dar in generalse recomandd se insistd sd steacredinciogiila toatdslujba. - Daci sofia nu doreqte si faci avorturi, dar solul o obligi, si se desparti sau si continue sI rimffni? Cum estecu acestpicat, al avortului? - PAi, p[catul e mare qi chestiunea se pune aqa, cd dacd in lucruri esenlialenu exist[ in{elegere, atunci in general ei sunt despdrli}i, real, chiar dacd trdiesc impreund. Se recomanddqi insistdm ca oamenii sd se insoleascd gi pe bazd de credin!5 gi sd meargd pe calea credinlei. Pdrintele Arsenie Boca i-a spus cuiva, careajunsese imprejurdri din astea,cd trebuia sd se la despartdatunci de so!, cdnd a obligat-o sd facd a$aceva. Dar, in sfdrgit, sunt atdtea qi-atdtealucruri... e foarte greu de spus ce trebuie sd facd oamenii, pentru cI sunt situalii, oamenii au deja copii, pe care trebuie sd-i creascd,qi e foarte greu sd-i spui: desparte-teqi las6-l gi nu qtiu ce. Mai bine i-ai spune: rezistd gi fb cumva sd te menlii pe pozilia omului care-I slujeqte lui Dumnezeu, nu accepta pdcate de felul acesta,dar, din c6t po!i, rdmdi qi-!i vezi de familie. Sunt gi situalii in care e imposibil sd trdiasc[ oamenii impreund, gi atunci nu poli s6-i obligi sd trdiascd impreund dacd, de exemplu, e in pericol viala sofiei, cI o omoar5.Vin gi pe la mine la spovedit gi-mi spun: ,,Pdrinte, a zis: <Din mdinile mele mori!>>".Pdi, in cazul dsta, stai cu fric6... gi poatecd nu-i bine sd stai,in condiliile astea.

46

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Cum si se roage cei cu inima uscati, cei deznidijduifi, cei care nu au a;a mare tragere de inimi spre Dumnezeu? - Cum pot! Roag6-tecum pofi, ca sd ajungi sd te rogi cum trebuie! - Cei care practici yoga sau bioenergia sustin ci darul lor vine de la Dumnezeu. Au dreptate? - in ceea ce privegte yo1a, yoga este inferioar[ creqtinismului.Mulli dintre cei care au fost la yoga au pdrdsit yoga, considerandcreqtinismul mai presusde yoga. $i agaeste! Sfhntul Apostol Pavel zice cd,,in Hristos avem toate", iar Sfhnful Marcu Ascetul spune cd ,,Hristos Se face toate celui ce crede". Dacd-L ai pe Hristos, nu-!i mai trebuie yoga qi nu-{i mai trebuie nimic altceva. PdrinteleArsenie i-a dat urmdtorul program - un indreptar de viatd - unui tAndr care-a trecut dupd aceea pe la mine gi mi l-a spus: ,,Oxigen, glicogen, somn,p6-fi pdstrezi hormonii gi s[ ai concepfie de viaf6 cregtin6". Deci sd ai concepfie de viafd cregtind, sd nu te iei dupd concepfii strdine de cregtinism gi str[ine de Biserica noastrd.Dacd tu creziin Hristos, ai totul in Hristos! Dacd nu creziin Hristos, atunci umbli incoacegi incolo, c[ doar-doargdsegticeva, undeva. insd Hristos esteMdntuitorul, nuyoga. - Existi gi vise de la Dumnezeu? Cum si deosebimvisele? - Drag[, cred c5 cel mai bine e s[ n-ai incredere in vise, gi-atunci le deosebegti de tot! Are Dumnezeu modalitatea sr-fi comunice gi altfel adevdrul. Acuma, adevSruleste cd gi in Scripturd sunt vise... noi cunoagtem visele Dreptului Iosif, prin care Dumnezeu i-a descoperit in vis c[ Maica Domnului I1 va nagte pe Domnul Hristos gi cd L-a zdmislit de la Duhul Sffint. in vis i s-a descoperit!Sau sd fugd in Egipt, tot in vis i s-a spus Sffintului Iosif. E totuqi greu... Eu am zis cd mie trebuie sd-mi vorbeascd Dumnezeu altfel decdtin visuri, fiindcd eu nu cred in niciun fel de visuri. - DacI avem o problemi, daci suntem la o rlscruce in via{I, cum si-I cerem lui Dumnezeu pirereqr cum putem gti care estevoia Lui? - Ne rugdm, iar dacd, ajungem la o concluzie care-i sigurd pentru noi... Eventual ne putem confrunta gi cu o conqtiinld strdin6.Numai c[ uite, eu, de exemplu, nu prea indrdznesc s6-i spun omului ce are de fbcut, fiindcd nu-s sigur cE astaeste direcfia lui. De pild6, vine cdte unul gi zice ,,Pdrinte,ce sd fac, sd md-nsor ori sd nu md-nsor?" $i eu zic: md, asta mi-o spui tu mie, nu {i-o spuneu !ie! - Ce ne putefi spune despre rugiciunile pirinfilor pentru copiii care au cizut fie in desfrinare, fie intr-un alt picat mare? 47

Arhimandritu I Teofi I P drd i an

- P[rinfii sunt pdrinfi in toate situaliile, nu existd nicio exceptare.un tatd',o mamd, dac6-scredinciogi,se roagdpentru copil... ii pun gi pe al1ii,ii soliciti gi pe alfii sd seroage.Pentrucd nuJ excludedin iubire, qi e foartefiresc! - Dar despre rugiciunile pentru sinucigagi,ce pirere ave{i? - Dragd, Biserica nu-i invrednicegte pe sinucigaqi de rugdciune, in special pentru a nu se inmulfi cantile de sinucidere. Dumnezeu qtie de toate, dar nu-mi pot inchipui, de exemplu, c[ o sofie, avand tn caz din dsta,sau un fiu, o fiicd, avand pe unul dintre pirinfi intr-o situalie ca aceasta, exclude il din rugdciuni. Nu-l poate exclude, dacd line la el. Doamne fereqte, md g0ndescaga,cd dacdagfi avut qi eu cazuri din acestea, fi putut sd exceptez? ag Insd trebuie sd avem in vedere rdnduiala Bisericii gi sd nu facem anume rugdciuni pentru ei. Totugi, poate c6 il pofi cuprinde intre ceilalfi sau m[car ii scrii pe pomelnic pe ceilalfi, vrednici de pomenire, qi la urmd zici ,,cu tot neamul 1or cel adormit" gi speri ca in tot neamul lor cel adormit sd fie cuprins qi cel care nu poate fi pomenit. - Daci nu implinim canonul la Taina Spovedaniei,vom fi ierta{i? - Dragd, acuma depinde gi ce canon ifi dd, qi cine-fi dd canonul. De exemplu, niqte femei din p[(ile noastre au fost la Mdndstirea Sihdstria gi li s-a dat canon sd nu mdndncecu ulei lunea, miercurea gi vinerea, fiindcd, nu gtiu, au mdncat cu ulei, cdndva, cand nu trebuia sd m[nance, in S6pt6mdna Mare... sau agaceva. Au venit femeile acas6qi au inceput s[ facd aga.$i li s-a luat puterea! Iar cdnd a fost sd sape cucuruzul, se gandeaucum sd fac[, fiindcd pentru astaifi trebuie putere... $i au venit la mine gi rn--au intrebat ce sd fac6. Iar eu le-am zis sr mdn0ncecu ulei gi sd sapecucuruzul, cd dla care le-a pus la canon din [sta poate a linut $i el rdnduiala asta, dar n-a avut de sdpatcucuruz. Aqa cd mai sunt gi niqte situalii, niqte circumstanleatenuante. De exemplu, dacd-fi dd si faci o sutd-doudde metanii pe zi, gi tu ai s6pat toatd' ziua la cucuruz, gtii bine cd nu le mai pofi face seara. Aqa inc6t chestiunea aceasta-i cam elasticd.Fiecareom lucreazdcu mintea lui. Acolo, in Moldova, oamenii sunt mai gablonizafi, dar aicea, la noi, suntem mai elastici, nu suntemagafapeni. - Daci cineva se indoiegte de harul pe care l-ar avea duhovnicur poate sI-gi schimbe duhovnicul? siiu, - In general,se zice cd-i bine s6-!i lii duhovnicul...qi chiar e bine, din cat se poate. Insd sunt gi situa{ii in care il poli schimba. De exemplu, eu am crezut cd pdn[ la moarte il voi avea pe duhovnicul pe care l-am avut de la inceput la mdnistire, insd mai spre sfdrgitul viefii, pdrintele pe care l-am 48

Rdspunsuri la intrebdri ale credinc:ioSilor

a.ui E ;::'r:Ti: rfiH:rT;*numaipl",_ cr trebuie ueu. siochesriune

In general, bine s5 ai un duhovnic, e iar dacd,er d5 voie, te mai ifi spovedi la allii; 9i eu credca qi pofi oriceduhovnic, iG;; a puspe calebund, ifi dd voie' Eu, decxemgru, l"-;;; frate' dacdvrei sd tg mai rp""J;;; celor care,i ,p""Lo.sc la mine: ,,Mdi b art painl, ,., vii de la cluj, sd zicetn'pdndla sdmbdta; p"ri rall rpvedegti linigtit, "i, iar dac-oimai vrea sd mai vii vreodatr mrne,.noii .a ;li ii tu rrrinl, d"r;;6uie 11 asta s[ te .tiineapdrat de mine,la distanta la."* r" gir"gti,,. $i nu cd mi schimbrsau cd md schimbi cy unyl mai bun, ro:u-usu... Asta-i"o*ia* adicdomurtrebuie situa1ia, sdsespovedeasci, trebuiera r" i-fJrta$:u::1, si p"'#, de c6teori vreasd sespovedeasc', facdnu gtiu si " c6tesutedekilom#ouri'r" mine. - sunt prezentate presi multe in cazuriareunor bioenergeticieni carefac murtevindeciri oame_nilor. ceputeri rucreazi cu pdi' cu puterea "ripru ei? cele-afostlor &q .l p,rt...rpr ,Jr.-o au.cu o putere rrreascd, o puterede la Dumn"reu. cu cr"d .a ,ri"i;; ;; qtiu cu ce putere, dar auputere'si-utngi: a"9a," p"1i iltori de aceasrd putere... credem Noi cd tot daru.l

awt, deqia fost un_9- excepfional: l_amprefuit foartemult *, a sdfie camabsent. m-am inceput gi ".u sirdir.a cacama gn;;;i parcd... N_aveam chestiunifoarte eu {e1 .de etircicat,dar r.ni ,-;;i#cd totugi e un lucru nefirescsd md mai chivernir"r"-.u un pdrintecarenu gi-atunci renun,tat er, am ra ftrd,rama g'ndesc.a gr"q"rlar areperspectiv', E qi o treab' care fine de agezarea sufleteaicd, uoi.e nu poli s'_i ceri

qi amajuns la vrut sdstea vorbdcu noi, di pdndiagTj * ajuns er,int6in-aprea de ?l urm' totugi la s_a plecat gi a statde el vorbd. Eram cu un preot care avea ce\,

j,""",iiff jlj}:ff Euam.",l 'l'J ?"lffi ci a fosro imprejurare

iTffiffi;:.t#11

iry'aa

*,o i"**o de pdrintere ra 9."y,,}'*n,:;*r"r.:H*,

fltH:#-t"T"*l;,l*l "rru.., sdm-ajutafi, N-afi vreagi dumneavoastr[ ,e pun"1i-adli"i, ra gdt?poate m-ajutafi". gi-atunci, a fosta"uJJ er s;.1r" rr"i?;^;;;: inteia fbcut o gedinf' generald: zis asa, I a sd tinernmlioile intr-o;ffi; pozi[iegi ne_a intrebatdaci simfim c.ev.g. E1aqi o doamna acorogi ,i"iur.-,,vui de mine, md turnicd!" Eu' ca butucul, ci ;; ri-i"f;;;; aia, ne-aluatpe fiecare;mie mi-a ,is: "ifit ,,sttil'bi^nl".u"', dndtatea, i-nirnu au, e cam srabd!,, Acuma' cu astaa nimeiiroi dpa ul"g-r, zice:,,ydo""r" un ochi? _ Da, stdngul, c'reodatd, ei_micam ti"r'n"^)e,,.-Dupd;;,;;;;ie aqa, spate, pe
49

aceta:,,Domnu,noi, r#i,$i,T.i"l la *ru

Arhimandritul Teofil P drdian

qi zice: ,,vd doaremijlocul! - Ba, zic, mijlocul nu m[ doare!" Dar atunci el o schimbd gi zice: ,,o sd vd doard mai t6rziu" . zic: acuma, dac6 am venit la dumneavoastrd, sper sd nu md doard nici mai tdrziul, Aqa c[ lucrurile nu-s foarte-foarte precizate.in orice caz, dacdcineva vrea s[ se foloseascdde un dar din dsta,nu se leapdd[ de Dumnezeu,dacd se duce la unul din 6sta. - Anul acesta s-au intimplat citeva czzuri de exorcizare, multe din ele inregistrate chiar pe casete,de citre credinciogi. Ce pirere avefi despre slujbele prin care au fost scoqidemoni gi despre vorbirea acestorai intervinr gi intervine; dar sd gtifi cd eu nu-s bucuros s-aud gi nici ,r--uq ur.u s-aud pe unul pe l6ng[ mine spun0nd aga ceva. Nici n-am ascultat vreo casetddin asta. Mi-a trimis cineva dou6 casete,s-ascult niqte afirmafii din dstea,de la Sihdstria,cu o femeie carece gtiu eu ce spunea.$i chiar eram in situafia de a pleca la un drum, gi-atunci am zis cd nu-mi mai bag in minte aga ceva, acuma, la drum. Apoi, cdnd am venit acasd,am zis cd nu le mai ascult...qi nu le-am mai ascultat.Nu-s bucuros...Las' c6 gtiu eu ce-am de fbcut qi fbrd s6-mi spund dracii cd,aia nu-i bine qi c[ nu gtiu ce. N-are rost s[-fi bagi in minte gunoaie! - care trebuie si fie comportamentul unui credincios fa{r de un eretic sau fafi de unul care estecertat cu morala Bisericii? -Dragd, cu bun6voinfd. Noi n-avem pe nimeni de exceptat,pe nimeni de exclus. Important este sd ne finem la distan!6, in sensul acesta,ca sd nu ne influenfeze. $i, ca sd ne putem infelege cu oamenii, lu6m in considerafie numai lucrurile care lin de credinla comund, sd zicem. N-are rost sd te pui in discufii... Sunt unii care cauti situafii din acestea. Sfhntul Apostol Pavel zice cd de omul eretic sd te feregti (cf. Tit 3, 10). Dar in viafa sociald sunt oameni care au in familia lor astfel de persoane,gi-atunci cum sd-i excludd, cum sd-i ocoleasci? Aqa incdt facem ce putem, in condijiile noastre. E un banc, potrivit cdruia protestanfii qi catolicii, c6nd se intdlnesc, in Apus, vorbesc desprefotbal, ca sd nu se certe. - care este diferenfa intre Botezul Bisericii gi botezul lui loan Botezitorul? - Botezul Bisericii e o Taind, iar botezul sfrntului Ioan Botezdtorul era un simbol, o preg[tire pentru poc6infd,un botez al pocdinfei. - A fost prezentat aseari, la televizor, cazal unui tflnir evreu care s-a botezat, a trecut la creqtinism; qi i-a aplrut o cruce pe frunte. 50

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Nu qtiu...Acuma, nu $tiu chiar toate, de ce a fost a$a...Dwnnezeu qtie! Nu trebuie s[ vd uitali la toate amdnuntele... - Ne putefi explica un verset din psalmul al 4-lea: ,rJertfifi jertfa dreptifii qi nidijduifi in Dumnezeu,,? Da. Nddejdea in Dumnezeu este o virtute creqtind,iar ,,Jertfifi jertfa dreptdfii" inseamnd sd jertfim gdndurile cele rele, de la inceput, ca sa ajungem la dreptateacare vine din credinfd. - Cum ar putea fi adus un ateu la Dumnezeu? - Numai Dumnezeu il poate aduce, noi nu putem, cu puterea noastr6 n-avem cum. Adicd viala noastrdpoate sd fie pentru el un exemplu gi sr se gdndeascS, nu exist[ posibilitatea s[-l aduci pe un ateu, tu, cu putereata. dar Pentru c[ Dumnezeu mdntuieqte,nu omul mAnfuiegte. ce condifii trebuie si indeplineasci un laic, ca si intre in viafa ciluglreasci? - Mai int0i, sd aibd vocafie, si vrea sd fie cdlug6r. S[ gtie de ce igi alege cdlug[ria, sd meargdla mdndstire,sd incerce... - care sunt argumenterecu care combatem reincarnarea? - Pai, dragd,, nu prea putem combatenici reincarnarea, noi nici altceva, ci spunem cd inv5ldtura Bisericii este cd mOntuirease c6qtig6prin Hristos, prin jertfa lui Hristos, qi cd nu e nevoie sd mai vii weodatd in lumea aceasta. ca sd faci nigte experienfe,pentru cd inaintarea,progresul in viala duhovniceascdse tealizeaz[ qi dincolo de lumea aceasta. Desdv6rgirea este ftr6 hotar gi, ajungdnd impreund cu Domnul Hristos, nu stagnezi, ci inaintezi. Nu-i nevoie sd faci nigte experienfe;pentru cd ei spun aga,cd vii in lumea aceasta ca s[ faci nigte experienfe,iar din aceasta, devii mai bun. Or se constati c6 si de multe ori omul devine r6u, nu birn, chiar frcAnd experienfe. Pe noi nu ne intereseazd,e b idee strbind de credin{a noastr6 gi... Dumnezeus[ le-ajutecelor careau alte idei, dar noi ne finem de credinfanoastri. - Din moment ce la inceput n-a existat decflt Adam gi Eva, deci o singurl pereche de oameni, cum s-au inmul,tit oamenii? : - Dragd, chestiuneaaceastaeste o chestiunepe care-o pun mulfi. Sl qtili insr c[ Biblia nu explicd nigte lucruri, pentru ci nu-i o carte gtiiniifica. Ceeace vrea Biblia'sd spund estedoar acestlucru, cd existd o rfinduial6 a lui Dumnezeugi cd lucrurile s-au desfbgurat ink-o anumitd perspectivd,voit6 de Dumnezeu. Noi nu agteptdm de la Biblie niqte explicafii, ci rdmdrrem la 5l

Arhimandritul TeofiI P drdian

gdndul acesta,cd Dumnezeu l-a creat pe om $i cd Dumnezeu a gasit modalitateaca omul sd se desfdgoare lumea aceasta. in Cele scrise in Biblie despre facerea lumii, despre om, despre cdderea lui Adam g.a.m.d.,sunt lucruri care au fost scrise cu mii de ani mai tdrziu gi sunt mai mult o incercare de a-i da omului o perspectivd, de a-l angaja intr-un anumit stil de gdndire. S-au ftcut niqte studii in legdturd cu Biblia qi se constatdcd sunt mai multe rapoarte,de fapt, in legdturdcu inceputurile; gi atunci, cele scrise cu mii de ani maitdrziu nu pot fi verificate. Aga au fost g6ndite, a$a au fost mogtenite...Am putea zice cd" cele scrise acolo nu sunt literI de Evanghelie, ci o incercare de a da o explica{ie. insd explicafia nu-i deplind gi atunci rdm6n aga, nigte lucruri nerezolvate. Dar cdte lucruri nerezolvatesunt, in fond, qi noi triim qi-aga,trdim intre taine. - Ne indreptifegte starea actuali a lumii si considerim cI s-a apropiat sfArqitul acesteia? - Sfhntul Apostol Petru, referindu-se la un psalm, spune cd o mie de ani inaintea lui Dumnezeu sunt ca ziua de ieri ce a trecut, qi o zi, ca o mie de ani (cf. II Petru 3, 8; Ps. 89, 4). inseamndc5, din perspectivalui Dumnezeu, poate sI mai fie lumea incd multd vreme. Nu gtim cAnd va fi sffirgitul. ,,Despreziua gi ceasul acela,nimeni nu gtie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatdl" (Matei 24,36) - spuneDomnul Hristos.Aqa cd ce sd zicem noi? Important este sd finem seamade versetul: ,,Privegheafigi vi rugafi, cd nu gtili ziua,nici ceasulcdnd Fiul Omului va veni" (Matei 25,I3). - Ce plrere avefi despre cei care practici spiritismul qi comunicarea cu sufletele morfilor? - Am pdreri rele. Biserica interzice lucrul acesta, Biblia interzice lucrul acesta,agacd nu e bine. - Cineva este grav bolnav qi doctorul care l-ar putea face slnitos estepenticostal, dar duhovnicul siu i-a cerut si nu se ducl la doctor. - Dar nu se poate! De ce sd-i ceari sd nu se ducd la doctor, chiar dacd-i penticostal?Cd nu se duce s6-l omoare, se duce s6-1facd bine! - Dar despre doctorii care ajuti la producerea avorturilor, ce pirere avefi? - E pdcat, ce pdrere sd am?! - Despre stirile luminii interioare ce inundi sufletul in momentul rugiiciunii adevirate ce ne putefi spune? 52

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Drag6,[stea suntfenomene carele gtiecel carele are,nu pofi sd pe spui. Existbposibilitatea s6-ti fie inundatsufletul de lumin[ gi de bucurie, dar astaestecevacaresepoateintdmpla,nu cevacaretrebuieneapdrat se sd intdmple.Noi ii slujim lui Dumnezeunu pentru a primi nigte daruri, ci pentrucd ,,cu vredniciegi cu dreptate estea ne inchina Tatdlui qi Fiului gi SffintuluiDuh,-Treimiiceleide o fiinli qi nedesplr,tite". - Cum au putut Sfinfii Evangheligtisi scrie Evanghelia,pentru ci ei n-au vilzut chiar toate faptelepetrecuteqi via{a Mflntuitorului. - Din tradifiape careau avut-ode la ceila$i,carele-auvdzut.Sfintul Evanghelist Luca,depi1d5, urm5rittoatecu de-amdnuntul" l, 3) - spune (Lc. ,,a chiar el, la inceputulEvangheliei sale;a luat legdturdcu cei careau putut s6-linformeze. el a fost martordirectal faptelorpe carele-a scris,insl a Nu ldsatnigtelucruri extraordinar frumoase de bune.Mie-mi placefoarte gi de pilda cu fiul risipitor. mult, de exemplu, - Existi bolnavi psihici gi existl demoniza{i. Cum putem face diferenfaintre ei? - Nu gtiu.Nu gtiucare-s psihici...Facem putem. demonizali, care-s ce - Pirintele Nicolae(Steinhardt)de la Rohia afirma, la un moment dat: ,ril iubescpe aproapele, nu sunt obtigatsi-t qi simpatizez". dar Ce ne putefi spunedespreaceasti afirmafie? - DragI, iubireafafd de aproapele esteo datorie,esteo poruncd. Nu gtiu cum s-ar putea nuanfachestiunileastea.De obicei, cdnd iubegti pe cineva,il ai gi aproape. ZoricaLalcu areo poezie,pe carev-am spus-o gi eu rdndultrecut,carearatd ce-nseamn6 iubegtipe cineva: sd TePort in mine de zorbalatcu Teport in suflet, cape-un vasdepre!, Cape-o comoard-nchisd peceli, cu Teport tn trup, in sdnii albi Sigrei, CumpoartQ.rodia sdmdnla ei. Teport tn mtTtte, pe-un imn sfinlit, ca (Jncdntecvechi,cu crai din Rdsdrit. $i port la gdt, nepreluitSirag, Strdnsoarea cald-a bralului tdu drag. 53

Arhimandritul TeoJil P draian

Teport tn mine tainic, ca pe-un vis, in cer tnalt din noapte te-am tnchis. Teport, lumind rumend de zori, Cumpoartdflorile mireasma lor. Teport pe buze,ca pe-unfagur plin, O poamd auritd de smochin, Teport in brale, horbote subliri, Mdnunchi legat cu grtjd,fir cufir. Cum poartdfloarea rodul de cais, Addnc te port tn trupul meugi-n vis. Asta inseamndiubirea!

54

CINE ESTE IISUS HRISTOS

26 mai 1995 - care estesensul cuvintelorrostite de pilat: ,rEcce Homo"? - Pilat L-aprezentat DomnulHristosca om. El nu gtiadespre pe Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeugi om, ca Dumnezeu adevdrat om gi adevdrat. L-a prezentat felul in careera atunci gi a zis: ,,Iati omul!', El in (Ioan19,5). Noi n-avem undesdgtimla ce s-agdnditpilat, dar qtimci a de rimas acestcuvant al lui in SfhntaEvanghelie; probabil a awt in vedere faptul cd acestaeste omul care.mirturisegteadivirul, acestaeste omul ?nvinuit fbr[ si fie de vin6, ac'esta este omur care suport[ invinuirile gi suportd chinurile;aga trebuiesr fie un om adev[rat:statornic adevdr. in - caiafa a infeles sau a cunoscut, ca arhiereu al acelui an, misiunea Mintuitor a Domnului Iisus Hristos? de - Noi nu gtim altcevadecatceeace ni se spune Evanghelie, a zis in cd caiafa:,,E mai bine sd moardun om pentrupopot, dec6ttot neamuls6 ne piard"(Ioan 11,50). SfhntulEvanghelist Ioan apus in evidenfd gdndullui caiafa. cdt a cunoscut, qtim; fiindci zicecd eia arhiereu, ca arhiereu nu iar al anuluiaceluiaa proorocitdespre Hristoscdnda spuscuvinteleacestea (cf. Ioan 11, 5l). Noi credemc6 a avuto revelafie. u infelesel din acea ce revelafienu gtim, qtim doar cr s{bntul Evanghelist Ioan a reJinutcuvdntul arhiereului l-a cuprinsin Evanghelia gi sa. - A hotirit Ristignirea din necesitate din fitirnicie? sau - Drag6,Sstea suntnigtelucruri pe care,nu gtiu,poatenumaicaiafa vi le-arputea l5muri!... r $ - Cum si ne creim o relafiepersonall cu lisus Hristos? prin rugici*.,'p.i, meditafie, prin ascultarea Evangheliei, . . .in special prin citireaEvangheliei dreptcuvdntal lui Dumnezeu. DomnulHristosintrd in existenfa noastrd prin,Pvanghelia prin cuvdntulSdugi prin faptul ci Sa, ne supunem mintea Eva4gheliei, sensulcd noi suntemmai dLgrab6 cu in pomi{i s[ discutdmcu Dumnezeu,in loc sI ne supunemftri disiulie. PrrinteleArsenieBoca- Dumnezeu odihneascd sd-l uguzicea,c[noi avemminteacarediscuti cu Dumnezeu, loc s6 se"hiu. fbrd discu{ie. in supund
55

Arhim qndritu I Teofi I P drdi an

Dacd il recunoa$tempe Domnul Hristos ca invdfdtor, il recunoagtemgi ca Mdntuitor qi-L avem gi ca Mdntuitor. Iar dacd nu-L primim ca Invlfdtor, nu-L putem primi nici ca Mdntuitor. Sfhntul Marcu Ascetul, in Filocalie, are cuvdntul: ,,Cel ce primegte cuvintele Cuvdntului lui Dumnezeu primegte pe DumnezeuCuvdntul" qi ,,Hristosesteascunsin poruncile Salegi Se descoperd .,pe mdsuraimplinirii poruncilor". - Cum si te rogi, cind nu pofi si te rogi? - Cdnd nu pofi sd te rogi, n-ai cum sd te rogi! Dar c6nd nu egti dispus si te rogi, c6nd te simfi cumva impiedicat, atunci si te sileqti sd faci lucrul acesta mdcar cum l-ai face de program, de pravild, fiindcd noi trebuie sd avem un program de rugdciune, fiecare dintre noi trebuie s5 aibd o vreme afectatd pentru rugdciune, fiindcd nu pofi progresa intr-un lucru decdt ftcdndu-l. Nu pofi sd te rogi mai bine altddatd, dacd intrelaqi rugdciunea astdzi.Nu te vei ruga mai bine mdine, dacd astdzivei neglija rugdciunea.$i atunci, te rogi cum pofi; chiar este un cuvdnt carc zice aqa:Roagd-te cum poli, ca sd ajungi sd te rogi cum trebuie. - Evanghelia lui Toma s-a transmis la inceput, poate ca gi celelalte Evanghelii, pe cale orali. Actualmente, aceasta este contestati din punct de vedere al autenticitifii sau al con{inutului? - Nu este contestatd,numai c1 nu are circulafia pe care o au celelalte Evanghelii. La inceput au fost scrise mai multe Evanghelii, dar Biserica a triat scrierile qi a considerat inspirate de Dumnezeu, prin Duhul Sfhnt, numai scrierile pe care le-a cuprins in canonul Noului Testamentgi care, de fapt, au circula{ie astdzi.Cdt priveqte Evanghelia lui Toma, nu aduce foarte multe lucruri deosebite,ci sunt tot lucruri care sunt cuprinse in Evangheliile pe care le-a primit Biserica drept autentice. La Sfinta impirtiganie, in sfflntul potir este doar firea omeneasci sau gi firea dumnezeiasci? - Nici firea omeneascd, nici firea dumnezeiascd!Este un vas in care dar intruparea Fiului lui Dumnezeu dupd firea omeneascd, unitd cu firea este dumnezeiascd.Adic5, atunci c0nd ne impdrtdgim cu Trupul gi Sdngele Domnului nostru Iisus Hristos, noi nu ne impdrtdqim cu ceva separat de Domnul nostru Iisus Hristos, ci ne impdrtSgimcu Trupul gi S6ngeleDomnului nostru Iisus Hristos, prin aceastainfelegdndu-se Trupul cu care Domnul Hristos S-ajertfit. Domnul Hristos, prezentdndseparatTrupul Sdu qi separat S0ngeleSdu,pune ?n atenliejertfa Sa, pentru cd sdngeleestein trup, nu este in afard de trup (decAtatunci cOndse varsd din trup, cum s-a vdrsat pe Cruce). 56

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Domnul Hristos pune in evidenlI jertfa Lui, dar noi ne impdrtbgim cu Trupul qi SdngeleDomnului nostru Iisus Hristos unit cu sufletul Domnului Hristos qi unit cu Dumnezeirea,deci ne impirtdgim cu Hristos intreg. - Vn rugim si ne indicafi o metodi prin care ne putem pizi mintea de gffndurile rele care nivilesc asupra noastri la rugiciune. Dacd ali citit in Pateric, poate afi gdsit gi faptul cd un frate s-a dus la Awa Pimen qi i-a zis: ,,Pirinte, ce sd fac, cd imi vin in minte tot felul de gAnduri rele". $i Cuviosul Pimen i-a spus fratelui sI opreasc[ vdntul s[ nu bat6. S6-giintind6 pieptul gi brafele gi sd opreascdv6ntul. Fratele a zis cI nu poate sd opreascdvdntul, iar pdrintele i-a spus cd agacum nu poli sd opregti v0ntul sd nu batd, tot aSanu pofi sd opreqti g0ndurile rele s[ nu vin6; dar altcevapofi sd faci: cu un gdnd bun, sd inldturi gdndul cel rdu. Este o metodd de inldturare a gdndurilor. Noi insd avem mai la indem6nd o altd metod5, gi ariume rugdciuneape care mie-mi place s-o numesc ,,rugdciuneade toatd vremea" sau rugdciunea deasb,rugdciuneaneincetat[. Atdt cit poate sd fie de neincetatd,dacS-ivorba, pentru cd nu s-ar putea zice cd cineva se roagd neincetat, in sensul cd spune neincetat o formuld de rug[ciune, cum ar fi ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, pic5tosul". Dar indesirea acesteirugdciuni formeazd in suflet un fel de act reflex, un fel de paravan in fala cEruia se nimicesc gdndurile, care, dacd aceastd rugdciune e principald, in orice caz devin secundareqi ?n felul acestanu au putere. Deci angajareain rugdciunea de toat6 wemea este o angajarein lupta cu gdndurile cele strdine de conlinutul rugdciunii sau care nu sunt conforme cu voia lui Dumnezeu. Apoi, pentru inl6turarea gdndurilor rele ne ajutd foarte mult inmullirea gdndurilor bune. Cu cdt ifi impodobegti mintea cu mai multe gdnduri bune, cu atdt se impufineazd gdn&xile cele rele. insd trebuie sd fie o preocupare. Noi trebuie sd gtim gi care sunt sursele de gAnduri rele, din ce izvoare vin ele. Domnul Hristos spune cd ,,din prisosul inimii grSiegtegura" (Matei 12, 3a) qi c[ ,,din inima omului puqced.gdndurile cele rele" (Matei 15, 19; Marcu 7,2I). $i enumer6,in Sffirita Evanghelie de la Marcu (cap. al7-lea), 13 rdutdli, 13 chipuri ale rdutdfii, care, chiar dacd r6m6n numai la nivelul gdndului, totuqi il intineazd pe om; de aceea,toate acestea trebuie inldturate. Noi qtim cd fiecare dintre oameni vine in lumea aceastacu pozitive gi cu negative; vine cu calit6li qi cu predispozilii spre rele. Pdrintele Arsenie Boca vorbea desprecopii ca fiind oglinda pdrinfilor. Copiii ii reprezintd pe pdrinli nu numai {in punct de vedere al figurii, al asemdn[rii cu ei, ci ii reprezinti gi din punct de vedere al stirii lor sufleteqti.Inceputurile existentei noaste sunt precedatede existenla celorlalfi, adicd omul nu se alcdtuiegte,pentru 57

Arhimandr i tu I Teofi I P drd i an

existenla lui, numai in clipa conceperii, ci concepereasa este pregatitd de pdrin{ii lui. P[rintele Arsenie ii indemna pe oameni sd nasci ou,'erri sfinfi. or, ca sd nagti oameni sfinli, trebuie q fii tu insu{i sfhnt qi s6 ai congtiinia responsabilitdlii asupraurmagilor tdi. Dar lucrurile acestease petrec, cumva, de la sine, cbci oamenii nu au prea multd congtiinli p celor ce vor urma dup6 ei, in sensulacesta,de a-i pregdti. in orice caz, exisrtdunspectruvital, adice, agacum lumina e compusddin culorile care o alcdtuiesc, agagi existenfa iot noastrd e compusb din antecedenteleexistenfei noastre. Asta inseamnd c6 noi ii aducem in lumea aceasta,in forma noastrd de existenfa,pe inaintagii nogtri. $i noi ne putem qi recunoagte;eu, de pildd, gtiind o. un*u1iu aceasta:,,copiii sunt oglinda p6rinfilor", m-am urmdrit pe mine in pdrinfii mei gi in bunicii mei, cdt i-am cunoscut, gi i-am recunoscutin mine, in existenfa mea, cu ale lor, cu negativegi pozitive. Eu am avut foarte mult de luptd, in tinere{ile mele, cu nigte incdrc6turi de gdnd pe care le-am descoperitatunci c6nd m-am ocupat de rugiciunea de toatr vremea, atdt cdt m-am ocupat, gi am constatat c6 port in mine nigte rdutdfi care nu erau ale mele, ci erau ale altora in mine, dai pe care trebuia sd le rezolv eu. $i, cu ajutorul lui Dumnezeu,s-au rezolvat. Apoi, existd qi nigte influenfe din mediul inconjurdtor; faptul cd te uifi la nigte spurc6ciuni, pildd la nigte filme necuviincioase, le aduci in de gi tine, esteo rdutatepe care fi-o faci cu m6na ta. Aduci in tine nigte lucruri p" .*. ui puteasd nu le ai, dacdai ocoli pricinile acelor rduthfi. apoi, c6ndvine vremea $i de rugdciune,in loc sd-L vezi pe Dumnezeu,vezirp*.a"i*ile din suflet. cred cd v-am mai spus eu qi rdndul trecul, cand v-am vorbit despre ,,Disciplina minfii prin rug[ciunea de toatd vremea,,,cd Sfbntul Ioan cel cL a scris scara, referindu-se la calitatearugdciunii, vorbeqte despre rugiciune intinatd (sau spurcatd),desprerugdciunJfuratd, desprerugdciunepieidutd qi despre rugdciune curatd. Sfrntul Ioan Scdrarul nu-iindeaLnd pe oameni si renunfela rug[ciune, ci-i indeamni pe oameni sd se roage. cu carerugdciune? cu rugdciuneacu care se pot ruga. $i sd nu ne speriemle gdndurile rele cdte vin, de furhrnile de gand c6te pot veni, de zbuciumul inierior cdt il poate avea cineva, sd nu ne speriem, pentru cd toate lucrurile acestea pot fi depdgite, dar numai ?n m[sura in care ne angajdm la g0nduri pozitiire, in mdsura in care ne angajdm la rugdciunea de toatd vremea gi in misura in care ocolim pricinile care inmulfesc gAndurile rele. rar la aceastane ajut[ foarte mult faptul de a ne impodobi mintea cu lucruri frumoase. - Am citit intr-o revisti niqte cuvinte ale sfinfiei voastre in care spunea{i despre necesitateade a ni-L face al nostru pe Dumnezeu. cum se face aceasta? - SA-Ifacem loc lui Dumnezeuin suflet, cd vine El in noi! 58

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- Afi amintit faptul ci in slujbele Bisericii putem cunoaqtegi afla multe despre persoana Mintuitorului Hristos. Existi momente cind sufletul omului doregte si cinte. Existi in acest sens contradic{ie cu invifitura pirinfilor filocalici, care afirmi ci prin cintare se risipeqte mintea de la rugiciune? - Dragd, poate s-o risipeascdgi poate s-o adune. Toate ale omului, in mAinile omului, pot fi gi pozitive, gi negative. Dacd tu cdnfi ca sd te mai audd o datd cei din jur cdt egti de cdntdre!, atunci sigur c[ te risipegti. Dar cdnd c6nli ca s6-I aduci slavd lui Dumnezeu, atunci n-ai cum sd te risipegti. $i mai ales cdnd cdnli preocupatgi de text, qi de cdntare,nu te risipegti. Oameni de extrem[ au fost totdeaunagi au fost gi pdrinfi duhovnicegti care au vdzut lucrurile intr-o anumitd opticd. Noi nu trebuie sd ne orientdm dup[ fiecare de la care putem auzi ceva.De exemplu, in Pateric se spunecd un pdrinte avea un uceniq .pe care l-a invdfat sd,zic\ rug[ciunea de toatd vremea: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mdpe mine, pdcdtosul". $i ftcea lucrul acesta,dar s-a dus in Alexandria gi acolo a gdsit cregtini care ii sluleau lui Dumnezeu cu cantdri, cu texte liturgice, cu rdnduiald de slujb6, gi i-a pldcut tare mult. $i, cdnd s-a intors acasd,i-a spus pdrintelui: ,,Vai, pdrinte, noi ne pierdem sufletul aici in pustie, dar sb vezi ce fain e acolo, in Alexandria, unde cintd toli". $i pdrintele a zis: ,,Frate,dstea sunt leacuri ale neputin{ei, dar noi, 6qtia care suntem in pustie, noi avem o hrand tarc, pe care n-o pot suporta aceia". Era un punct de vedere al pdrintelui respectiv. Insi sd qti{i c5 noi nu putem face abstracliede rug[ciunea liturgicd gi de modalitatea de exprimare prin cdntare,pentru cd noi invdldm ceva prin acestea. Dacd aq fi venit eu aici, sd vd fin o conferin{d despreDomnul Hristos, gi ag fi inceput sd zic numai: ,,DoamneIisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mi pe mine, pdcdtosul", imedial era sala goald,cd astao puteli zice qi singuri. or voi, cei care ali venit, afi venit sd auzili o conferinld intreagd, sd auzi[i nigte idei. La fel, cdnd facem o slujb[, noi spunem nigte cuvinte care ne ajutd s[ ne angajdm.Spunemin.rug[ciune cdtre Maica Domnului, de exemplu: ,,Preasfhnt[ St[pdna mea, de Dumnezeu Ndscdtoare,care eqti lumina intunecatului meu suflet, nddejdea,scdparea,acoperdmdntul,mdngdiereagi bucuria mea, mullumesc tie cd m-ai invrednicit a md impdrtiqi cu preacuratul Trup qi cu scumpul Sdnge al Fiului Tdu. Te rog, inviazd qi sufletul meu, cel omordt de pdcate,Maica Dumnezeului celui milostiv..." Sau la Pagti,,de exemplu, dacd ne-am duce la bisericd qi ar incepe cineva sd spund m.rmai: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui ,Dumnezeu, miluiegte-mb pe mine, pdcdtosul", nu ne-am simfi in atmosfera slujbei, aga cum ne simlim cdnd mergem acolo gi auzim: 59

Arhimandr itu I Teofi I p dr dian

s6 ',ziua invierii, popoare, ne lumindm!pagtileDomnului,pagtile!cd din moartela viafi gi de pe pdmdntla cer,Hristos-Dumn ezeune-atrecut pe noi, cei ce cdntdm cdntare biruinfd,,; de ',Acum toate s-au umplut de lumind: gi cerul gi pdmdntulgi cele de dedesubt. Deci sd prdznuiascd" frpfura Invierealui Hristos,intru toatd, care s-aintdrit"; ,,cerurile dupdcuviinfi sd se vesereascd pdmdntuls6 se bucure. gi $i sr prlznuiascr toatdlumea ceavdnfid gi cea nevizatd, cd Hristosa ?nviat, Veselia vegnici". cea ,,Prdznuimomgrdreamorfii, sfbrdmarea iadului qi incepdturaartei viefi, veqnice; slltdnd, ldud6m'ie Pricinuitorul,pe Cet 9i unut binecuvdntat, Dumnezeul pdrinfilornogtrigi preamirit,,. Iatd, sunt nigte lucruri, nigte monumentede g6ndire, niqte lucruri extraordinare, catene ridicd; qi noi nu putem renun{ala ere.cine vrea sd renun{e ele, treabalui, dar sr gtifi cd Bisericaprin asta la existi gi prin asta sesus{ine.
- In ce fel Maica Domnului qi sfinfii sunt de fa{i cAnd ne facem rugiciunea particulari?

Dragd,Maica Domnului qi sfinfii nu sunt de fa[d,pentru cd ei sunt intr-un anumitloc ai nu au omniprezenfd,cum Domnuiirririor. are frJ;J; de fali ingerul pdzitor, du.. rugdciunile noastre,gi este de fala "ut atmosferaaceasta cale ne gdndim la sfin1i gi la Maicu ?n oo-.r.rtul; qi lucrurileacestea r[man frrdiezonanfdin vegnicie in nu qi liturghiacosmic[. Noi agail inlelegempe Dumnezeu, nina inconiuruta" ingeri ca gi de sfinfi, gi ne rugdmcu incredin{area toatelucrurile ac-estea cd sunt de efect gi duc acoloundetrebuie. - ce ne putefi spunedespreacergrup de oameni, imbricafi in alb, care umbli desculti,caresedau ortodocgi. - Nici nu vreausEmai audde ei! Dragd,nu vd luafi dupaa$aceva... in Pateric e prezentat urmdtorurcaZ: la un par,'il. s-a dus Satana (dracul)in chip de cdlugdrgi vroia si intre la el. Parintele insda zis cdtrecel ,,zi: slavd ratdlui qi Fiului qi sfrntului r :lip de cllugdr, cdtreSatana: Duh!o', acelaziceanumai.: acumqi purureagi in vecii dar ,,$i vecilor.Amin,,. $i, dac[ avdzut cd.nu-lpoateconvinge zicd: ,,.Slav[ sa Tatdluigi Fiului qi SfdntuluiDuh", nu l-a llsat sdintre. Aga gi noi: oamenii bgtia,din start trebuie ocolifi. Dacd, ar fi vrut Dumnezeu fie agaceva,era prin rdnduialdbisericeastd. sd Tofi dqtia,care vin gi se prezintdpe ei ca fri ailui Dumnezeu, trebuieocoli{i. To{i suntem 60

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

fiii lui Dumnezeu, dac6-i vorba! Toli cei care credem in Domnul Hristos suntem gi fii ai lui Dumnezeu, dar dacd vine cineva cu titlul acesta:,,Sunt fiul lui Dumnezeu", nu trebuie luat in seam6. Se zice cd la un pdrinte s-a dus, tot aga,Satanagi i s-a ardtatqi i-a zis: ,,inchin[-te mie!" $i pdrintelea zis: ,,Eu md inchin lui Hristos, de ce sd md inchin fie?" Sau cineva il intreabd pe un p[rinte: ,,Ce zici desprecei care au vedenii cu ingeri?" $i pdrintele rdspunde:,,Eu ii fericesc pe aceia care-givdd pdcatelelor". Gata, 6gtia din start trebuie ocolifi! Nici nu stafi de vorb[ cu ei! $i indemnafi-i gi pe allii s[ nu steade vorb[ cu ei. - Cum sii procedim ca si mergem pe drumul celor drep{i gi pHcufi lui lisus? Cum pot si-mi dau seama ci nu am inima neagrii, cii sunt smeriti, cu adeviirat credincioasi? in ce consti si-mi iau crucea qi si-L urmez pe lisus? Cum ne dIm seama dacii suntem smerifi sau mflndri? - Pdi, foarte simplu, dacd-li vin gdnduri de mdndrie, sigur nu egti smerit. Dacd faci nigte lucruri sd ieqi in evidenfd, sigur nu egti smerit. Dacd nu faci nigte eforturi ca sd te depiqeqti pe tine, sigur nu-fi iei crucea. Dacd nu faci nigte fapte care-fi inmulfesc credinfa, sigur iji scadecredinfa. Aga cd se poate, dar dacd totugi ai impresia cd nu te poji verifica pe tine insuli, noi avem posibilitatea s[ ne verificdm cu o congtiinld str[in6, superioardnou6, prin congtiinfa duhovnicului. ii spui: ,,IJite, imi vin gdnduri agaqi aga", iar el ifi spune...De exemplu, ii spui cd ai gdnduri de mdnie, gi el zice: ,,Fii atent, cd ai gdnduri de mdndrie, de-aia ili vin g6nduri de m6nie". Sau ii spui cd eqti teronzat de gdndul de ingrijorare pentru Aluade mdine, gi-fi zice: ,,Sigur n-ai credinfd". $i agamai departe...te pofi verifica, dacdvrei sd te verifici. - Care estepicatul impotriva Duhului Sfint? - Sunt mai multe, nu-i numai unul. Pdcat impotriva Duhului Sffint este, de exemplu, necredinfa, este credinla cate nu urmeazd invdlitura Bisericii, este nddejdea prea mare in bundtatea lui Dumnezeu, este deznidejdea, este apostazia,adicd lepddareade credinla cea adevdratd.Sunt mai multe care sunt socotite pdcate impotriva Duhului Sfhnt. $i sunt, de fapt, acele pdcatein care eqti qi te crezi cI nu eqti intr-un anumit pdcat, ci te consideri pe cale bun6; gi atunci nu pofi iegi din devierile in care te giseqti. - Daci Dumnezeu di Duhul Sf0nt celor care I-L cer, se poate indepiirta sau pleca de{initiv Duhul lui Dumnezeu de la cel care greqeqte? - Se crede cd Duhul Sfhnt r[m6ne in sufletul omului p6nd la moartea omului. in cel careL-aprimit laBotezpe Duhul Sfhnt - cum il primim tofi, la 6l

Ar h imandr i tu I Teofi I P drdi an

Botez - Duhul sffint Se ascundein addncurilefiin{ei umane gi r6m6necumva nelucrdtor, in sensul cd e astupat de rdutdlile omului; dar pentru cE existd posibilitateade pocdinfdp6ndla sfrrgitul viejii,,Biserica invafa c6 Duhul Sfhnt estepdnd la sfhrgitulvielii cu putinfa de a lucra in sufletul omului. - cum putem dobflndi mai multi pace sufleteascr gi o rugiciune curatl? -Dragd, mai intdi de toate, paceasufleteascd un rezultat al unei viefi e dupd voia lui Dumnezeu. Cu cdtinaintezi in cele pldcute lui Dumnezerr) cr] atdt inaintezi qi in pacea sufleteqgcd.in Filocalie se spune cd nepdtimirea estepaceainimii; in mdsurain care ai nep[timire, adicd in mdsurain care nu egti fbrdmifat de patimi, in aceam6sur6vine gi paceasufletului. - Cum pot si ajung si-i iubesc mai mult pe cei ce-mi fac riu? - Poli sd ajungi s6-i iubegti mai mult pe cei care-fi fac r6u, dacd ajungi la mdsurile acelea de care vorbegte Sfhntul Isaac Sirul: ,,cei impatimili Je iubire fald de Dumnezeu, cei nepdtimagisunt dispuqi sd sufere de zeci de ori pe zi gregelile altora qi necazurile care vin, gi totuqi nu se pot sdtura de oameni". Pentru cd au ajuns la o mdsurd in care nu mai pot fi clintiji din bine. De exemplu, in Pateric se spune despre un p[rinte cd ,,din multa bundtate,nu mai gtia ce-i rdutatea".Asta nu-i o chestiunepe care o realizezi printr-o metodS,ci esteo chestiunepe care o realizeziprin piogresul sufletesc. - ce trebuie si facem pentru a fi mai buni, mai infeleptioin aceasti lume plini de haos? $i cum ne putem face noi datoria fati de lume, ca si devini mai buni? - Nu putem sd facem ceva anume, dec6t cd dacd ne imbundtdfim pe noi, poate-i tragem qi pe alfii pentru bine, prin exemplul nostru. rju. nu putem sd-i influenldm pe oameni decat inaintand noi ingine in bine. Dac6 te faci mai bun, aduci bundtatein jurul tdu, aqacum cei rdi arduc rdutatein iurul lor, intineazd atmosferasau o coboard. - Care ar trebui sI fie rolul preotului in societateade azi? - Dragd, rolul preotului in societateade astdzieste acelagirol pe care l-a awt totdeauna preotul: sd fie slujitor al lui Dumnezeupentru binele oamenilor. - Cum este Biserica de(inltoare a tezaurului harismatic revirsat prin Sfintele Taine? - Biserica, f,rindo institulie intemeiatd de Domnul Hristos, are darurile cdte-i trebuie omului ca si se mdntuiascd. 62

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Care estetemeiul cinstirii sfintelor icoane? - Drag6, dacd crezi cd pe icoand e reprezentatMdntuitorul sau Maica Domnului sau sfinfii lui Dumnezet, atuici eqti cinstitor de icoane. in secoleleVII qi VIII, c0nd au fost discu{ii in Bisericd in legdtur6 cu cinstirea icoanelor, cu imp[rafii iconoclagti, distrugdtori de icoane, atunci apdrdtoii icoanelor au zis aga:dac6 Hristos are un chip, atunci noi sunterncinstitori ai lui Hristos cinstindu-I gi chipul Lui. $i, pentru c6 Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a ficut om gi are figurd uman6, are un chip, atunci noi putem si reprezentdm chipul Lui, iar cinstind chipul Lui, ne manifestdmcinstirea fatd $i de Domnul Hristos, cel mai presusde chipul Lui, dar care are totugi un-chip. Haidefi sd vd povestesc ceva. in 4 martie 1990 am vorbit eu prima _ datd la televizor; dupd o vreme, cdldtoreamcu maqina gi era cu noi o femeie de prin pdrlile noastre, de-acolo, de pe la mdnIstiie. $i zice: ,,p6rinte, v-am vdzut la televizor; asa m-am bucurat c-afi fost gi in casa noastr[!,, Adic6, prinimagine qi prin cuvdnt.zice: ,,sd,qti{i c-am pupat televizorul!,, Acuma, .1 d: fapt nu pupa televizorul in general, ,,fiui sd mai pup o dati televizorul!", ci l-a pupat fiindcd vorbeam eu atunci, iar ea s-a bucurat aga de tare, cd a pupat televizorul care m-a aduspe mine acolo. cam aga este gi cu.icoana.pupi icoana pentru cd-l aducepe sfhntul respectiv in congtiin[a ta, in atmosferata, in casata, in cuprinsul inimii tale. Dacd gdndili aga,atunci qtifi de ce cinsteqte Bisericaicoanlle. Poate cd sunte{i unii cu influenfe din 6stea, neoprotestante,sectare, influenfe de naturd protestantd,in general... c6 e ,,icoana^ idol,,. si gt4i ca nu-i idol! ce deosebiree intre icoand qi idoli Ar zice sectarii: ii.io ,,t deosebire, gi idolul, gi icoana,tot la fel: icoananu vede, nu vorbegte, cr nu aude q.a.m.d.gi tot aga-i qi idolul: nu vede, nu vorbegte,n-aude; iatd,cd" nu-i nicio deosebire intre icoand qi idol". ins6, dacd gande$ti a$a, nu gdndeqti cum trebuie! De ce? Fiindc6 eu n-am nevoie de icoand ca sd-mi uoibearia. pentru cd-mi vorbegteDomnul Hristos in Evanghelie sau imi descoperd ceva in congtiin[a mea, in rugdciune. N-am nevoie ia ma audd icoanu, gi-ugu, nu "d ,zic: icoan[, ajuti-md pe mine!, ci zic: ,,preacurafului T[u ct ip n. inchindm, Bunule, cerdnd iertare lreqelilor noastre, Hristoase Dumnezeule, cd de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe cruce, ca sd-i mdntuiegti din rolia vrdjmagului pe cei pe care i-ai zidit. pentru aceasta,cu mulfumire ili strigdm !ie: Toate le-ai umplut de bucurie, Mdntuitorul nostru, cel ce ai venit sd mdntuiegti lumea". Deci eu vorbesc cu Domnul Hristos, pornind de la chipul Lui; nu.zic: chipule al Domnului Hristos, auzi-md,,miluiegte-md. Deci iatd c6'icoanae altcevadecdtidolul. Ce esteidolul? Idolul este o inchipuire, fbr[ existenfd; adicd iqi inchipuie omul c[ existd o putere, o fiinfd, garede fapt nu existd. i$i inchipuie chipul acela gi il face gi iicinstegte in locul lui Dumnezeu, adic6-l pune in locul lui Dumnezeu qi zice:,,Nu me 63

Arhimandritul Teofil Pdrdian

intereseazd Dumnezeu,ci mi intereseazd idolul 6sta". or icoananu_i in locul lui Dumnezeu, e impreund Dumnezeu. ci cu $i atunci, existd o deosebireintre. idol gi icoand? Da, exist6! ce deosebire? Idolul te dep1rteazd Dumnez.eu) locul lui Dumneze.-,iar de e'in ic-oa1a apropiede D]mnezeu, e pentru Durnnezeu. te Dacd gdndim aga, gdndimortodoxqi atuncigtimde ce sf cinstimicoanele. cdndva,a venit un sectar la mine,la m6ndstire... pe Mi-a pdrutbine cd int6mplattreabaasta!Noi avemnigteicoane lemn, lailtar,pe care pe Ti !-u le cinstim,le sirutdm,ne atingem ele cu evlavie... de girlre el cdtremine: ,,Pirinte, ce rost ale si pupi scdndurile6stea?',Adice ,,scdnduri,, erau icoanele lemn. $i-i zic: nidi frate,uite ce-i, dacdtu pupi scdnduri, pe s6nu pupi! Cd eupup icoane, pup scdnduri! nu - ce ne pute,tispunedesprefilmele cu risus?Sunt eleo incilcare a canoanelor? Drag[, eu personalnici n-agface,nici n-agviziona filme cu Iisus. Sunt o materializarc, zice eu neevlavioase, unor lucruri care trebuie aq a in cinstegi, intr-un fel, in mister. finute - care este raportur dintre harul divin qi starea morali a preotului slujitor? Preotulslujitor, orice staremoraldar avea, un mijlocitor. Asta e este invdlItura Bisericii. - ce si faci un sofin cazulin caresofiagi-apierdut controlul minfii, ii fl h_uleqle,injurr qi-i dricuiegte pe copii gi raceo permanenti sminteali in familie?Ea a fost dusi in spitaieo manistiri, dar situafiacontinui. la - cred cE lucrul cel mai bun de 'ftcut in caztxi de acestea este o internare undeva undenu-i mai deranje pe cei din jur. azd" - Pentru a putea acoperi picatele fratelui nostruodeseori este neloie si minfio uneori cu riscuri mari. cum pofi cunoaqte cind este minciunii?saucAndminciunaaceasta plcat? este Dragd,e greu de stabilit asta,doarde ra caz la caz sepoate rezolva chestiunea, poli sd grseqti o metodd generaldpentru toate cazurile. nu Acuma,noi totugitrebuiesi qtimun lucru: noi nu avemdatoriasdacoperim pdcatele numai aga,ca sd le acoperim, dacdo facemdin iubire saudacd ci plcatele acelea carese fac nu au consecinfe societatea carehdim. De in in exemplu, Psalmul100,careseciteqte fiecarezi la ceasulI, sespune: in in ,,Nu voi suferi inainteaochilor mei nicio fapt6 netrebnicd; pnrtur.u nelegiuitd voi uri. Pe cel ce se depirteazd,de o lamine, nu l-am cunoscut. 64

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

ochii mei peste cei credinciogi, ca sd qad6aceia impreund cu mine. cel ce umbl6 fdrd prihand, acela-mi va sluji mie, iar cel ce umbld cu viclegug nu va sta in preajma ochilor mei, nici nu va sta iniuntrul casei mele cel ce spune minciund. in toatd dimineala voi pierde pe toli ticdlogii din far6, ca sd stdrpescdin cetateaDomnului pe toli cei ce fac fbrddelegea". Este vorba gi despre starea noastrd interioard, gi despre un fel de curdfire a rdutdfilor din jurul nostru. - copiii rezultati din pirin{i care n-au fost cununafi ra biserici au de suferit in via{a lor din c^\za acestor pirinfi? -Dragd, e foarte greu de qtiut lucrul 6sta,pentru c[ de suferit suferd qi cei care au pdrinfi cununaji, qi cei care au pdrinfi necununali. Aqa c6 e greu sd spui... Aga, dac6-fi vine lie in minte: ,,A, pdi stai, cd pdrinfii dstuia sunt necununati gi de-aia sufer6!", spui, dar asta-i aga,o afirmalie arbitrard; noi n-avem voie sd scoatemniqte concluzii pentru care nu avem un temei. De suferit, suferd gi unii, gi alfii. Nu se poate spune cd cel care are pdrin{i cununafi nu sufer6,iar cel care are pdrinfi necununafisuferd. Dar fbr[ indoial[, nu-i totuna sd apari intr-o familie unde e binecuvdntarealui Dumnezeu, sau sd fii dintr-o familie in care nu-i binecuvdntarea lui Dumnezeu. Dar omul, dup6 ce igi dd seamagi dupd ce intrd in atmosfera de gdndire corectd, se poate valida in sensul acesta, c6 binecuvdntarea Domnului o poate aduce asupra lui pentru faptele lui bune sau pentru angaj ea lui religioas5. ar - Cum sI ne rugim si ni se ierte plcatele, daci am flcut chiuretaje? Domnul Hristos iartl crimele sivirgite prin avort? - Dragd, Dumnezeu iartd tot, nu existd nimic s[ nu ierte Dumnezeu, dacd se ajunge la condifiile iertdrii. Noi cerem iertarealui Dumnezeu pentru orice pdcat, qi Dumnezeu gtie in ce mdsurd ne putem face noi vrednici de iertarea lui Dumnezeu. Numai cd trebuie sd ai in vedere qi nigte lucruri de felul acesta: de exemplu, dac6- ai, fbcut un chiuretaj, apoi, c6nd ai posibilitatea si aduci un copil pe lume, il aduci gi pentru cd nu l-ai adus pe acela pe care ai fi putut sd-l aduci; gi atunci, e nddejde de iertare de la Dumnezeu. Dar eu cred c[ qi la optzeci de ani ar face femeile chiuretaje, dacdar mai putea fi in situafia de a rdmdnegravide. - O femeie-mami, care este la pensie, ce este mai bine si faci: si se retragr la o rnflnistire, unde si trriascr numai in post gi rugiciune pentru copiii ei gi pentru ea, sau si stea pe lingi copii Ei si-qi creasci qi nepofiiodar si se roage mai pu{in? 65

Arhimandritul TeoJil P drdian

- Dragd, eu cred c[ omul trebuie sd fie angajat gi sd se mdntuiascd tn condiliile lui; deci acea femeie nu trebuie sd se duci la mdndstiregi s[ nu se mai gdndeascdla ce se intdmpld in urma ei".Adevdrul este cd sunt oameni care-s aga de doritori sd-I slujeascdlui Dumnezzu in mdndstire,incdt nu se mai pot angaja,nu mai pot rdm6ne in societateaiR.care au tr6it in familia lor. Dar cred cd totugi nu e firesc; firesc este sd stai gi s[-!i creqti copiii gi nepofii gi strdnepofii,pentru cd la Cununie aqase spune:,,Sdvad[ ei pe fiii fiilor 1or". Ins[ mai e ceva, gi anume sunt unii care pleacd la mdndstire fiindcd s-au sdturat de lumea asta. Dumnezeu s-o odihneascdpe mama, cdteodatd zicea:,,Aqam-am sdturatde lumea asta!" $i totugi, nu s-a dus la m6ndstire,a stat acolo s[-gi vadd de familie gi de ce-a trebuit s[ facd. - Ce pirere avefi despre teoriile care spun ci urmitorul popor ales ar fi cel romin? - Nu qtiu dacdar fi cel romin, poate cd allii zic cd poporul lor. E greu de stabilit treaba asta. Sd fim cumsecade,c-apoi ne-alege Dumnezeu gi ca popor, gi ca persoane. - De ce Domnul lisus llristoso Care este atotputernic, ii di voie diavolului si acfionezeprin farmece qi vriji in dauna omului, care este fiicut dupi inflfigarea Domnului? - Drag6, Sfrntul Apostol Pavel, in Epistola cdtre Romani, are un cuvdnt pe care-l cam uitd creqtinii, qi anume: ,,Fifi infelepli faf6 de bine qi nevinovafi fafd de rdu, iar Dumnezeu va zdrobi repede pe Satana sub picioarele voastreo' (Romani 16, 19-20). SAqtifi cd nu-s atdteafarmece cdte rdutdfi sunt in lumea asta,numai cd oamenii mereu iqi inchipuie cd influenfele rele care vin asupra lor sunt de naturd diavoleascd.In realitate, sunt de multe ori lucruri care se pot explica organic, se pot explica medical q.a.m.d.Aqa cd Dumnezeu ing6duie rdutdfile pentru cd pot fi folosite gi sprebine, in anumite canri. $i-apoi sI gtili ceva (gi asta ag wea sd fine{i minte de la mine): noi suntem inconjurali de taine qi nu putem avea pretenlia ci infelegem toate tainele. Adic6: gtiu tot, gatat $tiu c6-i farmec, gtiu cd-i influenfd diavoleasc5...Nu-i aga! Sunt atdtealucruri pe care, la drept vorbind, nu le gtim. $i-atunci, de ce sd punem noi pe seamavrdjmaqului lucrurile care, de fapt, nu sunt de la vr6jmag? - Credefi ci mai este posibilii o revela{ie absoluti in ziua de azi? $i, dacii da, poate dovedi aceasta o leglturl a celui ce o primeqte cu divinitatea? $i ce fel de legituri? 66

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Dragd, e foarte greu de spus lucrul acesta,pentru cA pot fi gi niqte influenfe strdine de revelafie, prezentateca revelajie. Cum am spus de [ia care zic cd sunt ce gtiu eu ce, fii ai lui Dumnezeu sau nu gtiu ce. PEi, dla poatecd in mintea lui chiar e convins ci asta-i situalia: el e fiul lui Dumnezeu, alesul lui Dumnezeu,trimis de Dumnezeu q.a.m.d.$i-atunci, cum il pofi convinge cd nu-i aga? - Care estediferenfa dintre mindrie gi slavi deqartii? - Mdndria esteatunci c0nd ai cu ce te mdndri gi te m6ndregti,iar slava degartdesteatunci c0nd te mdndreqticu lucruri pe care nu le ai. De exemplu, te pofi mdndri cu un talent pe care-l ai, gi pofi sd te mdndregticu un lucru pe care-l doregti, sd zicem, dar nu-l ai; gi te-nchipui tu cd ce fain ar fi dac6ai fr aqa sau dacd ai fi nu-qtiu-cum. Cam in felul acesta...Dar, dacd wefi sd v[ edificafi mai bine, citili din Filocalia, volumul I, despre slava deqartd gi despremdndrie, din ,,Cele opt gdnduri ale rdutdfii", de Sf0ntul Ioan Casian. Sau citili din scara Sfhntului Ioan Scdrarul, unde sunt doud capitole, separate,despre slava degartdgi despre mdndrie. Cei mai mul1i ins[ dintre cei care au studiat lucrurile acesteaconsiderd cd mdndria gi slava deqartd sunt aspectediferite ale mAndriei, de fapt. - Iertarea plcatelor poate fi obfinutl numai prin spovedanie sau se poate obfine qi printr-o viafi religioasi qi prin ciinfi puternicio prin respectareaporuncilor Domnului? -Dragd, e foarte greu de spus cd iertareapdcatelor poate fi primitd qi altfel decdt in rdnduiala spovedaniei, de vreme ce Domnul Hristos a dat oamenilor puterea dezlegdrlipdcatelor.N-ai niciun motiv sd n-o cauli acolo unde o pofi avea, gi sd doreqti s-o ai acolo unde nu-i sigur c-o poli avea. in Biserica ortodox[ se considerd,cd, iertarea pdcatelor se dd celor care se spovedesccorect, care se spovedesccu poc[infd. Nu aqa,cd te duci numai qi spui niqte lucruri, cdte le spui, ci cdnd faci un lucru cu adevdratreligios. - Cum explicafi versetul: ,Lu'irr..put era Cuvffntul qi Cuvflntul era la Dumnezeu qi Dumnezeu era Cuvflntul" (Ioan 1, 1)? - E vorba de Domnul Hristos, de Fiul lui Dumnezeu,Care la inceputul existenlei, la inceputul creajiei, exista qi era din Dumnezeu. - Care esteraportul dintre Adam qi Iisus Hristos? - Sfrntul Apostol Pavel face niqte corelafii intre Iisus Hristos gi Adam, in sensul cd Adam este omul cu care s-a inceput existenfa umanr qi care a cdzut qi a adus,prin c[derea lui, moartea, iar Domnul Hristos este cel care e 67

Arhimandritul Teofil P drdian

Adam cel nou, Carc a adusinvierea. VA indic capitolul al 15-1ea Epistola I din cStre Corinteni qi capitolul al 5-1eadin Epistola cdfte Romani ale Sfdntului Apostol Pavel. - DacI ne-am pierdut o dati credinfa in Dumnezeu, o putem regisi a doua oarl? - Pdi, cu credinla s cam cum e cu cultura: dacd te lii de ea, o ai, iar dacd nu te fii, o pierzi. E greu sd stabilegti cum se poate redobdndi credin{a, dar eu un lucru gtiu: dac6 faci faptele credinfei, fi se inmullegte credinfa, iar dacd faci fapte de necredin{d, fi se inmulfegte necredinfa. De exemplu, cineva care nu merge la biserici, de cAte ori nu merge scade in credinfd. Duminica trebuie sd meargi la bisericd, iar dacdnu merge, inseamndcd face o faptd de necredinld gi sigur cregtein necredin{6.Duminica cealaltdtrebuie sEmeargdla bisericd gi nu merge, iardgi cade din credinld qi tot in necredinfd ajunge. Dar dacd incepe sI meargd la bisericd, face fapte de credinld qi i se int[regte credinfa. Aga e gi cu postul, agae qi cu rugdciunea,qi cu citirea din Sfrnta Scripturb gi cu toate faptele care lin de credin{d. - Ce calitifi trebuie si indeplineasci cineva care vrea sI devinl preot? Care sunt condifiile morale pentru a putea fi hirotonit? - Drag6, Sstease invatd la gcoald,la teologie. In orice caz, Sf6ntul Apostol Pavel are niqte texte... de exemplu, in Epistola I cbtre Timotei, in capitolul al 3-lea, qi in Epistola c6tre Tit, sunt indicate condiliile pe care trebuie sd le aibd cineva care se face preot. in special trebuie sd aibd o viafi curat[, o viafd care sd-l recomande.$i mai ales trebuie s[ aibd nume bun. - Mintuitorul mai estenumit qi Emanuel. De ce estenumit aga? - in cartea proorocului Isaia (7, 14) e numit Emanuel, care inseamnd ,,cu noi esteDumnezelr", ardtdndraportul M6ntuitorului cu oamenii. - Daci Iuda s-ar fi intors la lisus, dupi tridarea sa, ar mai fi existat iertare pentru el, ar fi fost primitl pociin{a sa? - Drag[, de vreme ce nu s-a intdmplat aSa, cred cd mai e cazul sb nu specullm nigte lucruri de felul acesta.Dar noi credem cd Dumnezeu iartd tot, cdnd existd condijiile iertlrii. Aga cum i-a iertat pe rdstignitori, cel pufin cum S-a rugat pentru rdstignitori, cdnd a zis; ,,Pdrinte,iart[-le lor, c[ nu qtiu ce fac!", poate cdl-ar fi iertat qi pe Iuda, tot pentru cdn-a gtiut ce face. - Simbolul niceo-constantinopolitan precueazil ci Mintuitorul veni cu slavi, si judece viii gi mor{ii". Dintotdeauna s-au vehiculat ,rva 68

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

diferite date ale acestei Parusii, iar in momentul de fatr se vehiculeazi anul 2000. Privind viafa religios-morali contemporani, se poate vorbi de o Parusie foarte apropiattr? - Eu cred cd nu, pentru cd inaintea lui Dumnezeu,mia de ani e ca ziua de ieri, ce a trecut. Dacd privim lucrurile cu mdsurile omului, poate da, ins6, dac6 privim lucrurile cu mdsurile lui Dumnezeu, poate cd nu. ceea ce qtim noi estec[ nu qtim... Asta e important: sI qtim c[ nu gtim cdnd va fi qi sd fim totdeaunapregdtifi, ca sd poatd fi oric6nd pentru noi. Dar sd avem in vedere gi faptul cd noi agteptdmanul 2000, ins[ poate cd deja suntem in anul 2000. De ce? Pentru cd" era noastrr este stabilitd gregit. Anul 1 al erei noastrea fost socotit anul753 de la intemeiereaRomei. Calculul erei noastre, al erei cregtine, a inceput cu anul Nagterii Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, dar calculul s-a fbcut pentru prima oar[ in secolul al vl-lea, or cei din secolul al vl-lea nu mai puteau avea o evidenfEprecisl a anului Nagterii Mdntuitorului. S-a luat convenlional anul 753 de la intemeiereaRomei qi s-a zis: acestaeste anul f . insd studiile care s-au fbcut au adus la iveald faptul c6,la anul 753 de la intemeiereaRomei, Irod nu mai exista, qi atunci n-ar fi putut avea loc confruntdrile gi situa{iile care sunt prezentatede Sfhntul Evanghelist Matei; qi-atunci, s-a ajuns la concluzia e6 era noastrde greqit[ cu weo patru ani, c[ trebuia luat ca an de plecare al erei creqtinenu 753, ci 749. or in cazul acesta, noi suntemin anul 1995,dar in realitatein 1999. Iar anul 2000 nu va fi anul 2000 cel real, ci 2005 sau 2006. Aga cd degeaba agteptdm anul2000, c[ nu gtim cdnd e. - Cum putem impiedica faptul ca rugiciunea si devinii uscatii qi firi triire? - N-avem cum, cI toate ale omului sunt la nivelul omului qi cum (i-e via[a, aqafi-e rugdciunea. * Sunt primite rugiiciunile spuse numai cu buzele, dar netriite interior cu inima? r. ( - Sunt primite, pentru cd nu-i poli cere unui copil sI meargd la acelagi pas cu un om mare. Deci eu md rog cum pot, gi Dumnezeu imi primegte rugdciunea, aga cum a fost vorba despre tatdl fiului lunatic, cdnd a zis cu lacrimi: ,,Cred,Doamne,ajutd necredinleimele!" (Marcu 9,24). $i credea, qi nu credea. $i Domnul Hristos n-a zis: ,,A, pdi dacd nu crezi cdt trebuie, n-am ce-fi face!...", ci l-a ajutat in starealui. Nu putem ajunge la mult decdt de la pufin, de la e6t,suntem.DacS facem ceva pentru mai mult, ajungem la mai mult. cum am spus,cu credinfa e cum e cu cultura. Nu pofi sd ajungi sI faci geometrieanalitic[ inainte de a face geometrieplan[. 69

Ar him andritu I TeofiI P dr di an

- cum ajutim mor{ii prin Liturghie? cind moare cineva firi Iumini, ce trebuie ficut ca si primeasci aceastl lumini? - Nu ai ce face. Dacd,a murit fbr6 lumind, te gAndegtila el c-a murit fbrd lumin6. Noi considerdm cd moartea cea creqtineascd, pentru care ne rugdm cdnd zicem: ,,Sfarqit cregtinescviefii noastre...", este qi cu prezenfa unei lumdnrri, in sensul acesta,cd omul atrditcreqtinegte, in lumind, gi wea sb moard in lumind. Dar nu se poate zice cd cineva care n-a avut o lumdnare la cdpdtdi cdnd a murit e pdrdsit de Dumnezeu sau a fost lepddat de Dumnezeu. $i atunci, ne rugdm pentru el cum ne rug6m pentru orice mort, cu lumind sau ftri lumin6. Nu pqli sd faci ceva anume. rar cdt priveqte slujbele pentru morfi, noi avem bucuria de a-i cuprinde pe morfi in gdndurile noastre,in conqtiinla noastrb,ca gi c6nd ar fi vii. Eu nu mi gandesc niciodatb la pdrinfii mei ca la nigte morli din cimitir, ci md gandesctotdeauna ca la nigte vii pe care-i am in congtiinla mea qi cu care n[ddjduiesc sd m[ int0lnesc candva gi pentru care pot face rugdciune; gi m[ bucur cd pot sd md rog, c[ am acest dar de la Dumnezeu in Biserica Ortodoxd, ca sd-i am in vederein continuare;deci nu i-am pdrdsit. Duminicd, s-a fbcut la noi la mdndstire un parastaspentru un preot - cunoscut de mine - qi pentru sofia lui. un om care m-a ajutat pe mine foarte mult. $i, dupd Liturghie, inainte de a incepe parastasul,a venit sora mea la mine - eu am o sord la victoria,ldngl, mdnistire - gi m-a atenfionat c6-i acolo qi cd vrea s[ vorbeascdcu mine. $i-i zic: dragd,, pot sd vin nu acum, fiindcd trebuie sd stau la parastas,c6-s prieten gi cu mor,tii, gi cu viii. Dupd aceea,intr-un cuvant scurt pe care l-am linut la parastas,le-am spus oamenilor ce mi s-a intamplat gi cum am zis, cd-s prieten qi cu morfii, gi cu viii. cum sunt prieten cu morfii? Mai pot fi prieten cu morfii? Da, pot fi! cum anume?P[i, uite-aga,cd mor,tii nu-s.morJigi sunt sigur cd, dacdar avea posibilitateade a se manifestacum s-au manifestatca vii, s-ar fi manifestat fafd de mine cu aceleagisentimente,iar eu ii consider ca pe niqte vii departe de mine, a$a ca qi cdnd ar fi un prieten al meu in America, de pildd, gi am fa{d de el exact sentimentele pe care le-am avut cdnd era aici, p6nd"n-a plecat in America. De ce? Pentrucd nu gi-a schimbatlocul, nu gi-a schimbat pozilia din inima mea. Am zis cd aqa-sprieten cu mor{ii. Ei, dar acuma sunt prieten gi cu viii. cu viii, cu cine? cu copiii lor, care fEceauparastas. Sunt tot aga de prieten qi cu viii, cum sunt prieten cu morfii, run ugu-, de prieten cu morfii, cum sunt prieten cu viii. $i mi-a pdrut tare bine cd mi-a venit ?n cap sd zic aSa, cd-s prieten gi cu mor,tii, gi cu viii. - Cum pofi uri picatul in mod concret? Si nu ne rispunde{i numai:,,neficflndu-1". 70

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Dar cum sA vd rdspund?Mei frafilor, in mod concret ur69ti p[catul atunci cdnd nu vrei pdcatul, cdnd p6catul il consideri ca pdcat; atunci il ur[gti. Dar dac6-1consideri aga,un lucru obignuit... A venit odatd la mine la spovedit un tdndr qi l-am intrebat: dar cu pdcatele sexuale cum stai? ,,Pdi, zice, catoatd lumea!" in cazul 6sta,apdi nu urdqti pdcatul! - Pentru dezlegareacununiilor ce trebuie flcut? - Dragd, cu dezlegarea cununiilor lucrurile stau aqa. tn tsta de pentru c[ noi trebuie totuqi intrebdri ajutbtoarepentru cel ce se spovedeqte... sd intrebdm... De exemplu, la mine vin oameni la spovedit qi le zic: no, spune! ,,Pdi, zice, intrebafi-md dumneavoastrS!"Ar trebui sd vin6 el s[-mi spun6,nu s6-l intreb eu. $i bineinfeles cd-l intreb: la bisericd mergi? g.a.m.d. Iar in lista care e cuprinsd in rinduiala de spovedanie este qi intrebarea aceasta:,,Ai legat cununiile cuiva?" Dar nu d[ nicio indicalie cum anume se leagd cununiile cuiva. $i-apoi se duc, mai ales fete mai in vdrst6, se duc pe la ghicitori, se duc pe la preoli care deschid cafteaqi care, de fapt, deschidnumai ca pretext cartea,cd nu pot citi ce le spune, cd in carte nu scrie aga.Eu am frcut odatd imi deschideli9i o experientd...avenit cineva la mine gi-mi zice: ,,Pdrinte, mie cartea?" Zic: da, una de englezd- aveam o carte de englezdacolo. No, acuma, dacd eu i-aq fi deschis cartea aia de englezd- gi mai ales cum e sistemul 6sta Braille, de nu-l cunoagtemultd lume -, puteam sd-i spun ce vroiam eu de-acolo gi puteam s6-i spun cd nu-i de englez6.Ei, nu se poate aga ceva! Dar, md rog, dacd se duc la oameni din dgtia, care au pretext cu cartea...Ii intreab6: ,,Cd!i ani ai? - Treizeci. - A, pdi !i-s cununiile legate, dacd nu eqti mdritat6". Adicd, domnule, dacd ai ajuns la vdrsta asta, se poate sd presupunecd nu te mai cdsdtoreqti, zicem. Sauvine cineva de pe la Vdlcea,la mine, un tatd cu fiica lui, cd,,nu se Zic; eu am o nepoatd miritd fata". $i zic eu:.c6!i ani are? ,,Noudsprezece". care-i de 32 de ani, gi incd nu-i mdritatd. $i aq face ceva pentru nepoatS-mea, dacd aq putea. Dar n-am ce face. $i atunci, omul zice cdtre fat[: ,,Hai sd mergem, cd ftcurdm drumul degeaba!" Pdnd la urmd, nepoata mea s-a mdritat, dar la 36 de ani. DacE a zis cineva cd e legatd cununia, nu i-a spus c[ numai pAnI la 36 de ani e legat[, ci a gdndit cd elegatd pe toatd vremea. Aga c[ asteasunt chestiuni foarte relative, nu trebuie sd vd fr[mOntafi pentru niqte lucruri:.. ,,cd e legatd cununia". Pdi cum elegat6, cine-a legat-o, cum o dezleagd? vine la mine cdte cineva de ce a legat-o, o'ine.o dezleagL, $i gi zice: ,,Pdrinte, s6-mi facefi nigte ruglciuni de dezlegarea cununiei". Acuma, ei n-au de unde sd gtie care rugdciune e de dezlegareacununiei 9i 7l

ArhimandrituI Teofi p drdian I

care rugdciune e de alti dezlegare. $i-atunci, eu le fac rugrciuni de dezlegare general, ei pleacaiu gdndulcE in iar acumi-am cununia. Apoi, vededaci i-,amdezregat-o nir i-am derr"lui_o. dezlegat ori n earitateaeste eu cd fac rug6ciunide dezlegure general, in pentru.a o"*gaiune de dezregarc a cununieinici nu existd. Mai vin unii oamenis6re fac molitvereSffintului vasile cel Mare gi nu gtiu ce. gi eu qtiu cd 6qtia-s pe la ghicitori de $i d;;; ra preofi din dia care umbl[ cu a$aceva... Zic: cinete-a tritis u cutare".Sau: ,,Mi.a spus femeia cutare, -in.z ,,!aimi_u spuspdrintele ghicitoareacvtare,,. zic: md, stii ceva? nu fac slujbede com3d1! Eu suntpreotqi Eu gtiuce am deficut! - S-au ficut multe comentarii ra Apocaripsa Sfiintului roanoiar unelei-au insprim0ntatpe credincioqi. pi.... ce u'*1i lurpr. Apocalipsi? -Dragd',Apocaripsa, inaintede toate,esteo cartedin Noul Testament, carein Bisericaortodoxdnu arecircula{ie... dec6tin ,.nr.rt cd estecuprinsi in Noul TestamenlEy gun9ryun singurcomentariu ortodoxla Apocalipsd, scris de sfdntul ar cezareit] du, sd $tifi cd nu-i un comentariu frndrel gtiinfific qi nici ad0nc.De exemplu,acolo, in'tegaturatu numarul fiarei, 666, se considerdcd acestnumai se scrie cu trJi 6 unul ldng|raltul. or numdrul666,la evreigi la grecisescriacu litere, ou ,o.in.. Aqainc6t666 s-a scriscu literele alfabetuluievreiesc grecesc, sau in Apocaripsd; cred cd grecesc, pentru c-a fost scrisdin limba greacd. Iar in felul acesiu, ur" o semnificafie. acolo,in comentariul $i sfhntului Andrei al cezareli,ia trei6 unul l6ngdaltul 9i zicecE"una-i mdnia,una-im6ndria, una-i cutare... Nu-i un comentariu gtiinfific... Acuma, ce vreau.ey sd refinefi de la mine, in legdturdcu asta: ci Apocalipsa,ca toate cd4ile Nouiui Testament, nu s-a scris ca sd rdm'nd posteritifii. Singuracartedin Noul Testament care.rt. .rn fel de sfudiueste EpistolacdtreRomani,gi e totugi o carte ocazionard. Toatecdrfile Noului Testament- c6te sunt, 27 la numir - au fost scrise ca nigte scrieri ocazionale. Nimeni, niciun autor nu s-a gdndit cd scrierea respectivi o sd p"steritdfiiqi or s-o citeascd dii anutzooo, cei o" iilaa. Nu! ci ei au :iT:ii aga, scns cum ne scriemnoi nigtescrisoriunii altora.smntur Apostolpavel, de exemplu,a scris o scrisoare cdtreFilimon, gi uite cd scrisoareaaceea a fost cuprinsb Noul Testament. agaa fost ji in .u apo.ufipru. $i Apocalipsa priveqte nigte lucruri contemporan. uuto*I, in special, .u nu contemporane noi. ins[ Bisericaortodoxd cu a fost totdeaunarezewatd" fafd de Apocalipsd. cum? Din Noul Testament, decrrfi din cere 26 27, deci pufin Apocalipsa,se citescla cultul ortodox l:ate.ma] in vreme de un an liturgic. Deci Evangheliile, Faptele Apostolilor,epistolele SfdntuluiApostol 72

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

Pavel, toate se citesc. La Apocalips[ nu se face niciodatd nicio referire 9i nici nu se citegteweun text. Inseamndcd Biserica a tinut-o cu o rezerv6. O avem in Noul Testament,o citim, ne folosim de ea, dar nu avem pretenfia cI o putem comenta.in orice caz, Biserica n-o comenteazd. - in perioada criticio femeia poate s[ meargl la biserici? - Dacd fine igiena gi gtie cum sd se r0nduiascdpentru a nu fi nicio impietate, eu cred cd poate, pentru cd e ceva natural, nu e ceva care o pune intr-o starede pdcdtuire. - Daci unul dintre sofi ii interzice celuilalt sof sii meargi la pirinfi ca si-i ajute, ce trebuie ficut? - Trebuie s6-l convingd cd nu se poate agaceva, pentru cd, dacdiubeqti pe cineva, ii iubegti gi pe ai lui. Sd qtili cd la mine au venit oameni care mi-au spus: ,,Pdrinte, niciodatd nu ne-a zis ginerele tatd qi mamd". Or aqa ceva nu-i cregtineqte! Acum am inceput gi eu sd intreb la spovedit:,,i1i cinsteqtipdrin,tii?- Da, bineinfeles!- Dar socrii?- Pdi, gi pe socri...- Dar le zici ,,tatd"9i ,,mam6"? - A, p[i nu le zic... - No, te duci acum qi le zici ,,tatd" 9i ,,mam6" 9i apoi vii la mine gi-mi spui cd le zici! Nu se poate, domnule! Adicd, dacd lii la unul, lii 9i la ceilal{i; dacd eu fin la solia mea, apdi fin la to{i ai ei, nu lin numai la ea.Iar dacd nu fii la ei, sd gtii c[ nici la ea nu fii!

- De ce il numeaupe Mintuitorul ca fiind Ilie sau unul dintre Marcu 6' 15X prooroci(cf. Matei 16,13-14; - Pentrucd se credeacI Ilie revine saucI Mdntuitorule cu duhul 9i Era o puterealui Ilie, sau cd nu este Hristos, ci e un prooroc oarecare. a concepfie vremii de atunci. - Nu este o copilirie si ciedim cii Fiul lui Dumnezeuputea ispita?De ce mai existi acestepisod? accepta - Existdpentruexemplulnostru,ca sdqtim cd ,,intruceeace a pdtimit, gi s6le ajute"(Evrei2, l8). El insugifiind ispitit,poate celorce seispitesc - Ce trebuie ii fac qi cum si-l convingpe un prieten care a intrat intr-o secti adventlsti2 ca el si se intoarci din nou in sAnul Bisericii Ortodoxe? - N-ai ce face, lagiaqa cume. il
t)

Arhimandritul TeofilPdrdian - De ce spun catolicii, in Crez, .,Side la Fiul,' (Filioque)? - Acesta este un adaos din secolul al vl-lea, cdnd, ca sd fie cumva contrabalansatderczia arienilora, care erainc6.desJulde intiritd, ca sd nu se creaddcd Fiul nu are calitdfile pe care le are Tat6l, s-a ad6ugat,la un sinod de la Toledo, din Spania, acest adaos la crez, in legdturi cu purcederea Duhului Sfrnt: ,,gide la Fiul" - Filioques,iar astaestespecificcatolicilor. Ins[ aq vrea sd refinefi un lucru: cd Biserica, p6n[ ra 1054,a fost una. cineva m-a intrebat pe mine: ,,Pirinte, ce-au fost intdi, catolici sau ortodocqi?"Eu i-am spus c-au fost catolici ortodocqi gi ortodocgi catolici. Pentru ci nu se punea problerpa,era Biserica una. Dar diferenfe au existat gi inainte de 1054, gi totugi Biserica a existat, cu diferenfe cu tot. Acuma, se insistd pentru re-unirea catolicilor cu ortodocqii... Bineinfeles, fiecare qezdnd cd unirea ar trebui s5 se facS devenind catolicii ortodoc$i qi respectiv ortodocqii catolici. Dar nu cred cd trebuie sd insistdm prea mult asupra faptului cd trebuie neapdratsd fie aga,adic6 ortodocgii s6 devind catolici sau catolicii sd devind ortodocai, ci s-ar putea o conviefuire a$a cum a fost pdnd la 1054, cand diferenfele existau... Dacd a existat diferenfa aceasta, din secolul al vl-lea, de pild6, (gi au existat gi alte diferente: qi cu data Pagtilor, gi cu altele gi cu altele) gi totugi Biserica a pufut fi una, tare bine ar fi dacd ar putea fi gi acum aga.Numai cd fiecare crede cd el e mai ceva. De exemplu, romano-catolicii au preofime necdsitoritd, preofii ortodocgi sunt cisdtorifi, iar greco-catolicii - care zic ei (dar n-au dreptate)c5 sunt puncte intermediareintre ortodocgi gi catolici, dar de fapt nu-s nici catolici, nici ortodocqi, la drept vorbind - au tot preofime cdsdtoritd. Ei, atunci romano-catolicii, care au preoli neclsdtorifi, de ce acceptd gi preofi c[sdtorifi, in canil dsta? inseamnd cd se poate conviefui, dacd oamenii ar f,r mai infelegdtori gi mai.binevoitori, pentru cd fiecare are specificul lui gi are limba lui gi are concepfialui qi agamai departe. - Este adevirat ce scrie presa despre reincarnare? Dumnezeu permite sufletelor si se intoarci in alte corpuri care se nasc, pentru iertarea plcatelor din alti via{i? - Acum, eu aq zice cd de asta s[-i intrebafi pe dia care scriu... Dar sd gtifi ci Biserica Ortodoxi nu consider[ necesardgi nu considerd adevdratd revenirea sufletelor. De ce? Pentru cd mdnfuirea la noi esteprin Mdntuitorul. nu este prin noi. Eu nu trebuie sd trdiesc o viafd in plus, ca sd fac nigte experienfe gi sd md fac mai bun, pentru c[ pe mine md mdntuiegte
a Erezie apdruti in secolul al IV-lea, care nega egalitatea gi consubstanlialilateaFiului lui Dumnezeu cu Dumnezeu-Tatdl qi prin aceastanega dumnezeireaFiului. t ,,qui ex PatreFilioque procedit" : ,,Carede la Tat6l Si de la Fiul purcede,,.

74

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

M6ntuitorul, nu md mdntuiesc eu, prin experientelemele, nici prin migr[ri prin diferite fiinfe gi ce qtiu eu mai ce. - De ce se scrie in Biblie ci picatele impotriva Duhului Sfflnt nu se vor ierta? Prin spovedanienu se iarti absolut toate picatele? - Se iartd toate,dar numai dac6le pdrdseqti; dacdegtiin ele,nu !i se iart6. - Fumatul esteun picat? - Da. Eu sunt tare impotriva fumatului, gi la bdrbali, qi la femei. Vin oameni la spovedit la mine gi-mi spun cd fumeaz5. Eu, dacd nu mai are niciun altpdcat, decdt [sta, cdfumeazd,ii spun: - Ne intdlnim c0nd nu mai eqti fumdtor. - Pdrinte,d-apdi c6t fumez eu, iau cdtevaligdri 9i... - Pdi, atunci de ce-!i mai p6ngdregtisufletul? Nu mai fuma deloc! - Pdi, sd vedem,cb nu qtiu ce... $i-atuncea,eu zic: la ce s[ te numdr, la fumdtori sau la nefumdtori? - Lanefumdtori. - Atunci, pe mine la ce s[ mi numdr? Cd eu sunt nefumdtor, nu tu! Deci pdcatul, ca sd !i-1 ierte Dumnezeu, trebuie pbrdsit; dacd nu-l pdrdsegti,nu fi-l iartd Dumnezeu. $i unii zic: ,,Pdi, pdrinte, dar sunt gi preoli care fitmeazlt" Zic: Ladia sd te duci! Sau zice: ,,Pdrinte,dar nicdieri nu scrie c5 fumatul estepdcat". $i zic: drag6,dar nici despredroguri nu scrie nicdieri. Tu ai vdzut vreun om drogat? C5 eu amvdzut gi gtiu ce fac astfel de oameni. $i nu scrie nicdieri ci trebuie sd evi{i drogurile, dar, cu toate astea,uite, noi susfinem cd trebuie sb le evili gi cd e pdcat sd te droghezi.Tot agae picat gi sd fumezi. ,,A, pdi - zice - ce fac eu e nimica toat6! - Ei, p[i dac5-i nimica toatd.lasd-te nimica toatd!" de - Explicafi, vi rogoinfelesul expresiei rrsirac cu duhul". - ,,Sdraccu duhul" inseamndsmerit, om care niciodatd nu-i mulfumit cu c6t arcalizat. Mereu wea mai mult, e angajatspre mai mult. - $i ce sensi-a dat acesteiidei Domnul Hristos? ' ,,Invdtafi-vd de la Mine, ca sunt bl6nd gi smerit cu inima, qi veli afla odihnd sufletelor voastre" (Matei 11,29). - Existi patru cruci: crucea cisitoriei, crucea fecioriei, crucea ciluglriei qi crucea celor handicapafi. Noi trebuie si alegem una din... - Nu-fi albgi niciuna, ci le ai, le primegti. Cine-gi alege? Sd qtifi c[ nimeni nu-qi alege suferin{a, dacS-iun om care g6ndegte bine; cd n-ai de ce. De ce sd-mi aleg suferinfa? Adicd Biserica zice: ,,Sfdrgit creqtinesc,ftrd durere, neinfruntat, in pace gi rdspuns bun la infricog[toarea judecatd a lui Hristos sd cerem" (deci fdrd durere), gi eu sd vreau durerea?Pdi, inseamni 75

Ar h imandritu I Teo/i I p dr d ian

cu nu-s cum trebuie. Sau _ne rugem pjntru inainte-st.tdtorulBisericii noastre:,,inr6i pomeneqte-I, Doarnn"e ir;ta4ffi;'t ;. Arhiepiscopur gi Mitropolitul nostru,pe carediruieqte-rifintetoi rate uisericiin pace,intreg, cinstit, sdndtos, indelurgatin zile,'dreptt;rufeil-;;rla"*, adevdrului Tdu,, gi rdspundem: tofi pe toatei',, ,,Pe 9i _itropolit, ci gi pe to{i credinciogii pe toatecredincioasele"y "r*ar'i. "i1q ii dorim qi intregr,srndtogi, pace, in indelungafi zile. Asteasuntlucrurl in gi_afunci, ce sd g?.. lin de credinfd. de zic: ,,Doamne, dd-micevade suferit!,,? poate:,,t;;rd;, fi_md s6nu suftr deloc'sdam energiile carele am,sprebine, pe spreinmullireabinelui,'. Nu-fi alegicrucea, crucea di Dumnez6u, tu-numai porfi, gi-o iar nu !i-o , _ !i-o alegi. - Marereteor^og arexandrinorigen are cuvinteelogioase ra adresa gtiinfei medicinei.in ipostazacr eqti bolnav,.r.or*ndarea primi este medicul sufletesc, adici preotur duhovnic.Dacr i., acestcaz suferinfa continui, cum vedefiapoitul medicinei, adusin r.n.t - Pai bine,medicul "..rt dar _sufletesc, n., nr*ui-*.ii".rr sufletesc, ci_l trimi{i la doctor! se^ducela doctor,care-i spunemai bine dec6tmine, ca duhovnic,ce are de ftcut. La mine a venit oa]ata cinevasd md intrebece sd fac5' fiindcd are un duhovniccare-i zice sd nu se au.a ,a se opereze de apendicitd, si rabde... nu qtiudacdel p6i, ci ;fi ;il;i,-in u"..u$i situalie, dacd, fi spusun duhovnic. mergeaga, i-ar Nu domnule!Trebuiesdte duci la oameni careau o perspectivd,pricepere, gtiu o care ceva. aga: asta!',, Nu ,,F5 gi tu habar n-ai ce se-nt6mpld. - Suntefide acord cu chimioterapia? - Sunt! - cflnd a cdzutsatan,inainte saudupi crearea omului? - Md, in treburi de-astea... gtiu, pout" Nu *ile puneli anume,s6 md-ncuiafi!in SffintaScripturdse zice: ,,ca;d am creatsterele, ingerii lui Dumnezeu ldudau"(Iry 3g,7). Altceva Mi noi nu gtim,dec6tceeace ni se descoperi.N-avem de unde ri qti-t cine se poate transportaacumala inceputurileexistenfeigi sr gtie exactc6nd s-a i"t".pr"t ,utare sau cutare lucru?in oricecaz, atuncicdnd c6zutomul, a deja eracdzutingerul rdu. cel - E picat si-fi pui banii cu dobindi Ia CEC? - Drag[, eu cred-ci.nu-ipdcat,pentru c6 nu faci o ingeldciune prin asta. Dac-aifaceo ingelrciune daca sau da." nu ra cEC, ci ra ,i-ai oamenicarenu-!i pot da camdta,afunci "u-aia, da. La mine mai vin unii oamenicare zic: le-amfbcut! - chiar toate le-ai fbcut?- Toate,prrinte, ,,Toateprcatele sd gtifi cr toatepdcatelele_am 76

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

frcut! - Bani cu camdtdai dat?(Fiindcd eu $tiu c[, de obicei, bani cu camdte nu dau ei.) - Nu. - Pdi, vezi cd nu le-ai fdcut pe toate? Acuma spune-lepe dleape carele-ai ftcut!" - in Psalmull42 se spune: ,Nu-fi intoarce fafa Ta de la mine, ca si nu mi asemiin celor ce se coboari in mormf,nt''. E adevirat ci sunt pirisifi de Dumnezeu cei care pleacl in mormint? - Dragd, cei vechi, mai ales cei din Vechiul Testament, socoteauc[ sffirgitul viejii e sf0rgitul omului, e sfhrgitul existenfei; gi-atunci, dacdziceav ,,Sd nu md laqi in morm6nt", insemna ,,sd m5 fii in viafd", nu pirdsirea in sensul cE cel mort e pdrdsit de Dumnezeu; pentru c[ Dumnezeu il are pe cel mort in vedere cum il are gi pe cel viu. Nu existd o posibilitate de a cddeade la Dumnezeu cineva care wea sd fie cu Dumnezeu. Sd gti{i cd mie nu mi-e fricd cd nu mI duc in rai. De ce? Pentru cd nu-mi pot inchipui c[ Dumnezeu respinge pe cineva care-I slujegte gi pe care-l miluiegte in viafd. $i-atunci, de cp s[ m[ respingi? Aga trebuie sd gdndim cu to{ii, daci ducem o viafd cum Ii place lui Dumnezeu. - in Evanghelie se spune: ooCelui are i se va mai da, iar de la cel ce ce nu are, qi ce i se pare ci are i se va lua" (Mt 13, l2). Ce inseamnl asta? - Este vorba despre cunoqtinld qi fbptuire. Cel care crede ci are cunoqtinld de Dumnezeu, dar nu are frptuire, va ajunge in situalia sd igi dea seamacd nici cunoqtinfi adevdratdnu are, pentru cd nu-i susfinutd de ftptuire. - Cum trebuie si fie comportamentul femeilor, din punct de vedere fizicocflnd intri in sfAnta bisericlr la stujbi? - Ar fi bine s[ nu fie fardate qi ar fi bine sd fie acoperite cu batic. $i bineinfeles, sI nu umble decoltatesau...Dar nu numai femeile, ci qi bdrbalii. Imi spuneacineva c5, in Apus, gi la impdrt[git se duc blrbafii in pantaloni scurfi. Aga s-a ajuns la nepisare fafd de lucrurile sfinte. Or la noi... si ne gdndim la portul popular, sd ne g0ndim la decenfa portului popular gi sd acesta.SA gtili cd eu mE bucur foarte mult finem cumva echilibrul, in sensub de femeile care lin la ceeace inseamndfinutd feminind qi care gtiu cum sd se prezinte, mdcar inaintea lui Dumnezeu. Desigur, in fa\a lui Dumnezeu suntem totdeauna, dar acum a$a s-a incetdlenit moda de prezentare frrd batic, incdt aproapecd nu le mai poli cere femeilor lucrul acesta.Degi mama mea, Dumnezeu s-o odihneasc[, cred cd nu i-a mai vdztt nimeni capul descoperit,de c0nl1s-a cdsdtorit.$i a trdit totuqi o viafd frumoasdgi bund. - Dacii cineva se pistreazil in abstinenfi pini la terminarea studiilor superioare, medicul i-a spus ci se imbolnivegte. Este posibil? 77

Arhimandr i tul TeoJi P dr di an I

- Apdi, 6la-i medic care nu e credincios. poate cd sunt mai multi medici de-dqtia.Pentru cd sd gtifi c[ totugi organismul igi face d";;;ili; lui, care nu sunt vinovate. - Ne putefi explica sensulruperii catapetesmei(cf. Luca 23,4s)? - Da, era vorba desprenesepararea saudespre apropiereaevieilor de neamuri, de creqtinii care nu erau evrei. - De ce a fost necesar blestemul gi uscarea smochinului de ciitre Domnul risus Hristos (cf. Matei2l,rg-21)? cum exprica,ti? e in Triod, la ziua de luni din SdptdmdnaMare,qi ,pun, cd Domnul Hristos nu $i-a manifestat niciodatd cuvdnt de blestem u.upru oamenilor gi a gdsit modalitatea aceastade a blestema un smochin pentru nedisponibititatei tui pentru rodire - s-ar zice, deqi gi asta este aqa,cumva cu semnul intrebdrii _ gi cd prin aceastaa vrut sd arate cd are gi putere pedepsitoare, nu numai putere iertdtoare.E o explica{ie a Triodului, eu alta nu gtiu... qi cred cd totugi pentru noi lucrul acestardmdne o taind, dar nu trebuie sa ne speriem,pentru cd sunt gi alte multe taine, pe care tot nu le putem elucida. - Daci vorbeqti despre faptere tare bune, dar nu ca si te rauzi, atunci Dumnezeu ,ti Ie gterge? - Nu {i le gterge. - ce se intampti la o bisericii intr-o comuni in care preotul gi cAntire{ul fac Sf6nta Liturghie cind vor? - PAi, se-ntdmpli rdu, cd nu_i bine!. S_o facd atunci c6nd trebuie. nu cdnd vor. Pentru cd,dacdnu vor c6nd trebuie gi n-o fac cdnd trebuie,atunci degeabao fac numai c0nd vor ei. Nu-i bine! Trebuie controlate lucrurile acestea rezolvate. qi

- ce se intimpli cu credinciosur care iqi spunepicatul, dar pe carepreotul nu-l dezleagiprin ruglciune? - Pai, ce se-ntimpld?Acela trebuie sd fie preocupatde iertare in continuare. Nici eu nu-i dezlegpe aceiacarerdmanin picate, carecontinu[ sd fie in pdcat.cum v-am spusin legdturdcu fumatul,pentru mine e un prjloc_de.verificare:ce-fi trebuie,lgara sau impdrtdjania? Dacd vrei Impdrtdgania, renunti la [igard; daci.viei [igara, renunli l" i-perta$;;. $i-atunci, nu-i dau dezlegarea. ce? pentru cr el n-are condifiile De dezlegdrri. c0nd se lasdel de pdcat, dau gi eu dezlegarea. pOnd fine el ii se 78

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Iegat, de ce s5-i dau dezlegare?$i nu se-ntdmpld nimic, decdt c6-l pui in preocuparea a face. de Chiar acum, nu demult, a venit unul la mine qi mirosea a fum proaspdt.$i i-am spus de la inceput: ,,Mdi frate, sd qtii cd eu pe tine nu te-ag spovedi! CA tu gi-aqa,uite, fumezi, gi eu nu-i dezleg pe cei care fumeazd". $i el zice:,,P[rinte, nu-i nimic dacdnu md spovedili, cd md duc eu la altcineva. Dar vd rog totuqi sd mi ldsafi si vd spun necazurile. - Poli s[ spui qi pdcatele, qi necazurile, dar asta nu inseamnd ci te spovedegti.Iar cdnd te duci la altcineva sd te spovedegti,s6-i spui c-a zis Pdrintele Teofil de la Sdmbdtacd nu te dezleagdfiindcd nu te lagi de fumat. $i-apoi, ce va vrea acela.sd facd cu tine". - Vorbi{i-ne despre Plrintele Serafim Popescu. - Ag vrea sd gtiu cips-a pus intrebarea aceasta!$tifi de ce? Pentru cl nu m-a mai intrebat nimeiri, toli oamenii md intreabd de PdrinteleArsenie; gi mie mi-e tare drag Pdrintele Serafim Popescu. A fost un om cu o structurd foarte bun6, din punct de vedere al liniqtii sufletegti; un cdlug[r care a trdit o via!6 in anonimat, care n-a cdutat sd se afirme. A stat cincizeci de ani la noi la mAndstire,din 1940 pdndin 1990, la moarte, cu o intrerupere doar de un an gi cdteva luni, cdnd a fost in Germania,trimis de Mitropolitul Nicolae Bdlan. A fost preot slujitor; .un om tare cumsecade,un om de care s-au bucurat oamenii - a$a l-am caracteizat eu. Un om odihnitor de oameni, un om in preajma cdruia te simleai bine, un om care intr-adevdr ili aducea aminte de Dumnezeu,de bundtatealui Dumnezeu. Era un duhovnic inglduitor; ne duceam la spovedit la el qi, dacd ii ziceam ci n-am putut face ceva - din pravild, de exemplu - zicea; ,tDragd, fb ce pofi! Fd ce-!i ajutb Dumnezeul" Aga-mi pl[cea de mult g6ndul lui bun gi infelegereafa\d de neputinfa omeneascd! Era un om vesel, tddea cu poftd cdnd era cantI. Cineva din Germania chiar a venit odatd qi avea un repprtqfon, iar c6nd l-a auzit rdzdnd, imediat l-a inregistrat, sd-l mai audd gi prin Germania. A fost un om tare de treab6.Cel pulin eu l-am avut duhovnic ani gi ani de zile qi m-am simfit foarte bine folosit de pdrintele. Imi dddea nigte indrumIri, pe care el bineinfeles cd le-a gi uitat dupd ce mi le-a dat, cd doar nu gi le-a dat lui, mi le-a dat mie, deci eu trebuia sd le lin minte. De exemplu, odatd ini.a spus: ,,Si te dep[qeqtigi sd te ddruiegti!" Aqa mult mi-a pl6cut! Zic: uite",.numai pentru cuvdntul 6sta dacd l-ag fi cunoscut pe Pdrintele Serafim, ar fi fost de-ajuns,cumva. Sau mi-a spus c5 nu trebuie sl urmdresc eu ceva anume ca sd-i folosesc pe oameni, ci sd md preg6tescin 79

Ar himandrituI Te I p drdian ofi

ffi frlifll'"ni

pot folosi oameni. euncuvan pe Iardqi t caremi-a gi rdmas.

murt ffiHff;liDumnezeu il;imeni;; il".;;C Asa imiprdcea "-;';

- in ce miisuri putem afla.-unele rucruri despreDumnezeu, propri'e idei carene vin din cirind srantui.iip;;;,;;.rempru? - Dragd'qtiu eu in ce mdsurd putem nigteintreb'ri pe "urrougt"iirrsd,dragd,imi punefi du:;iil; pune eu voud,sunt srgur sd-mir'spundefi,yl: cd n_a[iputea pe1trucd nu poui, rdspunde ni-# iu astfelde intreb.riHaidefi sd anarndm chestiunea iJ[,.,,i1, .. afla cinevadespre Dumnezeu ideiler"*;;;"irina din ar,-aruJ;;;;" ,u,, nu qtiu J.ip#ai. m[suri...

S5 gtili c5 0ameniil-au uitat, ri mulgi dinrre Iaru:.un', ,irli;1 jnge din yiafd aproapecd l_auuitat ei. or; g. r; _*+tL ,,rr,ampureazice l-au uitar de tot' Bu il cd pJi;;;rr, mai pomen;.* cuvintede-are il maipomenesc.pem6naitiri,;;1j lui; -ui la ;-,i, ffi".""il. De exemp zicea tu,

incercali m uoi

"L

in ce tnur# ui*ooiimi spunefi in mie cem[surd.

" ;; -;i#i,#"i;ii o ti p"no*'ui ge, ;*i:H:, *ilffJ;; u1fifff;*, "e

- Ce estesmeritacugetare?

- sufleturchinuit de intrebirile existen,tiariste ir poategisi gi cum mai ales cumit pg1l"intereg;;;iienruiro"ut lisusHristos? - Dragd, Mdntuiio*i liru, pe n irtor,;ffi;ia_l decdtacolounde il cauli caulr r" ellri"a, ir cauli in s.nprura,artundeva, slujbi, ir cauliininveFturar*,Tn ^e. il po*ncile Lui. equ n caufi! cau{iin ori cd egti

rala Dumnezeu: i' *' oif,lllTifl'jffi;H,'gf;fi:." minteade c6nd vreisit.iueiioa*ilffi-*;;:#i1;.'Htrjlfl i:i3'1.*i3lecate,canJ

- Ce estenepitimirea? - Nepdtimirea esteo staresufleteascd in care s_adepSgit Adic' nu mai eqtihdr,tuit puti-i, pdtimirea. a. egtiposesor virtufi. de "i

."r ."i ffHrffif

lLtfi:rtare

a ajuns nepitimire, se Ia si considere

impertaiim;;"#;J#H;.rT,1,'ljiTil;r,r,i,ii.l,,,:ffi ffi ;;# 80

.O.rrr*?tlffistiunea

ageasta, cu,,cel pdcdtos dinlume,,, mai om nue o

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

cu dorinfa de a nu mai fi cel mai mare dintre pdcdtogi qi nici mdcar unul dintre p[cdtoqi, dacd-i vorba. $i-apoi, matematic vorbind, numai unul poate fi cel mai pdcdtosdintre pdcltogi. Un om nep[timitor se gdnde$temereu la Dumnezeu, la mdrelia lui Dumnezeu,qi intotdeaunase considerdpdcdtos. De exemplu, eu m-am dus la Mdndstirea Jigdnegti, gi acolo, cAnd int6lneam cdte o maicd, o intrebam: ,,Cum te cheamd, maicd? - Filotea pdcdtoasa.- Cum te cheamd, maic6? - Melania pdcdtoasa.- Cum te cheamS,maic6? - Arsenia pdcdtoasa. MAi, zic, aici e mdndstireapdcdtoaselor!" Zic: ce facefi voi pe-aici, de nu vd facefi bune, sd nu mai fiJi pdcdtoase? Fiecare-i pdcdtoasd... ce-i cu voi?! $i m-am dus la pdrintele duhovnic de acolo gi i-am zis: pdrinte, aici e mdn[stirea pdcdtoaselor!Sd gtii cd eu sunt om cumsecade. Drugd, noi nu trepuie sd intrdm in nigte gabloane, ci trebuie sI r[mdnem in niqte realitdfi. Dacd egti om cumsecade,de ce sd zici cd egti pdcdtos?Zici cdnd e formula sau c6nd trebuie, dar altfel... De ce sd zic eu acum, dacd am venit la voi, c[-s cel mai mare pdcdtos? Pdi, md mai ascultali?Cd pdcdtogi de-dgtia mai sunt... Aveam la mdnd'stire p[rinte gi zicea cdtre mine: ,,Eqti un pdcStos!"; un gi eu ziceam: sunt om cumsecade!$i el zicea: ,,Auzi, ticdlosul, zice cd-i om cumsecade! tu nu qtii ce-i omul cumsecade!" PAi - Vn rugim si ne spunefi in ce stafie CFR putem cobori ca si ajungem la dumneavoastri pentru spovedanie. *Dragd, dacdwefi sd venifl la mdndstirela noi - cd poate pe mine nu md gdsifi c6nd md cduta,ti- se ajunge cu acceleratul6laFdgdraq, iar de la Fdgdrag exist[ posibilitatea sd mai mergi inci optsprezecekilometri cu autobuzul, pAnd la Sdmb[ta de Sus, qi de acolo cu ocazie sau pe jos. Deci, pentru Craiova, Fdgdraqulestestalia CFR la carepoate cobori cineva pentru mdndstire. - Trebuie si ne ridiclnf la'un nivel duhovnicesc foarte inalt. pentru a ne mAntui Dumnezeu? - Dragd, fiecare se ridicd unde se poate ridica. Dumnezeu totdeauna pune din partea Lui mai mult decAtpoate da omul. Important este sd nu ne jucdm cu lucrurile lui Dumnezeu. - PIrinte, Dorhnul si vI binecuvinteze! - Mulfumim'litbate cele bune!
" La dataapariliei c54ii, trenul accelerat la care ftcea referire Pdrintele Teofil nu mai circula. 8l

Arhimandritul TeoJil P drdian

- Spunefi-ne, rugim, citeva versuri. vi

Aluat deZoricala{cu Doemne, sJdntul Tdu cuvdnt Estepe acestpdmdnt Aluat pe care-l pui Infdina gdndului $i tlfaci ca sd dospeascd Dospitura cea cereascd. Tu, Care toate Ie poli, Pentru toate, pentru toli, Pune-n mine aluat, Sd-l dospescneincetat $i cuvdntul Tdu cel sfdnt in covatd sd-lfrdmdnt. $i-n cuptorul cel defoc Al durerilor sd-l coc $i sdfac sfinte prescuri Pentru cuminecdturi.

va trebui s[ md opresc, ca sd nu fiu gi eu ca aceradin ?ntdmplarea cu copilul care era cu tatdl lui in bisericd gi a adormit cdnd predica priotul. gi, c6nd s-a trezit, copilul zice cdtretatd-sdu:,,N-o mai gdtat odatd?- Ba da, o gdtat,dar nu se poate opri!" Aga gi eu: am gdtat,dar nu md pot opri. vreau sd vd mai spun ceva, scurt qi cuprinzdtor. in anul lgTr,lanoi la mdndstire au venit doi creqtini din Germania, sof gi sofie, doi intelectuali - domnul era judecrtor la Karlsruhe gi doctor in Drept -, careau stat cAteva zlle la noi. $i a venit vorba de o institufie bisericeascddin Germania, de langd oraqul Bielefeld, numitd Betel. Este un nume evreiesc: ,,Bet El,' inseamn[ ,,casalui Dumnezeu". A venit vorba despre ea, fiindcr pdrintele Serafim Popescu,de la noi de la mandstire,pe care l-am pomenit, lucrase acolo mai demult, vreme de cdteva luni. $i cei din Germania ne-au spus c6 la intrare la Betel e scris aga: Pace celor ce vin, Bucurie celor ce rdmdn, Binecuvdntare celor cepleacd. in nem{eqte: Frieden den Kommenden, Freude den Bleibenden, Segen den Scheidenden. Noud ne-au pldcut tare mult aceste cuvinte. $i-atunci, ei au scris in cartea de onoare a mandstirii: ,,Pacecelor ce vin, bucurie celor ce rdm6n, binecuv6ntarecelor ce pleacd, doresc doi cregtini evanghelici tuturor celor ce, in urma lor, vor vizita aceastdmdnistire". oamenilor le plac foarte mult acestecuvinte, imi plac ai mie gi de aceeaam vrut si vi le pun in atenlie gi sd vd fac aceastd urare de pace,bucurie qi binecuvAntare. Vd mulfumesc! 82

uRcu$uLDUHOVNTCESC
16 noiembrie 1995 - Suntem acuzali de mai multe secte ci nu vorbim de numele lui Dumnezeu. Ce putem si le spunem? -Drag6, noi pomenim numele lui Dumnezeumai mult dec6t ei. $i-L pomenim pe Dumnezeu ca Dumnezeu, nu inlocuind numele lui Dumnezeu sau numele lui Iisus Hristos cu cuvdntul ,,Domnul". Ziceml-,,Dumnezeule, milostivegte-Te sprenoi gi ne binecuvinteazd,,lumineazd,f{aTapeste gi noi ne miluiegte!" $i nu avem o temere ca s[ pomenim numele lui Dumnezeu, pentru cd Dumnezeu ni S-a descoperit nou[ ca Dumnezeu gi are un nume, degi numele lui Dumnezeu nu spune ceea ce este Dumnezeu, ci este un nume dat ca s[ injelegem despre Fiinla Superioard. Iar ei, de multe ori folosesc cuvAntul ,,Domnul" ?n loc de numele lui Iisus sau in loc de numele lui Dumnezeu. Aga cd aatzafia aceasta,cd noi nu pomenim numele lui Dumnezeu,nu estedreapt6. - Fericirea poate fi atinsi pe pimflnt? Atunci cind spunem ci suntem fericifi, eu cred cI suntem numai bucurogi. - Sunt anumite nuan!e...Noi credemtotuqi cd existd o fericire pe pdmdnt, in infelesul cd cineva care e cu Dumnezeu gi se implinegte cu Dumnezeu e fericit; chiar dacd o nuanfi a fericirii estebucuria. Nu poate fi o fericire ftrI implicdrile bucuriei. Unde-i granrtadintre fericire gi bucurie, numai Dumnezeu gtie. - Lupta duhovniceasci este o lupti deosebit de grea qi mai ales permanentl. Cind ajungem intr-un moment de bboseali maximi gi chiar ruglciunile de dimineafagi seara devin un canon mult prea greu, ce putem face pentru a nu ajunge la deznidejde? - Acuma, sd gtifi ci Dumnezeu nu ne cere ultima posibilitate a puterilor noastre.Dumnezeu e Dumnezeul milei qi al indurdrilor, Dumnezeu e Dumnezeul mdngdierii, Dumnezeul pdcii, Dumnezeul iubirii, Dumnezeul ingdduinfei, ag-Q. incdt noi ne putem angaja la o viafd duhovniceascd echilibratd, nu trebuie sd ajungem la imposibilitatea de a mai infelege ce facem, pentru c6am ajuns la o epuizaretotald. N-avem de unde sd gtim ce-ai putea face afunci c6nd eqti epluizat;dar nu trebuie sd ajungem in situalia de a fi epuiza[i. Noi trebuie sd ducem o 83

Arhimandritul Teofil P drdian

via!6 agacum este via{a in natur6. cum e viafa in nature? Fdri opinti ri, ftrd salturi, fhrd intreruperi. Aga cum curge un rdu, aga cum se revarsd lumina soarelui, tot aga trebuie sd fie qi viafa. Aga,YJep Dumnezeu. Adicd lupta duhovniceascdtrebuie infeleasI mai mult ca o i'mpotrivire, nu ca o epuizare prin impotrivire, ci ca o impotrivire fald de rdu. , sa gtifi c5 nu suntem numai noi la lucru, c6nd e vorba de lupta duhovniceascd, e Dumnezeu cu noi; undeva in Scripturd chiar se spunece ci Dumnezeu luptd pentru noi7. gi atunci, grija noastrdirebuie sd fie aceeas6 fim in legdturd cu Dumnezerr, ca Dumnezeu sd biruiascd sau sd biruim impreund cu Cel ce a biruit lulnea. Nu trebuie sd ajungem in iitualii din acestea,s[ nu mai gtim de noi ingine, sd nu mai gtim ce putem face, fiindcd am ajuns la ultima posibilitate. Trebuie sd ai o dreaptd judecatI gi in lupta dulovniceasci, gi in trdirea duhovniceascd.,,Sunt unii care gi-au topit trupul cu infrAnarea- se scrie in Pateric, la Sfhntul Antonie *, dar pentru cd n-au awt ei dreaptdjudecatd, departede la Dumnezeu s-au frcut,,. Important este sd ocolegti pricinile rdului, important este s6 fugi de imprejurdrile favorizantepentru riu gi atunci se ugureazi lupta. Impo-rtant 1i este si fii ludtor-aminte la ganduri, important este s6 ai o iazd duhovniceascbprin care sd trdieqti gi si ajungi la starea aceastape care o are in vedere Sfrntul Marcu Ascetul, in Filocalie, cand zice: ,,Asa cum focul nu poate r[mdne in apd",tot aga nici gdndul cel rdu, in inima iubitoare de osteneald".Deci sd avem un fond care sd ne favorizeze, qi prin asta suntem biruitori. Nu trebuie sd facem ceva peste fire, ceva pesteputerile noastresau la ultima limitd a puterilor noastre. - cum trebuie si se pregiteasci cel care vrea si se impirtigeasci in fiecare duminicl la Sfflnta Liturghie? - cel care vrea sd se impdrtdgeascdin fiecare duminicd la sfrnta Liturghie trebuie sd duc[ o viafd corectd,nu trebuie si se pregdteascd mod in special pentru asta, pentru cd impdrtdqireacu Sfintele taine nu-i o recom_ pens[, ci e un ajutor. $i atunci, dac[ duci o viaJdcorectd,te po]i impdrtdgi, cu binecuvdntareaduhovnicului, de c6te ori wei sd te impdrtigegti sau de-cate ori ifi dd duhovnicul voie sd te impdrtdgeqti. Liturghia e fbcuta ca oamenii si se impdrtigeascd,nu ca sd nu se impdrtdgeascd. ce e indemnul: De ,,cu fric6 de Dumnezeu, cu credinld gi cu dragoste sd vd apropiafi"? Adicd nu ni se aratdnumai metoda sau, si zicem aga,pregdtirea:,,cu fric6 de Dumnezeu,cu credinJdgi cu dragoste",ci ni se dd gi indemnul sd ne apropiem.
' Cf. Iegirea 14,25;Deuteronom l. 20, 84

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Nu trebuie sd amandm:cd las6, cd,alfi, datd,cd.sd vedem, c6 ce-or zice cei din jur... Atunci, dacd avem socoteli de felul acesta, intr-adevdr nu suntem vrednici sd ne impdrtdqim. Dar dacr linem la darul lui Dumnezeu gi qtim.cd din astaprimim un ajutor de la Dumnezeu,putem sd ne imp[rtdqim, cu binecuvdntarea, dezlegareaduhovnicului, fbr5 nicio problemd. cu Iar pregdtirea pentru imp[rtdqire este la fel cu pregdtirea pentru moarte' cum e pregitirea pentru moarte? Nu te pregdtegti un r-, pentru moarte, ci trdiegti o via{d pe care sd o binecuvintezebrr*r.rr.r, tr6iegti o viafr cu care sd te pofi prezenta gi inaintea lui Dumnezeu, gi inaintea oamenilor, gi inaintea morfii. Nu pofi sd zici: acuma, dacd gtiu cd ,,No, mdine mor, ce fac eu pdnd m6ine?" Fac ce fac p6nd mdine gi dacdnu mor. - in ce mod qi cu ce argumente teologice combate Biserica Ortodoxji teoria reincarnirii? - Mai intdi de toate, Biserica ortodoxd nu are aceastd idee, a reincarndrii, qi o combate afirmdnd c6 mantuirea nu vine prin experienfape care o face omul, ci vine prin ajutorul lui Dumnezeu. Deci jertla Mdntui_ torului nosku Iisus Hristos ne aduce mdnfuirea, legdtura cu Domnul Hristos ne ridici de la rdu la bine gi nu trebuie sd trdim ui.1i ,u.".sive ca sd facem nigte experienfeprin care s6 ne imbun[t6fim. Apoi, in Sfrnta Evanghelie, in legdtur[ cu schimbarea la Fa!6 a Domnului Iisus Hristos se spune cd au fosi de fap Moise Ilie. Unii dintre 9i cei care susfinreincamareazic cdllie, de fapt, afost Sfhntul Ioan Botez6torul. Dar nu-i adevdrat,pentru cd afunci s-ut fi spus cd au fost Moise gi Ioan Botezrtorul, or se spune c6 au fost Moise qi liie. in Evanghelia de la Luca, in legdtur[ cu vestirea naqterii Sfbntului Ioan Botezdtorul, i. ,pun. cd el ,,va merge inaintea Domnului - va pregdti calea Domnului - cu puterea lui Ilie" (Luca l, l7). Deci nu se spunecr e o reeditarea lui Ilie, ci cd va lucra cu puterealui Ilie. Nu cumul[m mai multe persoanein noi. chiar dacd arputea veni unii care sd spund cr sunt anumite lucnrri care se pot explica mai ugor prin niqte antecedentede viefi anterioare. pe noi nu ne intereseaz[ purt"i u."uriu, pentru cd,,dacd" invafd Biserica aga, n-avem de ce sr nu credem noi altfel decdtinvald Biserica. - Cum trebuie infeleasi ascultarea sofiei fafi de sof? Pdi, so{ia trebuie sd qtie c[-i pe locul doi. iac6 vrea s[ fie pe locul intdi, sd gtie c[ nu.i pe locul ei, ci-i pe locul altuia. Dragd", lucrurile intr-o viali civilizatd nu se pun aga, cd trebuie neap[rat unul sd porunceascd,qi celdlalt sd asculte. Dar in slujba cununiei 85

Arhimandritul Teofi I P drdian

a$a se spune: ,,Dd robului Tdu acestuia sd fie cap femeii, gi roabei Tale acesteias[ se supundintru toate bdrbatului ei". Asta esterAnduialaBisericii, n-arn frcut-o noi, dar trebuie s-o trdim noi;,N-o,spun aceastain calitate de birbat, cd n-am sofie, ci o spun in calitatea pe care o am, de indrumdtor al viefii duhovnicegti,intemeiat pe invd!5tura Bisericii. Dar oamenii pot sd trdiascd foarte civilizat inleleg0ndu-seunul cu altul, pentru cd se spunein SffintaEvanghelie:,,Vor fi cei doi un trup" (Matei 19, 5). Ce-nseamnd asta, ,,sd fie un trup"? inseamnd s[ aib[ unitate de vedere, unitate de acfiune, sd aibd infelegere reciprocS. Aga cum in trup sunt doi ochi gi o singur[ vedere, doud urechi qi un singur atz, doudndri qi un singur miros, doud m0ini gi o singurd lucrare, doud picioare gi un singur mers, tot aga qi intre sof qi sofie trebuie sd fie o legdturd perfectd, o legdtur6 neprejudiciatd de fapte care s5 distanjeze.Fiindcd in viafa de familie nimic nu esteparticular, totul esteal tuturor, totul estede obqte. Adevdrul este cd lucrurile acesteasunt idealuri de viafd, insd viafa, aga cum se trdiegte, nu e condusd totdeauna de principii, ci mai mult de spontaneitate.Eu am ajuns la concluzia cd oamenii sunt disponibili pentru bine in mrsura in care sunt inzestra{i de Dumnezeu cu o capacitatede a face binele. Sunt mulji oameni care au o inzestrare nativ6, o dispozilie pentru bine, iar aceia sunt mai favoizali decat al1ii, care au o incdrcdturdnegativd care-i defavorizeazd.Elementele sunt acesteaqi cu ele ltscreazd, fiecare, in mdsurain care se poate incadra intr-o viald superioard. Dar important este sd se {ind la acestprincipiu, adic[ sd gtie sofia cd-i pe locul doi, iar soful sd qtie c6-i pe locul intdi; dar nu trebuie sd lind niciunul cu dinfii de situalia pe care o are, ci existd qi situalia de infelegere, de reciprocitate. Fericitul Augustin are un cuvant: ,,in cele necesare, unitate; in cele indoielnice, libertate; gi in toate, iubire". Unde-i iubire, lucrurile se rezolvd prin iubire mai mult decdtprin altceva. - Vi ruglm si explicafi urmitorul indemn din Vechiul Testament: Ascultlr lsraele, sI nu ieqi firi Mine la rizboi!8 - Da, este vorba de rdnduiala pe care a pus-o Dumnezeu in realizarea binelui, chiar gi prin for!6 gi chiaqprin rdzboi, in vremea aceea.Era o datorie a credincioqilor sd inving[ necredinla, cu un radicalism carc astdzinu mai e infeles aga.Dar ,,nu iegi fbri Mine la rdzboll" inseamnbs[-L ai in vedere pe Dumnezeu in lupta duhovniceascd. Adicf, sd ne referim mai mult la Dumnezeudecdt la propriile noastreputeri.

8 Cf.Numerele 9; 10, 86

32,27.

Rdspunsuri lq intrebdri ale credincioSilor

- Cum trebuie si interpretlm spuselelui Pascal: ,rlisus va agoniza pini la sfirEitul veacurilor gi de aceeanu avem dreptul si dormim"? - Drag[, cred cd asta ar putea-o spune mai bine Pascal,c[ el o zis-o. Eu ce pot sd spun?... - Ati vorbit despre urcugul duhovnicesc. Este posibilr mantuirea aici, in lume, in mijlocul patimilor? Sau e mult mai lesne a-I sluji rui Dumnezeu intr-o ministire? - Sfintul Ioan Gurd de Aur are niqte predici desprepocIinfd, iar in una dintre ele spune aga: ,,Adam, in rai fiind, a cdzut, iar Lot, in Sodoma, s-a mdntuit. Iov s-a mdntuit pe o grimadr de gunoi, gi saul nu s-a mdntuit in palat imp[rdtesc". sfhnful Petru Damaschin zice; ,,De va ldsa omul voile qi cugetelesale gi va face voia gi cugetul lui Dumnezeu,pentru acela in toatl lumea nu se va g[si nici loc, nici lucru care s6-i impiedice mdntuiret'.lar in gdndireaduhovniceascd, general,nu se leag[ mdntuireade un loc, ci de rdvna omului. in Primele cuvinte pe care mi le-a spus mie Pdrintele Arsenie Boca, la mdndstire la Sdmb[ta, au fost: ,,Nu to{i cei din lume se pr[p6desc, nici to{i cei din mdndstirese m6ntuiesc". Dacd omul e serios qi wea sd trdiascd o viafd superioard,o poate trli unde se gdsegte. adev[rat cd sunt locuri care sunt mai favorizante;po{i s6 E le cauli, daci nu ai piedici in schimbarealocului. Dacd ai viali de familie, dacd ai obligafii de familie, e bine sd fii de obligaliile pe care le ai gi care sunt intemeiatetot pe legdtura cu Dumnezeu. In orice caz, Domnul Hristos a dat Evanghelia nu pentru retragi, pentru oameni care s-au depdrtat cumva de lume, ci Evanghelia este pentru oamenii care trliesc in lume, pentru tofi oamenii, indiferent unde le este locul de mdntuire. - Vi rog si ne vorbifi despre legitura dintre ucenic gi duhovnic. - Duhovnicii se pl0ng cd n-au ucenici, gi ucenicii se pldng ci n-au duhovnici! Leg[tura intre un duhovnic ai un ucenic este o legdturd de filiafie, patemitate-filiafie: tatd gi fiu, pirinte gi fiu duhovnicesc. Este o legdturd care nu fine numai de spovedanie,ci fine in general de relafia dintre pirinte gi fiu. Md gdndesc,de pildd, cdvia[a duhovniceasci, trditd a$a cum gtim noi cd e tr{itd in general, e de aqafel incat sunt foarte pufini aceia care pot zice cd au un duhovnic. cineva care se spovedegteo buia pe an gi in mare grab6, nu se po-atespune cd are un duhovnic, ci se poate spune cd s-a spovedit la un duhovnic. Duhovnic ai atunci c0nd il consul1i, c6nd te raportezi la el, cdnd wei sd urmezi cuvintul lui, cdnd ii cau{i cuvdntul, c6nd 87

Arhimandritul Teofi I P drd i an

te intereseazd,opinia lui, cdnd opinia lui o iei ca un indreptar de viafd. Atunci ai duhovnic Ai atunci egti ucenic. Or, dacd nu-i aga, atunci n-ai duhovnic qi nu egti ucenic. - Cum igi dn un om seama de chemarea pe care o are, pentru lume sau pentru via{a monahald? - Foarte simplu! Dacd are chemareapentru viafa monahald,nu-gi mai pune problema c[ mai poate fi gi altd chemare.Dacd n-are chemarepentru viafa monahal[, in aga fel incdt sd se ducd cu entuziasmin viafa monahald, atunci trebuie ori sd-gi agteple chemareapentru viafa monahald, ori sd se angajeze in viafa obiqnuit[, pentru cd totuqi Dumnezeu l-a creat pe om pentru c6sdtorie,nu pentru necdsdtorie.Necdsdtoriaeste o viafd mai presus de fire. viafa celor mulli esteviafa de cisdtorie,via[a obignuitd. or, dicd nu ai congtiinfa cdtu egti chemat la o via{d mai presus de fire, n-are rost sd te angajezila o astfel de viaj6; pentru cd improvizafi sunt qi in mdndstire. - Existr vreo diferenfi intre urcugul duhovnicesc al monahutui gi al mireanului? - Nicio diferenld. Doar atat, c6 monahii se mdntuiesc cu virtufile monahului, iar mirenii se mdntuiesccu virtufile mirenilor. De exemplu, pentru un monah e important s6 ducd o via!6 singuratic6, iar pentru un om cu via![ de familie este important sd ducd o viap ae familie, adicd s[ nu se insingsreze in propria lui familie. Pentru un monah e important sd nu agoniseascdaveri, pentru un mirean e important sd agoniseasci averi. Se spune la cununie: ,,umple caselelor de grdu, de vin gi de untdelemn". Nu zice: ,,Dd-le cu cartela, dd-le cu [irdita", ci: ,,IJmple caselelor". Bineinfeles,se spune qi de ce: ,,Ca sd aibi sd dea qi celor sdraci". CAnd spunem ci llristos este la dreapta lui Dumnezeu, inseamni ci Hristos nu e Dumnezet? - Nu! inseamnd c[ Hristos este Dumnezeu, gi in cinste dumnezeiascd este gi umanitatea lui Hristos. Asta inseamnd c6 S-a suit qi a stat de-a dreapta lui Dumnezeu, S-a suit la cer. Pentru cd"altfel, ca Dumnezeu, a fost totdeaunaimpreund cu Dumnezeu Tatdl. - vi rugim, spunefi-ne cateva cuvinte despre rugiciunea inimii qi necesitateaei. - Rugdciunea inimii este o rugdciune care il angajeazd" om intr-o pe viaf[ duhovniceascdautenticd;ii dd posibilitatea s6 se ?mbun6t6feasci, sd-gi cunoasc[ defectele,sd gi le indrepte; il pune in legdturd cu Dumnezeu. 88

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioEilor

insd rugdciuneainimii (rugdciuneade toatd vremea sau rugdciunealui Iisus, cum i se mai zice) nu inseamnd pur qi simplu repetareacuvintelor: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-md pe mine, pdc6tosul",degi aceasta o metod6,un mijloc de angajarefald de Dumnezeu. e C[lugdrii sunt datori cu rug[ciunea acesta,iar mirenii sunt sfrtui{i si o intrebuinleze. Rugdciunea aceasta n-are un regim, n-are o fintd, ci are doar o angajare;deci tot timpul trebuie sAili lii mintea legatd de Dumnezeu. Dacd se poate, sd fie aga de deasd rugdciunea cdt e de deasd respiralia. Lucrul acesta de fapt nu se poate rcaliza totdeauna. Uite, de exemplu, eu acum respir, vorbind, dar nu zicin acelaqitimp: ,,DoamneIisuse HristoaseFiul lui Dumnezeu,miluiegte-m[ pe mine, pdcdtosul", ci socotesccd ceeace fac e o slujb[ adusdlui Dumnezeu.Dacd, de exemplu, acum ag fi venit eu aici ca sd vorbesc despre ,,Urcuqul duhovnicesc" gi m-aq fi apucat s5 zic: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui'Dumnezeu, miluieqte-md pe mine, pbcdtosul", de cdnd am venit qi pdnd cdnd voi pleca, nu qtiu ci4i ar mai fi rdmas in sal6, cd nu pentru asta au venit. Ins[ cred ci ceea ce fac eu acum este primit de Dumnezeu ca o slujbd adusdlui Dumnezeu. $i niciodatd nu m-am gdndit cd la sfhrgitul viefii, cind voi sta la judecata particulard a lui Dumnezeu, o sd zicd Dumnezeu: ,,Bine, bine, dar ai mai fi putut zice de vreun milion de ori gi Iisuse...>>, n-ai zis". De ce? Pentru cd asta este o chestiunea <<Doamne mea, nu este o chestiune a lui Dumnezeu. Dacd eu zic: ,,Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mdpe mine, pdcdtosul",zic ca sd mi se limpezeasc[ mintea, pentru cd eu cred cd Dumnezeu m-a miluit de cAnd am zis intdi ,,Doamne, miluiegte-md"; $i cred cd n-o sd numere Dumnezeude cdte oi zic,,Doamne, miluiegte-md",ca sd md miluiascd,ci asta este partea mea, pentru angajarea mea intr-o atmosferd de gdndire duhovniceascS. Tatdl fiului risipitor, de pildd, cOndfiul risipitor s-a intors acasdqi i-a zis: ,,Tatd, am gregit la cer gi inaintea ta, nu sunt vrednic sd md numesc fiul ca pe unul dintre argaqiitdr", tdu" (nici n-a mai apucat sd zicd: ",Primeqte-md a$acum qi-a ftcut el socoteala),tatdllui n-a zis: ,,No, zi de vreo sutd de ori aga,c-apoi te iert!", ci l-a iertat dint-o datd:a alergatinaintea lui, l-a imbr6figat gi nici nu l-a l6satsd mai zicd ceva. e Deci Dumnezeu e bun-bucurossd ne primeascS;iar aceasta o metodd de cercetare,de introspecfie,de cercetarepentru noi inqine gi de dorin{a de a fi cu Dumnezeu. De altfel, si gtili cd astanu-i ultima posibilitate de rug6ciune. De fapt, adevdrata noastrd rug[ciune ar trebui sd fie rugdciunea Apocalipsei sau rugdciunealiturgicd, ecfoniseleLiturghiei : 89

Arhimandri tu I Teofi I P dr di an

,,cd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu eqti qi Jie mdrire i1i inil{5m, Tatdlui gi Fiului qi sfhntului Duh, acum gi-pururea gi in vecii vecilor. Amin"; ,,cr bun qi iubitor de oameni Dumnezeu egti qi Jie mirire i1i indlldm"; ,,Cd sfbnt egti, Dumnezeul nostru, gi Jie mdrjre i1i inallam": ,,Cd Tu egti sfinfirea noastrd". o izbucnire de felul acestaar trebui sd fie, de fapt, rugdciuneanoastrd cea mai adevdratr gi cea mai reald. Dar noi, ca sa ajungr- lu rugdciunea aceasta,ca si ajungem sd revdrsdm din sufletul nostru, sd izbucnim din sufleful nostru cuvinte ca acestea:,,Mare egti, Doamne, gi minunate sunt lucrurile Tale qi niciun cuvant nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale,,, trebuie sd ne pregdtim pentru asta prin rugaciunea: ,,Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieqte-mdpe mine, p6cdtosul". Dar, incb o datd spun,rugdciuneanu estesinguramodalitatede a-I sluji lui Dumnezeu.La slujbd spunem:,,Toatdviala noaitrd, lui Hristos Dumnezeu sd o ddm". chiar dacd se spunede multe ori: ,,Domnului s6 ne rug[m", nu se uitd sd se spuni cd toatd,via[a, toate laturile existenfei noastre,toate fibrele existen{einoastre trebuie sd fie in slujba lui Dumnezeu. $i, pentru ca s6 se poatd ajunge la aceasta, folosim gi de metoda aceasta, ne cu ,,DoamneIisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mdpe mine, p6cdtosul". - care esteqansade a fi mflntuite Bisericile protestante? - Dragd,,Biserica noastrdnu are niciun cuvdnt in legiturd cu astfel de lucruri. Biserica totdeaunaa fost exclusivist6 qi crede ci se vor mdntui doar fiii ei, doar membrii ei. $i atunci, noi nu putem si spunem,ca rcprezentan[i ai Bisericii noastre,alt cuvant decat cuvdntul pe .urJil are Biserica. Insi, fiind vorba de o pdrerepersonald,putem sd credem c6 Dumnezeu va mdntui mult mai mulli oameni dec6t credem noi c6 se mdntuiesc,putem avea convingerea ci nu se gtie unde sunt marginile Bisericii. Chiar se vorbegtede BisericS, dar nu se qtie, nu se poate preciza: aici sunt marginile Bisericii gi de acolo mai departenu se mai mdntuiegtenimeni. Noi credem cd Dumnezeupoate sd facd ceeace a spusDomnul Hristos cd poate sd facd. $i anume,afunci c6nd apostolii au zis: ,,Bin., dar afunci cine poate sd se mdnfuiascd?"(fiindcd Domnul Hristos spuseseci e mai uqor sI intre crmila prin urechile acului dec6tbogatul in impdrafla cerurilor), Domnul Hristos a rispuns: ,,cele ce sunt cu neputinld ra oameni sunt cu putinfd la Dumnezeu" (Luca 18,27). Aqa inc6t pot sd aibd ganse bine gi de mAntuire. de Nu-mi pot inchipui, de pildd, ca un neoprotestantsau un protestant sd fie asimilat cu ateii, cu necredinciogii, cu p6g6nii, ci, fiind tot creqtini, plecdndu-gi gi ei genunchii, rugdndu-se gi ei lui Dumnezeu, prefuind qi ei 90

Rdspunsuri lo tntrebdri ale credincioSilor

jertfa Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, ndddjduim gi la binele 1or, chiar dac[ nu putem zice: ,,Sigurse mdntuiesc". Putem zice c6, aSacum pdgAnii, din fire fac cele ale Legii - cum zice Sfhntul Apostol Pavel: ,,Aceia Lege neavdnd, ei ingigi iqi sunt Lege" qi (Romani 2,14) -, poatecd Dumnezeuva g[si modalitateasd-i m6ntuiascd pe cei care nu merg pe calea noastrd.Dar ne putem gdndi cd nu au bucuriile pe care le avem noi din Sfintele Taine, nu au bucuriile pe care le avem noi din Sf6nta Liturghie, nu au bucuriile pe care le avem noi din cinstirea Maicii Domnului, din cinstirea sfinfilor, din preofie, din slujbele noastre... Sunt o mulfime de lucruri de care ei sunt privafi. $i Dumnezeu gtie cum le va r6ndui, au In cum le va a;eza in viala de dincolo de lumea aceasta. lumea aceasta, gi gi ei bucuriile cuvdntului lui Dumnezeu... ei bucuriile ruglciunii, au Aga cd e foarte greu sd spui un cuvdnt hotdr0t, cd nu se mdntuiesc, cd se duc in fundul iadului,gi aqamai departe. - Cum putefi inlitura falsa concep{ie ce persisti astilzi, ci omul estemarcat de destin, ci estesub influenfa lui? - Chestiunea aceasta,mai int6i de toate, nu este foarte ldmuritd. $i anume, noi nu avem de unde sd gtim g0ndurile lui Dumnezeu qi cum face Dumnezeu anumite lucruri. $tim insd cd fiecare dintre noi a venit in lumea aceastaintr-un cadru anume. $i cadrul acela este, intr-un fel, gi destinul nostru. De pi1d6, eu am venit intr-o situalie speciald. Ei, nu se poate spune cd acestaeste un lucru indiferent, nici pentru mine, nici pentru cei din jurul meu, nici pentru familia mea, nici pentru colegii mei, nici pentru colegii mei de m6ndstireSi agamai departe. Este o situalie speciald care trebuie tratatd special. In situafia aceasta,eu nu pot sd zic cd,n-am avut un destin ca qi cadru. Fiecare dintre noi avem un destin al nostru, hotdrdt de Dumnezeu, de imprejurdrile in care am venit in viafa aceasta,de imprejurdri de nalionalitate, de culturd, de manifestdri de via!6... Toate acesteasunt insumate.intr-un fel, intr-un destin. in Insd in acest destin nu se^poatevorbi despre o neresponsabilitate, sensul cb Dumnezeu a hotdrdt sh mi mdnfuiesc sau sd nu md mdntuiesc, cd Dumnezeu a hotir6t sd m[ duc in rai sau sd md duc in iad, ci acesteasunt lucruri mai presus de noi. $tim cd in cadrul de destin pe care il avem ne putem lucra parteanoastrdde mdntuire, cu ajutorul lui Dumnezeu. Chestiuneanu este elucidatd sutd la sutd, dar cam aga putem gdndi ' despredestin.
j

- Limurifi-ne lucrarea OasteiDomnului, a Pirintelui Iosif Trifa care gi a IerodiaconuluiVisarion lugulescu, care au anumifi credincioqi
91

Arhimandritul Teofil P drdian

participi la slujbele din bisericile noastre, dar totuqi au un comportament oarecum ciudat fafi de al celorlal,ti credinciogi. -Dragd,, toate lucrurile care ies din cornuqsgnt interpretatediferit. OasteaDomnului a fost la inceput o migcarereligioasdin cadrul Bisericii ortodoxe. De la o vreme insd, s-a scindat, in ia{elesul cd a intervenit o neinfelegere intre Mitropolitul Nicolae B6lan, care a fost susfin[tor al oastei, qi P[rintele Iosif Trifa, care a avut alte puncte de vedere dec6t ale mitropolitului; s-a ajuns la neinlelegere intre ei, qi-atunci s-a ajuns la neinlelegereqi intre adepfii lor. OasteaDomnului insd s-a socotit totdeauna in cadrul Bisericii, chiar gi in forma ei de deviere, in ramura Pdrintelui Trifa. Acum, in Biserica noastrdsunt doud ramuri ale oastei Domnului: una care continud Oastea Domnului asa cum a infeles-o Mitropoliful Nicolae Bdlan, ca o asociafiea Bisericii, gi alta ca fiind urmarearamurii sus{inut6de Pdrintele Trifa, cumva in neinJelegerefald de Biserici, gi aceasta este reprezentatdin special de cei de la Simeria gi de la S6mbeteni- Arad, care au gi o publicafie,care se numeqte, parcd,chiar,,Oastea Domnului,,. $i mai este o oaste a Domnului, care e asimilatd mai mult la protestanfi, cea de la Cluj, care nu mai qtie de Bisericd, nu mai qtie de Liturghie, nu mai gtie de rdnduiala de la inceput a oastei Domnului. In condi{iile acestea,oastea Domnului a fost, intr-un fel, mai inclinati spre protestantism, spre neoprotestantismdecAt spre Biserica ortodox[, in inlelesul cd ei nu pun accent nici pe cinstirea Maicii Domnului... Nu cd neagd, dar nu folosesc aceast[ rdnduial6 de cinstire a Maicii Domnului. Apoi, nu lin neapdratla Liturghie, la Tainele Bisericii, ci 1in mai mult la cuvdnt, la predicd, la lucruri din acestea care ii inclind mai mult spre protestanfi.Nu e imbisericitd OasteaDomnului, nu-i destul de imbisericit[. cdnd eram eu student la Teologig adundrile oastei Domnului se fineau, intr-o weme, mai la inceput, in aula Institutului reologic. $i veneau acolo oameni din oraq gi ascultam qi eu predicile pe care le lineau fralii, iar unele chiar imi pldceau mult. $i cineva-mi spune: ,,Aici totugi ceva nu-mi place: nu-mi place cd nu-i pomenitd Maica Domnului". $i intr-adevdr, am constatat gi eu lucrul acesta.Dar de fapt sd gti{i cd pe Maica Domnului o pomenescprea pufin chiar qi slujitorii Bisericii noastre. Eu am vorbit odati la Sibiu despre Maica Domnului, cu un prilej, la catedrald,la o intrunire a Ligii Tineretului, iar cdnd am ieqit din biserici cineva mi-a mulfumit: ,,P6rinte,vd mulfumesc foarte mult c-afi vorbit despreMaica Domnului, c[ nimeni n-a vorbit incd despreMaica Domnului la o imprejurare de felul acesta". Aga cd eu ce pot sd spun? Decdt c6 gi eu mi-am fbcut, intr-un fel, ucenicie pe la OasteaDomnului. Dar nu prea sunt mulfumit de preocupdrile ostagilor,in infelesul acesta,c[ nu sunt destul de imbisericiti. 92

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

CAt privegte pe Pdrintele Visarion Iugulescu, am cunoscut gi eu 1a Bragov un grup. Nu i-am cunoscut de aproape, au cantat la bisericd... Dar am avut impresia cd totugi au aga, un fel de finutd de cast6, adicd: ,,Noi suntemmai cevadecdtceilalfi!" - Pentru un monah care viefuiegte intr-o ministire, este necesar sr mai fie la curent cu ce se intAmpli in afara chiliei lui, si mai asculte radioul sau sii se uite la televizor? - Televizorul cdlugdrului e ceaslovul gi Psaltirea.Dac6 nu gtie cum s6 foloseascd televizorul,nu-i bine s6-l aibd. La mine, de exemplu, dacdintrd cinevain chilie, zice: ,,Asta-i o chilie de cdlugdr modern". Adicd vede imediat aparutde radio, vede imediat casetofon, vede imediat magnetofon,vede o mullime de cdr,tipe-acolo...Nu qtiu ce va gdndi omul care ppate-ar vrea sd vadd mult mai mare simplitate. Eu n-am vreme... Adevdrul este cd am televizor, sonorul de la televizor, dar n-am weme de el. Nu pot asculta nici actualit5fi, fiindc[ n-am vreme. Trebuie s[ md duc la slujbd,nu pot s5las slujba gi sd stau la televizor.Dacd ag face a$aceva? face caacelape care l-am intrebat eu: ag - Tu ce faci cdnd oamenii sunt la bisericd? - Md uit la televizor. - $tii ce inseamndasta?Si-L ai pe Dumnezeu in spateqi televizorul in faf6. Acum du-te qi schimb6: pune-L pe Dumnezeu in fafd qi televizorul in spate,sI vedem dacdmai ai vreme de televizor! Pdi, la mine cam aga-i: il lin pe Dumnezeu in fa1d, gi-atunci am televizorul in spateqi nu prea am vreme de el. Nu se poate zice cd, dacd egti cdlugrr, n-ai voie se te uifi la televizor. Dar dacd te uili la televizor la lucruri necuviincioase,pdi chiar n-ai voie s6 aduci intindciunile in mdndstire! Cdt privegte citirea de ziare, de pildd, se poate informa, nu-l oprepte nimeni sd qtie.Nu inseamnd, dacd, cd te-ai fbcut cdlugdr,te-ai ingropat undeva, ci inseamn[ cd pofi sd duci o via![ nogmal[. Dar in orice caz, cu gindul c[ ii slujeqti lui Dumnezeu,nu cu gdndul cd Dumnezeu devine secundar. - Daci pirinfii n-au fost cununati sau daci au ficut anumite plcate in timpul viefii lor, copiii poarti acestepicate? - chestiunea.aceasta gtifi ci nu-i destul de bine elucidat[, nici sd m6car in Scripturd. in Scripturd ie spune,in carteaIeqirii gi in Deuteronome, c[ Dumnezeu a zis:dgspre Sine cd este pedepsitor al pdcatelor pdrinlilor in
eIeqirea 20,5-6;34,7; Deuteronom 9-10. 5,

93

Arhimandritu I Teofi I P dr di an

copii pdnd la al patruleaneam, gi-i miluiegtepan[ la al miilea neam pe cei care-I slujesc. Iar in cartea proorocului Iezechiel se spune cd nu-i pedepseqte Dumnezeupe copii pentrupdrinfi, cd e nedrepts6 suferecopiii pentrupdrinlii0. Adevdrul este cd exist[ o legdturd totugi intre pbrinfi pdcdtoqi gi copii suferinzi, sd zicem, deqi suferinfa copiilor este totugi o enigmd, pdnd,la urmd. Noi suntem inconjurafi de taine gi nu putem spune cd cunoaqtem tainele. Dar Scriptura insdqi are puncte de vedere diferite in privinfa aceasta. ceea ce ne-ar putea interesape noi ar fi nu c6 purtdm ori nu purtdm in noi pdcateleprrinlilor noqtri, ci -s6facem in aqa fel sd n-avem pdcate, ca sd nu fie ceva care sd apesepesteviafa copiilor nogtri. - Cum explicafi textul din Sfinta Evanghelie de la Matei: ,,Nu socotifi ci am venit si aduc pace pe piimint; n-am venit si aduc pace, ci sabie. cici am venit si despart pe fiu de tatil siu, pe fiici de mama sa, pe nori de soacra sa. $i dugmanii omului vor fi casnicii lui. cel ce iubeqte pe tati ori pe mami mai mult decflt pe Mine nu estevrednic de Mine; cel ce iubegte pe fiu ori pe fiici mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine" (Matei, 10r34-37). - Este vorba de ceea ce s-a intdmplat prin venirea Domnului Hristos, nu ca intenfionalitate, ci ca realitate. prin faptul cd Domnul Hristos, venind in lumea aceasta, adus o altd concepfiede viafd dec6t cea care era gi la care a se puteau gdndi oamenii, pdnd la urmd s-au creat nigte distan{dri intre oameni. Nu ca scop, ci ca realitate.$i atunci, s-au despdr,tit oamenii unii de al\Li: tata de fiu (unul credincios fiind, creqtin, qi altul nefiind credincios), mama de fiicd, s-au despdrlit tot pebazd,de credinfd...$i cred c6 cel mai mult s-a implinit asta,cd va despdrfipe soacrdde nord-sa. - vorbifi-ne despre experienta soteriologici a suferinfei. Despre suferinfi, in mod general qi in mod particular. - Suferinla este o realitate gi o problemd. incd n-a putut spune cineva un cuvdnt satisfbcdtor despre suferinfd. Suferinla e o realitate, este ceva post-adamic,adici dupd cddereain pdcat s-a ajuns la suferin!6, iar suferinla este o realitate qi pentru pdcdtogi,gi pentru sfinfi: pentru p6c6togi,ca unnare a pbcatelor, iar pentru sfinli, ca mijloc de imbundtdfire, de desdvdrgire. Totuqi e o problemS,nu e ceva satisfbcdtorrezolvat. Bineinfeles cd nimeni nu doregte sd sufere, cd e firesc sd-!i doregti binele. Domnul Hristos a venit ca unul care i-a ajutat pe oameni: a
10 Iezechiel18, 1-20.

94

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioqilor

tdmdduit, a dat integritate firii, a 9at vindecare de boli... Ceea ce inseamnd cd aga-l vrea Dumnezeu pe om: ,,In pace, intreg, cinstit, sdndtos,indelungat in zile", cum ne rugdm noi pentru intAistdtltorul nostru bisericesc. $i apoi, rdspunsul este: ,,$i pentru tofi gi pentru toate", deci ne rugdm pentru toli robii lui Dumnezeu gi pentru toate roabele lui Dumnezeu, ca Dumnezeu sd le dea aceeaqi stare, adici sd fie in pace, intregi, cinstifi, sdndtogi, indelungafi in zile. Asta este dorinfa Bisericii. Ne rugdm pentru sdnltatea qi m6ntuirea oamenilor. Dorim ca sfhrqitul lor sd fie ,,neinfruntat, cu pace, sd fie creqtinesc,sd fie frrb durere". Asta inseamn[ cd suferinla este totugi un accident in viafa omului, nu este un lucru care fine de existenfa umand gi care e necesarsd fie aga.Dar e o realitate pe care noi n-o putem explica, gi mai ales suferinla copiilor. Cdt am aderala concepfia cd pdrinlii au pdcdtuit, qi copiii sufer6,totugi ni se pare ceva nefiresc, n-am vrea sd fie aga.De ce s[ sufereun copil? $i totugi sufer6! - Vi rugim si dezvoltafi cele spusecAndva de Pirintele Stiniloae: orCultura nu-l indepilrteazil pe om de Dumnezeuoci semicultura". - Un om cult cu adevdrat are cuviinfa (pentru cI e cultivat) de a-L cunoagte pe Dumnezeu, de a-I sluji lui Dumnezeu, iar semicultura (deci cultura pufini) il face pe om de multe ori sd se indepirteze de Dumnezeu, pentru c[ incearcdel sd-giexplice anumite lucruri gi fbri Dumnezeu. - Ce pirere ave{i despre folosirea instrumentelor in muzica bisericeascii? - in Bisericd la noi nu se folosegte muzicd instrumentald.in afari de bisericd, incearci oamenii sd introducd... Se poate, qi mai ales pentru omul modern, care acumaparc[ vrea gi ce n-au vrut cei de odinioard. Mai demult, de pild6, in bisericd nu cdntau coruri in care erau la soprani copii, iar femeile nu cdntau la cor. Acuma, s-au mai deschis oamenii spre alte gdnduri. $tiu eu, poate-poate cineva, cdndva, va introduce gi muzicd instrumental[ in bisericS,degi nu-ii.n spiritul credinfei noastre.E mai mult o incercare de a-i atragepe oameni l'a biserica pentru muzicd. Se duc unii, de exemplu, la biserica romano-catolicd,pentru cd existd acolo muzicd,de orgd gi le place.Pdi, dac6-ivorba sd faci ce-fi place,atunci sigur cd pofi sd faci gi ce nu se potrivegte. Dar deocamdatd,asta-i tradilia Bisericii noastre, sI fie muzicd vocald in biserici. - Spunefi-mi, vi rog, cum si-i vorbesc unui copil infirm despre Dumnezeu. Mai precis, cum si-i rispund la intrebarea ooDe eu nu ce merg?o'sau rrDece Dumnezeu cel bun m-a ficut pe mine fiirl mAini?" 95

Arhimandritul Teofil P drdian

- Dragd, nici 1ie insufi nu-fi poli explica, qi-atunci ce sd-i explici unui copil? Doar atdt, cd aga a vrut Dumnezeu; dar imediat se poate pune intrebarea:,,De ce a vnrt Dumnezeu?" $i-atunc5.ii spui cd nu gtii. - Vorbifi-ne ceva mai mult despre indelunga-ribdare. CAt de importanti este ea in calea spre mflntuire? - Dacd gtim cd Domnul Hristos a spus: ,,Cel ce va rdbda pAnd la s{hrqit, acela se va mdntui" (Matei 10, 22), gtim gi c6t e de importantd indelunga-rdbdare.$i in suferinl6... Mai ales doud lucruri nu ge pot face fbri credinla in Dumnezeu: sd cregti copii buni gi sd supor,ti o suferinld grea. Cine are credinfd in Dumnezeu are 9i rdbdare, gi indelung[-r6bdare; qi se sileqte sd le aibd pi e foarte bine. Cine n-are credinld in Dumnezeu, acela e defavorizat qi in sensulacesta,cI nu se poate angajape caleavirtufilor. indelunga-r[bdare qi rdbdarea,in general, e necesardnu numai pentru a-i suportape cei din jur, de pild5, ci e importanti qi pentru a te menfine angajat inf-o via!5 care cere eforturi, care cererenunfiri, carecere angajaricu osteneal5. - Ce se poate face cind femeia crede ci ea este aceeacare are in exclusivitate dreptate? Crede ci numai ea face bine. - Nu se poate face un program gi nu se poate spuneo metod6. Cdte un om sau cdte o femeie trebuie suportat,n-ai ce-i face altceva. - Care sunt qanseleunui creqtin de a exercita isihasmul in mediul urban? Isihasmul nu line de o situalie, ci line de o direcfie, de o angajare pentru Dumnezeu. In mdsura in care intri in legdturd cu Dumnezeu gi te menfii in legdturd cu Dumnezeu, po[i sI fii isihast qi in retragere, qi in pustie, gi in mdndstire, gi intre oameni, gi oriunde. Pentru cd asta line de minte, nu fine de imprejurdrile de viald. Bineinleles cI un isihast n-o sI se duci la bar, n-o sd se duc[ la discotecd, n-o sd se ducd in locuri poluate moral, ci o si ducd o viald decentd,in rosturile lui, qi o sd zici: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-m[ pe mine, pdc[tosul", oriunde s-ar g[si gi in orice imprejurare ar fi. Sfdnta Tereza de Lisieux, o sfdntd din Biserica din Apus, tr[itoare in a jum[tate a secolului al XIX-lea, zicea:,,Doamne, pentru cd-n iad nu-i doua nimeni care sd Te preamdreascS, trimite-md pe mine, ca sI fie gi acolo cineva care sd Te preamlreascd'2. Adicd dorinfa noastr[ trebuie sd fie aceea ca Dumnezeu si fie mdrturisit de noi, ca isihagti, numdra{i la isihaqti sau nenumdrafi la isihagti, sd fie preamirit Dumnezeu acolo unde suntemnoi. 96

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

cdnd aqtept[m ceva undeva, cand stdm gi agteptdmla doctor sau cand qi agteptdmla un magazin, totdeaunasd-L avem pe Dumnezeu in noi gi stdm astfel sd fie cineva, prin noi, care s6-L preamdreascd Dumnezeu acolo pe unde suntemnoi. Asta e isihasmul tuturor! odatd, a fost inaltpreasfin{itul la noi la m6n6stire gi md intreabi pe mine - eu f,rind socotit duhovnicul mdndstirii (deqi nu cei mai mulli se spovedesc mine): ,,Ai.vreun isihast aici la mdndstire? N-am niciunul qi la nici eu.nusunt". $i zice inaltu': sd qtii cd la sibiu sunt mufti!Bineinleles c-a zis ironic cd sunt mulfi. Adicd sunt unii oameni care se num6rd la isihagti, cd au societateisihastd,cd au intruniri isihaste qi agamai departe.Astea-s nigte lucruri care acum, in ultima vreme, au prins circulafie. Ca qi c0nd isihasmul trebuie sd fie ftcut cu reclam6, intr-un fel demonstrativ. or nu-i aqa! Dacd egti isihast, qtii tu qi Dumnezeucd te {ii de isihie, adicd de linigte. - Ce pirere avefi despre stigmatele care apar la unii catolici? - Sunt nigte realit[fi, noi nu negdm lucrul acesta, pentru cd in catolicism se pune mare accent pe tragedia suferinfei, spre deosebire de ortodoxie, unde se pune accent pe depdqirea suferinfei gi a morfii prin inviere. Deci noi avem sfinli trditori ai invierii, cum a iost Sfdntul Serafim de Sarov, pe cand ei au sfinli traitori ai tragismului suferinfei qi de aici dorinfa 1or de a purta stigmatele, urmele rdnilor Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, pe trupul lor. Lucru pe care in ortodoxie nu se insist6, pentru ci noi qtim cd suferinfa a fost ducdtoare la inviere gi cd ultimul cuvdnt nu-i al suferinfei, ci al preamdririi lui Dumnezeuprin inviere. - ce pirere avefi despre medicii care folosescbioenergia pentru a vindeca? - Dd-le, Doamne,s-o poatdfolosi, sd nu fie numai nigtep6reri! $i prin zona noastri sunt unii care zic c[ au o putere din asta, dar Dumnezeu gtie dacd o au gi cdt[ au. Aga, rezultate, numai prin cdr,ti, prin reviste am gdsit, dar in realitate nimintdlnit pe unul sd zicd ,,pe mine m-a rezolvat cutareprin bioenergie". Am fost qi eu la unul din dqtia, de fapt nu ca sd m-ajute, ci a fost o irirprejurare care m-a dus acolo. Era gi un preot gi i-a zis: ,,IJite, noi, dacd vine cineva la noi, ca preoli, ii facem o rugdciune.Dumneavoastrdn-a!i vrea sd m-ajutafi? Uitali, eu am o afecfiune aici,la gdt, poatepunefi mdna gi md ajuta[I". $i respectiyul a frcut o qedinld generaldcu noi qi ne-a zis sd linem m6inile intinse intr-un fel qi ne-a intrebat dac6 simlim ceva. $i eu, ca butucul, n-am simfit nimic. $i era gi o doamnd acolo gi a inceput sd zicd: 97

Arhimandritul Teofil P drdian

,,Vai de mine, cd mE furnic[!" Acuma, nu gtiu dacda furnicat-o sau dacl a pus-o el sd spundc-o furnicd... N-am de unde sd gtiu. Dupd aceea,ne-a luat pe fiecare in par{q,iar cdtre mine zice: ,,Cu slndtatea stafi bine, dar cu inima, cam slab". Cu aStam-a nimerit! Dupd aia, zice: ,,Yd doare un ochi?" Zic: da, stdngul,imi mail6crimbazd... Dupd aia,md pipdie aga,pe spate,pe gira spindrii, gi zice: ,,Vd doare mijlocul!" Acuma, adevdrulestecd nu m:a durut niciodatdmijlocul. Zic:ba, mijlocul nu md doare. $i-atunci schimbd el, zice:,,Pdi, o sd vd doard mai tirziu". Zic: acuma, dac-am venit la dumneavoastr[, sper si nu mI mai doard nici mai tarziul Au trecut vreo cinci ani de atunci, pand acum nu m-a durut mijlocul. Spers[ nu md doard!,.. Aga cI nu se gtie niciodatd. Astea sunt incerc6ri, oamenii incearcd gi aqa, qi aga... $i mai ales cdnd aud cd se face reclaml, se duc oamenii. Oamenii, de necaz, se duc Ai-ncearcdqi-acolo, gi dincolo... Poate se nimeregte,poate nu se nimereqte... - Vi rugim si ne vorbifi despre Piirintele Arsenie Boca. - Pdrintele Arsenie Boca, Dumnezeu s6-l odihneasc6,este unul dintre cei trei cu care s-a inceput Mdndstirea de la Sdmbdta.Se trdgea din pdrfile Bradului de Hunedoara,respectiv din vafa de Sus; a fbcut liceul la Brad, iar Teologia, la Sibiu; s-a ndscutin 1910 qi a murit in 1989,in 2l noiembrie.A trdit in Mdndstireade la Sdmbdta noud ani, din 1939pinain 1948;dup6 aceea, s-a mutat la Mdndstirea Prislop, unde a stat, cu o intrerupere de un an gi ceva, pdnd in 1959. Dupd aceea,ultimii treizeci de ani i-atrdit in Bucuregti qi in Sinaia. A murit la Sinaia, intr-o comunitate de viefuitoare de mdndstire pe care le-a avut in subordinela Prislop qi care triiesc inh-o cas6din Sinaia. Pdrintele Arsenie a fost o personalitate puternicd. Din cdli am cunoscut eu, oameni angaja[i intr-o vialb religioasd, in Bisericd deci, pdrintele a fost rn caz unic, prin inzestrarealui nativ6, prin cultura lui gi prin seriozitatea cu care s-a angajat la o viafd duhovniceascd.Pdrintele avea o putere de sintezd, o putere de pdtrundere, un risc al afirmafiilor, adic6 vorbea spontan,spuneaanumite lucruri care se potriveau, de cele mai multe ori, gi niciodatd nu se gdndea la nigte consecinle, adicd nu-i menaja pe oameni, ii brusca dac[ erau de bruscat. A lucrat ca pictor bisericesc, dupd ce a plecat din Mdndstirea de la Prislop, in 1959;weo zeceani a lucrat la atelierelePatriarhiei,iar dupi aceeaa pictat o bisericd la Drdgdnescu, ldngd Bucuregti.Care avefi posibilitate,pute,ti sr vd duceli (cand mergeli la Bucuregti) la Dragenescu,sd vede,tibiserica pictati de Pdrintele Arsenie. E o bisericddeosebiti,din punct de vedereal picturii. 98

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

$i noi la mdndstire avem o icoand cu Adormirea Maicii Domnului frcutd de Pdrintele Arsenie, iar in icoana aceastap6rintele se prezintd in mod deosebit. Eu am prezentat, odatd, icoana unui cadru universitar din Sibiu gi am spus cd pdrintele esteun geniu. $i el a zis: ,,Asta inseamn[ cd pdrintele are o cultur[ perfectd gi incd ceva". La care eu am rdspuns:nu qtiu dacd are o culturd perfectd, dar pe l6ngd cultura cdtd o are, sigur are incd ceva. Aga l-am cunoscuteu pe pdrintele. O sd apard o carte acum, in curdnd, Cdrarea impdrdyieitt. PArintele n-a publicat nimic, dar a l6sat in manuscrisniqte lucruri importante, de care Mdndstirea de la Prislop se ingrijegte sd fie tipdrite; am auzit cd e sub tipar cartea.$i atunci, cei care o sd putefi ajunge Ia carIe,il vefi putea cunoagtepe pdrintele mai bine decdt din ceeace vd pot spuneeu sau altcineva. Fiind o personalitate putemicd gi un om de culturl qi un om cu prestanfd qi cu autoitate, pdrintele a intrat, cumva, gi in legendb, adicd oamenii spun despreel gi lucruri pe care de fapt pdrintele nu le-a ficut gi nici nu le putea face. Dar oamenii au ajuns s6-l prezinte sub o form6legendarS. Eu l-am cunoscut personal, m-a ajutat sufletegte,mi-am dat seamade puterealui de sintezd", pdtrundere.Mi-a pus in atenfie rugdciuneade toatd de qi alte lucruri care mi-au prins bine qi cu care am vremea, mi-a spus strdbdtut gi eu prin via[d. L-ag fi dorit insd sd intervind mai mult in viala mea, sd md ajute mai mult qi mai direct. - Vi ruglm si ne recita{i o poezie,in incheiere. - O poezie?P[i am trecut de clasa a patral,Hai s5 recitdm totugi ceva. O, creste-mi iubirea! de Traian Dorz O, creSte-mi iubirea tn inima mea Iisuse, Iisuse, mereu Te-oi ruga, imi umple cu dorul pe care-l astept, $i ochii, Siglasul, Si inima-npiept. O, creqte-miiubirea,Iisuse iubit, Sdfiu de-a ei daruri deplin copleSit; Sd-mi creascd tn suflet ca val dupd val, Ca rdul ce creqtede dd peste mal.
Cdrareo impdrdyiei, scrisd de Ieromonahul Arsenie Boca, a apdrut in anul 1995, la Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Romdne a Aradului. tt

99

Arhimandritul TeofilPdrdian

O, cregte-miiubirea, iubite lisus, In starea Si-n locul tn cauegsgi pus; Sdport pretutindeni belSufu:t,de har $i-a ei revdrsare sd n-aibd hotar. O, creSte-miiubirea, cufocu-i sJinlit $i chiar de m-ar arde sdfiu mistuit Fldmdnd de iubire, mereu Te-aqruga: O, creSteiuhirea tn inima mea! A fost la mine la mdnistire un tat[ cu o fat6, din pdrfile Rimnicului-V61cea.Fata era de optsprezece ani, iar tatdl ei era ingrijorat cr nu se m6rit6. $i zice cdtre mine: ,,Pdrinte, am o fat6 de optsprezeceani, gi nu se m[ritd". Eu insr aveam o nepoati de treizeci gi ceva de ani care nu se miritase. $i i-am spus cd nu pot si fac nimic, dar ci nu trebuie sd fie ingrijorat, la cei optsprezeceani ai fetei, cd nu se mirit6; gi cd, dac-agputea face ceva, ag face intdi pentru nepoata mea. $i el zice cdtre fatd:,,Hai sd mergem, cI fdcurdm drumul degeaba!" Acuma, eu gdndesccd nu fbcui drumul degeaba,c-am venit p6n6 aici!

100

MAICADOMNULUI TNSPIRITUALITATEA ORTODOXA

30 mai 1996 - Atunci cand nu ai nicio bucurie pentru o realizarelumeasci pe care o doregtimult gi simfi ci nu pofi trii in afara ei, dar ai mare bucurie in rugiciune gi credinfii, cepofi faceca visul sii devinii rearitate? - Dragd,la Dumnezeu toatesuntcu putinld gi, dac6gi Dumnezeu gtie cd-!i folosegte ceeace-!i doregti,iti d6 ceeace doregti.rar dacdtotugi nu primegticeeace-fi doregti,trebuie sd-fi schimbi gandurilegi s[ te multrumegticu ceea primepti. ce - Am citit in mai multe clrfi in care scrie: ,rBucuri-te, Maici, pururea Fecioari!", nu cum zicem noi: ,rBucuri-te, Mireasi, pururea Fecioariloo Cum estecorectsi zicemrrrMaicitt saurrMireasitt? - Drag6,corectestecum scriein cirfile Bisericii noastre. general, in este gi ,,Bucur6-te,Maic6, punrea Fecioarl!", gi ,,Bucur[-te, Mireasd, pururea Fecioard!" Citim ce-i scris: dacd avem acatist cu ,,Bucur6-te, Mireas5, pururea Fecioard! zicem,,Bucur6-te, ", Mireas6, pururea Fecioarb !", iar dac6 este ,,Bucurd-te, Maic6, pururea Fecioar6!',,zicem ,,Bucur6-te, Maic6, pururea Fecioard!" Pentru cd Maica Domnului este gi Mi'reasd purureaFecioarr gi estegi Maicd purureaFecioard. EstepurureaFecioard dup[ fire gi maicdmai presusde fire. Adicd noi nu trebuiesd inlocuim una cu alta.ceeace e scrisin carteaautorizati,de Bisericd,aceea zicem. gi - Maica Domnului este supracinstitii nu numai pentru ci este prin Maica Dumnezeului nostru, ci $ datoriti meritelor salepersonale. inima ei a trecut sabie la Ristignirea MAntuitorului gi a avut multe necazuri Ei suferinfe in viafa piimilnteascr. $tim ci este singura persoani care nu a avut niciun picat personall deci ea nu a avut un regim privilegiat pentru ci a fost Maica lui Dumnezeuo a fost supustr ci la ispite gi chinuri, dar nu a siviirgit niciun picat. - Da, gi aclest aspect poatefi luat in seami.Noi o cinstim pe Maica Domnului pentrrrr b-b',aga ne-o prezintd Biserica, adic6 noi n-am invdfat cinstireaMaicii Domnului studiind,ca sd gtim cine-i Maica Domnului, ci am invdlat cinstireaMaicii Domnului din atmosfera cinstitoare Bisericii. a
l0l

Ar himan dr itu I TeoJiI P dr dian

Nu hebuie sd gSsim nigte temeiuri pentru cinstirea Maicii Domnului, pentru c6 noi ne-am trezit ca cinstitori ai Maicii Domnului. Eu mi-aduc aminte, de exemplu, cd in copilbrie am invdfat o rugig.fg.pp cltre Maica Domnului, pe care am spus-o gi copil fiind, $i-o spun qi acumb,uc6 potrivegte. se Nu cum e rug[ciunea Ingerasul, care se potrivegte pentru copii; gi s6 gtifi cd la mine vin oameni de optzeci de ani la spovedit gi, dac[-i intret ce rugiciune qtiu, imi spune cdte unul: ,,Tatdr nostru si ingereluf,. zic: tot pe-asteale spui? $i le spun oamenii pe-astea,mai departe.Apdi, ingerelul nu prea se mai potriveqte la optzeci de ani: ,,Eu sunt mic, tu fr-md,maie,/ Eu sunt slab, tu fi-md tare"... Acuma, cam egti, la bdtrAnefe, slab, dar nu mai 9i merge...Asta-i o ruglciune pentru copii. Dar eu gtiu din copil5rie o rug[ciune cdtre Maica Domnului care are urmdtorul cuprins:,,usa milostivirii deschide-ne-onoud, binecuvdntatd Ndscdtoare de Dumnezeu,ca sd nu pierim cei ce ndddjduim tntru tine, ci sd ne mdntuim prin tine din nevoi, cd tu eqti mdntuirea neamului creqtinesc". o ziceam cdnd nici n-o infelegeam. $tiam ce-i ugd, dar nu gtiam ce-i milostivire; ,,binecuvdntatd"nu gtiam ce-i, ,,Ndsc6toarede Dumnezerf, ru gtiam ce-i, ,,ca sd nu pierim" nu gtiam ce-i (pentru c6 eu qtiam cuvdntul ,,a pieri", dar il gtiam in dialectul nostru, de la [ard:,,ca sr nu cherim',. or. daie auzeam,,sd pierim", nu gtiam ce-i; mama zicea cdteodatd: nu ,,Mi-o cherit o gdind", adicd'a dispdrut). Dupd aceea, qtiam ce-i ,,sdne m6ntuim", nu qtiam nu ce-i ,,din nevoi", nu gtiam ce-i ,,mdntuire": ,,mdntuirea neamului creqtinesc,'... Nu qtiam; gi totugi, ziceamrugdciunea. Deci noi ne-am pomenit, in Biserica noastrd,ca cinstitori ai Maicii Domnului fbrd sd studiem ceva despre cinstirea Maicii Domnului, despre temeiurile acesteicinstiri. Eu v-am vorbit acum despreMaica Domnului in gdndireaortodoxS, v-amprezentat un fel.de studiu, dar se putea qi fbrd asta; dac[ suntem cinstitori ai Maicii Domnului, deja ajunge, p-entrucd cinstirea Maicii Domnului esteimpletitd in Biserica noastr6cu cinstireaMdntuitorului. De exemplu, la slujba de dimineal6 din duminici se spunea$a: ,,Preabinecuvdntatdesti, Ndscdtoare de Dumnezeu, fecioard, cd prin Cel ce S-a tntrupat din tine iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemuis-a pierdut, Eva s-a mdntuit, moortea s-a omordt si noi am tnviat. pentru aceasta,cdntdnd, strigdm: Bine esti cuvdntat,Hristoase, Dumnezeulnostru, Cel ce bine ai voit aSq mdrire !ie". Astainseamn[ cd noi impletim cinstirea Maicii Domnului cu cinstirea Mdntuitorului. Sau: ,,Pe Ddtdtorul de viald ndscdndu-L,Fecioard, de pdcat pe Adam l-ai mdntuit Si bucurie Evei, tn locul tntristdrii, i-ai ddruit; pe cei cdzuli din viald iardsi i*a indreptat la aceeasi Cel ce S-a intrupat din tine, Dumnezeu Si om". 102

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Iatd nigte lucruri care aratdapropiereaMaicii Domnului qi apropierea Domnului Hristos. Noi nu vorbim desprenigte merite ale Maicii Domnului; adicd meritele Maicii Domnului, daci n-ar fi Maica Domnului mama Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, n-ar fi luate in consideralie de noi, nici n-ar fi ajuns la noi, ca s[ avem sdpunem specialaccentpe meriteleMaicii Domnului. Noi, in Biserica Ortodoxd, nu prea vorbim despre meritele cuiva, pentru cd cineva care ate o viafd superioardn-are niciodatd, din aceasta, un regim special, intruc0t tot ce facem noi pentru Dumnezeu e ceea ce suntem datori sd facem; n-avem nici merite prisositoare,n-avem nici merite indesful[toare, ci toate acesteale facem spre slava lui Dumnezeu, iar Dumnezeu ne primegtenu pentru mulfimea faptelor bune, ci pentru ceeace se realizeazl"in noi de pe urma faptelor bune, pentru cd ceea ce faci te gi face, adicd te realizezi pe tine insuli prin ceea ce faci. Aga cd noi ii ddm slavd lui Dumnezeu pentru tot be este pozitiv gi pentru tot ce gtim despre Maica Domnului, dar nu o despirlim pe Maica Domnului de calitateaei specialdde N[scdtoare de Dumnezeu. - intrucit afi amintit citeva dintre acatistele inchinate Maicii Domnului, cum vi se pare Imnul acatist al Maicii Domnului la Ragul Aprins, compus de poetul ciiluglr Sandu Tudor? - E frumos. E cam stufos, in sensul c6-i foarte multd incdrc[turd la fraze, dar e frumos, poate fi citit. Nu e rSspindit in Biserica noastrd cu aprobarea Sfdntului Sinod, dar se poate citi. Aga cum se citesc gi alte alcdtuiri pentru Maica Domnului, pe care le citesc credinciogii din evlavie sau ca sd-giinmulfeasc[ evlavia la Maica Domnului, se poate citi gi acatistul acesta,foarte bine qi cu folos chiar. - Vi rugim sI ne vorbi{i despre viafa Maicii Domnului de la Intrarea in Bisericii gi pAni la momentul Buneivestiri. - Dragd, nu se gtie. Se zicp c6.Maica Domnului a fost dusd in bisericd, dar nu se gtie activitatea Maicii Domnului in bisericd, sunt ani pe care noi n-avem cum sd-i recuperdm,sd zicem aga,in sensul de activitate. Acolo se fbcea educafia nu numai a Maicii Domnului, ci erau organizateun fel de gcoli... era o institufie de educare a fetelor in Templul din Ierusalim. $i se spunecd Maica Domnului a fost intr-un regim special; zicemnoi cS,,ingerii s-au mirat cuih'Fecioara a intrat in Sfhnta Sfintelor". Adic[ o SfAntI a Sfintelor poate.'neibcutd de mdn[ omeneascd,in care a intrat gi Domnul nostru Iisus Hristijs,'dupd mdrturia Epistolei c[tre Evrei (Ewei 9, l2). A avut o situafie speciald,astainseamnd.Mai in am[nunte, n-avem de unde sd 103

Arhimandritul Teofit pdrdian

gtim' Pot sr circule_anu.mitg selduri, anumiteafirma{ii,dar esen{ialul cd este MaicaDomnuluia awt o sifualiespeciald. - Cum putem gti dacl facem voia lui Dumnezeu,atunci cflnd inima inclini spreceva? - Pai, dac6avemposibilitatea s[ cercetdm lucrurile acestea raport ?n cu Scriptura... pateric esteun cuv'nt in de ra Sfrntol eotonie cel Mare: ,,oriundevei merge,sd-L ai inainteaochilor p" D;;;zeu, gi in orice vei face,sdai mdrturiedin dumnezeiegtile Scripturi,;. rar dacdsingurnu pofi si-fi dai ,ru-u daci e voia lui Dumnezeu cea pe care o consideri tu ca void lui Dumnezeu, *.o-andabil sd ceri " superior

;l*H1.:ijffi|#

cuconstiinlu, o.'tu-"i,i. in arardde va tine,

i"vremea mild, aceea,ei ale! iltr,lJrffi:*X*"t ,n1i*t", t'upe

Iar referitor. cuv'nful: la ,,Mila p'cii, jertfa laudei,,,de sfbnta Lifurghie,estevorbaci pentrurniiu a. a aveapace la Dumnezeu, de 'aaducem jertft de laudd,adicr Sfbnta Liturghie saurodul buzelor,care este slujirea lui Dumnezeu. fl ryler i{i atitde desIa BisericI. putefi sI o defini,ti? - Da. Bisericaar3 multe infelesuri;i' s"nsurrn carem_am 1ai referit eu, Bisericaesteo institulie intemeiai[ de MantuitorutnostruIisus Hristos, in carese lucreazd Sfinteleruin., p.rrt* mdntuirea credinciogilor. Existdo Bisericdinvdfdtoare, ierarhiaBisericii; prin Bisericaur" o irrual6turd, pe aei, carene-opune in prin sfintelesrujbe.cinwa carevrea sd gtie tl_u -ut*ut_",: ce inva{d Bisericadesprein6rlaieaDomnului Hristos, de pildd, trebuiesd cerceteze slujberede ra.indlfare, atunci afld 9i ce r;r;; Biserica despre Indlfare; fel, despre la oricedin .r"u.. prlznuiegte. 104

- Ce inseamni: ,oMili voiesc, iar nu jertfdr,?Dar la Sf'nta Liturghie, ceinseamni: ,,MiIa picii, jertfa laudeio,? - cuvdnful acesta:,,MilE voiesc, iar nu jertfb,, este un cuv'nt din proorociile vechiului Testament (osea 6, 6), pe care_L in considerafie ia Domnul Hristos gi pe care-l gasim Je doud r, s;;;" Evanghelie la de Matei, in capitolurar 9-lea,a-colo "ri una"-i vorba desprechemarea Matei lui (Matei 9, r3), qi in capitolur al r2-lea, urra" Li.. Domnul Hristos: ,,Ducefi-vi gi vd invdfali ci inseamnd: Mild voiesc,ia, nu jertfr,,(Matei 12, 7)' E vorbaaqa:,,voiescmild, nu;erta de animie. cara e vorbasd aleg

Rdspunsuri Ia intrebdri ale credincioSilor

- Ce este mai de folos si se citeasci, Acatistul sau Paraclisul Maicii Domnului? Cum qi prin ce slujbe putem veni in ajutorul celor care nu au griji de mintuirea lor, daci noi, cei care ne-am intors, dorim ca ei si nu rimAni impietrifi gi departe de calea adevlrului qi mintuirea sufletului lor? - Dragd, nu se pune problema ce-i mai bine de citit, pentru cd qi Paraclisul e rugdciune, qi Acatistul e rugdciune, iar ceea ce ni se potrivegte nou6, aceease potrivegte in general qi pentru alfii. Adici intervenlia noastrd pentru binele altora se poate ardta gi intr-o slujbd, qi in alta, degi Paraclisul este cu mai multe cereri pentru binele altora, iar Acatistul este mai mult o izbucnire, un imn adus Maicii Domnului. - De ce se vorbeqte totupi atflt de pufin de Sfffntul losif? - Sfdntul Iosif a avut un regim special, in inlelesul cd, mai intdi de toate, el a fost ales pentru'a-L ocroti pe Mdntuitorul qi pentru a o ocroti pe Maica Domnului. In fafa conqtiinfei celor din wemea aceea, Maica Domnului a apdrut ca solia legitimd a Dreptului Iosif. Noi zicem despre Dreptul Iosif cd a fost ,,logodnicu1"Maicii Domnului, ca sd se infeleagd cd Dreptul Iosif n-a avut legdturi trupegti cu Maica Domnului. Aceasta este ceea ce se afirm[ prin ,,logodnicul" Maicii Domnului; deci nu zicem, in general, ,,b[rbatul" Maicii Domnului, dar in congtiinfa celor din vremea in care au trdit Dreptul Iosif qi Maica Domnului, Dreptul Iosif qi Maica Domnului au apdrut totdeauna ca nigte oameni obignuili. Faptul acesta,cd din Maica Domnului S-a intrupat Domnul Hristos, a fost o chestiune a Maicii Domnului, o chestiunetainicd din viafa Maicii Domnului; dar oamenii din vremeaaceea considerat esteo familie obignuitd. au cd Iar Dreptul Iosif a fost gi el un om cu totul deosebit,de fapt, insd avem pufine relatdri despreel; doar in Sfdnta Evanghelie de la Matei gi in Sfhnta Evanghelie de la Luca, in legdturd cu NaqtereaDomnului Hristos, dar ceva extraordinar de frumos! $i anume, faptul cd atunci cdnd Dreptul Iosif gi-a dat seamacd PreasffintaFecioardN-4arip urmeaz6. nasc6un fiu, iar el nu se sd gtia implicat la aceasta,zice evanghelistul c5, om drept fiind, qi-a pus in gdnd s-o lase pe ascuns (cf. Matei 1, 19). O delicatefe care i{i impune respect!Zice: ,,Nevr6nds-o vddeascd", deci n-a fost om de scandal, a fost ci un om care a vrut sd rdmdnd lucrurile in afard,de el, cumva, qi qi-a pus in gdnd s-o lase ,,pe ascuns". S.o p[rdseasc[, sd plece undeva, s6-gi piardd unna, chiar dacd s*ar fi pufut credeci el a fbcut aceasta pentru cd-i vinovat. Noi, in Biserica,noastr5, cinstim pe Drepful losif; nu in mod special, il adicd nu avem o zi de cinstire a Dreptului Iosif, dar avem o duminicd, Duminica dupi NagtereaDomnului, in care se pomenegtegi Dreptul Iosif. in 105

Arhimandritu I Teofit p drdian

con$tiinta noastra orbdoxd poateca nu sepuneaccentatdtapeDreptul Iosif pentrucd a avut,s[ zicemaga, ror secundar un in smnl-Evanghelie spune se c[ ingerulbinevestitor spusDreptuluiIqsif: i-a ,,Iapruncufgi pe mamaLui,,. pruncul qi mama rui Deci totdeauna u"-ioui. r.gi- special fa[dde DreptulIosif. Dar mie personal impune imi *ufi,.rp'.ct faptul cd a awt delicatefea aceea nevrbnd vddeasci, cd, s-o gi-apr. il;;; s_o lasein ascuns. - Personaritatea curi,tia Maicii Domnurui gi Dumnezeu dera.sine_au agaqi Dumnezeu au fost prelucratede sau fost de aceea ales-o? a - Nu qtim. Noi credemcd omenire a r-a datlui Dumnezeu ce_aavut mai bun. cum s-a.ajuns la dcea':sta, gtim. nu ceea ce gtim este c6 Maica Domnului a fost aleasd Dumnezl.r.in de oricecaz,in tredinla noastrdnu este inv5f[fura, nu este afirmareacd Dumnezeu a pregdtit_o Maica pe Domnului in sensul de imacurataconcepere, ci noi credem cd numai DomnulIisusHristosS-andscut mai presus fire, iar Maica Domnuluis_a de ndscut cum senascto{i oamenii. vi rugim si le spune,ti citeva cuvinte in icoaneficitoare de minuni ale Maicii Domnului. legituri cu sfintele - in Bisericanoastrdsunt icoaneale Maicii Domnului cunoscute ca icoanefdcdtoare minuni. La Mdndstirea de Neamgu, Mdndstirea la Bistrita din Moldova,la Mdndstirea Ghighiuesteuna care,. ,onril.raffir;#,i; minuni,la MAndstirea Dintr_un i"-"... Intr-un fel, toateicoanele suntgi ficitoare de minuni,dacr oameniiau credinfi in Dumnezeu dacdDumnezeu gi vrea sd se descopere cutaresau in cutareicoani. Aparifiile sfintei Fecioarein zona catoricr sunt cu adevirat minuni qi miracore in care putem crede? cum putem privi aceste fenomene? - Totdeauna fost ezitarec6nd a fost vorba a de apari{ii in Biserici diferite;de obicei, iqi cinstegte aparifiilesauicoanele sfinfii din sau !ecg9 zona lui' din Bisericarui. Nu poate n ceva oa"rator, , i ,i"" , faptul cd primeqti,creziintr-o aparilie,de exemplu cum ar n ,"t" a" u ueaiugorie, si zicem,caresuntu"u.- in atenfia multora.il;;;il;;" de nedumerire. De exemplu,mie mi se parecumv camforfatd a treabauriu in frecarezi, ,u la o anumitdor[, sr vina Maica Domnului gi s6 spun6,p6nd la urm6 nu lucruri extraordinare, pentru cd dacdcercetezi mesajele Maicii Domnului, nu sunt lucruri pe care nu le-a mai auzit nimeni $i trebuie neapirat descoperite intr-un anumitfel gi intr-un anumitloc. bred ";; c[ se facegi multd 106

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

reclame in jurul acestor aparitii. E greu de elucidat chestiunea...Fiecare se raporteazd" cum poate el la astfel de lucruri. Biserica, in orice caz, - nici Biserica Catolicd - incd nu gi-a spus cuvdntul in legdturd cu apariliile de la Medjugorie; chiar dacd existd pelerinaje destul de mari care se fac acolo, Biserica inc[ nu gi-a spus cuvAntul. Eu am citit o qarte in limba german6 despreaparifiile de la Medjugorie (e drept, apdrutdacum vreo cdliva ani), in care se spunea cd Biserica incd nu gi-a spus cuvdntul; pentru cd totugi Biserica ii conducepe credinciogi.Adic[ e de acord cu pelerinajele,e de acord cu tot ce se face acolo, dar inci nu qi-a spus cuvdnful, aga cum qi l-a spusdesprealte aparilii, din alte pdrfi. . - Afi vorbit despre curi{irea minfii de toate picatele, pentru a putea fi palat al Sfintei Treimi. Cum se face aceasti curifire, de vreme ce uneori suntem asaltafi de ginduri intinate, chiar qi fafn de lucrurile sfinte? - Drag6, gdndurile intinate fald de lucrurile sfinte sunt totugi, pdnd la urmd, o expresiea neputinfei noastre,a nedesdvdrgirilornoastre.$i de aceea cerem ajutorul Maicii Domnului, cdci cu puterea noastrd nu putem sd le inldturdm. Sfhntul Ioan Scdrarul, vorbind desprerugdciune, spune c5 existd rugdciune intinat[, rugdciune furatd, rugdciune pierdutd qi rugdciune curat6. Numai cei curali au rugdciuni curate. Altfel, noi proiectim din noi, chiar gi asupra icoanelor Maicii Domnului, necurSlia noastr6. De pildi, sunt unii care, in loc s[ se inchine, se coboard prin gAndul la Maica Domnului sau prin privirea Maicii Domnului, or asta e o neputinld a omului. Dar totugi, Biserica are lucrarea aceastade ridicare a minfii prin imaginile sfinte. Noi trebuie sd ne reprog5mtotdeaunac6nd ne vin astfel de g6nduri gi sd cerem ajutor de la Dumnezeu ca sd se risipeasc5vrdjmagii Lui de g6nd: ,,Sd invie Dumnezeugi s[ se risipeascd vrdjmagiiLui!" - Locuiesc impreunl cu soful.gi copiii in America. Existi capcane deosebite de care trebuie si ne pilzim noi, ortodocgii romini din acea parte a lumii? Este cu putinfi lmAntuirea acolo sau e mai bine sI ne intoarcem? - Mdntuirea e cu putinf[ oriunde. Pdrintele Arsenie Boca, Dumnezeu sdl odihneascd,zicea c5 acolo-i mai bine pentru trup, iar aici e mai bine pentru suflet. Apoi, alege-fi! - Vi rugiih"si ne spunefi despre interdicfia de intrare a femeilor in bisericl in anqinite perioads. - Pdrerile sunt impdrfite. In general, tradifional se socotegtec[ femeia esteintr-un fel de inferioritate in vremea cdnd e bolnavd qi, pentru cd cei de

r07

Arhimandr itu I Teofi I P dr dian

demult aveauatenfie asupraacestui fapt gi pentru cd oamenii nu qtiau sb find igiena, femeile au fost sfbtuite sb nu ia parte la slujbele Bisericii, in astfel de imprejurdri. Dar acuma, mai nou, nu cred eu.op,trebuie sd se pun6 aga de accentuat problema, pentru cd acum oamenii. gtiu sd finr igiena altfel; in plus, oamenii din wemea noastrd igi dau seam&,poate mai bine dec6t ceilalli, cd sunt niqte lucruri firegti, care nu pot fi vinovate. - Am o fetifi in clasa a X-a, la liceu, care vrea si plece la minlstire. Pleaci la mffnistire firii si spuni...

-Nu-i bine!

- ...Eu am certuri cu soful pentru acest lucru. se cuvine si dau ocazie la asemeneacerturi sau este mai bine si-gi termine fata liceul qi apoi si urmeze calea aceasta? - E mai bine sd nu te cerfi, cici cu g6lceav6 nu faci nimic, numai int[rAfi mai tare. Dar e bine ca fata, dacd, vrea intr-adevdr sE-I slujeascdlui Dumnezeu, s5-qi cinsteascdp[rinfii,- spundndu-leunde vrea s6 plece; gi s6 plece cu binecuvdntareapirinlilor. in orice caz, s6-gi termine liceul, adica frrd liceu terminat s5 nu se ducd la m6ndstire. - in ce ipostazi apare Maica Domnului fafi de persoanele care sunt in ministiri? ce le esteMaica Domnului acestor persoane? - Nu se poate spune c6 pentru cei din mdn[stire Maica Domnului inseamndmai mult decat pentru allii. Maica Domnului este aceeaqipentru toatb lumea, iar cuprinderea noastr[ fa{d de Maica Domnului este dupi mdsuranoastr6.Dacd suntem inaintafi in credinfd, dacds-a intdmplat cu noi faptul de a fi inwednicifi de Maica Domnului s6 cunoagtemmdreliile ei, in cazul acesta,gi la mdndstire, gi in afard de mdndstire, suntem cinstitori. in cazul c6nd nu avem mintea curatd,nu avem nici gdnduri curate,nici chiar in fala Maicii Domnului, oriunde ne-am gdsi. - se pot pomeni la Proscomidie membri ai familiei care nu sunt credinciogi gi nu s-au spovedit? - Chestiuneaeste aga,cu nedumerire gi cu semnul intrebdrii. Iubirea ii cuprinde pe tofi, qi-atunci, dacdii cuprinde pe tofi, ii cuprinzi gi in pomelnic. Nu egti pus sr judeci tu cine-i vrednic ai cine nu-i vrednic. Eventual, preolii ar putea sd se interesezegi s6-i excludi pe unii, gi sunt unii care chiar ar trebui exclugi, de exemplu cei care trdiesc in pIcate grele, cei necununafi, cei pitimagi... Pentru cd la Proscomidiepot fi pomenili numai aceiacare se pot qi impdrtdqi. Dar nu totdeaunapofi sEai o eviden!6 foarte bund, gi-atunci sigur ci cineva care d[ un pomelnic nu dd pomelnicul excluzdndu-i pe unii. 108

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

La noi era o vorbd, ?n satul meu, de unde sunt eu, de ldngd Sibiu, din Topdrcea:,,Aga s-or certat,ci 1-o scos gi din pomelnic!" cand lii la cineva, nu poli sd-l excluzi, adicd, dorinla aceasta,de a fi gi el acolo unde egti tu, ai gi ceri cumva ajutorul lui Dumnezeu in imprejurarea aceasta. Adicd gi astao socotegtica un mijloc de apropiere de Dumnezerr,ca un mijloc de a-l ajuta pe acelape care altfel nu-l pofi ajuta, prin mijloace omenegti.Aga cd oamenii, in general,dau pomelnicul agacum il au in inimd; agail dau qi pe hdrtie. - Ce ne putefi spune despre rugiciunea numiti n,Visul Maicii Domnului" qi despre,oPsaltireaMaicii Domnului'o? -,,visul Maicii Domnului" esteo rdnduialr de cinstire a Maicii Domnului cam utilitaristd, adicd acolo se scrie ce foloase ai de pe urma faptului c6 citegti,,visul Maicii Domnului". E o carteapocrift, n-o gdseqtiintre cdrlile de cult ale Bisericii... Se poare folosi, pentru inmullirea evlaviei, dar eu recomand mai mult alte cd\i, alte slujbe: paraclisele,acatisteleMaicii Domnului. C0t priveqte ,,PsaltireaMaicii Domnului", este o chestiune care acum incepe sd se rdspdndeascd, nu-i tradi{ionald... Am inleles cd-i tradusd din rusegte.Poate s-o foloseascdcineva, dar ea, de fapt, nu se folosegtela cult, este aqa,pe l6ngd cultul Bisericii. Nu trebuie neapdrats-o citeasc[ cineva, gi nu greqegte nici cineva care-o citegte. - De curflnd a apirutr la Editura Humanitas, volumul rrEvanghelii apocrife"lt. A$ vrea si vi spunefi pirerea cu privire la capitolul n,cuvint al sfAntului Evanghelist roan la Adormirea Maicii Domnului''. - Nu-l cunosc. Evangheliile apocrife, cum le este qi numele, sunt apocrife gi rdman apocrife, adicd ceva care nu este in luarea-aminte a Bisericii. Dacr le-ar fi considerat bune, Biserica le-ar fi cuprins in canonul Noului Testament gi ele ar face parte din Noul Testament.Deci sunt nigte lucruri care merg pe ldngd ceeace qtim noi cd este esenfialin Bisericd. Sunt pldcute,aga,ca legende,ca istorisiri... unii oameni le citesc mai cu plrcere decdtinsdqi Evanghelia; asta-i prea)mult... - Se spune ci daci cineva merge la duhovnicul siiu cu inimi smeritlo el primeqte intotdeauna cuvAntul de folos de care are nevoie, indiferent de triirea duhovnicului respectiv. Este justificati tendinfa tinerilor de a ciuta Pirinfi cAt mai induhovnicifi?

Evanghelii apocrife, Editura Humanitas, Bucuregti, 1996, traducere, studiu introductiv. note 9i comentarii de Cristian Bddilile.

t2

109

Ar himandritu I Teofi I P dr di an

- Drag[, suntdoualucruri importante: de o parte,sinceritatea, pe pe $i dealti parte,omulin careai incredere pentrucdeste decinevasI ai increnu pus derein el, ci ai tu insufi incredere. potrivegti Te au.unii mai bine, ai impresia cd cinevae mai receptivpentrubineletdu dec0tcinevacareoficial ar trebui s[ te conducd... e totugiduhovnici dupdinima $i-atunci, bineca omul sdcaute lui, ca s[ poatdprimi mai mult folos decdtde la primul carei-ar iegiin cale. - un preot a vorbit intr-o biserici despreo practici nu tocmai potrivitr qi indicati, de a atinge sfintele icoane cu mana. Este, intr-adeviir,picat a intinde miinile cltre icoane? - Nu, pofi s-atingicu buzele,poli s-atingicu m0na,n-areimportanfd. Chestiunea aceasta un mijloc de a te apropiade cevasfrnt. De obicei,in este fa{aicoanelor inchindmqi le sdrutim. ne - intr-o lume corupti, cum este lumea noastri, le este permis creqtinilorsii faci unelecompromisurilegatede viafa sociali? - Drag6, compromisurile,in general, nu sunt binecuvdntatede Dumnezeu. se pune problemacompromisului, cdt po!i, trebuiesd te Nu ci, feregtide astfelde imprejur[ri;pentrucd ce faci te gi face,gi-apoi, vremea, cu ajungisr fii gatamai mult de compromisuri decdtde lucruri limpezi. imi simt oboseala minfii, care mi impiedici si-mi fac ruglciunile gi si invif. Ce mi sfituifi? - Ii sfbtuiesc oamenisd-gifacr datoriain mrsurain carepot ei sd pe gi-o fac6; sd nu caute performanfegi sd nu-gi sacrificeunele indatoriri, pentrua se ruga.Fiecaresd duc6o via{[ echilibratb, s6-qig[seascd locul in situalia lui. cineva care are de invdfat.trebuies6 invefe. Cine n-are de invdjat,sdnu-gi piardd, vremea, deci sd-gigdseascd multd vremepentru mai rugdciune,iar cine are de ftcut ceva, care are indatoriri sociale, sd-si implineascd indatoririle sociale. - De celemai multe ori, neputin{agi slibiciuneafiintei noastrene duc la deznidejde.care sunt cauzele cum sepoatedepigi aceasta? gi - Deznddejdea vine din necredin![;cine are credinfI are gi nddejde. c6nd te simli in deznddejde, inseamnd e o caren\d,la cd credinfb.credinfa intotdeauna ddtdtoare nddejde. e de - Maica Domnului estepururea Fecioari qi Mami. pentru un om care gi-a alescaleafecioriei,esteo scidere faptul cr nu poateimplini qi nagterea prunci? de 110

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

- Fiecare igi alege calea caree a lui. Dacd vrea sd aibd copii, atunci iqi alege viafa de familie. Dumnezeu binecuvinteazd,gi una, gi alta. via{a comunb e viala de familie, numai via{a de excep}ie e viafa de feciorie, de cdlugdrie. $i atunci, fiecare-gi alege ce se potrivegte cu agezarea cu stilul lui, lui. Dumnezeu nu binecuvinteazd, cdsdtoriaca o situalie de neputinfd, ci ca o situalie pe care Dumnezeu insugi a creat-o, prin alcdtuirea omului. Deci Dumnezeu binecuvinteazd cdsdtoria ca Taind, printr-o Sfdntd Tain6. cdlugdria nu este o Taind, ci o rugdciune, o binecuvantare,o ierurgie, cum zicem noi. $i-atunci, fiecare igi alege ce crede el cr se potrivegte cu aspiraliile lui gi cu ceea ce crede el cd,are Dumnezeu in plan cu persoana care se hotdrdqtepentru una saupentru alta. - in Evanghelie se spune cr, atunci cind Maica Domnului a auzit lucrurile care se spuneau despre Fiul ei, punea acestecuvinte in inima ei (cf. Luca 2,l9). Ce inseamni cuvintul acesta? - Adicd le pdstra in inima ei ca pe nigte cuvinte superioare.se zice cd Maica Domnului este reprezentantaOrtodoxiei tocmai pentru faptul acesta, cd a primit cuvintele in inima ei gi le-a pdstrat in inima ei. Aga trebuie sd p[streze Ortodoxia inv6fdtura Mdntuitorului, datd prin Bisericd. Inseamndcd Maica Domnului le-a prefuit, le-a p[strat in inima ei, in amintirea ei gi le-a avut in vedere. - se spune ci Dumnezeu a binecuvflntat unirea trupeascii dintre birbat qi femeie. cu toate acestea, de ce ,racela care s-a impreunat noaptea cu^ nevasta sa nu se cuvine z se impirtrqi" (pravila bisericeascdr3)? - Dragd",chestiunile acestea sunt chestiuni greu de luat in seamd, pentru cd gdndi{i-v6, de pild6, cd a fost un timp c6nd n-au existat aceste rdnduieli qi cand oamenii se impdrt[geau totugi gi nu s-a pus problema. Eu cred cd nici acum n-ar trebui sd se pun[ problema, in cazll c6nd lucrurile nu pot fi dirijate altfel; in familie nu poate bi intre nimeni. In cazul in care se intdmpld apropiereaintre sofi, nu po{i sd zici totuqi cd unul dintre cei doi, cel care ar vrea sd se impdrtdgeascd, este intinat gi cd nu se poate impdrtdqi; pentru ci de multe ori cel care particip[ la un astfel de act il face ca o jertfr pentru cel5lalt, iar in cazttlacestanu se poate spune cd aduceo intin[ciune qi o indepdrtarede Dumnezeu.

" Ieromonah Nicodim Sachelarie,Pravila bisericeascd, edilia a II-a, publicatd de parohia Valea Plopului,jud. Prahova,1996.

111

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- vn rog si insistafi asupra diferenfeloro in ceea ce prive$te cinstirea qi rolul acordat Maicii Domnului, dintre Biserica ortodoxl gi Biserica Catolici qi celelaltebiserici. .. .:.:,:.. - Biserica ortodoxd v-am spus ce crede gi cum igi manifestdevlavia. Biserica catolicd nu foloseqte,in general, expresia de ,,Ndscdtoare Dumnezeu", degi e qi in Biserica catolicr credinfa cd Muiru Domnului L-a nrscut pe Mdntuitorul Iisus Hristos ca Dumnezeu adevdratgi om adev[rat. In Biserica catolicd se fac qi rug[ciuni care nu se fac in Biserica ortodoxd, dar care n-ai putea zice cd,nusunt binevenite qi care nu s-ar putea chiar introduce in Biserica Ortodox.6.De exemplu, rozaral: rozar debucurie, de durere, de mdrire... DupE aceea,novene gi alte lucruri care au fost rdnduite pentru cd ?n Biserica Catolicd nu sunt acatiste.in loc de acatiste,ei fac novenele gi fac rozarulta. Noi avem alte rugdciuni gi prin asta ne manifestdm evlavia la Maica Domnului. in Biserica Catolicd se pune accent pe imaculata concepere,deci pe faptul cd Maica Domnului u r,,.rrit?n lumea aceastaagacum a venit gi Domnul Hristos, lucru pe care Biserica ortodoxd nu-l susline qi nu numai c6 nu-l sus{ine,ci chiar il combate,in 9 decembrie, atunci cdnd se pomenegteZdmislirea Sfintei Ana. Dar, md rog, astea sunt chestiuni de am6nunt... Important este c[ qi unii, gi al1ii, sunt cinstitori ai Maicii Domnului. Iar protestanfii nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului. Nu putem zice cd sunt hulitori sau necinstitori ai Maicii Domnului, dar nu iau aminte la Maica Domnului. -vi rugim, vorbifi-ne despre sfinfii mffntuifi prin Maica Domnului. - Dragd, sunt nigte lucruri pe care mi le cerefi mai presus de posibilitlfile mele. Eu n-am de unde s6 gtiu care au fost mdntuifi prin Maica Domnului (adici.3jutafi de Maica Domnului). poate, qtiu eu, in Minunile Maicii Domnuluil5 sd fie niqte cazuri de felul acesta.Dar aqa,ca sd v6 spun eu de un sfrnt despre care qtiu eu ci l-a ajutat Maica Domnului in mod special 9i de aceeaa fost sffint, nu vd pot spune.

Rozarul este o cunund de ruglciuni alcdtuitd din Tatdl nostru, Ndscdtoare de Dumnezeu (Bucurdie, Marie) gi Slatld Tatdlui, grupate pe l5 mistere mediate din viala Mantuitorului: 5 mistere de bucurie, 5 mistere de durere, 5 mistere de slavl; N9v9na (din latinegtei novem: noud) inseamnd rugdciune rostitd in nou6 zile consecutiv. (cf' Ternrlian Langa, Diclionar teologic crestin iin perspectiva ecumenismului catolic, Editura Dacia. Cluj-Napoca, I 997). '' Protosinghel Nicodim Mdndifi, Minunile Maicii Domnului,Editura Lumind din Lumind, Bucuregti,1993.

ra

1t2

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- ce pirere ave,tide anumite interdicfii, cum ar fi interdic-tia de a privi la televizoro de a minca cu ulei lunea, miercurea qi vinerea sau carne in alte zile? - Drag[, chestiunea aceasta este o chestiune pe care fiecare gi-o rdnduiegtecum gtie. Biserica nu este impotriva cdrnii. Existd o durninicd a ldsatului sec de carne. Sfdntul Apostol Pavel vorbeqte in epistolele sale desprem6ncareade carne de la jertfele idolegti qi nu e impotriva m6ncdrii de carne, chiar gi de la jertfele idoleqti. Spune sd mdncdm tot ce este in mdceldrie(I Corinteni r0,25), deci n-a interzis mAncarea carne.Biserica de a rdnduit zlle de post, in care nu se mdndncl deloc carne. cdt priveqte consumul de ulei in zilele de luni, miercuri gi vineri, md rog, fiecare poate s[-qi rdnduiasc[ qi aqalucrurile, insd nu inseamndc6 dacd cineva m[ndncd cu ulei, nu se mai mdntuiegte. pentru cd noi avem alte condi{ii de via![ decOtcele in care au apdrut acesterestricfii, iar uleiul nostru nu-i aga de consistent cum este cel de prin pdrtile palestinei sau ale Egiptului, unde s-au ftcut rdnduielile acestea. Aqa cE chestiuneapoate sd fie gi elasticd,insd e o chestiune de conqtiin{d":dacd, cineva crede cd nu trebuie sd mdndncecu ulei, pentru cd nu-i dezlegarela untdelemn gi la vin, poate sd mindnce frrd ulei, numai cd qtifi ce se intdmpla? Ti se impufineazd,puteile. De exemplu, la mine, la spovedit, au venit nigte femei de-acolo, din pdrfile noastre, care-au fost pe la Sihdstria gi au primit ca r0nduiald sd nu mdndnce cu untdelemn lunea, miercurea gi vinerea. $i dup[ aceeanu gi-au putut sdpa cucuruzul, cd n-au mai avut putere, li s-au terminat puterile. Trebuia sd-l aducd pe prrintele dla, care le-a dat indrumarea asta, qi s6-l pun6 s[ sape cucuruzul, sd vad[ cum e dacd nu m[n0nci cu ulei lunea, miercurea qi vinerea, cdte puteri mai are. cd dla care-a stat la umbrd qi spovedeaputea zice sd nu m0ncafi cu untdelemn lunea, miercurea gi vinerea, dar dacd l-ai fi pus la sdpat la cucuruz, sigur cr zicea:,,Aducefi-mi o lard de untdelemn, cd nu mai pot numai cu de-astea...". Aga cd lucrurile trebuie gindite in perspectiva situaliilor in care ne gdsim noi qi in situaliile in care triim noi, nu numai in sensul dsta: ,,Acum e lqni, .miercuri qi vineri, deci nu m6ndnc untdelemn, c[ nu se mdndncd cu untdelemn"; gi dupd aceea se termind fi puterea. La noi in Ardeal, la ciorbd i se zice ,,zamd,,;gi e o vorbd: ,,Zamd mdnci, zamdpofl". - Maica Domnului poate fi consideratl de citre piminteni mijlocitoare la paliitul cerescsau impirlteasi? - $i impdrdteaS6;fafd de noi, gi mijlocitoare, in raport cu Domnul Hristos. Ea r[mdne impdrdteasd ca mijlocitoare. qi

113

Arhimandritu I Teofil P drdian

- Am dori sr auzim gi pirerea sfinfiei voastre in legituri cu canoniz rea de domnitori romini. se urmrreqte ca intr-un viitor apropiat si fie canonizat gi Mihai Viteazul. Este moarte4 ry-ruceniceascii criteriu un absolut in vederea canonizirii? - Dragd, nu qtiu, e o chestiunepe care o cerceteazd,Biserica Biserica gi ne spunece avem de frcut. Noi ne plecdm cu mintea. - Liimuri,ti-ne sintagmele: ,rPentru rugiiciunile Sfintei crucio' qi ,rcruce de viafi frcitoare". Nu ar fi mai indicat ,rde viati purtitoare", intrucit L-a purtat pe Dumr-reze;u, ,CaleaoAdevirul gi Via{a"? - Dragd, noi primim ceea ce ne dd Biserica. Cum e scris in carte, aga zicem:,,cu puterea cinstitei gi de viafd frc[toarei cruci". Adicd crucea are in ea o putere pe care i-a dat-o cel care S-a rdstignit pe Cruce. Acestea sunt lucruri pe care nu le hotirdm noi, ci noi le-am primit gi le ducem mai departe. Credefi ci femeile mironosife, care nu L-au pirisit in momentele cele mai grele pe MAntuitorul, atunci cind ucenicii s-au ascuns, au fost alese,predestinate la aceasti inatti vrednicieopentru a ridica acea concepfiedespre femeie ca fiinfi slabi? - Dragd, chestiuneaaceasta n-o putem hotdri qi n-o putem elucida noi. Ceea ce qtim este c[ femeile au fost cinstitoare ale Mdntuitorului, au fost gdnditoare de Dumnezeu, au avut putere si se implice, s6 se angajeze;$i ele sunt un exemplu pentru noi. Existd o alcdtuire de la sfintele slujbe, in care Sfdntul Apostol petru e pus cumva sd vorbeascd- deqi sn qtifi cd la pocdinfd nu se face literaturd; e qi un fel de literaturd in treaba asta-, gi anume zice aga,ca gi c6nd ar fr zis Sfhntul Apostol Petru: ,,Doamne,dupd inviereaTa cea de a treia zi gi dup6 inchinarea Apostolilor, Petru a strigat c6tre Tine: Femeile au luat indrdzneard.iar eu m-am temut; tdlharul, Dumnezeu Te-a cunoscut, iar eu m-am lepddat de Tine. oare md vei mai chema inc[ ucenic? Sau iardgi md vei ardta vdndtor addncului?ci md primegte pe mine, cel ce mi pocdiesc,qi md miluiegte". E foarte frumos, insd sigur cd Sfhntul Apostol petru n-a zis aqa,fiindcd, agacum am spus,in pociinfd nu se face literaturd. Dar, in orice caz, femelle mironosile, c-au fost predestinate,cd n-au fost predestinateasta-i altd chestiune-, au ardtato mare cinstire fald de Mdntuitorul. Mie-mi place s[ fac o legdturd intre Epistola cdtre Filimon gi inima femeilor mironosife. Sfhntul Apostol Pavel l-a convertit, in inchisoare fiind el, pe un rob fugar, pe nume onisim, din casa lui Filimon. $i l-a trimis la stdpinul sdu, care era locuitor in Colose gi pe care S{hntul Apostol pavel il cunoqtea;cdnd l-a trimis, i-a dat qi o scrisoarede recomandare,o scrisoare

1r4

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

favorabil[ pentru Onisim. $i zice acolo: ,,Primeqte-lpeel (pe Onisim) cum m-ai primi pe mine". E extraordinar de frumos! ,,Odihnegteinima mea. fi-l trimit pe el, chiar inima mea". E extraordinar, e o delicatefe care-fi impune, aqa...Cdnd auzi cuvintele acestea,mai intdi te simfi copleqit de delicatefea aceasta. Zice: ,,Primeqte-l el cum m-ai primi pe mine. Ji-l trimit pe el, pe chiar inima mea". Aga ceva au ficut qi femeile mironosife: au cumpbrat miresme, au pregdtit mir qi l-au dus la mormAntul Mdntuitorului, dar nu l-au intrebuintat, pentru cd nu mai era cazuls6-l intretuinleze. insd ele gi-aupus in mirul acesta chiar inima lor; mirul reprezenta inima lor cinstitoare,inima lor evlavioasd. Dacd ludm in considerafieastfel de lucruri, femeile mironosile r[mdn un exemplupenku noi. Cd,,au fost predestinate", c6,,aqatrebuia s[ fie", cd putea sI fie altfel"... astea sunt chestiuni care nu a:u,la drept vorbind, ,,nu nicio importanfd.Important este faptul in sine gi interpretareape care i-o dim noi, aceea cd inima mironosilelor era cuprinsd in miresmele pe care le-au pregdtit. Nici nu ni se spune cdt au costat elementele pe care le-au folosit la alcdfuirea miresmelor, a aromatelor, pentru cd",dacd au cuprins inima lor, a mironosifelor, asta nu poate fi prefuitd. Se spune undeva, tot in Sfhnta Evanghelie (de la Marcu, de pildd), cd o femeie a turnat mir peste Domnul Hristos, mir care costa trei sute de dinari. Acolo se spune cI a costat trei sute de dinari ca sd se arate c6, foarte scump mirul, fiindcd trei era sute de dinari insemna preful a trei sute de zile de lucru. rar Ia femeile mironosife nu ni se spune cdt au costat elementelepe care le-au cump6rat, cdt a costat mirul, pentru c[ inima nu poate fi prefuitd. Cum sd prefuiegti cinstirea qi iubirea pe care o are cineva?Nu pofi s-o prefuiegti in bani. - in Sfffnta Evanghelie se spune ci diavolulo o datd ieqit din omo umbli prin locuri pustii qi apoi se intoarce la cel din care a ieqitocu qi mai multi putere, gi starea omului aceluia este mai rea dec0t cea dint0i (Matei 12r 45). Ce ne putefi spune despre aceasta? - Se zice cd mdndria e mai qeadecdt toate patimile, iar in cazul c6nd cineva inldturb celelalte patimi qi idmdne in mdndrie, starealui de mandrie ocupd locul celorlalte patimi. Aga cd important este ca totul sd se realizeze in smerenie. - Despre ce api este vorba in pilda siracului Lazilr qi bogatului nemilostiv, cflnd"acestadin urmi ii cere lui Avraam si-l lase pe siracul Lazilr si-qi inmoaiedegetul in api gi si-i ude buzele (Luca 16,lg-31)? - Dragi, asta este o modalitate de a se spune cdt de mare era chinul in care era bogatul, nu-i vorba ce fel de ap6... $i gdndifi-vd cd, de exemplu, 115

Arhimandritul TeofiI P drdian

zice: ,,Sd-giude degetulin apd gi sd-mi rdcoreascd limba". Ap[i, nu gtiu de la ce distanfdpoli sd aduci degetul ud, ca sd-i rdcoreasci limba. E un fel de a vorbi, ca sd se arate cdt.de ma.reera chinul; nu conteazd ce anume ar fi putut insemna apa. - ce trebuie si faci un credincios care vrea si intre in via{a monahali? ii este de folos si facr mai intii reologia? ce este vocalia monahali gi vocafia preo{easci? - Dragi, chestiuneacIlugrriei nu implicd Teologia. Dar dacd ai fbcut Teologia, pofi sE fii mai de folos.decdt unul care n-a ficut Teologia. Aqa cd eu recomand Teologia inainte de cdlugdrie, dar nu Teologia dupd cdlugdrie. Teologia dupd cilugdrie se poate face gi se insistd sd se facd drept ascultare din mdn[stire. insd o datd ce ai intrat in mdndstire,cllugdria este lucrul cel mai important pe care il pofi avea in vedere. Iar pentru un c6lugrr, imprdqtiereacu Teologia, dupd ce s-a fbcut cd1ug6r, aqa,un fel de scddere. e Dar, dacd se face din ascultare,trebuie s-o faci, gi atunci este la nivelul la care trebuie sd fie. cdnd te duci la mdndstire,cel mai bine e sd nu mai ai altceva de ftcut in afard de mdnistire. Aga cd recomandareamea personaldeste ca cei care vor qi pot s5 facd Teologia, s-o facd inainte de cdlugbrie. cat privegte vocafia, asta-i o chestiunepo care nu !i-o poate descoperi cineva din afard, ci o simfi fu, iar dacr n-o simli, inseamnd cd n-o ai, atdt c0nd e vorba de cdlugdrie, cdt qi cdnd e vorba de preolie. Dacd cineva md intreabd pe mine ce sd fac[: si meargd la m6n6stire sau sE se cds[toreasc6,ii zic cd asta agtept sd mi-o spund el mie, nu eu lui. Faci ce simli fu cd-i pentru tine. Dar, zic, dacdte cds[toregti, apoi sd nu-!i ameninfi sofia: ,,Las' c[ md duc eu la mdndstire,cd gi-agaam vrut s[ m[ duc la m6ndstire!" Sd te fii de ce gtii cd-i bine gi important pentru tine. Dacd te-ai c[sdtorit, apoi cdsitorit sa fii, fbrd nostalgia cilugdriei, iar dacdegti c6lugdr, sd nu te mai gdndegt cd ar fi trebuit s[ mergi pe alt5 cale. 56 fii sigur de ce faci! - Nu trebuie si neglijim indatoririle noastre pentru a ne face timp de rugiciune. Dar nici chiar pentru canonur dat de duhovnic? - Duhovnicul s[ v[ dea canon astfel inc6t s[ vd puteli implini gi datoriile. Ce v-am spus adineauri de cel care le-a dat canon sd nu mdndnce cu untdelemn? Aga-i qi cu asta, dacd i[i cere a$a de mult timp inc6t i{i neglijezi datoriile sociale, atunci e prea mare canonul. - care ascultare estemai de pref ceafalade duhovnic sau cea fafi de pirinfii care sunt mai firi credinti gi sunt impotriva practicilor credinfei? 116

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioqilor

- Dragd, importantd e $i una, gi alta. Dar nu se poate sd evadezi din indatoririle pe care le ai in familie, in mdsura in care ceea ce !i se cere nu contrazicebinele real. De exemplu, dacr te opresc s[ mergi la bisericd, nu eqti dator s-ascu$i de pdrinfi intr-o astfel de chestiune.Dar sd-!i implinegti celelalte datorii, adicd sd nu fii un evadat din familie: ,,ci nu mai ai pdrinfi, cd nu mai gtii de nimeni, c[ doar tu egti credincios...,,. Gdndi{i-v6, de exemplu, la cuvAntul Sfhntului Apostol pavel din Epistola I c6tre Timotei, unde zice cd robii care au credincioqi ca st6pdni s6 nu-i disprefuiascr pe motiv cd strpdnii lor sunt cregtini, iar cei care au stipdni necredinciogi sd trriascd in aga fel inc0t sd le impun[ respect st6p6nilor necredinciogi.Asta inseamndcd gi in familie cam tot aqatrebuie. cdt putem, sd dovedim cd a aveacredinfd e mult mai mult dec6t a nu avea credinfd. credinfa este o valoare, o valoare care angajeazdqi social, gi in cinstirea pdrinfilor; dar trebuie fbcutd totugi o deosebireatunci cdnd e vorba de nigte lucruri absolut necesare punct de vederereligios. din - in Biblie nu se spun prea multe despre adorescentaDomnului Iisus Hristos. Ce a ficut in aceasti perioadi? - Nu gtim ce a ftcut. Noi credem cd,- dat fiind faptul cd la evrei, pdnl la treizeci de ani cineva nu era socotit apt si propovdduiasc[ gi nu i se dadea ascultare, pentru c[ nu se considera a fr matur - Mdntuitorul a agteptat vremea cdnd a putut s[ iasd la propovdduire. $i a lucrat cu Dreptul Iosif gi cu Maica Domnului in familia din care a ftcut parte. Altceva nu gtim... Noi nu putem sd inventdm nimic, pentru cd,, dacd,nu ne spune Evanghelia, nu putem spunenici noi. - unde trebuie sr stea femeile in biserici, in naos sau in pronaos? ce ne facem, ci astizi ne amestecim pini la strani cu birbafii, deci nu numai ci nu stiim in partea stingi, dar stim cit mai in fafl. - Pei, dragd", e bine, adicd nu trebuie sd iegi in evidenfd, nu trebuie nu sd ieqi in fafd. cdnd eram eu copil era o rAnduiald aga: in fa!6 de tot erau copiii (int0i bdiefii, dupd aceeafetele), apoi bdrbafii 9i dup6 aceeafemeile, in pronaos.Aqa era atunci, cdnd eram eu copil. Acuma vdd cd lucrurile sunt altfel... Din cat se poate, totuqi e bine s[ fie separatefemeile de bdrba{i. Adicd ifi gdsegtiun loc care fi se potrivegtefie. - Este picaica"femeile si intre cu capul descoperitin bisericr? - Se recomarrdS, femeile c6sitorite s[ fie cu capul acoperit; adicd aa chiar se cere lucrul acesta. gandesc, exemplu,la mama mea,Dumnezeu M[ de s-o odihneascd.Dar nu numai mama mea, ci tot satul stia c[ o femeie tl7

Arhimandritul Teofil P drdian

cds6torit6trebuie sd fie cu batic pe cap, qi era aga.Nu exista posibilitatea sd fie cineva altfel... Dec0t, gtiu eu, dac6 venea de la orag indrdznea sI fie nu altfel, dar toatd lumea gtia cd rdnduiala-i ast&.,A.cuma mai existd nicio rAnduiali, againcdt nu qtiu oamenii ce-i nerdnduiala,ca sd gtie ce-i r6nduiala. - Care sunt picatele impotriva Duhului Sfffnt? Acestea se vor ierta vreodati? * Domnul Hristos spunec[ pdcateleimpotriva Duhului Sfbnt nu se vor ierta (cf. Luca 12,10), gi noi credem cd nu se vor ierta pentru cd omul nu recunoagteacestepdcate ca.fiind pdcate;e vorba de necredin!6,dezn6dejde, prea-mareanddejdein bundtatealui Dumnezeu,impotrivirea fal6 de adevdr... Sunt nigte lucruri, mai mult nigte stdri pe care omul nu le recunoagteca pdcate qi de aceeanu se pocdiegtede ele qi nu pot fi iertate. Dacd ar reugi omul sd le recunoascddrept pdcate,le-arpirdsi gi atunci s-ar qi ierta. - Este picat si nu participio din cf,nd in cind, la o slujbi intr-o biserici cu hramul Maicii Domnului? - Nu se pune problema. Unde te duci, acolo egti bine primit. Nu se pune problema cd trebuie si te duci intr-o bisericd inchinatd Maicii Domnului. Dacd eqti intr-o parohie, te duci in parohia in care egti gi atdtatot, nu se mai pune problema cd trebuie sd te duci undeva unde e o bisericd inchinatd Maicii Domnului. cum se poate - O fric[ moqteniti din copilirie gi care te coplegeqte rezolva? * Numai prin Dumnezeu, prin nddejdeala mila lui Dumnezeu,prin rug[ciune, prin incredereain ocrotirea lui Durrmezeugi in ajutorul Maicii Domnului. - Pentru un bun creqtin, Biblia estesuficienti ca material de studiu? - Nu se pune problema studiului; dacd studieziBiblia pentru studiu, n-are mare importan![ chestiunea'aceasta,din punctul nostru de vedere. Important estesi acumulezig6nduri sfinte, ca s[-!i impodobeqtimintea cu ele. Dar la noi nu se pune problema numai a Bibliei, pentru c[ noi nu suntem cu ,,sola Bibli4", adicd ,,singurSBiblia". Pentru noi, qi Biblia are importanld, frrd indoiald, dar gi invdfdtura Bisericii, cuprinsb in sfintele slujbe. Eu v-am spus atOteaalcdtuiri de la sfintele slujbe, de ce? intrucdt contactul nostru cu cele sfinte se face prin sfintele slujbe, nu prin Biblie; gi Biblia (Evanghelia) o auzim tot in cuprinsul sfintelor slujbe. La Utrenia de duminicd dimineafa, inainte de Evanghelie se spune o rug[ciune, adic[ un indemn: ,,$i pentru ca sd ne inwednicim noi a asculta 118

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Sffinta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru s6-L rug[m". Conqtiinfa Bisericii este ca Evanghelia este cuvent mai presus de om, este cuvdntul lui Dumnezeu. Sfhntul Apostol Pavel zice cdn-a primit Evanghelia de la om, ci de la Domnul Hristos (cf. Galateni l,I2); Domnul Hristos a spus:,,Cerulqi pdmdntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece" (Marcu 13, 3l). Toate lucrurile acesteasunt importante, in intelesul cd noi trebuie sd primim in atmosfera de slujbd gi Evanghelia pe care o citim acasd, gi Scriptura, in general; dar Scriptura trebuie interpretatd, pe cdnd invdfdfura Bisericii nu e interpretatL. $i contactul nostru cu lucrurile sfinte il avem in cuprinsul sfintelor slujbe. Adicd Biserica nu ne indeamnd sE studiem Biblia, ci Biserica ne indeamndsd trdim Biblia in cuprinsul sfintelor slujbe. $i-apoi, noi mai avem atdteacdr,tildmuritoare in legdturd cu Biblia, de exemplu Filocalia, Patericul, care sunt niqte lucruri esenfiale ?n Biserica ortodox5. Dar nu-i absolut necesar,pentru cd sunt atd[ia oameni care n-au nici timpul, n-au nici capacitateasd se ocupe de Biblie. Eu md gdndescaga, de multe ori... totdeaunamI raportez la cei pe care-i cunosc de aproape,la pdrinlii mei, la bunicii mei, la cei care au fost totuqi sinceri in dorinla 1or de mdntuire, dar care n-au fbcut performanfe de cunoqtin{ebiblice. Mama, siraca, venea la mine la mdndstire gi, cdnd fineam eu cdte o predicd, zicea ,,Si gtii cr mi-or pldcut toate cele ce-ai spus,am infeles toate celea! Dar acuma, dacd md duc eu acasd,s6-i spui lui tat6-tdu, nu mai gtiu nimic". Asta era... adicd nu poji sd zici cd numai oamenii care au cunogtinfe se mdntuiesc. Pentru mdntuire, important este sd fii smerit, sd fii evlavios, sd te pleci cu mintea, sd nu te increzi in pdrerile tale, s6-fi implinegti datoriile care qtii tu cd lin de tine, sd mergi duminica la bisericd,sd {ii rdnduialade post, sd te rogi dimineafa gi seara,s[ faci nigte lucruri care fin de evlavia creqtind.Se poate sd mai gtii gi lucruri care sunt scrise in Biblie gi mai ales in Apostol, in Epistolele Sfinfilor Apostoli (care sunt totuqi lucruri grele), dar nu trebuie sb te g0ndegti cd trebuie sd faci studiu gi sd gtii. Uite, gtim destule lucruri, de exemplu gtim desprespdlareapicioarelor. C6!i oameni se gdndesc,de exemplu, cd Domnul Hristos ne-a dat pilda aceastacarsdrie imbunrtdfim sufletegte,sd ne cinstim unii pe allii 9i sd ne curdfim unii pe alfii (din punct de vedere duhovnicesc, nu din punct de vedere literar ludnd lucrurile). $tim aceasta,qi... ca gi cdnd n-am gti nimica. $i altele de felul acesta.Aqa cI studiul e bun gi el, dar nu trebuie neapdratsd faci studii, dacd nu poli face studii; gi nu te-ajutr foarte mult studiile, c8t te.ajutd sinceritateade a-I sluji lui Dumnezeu. . ::. - Dafi-ne Cfitevalimuriri odihni qi sirbltoare. despre sirbitoarea duminicii, ca zi de

119

Arhimandritu I Teofi I P dr di an

- in practica cregtin[, de la inceput s-a trecut de la samb6td la durninicS; in vechime se tinea sdmblta, dar sAmbdtanu mai avea pentru cregtini aceeagisemnificafie gi atunci s-a treont.de la sdmbdtdla duminic6; s-a trecut prin tradifie, adicdnu au existat nigtg porunci in Evanghelie sau in Scripturd, in general,in legdturd cu aceasta, dar"Biserica,prin rdnduielile ei, a trecut de la sdmbdtdla duminicd. Deci nu s-a pdrdsit ziua de odihn6, ci s-a schimbat ziua de odihnd. Undeva, in Epistola cdtre Evrei, se spune cd aga cum s-a schimbat Legea, Testamentul, aga s-a schimbat qi ziua de odihnd (cf. Ewei 4, 9). Noi am primit aceasta"dinrdnduiala Bisericii qi mergem againainte, frri sd contestdmrdnduiala Bisericii; pentru cd nu existd undeva o poruncd expresd pentru duminicd. Existd o poruncd pentru sdmbdt6,dar pentru c[ lucrurile s-au schimbat, in fondul lor, adicd s-a ajuns de la Vechiul Testament la Noul Testament, s-a ajuns gi la schimbarea zilei de odihnd, pentru cd zi,n de odihnd trebuie s[ aibd un confinut, iar conlinutul, pentru noi, este invierea Domnului Hristos qi Pogordrea Duhului Sfdnt. Doud evenimente care s-au intdmplat duminica gi care pentru noi sunt mai importante dec0t iegirea din Egipt, pe care o pomeneaucei vechi prdznuind sdmb5ta,sau faptul c5 Dumnezeu a sfinlit ziua a qaptea.Cum a sfinlit ziua a gaptea, poate sd sf,rnleascd ziua intdi de odihnd. gi Asta estepunctul nostru de vedere gi practica noastr[ astaeste qi nu ne facem probleme in legdturd cu ziua aceasta, pentru cd noi ne l6sbm condugi de Biserica noastrd.Or, dac[ noi credemin inv6!5tura Bisericii, credem gi in ceeace a hotdrAtBiserica. - Cu agheasmasepoate da pe jos, pe haine,in mflncare sau pe obiecte? -Dragd, agheasma esteceva sfin1it gi care nu se intrebuinfeazd, oricum gi oriunde. De obicei, agheasmase folosegtepenku stropirea pe care-o fac preofii in cadrul slujbei respectivegi pentru a se bea. Dar trebuie totugi avut grijd. Acuma, bineinfeles cd atunci cdnd stropeqticeva, ajunge qi pe jos, dar asta nu-nseamndo profanare a apei sfinfite, decdt numai cdnd ai vdrsa-o pe jos aqa, gdndind: ,,Lasi, cI doar nu-i cine gtie ce". in cazul acestae pdcat, dar cd ajunge pe jos stropind ceva, stropind, gtiu eu, intr-o camer6,astanu se socotegte pdcat.Nici nu e un p6cat. un - Cum si ne comportim cu un coleg de cameri care practici yoga? - Pdi, simplu, cum s[ ne comportdm? Cum te comporfi cu un om care nu-i de g6ndirea ta qi de Legea ta. N-ai ce-i face. Poate-i vine gi lui lumind in suflet qi... In orice caz, yoga este ceva din afard de cregtinism gi n-avem

r20

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

ce-nvdfa de la pdgdni. Dacd credem in Hristos, ,,Hristos Se face toate celui ce creds", zice Sfrntul Marcu Ascetul. Aga c6, pentru noi, yoga e ceva inferior. De la superior nu mergem la inferior. - Rugrciunea gi modul de via,ti isihast pot fi adoptate de citre mireni? - Da, se poate. Rugdciuneaisihastdeste: ,,DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, p[cdtosul". E randuitd pentru cdlugdri, dar se recomandd gi mirenilor. c6nd se face cineva c6lugdr, la slujba cilug[riei se spune: ,,Fratele nostru (i se spune numele) primegte sabia Duhului, care este cuvdntul lui Dumnezeu, spre rugdciunea din tot ceasul c6tre Hristos"; gi-apoi, adresdndu-se candidatului la crlugdrie: ,,Cd egti dator in toatb vremea a aveain minte, in inimd, in cuget qi in gura ta numele Domnului Iisus gi a zice: <<Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mdpe mine, pdcdtosub>". Eu am qtiut de rugdciunea aceastagi de practica ei cu unsprezeceani inainte de a fi cilugrr, de la Pdrintele Arsenie Boca. pdrintele m-a invdfat s-o lipesc de respira{iegi s-o ziclanivelul gdndului,astfel: sd,zic,,Doamne', intre respirafii, deci fbrd s[ inspir gi fbr6 sd expir; sd zic:,,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu" o datd cu inspirarea,prin urmare trigdnd aerul in piept sd zic: ,,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu"; qi, ddnd aerur afard, sd,zic: pe ,,miluiegte-md mine, p[cdtosul". cu practica aceastaam pornit eu de la pdrintele gi am folosit-o, fiind mirean, qi am avut rezultatele pe care le are aceasti rugdciune: int6i, m-am intdlnit cu mizeria din mine insumi, cu inclindrile negative, cu gdndurile strdine, cu incdrcdfura negativd cu care am venit in lumea aceasta, cu acumul[rile negative de pdn[ la vdrsta respectiv6; apoi, am avut multe clipe (gi zile chiar) de bucurie, de bucurie intens6, care s-au realizat de pe urma rug[ciunii. Aga cd eu recomand din toate puterile mele rugdciuneaisihast6, dar nu cu exclusivitate: ,,Acuma m-apuc de Doamne lisuse..., gi altceva nu mai fac", pentru cd indemnul Biseqicii.este:,,Toat6 via[a noastrd lui Hristos Dumnezeu sd o ddm" (Liturghier, Slujba Sfintei Liturghii). chiar dacd existd un indemn repetat gi insistent la rugdciune,in timpul slujbelor: ,,Domnului sd ne rugdm... Iar[ gi iard cu pace Domnului sd ne rug[m", in cele din urm[ se zice: ,,Toatdviala noastrdlui Hristos Dumnezeu s[ o dim". Tot ce facemtrebuiesd fie ca o slujbd adus6lui Dumnezeu,ca un fel de rugdciune,o'rugdciune vie. Dar nu inseamndsd excluzi alte lucruri cu care eqti dator, pentnr cd Domnul Hristos in Evanghelie nu ne cere numai rugiciune, ci ne cere gi fapte bune, ne cere $i atitudini, qi angajdri, gi ne cere o mul{ime de lucruri care nu pot fi inlocuite cu rugdciunea. 121

Arhimandritul Teofi Pdrdian I Dar cu rugdciuneaaceasta ajutem, rugdciuneaaceasta darul de a ne are ne descoperi pe noi inqine noud ingine, de a ne pune in leglturi cu Dumnezeu gi de a ne limpezi mintea. De altfcl, asta este o rugdciune de cerere,nu esteo rugiciune de preamdrire.Noi ar trebui sd avem gi rug5ciuni de preamdrire,cum sunt ecfoniselede la slujbd: ' ,,Cd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu egti gi lie m[rire Ifi indlf6m, Tatdlui 9i Fiului gi Sfhntului Duh"; ,,Mdrire Jie, Doamne, mdrire Jie"; ,,Cdt de minunate sunt lucrurile Tale, toate cu in{elepciunele-ai fbcut"; ,,Mare egti, Doamne, qi minunate sunt lucrurile Tale gi niciun cuvdnt nu estede ajuns spre lauda minunilor Tale". Deci nu-i vorba numai de rugdciuneaaceasta, insd rugdciuneaaceasta e mai la indemdna tuturor, e mai ugor de fbcut, mai ugor de urmdrit gi mai uqor de realiza|, gi ne ajutd foarte mult. Asta-i tot. $i mirenii pot sd aibi foarte mult folos, dar ei nu-s datori cu rugdciunea aceasta,ci doar sunt sfttuifi s-o foloseascd. $i ar fi bine s-o folosim cdt mai des qi in toate imprejurdrile; de exemplu, cdnd stai gi agtepli o maginS,un tramvai, cdnd cdl6toregti,cdnd egti undeva in aqteptare, intr-o sa16 aqteptare spital, la de la bancd,unde ai treabd...pdn6-fi vine rAndul, in loc sd te g6ndeqtila ce qtiu eu ce lucruri fXri folos, zici ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, gi-!i pe miluieqte-m[ pe mine, pdcdtosul"sau,,miluiegte-md mine pdcdtoasa" formezi o deprindere lduntricd prin care sd se risipeascdgdndurile cele rele. Fiindcd, dacd-fi faci r6nduiald in minte, ili faci r0nduial[ in viafd; dacd nu-fi faci rinduial6 in minte, nici in viali nu-fi faci. intdi e gdndul 9i dupd aceea sunt celelalte. - De ce cregtinii ortodocqi se roagi sfinfilor? CAt de mare este folosul rugiciunilor citre sfinfi, mai ales pentru mireni? - Pentru toati lumea este de folos. Sfinlii sunt prietenii lui Dumnezeu, iar noi, ca oameni credinciogi,ii cinstim qi pe prietenii lui Dumnezeu.Sfinlii sunt mijlocitori pentru binele nostru, sunt gi exemple pentru noi... gi, de fapt, nu noi am ales r6nduiala aceastade a-i cinsti pe sfinfi, ci am preluat-o de la inaintagii nogtri credincioqi gi folosim rdnduielile de slujbi cinstitoare de sfinfi. Asta-i tot, nu ne gdndim c6t folos anumeavem din asta,pentru cd sigur avem folos, dar nu pentru asta ii cinstim pe sfinli, ci ii cinstim pentru cd ii cinstegteDumnezeu,iar dacS-icinstegteDumnezeu,ii cinstim gi noi; dacS-s prietenii lui Dumnezeu,sunt gi prietenii nogtri. Aseardm-am intdlnit cu nigte studenli care m-au ascultatqi care m-au agteptatqi i-am spusunuia cd, dacd-i prieten cu cel cu care-seu prieten, e prieten qi cu mine. Automat e aga!Dac[ ei sunt prieteni cu Dumnezeu,de ce sd nu fim gi noi prieteni ai sfinfilor? 122

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Ce piirere ayefi in legituri cu cAteva fenomenereligioase: Domnului,visarionifii? fenomenul Ia Pucioasa, de Oastea - Dragd,in ceeace privegtefenomenul Pucioasa, intr6 in tradifia nu Bisericiinoastre; excluddin start. il Domnului,pestetot arn avut problemecu Oastea Cdt privegteOastea Domnului; cdndam spuspdrerilemele despreOastea Domnului, la ieqirea din saldcinevas-agdsits6-mispund: sdgtifi cd nu mi-a pl5cutcum ,,Pdrinte, Domnului". A$a ci aici nu mai zic nimic, sI nu afi vorbit despreOastea p[fescunatot de-asta. Iar in ceeace-l privegtepe Plrintele Visarion, Dumnezeu s6-i ajute, qi el treabdsprebinelealtora;numaicb secamcunoagte, face dgtiacaresunt mai ?n leglturd cu PdrinteleVisarion parcd au o facturd mai deosebitd, apartedecdtceilalli. Nu gtiu, se cred mai buni sau...Eu cred c6-i bine ca la omul sdsefind derinduiala Bisericii,ftr[ sI seatageze unul gi la altul. -FicAnd rugiciunile isihaste, fiiri spovedanie, putemmflntui? dar ne - Pdi nu sepuneproblemacd fac rugdciunea isihastd frrd spovedanie, igi fiindcd n-ai niciun motiv s-o faci fbr[ spovedanie. Spovedania arerostul prin ei, gi rugiciuneaigi arerostulei, adicdnu inlocuiegtispovedania rugdciune prin spovedanie. pentru iertareaplcatelor, saurugdciunea Spovedania este pentru indrumareacredinciosuluicare se spovedegte, rugdciunea iar este pentrulegdtura MdntuitorulnostruIisus Hristos,legdtur[prin care{inem cu prezenfeilui Dumnezeu. qtiu de ce se pune problema treazdcongtiinfa Nu prin aceasta, pot sdmd mdntuiesc rugiciunefdrl spovedanie. mdntuiegti ci Te gi prin rugdciune, prin spovedanie, gi folosegti toatemijloacele. - Este bine ca un preot si punl datoria fa{tr de pistorifi inaintea celeifafi de pirinfi? - Nu gtiu dacdar trebuipusdchestiunea aceasta. se excluduna pe Nu pdstorifi sd-i excluddpe p[rin,ti sau alta, adicdfaptul cd sunt angajatp.entru plrinfii sd-i excludd pdstorifi.Fiecare situalialui, pozi,tia qi lucrupe are lui, rile se iau dupl imprejurdriledate.Eu nu-mi pot inchipui, de exemplu,cum anumesitualia mea de preot, care pdstoresc credinciogii,s[-i excludi pe p[rinfi, caregi ei pot sdfie tot credincioqi mei, dac6-ivorba. ai pe - VI iugnm sii ne spunefi programul de viafl duhovniceasci careil recomindali. - PAi,ar trebui sd vd pun la examen, sI vd mai spun,cI v-am mai nu spusgi altddatL. t23

Arhimandr i tuI Teofi I p dr d i an

Eu recomandaqa,pentru angaiareainviala duhovniceascd: l. Prezenla la bisericd in duminici si sdrbdtori, in special la Sfdnta Liturghie; i,. .:. . 2. Rugdciuni de dimineala si de seora'si rugdciunea de la masd; 3. sd citesti infiecare zi doud capitole din Noul restament: 4. Paza minlii prin rugdciunea de toatd vremea, cu ,,Doomne lisuse Hristoase,Fiur rui Dumnezeu,miluieqte-mdpemine,pdcdtosur"; 5. Postul. Acestea sunt cele cinci puncte de program de viafd duhormiceascd pe care eu le recomandcelor carq vot sd se lase indrumati de mine. $i le conjug cu un indreptarde viafd pe careparinteleArsenie i l-a dat unui tdnir, de fapt mai multor tineri, in generaltinerilor: Oxigen; Glicogen; Somn; Sd-yipdstrezi hormonii; Sd ai conceplie de viald creStind. Dacd faci asta,e nddejdede bine. - Prin jertfa MAntuitorului Iisus Hristos, tofi oamenii sunt mAntuifi, indiferent de picatele lor? - Nu, tofi oamenii sunt mAntuiti dacd se raporteazd jertfa Domnului la Hristos gi fac ceea ce cere Domnul Hristos. Aaire nu-i aga: ,,s-a jertfit Domnul Hristos qi acuma facem toate relele posibile, cd p6nd la urmd tot ne mantuiegte Domnul Hristos". Nu aga! ci nomnului Hristos ne dd ierta posibilitatea sd ne apropiem de Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos mijlocind mdntuirea noastr6prin jertfa Lui gi prin repetarea jertfei Lui _ prin sfrnta Liturghie, zicem noi, in Biserica ortodoxd -, au, silindu-ne gi noi s6 tr[im o viafd pe care s-o poatd binecuvdntaDumnezeu. $ti!i ci la lndllarea la cer a Domnului Hristos, Domnul Hristos i-a binecuvdntat pe ucenicii Sdi gi s-a indlfat binecuv6nt6ndu-i. E un lucru extraordinar de frumos gi de ddt6tor de nddejdesi te gdndegticd ultimul gest al Mdntuitorului aici, pe pdm6nt, a fost binecuvdnti..u ou*"nilor care au fost in jurul Lui. in jurul Lui au fost Sfinfii Apostoli, Biserica spune c6 a fost gi Maica Domnului... cei care au fost inlurul M6ntuitorului au fost binecuvdntafi de Domnul Hristos. Binecuvdntareaaceastale-o di Domnul Hristos celor care trdiesc o viafd pe care o poate binecuvdnta Domnul Hristos. Deci nu te binecuvinteazdatunci c6nd faci rele, atunci c6nd deviezi de la bine, afunci cdnd te duci la locuri in care nu-i pream[rit Dumnezeu...

r24

Rdspunsuri la intrebdri ale credinciosilor

Atunci nu te binecuvinteazaDomnul Hristos.Dar dac6faci celebune,ai in jertfa Domnului Hristos ajutorul cel mai mare,in sensul cd noi frr6"jertfa MdntuitoruluinostruIisus Hristosnu ne putemmantui,jertfa M6ntuitorului nostruIisusHristosfiind o condilieobiectivda mdntuiriinoastre subiective. - Petre Tuf:a spuneaci viafa cregtini ortodoxi adevirati poate fi giisitl doar in ministiri, iar vedemastizi o anumitl scidere la nivelul bisericilorde mir, mai alesla sate.Ce trebuie fiicut? - Dragd,scdderi suntpestetot. Trebuiesdfacemsdnu mai fie sc[deri. Dar nu e-adevdrat, petreJufea cd numaiin m6n6stirisepoate n-aredreptate trdi vialaortodoxd. - care trebuie si fie atitudinea unui preot in orag, trebuie si meargi pe la credinciogi acasii fiecaresiptlmflni? pe in - Pai, nici nu poate s6 meargdin fiecaresdptdmAnd. Nici in fiecare lund nu poate merge.$i-apoi, se duce qi nu-i gasegte.pe-acasd... Bine, importantesteca preotul sd fin[ legdturdcu credinciogii, poategi cat cum p9ut., 9i credincioqii find legdtur[cu preotul.Acuma,giili ..r* sd e?iredin_ ciogii vin la preotca gi cdndnumaiei ar fi cei careil cautdpe preot, or sunt foartemulli gi omenegte existdposibilitatea stai de vorba cu tofi gi nu sd s[ stai at6ta cdt ar vrea fiecaresd steade vorbd cu tine; gi atunci, poui" -upu, nigtenemulfumiri,saudin parteapreotului, din partiacredinciogilor... sau cdt se poate, e bine ca preotul s[-gi cunoascr credincioqii,dar gdndifi-vd,intr-o parohiecu mii de oameni,cum si ajungi sa-i cunogtipe tofi gi pe fiecarein parte?practic,nu existdaceastd posibitiiate. - Este posibil si fii numit creqtin, atitatimp cat nu crezi in Maica Domnului? - Da, suntcredinciogi cregtinicarenu o cinstesc Maica Domnului. pe Nu pofi sd zici cd nu-s cregtini,dar pofi sd zici c6 nu-s ortodocgi, ci sunt eterodocqi, strdinide Ortodoxie.'Nu'toficregtiniisunt cinstitoriai Maicii Domnului, ci sunt foarte mulli oameni Gi mai ales protestanlii qi neoprotestanfii... tofi evanghelicii) care n-o iau in seamd pe Maica Domnului,nu au un cult al Maicii Domnului. nu pofi s5 zici c6nu $i sunt cregtini;suntcregtini, suntcregtinicu lips6. dar Insdnoi, cei careo cinstimpe MaicaDomnului,nu trebuiesi ajungem s-o cinstim pe M"3iea. Domnului mai mult dec6tpe Domnul Hristos. De exemplu, suntunii iredinciogicarezic:,,Mi-aajutaiMaicaDomnului,,. pai, normal,Maica Domnuluimijlocegte te ajutd,dar nu poli s6te gOndegti gi cd
125

Arhimandritul Teofil P drdian

Maica Domnului e in prim-plan.in prim-plane Domnul Hristos:dacdnu-i Domnul Hristos, nu-i nici Maica Domnului. Aga ci intdi e Dumnezeugi apoi Maica Domnului. Cum zicem noi: .,rH{istos,adev6raful Dumnezeul nostru,pentrurugrciunile Preacuratei Maicii Sale,sd ne miluiascdqi sr ne m0ntuiascd noi", nu zicem: ,,Maica Domnului, ca mamd a Domnului pe nostru Iisus Hristos, s[ ne miluiasci qi sd ne mdntuiascd noi". Nu! ci pe intdi e Domnul Hristosgi apoi e Maica Domnului.Iar cinstireape carei-o aducem Maicii Domnului e cinstireape carei-o aduceBiserica,nu trebuie sd exagerimin nicio privinfI. Atdta cdt ii aduceBisericacinstire,e destul, nu trebuiemai multd cinstirea Maicii Domnului decdtcinstirea carei-o pe aduce Biserica, prin sfintele slujbe. $i faptul acesta,cd gtim de Maica Domnului, ci facemrugdciunicinstitoare Maica Domnului, ne duce la de mai multd sensibilizare pentrua o aveain congtiin![,in prim-planulgdndirii noastre, impreuni cu DomnulHristos,9i pe MaicaDomnului. - VI multumim!

t26

oRTODOX|E BUCURfE 5t
4 noiembrie 1996 __- Prin rugiiciuneainimii seajungela bucuria legrturii permanente cu Hristos sau ajungemra cunoaqterea picateror rrouJru, h plflngere? - Dragd,, existd doud rezultatein osteneala aceasta.de rugdJiunede toatr vremea,cum ag.numi-oeu, pentru ci Dumnezeuqtie c0fi ajung la rugdciuneainimii. Prin rugiciunea.inimii, in general oamenii infeleg rug6ciunea Iisus.Eptelmpropriuzis ,,rugdciunea Iisus,,,pentru lui lui .e ni Iisus Se roagd,ci noi ne rug[m; dar toatd lumea gtie, c6nd e vorba de rugdciunea Iisus,cd esterugdciunea: lui IizuseHristoase, ,,Doamne Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md mine,picdtosul,,. pe cdnd cinevase ocupdde el insugiprin rugdciunea aceasta c6nd sau se angaieaz[ indesirea la rugdciunii,,DoairneIisuseHristoase, 9i11a Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md mine-, pe p6cdtosul,', ajunge mai int6i sdseint0l_ neascd el insugi,nu cu Dumnezeu. intdlnegte cu Se cu-etinsugi,agacum este el qi cumnu estecunoscut el insuqi;gi anume, de intdi ne intalnimcu mizeria din sufletulnostru.Sedezlinfuiefel de fel de gdnduri,nrrtuni de g6ndchiar, din incdrcdtura negativd careo aducem strafunduri existlnfd. pe din de A[i vdntt cd de multe ori copiii suntrii, de o rdutate care gi-au pe nu acumulat-o darpe careo poartdin ei, caun fel de mogteniie ei, negativrde la pdrinfii, bunicii, strdbuniciilor... Dumnezeu p6ndunde gtie merg rdddcinile existenfei unui om. in orice caz, e sigur cd omul nu incepein momentul conceperii, incepe nigter6d6cini ci cu mult mai ad6nci. aceea, De pdrinfii sunt rdspunzdtori pentru copiii lor in mare mdsurdgi sunt r[spunz[tori gi pentru nepofiqi pentrustrdnepofi, pentrucd secontinud bundtatea, rdutatea. gi gi Cdndam inceputeu sdzic rugdoiunea: IisuseHristoase, ,,Doamne Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-m6 ming prc6tosul", dintdi rens,ltatpe l_a pe cel care awt aceast6 lucrare(d9 fapt, n-agputea ziceo lucrare,o angajare,o metodd... ci a fostyorbade faptulcd amqtiufgi am zis),afostacesta, c'dmi-amcunoscut negativele, mize/radinsuflet;gi aqa intamphcu tof oamenii. se In:l ,. 1m ajuns la niqte bucurii pe care nu mi le-ar fi putut da nimic altceva lumeaaceasta din decdt rugdciunea insdgi. N-am avut o pravild proprii-zisd, un programanume;nici pdrintele Arsenie,caremi-a zis despre rugrciune,nu mi-a recomandat sd-mi fac un program's-o spun intr-o anumitdvreme, ci mi-a zis doar atdt: s_ospun.
127

Arhimandritul TeofiI P drdian

Mi-am fbcut eu un fel de pravil6, in sensulcd, fiind elev de liceu in Timiqoara, mergeamde la internatul in care locuiam p0n6 la liceu cam o jumdtate de ord gi, cdnd mergeam singur, totdeaunaziceamr,ug6cjunea aceasta. Am zis-o aga cnm m-a invdfat pdrintele,pe respira,tie;dar se poate spunegi altfel. Mie mi-a fost recomandatsd o fac in felul acestaqi sd o fac'la nivelul g6ndului. $i am avut o bucurie qi bucurii extraordinare:aveamimpresiaci md ridicd cineva pe sus; o bucurie din aceastdrugdciune. Din celelalte slujbe, care erau mai imprdgtietoare,cumva, $i pe care, de fapt, nici nu le inlelegeam, nu aveam chiar atita bucurie. Eu abia cAnd am ajuns 1aTeologie am aflat de comorile teologice, de profunzimile de gdnd care sunt in sfintele slujbe. Aga cd mergeamla slujbSgi participam cum participam; nimeni nu mi-a spuscd gi eu sunt slujitor la slujb6, ci credeamcd sunt ca la spectacol: ascultpe ceilal,ti. ii Din rugdciunea aceasta insi am avut bucurii extraordinare; gi o recomand din toate puterile mele, iar dac-agavea mai multe puteri, qi mai mult agrecomanda-o. Nu toli pot sd se angajezedestul de bine qi nu tofi se simt participanfi la aceastdlucrare. Mulli preferd citirea din Psaltire, citirea din c[4ile de rugdciuni, citirea de acatiste...MA rog, toate sunt bune, toate sunt la locul lor, ins[- rugdciunea aceasta,de toatd vremea: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-ml pe mine, pdcdtosul", la nivelul la care o poli face, are darul de a te angajamai bine; fiind mai scurtd,este cumva mai la indemdn[, o pofi face oriunde gi oricdnd. Dar sd gtili cd noi, care ne angajdm in rugdciune qi in imbun[tdlirea sufleteasc[,nu ne angajdmpentru cd astane aducebucurii, gi dacd ne aduce bucurii, bine, iar dacdnu, n-arerost. Nu aqa!Noi ii slujim lui Dumnezeu. CAnd m-am dus eu la mdndstire la S6mbdta, la Mdndstirea Brdncoveanu de la Sdmbdtade Sus, sd md fac cdlugdr, la un singur lucru m-am gAndit: cum sd-I slujesc lui Dumnezeu. Nu m-am gdndit ce-o sd-mi dea mie Dumnezeu dupd ce o sd stau la mdndstiremai multd vreme qi cd o sd ajung sd fiu ftc[tor de minuni sau o s-ajung sd fac niqte lucruri extraordinare...Nu m-am gdndit niciodatd la asta. M-am gdndit cd o sd fac ce o sI vrea Dumnezeu sd facd cu mine. Chiar am avut un pdrinte duhovnic, P[rintele Serafim Popescu,un om tare cumsecade(imi pare rdu cd l-a cam uitat lumea... insd noi, cei care l-am cunoscutde aproapegi care l-am prefuit in via![, il prefuim gi dup[ ce nu mai este cu noi, ci numai in noi), care zicea:,,Mdi frate, sileqte-tesi faci voia lui Dumnezeu, cd Dumnezeu lucrd cu noi, nu noi lucrdm pentru allii; unde va vrea Dumnezeu sd lucre cu tine, acolo va lucra". A avut dreptatepdrintele... Am avut situafii din care mi-am dat seama sd pdrintele a avut dreptate. $i mi-am vdzut de treabd. Adicd 128

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

singurul lucru a fost sd-I slujesc lui Dumnezeu, $i ce vrea Dumnezeu cu mine, aceeafac. uite, a vnrt Dumnezeu sd vin aici, sd vd spun niqte lucruri pe care le port in suflet gi pe care le-am acumulat o via,ti intreagd, sd vi le pun in aten!e... Este qi acesta,poate, tot un rentltat al rugdciunii de toatd wemea - sau de at6ta vreme cat o pot face, pentru c5 n-am ficut performanfe in nicio privinti. Prin urmare, caleacdtre bucurie poate fi gi calea aceasta, rugdciunii, a dar nu pentru bucurie trebuie sd facem rugiciunea, ci pentru currlirea sufletului, iar curdfirea sufletului sigur cd aduce qi bucurie. Dumnezeu nu Se las[ niciodatd, dator; ,,Dumnezeu nu dd Duhul cu m6sur6" - scrie in Evanghelia de la Ioan (3,34). Ni-L de c0t putem noi s[ cuprindem; putem 9i s[ cuprindem pe mdsuracurd{iei sufleteqti,gi pe mdsuraacesteicurd}ii avem qi bucuria. Dar nu-I slujim lui Dumnezeupentru bucuria pe care ne-o di, ci ii slujim lui Dumnezeupentru cd ,,cu vrednicie qi cu dreptateeste a ne inchina Tatdlui gi Fiului qi Sfhntului Duh, Treimii celei de o fiinf5 nedespdrfite,'. 9i - Moartea (despir,tirea sufletului de trup) poate fi pritej de bucurie? - Dragd,, poate fi prilej de bucurie. Adicd au fost sfinfi care s-au bucurat in fa[a mo(ii. Au fost gi alfii care au avut ezitdn in fa[a mor,tii... Poate fi prilej de bucurie, in sensul cd Sfrntul Apostol pavel, in Epistola crtre Filipeni, de pild6, spune cddac6 se mutd din aceastdvia[6,,vafi mai mult cu Domnul decdt este in aceastd viald. in sffirqit, fiecare are in fala mo4ii starea lui, nu putem noi sd determindm... Doar atdt, cd, prin viafa pe care o trdim determindm clipa in care ne despdrfim din aceastd via[d,, iar aceastapoate fi prilej de bucurie in sensul c6 ne mut6m la Domnul qi o sd fim mai mult cu El decAtsuntemin aceastd lume. - cei care au suferit mult qi pe nedrept in aceastil viafil se vor putea bucura de adevirata dreptate l?icuti la Judecata de Apoi? - Fdr[ indoial6, dac[ qi-au prefuit suferinfa ca mijloc de imbundtdfire sufleteascd. Pentru cd pe unii oam6ni suferinfa ii indepdrte de Dumnezeu, azd iar pe allii ii apropie de Dumnezeu. Asta depinde de felul cum inlelegi tu suferinfa.Dacd o infelegi ca o nedreptate,atunci ai motive sd te revoili. Dac6 o infelegi ca pe ceva ce te apropie de Dumnezeu, te face disponibil pentru Dumnezeu gi te desparte cumva de lumea aceasta,ca sd fii mai mult cu Dumnezeu, atunci ii aai slavd lui Dumnezeu pentru toate. un credincios ii dd slavd lui Dumnezeu pentru toate... Totugi, Biserica le doreqte credinciogilor o viafd fria srirerinld. Noi ne rugdm lui Dumnezeu sd avem sfbrgit cregtinesc,?npace, frr[ durere. Pentru inainte-stdtdtorulBisericii noastrene

r29

Arhimandritul Teofil P drdian

rugdm s[ fie ,,in pace, intreg, cinstit, sdndtos, indelungat in z7le"; gi nu numai pentru el ne rugdm aga, ci spunem: ,,$i pentru tofi, gi pentru toate", adicd pe tofi credinciogii gi pe toate cre$,lncioaselesd-i pomeneascd Dumnezeu qi sd aibd o viald pagnicd,cu sdndtafe,'cu deplindtate. Deci Biserica le doregte credinciogilor s6i lips6 de suferinfd, nu suferinfd. insd, dacd avem de purtat o suferinfd, o purtlm, gi Dumnezetva face ce qtie El. Adicd nu noi ii cerem lui Dumnezeu ce sd facd pentru suferinfa noastr6, ci ii cerem lui Dumnezeu sd ne ajute sd avem folos din parteade suferin{d,cdtdne esterdnduiti sau cAtdesteingdduitd pentru noi. - Explicafi-ne cinsti..u Snr,rui Cruci. Crucea fiind impersonall, cum putem si rostim: ,oBucurii-te, preacinstiti Ei de viafi ficitoare Crucea Domnului"? - Dragd, este o chestiune de extremi cinstirea Crucii prin cuvintele acestea.Crucea nu estepersonald;Biserica are totugi un acatist al Crucii, pe care v6d cd unii credincioqi il citesc cu multd evlavie. Eu personal insd vd spun drept c6-1cam ocolesc...adicd gdsescalte acatiste, care le socotesc pe mai directe qi mai cu rost decdt acatistul Sfintei Cruci. Crucea e cinstitd gi rdmdne cinstitS; ea are o putere, emand din ea o putere din puterea Domnului Hristos; insS totugi nu este ceva personal, nu este o persoand cu care se vorbegte, cum au infeles-o cei care au alcdtuit acest acatist. $i v6d cd"are circulafie destul de mare, se citeqte vinerea, in general, qi prin mdndstiri. Fiecare participd cum crede la aceast5modalitate de slujire. in orice caz, Cruceardmdnein cinstire, flrd s5 fie personificatd. - La bucurie se ajunge numai prin Ortodoxie? - Nu, bucurie pot avea tofi oamenii care au o credin{6 cregtind,adicd Dumnezeu le d6... Nu poji sd zici cd protestanlii, neoprotestanfiisau catolicii n-au bucurie; au bucuria din credinfa lor. Insd in Ortodoxie lucrurile sunt organizatein aqafel incdt avem bucurie din Ortodoxie. - Raiul sfinfilor este gi raiul drept-miritorilor? - Da. Raiul esteal tuturor celor ce ajung in rai. - O dati dobffnditi, cum se poate menfine bucuria in inimi? - Dragd, dacd te menlii in sfera binelui, in general rdm6i qi in sfera bucuriei. Insd bucuria aqa, intr-o intensitate continud, nu cred c-o are nimeni. Noi suntem intre intristare qi bucurie, cu inclinare mai mult spre bucurie, dar nu se poate zice cd avem aga,o bucurie copleqitoare,de fiecare dati. Parc-ar fi qi curios aga,sd nu pofi vorbi, din plindtateabucuriei. 130

(1

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Vi rugim sI ne definifi in citeva cuvinte spiritualitatea ortodoxi. - Spiritualitatea ortodoxd fine in special de ortodoxie gi are in confinutul ei gdndireaortodox[ gi tr6irea dupd gdndireaortodox[. Adici este hristocentrica, il are in centru pe Domnut rtristos gi tot ce line de Domnul Hristos. Deci Sffinta Treime - Tatdl, Fiul qi Sfrntul Duh -, apoi Maica Domnului, cinstirea sfinfilor gi cinstirea oamenilor credincioqi. Spiritualitatea ortodoxd cuprinde qi fdpturile lui Dumnezeu, bucuria de rdnduielile lui Dumnezeu...Spiritualitatea ortodoxdestecondus6,in general,de slujbele ortodoxe, respectiv de textele de slujire ortodox[. - Pffni la intruparea Mintuitorului Iisus Hristos se spune ci niciun om nu a mers in rai. Drepfii din vechiul restament au mers qi ei la chinuri, au fost in iad pffni la invierea Domnului risus Hristos? ce este ,,s0nul lui Avraam"? -Dragd, dreplii din vechiul restament au mers intr-un loc care nu era un loc de chin, dar nu era nici de intalnire deplind cu Dumnezeu. pilda cu bogatul nemilostiv qi cu sdracul Lazdr (Luca 16, r-g) vorbeqte de s6nul lui Avraam - de un loc de odihnd, de un loc de fericire, care ins6 nu era o fericire deplind. Aceastd pildd infbfiqa locuri din Vechiul Testament.Deci acel ,,sdnal lui Avraam" nu esteraiul deplin, dar nu esterrici iadul cu chin. - Budigtii, musulmanii qi ereticii merg sigur la chinuri, chiar daci sunt buni in cadrul religiei lor? -Dragd, nu qtim... Sfrntul Apostol pavel, in Epistola cdtre Romani, in capitolul al2-lea, are afirmafia: ,,cei care nu au Lege, din fire fac cele ale Legii; aceiaLege neavdnd, inqigiiqi sunt Lege,,. ei Biserica, in orice caz, ntJare un cuvdnt l5muritor in chestiuneaaceasta. credinla este,in general,cd se mdntuiesccreqtinii, qi in specialdrept-mdritorii creqtini. Biserica, in general, a fost exclusivistd; qi in trecut, gi in prezent estedestul de exclusivistd.Totugi,.acum inceput s[ se facd niqte concesii. au PdrinteleStdniloae,in Dogmatis5l-6, vorbeqtedespreBisericd deplind gi de Biserici nedepline,ceeace in trecut...nu spuneanimeni cd ar existi a$aceva. Dar, cum am spus, Biserica afirmd c6 membrii ei se mantuiesc. $i-atunci, ?n cazul acesta, Biserica ar putea spune c6 pdgOnii, cum sunt musulmanii gi budigtii, nu se mdntuiesc. insd noi zicem c6 Dumnezeu gtie cine se mintuieqte qi cine nu se mdntuiegte.in Evanghelie, in legdturd cu tdndrul bogat, se spune c[ ,,cele ce sunt cu neputin{d la oameni sunt cu
16 Preotprof. dr. Dumitru St[niloae,Teologia DogmaticdOrtodoxd,edi{iaa doua,Editura InstitutuluiBiblic ai de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomdne, Bucuregti, vol. 1 (1996), vot.2 (1997), vol. 3 (1997).

131

ArhimandritulTeofilPdrdian

singurpoate (Luca 18,27). Aga cd numaiDumnezeu putlnt[ la Dumnezeu" cine semdntuieqte cinenu semantuie$tespune 9i
r 'i

- Daci in rugiciunea particularl sunt'inlocuite rugiciunile date de Biserici cu rugl;iuni alcituite din cuvinte firopriio sepoate gregi? Numai c6, in general,nu se ajunge la - Nu, nu-i nicio greqeala. rugdciuni agade frumoaie gi aqade bine alcdtuite,cum sunt rugdciunile Bisericii. Dar n-ai putea zice cd nu poli sd spui cu cuvinteletale ceva ce adicd particularE, numaila rugdciunea din izvor6gte sufletult[u. Dar aceasta : in nu la rugdciune Public. - vn rugim si explicafi afirmafia: orBucurafi-vi qi in necazurile
voastrett.

tl

cu voastre"ar insemnaori bucurafi-vfl gi - ,,Bucurafi-v6 in necazurile cu bucuria nddejdeacd nu vefi rdmdne in necazuri,deci ,,bucura{i-vd cd nadejdii"(Romani12,l2), ori bucurafi-vd aveli un mijloc de a vd apropia vin. Insd pentru ca cineva sd se de dumnezeu,prin necazurilecare vd bucurein necazuri,trebuie sd fie un om inaintat in viafa spirituald;nu poate nu orice om sd sebucurein necazuri. in oticecaz,nu ne dorim necazuri, $i ci ne dorim suferinfe, dorim sdscdp[mdenecazuri. qi vin la mine oameniqi-mi spun:,,Am un necaz..." eu de obiceile zic; cd qi-aivreasdscapide el. Cd qtiu sigurcd de-uavine omul s[-mi spund are -uinnecaz,cd wea sdscape el. $i e foartefiresc! Suntpulini oamenicare de ar care pentrunecaztJJpe mi l-ai dat". zic: ,poamne,i1i mullumesc care vin la mine cu necazuriori au necazuride De obicei, oarnenii de de-astea, datorii suferinldde boald,ori, acum,au inceputsdaibl necazuti mari pe carenu le mai pot p16ti.$i atatavremecdt eqtiimpov[rat de astfel de lucruri,nu poli sdte simfi ca qi cdndnu le-ai avea' Se pot trr"*u de necazurinumai aceia care au ajuns la stareade pildd: o in caresevorbegte Patericin urmdtoarea deplindnipdtimire,despre Vechiul qi iar zili gi m0ncain a gaptea, apoi a invilat feiioara posteaqase 9i dusla un pdrinte,i-a spuslucrurileastea pe Noul Testament de rost. $i s-a ce-artrebuisdmai facd.$i pflrintelea intrebat-o: i-a cerutindrumare - Ji s-afbcutocaraca cinstea? Nu. - fi s-afbcutlipsacaindestularea? Nu. ca - Ji s-afbcutpaguba qi cdqtigul? Nu. - fi s-auftcut strdiniica rudeledupdtrup?- Nu' zile, nici n-ai invdlat $i-atunci,p6rintelei-a zis: ,,Nici n-ai postit qase puneinceputbun, fiindcd cu ceeace ai Vechiul gi Noultestament...Du-te 9i ftcut pdndacum,n-aitealizatnimic". r32

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Deci sunt pufini oamenii care cu adevdratsunt la mdsurile acestea,ca si poatd avea linigte deplind qi in necazuri, cuin au in situalia obignuitd, de libertate de necazuri. in orice caz, dacdputem sd ne bucurdm in necazuri, ne bucurdm. credinfa ne ajutd la asta! Un doctor, Ioan Suciu Sibianu, Dumnezeu sb-l odihneascd,care a lucrat in oastea Domnului, la Sibiu, zicea cd mai ales dour lucruri nu poli sd faci frrd credinfd in Dumnezeu: si cregti copii buni gi sd supor,tio suferinfd,grea.Deci cine are credinf6 in Dumnezeu e avantajatgi in fafa suferinfei. Deqi suferinfa este o realitate, o problemd gi o tainS; estegi rdmdneo realitate, o problemd gi o taind. - Poate exista bucurie (sau cel pufin pace sufleteasci) atunci cand cei din jur sunt tulburafi Ei, deqiincerci, nu reuEeEti sI-i aju,ti cu nimic? - Nu gtim cdnd poate qi c6nd nu poate. Noi, in general, avem dorinla sd fim gi sd rdmdnemin sfera bucuriei. In ce condiJii putem gi in ce condi{ii nu putem, astavede fiecare. - in Pateric ne sunt aritate qi alte moduri de a sta in fafa lui Dumnezeu: aducerea.aminte de Judecata de Apoi gi de gregelile unei viefi de picate. Cind intervine aici bucuria? - Cdnd ai congtiinfa cd Dumnezeu te-a iertat, te-a miluit, te-a ajutat, afunci intervine bucuria. Pind atunci, poate cr bucurie nu existd, dar in orice caz, e n[dejde, pentru ci orice angajareintr-o viafd superioari o faci cu nddejde,gi fbc6nd-o cu nddejde,e nddejde gi de bucurie. Sunt mai multe metode de a te apropia de Dumnezeu sau de a-fi curdfi sufletul gi fiecare igi alege metoda lui: unii se gdndesc la moarte, allii se gdndescla iad, alfii se gandescla rai, al1ii se gandescla Judecatade Apoi, al,tii se gdndesc la bundtatea lui Dumnezeu. Fiecare cum igi gdseqte el modalitateade a se angajain fafa lui Dumnezeu. Eu cred cd cel mai bine este s[ ai increderein Dumnezeu,in bundtatea lui Dumnezeu, iar celelalte vin de la sine, adicd celelalte sunt doar modalitd{i gi sunt, cumva, indirecte. Qiregt este sd gtii de Dumnezeu, sb qtii c6 Dumnezeu e TatSl nostru, sd gtii bd Dumnezeu ne iubegte,s6 gtii cd,,iubirea lui Dumnezeu fald,de cel mai mare pdcdtos e mai mare decdt iubirea celui mai mare sfhnt fafd de Dumnezeu", cum ziceaPdrinteleArsenie Boca. - Cum trebuie si fie flcuti pociiinta, cu tristefe in suflet pentru plcate sau cu liucurie pentru nemirginita mili a lui Dumnezeu? - Eu sunt,pe-nlru pociin!6 cu bucurie, pentru pocdin![ cu n6dejde, pentru pocdinf[ cu fafa spre viitor. Bineinfeles cd dac6-fi vine intristarea, nu trebuie sd alungi intristarea, dar si fie intristare cu nddejde. 133

Arhimandritul Teofi I P drdian

- Sfintele Taine pot si lucreze firi participarea con$tiinfei celui ce le primegte? Existi o acfiune in sine a Tainelor? gtiind cI, dupi afirmafia SfAntului Marcu Ascetul, ,,Hristos.$i;adat viafa pe Cruce pentru s cei care vor crede in El". -Dragd, Sfintele Taine sunt mijloace ale harului divin, iar harul divin trebuie simfit. Dacd nu-l simfi in suflet, nu qtiu ce eficacitate ar putea avea Sfintele Taine. De exemplu, dacd nu simli cd Dumnezeu te-a iertat, inseamndc6, de fapt, incd n-ai siguranlaiertdrlt, chiar dacd s-a spus pentru tine: ,,Te iert gi te dezleg de toate pdcatele tale" (Molitfelnic, Slujba Mdrturisirii). Dacd te impdrtdgqgticu Sfintele Taine, gi nu simli o emofie a prezenlei lui Dumnezeu...Poate cd Sfintele Taine ar putea sd lucreze aga,ca un medicament ale c5rui efecte nu le simli in momentul in care-l iei, dar primegti o energie,primeqti o putere care se manifest5 maitdrziu. - Ati vorbit de Taina Sfintei Cununii. Cum trebuie si se poarte doi tineri creqtini, cununafi legal, pini la Taina Sfintei Cununii? - Sd fie cu o viaf[ care sd-i recomandepentru Dumnezeu, sd ducd o via[d unatd, sd nu-gi anticipeze cSsdtoriadin punct de vedere sexual, sd {ind seamdde Dumnezeu gi de oamenii lui Dumnezeu. - VI ruglm sI aborda{i problema necuri{iei a doi sofi in biserici, dupi impreunarea trupeasci. De ce sunt considera,ti necurafi, cind chiar in slujba Sfintei Taine a Cununiei preotul se roagi lui Dumnezeu si le dea ,,buni infelegere trupeasci qi sufleteasci"? - Dragd, nu se consider[ cd sunt necurafi, insd, in general, asupra duminicii se accentueazi spiritul, nu trupul. $i atunci, e bine sd aibi o disciplinS. insb chestiunea aceasta,a disciplinei, nu se poate realiza irrtre oameni de concepfii diferite gi intre oameni de orientdri diferite; gi, in cazul acesta,nu inseamn[, cum zic unii, cd ,,n-am putut merge la bisericd pentru cd am avut o legdtur6 pe care n-ar fi trebuit s-o am", in familie vorbind. Pentru cd la inceputul cregtinismului, cdnd in familii sofii erau de concepfii diferite, adicd unul era creqtin gi unul era pigdn, sigur cd nu se putea pune o astfel de problemd: suntem abstinenfi pentru ca si te pofi duce tu la bisericd, sd zicem. Nici nu se puneaproblema aceasta. cred cd nici astdzinu trebuie $i sd se pund. Adicd omul sd se ducd gi sd steain fa{a lui Dumnezeu cum e el, sd nu-gi fac[ probleme. De multe ori, poate cd intr-o situalie de felul acesta partea cregtind face o ascezd,mai ales femeia - pentru cd bdrbatul e mai doritor de legdturi de-acestea. Face o ascezd supun6ndu-se un lucru pe care la nu l-ar dori gi pe care nu l-ar face, in condilia cd ea ar hotdri ce trebuie fbcut. $i-atunci, se poate duce liniqtitd la bisericd, frrd sd-gifacd probleme. 134

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- La o emisiune onCredo"afi spus cI niciieri in Sfinta Scripturi nu scrie ci Dumneze\ a ficut iadul; iadul estepentru cei care nu pot sta in rai. Vi rugim si dezvoltafi. -Dragd, sd gtili cd ce-amspus,zic qi-acuma!$i-o si zic, crodeu, pdnd la sfhrgitul vielii gi in vegnicie.Nicdieri in Scripturd nu scrie cd Dumnezeu a creat iadul qi cd Dumnezeu a creat moartea. Exist[ moarte gi iad, dar in Scripturd nu scrie cd Dumnezeu a creat iadul; cdt privegtemoartea,este scris in Scriptur6 ci ,,Dumnezeufi-a creat moartea"r1.Moartea este un fenomen care a venit dupd cddereaomului in p6cat. Iadul este o stare in care ajunge omul de iad, adicd un om zbuciumat. Un om fbrd Dumnezeu este in sfera iadului, adicd fiecare om care merge in iad creeazdiadul prin participarea lui, prin starea lui. Adicd nu existd un iad spafial, undeva, cum existd o inchisoare: ,,il b6g6m acolo qi-apoi vede el!", ci iadul il duci cu tine insufi. E un fel de zbucium sufletesc,un fel de nelinigte pe care o porli de pe urma pdcatelor qi o duci cu tine oriunde eqti. Pofi sd fii pe pdmdnt, qi totuqi sd trdiegti stdri de iad. - Citirea gi pitrunderea ciirfilor de filosofie orientali pot aduce bucurie? Acesteasunt sau nu in concordanfi cu bucuria cregtini ortodoxi? - Drag6, bucurie ili aduc toate lucrurile care te surprind. Adic6 un lucru pe care il citegti gi-Ji place ili aduce o bucurie. $i un roman excitant iJi aduce o bucurie, dac6-i vorba; o bucurie inferioari, dar i{i aduce bucurie. Aga cd nu se poate zice cd faptul cd i{i aduce bucurie o carte de filosofie oriental5 este o garanlie a adevdrului cuprins acolo. Dac[ nu cunogti altqeva gi ajungi intdi la o carte din asta,te surprinde qi ifi place, ifi dd o bucurie; dar o astfel de bucurie ai putea avea din orice altd lectur6. Dar eu cred cd lucrurile acestea dezoienteaz[; n-avem ce-nvdfa de la pdgdni, la drept vorbind. Cineva care il are pe Domnul Hristos nu mai are nevoie de altceva, de la allii. $tifi cum este cu orientdrile acesteaorientale? Cum zicea Sfdntul Apostol Pavel in legdtur6 cu tlierea imprejur: sunt lucruri care nu iqi au rostul in sfera cregtird. DacEegti cregtin,ifi ajunge ceeace fine de cregtinism; dac6 ai concepfie de via[d cregtind, ifi ajunge, nu-!i mai trebuie sd-nvefi de la allii niqte lucruri pe care in cregtinism le ai mai l[murite gi mai limpezi decdt in altd parte. Sfhntul Apostol Pavel spuneclar: ,,In Fkistos Iisus, nici tdierea imprejur nu prefuiegtenimic - vorbim despre cei care aveau deja t6iere imprejur -, nici netdierea imprejur nu foloseqte nimic, ci credin!6-lrtcr6toare in iubire" (Galateni 5, 6) sau ,,fbptura cea noud", viala cea nogS;(Qalateni6, 15). Asta conteazl.
t7inlelepciunea Solomon 13. lui 1,

135

Arhimandritul Teofil P drdian

Celelalte sunt lucruri inferioare fali de ce ai tu 9i n-ai de ce sd le caufi gi sd le folosegti. Pentru cd Dumnezeu nu Se descoperi tehnicit[fii. In general, filosofiile acesteapun in valoare omul,"pgt"in valoare niqte energii pe care le are omul gi care, de fapt, nu trebuie neapfuatpuse in valoare. Dar dacd le pui in valoare, nu line de mdntuire, nu te itpropie de Dumnezeu, unei tehnici. pentru cd Dumnezeu nu Se descoperd Noi, dacd zicem rugdciunea ,,Doamne Iisuse llristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluieqte-mdpe mine, pdcdtosul" lipit5 de respirafie,nu-nseamnd cd-i lipitd de respiralie, qi c6, dacd n-am face cd asta ne avantajeazdpentr:u aga,n-am aveafolosul pe careil averfi din rugaciunein sensulacesta. Adev6rul este cI Dumnezeu Se descoperdinimii curate: ,,Fericifi sunt cei curafi cu inima, cd aceia il vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5, 8). Iar rugdciunea,oricum e frcutd, lipitd sau nelipiti de respirafie, ajutd la curdfia sufletului, iar curdlia inimii il ajutd pe om s[ fie receptiv fa[6 de lucrurile lui Dumnezeu, s5 vadd prezenla lui Dumnezeu in lucrurile pe care le-a frcut Dumnezeu. Cdnd eram eu copil, de pildd, buna mea qi cei din jurul nostru, pdrinlii, cd zicea;r- ,,pe grdu e obrazul lui Dumnezeu"; ziceau sd nu facem firdmituri de pdine, sd nu se risipeascd gi sd nu cllc[m pe fbr6mitui, cd pe grdu e obrazul lui Dumnezeu. $i eu tot m5 gdndeam:Mbi frate, cineva care vede' poate cd vede cum e obrazul lui Dumnezeu,Tate-ag fi vrut eu sd qtiu cum e obrazul lui Dumnezeu! $i am intrebat-o pe buna: mama bund, aratd-mi 9i mie: unde-i pe grdu obrazul lui Dumnezeu? $i mi-a atdtat, pe grdu, locul in unde-i punctul de germinare,unde-i gropila aceea bob. $i a zis: ,,No, uite, Deci ea aveacongtiinla cd acolo este obrazul aici ii obrazul lui Dumnezeu". lui Dumnezeu.Eu, in sfdrgit, am pornit cu g|ndul dsta...M6 gAndeamc5 cineva care se uitl cu microscopul chiar vede acolo chipul lui Dumnezeu. Dup[ aceea,mi-amdat eu seamacd obrazul lui Dumnezeunu-i numai pe gr6u, ci e gi pe floare, e gi pe tot ce-i frumos qi bun in lumea aceasta;dar nu in sensul acesta,c[ aqaeste obrazul lui Dumnezeu, cum e floarea; sau te uifi la un copac qi zici cd aqa e obrazul lui Dumnezeu, cum e copacul. Nu! Ci in sensul cd in lucrurile lui Dumnezeu se vede puterga lui Dumnezeu, in{elepciunea lui Dumnezeu, bundtatea lui Dumnezeu... Il vezi pe Dumnezeu. Cine are inimd curatS,cine are Cine il poate vedeape Duffmezeuin acestea? receptivitatepentru a$aceva. Dar pentru astatrebuie creat[ o atmosferd. Sigur c6, dac6-li cumperi pdinea din prlvdlie, nu mai ai conqtiinla omului carc faceel p6inea, care qtie cd la pdine s-a ajuns dupd ce s-a pregdtit pimdntul, s-a semdnatgr6ul, s-a grdpat, s-a plivit la vreme, dupi aceeas-a secerat, s-a treierat, apoi s-a mdcinat grdul, s-a frdm6ntat pdinea - nu cu malaxorul, ci cu mdinile tale -, dup[ aceeaai pus-o in cuptor... $i toate t36

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

lucrurile acesteate apropie mai mult de Dumnezeu, in con$tiinla participdrii la ceeace s-a realizat, dec6t atunci cdnd dai niqte bani gi iei pdinea gi te duci qi o mdnAncigi nu te mai intereseazd cum s-a ajuns la ea. Aqa cd lucrurile trebuie privite intr-o atmosferi de gAndire, care pe vremea mea exista; pdrinfii mei gi bunicii mei aveau conqtiinfa aceasta,c[ Dumnezeu face sd creascd...Cum zice Sfhntul Apostol Pavel: ,,Eu am sidit, Apollo a udat, dar Dumnezeu face sd creascd" (I Corinteni 3, 6). Deci nici eu, nici Apollo nu suntem ceva, ci Dumnezeu, Care face sd creasc[. Puterea lui Dumnezet ei o simfeau in natur6: gtiau cd ei igi fac partea lor, dar ci Dumnezeu face parteape care n-o poate face omul. Era conqtiinla aceasta, care astdzinu prea mai exist6. - Afi vorbit despre bucurie ca dimensiune teologici a viefii. Demonii pot si se bucure, si sirbitoreasci? - Cred cd nu pot sd se bucure gi nu pot sd sdrbdtoreascS, pentru cd in cartea Proorocului Isaia e scris cd ,,nu este bucurie celor frrd de legeo'lB. Deci demonii, fiind fbr[ de lege, nu pot avea bucurie. Poate cd or avea vreo bucurie cind au o biruinfd, in sensul ci l-au biruit pe un om hot6r6t pentru bine, l-au derutat. Poate aga, sE aibd o bucurie din asta, o bucurie a succesului, o bucurie din rdutate...Dar o bucurie din sdrbltorire nu pot avea. - Sunt unii oameni cirora diavolul le satisfacecererile gi plicerile, dinduJe din acesteao bucurie ci au ajuns la scopul propus. Care este deosebirea dintre aceasti bucurie gi bucuria de a trii creqtineqte,cu Domnul Iisus? - Dragd, bucuria de a trdi cregtinegtee o bucurie permanentd sau o bucurie mereu la indemdni, pe cdnd bucuria dintr-un succesde felul acesta, cd [i-ai realizat o dorinld pdcdtoasd,line cdt fine plEcerea, iar dupd aceea poate veni mustrarea sau poate veni un zbucium, o neliniqte, pentru cd numai Dumnezeu miluiegte cu liniqtirea. Unde nu e Dumnezeu de faf[, nu e nici linigte sufleteascd l - Bucuria sufleteasci poate veni gi din slava deqarti? Daci este aqa qi daci am inclinat de mai multe ori citre slava degarti, ce atitudine trebuie si avem fafi de bucuriile sufletegti?Cum le putem deosebi? - Bucuria cea adevdrat[ este bucuria din smerenie.Bucuria din slava degartl e o bucurie pdtimagl qi o bucurie pdmdnteascd, bucurie care fine o pulin gi care n-arerconsistenfd. o deosebiremare intre o bucurie sfhntd gi o E bucurie pdcdtoasd.
r8Isaia48,22;57,21.

137

Arhiman dritu I Teofi I P dr di an

- Existi o delimitare bine definitl intre bucuria dumnezeiascl qi unele bucurii considerate lumeqti, cum ar fi contemplarea naturii ' . nemodificate de om? - Bucuria pe care o aduce contemplareanaturii este o bucurie pe care o binecuvinteazdDumnezeu, nu trebuie sd ne facern probleme. Sunt atdfia oameni care totuqi se bucurd de o floare, se bucurd de un peisaj, se bucurd de o piatr[ care are o formd deosebitd...Se bucurd de lucrurile din natur6, fbrd sd le pund in leg6tur[ cu Dumnezeu. E totugi o bucurie, dar o bucurie mai gtears[,o bucurie nedeplind. r - DacI tot ceeace fi seintflmpli, aqatrebuie si fi se intimple' oare pofi singur si-fi croiegti viafa? Cum si faci si trlieqti printre oameni gi si lii fericit, daci drumul tiu are alt traseu? - in ceea ce privegte fericirea, ea se realizeazdintr-un cadru, adicd nu a se poate zice cd"pentru fi fericit trebuie sd ai un alt cadru. in cadrul in care ne-a ldsat Dumnezeu, in acela ne cdqtigdm mdntuirea, fiecare in condiliile lui. Important este sd-fi gdsegtilocul. Sunt lucruri pe care le pofi schimba gi sunt lucruri pe care nu le pofi schimba; qi atunci, te raportezi la lucruri a$acum sunt ele. $i, cu ajutorul lui Dumnezeu, dacdai credinld in Dumnezeu,birui o mullime de situalii, pe care alfii le au ca un fel de chin al lor. Te mullumeqti cu ceea ce pofi realiza in condifiile date gi ai nddejdeala Dumnezeu. Mergi inainte cu congtiin(acd toate cdte!i le-a ingdduit Dumnezeu sunt sprebinele tiu. in orice caz, important este,mai presusde toate, sd ai o concepfiecare sd te suslin6.Credinfa in Dumnezeu estetotdeaunasalvatoare,iar necredin{a estetotdeaunao starecare te incurcS,te impiedicd, nu te lasd si te desfbgori; Or totdeaunate socotegtinemulgumit,nedreptE{it... un om care are credin!6in Dumnezeu ii da shva lui Dumnezeu pentru toate cdte sunt qi merge inainte, fbcdndu-gidatoria de a-I sluji lui Dumnezeuqi lindnd seamade Dumnezeu. - Ce trebuie si facem pentru ca qtiinfa despre Dumnezeu, rafiunea, sI nu sufocetriirea gi sim{irea dupi Dumnezeu? - Rafiunea,in general, consundcu simfirea cea bund, numai cd noi nu trdim atdt prin raliune raporturile cu Dumnezeu, ci le trdim prin credinfd. Raportul cu Dumnezeu e de domeniul credinfei, nu e de domeniul rafiunii. Ca s5 ne mdntuim, trebuie sd credem: ,,Cel ce va crede gi se va boteza se va mdntui, iar cel ce nu va crede se va osdndi" (Marcu 16, 16). Nu zice Domnul Hristos cd cel ce ra{ioneazdva infelege nigte lucruri. Pentru cd raiiunea are aceeagicapacitatede a dovedi qi pro, gi contra, acelagilucru. Nu te po{i lua dupd rafiune, rafiunea are qi vicleniile ei. 13 8

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Domnul Hristos i-a spus Sfhnfului Apostol petru: ,,Fericit egti, Simone, fiul lui lona, cd nu trup gi sdnge!i-a descoperit1ie aceasta,ci Tatdl Meu, cel din ceruri" (Matei 16, r7). Descoperirealui Dumnezeu este mai presusde vicleniile rafiunii. - cat de responsabili suntem pentru mintuirea semenilor noqtri? cum putem impica cuvintele Mffntuitorului: ,rNu judeca{i, ca si nu fifi judeca{ioo porunca de a-i indrepta pe semenii nogtri? cu judeca inseamnda condamna, iar a constataeste cu totul altceva. - A ,,Nujudecafi, ca si nu fr{i judeca}i" (Lc. 6, 37) nu inseamnd nu consta[icd sd se intdmpld un lucru sau sd zici cd" toate lucrurile care se intdmpld in jurul t6u sunt bune. Nu! ci ai un discerndmdnt,ifi dai seamaci nu-i frumos... cdnd eram noi copii, ne spuneaupdrinfii, dacd" frceam ceva rdu: ,,M6, nu-i frumos! Md, e rugine! Md, nu mai facefi as-ta!"Nu inseamndc6 p6rinfii ne judecau cand ne spuneaulucrurile acestea.intr-un fel, ne gi judeiau, ca spuneaucd nu-i frumos. Dar tot copiii lor eram, tot ca sd ne ajute ne spuneau lucrul acesta. $i-atunci, qi noi, cdnd constatdmun lucru pe care il putem schimba gi pe care il putem indrepta, e bine s6 intervenim. poate de multe ori nu convine... $i eu, de exemplu, cdnd constatun lucru carezic eu c-ar putea fi fbcut mai bine, il pun in ate$ia persoanei respective. Nu totdeauna e comodd treabaaceasta. Dar de obicei eu le spun: si gtii cd,dacdte doare, numai mdndria te doare, cd smerenianu doare.invafd gi folosegte-te! - Trebuie si avem o anumiti stare de vrednicie pentru a citi din Psaltire? - Nu. cum egti, aqa citegti. Numai cd omul are mai multe agezdri sufleteqti, sunt mai multe stdri, mai multe stadii. C6nd citegti din psaltire cu o a$ezareinferioarS, apoi se rdscolesc ai lucruri inferioare in lecfura ta, ifi vin gdnduri de tot felul. Dac[ duci o via!6 superioard,, gdndurile se ridic[, gi sunt mai inalte, mai frumoase.Rug[giunea este la nivelul omului. in pateric se spunecd rugdciuneaesteoglinda sufletului. Nu e nevoie de o vrednicie anume sau de o invrednicire anumepentru a citi din Psaltire. La Sfdnta Evanghelie se spune: ,,$i pentru ca s6 ne invrednicim noi a asculta din Sfrnta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru s6-L rugdm". Sau in Filocalie e cuvAntul: ,,Bate la porlile Scripturii cu mdinile virtuiii". Desigur, cu oAt.egtimai inaintat intr-o viafd superioari, cu atdt e mai bine, insd lucrurile ie ludm agacum sunt qi participdm fiecare cu capacitatea noastrd,citim din Psaltire cu capacitatea noastrd. t39

ArhimandritulTeofilPdrdian

- O nevizitoare vi roagl sl-i dafi un cuvint de folos, de incurajare. Cum si-gi organizeze viafa qi ce poate si faci pentru mintuire? Este prea in vArsti pentru ca si mai invefe..alf,abetul ,rBraille'', deci se rezuml la rugiciunile pe care le qtie din tinerefe, iar duminicile participi la Sfflnta Liturghie. - E foarte bine! $i, cind poate gi cdt poate, sd inmulfeasc[ ruglciunea de toatd vremea: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, pdcdtosul", rugdciuneacu care se mdntuiesccdlug[rii qi care o ajutd foarte mult pentru limpezirea sufletului gi pentru linigtea sufleteascd.Deci rug6ciunea de toatd vremea se recomandA.$i mie mi-au recomandat-oal,tii, in tinerefe, qi mi-a prins foarte bine. - Iubirea fafi de cei din jur qi bucuria pe care o sim{im allturi de ei este una inferioari? Trebuie si vedem dincolo de relafiile noastre cu oamenii? - Nu se poate zice cd e inferioard. Fiecare lucru e la nivelul la care se gdsegteomul care il realizeazi. Te pofi bucura de oameni gi e bine sd te bucuri, mai ales de oamenii care sunt binevoitori. Acuma, nu trebuie de fiecare datd sd ne facem probleme: ,,Am tugit, am gregit, am strinutat, am fbcut pdcat!" Nu aqa se trdiegte viala cregtind, viala superioard;viata superioardse trdiegtein legdturl cu Dumnezeu, Care e Tatil nostru. Sd ducem o via{d care sI fie conformd cu ceea ce vrea Dumnezeu qi sd trdim in aga fel incdt sd ne gtim sub binecuvdntarealui Dumnezeu, gi asta-i totul! Nu trebuie sE ne facem acum fel de fel de probleme. Sigur cd atunci cdnd facem un lucru pe care gtim cd nu-l vrea Dumnezeu,e greqit, qi in cazul acestatrebuie neapdratsd-l pdrdsim. Eu, de exemplu, sunt foarte impotriva celor care privesc la televizor lucruri necuviincioase gi-gi bagdSunoaie in suflet, qi-apoi se int0lnesc cu gunoaiele cdnd vor sd se roage. In loc sd se intdlneascdcu Dumnezeu, se intdlnesc cu spurcdciunile lor, pe care gi le-au bdgat in suflet. Lucruri de felul acesta trebuie evitate, trebuie inl6turate total gi pentru totdeauna. Cineva care-qi face r[u cu mdna lui, care iqi aduce gdnduri rele in sufletul inaintea lui Dumnezeu gi nu poate sd se desprind[ ugor lui, sigur c[ gregegte de ele. Dar dacl ocoleqtepricinile, n-ajunge la lucruri de felul acesta. - Pot deveni oamenii o piedicl in dragosteanoastri cdtre Dumnezeu? - Cred cd nu, pentru cd qi aga,Dumnezeu Iqi aratd iubirea Lui fa!6 de oameni. Dumnezeu ii iubegte pe oameni: ,,Cd bun gi iubitor de oameni Dumnezeu egti", ,,Cd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu egti" - zicem noi la sfintele slujbe. Numai cd trebuie ocolili acei oameni care te scad,care t40

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

te duc in ispite,care p.T.o:ypirile ifi dausugestii sau carete ll^l-*t:r: depdrteazd Dumnezeu. de ,,pietenri tai;t fi"-;;enii care se tem de Dumnezeu,'zice undeva intrito"atie.
- Ce inseamnii expresia ,rsiirac cu duhulrr? - smerit, adici un om rur. nu are.congtiin [a cd a rearizattoful gi cd nu

un care intr-o ilffiHT;iTtrJr".Te om isiaoi"et.'-.r.i,inui,'tur" via,td"

- Cum trebuie.slimbinim pociinfa cu bucuria? - Pai, foarte simplu, cu bucuria Dumnezeuprimegtepoiainp. pociinfa,"aa"iOii, "ai"a'ra ai incredereci picatului; astaesteesenfial * ?pr, estepdrdsirea i1no9ajn1a. Dacdpirisegti pacatul.eqti carea pe pocdinfei; dacdnu pdrdseqti pdcatul,dacdte pa''""iilil;il;ti intr-un sistemde pdc[tuire, in cazul acestanu iiio" in rosturile pociinfei. prcatul trebuie neapiratsi fie la trec^ut. "gii Dacd.era prezentqi viitor, o'rr faciceva la ''!vr' adicd 's carese continud, egtiin sfera nu poc5inlei. exemplu, minea venit cineva a zis la gi sd-lspovedesc, eu i_am iar -:^ cd' l-agspovedi, zrs -=De nu fiindc' e fumdtortgicilntrorg;;fude figard),9i eu pe fumdtorigi-aga nu-i dezlegae pacate. int6i hebui. ,a ," lasede fumat gi dupdaia stdmde vorb6. z-icei pdrinte,dacanu ma spovedifi, ,,pdi,-bio", nu_i nimic, cd m6 duc eu la altcinevu...iu, mrcar se me tasalisa vr spunnigte necazurl- Pei, te-lassd spui toatenecazurile, dar.arroi" duci la altcineva sdte spovedeqti, spuice s6_i zis 1i_am d.rpr" n *ui,f--Altul' tot asa,cu fumatul.vine mile, il spovedesc zic: nu-Jidau qi-i f dezlegarepdnd te lagiar n nu t" tugide fumatgi dupi aceea se vii. ducela un alt ndrintg-.a9olo,-"t;J"tai pdrintele ta noi, L serafim,un pdrintet6n6r_ gi-i zice: ,,pdrinte, uitafi, parinteleTeom rru impe.tagesc, a cd zis cd daci nu mi ias ae rumat,-n^o -tilt;ma impErtdgegte. ce zice[i, Dar dumneavoastrd puteatot"si ; r"a ra n-afi imprfia$ifi?,,$i pdrintele-izice: cum sd te imp5rtdgesc, dac-azis-pdrjntele-ynu i" i.pertagegti?^!,, ,,pii gi_atunci el, necdjit, zice:,,No., auc lcuJT_sn".aiitt rraa sa;t#;;;;.u!,,In condiliile astea, credcI pofi sd zicj cd sepocEiegte nu omul. - Existii momentecllnd gindur nu sti la rugiciune, iar sufletul e gol gi departede Hristos. Lupta-pert u ..o"oire, di'r firii nicio finalitate, esteriispliititi? - Da' ester6.spl51itd, pentru in rugdciune progresezidaci te rogi. -gE $i-atunci,trebuie"$r!;asegti sd-fi cuprinzi mintea in cuvintele rostite,adicr s6 nu ciiegti doar ca -oauritut"a ir.t*a. A venit la mine cinevagi mi_a zis cd, citegte fiecareii o psattireqi ; o " in citegte patru ceasuri. in I_amzis:
t4l

Arhimandritu I TeofiI P dr di an

sd qtii cd numai exercitii de citire faci cu treaba asta.Adicd asteanu-s niqte lucruri date aga,ca sd le numeri: citeqti o Psaltire pe zi, intr-un an citegti 365 de Psaltiri, gi-apoi te primegte Dumnezeu. Nu,aya.merg lucrurile! Lucrurile trebuie fbcute in agafel inc0t sd rdmdi cu ceva din ele. Sau alfii, cd se roagd searaqi cad cu capul pe carte qi mai zic o datdgi mai nu gtiu ce... Domnule, cdnd ifi vine somnul, culcd-te, gi-apoi, cOndte scoli qi ai spor la rugdciune,e altceva; dar nu aqa,sd te chinui, c5,,aqate miluiegte Dumnezeu". - Este posibili acfiunea farmecelor qi a blestemelor? Daci da, cum se poate scipa de ele? , : - Dragd, Sfhntul Apostol Pavel, in Epistola cdtre Romani, are cuv0ntul: ,,Fi!i infelepli fa[6 de bine gi nevinovaJi fafd de rdu, iar Dumnezeu va zdrobi repedepe Satanasub picioarele voastre" (Romani 16, 19-20). Asta inseamnd cd, dacd duci o viafd corect[, nu exist6 posibilitate de influenfd negativd din partea farmecelor gi a descAntecelor. Astea sunt mai mult lucruri care {in de obsesiaomului. Adic6, dacd tu ai un necaz, apoi gata, zici cdti-a fdcut cineva farmece...Sau te duci la c6te un preot - cd mai sunt qi preofi inconqtienli - gi-!i deschide o carte qi-fi spunecd eqti sub blestem, c[ egti fermecat. Eu cunoscun preot din 6gtia,qi-apoi cdnd vin la mine oameni s6le fac slujb6, le zic ai fost in cutareloc! ,,Pdi,cd sd vedeli, cd nu qtiu ce...- M6, dacd nu spui, nu-!i fac nicio slujb6!" $i-apoi imi spune: ,,Da, pdrinte, am fost, cEuitali, sunt in necaz9i..." Eu cunoscc-a fost pe la aceladupd ceeace ii spune sd facd. $i-i zic: gtii ceva? Eu sunt preot gi qtiu ce am de fbcut, nu trebuie sd-mi dea comandd cutare gi cutare ce slujbe sd fac! Adicd sunt unii care intrefin atmosferdde felul acesta: cd, dacdeqti mai in vdrstd gi nu te-ai cdsdtorit, zice cd !i-s cununiile legate. Pdi sigur cd dacdte duci la doudzeci de ani, n-o sd-!i spundcd-fi sunt cununiile legate, dar dacd te duci latreizeci de ani, zice cd !i-s cununiile legate, dacd tu de la douizeci de ani trebuia sd te cdsdtoregti,gi nu te-ai cdsdtorit. Adicd sunt nigte lucruri aqa,pe care ei le spun instantaneu.$i-i bag[ omului in cap, gi-apoi omul, sdracul,o duce qi pe astacum o duce pe cealaltd.Nu-i corect! Existd rugdciuni de dezlegarede blestem, numai c6... De exemplu, la mine vine cineva, o fatd de noudsprezece ani, gi zice: - Pdrinte, sd-mi facefi o rugbciune de dezlegarede blestem. - Dar tu de unde gtii cd egti blestematS? - Mi-a spuscutare pdrinte cd sunt. - PAi, asta nu-i o chestiunepe care sd !i-o spund un pdrinte, trebuie s-o gtii tu. Simli ceva? C5, s6-i fac rugdciunile de blestem...No, zic,uite, pbrintele51afi-a spus cd eqti blestemat6.Eu zic cd nu egti blestematd.No, acuma careare dreptate? 142

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Pentru a ne ierta Dumnezeu, ne trebuie pociinf d. La spovedanieo preotul ne iarti qi ne dezleagi. Dar de ce Sfin,tilor piirin,ti le trebuiau ani de pociinfi, iar noui, numai pufin timp? - Dragd, chestiunea nu se pune aqa. pocdinfa, dacd este pdr[sirea pdcatului, e o realitate.In Pateric, l-a intrebat cineva pe un pdrinte: ,,Dac6voi gregi qi md pocbiesctrei ani, md iartd Dumnezeu?" $i pdrintele a zis: ,,Mult este!" ,,Dar doi ani?"...,,Darun an?" $i la urmd, zice pdrintele:,,$i trei zile sunt de-ajunsca sd te ierte Dumnezet'. Iar cand ne gdndim la fiul risipitor: cdnd s-a intors acas[, tat6l lui l-a primit, l-a imbrdfigat; nici n-a reuqit sd spund fiul ce-a avut de g6nd sd spun6: ,,Tatd, am greqit la cer qi inaintea ta, primegte-md ca pe unul dintre arga[Ii tai". A inceput sd zicd,,gi tatdl l-a qi imbrdliqat 9i l-a primit. $i nu i-a zis: Spunede vreo doud sute de ori aga,c-apoi te iert. Aqa cd lucrurile asteatrebuie gOnditealtfel decdt c5 au fbcut pirintii... S-au dat nigte canoanede amanarede la Sffinta impdrtdganieca sd se arate gravitatea pdcatului, dar nu inseamn[ cd neapdrat atdta trebuie sd treac[ pentru ca sd te ierte Dumnezeu. Dumnezeu te poate ierta in clipa in care te spovedeqti,dacd, pdrdsit pdcatul. Dar e bine sd fie qi o vreme de verificare. ai Eu cred cd v-am mai spus gi aici, la craiova, urm[toarea intdmplare. La mine a venit odatd un cetlfean gi a zis: - Pdrinte, eu am frcut un pdcat mare, mare de tot. - Dar pofi sd-l spui? - Da, pdi cum sd nu-l pot spune, cd doar il qtie tot satul! Am omorAt un fiu al meu... - in ce imprejurare? - M-am bdtut cu sofia, iar el s-ab6gatintre noi gi l-am lovit gi a murit. $i a frcut omul inchisoare nou6 ani de zile. Eu, de obicei, nu dau mai mult de trei ani de amanarede la Sfhnta impdrtdganie.$i m-am g6ndit: dac6 au trecut noud ani, il las sd se impdrtdgeasc6... nu i-am spus lui nimic. Dar $i apoi am inceput sd-l intreb: - La bisericdmergi? - Nu. - Te rogi dimineafa gi seara? - Nu. - Postegti? - Nu. - Pdi, pdcatpfeasteape care le faci tu acum sunt mai mari dec6t acela pe care l-ai fbcut rierim noui ani. De ce? pentru c[ pe acela l-ai fbcut intr-o clip6, gi n-ai vnrt s6-l faci. Dar cu astea... faci pdcat de c6te ori nu mergi la tu 143

Arhimandritul Teofil Pdrdian

bisericd,atunci cdnd sunt oamenii in bisericd qi ar hebui sd fii gi tu acolo doud ceasuri. Iar tu egti in altd"parte decdt unde ar trebui sd fii. De rugat nu te rogi, de postit nu postegti...toate asteasunt mai nrari dec6t acela,agacd nu te pofi impdrtlqi. Deci nu pentru cd a omordt omul acela nu l-am ldsat sd se impdrtE-geasc[,ci pentru cdt;diaintr-un sistemde pdcbtuire.Aga hebuie privite lucrurile. De-aia zic c6,trebuie qi o vreme de verificare, in sensul cd atunci, in timpul acesta cdt este oprit de la implrtdgire, omul trebuie sd meargd la bisericd,sd se roage, s[ facd lucruri pe care le fac toli credincioqii,deci qi aceia care n-au fbcut pdcatecum a frcut el. Aga cd lucrurile trebuie vdzute gi dintr-o perspectivd canonicd,. Zic gapteani sd nu te impdrtdqegti,pentru anumite pdcate.Eu m-am Pdrinfii cd luat dupd Pdrintele Stdniloae, care, in Dogmaticd, recomandd sd nu dea preofii mai mult de trei ani de oprire de la Sfrnta impdrtdqanie.$i atunci, cdnd vine omul la mine, dacd face pdcate pe care Pdrinfii le canonisesccu cincisprezece ani, ouzictrei ani. in alte cazrri,doi ani, un an... Vdd eu cum... Dar unora le spun: sd gtii c[ dacd tr[ieqti tot aga,nici la moarte nu egti vrednic sd te impdrtdgegti.Sau, dacd are un sistem din acestade pdcdtuire... de exemplu, cu fumatul, sI zicem, cd dsta e frecvent: dacd nu se lasd de fumat, pot sd treacdqi treizeci de ani, c[ tot nu-l las sd se impdrtdqeascd. - Daci un credincios participi doar formal la sfintele slujbe, se poate implrtlqi de bucuria acestora? - PAi, qtiu eu? S[ spunefi voi, dqtia care participafi aga,dacd putefi sau nu putefi. E greu de stabilit o chestiune de felul acesta:c0t se poate, p6nd unde se poate... Oamenii sunt sfbtuifi sd trdiascdintens slujbele...acuma, fiecare om trdiegte cum poate el, la mdsurile lui, nu se poate fixa, cd numai de aici in sus ai bucurie qi pdndaici... Important este nu sd cauli bucuria; eu nu v-am vorbit acum despre ,,Bucurie in Ortodoxie" pentru c[ trebuie cdutatd bucuria. Bucuria vine, adici Biserica organizeazd" Iucrurile in agafel inc6t oamenii sd poatd avea o atmosferd de bucurie. ins[ c6td bucurie poate avea fiecare dintre noi, asta depinde gi de noi, depinde de stareanoastrd sufleteascd,depinde de capacitatea noastrd de participare. Nu-s niqte lucruri care se pot fixa aga: uite, fr aga,c[ afunci o sd ai bucurie. Noi credem cd omul care-gi implinegte datoria ajunge gi la bucurie. insd la cdtl bucurie... Acuma, v-am zis, nu trebuie si umbldm noi dupd bucurie, dar totugi e mai firesc sd ai bucurie dec6t sd nu ai bucurie. 144

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- De ce numai unii oameni suferi in aceasti via{i qi au parte de mai pufine bucurii? Dragd, Dumnezeu gtie... Tainele lui Dumnezeu le gtie Dumnezeu. In Pateric este un caz, cd Sffintul Antonie cel Mare pune o intrebare: ,,Doamne,de ce unii trbiesc mult, iar allii mor de tineri? De ce unii sunt bogafi, iar allli sdraci? De ce unii suferd, iar al[ii trdiesc in odihn6?" $i rdspunsula fost: ,,Antonie, tu ia aminte la tine insufi, iar pe acestea lasdle in seamalui Dumnezeu". N-avem de unde sd qtim tainele lui Dumnezeu qi situafiile ca atare. Fiecare om igi duce via{a cum i-a r6nduit-o Dumnezeu, cum i-au pregdtit-o inaintaqii lui... Iar unii suferd mai mult, alfii mai pufin, gtie Dumnezeu de ce. Important este nu sd suferi mult sau sd suferi pufin sau sd nu suferi deloc, ci important este .ca, dac6" suferi, sd-1i foloseqti suferinfa ca mijloc de imbundtdlire sufleteascd.Sd nu adaugi la suferinla pe care-o ai, incd o suferinld, suferinfa nedreptlfitului. - Ce pirere avefi despre viitorul poporului romfln? Existi $anse ca el sI aibi un puternic caracter ortodox? - Dragd, cAnd eram tdndr, ii auzeampe oamenii bdtrdni spun0nd: ,,C0nd eram noi tineri... erau lucrurile mai nu-gtiu-cum, erau oamenii mai buni". $i eu md gdndeamcd toli b[trdnii zic aSa, cd atunci cdnd oi fi eu dn bdtrAn,n-o sd zic aqa.Ei, acum am ajuns eu bbtr6n gi sd gtifi cd zic mai tare decitdia de-atunci: cdnd eram eu mai tdndr,era mai bine, era altfel. Poporul romAn poate avea un viitor bun gi un viitor ortodox in mdsura in care oamenii care-l formeazd se silesc sd gtie de Dumnezeu, sd gtie de Ortodoxie. Oamenii s-au depdrtat foarte mult de Dumnezeu, nu mai au o Lege. Cdnd eram eu tOndr,dacd-i intrebam pe ai mei de ce postim, ziceav Aqa-i Legea! De ce trebuie sd mergem duminica la bisericd? Fiindcd aqa-i Legea, a$a ne-am pomenit! De ce trebuie sd facem cutare lucru? Aga-i Legea! Adicd oamenii qtiau de d Lege, gtiau de o rOnduial[, gtiau de ceva mai presusde ei, se orientau dupd ceva. Viitorul poporului romdn poate sd fre bun numai in mdsura in care oamenii qtiu de o Lege, gtiu de o rdnduiald, se incadreazdintr-o r6nduiald, au o bun6-cuviin\6, fac nigte lucruri care s6-i apropie de Dumnezeu, care s[-L pund in evidenfd.,pe Dumnezeu. Acolo unde lipsegtecredinla in Dumnezeu, nu poate fi vorba'de Ortodoxie, pentru cd nu existd credinfd. int6i trebuie o credinfd in DunidijzeA; congtiinfa unei Legi, conqtiinfa unei rdnduieli, 9i dupd aceeavine incadrareain Ortodoxie.

r45

Ar himandritu I Teofi I P drd i an

se gtili cd e mult mai u$or sd fii altceva decdtortodox, gi mai ales cum sunt neoprotestanfii,care nu-i cer omului mare lucru, ci doar at0ta: s6 creadI in Dumnezeu gi atunci zic ei cd e mdntuit. or la noi, uite, sunt atdtea r6nduieli precise:miercureagi vinerea e de post, nu mai discutdm!posturile pe care le-a randuit Biserica sunt posturi - dac6 nu postegti, nu egti in rinduiala ortodoxd. Duminica trebuie sd mergi la biseric[ - dac6 nu mergi, nu eqti in rdnduiala ortodoxd. Or lucrurile acesteasunt foarte mult pdrdsite in vremea noastrd, aga cd nu pot sr md gandesc la un viitor ortodox al poporului romdn. - Vi multumim!

r46

. ORTODOXIA CREDINTA NOASTRA

5 martie l99l - Am sesizat ci in ceea ce priveqte legea orinduitl de Biserica noastrio mulfi o respecti. Mi refer la faptul ci omul merge Ia biserici, aprinde lumAniri, di acatiste qi pomelnice. $i oamenii cred cI se mflntuiesc daci fac aceste fapte. Dar in momentul cflnd este vorba de poranci Legea pe care ne-a lflsat-o Dumnezeu (qi mi refer la Cele 7,ece date de Dumnezeu prin Moise in Vechiul Testament qi la invifiturile Domnului nostru Iisus Hristos), marea majoritate suntem deficitari. Or eu cred cii tocmai actisteasunt cele mai importante pentru mintuire. - Legea ne-a dat-o Dumnezeu qi trebuie s-o tr[im in legdturd cu Dumnezeu, pentru a ne apropia de Dumnezeu, pentru a implini ceea ce ne cere Dumnezeu, ceea ce ne-a poruncit Dumnezeu. Deci noi nu trebuie s[ intrdm intr-un sistem: doar atdta,c5 facem anumite lucruri gi niddjduim la lucrurile pe care le facem, ci trebuie sd trdim o viajd a$a cum zicem la slujbele noastre: ,,Toatdviafa noastr6, lui Hristos Dumnezeu sd o ddm". Nu putem s[ niddjduim doar la o anumiti lucrare. Awa Dorotei, de pildd, in Filocalie, zice cd cel care se line numai de o faptd bund este ca omul care zidegteun singur perete; insi cel care wea sd fac[ o casd trebuie sd facd patru perefi, iar cei patru perefi inseamnd ceva careline de tot ceeace se cere. Deci noi nu trebuie sd trdim numai intr-un sistem de gdndire, de trdire religioasd, ci trebuie sd trdim in raport cu Domnul Hristos. Ce inseamnd pentru mine Domnul Hristos, ce inseamndpentru mine DumnezeuTat6l, ce inseamnd pentru mine Dumnezeu Fiul, ce inseamnd pentru mine Maica Domnului, ce inseamnd pentru mine sfinfii lui Dumnezeu? Toate acestea trebuie s[ le avem in vedere gi r[ ne raportdm la ele. $i la mine vin credinciogi care, dac6-i intreb dacd merg la biseric6, zic cd merg qi aprind o lumdnare.$i eu le spun cd ei las[ lum6nareain locul lor, dar ea std in locul ei. Adicd nu stau la biserici, nu stau la slujb6. Aceqtia fac prea pufin, nu pot ndddjdui la mdntuire pentru c-au aprins o lumdnare,chiar in fiecare duminicd de-ar aprinde-o. Ei trebuie sd meargd la bisericd qi sd participe la sflntele slujbe, in special la Sfhnta Liturghie, sd stea acolo, in fafa lui Dumnezeq ca sd se ducd de la bisericd cu Dumnezeu in suflet qi sd-qitrdiascdqi cealaltdvreme a viefii, care nu-i in bisericd, tot ca in bisericd qi tot in legdturd cu Dumnezeu. 147

Arh imandritu I Teofi I P dr di an

- De ce sinuciderea estepicat mai mare decit crima? - Pentru cd de crimd te poii poc6i, dar de sinuciderenu te poli pocdi, e ultimul tdu cuvdnt, ultima ta atitudine in fafa.r4o{ii. Dupd moarte nu mai existd posibilitate de indreptare gi de aceeasinucidereaeste socotitd ca fiind cel mai mare pdcat. Crima e gi ea mare pdcat, dar cineva carea fbcut o crimd poate ajunge s5 primeascdiertare chiar pentru crima frcutd, pocdindu-se. - Daci un cregtin qi-a pierdut credinfao ce poate face ca si gi-o recapete? _ Dacd vrea sd qi-o recapetc,trebuie sd facd faptele credinfei. Sfdntul Apostol Toma n-a crezttt in Invierea Domnului Hristos, dar a rimas impreund cu ceilalli ucenici care L-au vdnfi pe Domnul Hristos inviat qi care credeau in inviere gi il gdsim impreund cu ucenicii c6nd Domnul Hristos l-a incredinlat qi pe el de invierea Lui. inseamn[ cd el nu i-a pdrdsit pe ceilalli ucenici, din grupul credinciogilor, pentru cd nu avea qi el destul6 credin!6. O formulare ar fi in felul acesta:dacd faci faptele credinlei, ajungi sd fi se inmulleascd credinla. $ti!i cum e cu credinla? Cum e qi cu cultura: dacdte lii de ea, o ai, iar dacdnu te lii de ea, o pierzl - Daci cineva se naqte in atti Lege decfft cea ortodoxl, e bine sI rimflni in Legea lui doar pentru ci e Legea lui? - Nu. Dacd cineva se naqteintr-o altd credinfd gi poate deveni ortodox, e bine sd devind ortodox. Numai cd nu se prea int0mpl6 lucrul acesta,din cauzd cI omul ajunge intr-un mediu de credinfd. De exemplu, cei din Germania, cei din America, nu qtiu despre Ortodoxie, qi atunci ei nu pot deveni ortodocgi. Sunt unii care devin ortodocai (qi este o miqcare pentru Ortodoxie), ins[ sunt foarte puJini aceia care devin ortodocqi dintr-un alt mediu de viafd. Deci asta este o chestiune pe care gi-o rezolvd fiecare la posibilitdfile lui; noi am dori ca toli sEfie ortodocgi,pentru cdttdirea noastrd ortodoxd este suficientd pentru noi gi nu ne putem inchipui sd fim altceva decdt ceeace suntem. - Vi ruglm si clarificafi deosebirile dintre Ortodoxie gi Catolicism. - in anul 1054, cdnd s-a despdrlit Biserica qi au ap6rut doud fracfiuni unii altora ceeace nu era conform dintr-un intreg, au ?nceputs[-gi reproqeze cu credinja ps care o aveau. Pdnd la 1054, deosebirile dintre ortodocqi 9i catolici existau, dar fiind ei in aceeagiBisericd, ruptura nu s-a produs. DupS despdrlirea Bisericii, au fost preocupdri de refacere a unitdlii ei, 9i atunci catolicii au pus o problemd: ce anume sd le ceard ortodocqilor care nu mai sunt catolici, ca s[ fie reintegrali in Biserica Catolicd. $i, la un sinod finut la 148

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Ferrara-Florenfa, anii 1437-1439, in s-auformulat celepatrupuncte,,florentine", care de fapt constituie gi diferenlele dintre ortodocqi qi catolici, qi anume: 1. 56-l recunoascd Papadrept cap v6ntt al Bisericii; pe 2. Si mdrturiseascdfaptul cd Duhul Sfhnt purcede gi de la Fiul, fapt desemnatprin termenul teologic ,,Filioque"; 3. Se creadd cd existd un loc intermediar intre rai qi iad,, purgatoriul; 4. Sd facd Sfhnta Euharistie, Sffinta Cuminecdturl, cu p6ine nedospit[, cu azimd,. Acestea sunt cele patru puncte florentine gi ele rcprezintd,diferenjele. insd s[ qtifi cd diferenle sunt in aproapetoate chistiunile. Aproape cd nu existd un adevdr de credin!6 care sd nu prezinte diferenle intre ortodocgi gi catolici. Astfel, sd ludm un lucru foarte practic: cum igi fac semnul crucii. Romano-catolicii fac semnul crucii dinspre stdnga spre dreapta, iar greco-catolicii, care nu-s nici ortodocqi-ortodocqi,nici catolici-catolici, il fac tot ca ortodocaii, de la dreapta spre stdnga. Acuma, care deline adevdrul? Pentru cd sunt, in catolicism, deja doud feluri de a-qi face oamenii semnul crucii: unii de la dreapta la stdnga,ca greco-catolicii sau armeano-catolicii, gi unii care-qifac de la stdngala dreapta- romano-catolicii. Iatd o diferenld. In ceea ce priveqte harul, ortodocaii spun cd harul lui Dumnezeu este energie necreat6, care pornegte din Dumnezeu, emand din Dumnezeu; iar catolicii spun cd este o energie creatS. Energie creatilsau necreatd,adevdrul este cI existi un har, iar harul mdntuiegtegi ajutb. Pirintele Stdniloae zice despre catolici ci nu pot sd aspire la indumnezeire pentru c6 harul, in conceplia lor, estecreat. Acum, orice ai gdndi desprecurentul electric, el tot curent electric este. Tot aqa gi in ceea ce privegte harul: harul este ceea ce este elj noi credem cd esteo energienecreatS, care eman6din Dumnezeu. in ceea ce o privegte pe Maica Domnului, noi considerdm cd Maica Domnului s-a ndscut cum se nasc to{i oamenii, insd catolicii afirm[ ,,imaculata conceplie", infelegdnd-cdMaica Domnului s-a ndscut cum S-a ndscutDomnul Hristos, fdri contribulie bdrbdteasci. Deci orice lucru ai lua din adevdrurile de credinfd, existd diferenfe, care sunt totuqi desful de mari; gi chiar dac6 nu sunt foarte mari, totugi, datoritii faptului ci Biserica este organizatdpe diferenfe, nu se poate aqtepta la o apropiereintre ortodocqi qi catolici. Iati incd o- diferenp, in ceea ce privegte preofia: preofii romanocatolici sunt necffiqgsfi, preofii ortodocqi sunt cdsdtorili, iur preofii grecocatolici sunt unii necdsdtorifi- pulini -, gi cei mai mul1i, cisdtorifi. Iatr deci cE in Biserica Catolicd pot exista gi preofi necdsItorifi, gi preofi cdsdtorifi. 1.49

P Teofil drdian Arhimandritul P0nd la urme, cine are dreptate?Eu cred cd are dreptate Ortodoxia, care la oameni clsdtorili pune preoli cdsdtorifi. .. ; ,i - Catolicii se mflntuiesco{inind cont de'.afirmafia MAntuitorului: nrUnDomnoo Credinfi, un Botez"te? - Bine, asta este o chestiunepe care o pot gdndi toJi...Noi nu gtim cum se mdntuiesc sau dacd se mAntuiesc pe temeiul acesta. Biserica Ortodoxd totdeaunaa fost exclusivistL, n-a spus c[ se mai mdntuiesc qi a{ii in afard de membrii ei. insd putem avea p[rerea ed se pot m6ntui, mai ales cd in Biserica apostolicd, adicdpreolii au succesiune Romano-Catolicdexistb qi succesiune apostolicd in sensul cd, dacdurmdreqti firul de la preotul de astdzi p6nd la Sfinlii Apostoli, poli sd ili dai seama ci nu s-a intrerupt succesiunea apostolicd, firul de legdturd de la Sfinfii Apostoli. $i-apoi, au destui sfinfi, iar sfinJii catolici sunt gi sfinli reali, chiar dac[ noi, ca ortodocqi, nu-i recunoagtemsau dacd Biserica, in mod oficial, nu-i recunoagte.Totugi nu po{i sd zici cd n-au fost sfinfi in fafa lui Dumnezeu, dacdau frcut lucruri pe care le fac sfinfii. De exemplu, Pdrintele Arsenie Boca, la biserica din Dr[gdnescu, unde a pictat, l-a cuprins qi pe Sffintul Francisc de Assisi in pictura din bisericd, or Sffintul Francisc de Assisi a trdit dupd anul 1054. Greco-catolicii au, in Ardeal, qi biserici inchinate Sfintei Paraschiva, degi Bisericii. Sf0nta Paraschivaa fost dupd despdr,tirea - Ortodocqii se pot ruga impreuni cu catolicii? Ce pirere ave{i despre ecumenism? - Eu cred cd lucrul cel mai important pe care ar trebui sd-I realizeze ecumenismul ar fi sdrbdtorireaPagtilor la aceeagidat6 de cdtre toJi creqtinii. Anul acesta, de pildd, catolicii sdrbdtorescPaqtile in 30 martie, iar noi, ortodocqii, sdrbdtorim Pagtile in 27 aprilie. E o diferen!5, gdndili-v5, de o lunb de zile. $i, cdnd oamenii trdiesc impreund, in comunitdfi, in familii, iar unu-i ortodox gi altu-i catolic, e o diferenld prea mare, e o treabd care cd Pe deranjeazd. noi nu ne deranleazd in 30 martie sdrbdtoresccatolicii gi protestanfii Pagtile,peirtru ci nu avem o tangenfd,dar cind eqti in situalia de a avea o tangenfd cu cei care sdrbdtorescin 30 martie, gi tu le sdrbdtoreqti abia in 27 aprilie, e o chestiune care deranjeazL, care stingheregte, Nu nemul,tumeqte... pofi avea aceeaqitrdire intre unii gi al1ii, ci trebuie sd agtepfi Pagtile din.27 aprilie, ca dup[ aceeasd te conectezi, cumva, la cei care au sdrbdtoritPagtilein 30 martie.
re

Afirmalia ii aparfine, de fapt, Sfhntului Apostol Pavel (Efeseni 4,5).

150

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Deci ecumenismul, acestpunct de vedere,n-a rcarizatnimic. din cd i-a ftcut pe oamenisi se intdln.ur"[, sr se apropie,sa se cunoascd, se sd bucure unii de al{ii, toate chestiunileacestea iurrt nigte chestiuni incl exterioare, fin dereligiozitate. nu Era un banc,pe care-lpoatespune un cilugdr gi il gi spune: gi . catolicii gi protestanfii, c0nd se intdlnescla vreo intrunire,"inifu., vorbescdespre fotbal, ca si nu s: certe.cam agastau rucrurile,adici acestea sunt nigte lucruri exterioare, preaexterioare. inc[ $i la noi la-mdndstire_vin preofi catolici, vin romano-catolici, vin cdlugiri catolici.vin, ne infelegem... toamnI au fost nigte in studentide la Teolo-gie_din Elvefia,cu un preoi catolic,gi au fr*t ;i;d, iu;;'h*; paraclisla noi la m6n6stire, intr-un agheasmatar. farticipat gi eu, cu am toatd bucuria...N-am de ce sd exclud-posibilitatea -" o, n in r"jat*a oamenicareseroag[,.cu.oamenicregtini.De ce sdnu fiu'acolo? Am fost"u la toatemisele,pentruc[ ei.le-au aranjat agafel inc6t putem in se participagi noi, cei carevrem s6participim. $i cu astacred ,*- ,a.p""s la intrebarea daci sepot rugaunii cu al1ii.Sepot rugaunii cu alfii, pentru cd seroag6lui Dumnezeu;Dumnezeue acelagi,trraltuitorul e'u;;;;i, Duhul Sfhnt e acelagi, Maica Domnului e aceeagi, numai cd sistemulde rugdciune altul, -nu e felul- de_a te ruga e altul. gi-atunci, rigu. ,a poli pu.ti"ipa total. Bineinfeles, cdndau zis ei: ,,Gratias agere",de pildi, am zis gi noi, caream gtiutsd zicem,,,Iustus dignusest"2l;iuu, .and au et ris, ,,Dominus vobiscum,,, am pufut zice gi noi:-,,Etcum spiritu "". Saugi altelucruri,p..*. t. \r putemziceqi carenu rezeazd,cu nimic situa,tia noastride ortooocai. Noi, dacr suntem ortodocqi, trebuiesdfim.*.turiuigti, ci trebuiesd nu ne finem ortodoxiain toateimprejurdrile viefii. neci eu, oacdm_am la o dus Liturghie catolici, m-am dus ci ortodoxla Liturghi. nu m-am dus ca un catolicla o Liturghiecatolici. el, dac-aienit "utoii.e, la Liturghianoastr6, $i a ye.nitla Liturghiaorrodoxd rimdn0ndel catolic.s" p;; A;; n[t. t.getu i'a. felul acesta intre oameni,ins[ ecumenismul inc[ i-u r.itirut esenfialul. $i eu cred c[ lucrul cel mai de cdpetenie fi acesta: ar slrbdtorireapagtilor la . : aceeagi dat[. ?"_!n am finut posturgi nu am observatnicio schimbare bine, in ce estede ficut? - sd mai lii unul! c6nd mai vine-o datdpostul,il mai fii iarrgi gi aga mai departe... odatr gi-odat5trebuie sd sim{i ceva,'cd,doarIi slujegtilui Dumnezeu, findridpost.
mesd: serviciu liturgiccatolic; Liturghie. ll, Uisa sau ,,:u" mulfumim.Domnului,,-lCu vredni.i"ii dreptate este,, lj -- ,,Domnul voi',-,,$i cuduhul cu "u tdu".

tst

Arhimandritul Teofi Pdrdian I

- ce stadiu de credinfr a avut poporul de pe teritoriul firii noastre, atunci cind SfAntul Apostol Andrei a venit pe acestemeleaguri? - Nu gtim, cd-i demult! Sfhntul Andrei a.vggt sd-i evanghelizeregi i-a evanghelizat. cum a fost, cat a fost, ce s-a reilizat, nu gtim, dar gtim cl Biserica noastrd s-a dezvoltat ca Bisericd Onodoin in Risdritul Europei, chiar dacd noi, romdnii, suntem de origine latin[. uite, am r6mas ortodocai, suntem singura naliune ortodoxi de origine latind. c[ lucrurile s-au dezvoltat aga, noi nu prea qtim cum s-au dezvoltat, pentru c6 gdndifi-vd, argumente sigure gi reale, istorice, avem puline, nu numai din punct de vedere bisericesc,ci gi din punqt dq vedere nafional. E o intrerupere mare in istoria noastrS,degi oamenii au trdit pe meleagurile acestea,indiscutabil, gi au crezut... cdnd eram eu copil, de pild6, ai mei ziceau,cdnd sd ne zicem rugdciunile, sf ne zicem,,ocenaqele".inseamni cd cei mai de demult ziceau in limba slavon[: ,,Otcenag", adic6 ,,Tatdlnostru,'. Nu gtim, nu ne putem da seamafoarte bine cum au stat lucrurile, intr-o vreme care e irecuperabild. N-ai cum si-fi dai seama de manifestdrile de credin{d ale oamenilor care n-au lbsat nimic scris in urma lor. - ce rol are preponderenfa faptelor bune pentru mintuire, la judecata particularr? Ne mintuiesc faptele noastre bune sau numai mila lui Dumnezeu?Mintuirea esterecompensi sau milostivire divini? - $i una, gi alta. Adic[ noi ne ducem in fala lui Dumnezeu cu ceea ce suntem. Sd nu vi inchipuifi c[ faptele bune sunt aga,nigte lucruri cu care te duci inaintea lui Dumnezeu ca qi c6nd ai aveao grdmaddde lucruri realizate. Faptele bune cu care ne ducem noi inaintea lui Dumnezeu gi pe care Dumnezeu le gtie sunt incluse in noi ingine. Carteaviefii noastresuntem noi inqine. Faptele noastre intrd in componenla noastrd: ce faci te gi face. $i atunci, noi ne ducem inaintea lui Dumnezeu cv ceea ce suntem noi in noi ingine, cu ceea ce am devenit prin faptele bune pe care le-am frcut sau prin faptele rele pe care le-am fbcut. Ne ducem cu noi, cum suntem, cum am devenit prin ceeace am fbcut. Mdntuirea nu ni se dd ca o recompensdpentru faptele bune - degi ni se cer qi pentru mdntuire fapte bune -, ci mdntuirea este un har de la Dumnezeu pentru damenii care au trdit cu Dumnezeu in lumea aceasta, care s-au gdndit la Dumnezeu gi au linut seamd de Dumnezeu. Faptele bune ne sunt ajutdtoare pentru inmul{irea credinlei in Dumnet"u, d* dac-ar fi sd ne mantuim numai prin faptele noastre bune, nu ne-am putea mdntui, pentru c[ mdntuirea, in principal, vine de la Mdntuitorul. Nbi ne mdntuim cu ajutorul MAntuitorului, nu ne mdntuim prin ceea ce facem noi gi am devenit a$a ca Dumnezeu sd ne declare m6ntui{i, ci ne ducem cu 152

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

viala noastr6, alcituirea noastr6, cu cum am devenit,in fata Mdntuitorului. qi Mdntuitorulne mdntuieqte Eu cred c-ar fi trebuit sd ne gdndimmai mult gi mai desla un cuvdnt din Sffinta Evanghelie,in legdturdcu tdn[ru] cel bogat. cdnd Domnul Hristos a spus:,,Mai lesneestesi intre cdmila prin urechileacului, dec6t bogatul in impdrd{iacerurilor", afunci ucenicii L-au intrebat pe Domnul Hristos:,,Atuncicinepoatesdsemdnfuiascd?" DomnulHristosa spusun $i cuvdntpe caree bine sd-l avemin vederegi noi: ,,ceeace e cu neputlnfd la oameni, putinf[ estela Dumnezeu', cu (Matei 19,24-26). Deci in principal Dumnezeune ajutd sd ne mdntuim. in principal, mantuirea se dd prin har, iar faptelebune ne fac receptivipentru trarui ni prin careprimim mdntuirea. - Cum seexplicl vorba: ,rBiltaiae rupti din rai?" - c0nd n-o primeqti,atuncipoli s-o zici...Bdtaiae rupt6 din rai in sensulcd e un mijloc de indreptare, mai alespentrucopii, cu carenu te qi pofi infelege:ii bafi ca sdgtiede fric6, dacdnu gtiude bund.gi zici c6 'norba bdtaiae ruptd din rai in infelesulcd-{i pregdteqte raiul, fiindcd te faci mai bun,te indreptezi, fiind indreptat, qi poli ajunge rai. in - Explicafi,vi rog, cuvintele:,ocredegi nu cerceta,,. ce situatii in si le respectim? - In toatesitualiilecareprivescadevdrurile credin{6 de carenu pot fi infelese.oricdt ai wea, de exemplu,s6 inlelegi taina SfrnteiTreimi, e cu neputinli; gi-atunci, n-ai de ce sdcercetezi. Eventual pofi sdcercetezi unde-i scris in Sfrnta Scripturd,ce scriu Sfinfii pnrinfi despreSfrnta Treime,dar altfel n-ai cum sd circetezi,pentru lucrurilemai presus lumenu pot fi cE de ?nfelese puterea prin omului.,,Fericiteqti,Simone, lui Iona,cd nu trup gi fiul sdnge descoperit aceasta, Tat6lMeu, cel din ceruri" (Matei 16,-li) ci fi-a lie - a zis Domnul Hristoscrtre SfbntulApostol petru, careL-a mdrturisitpe DomnulHristosca,,Hristos, Fiul lui Dumnezeu viu". Aga."uu n,^r. cel poate infelege prin puterea omului, din puierea firii, ci numai prin descoperirea Dumnezeu, iar Dumnezeunu dd explicalii. lui $i-atunci, explicaliinu putemcerenici noi. N-avemcum si cercetdm, exemplu, de inviereaMdntuitorului,n-avem cum sr cercet[mindl]areala cer a Mdntuitorului.Cineva- e vorba de un pregl, carea scris o carte despreviafa lui Iisus - fdceanigte -copdcianu, teorii in legdtur[.cu.trupulindl{at al Mdntuitorului,o legdturdintre trupul Maicii Domnului qi trupul MAntuitorului.Sd gtili c[ toate lucrurile acestea nu au rost, pentru cd noi nu putem infelege... putem face teorii, dar n-are
153

Arhimandritu I Teofi I P drai an

niciun rost o teorie intr-o chestiunecare-i mai presus de infelegereanoastr6. Aga incOt n-avem de ce s[ cercetdm. Cum sd cercetdm noi, de exemplu, PogordreaDuhului Sffint? Doar s5 ne lumiriezp,Duhul Sfhnt cI S-a pogordt peste Sfinfii Apostoli, dar n-avem cum sd cercetdm. Putem cerceta unde-i scris in Scriptur6 desprePogordreaDuhului Sfhnt, ce spune Sffintul Apostol Pavel in legiturd cu acfiunea Duhului Sfrnt. In general insd nu avem cum cerceta,agac[ degeabacercetdm. - Expticafi-ne cuvintele Fericitului Augustin: ,rlubegte gi fi ce vrei". - Da, este un cuvdnt al'Fericitului Augustin pe care l-am auzit gi eu, incd din copilirie, in legdturd cu Crdciunul. DacS-L iubeqti pe Dumnezeu, pofi sd faci orice vrei, c6 nu pofi face ce nu trebuie sd faci. in momentul in care egti angajatin leglturi cu Dumnezeu, prin iubire, n-ai cum sd faci un lucru rdu, pentru cd nu tr[iegti in afard de Dumnezeu. Adicd n-o sd faci pdcate,gdndindu-te c6-L iubeqti pe Dumnezeu... ci, pentru cd-L iubegti pe Dumnezeu,nu faci pdcate.$i-atunci, faci ce vrei. $tifi cam cum e treaba asta?Cum zic eu: ci eu fac ce-mi place. Cum adicd ,,fac ce-mi place"? Tot ce fac imi place. imi place sd md duc la bisericd, imi place sd slujesc, imi place sd stau la stranS,imi place sI cdnt, imi place sd predic, imi place sd fin o conferinld, imi place sd md rog, imi deci imi place sd meditez,imi place sd spovedesc, place sd md spovedesc... fac imi place; deci fac ce-mi place. Ar putea zice oamenii: ,,Apdi, dsta tot ce nu-i om cumsecade,dacdface ce-i place!" Dar eu fac ce-mi place pentru cd-mi place numai ce trebuie sd-mi plac6. - Explicafi-ne rostul luminirilor gi simbolistica lor in Bisericl. - Noi aprindem lum6ndri la bisericd mai mult in inleles istoric ai-n inleles moral. AdevSrul estecd in primele veacuri ale cregtinismului qi multl vreme incoace, lumdndrile erau necesarepentru iluminat. Nu putea exista o slujbi in care se citea frrd lumAndri. $i-atunci, exista qi rolul practic al folosirii lumdn6rilor. Or acum, cAnd existd alte mijloace de iluminare, in{elesul practic al lumdn[rilor nu mai existS. insd lumdn5rile lin de rdnduiala Bisericii gi in inleles simbolic. Ne aduc aminte de lumina lui Hristos, care lumineazd tuturor. Preotul, cu o lumdnare in mdnd, spune, la Liturghia Darurilor mai inainte sfinlite: ,,Lumina lui Hristos lumineaz[ tuturor". Sau, la Pagti: ,,Veni1i de luafi lumind!" Acesta este simbolismul luminii ca atare. Iar simbolismul lumdndrilor ca jertfr este in infelesul cd lumAndrile sunt fbcute din ceard de albine. iar albinele sunt socotite simbolul fecioriei, 154

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

pentru cA nu au legdturd intre masculin gi feminin. LumAndrile sunt o jertfb pure, o manifestarede puritate adusdin fala lui Dumnezeu. - Considerafi ci gtiinfa contestl unele mentalitifi bisericeqti? - Drag6, dacd se intdmplS aga ceva, in canil acestaincurcdturile care sunt le face sau omul religios care n-are cunogtinfe qtiin{ifice, sau omul de qtiinld care n-are cunoqtinfe religioase. Credinfa gi qtiin{a sunt doui lucruri care trebuie sd meargd impreund, dar obiectul lor este cu totul diferit. Credinla nu face gtiinJ6,face conqtiin\6, iar gtiinla nu face conqtiin{d,ci face qtiin!5 in legdturd cu legile lui Dumnezeu,in folosul oamenilor. Prin urmare, obiectivul fiind diferit, nu se poate pune problema unei convergenletotale. $i, mai ales fiindcd gtiinfa este la mdsura omului, iar credinla este din darul Domnului, nu poate fi vorba de o comparalie. Acuma, sigur cd unii oameni de qtiinf6, de exemplu, explicd existenfa lumii intr-un fel, excluzdnd, sd zicem,partea lui Dumnezeuin crealia lumii; in cantl acesta,ei contrazic religia. Religia vorbegte despre existenfa lui Dumnezeu gi despre creafia lui Dumnezeu, gi in felul acestacontrazicegtiinla. Noi ne bazdm pe ceea ce ne spune credinfa noastrd qi credem in existenla lumii prin Dumnezeu, gi-atunci n-avem de ce sd cerem sprijinul qtiinfei ca si fim siguri de ceea ce ne spune credinfa. Ne bazdm pe argumentelecredinfei, pe ceeace ne spunecredin{a.Dacd am cluta sprijin in afirma{iile qtiinfei, ar insemnacb punem qtiinfa mai presusde credinfd saupe picior de egalitatecu credinfa.Important esteca fiecare sI gtie ce urmdreqte. Sigur cd un om de gtiinfi poate sd-L descopereqi pe Dumnezeu, din minundliile lui Dumnezeu. De exemplu, psalmistul, care era un om al credinfei, spunea,privind la naturd: ,,Cdt de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu infelepciune le-ai fbcut" (Ps. 103, 25); iar un om de gtiin{E, care gtie mai mult decdt gtia psalmistul sau decAt gtim noi despre naturd - de exemplu structuraunui grdunte de polen) care,degi e atdt de mic inc0t nu se vede cu ochiul liber,^totqgiare o structur6 a lui -, il poate vedea in griuntele de polen pe Dumnezeu(pe Creator) mai bine decdtil vedem noi, care nu gtim structura lui, sd zicem. Sau structura atomului: oamenii de gtiin!6, care gtiu structuraatomului mai mult dec0tnoi, pot vedeaminundfiile lui Dumnezeu in structura atomului mai mult decdt noi. Aga incdt credinfa poate sd-l sprijine pe omul de gtiin!6, iar omul de qtiinfd poate sd se sprijine pe rentltatele gtiinfei in vedereainmulfirii credinlei. Se spunedgspf-e Pasteurcd a fost un om foarte credincios qi cd cineva ar fi zis c5fre el: cum tu, care egti aqainvdJat,egti credincios ca un !5ran breton? (in regiuneaBretaniadin Franla se socoteaucI sunt cei mai buni credincioqi.) 155

Arhimandritul Teofil Pdrdian

$i el a r6spuns: Da, sunt om invSlat gi sunt credincios ca un breton, dar, dac-aq fi mai invSlat, ag fi credincios ca o bretond - gtiindu-se cd femeile participd laviala religioasd mai mult dec6tbifbagii.:' - Care sunt ciiile de desivllrqire in Ortoaoxib? - in Ortodoxie, desdvdrqirea urmdreqtemai ales in doud planuri: in se smereniegi in iubire. Sfhntul Isaac Sirul, intrebat fiind ce este desdvdrgirea, a zis cd desiv6rgirea este ,,un ad6nc de smerenie sau o prdpastie de smerenie". Iar Domnul nostru Iisus Hristos $i-a prefalat afirmafia: ,,Fifi des6vArgili, precum Tatil vostrw Cel din ceruri desdvdrgit este" prin cuvintele: ,,Iubi1i pe vrdjmagii vogtri, facefi bine celor ce vd urdsc, binecuvdnta{i pe cei ce vd blestemdgi rugali-vd pentru cei ce vd prigonesc,ca sd fili fiii Tatdlui vostru Celui din ceruri, Care rdsaresoarelepeste cei buni qi peste cei rdi gi trimite ploaia pestecei drepfi qi pestecei nedrep{i" (Matei 5,44-45). Iar dupi aceea,a spus cuvintele: ,,Fi1i desdvdrgili,precum Tat6l vostru Cel din ceruri estedesdv0rgit"(Matei 5, 48). Iar Sfrntul Apostol Pavel, in Epistola cdtre Coloseni, ardtind calea spre desdvdrqire,igi incheie cuvdntul astfel: ,,Pestetoate imbrdcali-vd cu iubire, care estelegdtura desdv6rgirii" (Coloseni 3, l4). Aqadar,in iubire gi in smereniecaut6 Ortodoxia desdvirgirea. - Punerea pe perefi a pozelor gi reclamelor constituie idolatrie? - Nu constituie idolatrie, dar s-avefi grijd ce puneli pe perefi! Sd nu punefi nuduri gi spurcdciuni gi nu gtiu ce, pentru cI nici nu se potriveqte, intr-o casi de cregtin, sd fie icoanelein legdturd cu lucruri necuviincioase;qi lucrurile necuviincioasenu trebuie puse nicdieri, adicd nu trebuie expuse. imi spunea cineva cd la serviciu, acolo unde lucreazd eL,sunt niqte poze degucheate... Nu e corect! in maqini, unii au lucruri pe care nu se cuvine sd le aib[ nici induntru. nici in afar6. Eu sunt foarte impotriva celor care se uitd la filme necuviincioase,la lucruri pe care nu se cuvine sd le aib6 omul in vedere. Dacd eqti un om religios, trebuie sdili creezi o atmosferd care-li aduce aminte de Dumnezeu. Icoanele din caselecredinciogilor sunt o prelungire a bisericii in casele oamenilor. Or nu poate s5 fie Dumnezeu gi Satanala un loc, Dumnezeu gi lucrurile necuviincioasela un loc. - Existi vreun verset in Sfinta Scripturi, care sii ne intireascl noul credinfa ci dupi moarte ne vom intilni cu sufletele celor pe care i-am iubit in aceasti viafi qi care au murit? 15 6

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Nu qtiu s6 existe, dar e credinfa noastrd. Adici noi, de fapt, nu ne bazdm numai pe Scripturd... sd nu cdutafi argumente numai din Scripturd, pentru cd Scripfura e_numai o parte, tru*ii un izvor al credinlei, nu reprezinti toate izvoarele.Noi avem credinfd gi in traJilia Bisericii, gi-atunci ne bazdm gi pe ceea ce spun Sfinlii parinli,'p. ,."u te invala Biserica in ansamblulei, nu ne oprim numai la ceeace invald Scriptura. - Existii farmece sau vriji? $i, daci daoce se poate face pentru a contracara lucrarea acestora? Au acesteaputere unui om care vine la Bisericii? "*pru - Pei, mai int6i de toate, un om, ca sr nu fie atins de influenfe demonice, de influenfe negative, trebuie sd duci o via!6 corectd. Dacd duce o viat6 corectS,nu e primejdie. sfend Apostol pavel, in Epistola n"-"ri, spunea$a:,,Fifi infelepfi fa!5 de bine gi nevinovafi f4a de rdu, "arr. iar Dumnezeu va zdrobi repedepe.latTa sub picioaiele voastre,, llio_urri l'6, lg_20). gtim din viefile- Sfinfilor despre sfrntul cipian, iur" u fost vrIjitor, cd a l6sattoategi qi-a dat seamaci cregtinismul este,ui..ior. Asta inseamnd c[ w[jile existd ca posibilitate, dar nu existi ca activitale. pot fi oameni care sd nu fie atinqi de'rdji.-Iar dacd totugi existd nigte influente, acesteapot fi prin rugrciunile prin rugrciuni ae aertegare (sunt chiar intlturatg _Bisericii, dezlegdri de farmecein slujbele nourt,";. $i altceva nu uu"- ce face. Nu existd alte posibilitafi decat viala corecta gi stu.luelede dezlegare de farmece. - Este iertati persoana care persevereazi in picate grave gi se pociiiegte de fiecare datil? - In Pateric este o istorie cum unul fbcea pdcate in fiecare zi, gi in fiecare zi se ruga lui Dumnezeu; gi se spune cd Dumnezeu l-a iertat pdni in cele din urmd. Dar asta nu trebuie sd ne dea motiv sd facem p6cate. cine vrea sE lcape de pdcate nu se g0ndegte cum sd facd pdcate, ca s6-i fie iertate. $i-apoi, mai e ceva: iErtarea pdcatelor ,. da prin pdrdsirea pdcatelor. intr-o rugdciune de la Maslu, rugdciunea aJorru, se zice: o,Tu eqti cel ce ai zis: de c0te ori vei cidea, scoald-te gi te vei m6nfui,,. Deci datoria de a te ridica din p6cat e pennanentd,, dar gi datoria de a evita pdcatul trebuie si fie permanentd. Dar oricum, cineva care a cdzut in pdcat trebuie sd se gOndeascd la indreptare,nu la rErndnere pdcat. in - Dupi ce cain r-a ucis pe Abel, a fugit. intrebat de Dumnezeu de ce fuge, rispunde ci il urmiiriqte cineva. cine esteacest,ocinevarr? 157

Arhimandritul Teo/il p drdian

congtiinla! victor Hugo are un poem,La conscience, incare spune despre Caincum nu puteasdscape el insugi. de - Te poatemantui perseverenfa, alesintr-o anumiti virtute? mai Da, pentrucd nu pofi facetoatevirtufild,deodati,qi-atuncie bine sd faci ceva,una dintre virtuli, ceamai la indem0n6, exemplu de angajarea ?n rugdciune. - ce seintflmpri cu aceicopii care mor imediat dupii naqtere gi nu au primit Taina Botezului? - Nu gtim ce se intdmpli. in sinaxaruldin Sdmbata lasatuluisec de carne' deci de sdmbdta. trecut6,se spunedesprecopiii necredinciogilor gi desprecopiii nebotezafi nu uot fi- nici la fine, nici la rdu. cd Deci vor fi intr-o stareintermediari. Altcevanoi nu gtim,n-avemde undesdgtim. ce putefi si ne spunefi desprecisitorie gi rerafiile intime intre - _cei doi sofi? - Nimic. Sdv6 vede{ide treab[ si-i intrebafipe duhovnicii 9i voqtri gi atitatot. -'ce trebuie si infelegem prin numirur numeluifiarei? -Drag6, numdrulnumeluifiarei esteun numereal, careestecifrat cu 666, pentru cd in scriereaevreiascd in scriereagreceasc6 gi numerelese noteazlcu litere gi astfelsepot formulaanumiten r--" pebazaliterelor care reprezintd cifrele. 666 se socotegte a fost numele lui Nero sau numele lui cd ,,Nero redivivus"-- numelelui Domilian; nu pot s6 v6 demonstrez cum anumes_a ajunsla asta, Protestantii, general, socotitcd numirul fiarei estenumelepapei in au de la Roma' carese_intituleazd sine:,,vicarusFigli Dei,'; qi pe fac ei aia, nigte calcule,nigte demonstrafii legbturdcu cifrele romanepi in scot 666. Dar sI gtifi cd nu-i aqa!

158

ce 1NvATAM pATERtc DtN

28 octombrie1997 - in Pateric existi indemnul si te retragi in chilie gi sr te indeletnicegti acolocu lucrul tru. Noi cum trebuie si procedim? - indemnulacesta pentrucei caregi-aualeso via{dde retragere, este in chilii, in mdndstiri. insd nu sepoateaplicapenku cei careau familie,pentru cei care trebuie sd se ducd dupd cumpdrdturi,pentru cei care trebuie s6 se ducdsdlucreze sdc0gtige ca pentruviala lor gi pentruviafafamiliei.Aceiase mdnfuiesc acelecondilii, nu le e periclitatd nimic mdntuirea, nu pot in cu dar sdseretragdgi sdfacdlucrul pe careil facecinevacaren-are altcevade ficut. - Am o fetifi de opt ani; pani la gase-gapte stitea la toati ani, slujba Sfintei Liturghii, insi acum nu mai are rrbdare. s-o mai iau la biserici, chiar dacii mai iesedin cind in cind din bisericii,sau s-o las acasi?Cum si procedez? - - $i intr-un fel, qi intr-altul: o mai aducipe ra bisericd, nu-giuite de s6 biseric[, o lagi sd mai iasd pe-afard,pentru c6 nu are rdbdare...Slujbele noastresunt fbcutepentru oamenimari, pentru oamenipricepitori, pentru oamenicaregtiude ce stauacolo,pentruoamenicareparticiptrlaslujb6.Nu suntfrcute pentrucopii, care,lamdsura nu ?n{eleg. lor, Eu m-am trezit, cumva,in biserici. cdnd aveam54 de ani, am r6mas ?ntren...Eram cu un pdrintede la noi gi am rdmasin tren: s-ablocatugaqi, panr sd cobor eu, a pomit trenul. $i zic eu: de 54 de ani n-am rdmas niciodatdin tren! $i qrrintele acelaa zis s[ nu numdrto{i anii, cd doar nu m-amndscutin tren! insd in cazulacesta, num[r toli anii gi zic cr m-am eu trezitinbisericd.M-au aduspirinlii rheiin bisericdde cdnderamfoartemic, gi mi-a pldcut.Dar sd $tili ca nu inlelegeam nimic. Gdndindu-md acum,in urm6,imi dau seama nu inlelegeam cE nimic. Credeam in bisericd cr nici nu se spunecevacu sens, se spunaga, ci nigtec6nt[ri ftr6 text...nu inlelegeam nimic. c6nd m-amdusla gcoal6, cluj, m-auintrebatcolegii dacd,lanoi la ,. cditd ,,Ca pe irnprratul"; 9i eu am spuscd nu se cdnti. c6nd m-am dus aca_sd, ei mi:qu atrasatenfia,am auzit gi eu: ,,ca pe impdratultuturor dacd s6-L primim...". Canc m-am dus la gcoald?n clasau do.ru,le-am spus colegilor:,,M5,s[ gtifi cd gi la noi sec0ntd<Cape impdratul>".
159

Arhiman dr i tu I Teofi I p dr di an

Deci copiii nu au cum s6 stea,nu au r6bdare; nu au ribdare nu numai pentru bisericd, nu au ribdare pentru nimic. la gcoald li se face un $i program scurt, li se schimbd activitatea,li se.,.diposibilitatea sd se joace... sunt nigte lucruri pe care le qtiu pedagogii gtiud!"ce le fac. 9i Aga cd cei care aveli copii trebuie sd vd ldsali voi dupd copii, nu copiii dupd voi, la m6sura voastrd. Se zice cd niciodata nu pofi sd_i ceri unui copil sd meargd la acelagi pas cu un om mare. Un copil are pas de copil, iar dacd, vrei s6 mergi cu el, te lagi tu dup[ el; trebuie sa-i inlelegi neputinla lui, nu-i ceri niqte lucruri pe care nici tu nu le-ai fbcut cAnd erii copil gi nu le-ai fi putut face. j " - in ce mod ne putem apropia de Dumnezeu gi prin c0ntarea psaltici? Despre acest lucru se vorbeqte mai pufin in paterico consider0ndu-seci aceastii cintare nu implici o concentrare asupra textelor liturgice. - in invepturil; pirinfilor duhovnicegti, de exemplu in scrierile sfhntului Petru Damaschin, avem afirmafiace rujaciunea gdnditd (rugdciunea liuntrici) este,,desdvargirea minfii", iar cilntareaeste neputinl-ei',. ,,lea;al Biserica a primit cdntareaca pe un fel de divertisment, ca s6 zicem aga. oamenii se simt mai bine cdnd c6ntd sau c6nd aud c0ntdndu-sedecdt atunci cand ar citi ceva sau c6nd s-ar rosti ceva. Se simt mai bine conduqi crtre Dumnezeu pe aripile c6nt6rii. Noi zicem cd qi ingerii din ceruri c6ntd. $tim cd la NagtereaDomnului au cAntat?ngerii: ,,M[riie intru cei de sus lui Dumnezeu,$i pe p6m6ntpace,intre ou-"rrib*i_voire!,, (Luca 2,l4). Insd penku o anumitd categorie de oameni, care sunt mai obignuili cu slujba rostit6, cu slujba cititi, cu rugiciunea lduntricd, se potrivegte gi rug6ciunea aceasta,gi ei ocolesc cdntarea, zicdnd cd,aceia care c6nt6 se gi imprdgtie mai mult. In realitate, fiecare trebuie sd se foloseasci de mijlocul care i se potrivegte lui. Noi la mandstiregi c6ntdm,gi citim, gi rostim... md rog, facem cum e rdnduiala... qi nu zicem cd atunci c6nd cAntdmne impriqtie-m, qi cd atunci cdnd nu cantdm, ne concentrim. in realitate,po{i sd te concentrezi gi cdnd cdnfi, dacd[Ii seamade text gi de c6ntare,qi poji sa te impregtii gi c6nd citeqti, dacdnu Jii seamade texte. In Pateric intr-adevdr este c6te un loc in care se spunechiar la Awa Pamvo - cum s-a dus un frate din pustie in Egipt gi a auzit a. psalmi qi slujbe frumoase; gi s-a intors qi a ris: "."r" ne pierdem noi "a"i"* ,,p6riot., sufletul aici, in Pustie! Nici nu qtii ce frumos c6ntd cei din lume,,. $li-atunci pdrintele l-a apostrofat gi i-a spus: ,,Lasd, c6-i mai bine ce facem noi, cd aceia se impr6qtie". sunt nigte lucruri exagerate... in pateric gi pofi sd gdseqti 16 0

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

exagerari'Sunt lucruri exagerate, care trebuie pe sd le gandim in perspectiva ,niqte noastr6. Dacd nou[ ne place c'ntarea gi dacd ne plac slujbelecu c6ntare, nu pierdemnimic. Dacdwem s5avem ruglciuneara*t i.i qi necdntati, putem s-o folosim gi pe aceasta, ?nsd ruslcryn"u r**a-plrti".rtara. in Important estesdfolosimceea ne stdla indem6n6. ce DacdBisericaa r'nduit sd fie slujbe cu c6ntare, inv[fim s[ cAntdm s6 gi noi. Muzicapsalticd frumoasd... e e campretenfioas darefrumoasd. d, Noi in Ardeal avemqi muzicdbisericeasc[ ardeleneasca, pufin pretenfioasr, mai carepoatefr cdntatd, ugor;fiecare mai reiuneoin p* rroastrd melodiile are ei bisericeqti... Importantestesdne incadrdm condifiile in pe carele avem. - Ce este mai pustiu:oragulsaupustiul? - Pdi' depinde,fiindcd pustiul lo"ut" sd nu fie pustiu, gi poate sd fie oragul pustiu; depindecum aci. in ;il.trrr'f,ustiu fiJ in sensul cd oameniisecunosc pufin, cd seintere mai seazdmai pufin unii de alfii, cd nu_i cunoqtinici pe cei dintr-unbloc cu tine, cd egtimai izoratpoate dec6tintr_o Pustie;spredeosebire, exemplu, de d" un ,ut, .rna, oumeniise cunosc, se intrebdunii pe al1ii,comunica unii cu al1ii,sesaluti c6ndseintdlnesc. - Cind segtergpicatele omului? - Dragd,pdcatele qterge le Dumnezeu c6ndgtieEl gi cum qtieEl. De obiceicdndnu ne mai gdndimliele, n, n" mai preocup cdndnu mai ne urmdresc "ano considerdm suntgi iertate,durrrup.n-rri-"lr"r" d, c6 noastre, pentru faptelenoastre bune,ci pentruaarutiui'ournnezeu, pentrumila lui Dumnezeu. Noi facembineregi avemdatoriasdcuprindem in pocdinldgi faptacea bund,in infelesulcd nu-i numaicevanegativ(aga, ne gdndim cd -pocdinfa la un rdu pe carel-am fbcut),ci estegi ceva pozitiv,pentrucd facembinelenu in locul rdului pe.care l-am frcui, ci facem binele potrivnic rrului ca sd avemcevapozitiv in viaJanoastri,ca sdne statornicim bine,ca s5nu mai in putemfacerdul. Am pomenit adineaori.de pdrintecare, un ,,dinmurtabundtate, mai nu gtia ce-i rdutatea". a ajunsla'aceasta? ajun, p.in apr,rr A lum cE"asimlit datoria de a se imbundtili gi s-a imbunetalit pdnd la aga masurdinc6t riutatea nu mai avea nicio putere ?n el. La asta trebuie sd ajungem in leg5turd gtergerEa-picateloi nu cu s6 ne mai preocupdm p6catele de fbcute. Pocdin{aeste geya privirea spre * lucru cu ?ncremenire trecul,''a<iica -cu in totiimpui s6_md"iit*,;;-1r,. g6ndesc: ,,Ce_am ficut, vai de mine!", ci md gdndesc timpul cum tot si-I slujesclui Dumnezeumaibinein r61

Arhimandritul TeofiI P drdian

cealaltr vreme a vielii mele. Acestea sunt roadele de pocdinfd pe care le pomenegte Scriptura, le pomenegte Sfrntul Ioan Botezdtorul, cind zice: ,,Facefiroadewednice de poc6infd" (Matei 3, 8; Luca 3, 8). Prin urmare, concluzia este aceasta: pdcatelele gtergeDumnezeu,iar noi ne angajdm spre bine nu ca s6 ni se gteargd pdcatele (pe care ni le qterge Dumnezeu), ci ca sd nu mai ajungem sd mai facem, s6 nu mai addugdmalte picate. - ce inseamni si ai un program ordonat ar viefii spirituale? inseamni fixarea lui in angmile obiceiuri? - Da, e bine sE ai nigte deprinderi: s[ gtii de rugdciuneade dimineaf[, de rugdciunea de sear6, si gtii de rugdciunea de la masd, sd-fi gdsegticeva timp ca si citegti din Scripturi, sd ai nigte momente in viafd care sd fie marcate de gdndul la Dumnezeu. Adicd si nu fie ceva int6mpl6tor: asta o fac, asta n-o fac... cand te scoli dimineala, s6 gtii sd stai in faJa lui Dumnezeu; seara,cdnd te culci, sd gtii c6 e vremea hotdratd s6 te g0ndegtila Dumnezeu; cdnd stai la masd,si te gandegtila Dumnezeu.Asta inseamnds6 ai gi un program de viaJdreligioasd. Duminica mergi la bisericd, in zilele de post postegti... sunt nigteprograme. - Ce ne pute,ti spune referitor la pedeapsa pe care Dumnezeu o aplici, in unele cazuri, urmaqilor celor ce au sivArgit ptrcate,pedeapsi care uneori poate merge pani la al qapteleaneam, panr la a qapteagenerafie? - Dragd",in ceea ce privegte pedeapsa,noi nu gtim prea multe. $tim doar atdt,cd Dumnezeu i-a promis omului cd,,dac6,vaimplini poruncile Lui, il va binecuvdntapAndla al miilea neam, iar daclnu va implini poruncile lui Dumnezeu, va fr pedepsit pand la al treilea sau al patrulea neam. Asta inseamnr cd noi avem o responsabilitatenu numai pentru noi, ci avem o responsabilitategi pentru urmagii nogtri, c[ pdcatele se pl[tesc nu numai in cei care le fac, ci gi in urmagii lor. Asta e ceeace gtim din Scripturi. Pirintele Arsenie Bocaziceacl de aceease spunecd picatele se pedepsesc p6n5la al treilea sau al patrulea neam, pentru c6 dupd al treilea gi al patrulea neam se stinge neamul. Dacd implineqti poruncile lui Dumnezeu, neamul ili rdmdnepdni la al miilea neam saupoate gi mai mult (o mie de ani nuinseamni totdeaunao mie, ci inseamndde multe ori qi altceva, adicd, mutyi). ani Cum se explicd, de ce-i aqa,cd-i drept sau nu-i drept s6 fie aga,asta e altceva. Ceea ce gtim noi este cd suntem datori cu ceea ce putem face, nu numai pentru noi, ci gi pentru binele altora.

162

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- ce o sfituifi pe o tinrri care a avut o bunici vrijitoare, doi frafi care s-au sinucis gi ea insigi a avut o tentativii de sinucidere? - Dngd, eu nu gtiu ce sd faci, dec6t sr te lii de Dumnezeu, pentru c6 de la Dumnezeuvine ,,toatd, dareacea bund gi tot darul desdvdrqit,'. cum putem preveni imprrgtierea gffndurilor in timpul rugiciunii, cflnd aceastaa devenit obiqnuin{I? - Imprdgtiereala wemea rugdciunii se poate preveni-numaiprin silinfa de a fi neimpr6qtiat gi atunci cdnd nu eqti la rugdciune. in pateric se zice: ,,cdlugdrul care se roagd numai cdnd se rcagd, acela nicidecum nu se roag6". Deci omul care agteaptd rugdciuneaca si nu se imprdqtie ar trebui sd nu se impr[qtie nici inainte de rugdciune. prin concentrareape care o are la rugdciune scapd qi de imprdgtiere, dar imprdqtierea este o chestiune care !ine, in general, de viafa omului. Mintea omului este in aga fel fbcutd incat sd nu stea la un singur lucru, statornic[ numai la un singur lucru, ci in acelagitimp pofi sd te gdndeqti9i la altceva,s[ ai gi o altd impresie dec6t cea principald. rn canil acesta,important este sE te concentrezi'pe cuvintele pe care le spui gi sd nu te sperii cand se intdmpld gi altceva. De exemplu, faptul cd-!i vin gdnduri care te imprdqtie nu trebuie s[ te preocupe dec6i in sensul de a fi mai silitor pentru a se impulina gAndurile. In Pateric se spune cd la Awa pimen s-a dus un frate gi l-a intrebat: ,,ce s[ fac, pdrinte? cd-mi vin tot felul de gdnduri rele in minte,,. Awa i-a zis: ,,opreqte vdntul! intinde bralelJ qi pieptul gi opregtevdntul!" fimel Dar fratele a zis cd nu poate sd opreascdvdntul, gi-atunci pdrintele pimen i-a spus: ,,Aga cum nu pofi opri vantul, tot aqanu pofi opri gdndurile cele rele sd vind! Dar altcevapoli sd faci, gi anume,cu un gdnd bun ia ittutol gOndulcel rdu'. Deci statomicireain gAnduribune duce la inldturareagdndurilor ielor rele. - Dupi eliberarea prin spovedanie de picatele ce apasi asupra sufletului, amintirea patimilor revine mereu in minte. pentru a ne elibera de amintirea lor, ce ne recomandafif - Recomandstatomicireain'gOnduri bune. Adicd de c6te ori simjim cd este un asalt in sufletul nostru pentru un gdnd negativ, s6-l inldturdm cu un g6nd pozitiv. Lucrul acesta se realizeazdin timp, niciodat[ nu ai putea rezolva o astfel de chestiuneintr-un anumit moment. Iertarea o primim de la Dumnezeu, iar liniqtirea sufletului tot de la Dumnezeu, dar statornicirea in gdnduri bune esteo chestiunecare se cdqtigr in timp gi metodic. - Se spune in Pateric ci la o adunareounul dintre frafi a zis: ,rEu nu mininc aceasti mincare, cici eu postesc!" prrintele il cearti.

r63

Arhimandritul Teofil P drdian

zicAndu-i: ,,Mai bine nu posteai, decit si te lauzi pentru fapta aceasta!', Noi, cind suntem in vreme de post qi mergem la rudeo dacii ne pun pe masi bucate care nu sunt de post, ce sI facem? - Sd spuneficd postifi qi sd posteascd ei! Dragd, astadin Pateric,cd gi a ,,eupostesc", erao pravild a lui personald,nu era o r6nduiald, Bisericii. Eu, de exemplu, dacd md duc undeva unde nu se postegte gi mi se puno o mdncarede dulce in post, refuz mdncareade dulce! De ce? Pentru cd gi omul care imi oferd trebuie sd posteascE. Acum exist[ o rdnduialSprecisd; pe-atunci nu existau r6nduieli precise, ci existau niqte deprinderi ale unora gi altora... Dacd tu te duci intr.o adunare unde nu se postegte, gi tu vrei sd posteqtiintr-o chestiune ataparticulard,,e una, iar dacdposteqtipentru cd e o rdnduialaa Bisericii sd posteqti,e alta. De exemplu,c6nd mergemla pomeni de inmormdntare sau de parastas,dacd e zi de miercuri, de vineri sau zi de post, eu nu mdndnc de dulce, cd oamenii bagd de seamd ce mdn6nci. De altfel, eu nici acasdnu mdn0nc de dulce in zi de post. $i-atunci, de ce sd-mi stric r6nduiala c6nd md duc la o pomand?Le spun oamenilor: ,,Nu mdndnc, fiindcd astdzi se mdndncd de post". $i-atunci, oamenii se orienteazl, eventual ifi dau ceva qi mindnci, iar dacdnu-fi dau, trece, te duci acas[ gi mdndnci ce poli mAnca.Asta ester6nduiala noastrdde acum. Eu, de exemplu, dacdmd duc la fratele meu sau la cineva cu care sunt apropiat, ii spun de la inceput: ,,LJite,vin la voi, insd la mdndstirenoi postim lunea" (dacd-i luni gi vreau sd postesc,deqi la postul de luni sunt pufin mai elastic, in sensul cd",dacd,sunt in afard de mAndstire, nu lin neapdrat sd postesc lunea, pentru cd postul de luni este totugi facultativ; la m6ndstire, totdeaunapostesclunea). Dacd pot s[ postesc gi rdnduiala se poate implini, le spun: uite, astdzie luni... deseardvin la voi; pregltili mdncarede post, ca sd pot sd postescAi luni. Dac[ nu-i anunf, pot sd mdndnc qi de dulce, nu-i o problem6. Deci sunt chestiuni care sunt precise qi sunt chestiuni cu elasticitate,qi nu-i nicio gregeald le spun oamenilor cd azi e post gi trebuie sd postim, c[ fiindcd nu md laud cu postul, ci vreau sE implinesc o rAnduiala pe care trebuie s-o implineascdgi ei. - De cine depinde sporirea noastri duhovniceasci, de noi sau de duhovnic? In ce misuri? - $i de noi, gi de duhovnic! Dar si gti{i cd de multe ori depinde mai mult de noi decdt de duhovnic, pentru cd pe duhovnic il int6lnim mai rar, dar cu noi ne-ntdlnim in toatd,ziua, in toatd clipa. Depinde de noi, de rdvna noastr6, de dorinfa noastrd de imbunbt6[ire, de hotlrdrea noastrl pentru a fi 164

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

in leg[turb cu Dumnezoq de repro$urile pe care ni le facem pentru intreldsdri, pentru del6sdri,pentru neimpliniri. .. - Vn ruglm si ne explicati urmitoarea povestire din Patericul egiptean: A venit un frate Ia Awa Zinon gi l-a intrebat ce si faci, pentru cI nu-l pirisesc patimile. Iar Awa Zinon i-a zis: ,,Vasele lor sunt inci la tine gi de aceeanu te pirisesc. Di-le lor arvuna lor gi te vor lisa". Care sunt vaseleqi care estearvuna? - Drag[, vasele sunt pricinile patimilor, iar aryuna probabil este nddejdeade a scdpade patimi. Nu le mai bdga in seamdgi-ai scdpatde ele! - Cum credefi ci ar trebui si-gi petreaci timpul liber un student? Prin timpul liber nu seinfelege gi timpul afectat rugiciunii. - Un student s5-gi foloseascdtimpul liber tot ca student. Mai int6i de toate, sd se odihneascS, pentru a fi disponibil pentru o munc[ de student. Sd gtifi cd gcoalanu se face numai cu munca, ci se face gi cu odihna. Dac[ nu eqti odihnit, n-ai randament, nu infelegi, nu asimilezi; e foarte important, cdnd pornegti la o muncd intelectuald,sd f,ritotdeaunaodihnit. Timpul liber se poate folosi qi pentru studiu, eventual pentru alt fel de studiu decdt cel de la qcoald sau care !i se cere pentru gcoal6.Pofi s[ te qi plimbi, pofi sd faci gi sport dacd vrei, dacd simli nevoia de sport, de a-!i folosi energiile; mb rog, la tinerele existd energie, omul e pornit aga,sd facd ceva, iar la oraq n-ai ce face, nu e ca la !ard, unde-i pui coasa-nmdnd gi-i zici: ,,Eqti student? No, ia sd vedem, gtii cosi?" $i-i trage-o coasd... oraq La nu se pot realiza nigte lucruri care se realizeazd, sat. La sat ii pui sapa in la m6na copilului de cdnd o poate {ine-n mdnd. La oraq trebuie sd faci ceva... qi-atunci, mai faci un sport, mai iegi la o plimbare... in orice caz, sd nu-!i pierzi timpul in priviri frr[ rost la televizor (eu nu zic sd,nu v[ uitafi la televizor, ci gi eu am, intr-un fel, televizor - am sonorul de la televizor -, numai cd n-am vreme de el). Important este sd-!i gdsegti'totdeaunaceva de fbcut, totdeauna ceva frumos, ceva care te imbogifegte sufletegte,qi-atunci e foarte bine. Iar daci nu-!i gdsegti ceva de fbcut, atunci te stdpdneqte vrljmaqul qi-apoi ili dd el de lucru! - Daci sivirgim picate fafi de pirinfii trupeqti gi ne ciim, dobflndim iertarenpr de o parte, iar pe de alti parte, pedeapsi? -Dragd, Dumnezeu zice aga:,,Cinstegte tat6l tdu gi pe mama ta!" pe (Iegirea 20, l2). E o poruncd! $i lineli seamade faptul cd cele zece porunci

r65

Arhimandritu I Te I Pdrdian ofi

ale lui Dumnezeu, dupd cum remarcr Sffinful chiril al Alexandriei, sunt impdr,tite aqa: primele patru privesc raportul dintre om gi Dumnezeu, a cincea priveqte raportul dintre pdrinfi gi copii, iar celelalte privesc raportul intre oameni gi oameni. Sfhntul chiril al Alexandriei observdun lucru care mie mi-a pldcut foarte mult, de cdnd l-am aflat (imi pare r6u cd nu l-am gdndit gi eu inainte de a-l afla), gi anume: intdi e Dumnezeu, apoi plrinfii qi dupd aceea sunt ceilalli oameni. Pirinfii au un loc special, prin p[rin{i ne-a adus Dumnezeu in lumea aceasta.Deci faf[ de pdrin]i avem datorii speciale, trebuie si-i odihnim pe pdrin{i prin viafa'noastrd,prin felul nostru de a fi, sd nu le facem supdrdri, s[ nu le facem ruqine; iar dacd totuqi gregim fali de ei (sigur cd gregealanu-i numai faJdde ei, ci e gi fafd de noi gi fal5 de Dumnezeu), de la Dumnezeuprimim iertarea. Iar pentru cd pdcatele, in majoritatea cazarilor, se pl6tesc, putem sd primim qi necazuri de pe urma necinstirii pdrinfilor qi s-ar putea intdmpla ca, la r6ndul nostru, ca pdrinji, sd avem necanxi prin copiii nogtri. Se zice: ,,ce faci,li se va face". Noi nu dorim lucrul acesta... Pe cdt se poate, sd fim corecfi, cd atunci ne vine dar de la Dumnezeu, nu ne vine pedeapsdde la Dumnezeu. Pedeapsa, altfel, e consideratdca de un mijloc de imbundtdfire, nu ca un mijloc de isp6qire. - in Pateric Ai in viafa cilugireasci mai ales, ascultarea este un element de bazil. Totuqioii auzim pe unii cilugrri ci ei nu mai vor si-i ascultepe ierarhii de care apar{in (pentru motive ca acestea:ci ierarhul locului sau stareful ii nedreptiifeqte, neprefuindu-le efortul depus in mf,nistireo ci ierarhul sau stare(ul sunt materialigti sau au alte picate) qi ci ei asculti de superior numai cind consideri. PAnr unde merge ascultarea necondifionatr gi cind pofi pune, eventual, anumite condi{ii? - Ascultarea este necondi{ionatd in sensul acesta, cd afunci cdnd te faci cilugdr spui cd vei fi ascultdtor, intru toate, de indrumdtor qi de frafii dimprejur, care-fi dau niqte lucruri de ftcut. Dar cand ai fi indemnat prin porunc[ sE faci un pdcat, atunci po{i sd nu asculli. De exemplu, dac6 fi s-ar porunci s[ dai foc unei case, din ascultare,nu se poate... N-ai voie s6 faci! Pentru cd ascultareao faci ca sd te apropie de Dumnezeu gi ca s6 te apropii de Dumnezeu,nu o faci doar ca sd fii in ascultareacuiva. Ifi alegi omul de care pofi sd asculfi, omul care nu te poate indruma la nimic rdu pentru cd el implinegte voia lui Dumnezeu, reflect[ voia lui Dumnezeu; nu-i pus in locul lui Dumnezeu: ,,Eu sunt dumnezeul t6u qi trebuie sd m-ascul!i!" Nu-i aga! Ci: ,,Eu sunt slujitorul lui Dumnezeu gi

r66

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

trebuiesEmd asculfipe mine cum il asculteu pe Dumnezeu". Cum ar zice Sfrntul ApostolPavel:,,Fifi urmdtoriimei, precumeu lui Hristos!" (I Corinteni 4, 16). Asta-i condilia ascultlrii. in rest, chestiunilecelelalte: te cI nedreptdlegte, cerenigte lucruri careimpun mai mult efort...dacdegti c6-fi smerit,nici nu simfi. Sd gtifi cd totugi cdlugdrianu-i o chestiune particulard(aga,cd ,,md imbracin hainecdlugdregti sunt cdlug5r"),ci esteo chestiune depenqi de denldpentruc-ai vrut tu. Cdndte faci c6lugir !i se spune:,,Iatd,fiule, Mdntuitorul Hristos,in chip nevdzut, aici de faf6.Yezi, cd nimeni nu te silegte tine a veni la std pe acestchip. Yezi, cd" de bunlvoie voiegtilogodireamareluiqi ingerescului tu chip" (Molitfelnic,,,Rdnduielile tunderiiin monahism"). Deci, daci egtiin situaliaaceasta, a fi dependent, semai discutd de nu cd ai puteasd fii gi independent. partedintr-o mdnlstire,nu mai Cdndfaci eqti un om liber, un om care poli sd faci ce vrei, care-li po{i r6ndui nigte lucruri aga, ci-fi place!ie. Eu, de exemplu,mi consideraici in prelungirea mdndstirii,pentruc[ am fost ingdduitde mdn[stiresdvin aici. Am in buzunar bilet de voie, in un caree scris(eu l-am scris,la magin6; l-am fbcut anume): mi ,,Arhimandritul Teofil P6rdian aceastd din mdndstire invoit sdmeargd Craiovapentru este la a {ine o conferinldcu caracter religios,invitat fiind de AsocialiaStudenfilor Cregtini Ortodocgidin Romdnia.Pleacd astdzi,27 octombrie1997, gi se intoarcecel mai tArzfu. 29 octombrie".M6ine trebuiesd fiu la mdndstire. in cdci,dacdnu, suntin neascultare! -Daci n-ar fi fostscrisPatericul,ceneajunsuriar fi avut credinciogii? - Nu gtim, pentru cd nu gtim ce foloaseau credinciogiicare citesc Patericulin sensulacesta. Adicr noi nu putem zice cd de Patericdepinde ceva,cd,dacdnu citegtiPatericul, ai folosul cutaregi cd trebuieneapdrat nu sd citeascl cinevaPatericulpentru a se mdnfui, cd trebuie sd implineascd cineva Patericulca sd se mdnttriasba. fel gi Filocalia...Pdi, ce se s-a La intdmplatcu oameniicaren-au gtiut de Filocalie,caren-au vdnft Filocalia? Pnrinfii mei poatenici n-au auzit cuvdntulFilocalie, gi cu toate astea,eu cred cd s-au mdntuit. De ce s-au mAntuit?Pentru cd au fost oameni cumsecade, gtiut de rugiciune,au gtiut de post,au gtiut de indrumdri,au au gtiut de-oLege,,au gtiutde-oBisericS. Toateastea le-auimplinit fbr6 sd qtie Pateric, de fErE s6stiede Filocalie. acum,noi nu putemsdmaximalizdmnigte lucruri: ,,Gata, Patericul $i e tot, Filocaliae tot! oameni buni, cumpdrali Filocalia... citifi Filocalia...
167

Arhimandritul Teofil P drdian

citifi Patericul!" Nu aga! Sigur, ne-ajutd, e o treab5bun6, e in folosul nostru, avem nigte bucurii ale Patericului citind Patericul, avem nigte bucurii ale Patericului implinind Patericul... Avem nigte 'bucurii ale Filocaliei aga, numai din zicerile Filocaliei; de exemplu, mie mi-se umple inima de bucurie cdnd zic cuvdntul acesta:,,Cdnd ifi aduci aminte de Dumnezeu, inmulfeqte rug[ciunea, pentru ca afunci cdnd il vei uita, Domnul s[-$i aducd aminte de tine" (cuvAnt din Filocalie, al Sfrntului Marcu Ascetul). Sau cdnd zic cuvdntul Sfhntului Isaac Sirul: ,,impacd-tecu tine insufi qi vor fi in pace cu tine cerul qi pdmdntul". Sunt nigte bucurii ale lecturii filocalice gi ale lecturii Patericului. Dar noi nu maximalizdm acum: ,,Gata, numai Patericul! Gata, numai Filocalia! Filocalia gi Patericul!" Astea sunt lucruri care ne ajut5, lucruri care ne formeazl" o perspectiv6", cate ne dau o orientare; toate sunt bune, sunt binevenite dacd ajungem la ele, dar nu pofi sd zici cd acela care nu ajunge la ele e pdgubit: ,,A, pdi n-ai citit niciodatd Patericul? Vai de capul t6u...pdi ce qtii tu?" Nu se poatezice agat - Cum a{i caracterizarin doui-trei cuvinte, Patericul? - $tiu eu... e foarte greu sE faci o caracterizareaga, in doud-trei cuvinte, gi aga, deodatd, la comanda cuiva... L-ag caracteriza drept o carte foarte important[, eare ne ajutd sd ne lumindm congtiinfa in legdturd cu imbunitSlirea viefii sufletegti. No, am zis acum ceva... nu qtiu dacd ag mai putearepeta. - Cum sporegti in relafia ta cu Dumnezeu prin rugiciunea din biserici gi cum sporegti in rela{ia cu Dumnezeu prin rugiciunea flcuti acasd?Care estediferenfa dintre ele qi care esteechilibrul dintre ele? -Dragd, intr-un fel nu estenicio diferenfd, pentru cd tot rugdciune e qi acas6, pi la bisericd. Numai cd ceea ce faci in bisericd, faci organizat gi impreund cu al1ii, faci intr-un loc consacrat,intr-un loc sfinfit anume pentru Dumnezeu,qi se recomandi ca atunci cdnd e slujbd la bisericl gi cdnd poli f,r la bisericd, sd fii la slujb6, fiindcd pentru rugdciuneaparticulard gdsegti gi altd vreme, cdnd nu este slujbd la bisericl. Md gdndescin special la Sfdnta Liturghie.

- Explicafi urmitorul citat din Pateric: ,,Pe copiii care vin in m0nistiri qi in sihistrii, nu-i aduce Dumnezeu, ci diavolul, ca si-i sminteascigi si-i rizvriteascl pe cei ce vor sI petreaci in liniqte, in curata qi cinstitaviafi cilugiireascl". 168

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Drag[, cei din Pateric au avut in vedere ocolirea pricinilor tuturor pdcatelor. In Pateric nu se gdsegtenicdieri vreun cuvant in legdturd cu homosexualitatea,dar aceast6 zicere din Pateric aratb despre copil cd, are ceva comun cu femeia; copiii pot fi, pentru unii dintre cdlugdri, indemndtori lapdcat prin faptul c\"reprezintd, cumva, femeia. $i, in general, pdrinlii cei duhovnicegti au ocolit pricinile prcatului gi au socotit copiii ca posibile pricini de p[cat, de homosexualitate.Asta este o chestiune privitd intr-un anumit fel, insd omul poate sd aibd gi alti perspectivd. $i anume, tot in Pateric se spune ci nigte cdlugdri voiau sd plece de l6ng[ nigte aqezdri omenegti pentru cd-i deranjau copiii cu fipetele lor, cu jocurile lor; gi i-au spuslui Awa Pimen,iar acesta le-a zis: ,,De glasul ?ngerilor fugi1i?!" Deci conteazd, foarte mult perspectivape care o ai intr-o chestiune. InAntologia sanscritd esteo zicerein legdturd cu femeia: Cdinele-avdzut ofatd: ,,Carne" - a zis, bdtdndu-gidinlii. $i-gi priveau pdrinlii fata : ,,Floare" ou zis, pldngdnd, pdrinlii. $i-a vdzut-o un cdlugdr: ,,Bestie" - a strigat ascetul. $i-un poet vdzut-afata: ,,Inger " - a goptit poetul. Deci acelaqi lucru privit din diferite puncte de vedere, din unghiuri diferite. Foarte mult conteazl, ce gdndegti despre un lucru. Dumnezeu n-a fbcut nimic rbu, Dumnezeu pe toate le-a fbcut bune. Noi trebuie sd ajungem in situalia pe care o are in vedere Sfhntul Apostol Pavel, c6nd zice: in Hristos nu existd bdrbat sau femeie, rob sau slobod, ci intru toate, Hristos (cf. Galateni3,28). Dac[ invdlui totul in Hristos, atunci nu mai existd niciun pericol. Dacd-L desparfipe Hristos de lume, de viafd, ai motive sd ocolegtio mullime de pricini qi chiar qi copiii, care de fapt sunt mai pistrdtori ai chipului lui Dumnezeu in om decdt omul mare. Numai cd pirinlii cei duhovnicegti gi-au dat seama d" JtaUi.l.mea, de neputinfa omeneascd, gi-atunci, ca s5 scape de nigte posibile tenta[ii, au socotit cd pe copii in sihdstrii qi-n mdndstiri ii aducevr[jmaqul, nu-i aduceDumnezeu.Dar astaca sd-qiia nigte mdsuri de prevedere. - Este ninrerit sii luim atitudine deschisi fa{i de picatele gi firidelegite sivfll{Sitg de frafii nogtri? Cum si-i mustram pe cei care vor si ne sminteasci, ce socotealii sii le cerem celor care ne lovesc pe la spate?Nu cred ci retragerea esteo solu{ie. 169

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- Nu se poate da o solu{ie pentru toate cazvrile. Fiecare om trebuie solu{ia lui, in imprejur6rile respective.Cdt priveqte mustrarea s6-gi gdseascd P[rintele Arsenie pentru pdcat,o poli face unui om care infelege,mustrarea. Ceea ce ne-ar interesa Boca zicea c[ ,,mustrareainvinge, dar nu conving&". pe noi ar fi s6-i convingem, nu sd-i invingem. Eu am fost plecat, de Sfhnta Paraschiva,la o parohie; pi le-am spus oamenilor cd pdrintele, de fapt, m-a invins, nu m-a convins. M-am dus acolo fiindc[ agaa fost situalia, s-a insistat prea mult... dar eu qtiam cd locul meu nu-i acolo, ci locul meu e la mdndstire. Deci o mustrare fbcutd'arergi ea rostul ei, scoatein evidenfd picatul, dar n-o pofi face oriunde gi oricdnd... qi atunci, poate c5 nu totdeauna solufia e asta. Faptul c6 cineva te loveqte pe la spate inseamna c6 el insuqi nu e destul de curajos ca sd te loveascddin fa1d,ca sd te poli apdta;nu gtiu in ce mdsurd s-ar putea spunetotdeauna cdte-a lovit pe la spate,sunt niqte lucruri pe care nu le pofi rezolvateoretic, printr-o solu{ie generald;in fiecare cazln parte trebuie sd ai o atitudine, un fel de a trata lucrurile deosebit. - Cum vor fi cantirite faptele omului la Judecata de Apoi? Faptele rele vor fi puse in balanfi cu cele bune? - Ceea ce este important de gtiut este cd omul trebuie sI se fereascS din toate puterile sd facd rdu. Cum se va proceda la Judecatd,noi nu qtim; doar in Triod, in sinaxarul din Sdmbdtaldsatului de carne se spune cd dacd faptele bune vor fi mai puline decAt faptele rele, Dumnezerr va pune in balanld bun6tatea Lui gi mila Lui, ca sd echilibreze sau sd ridice balanfa. Dar acesteasunt nigte gdnduri ale oamenilor, in legdtur[ cu Dumnezeu... noi de fapt nu gtim... $tim cd Dumnezeu e bun, cd Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut, cd Dumnezet n-afe pe nimeni de marginalizat, cd Dumnezeu n-are pe nimeni de respins. $i-atunci, gtim 9i cd Dumnezel e binevoitor fald de noi qi, din cdt putem, facem in agafel ca sd primim de la Dumnezeu binecuvdntare, sd primim dar; 9i ne ferim de p[cate, pentru c5 qtim cI Dumnezeu nu iubegte pdcatul. in rest, lds[m toate in seama lui Dumnezeu, pentru cd noi nu putem sd gtim exact ce va fi cu noi sau ce va fi cu allii la Judecat6. - ce pirere ave{i despre cineva care, stind in ministire firi sii se ciluglreasci, cunoagte persoana cu care hotiriigte si se clsitoreasci? Sivirgeqte picat? Dar persoana cu care se cisitoreqte: este ea vinovati de plecarea persoanei respective din ministire? Ce ar trebui sI faci cei doi? 170

Rdspunsuri la fntrebdri ale credincioSilor

- Drag6, pdnl cdnd unul dintre ei nu este angajat cu fbgdduinfe solemne in fafa lui Dumnezerr,e liber sd se duc6 gi si se cds6toreasc6, in mdndstire fiind. Dacd insi are deja o fbgdduinfd de c[lug[rie, atunci nu mai e cazrul sd-gi gdseascd alt6 cale, pentru c6 I-a ftgdduit lui Dumne zeu ceea o ce I-a fbgiduil dacd, fEgdduit cdlugirie, atunci s6 se {ind de cdlugdrie. r-a InsE faptul cr te duci in mdndstire,pdn6 nu ai o angajare,nu inseamndcd te obligd pentru viald de mindstire. La noi, de exemplu, a fost un frate carea stat patru ani la mAnistire gi a avut noroc cu mine - noroc de la Dumnezeu- c[ n-a ajuns cilugdr, penku c[ dupd patru ani a plecat de la mdndstire gi ar fi putut pleca qi dup6 cdlugdrie. E-adev[rat cd nu gi-a fbcut o altd situalie de c6nd a plecat, dar in orice caz, nu mai e la mdndstire.El a zis c-a venit la m6ndstire sd se cdlugireascd,dar nu s-a cdlugrrit. Dumnezeu gtie cum va fi cu el, dar in orice caz, eu nu cred cE el, dacd se va cdsltori, va gregi. S-ar putea intdmpla sd nu fie nici pentru crlugdrie gi nici pentru lumea asta,cd mai sunt gi de-dgtia... - ce alti nevoinfn ii recomandafi unei persoane care, datoriti unei boli, nu poate si fini randuiala posturilor stabilite de Biserici? - Nu-i recomand nicio nevoinfd propriu-zis; poate cr nevoinfa o are din boal6.Dacd nu poatesd ,tindpostul, inseamni cd are dejanevoinfi prin boali. In Filocalie se spune ci dacd nu po{i sd rrmdi in cetatea postului (deci dacd nu pofi sd postegti), Domnul Hristos spune c6 ,dacd vd vor prigoni intr-o cetate,sI fugili in altl cetate" (Matei I0, 23). Deci, dac6 nu poti s5 rlmdi in cetatea postului, atunci sr te refugiezi in cetatea rugdciunii; si faci ceva din care sd se infeleagd cd tu de fapt nu din reavoinfd nu postegti, ci din neputinfE. Iar dacd ai ajuns la neputinfr, nu trebuie sd-fi faci probleme ci trebuie sd respec{i rdnduielile pe care le respectdoamenii care n-au nicio neputin![. Pdrintele Arsenie le spuneaunora: ,,Md, postul nu-i de tine!" Au venit la mine la spovedit oameni care qri-al spus cd Pirintele Arsenie le zisesesd nu posteascd, fiindcd postul nu-i de ei. Pirintele avea gi cunoqtinfemedicale, igi dldea seamade anumite lucruri gi avea indrdznealaaceastade a-i spgne omului sr nu posteascS,fiindci postul nu-i de el. sau a venit cineva la pdrintele gi i-a zis: ,,Pdrinte,nu gtiu ce sd fac, fiindcd am inceput sd uit". $i, fiindc6 el posteacam mult, pdrintele i-a zis: ,,Mi, mai incet cu postul!" Deci trebuie ,sE fie respectate nigte lucruri pe care aga le-a ldsat Dumnezeu qi alale:Elim noi, qi-atunci nu se mai pune problema ce faci daci nu pofi posti. Eu niciodatd n-am zis cltre cineva: ,,Mort-copt, trebuie sd postegti!" Dacd nu poli posti - li-a spusp[rintele cr nu pofi sau gtii tu c6 nu t7l

Arhimandritu I Teofi I P dr dian

poti sau lucrezi in mediu toxic -, atunci nu poste$ti.Pe-acolo, pe la noi, la F[gdraq, sunt intreprinderi in profil chimic, unde este mediu toxic, iar lucrdtorilor li se di lapte la serviciu, ca sd poat5 rezista. Ei, cum sd zic eu cdtre om: ,Nu bea laptele, bea ceai, cd poli rezistafu gi cu ceai!" Astea sunt condilii pe care Biserica nu le-a avut in vedere gi pe care societatea de odinioard nu le-a qtiut, gi-atunci noi trebuie sd fim infelegdtori fald de situalia omului. Dar cdnd poate sd posteascd,s[ posteascd!Nu aqa, cd vine cineva miercuri, in Sdpt[mAna Mare, cd vrea sd se spovedeascd sd se impirtSgi geascd; cdnd stau de vorbb cd el qi il intreb: ai postit? ieri ai postit?, zice: dar ,,Nu"... qi era S[pt[mAna Mare, sdptimdna dinainte de Pagti. ,,Pdi m5, cum n-ai postit?! de ce n-ai postit?" Zice:,,Pdrinte,am avut musafiri". Zic: mdi, cu musafiri cu tot, c6-i SdptdmdnaMare! $i bineinleles cd nu l-am ldsat s5 se impdrtigeascd!...dacd nu s-o fi impdrtdgit el, cumva, fhrd sd gtiu eu, c5 mi s-au mai intdmplat gi de-astea.Asta inseamnd rea-voinld, inseamnl neglijenfd, inseamnd nepdsare de rdnduielileBisericii, inseamnd fafn desconsiderare. nu-i numai postul. Zice omul: ,,Apdi, pdrinte, n-am fost la $i biserici...". ii zic: tu qtii ce inseamnbasta,s[ nu mergi la bisericd?inseamnd sd-I intorci spatelelui Dumnezeu, sd nu te interesezebinecuvdntdrile, sd nu te interesezecuvdntul lui Dumnezeu spus solemn in bisericd, inseamnd sd nu fii in cerul cel de pe pdmAnt, inseamnd sd nu-i inchipui pe heruvimi, inseamnd... Deci lucrurile se leagdunele de altele.Nu-i aga simplu: ,N-am postit!"... ca qi cdnd asta-i tot. Nu-i asta tot! Asta inseamndnepdsare, de multe ori, asta inseamnd neluare-aminte, inseamnd nesupunere fald de disciplina Bisericii, neluare-aminte rdnduielile Bisericii... inseamndmai la multe. Deci nu-i simplu post, cd ,rn-ampostit", ci sunt atdtealucruri care se leagdunele de altele. Explicafi-ne rostul judecifilor lumeqti, vdzut prin prisma judecafi, ca si nu fifi judecafi' (Mt. 7, 1). cuvintului Mintuitorului: ooNu - Drag6, Dumnezeu n-a desfiinfat judecdJile...Chiar spune: ,,Dacd te duci cu pdrdgultdu la judecatd,impacd-tecu el pe cale" (Luca 12, 58). N-a zis sd se desfiinleze toatejudecdfile lumegti. Este nevoie de judecatd gi din punctul acestade vedere, pentru c[ oamenii nu sunt la mdsurile la care ar trebui sd fie ca sd nu meargdla judecatd. Se qtifi cd eu n-am fost niciodat[ la o judecatS, nici din curiozitate. Nici in tribunal n-am intrat in toatd viafa mea, cd am 69 de ani, din care45 de ani de mdndstire. N-am ajuns la judecatd! Era s-ajung o dat[, cd mi-a fi.rat unu' un ceas de m6nd din sertarul mesei de la mine din chilie: m-am 172

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

pomenit cd nu-mi mai gasescceasul.$i vine cineva de la Mili{ie gi zice c6 trebuie sd dau o declara{ie; dar dup6 ce am dat declara}ia, mi-au zis: ,,Pdrinte, acum o s[ primili citalie, trebuie sd vd ducefi la judeeati!" $i-atunci am zis: mdi frate, eu mai bine-i mai dau un ceas6luia decdt sd m6 duc la judecatd! Am aranjat apoi cu procurorul: ,,Dom'ne, nu m[ mai ducefi pe mine pe-acolo,cd nu-i de mine!" Aga cd n-am fost niciodatdla judecati. Dar nu-s numai eu in situalia aceasta; sunt atdteagi-atdteacaztti, atdlia qi-atifia oameni caretebuie sd ajungdla judecatdfiindc[ a$acer imprejurlriie, a$acere legislafia...n-ai ce face. Important estesI trdiegti in agafel inc6t sd nu ajungi la judecati, dar dacdtrebuie totugi s6 ajungi, c6 te duce cineva de martor sau aga ceva, te duci! Degi eu, cum zic, dau slavd lui Dumnezeu cd n-am ajuns incd pe-acolo; gi mai bine-i mai dddeamEluia un ceasdec6t s-ajung! - Este suficient si te spovedegtidoar la un singur.duhovnic? ce pirere avefi despre faptul de a avea mai mutfi duhovniciode a ciuta un duhovnic care fi se pare cel mai bun? - Dragd, e foarte greu de qtiut... Eu personal cred cd nu trebuie neapdrat s[ te spovedegtila un singur duhovnic, dupd ce te-a pus un duhovnic pe cale bund gi egti cum trebuie. vin atdlia oameni la spovedit, carenu gtiu ce sr spun[, in sensul cd nu-i intereseaz[,nu iau aminte la sufleful lor. Dar sunt gi oameni care trdiesc o via![ superioard gi n-au ce spune, la drept vorbind. Pentru ci lucrurile nu-s chiar agacum zic unii: ,,periite, la tot pasul pdc[tuim!" Nu-i adevdrat! P6catul este cdlcarea Legii lui Dumnezeu cu deplin[ voinfd qi gtiinfd. gi-atunci, dacd totuqi faci nigte lucruri negative, sb zicgry, nu toate-s p6cate! Pdcate sunt acelea, de exemplu, cand gtii cr nu trebuie sd furi, gi totuqi furi. Atunci e p6cat! Dar dac-dfaci o giegealE,e altceva; de exemplu, nu gtii c[-n 29 august este zi de post gi manAnci de dulce. DacS-li atrage cineva atenfia: ,,Mdi frate, fii atent cd astizi este post!", altd,datdeqti atent gi postegti.Asta-i gregeald, p[cat, pentru cd,n-ai nu urmdrit tu s[ faci un rdu. Mai sunt unele insuficienfe,+rneleneputin{e,?ntreldsdri... oamenii n-au ce spune, la drept vorbind, dup[ ce s-au pus o dat6 pe cale bun[. $i-atunci, dac[ vrea si primeascd,dezlegareqi sd se-mpdrtdgeaicd, poate spovedi la se orice duhovnic care spovedeqte (numai sd aibd grij6 sd n-ajungd la unul mai aspru decdt cel care ii e duhovnicul propriu-zis). tn cazul acesta,nu e nevoie sd te spovedegti.neapdrat la un singur duhovnic. Eu aga am procedat totdeaunacu oanrenii care au fost indrumafi de mine gi care s-au pus o datd pe rdnduiald bun6;,}o.-am spus: pofi s6 te spovedegtila orice duhovnic ai de cdte ori doreqti si te spovedegti;nu trebuie sd vii p6nd la mine, la Sdm6ata, sd te spovedesceu, dupi ce te-am pus pe cale bun6. 173

Arhimandritul TeofiI P drdian

cei mai muti insa dintre credinciogii nogtrinu au duhovnic.cei care se spovedesc singurd, o pe datd, an, in PostulPagtilor,po{i s6 zici cd,n-au duhovnic.$i vin gi se spovedesc dou6minute,poatenici doud minute. in Ala poli sd zici cd n-are duhovnic!Duhovnicare acelacare se oienteazd, careintreabd", gtiesdurmdreascd chestiune,.care s6aibdo solufie, care o vrea carefine leg6turi cu duhovnicul. Dacr nu-i aqa, n-areduhovnic,areun preot la cares-aspovedit, Doamne-ajutd! qi - Este indicat creqtinuluisi meargi la nunfii? care estecomportamentul pe care trebuie si-t l4optlm in astfel de situafii? - Dragi, dela cazla caz.Eu, de exemplu, fost la nuntds6pt[m6na am trecut6.N-am stat mult, da' tot am fost! M-au chematnigte tineri la o Cununiegi au zis: ,,Pdrinte, rugdmfrumos s[ venili gi la masd!',$i am vd zis: hai si nu le stric veselia,mai bine-mi stric veseliamea,daci nu m-oi veseli;da' eu m-amveselit,cd gtiamo cdntare tinere{ilemele: din Cinenu-i de veselie, La ospdlsd nu mai vie, Cd ospdlu-iveselos, Nu.i de omulmdnios. M-am dus acolo gi am stat la aperitivegi n-am pdfit nimic; gi nici allii n-aupdfit nimic fiindc-amfost eu acolo!Depindede om. Suntunii cu congtiinfd scrupuloasd, cdrora timpul le e fric6 sd nu fac6 cevagregit, tot ca sd nu-i batr Dumnezeu. Dacd nu vor, s6 nu se duc6! Nunta nu-i pomand... nunta e nunt6,e cu veselie,e cu muzic6... cine vrea, se duce, cine nu vrea,nu. Dacdnu gtii ce ai de fbcut,nu te duce;dacdgtii ce ai de ftcut, pofi sdte duci! - DucAndu-mila o ministire, am primit de la o miicu{i o sfAnti cruciulifi de la rerusalimo dupi trei zile am pus-o la gat. Dupi pu{in iar timp, a inceput si curgi sangedin partea stangii a Mintuitorului, de unde a fost impuns cu sulifa.Ce semnificafie aceasta? trebuie si are ce fac in continuare? - Nu qtiu,dragd, suntlucruri mai presus puterilemelede rezolvare... de - Ce putem faceatunci cAndsuntemin situafiade a nu mai putea facediferenfa dintre un lucru riu gi un lucru bun? - Sd-iintreb[m pe cei careau congtiinl6 superioar6 nouI. - Ce rol are rugtrciunea aceasti situafie? in - Pofi sd te rogi, cdnd e vorba de a face diferenlaintre bine qi rdu, cdnd nu gtii ce ai de fbcut...m5 gdndesc lucruri cruciale,nu aga,la un la 174

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

lucru din [sta, de toate zilele. se-i intrebdm pe cei care au conqtiinfi gi superioard carene pot l6muri,ne pot da o directivd. - viefuifi intr-o ministire care a fost distrusi in secolul al XVilr-lea de Habsburgi, pentru a promova greco-catolicismul. ce credefi despreactualaofensivi greco-catolici? - Eu personalnu gdsescratiunea existenfeiunei Biserici grecocatolice, pentrucd esteo formdcarenu e nici ortodoxI,nici catolici. sd luim rrn caz: ei zic cd Papae Sffintulpdrinte.sfrntul pIrinte fine Pagtileo datd cu catolicii, cu apuseniiin general,iar greco-catolicii o 1in dati cu ortodocaii. atuncicum e bine: cum fine Sfhntulpdrintesaucum Pdi este {in ei?Iatd o diferenfdcarearatd,c6 o situalieimprovizati. Biserica greco-catolicd" fost infiinfatd in Ardeal datoritd imprea jurdrilor politice careau fost la sfhrgitulsecoluluial XV[-lea gi in secolulal XVIII-lea gi gi-a fbcut loc cu tunurile gi cu distrugerile,ca sd nu aibd opozilie. sunt nigte lucruri pe care ni le spune istoria. Din faptul c6 M6ndstirea la Sdmbdta fost distrusd s[ li sefac6loc greco-catolicilor, de a ca sEli seinldtureo piedicd,rczultlc[ au fost nigtelucruri fo4ate,carenu spun nimic despre credinlaoamenilor. Dupd aceea, venit imprejurdriledin 1948, c6nd Biserica grecoau catolicda fost desfiinlat6 fo4a, respectiv cu pusdin afaralegii. Iar acum,a inceputs6-giaratedin nou viabilitatea, insdcu nigtepretenfiicaresuntpeste gi trebuin{d pestecuviinld.$i anume, doresc aibi tot ce-auavut ?nainte s[ de 1948!Nu se mai poate,pentrucd oameniinu se mai intorc, nu se mai fac greco-catolici,fiindcd-qi dau seamacd e o formd hibride de existen{6 bisericeasc[. unii nu-i mai intereseazi, general, Pe gi-atuncin-arerost s6 in mai aibdce-au avutin 1948. Eu md gdndesc fi mai bine si fie ori ca noi, ortodocgi toate,ori c-ar in cum suntromano-catolicii toategi si nu mai fie forma aceasta, in carenu-i nici ortodoxd, catolicd. nici r Gdndi{i-v6: Papaigi facecrucede la stdnga dreapta, greco-catolicii la iar de la dreapta stdnga; o contradiclie papa,cu gefullor! pofi s6zici cd-i la e cu o treabd rafionald? Nu-i ralionald! Preolii romano-catolici suntnec6sdtorifi, ortodocgilor ai cdsdtorifi, iar ai greco-catolicilor cdsdtorifica ai ortodocgilor. ce? inseamni c6 sunt De mai aproape ortodocgi de decdtde catolici! Suntnigtelucnri pe carenu gtiu daci arevreun rost sl le discutamaici gi acum,ins6pentrucr s-apusproblema, camin felul acesta eu lucrurile. vdd

Arh imandritu I TeofiI P dr di an

La Mindstirea Sdmb[ta a fost un cdluger, in secolul al XV[I-lea, Pdrintele Visarion, carea scris o carte de polemic[ religioasd:Despre a treia lege. in cartearespectivd scrie aga: ,,P0nd acum au fost dou6,tegi. Cdnd existd doud legi, e firesc s[ te intrebi care dintre cele doud este bund. Cdnd apare a treia lege (cum a fost legea greco-catolicd),pofi sd fii sigur cd nu-i bun6!", zice el. Deci, dacd dintre doud una-i bund, gi una nu-i bun6, dacd mai aparegi a treia, atunci aceeasigur nu-i bun6! - Vi mulfumim!

176

PENTRU ounovNrceascA vfATA

A CREST|NULUI
23 martiel99g - To,tioamenii au.nevoie pociiinfi? de - Da, fiindc.d pocdinfa este#oarcereade la rdu ra bine, intoarcere infelesde converri...rotoji, .uni ?n iJ ou*9nf.care;;;" zice cd,au pociin{a,dacdne orientdm deprgit a"pa .luantur ain sbn,"f,,"r*n"lie de raLuca, unde se spunecd a zis oomnur Hristos: ,,Bucurie,a fu"" in cer pentruun pdcdtos caresepocdiegte, _u* O".at rnui p"ntru;;;;; cr $rnoudde drepfi, carenu au trebuinlddepocainf;;; r5,7). Totugi,pocdinfaeste un A;r" procesde imbundtdfire sufleteascd, in acest iar sens, "tr, ^"-,1y:i1:",,u1, toli oameniiau hebuinfddepoc'in,t'. - Cine i-a creatpe diavoli? - Ei s-au creatsinguri.Adicd diavolii, inainte de a fi ceeace impotrivirorirui Dumn sunt _ -, uidri ing..i ; i;;ldvit pe Dumnezeu, dar despre "l"u carese,rl1n" cd,au cdzut,din m6ndrie.Noi r

PRtNctPtfREPERE $f

de srujb[.Noi pe diavol il ludm ca o realitate,grira ne mai g'ndim i. urro. provine; ceeace ptim din Scriptur[ este dar cd Jiavorur id*-ia,orr.Diavolii sunt ingeri careau vrut s6 devina "ir. aumnezeu,-fhri nu*?"i. auln in,sensulin carea vrut qi omul sI devinddumnezeu, h;;;;;#" - Dupi cat tiyq sepoateca o persoani intrati in m'niistire imbricati in sf'ntur .rtip i"g.".;;i si fie au.e f."ro"rre, oupe primirea rf,nduierii monahismului, ""." pieacr oii ceseinr'mpri? - sr $tifi cd acumse fac murte -an*ri,;.. fild; nerdnduieli legdturacu primirea in monahism,cu promovarea in in a viefuitoritJ, Jin mdn'stire. Nu ueriqce eiiil;; ei nici;-;-;;';sib'itatea pe -onuirir-

multe diavoli, atdt ;_, despre doar ci;;; i ;;il,:ru?ufiT#::? Sfinfii pdrinfidespre qi cat $elcgnerir asta cup.ino,anariiiie"#;;

;:l'ffi|tj";d:

sdne

Nu existe-de . cam trei ani ar trebuisi treacd p6nd cinevaintrat in m'n'stire ar"n -;**ld. cai i?, * frcut cdlugdr, adicd,sd c6nd fbgiduinfelecdlugdregti. depund Dar J;;;;tme seama treaba de asta. ";
177

Te Arhimandritul ofiI Pdrdian La noi la mdn6stire, de exemplu, au fost unii care au trdit mult in mdndstire pAnd sd devind cdlugdri propriu-zis. Unul a fost l[sat vreo doisprezeceani, dar a fost totugi rasofor; altul a stat mai mult, s-a dus la Sfhntul Munte gi abia acolo s-a fbcut cdlugdf, deqi la noi stdtuse weo ani doisprezece-treisprezece gi tot aga,mai la inceput a fost fbcut rasofor. Cel mai bine este ca mdndstirea,oricdt af ayeanevoie de vieguitori, de cdlugdri, sd nu se joace cu viala oamenilor, ci sd-i lase sd se verifice pe ei inqigi qi sd fie verificafi gi de cdtre cei din mAndstire, 9i abia apoi sA fie promovafi. Pentru ci eu am cunoscut oameni care au plecat din mdndstireqi au plecat fiind cdlugdri sau rasofori - qi care au probleme de congtiin!6; dar nici in m6ndstirenu pot sd trdiasci. c6t priveqte un viefuitor de manastire care a plecat din mdndstire, dacd, n-a avut nicio angajare printr-o slujbd solemn6, cum este slujba rasoforului, poate sd plece liniqtit, ca qi cdnd n-a fost niciodatd la mdndstire. Nu e nicio problemd. Cineva carea fost fbcut rasofor qi pleacd din m0ndstirenu poate sI se mai facd preot, in can:J cAnd ar vrea sd fie preot. Infeleg dupd canoane,nu nu cd nu mai ajunge cineva preot... Dacd se cdsdtoreqte, poate sd primeascd cununia a doua, care nu se mai consider[ ca Taina Sfintei Cununii, ci numai Taind. $i-apoi, o vreme mai indelungat6nu se poate impdrt[;i. Iar dacd e cdlugdr gi pleacd din mdndstire,ajunge in rdndul mirenilor, dar niciodatd nu poate sd aib6liniqtea cuvenitd,pentru cd a mers pe doud cdi. - ce ne putefi spune despre cele tapte Laude? Pot ele constitui un reper pentru viafa noastri? - Nu. Pentru viafa mirenilor, in general nu, pentru c6 ocupSmult timp cele gapteLaude: cel pulin gapte-optore de slujb6, pe care nu le pot face cei in care mai au opt ore de angajare servicii. Eventual pensionarii gi gomerii ar bisericd la cele gapteLaude. Ceilalfi n-au cum sd mearg6, putea sd meargila iar de multe ori nici pensionarii qi qomerii nu pot, pentru cd au qi ei unele angajdri in viafa de familie, a lor sau a altora, qi in cazul acestanu se poate, e prea complicat. De altfel, cele qapte Laude fin de viafa celor care nu au alte lucruri de fbcut, adici sunt in principal angala[i la cele qapte Laude. Altfel, mirenii nu pot. Eu m6 mullumesc, de exemplu, gi le spun credinciogilor (care vin la mine) sd fac[ rugdciuni de dimineala qi de searacdt pot, sd lind seamade zicd,,DoamneIisuse..." cdnd igi aduc aminte, se se roage la Dumnezeu, sd" vremea mesei 9i asta e tot. Cd mai pot sd citeascl un paraclis sau un acatist, e foarte bine, dar depinde... $tifi ce i-am spus eu odatd unei femei care avea gi ea familie qi-mi spunea cdte acatiste citegte? Zic: sd gtii, acatistele p[rinfilor mei am fost eu gi frafii mei. 17 8

_ Care este mai importantii: frica de Dumne __4rvrrs,rs. urca oe uumnezeu sau dragostea Dumnezeu? de - $i una,.giarta, dupd caz.Frica de Dumnezeu,,in.infeles desfiald, de respect, *i,ri,ryJ"rral""[r

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

3l#";::'dftil.T;ffi#f'.i'
si fie;fr:n:H"*';ffit"oapelui

" -:li.,:ii;,il

dragostea rat! te eiea susline srerimai ce intr-o r,"i,a qi

nostru, astfer incir slujirea noastri

qi

u oara, eu T1ffi1?;;'*ik*1 -1 aci iil; ;; rimi raiic s 4'ilH,""T] vdnnpentrumine,aucitito.n*"''1n'.'{ilTilT"ii"T,?#' m-au ajutat felul.ac.tt". in *#':ii $ip"ii'7i" cdei intr-adevdr
awt doar.o capacitate o.

nostrureal. De exemplu,eu mi in bun' parte, rearizarea o mei' in sensul aucitit p.";";;; "on.ia"r, prietenilor ci suni nevdzdtordin cop'drie $i am "u

irajutrm. tofi Nu oamenii o" nevoie ceea avemin plus, ct sunt au ""*i'ijil,Xl;l.!H:n,',""iT:T'u ce au nevoieae alutorut oamenicare

r-au srujit, fiiit;il'-"rr.

srrbdnog... orei se-rducainil?:.rril",fr ,i::",""H,i'#:.T"1H*',i;**jlf Dumnezeufolosul in I f,ffi"ffi fii nepdsitor' tei.pri"i.il "p-up"rJffi;; i*"r"r.ri]#"*,t, indiferent, nu sd sd
r.;;il imprica pentru uin.t. tui.
- Da, r. r,"d...i;i.poate, cd dac_aexistat inseamnr mai unul cd s-a pocdit, got fi r.iu-"i cd cel mai bine pocrinfaraurmd, "rrii. de "-lut1 ,:: aerepfi pofipocdi. ce? p';li;";;ffirl! De pregdtepte, d:"#,lir"lfli pocdinfa este act l"iry.t;;;;;iry""r. sponran, cd eata, nu aqa, un hai:,"..T8 n;;afliry Nu merge pregdti trebui -sd_1i aga! td, Adici eatrebuie e sensi iz"r.irun"*, pentru bil pocdintd.
179

ei rur?p" in il'Tff,$H??jt,,'::lll'""^Ji,iryT:."r

n irtor.ri ffi;; care puteau nu-rfacd., ficur un rucru sd pe dacd-i ;i ffi;:d nirea Domnului setermine ""J"rq"1*" intdl_ Hristos';;ir#"? in casd ui n putut Domnul ri ieqi

casei acoperigului, vdzutp.l"l.i"riror'.ur'.i. _r cum ali ffiil:,,tT::]ff aceea cobor'ttl ap dil;il l-au

rr" na"r."'qi*iuru.u), in legdturd vindecarea srdbdnogur"i i?p"-aum cu air se spune pe.o i1l* i"ririaTi" urop..iqulcd"aurostpatru ingi care rargd 1^T1rl,

gtifi cd in Sfhn-ta* *s;j]'in " p""rsh?ii.

dacd *i nurrJ*ri:iJi"iDumnezeu, '-au.i":i, ciau rotorulmeu.

r"i Dumnezeu...

t,

ffi

moment viefii cum ficut;ri'"I"1T:i::?lJ.lom in urtimur ar sare, a

Ar himandr itu I TeofiI P drdi an

- Se poate intra in impiri{ia Domnului firi Sfinta Euharistie? - Drag6, noi, av0nd in vedere cd Domnul Hristos a l6sat SfAnta Euharistie ca ajutor, zicem cI nu se poate infiar Domnul Hristos a spus: ,,Cel ce mdndncdTrupul Meu gi bea SdngeleMeu are via!6 vegnicd, iar cel ce nu mdndncd Trupul Meu gi nu bea S6ngeleMeu n-are viafd veqnicd" (cf. Ioan 6, 53-54).Dacd ne gdndim la cuvinteleacestea, putea zice cd nu se poate am intra ftr[ Impdrtiqire. Dar, g6ndindu-nec[, de exemplu, sutaguldin Capernaum n-a avut parte de Sfhnta ImpdrtSganie sau cel pufin nu se spunedespreaga ceva -, am putea zice cd sunt qi oameni care ar putea intra in impdrd{ia lui Dumnezeu frrb sd se impdrldqqascd.Adicd nu pentru cd nu vor ei s[ se impdrt[geasc5,ci pentru cd,vifia, imprejurdrile de viald nu-i favorizeazd,sd, ajungd la aceasta. - Lacrimite pociinfei sunt una dintre cheile impirifiei. Care sunt celelalte? - Adicd alte chei? Pdi nici nu-,tifebuie, cd acolo cred cd nu-s lac6temulte. Ca sd poli intra in impdrdlia lui Dumnezeu, trebuie sd ai o a;ezare sufleteascdpotrivitd cu impdrdlia lui Dumnezeu. Domnul Hristos a spus cd mulfi de la rbsdrit qi de la apusvor veni qi vor sta in impdrdfia lui Dumnezeu la masd cu Avraam, cu Isaac qi cu Iacov; cei asemdndtoricu Avraam, cu IsaacAi cu Iacov vor veni Cdt cheile impdrdfiei cerurilor - pentru c-a zis Domnul ^priveqte Hristos: ,,Ifi voi da lie cheile impdrdliei cerurilor" (Matei 16, t9) *, orice lucru bun, orice faptd bund ili deschide cumva calea cdtre impdrdlia cerurilor. Sfhntul Dimitrie al Rostovului spune cd de fapt nici nu mai existd porfi la cer, cd e locul deschis,se poate inffa. Ins6, md rog, 6steasunt figuri retorice... dar adevdrul este c5, fiind in legdturd cu Domnul Hristos, po{i sd ai incredinlarea c6, aqa cum egti cu Domnul Hristos aici, in lumea aceasta, pofi sd fii cu Domnul Hristos qi in lumea de dincolo. - Cuin si-i ajutlm pe pirinfii care nu prea sunt credincioqi, ca sil se apropie de Dumnezeu? - Numai cu rugdciunea.Eventual le spuneli la inceput, dar dupd aceea nu-i cicdlifi, nu-i obosili, cd iesealtcevadecdtsd se ducd la bisericd. - Daci cineva uiti si spuni un plcat atunci cind este spovedit, picatul uitat i se poate ierta sau nu? - Da, i se poate ierta, pentru cd preotul, cAnd dd dezlegare, dd dezlegarede toate pdcatele; zice: ,,Te iert qi te dezleg de toate pdcateletale", deci gi de picatele uitate; dar nu de picatele tdinuite. 18 0

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Rugindu-nepentru sufletele celor dugi dintre noi care ne-aufost dragi, putem speracr rugiciunile noastreii vor scoate iad? din - Dragl", sfhntul Ioan cel ce a scris scara, in cuv6ntul despre rugdciunespunecd^,,rugdciunea secureimpotriva deznidejdii qi eite este ardtarea nddejdii". In momentulin care te angijezi la rugrciune ciezi cd , Dumnezeu implinegte ili ceeace ceri.Noi nu qtimundee dar hai sE "in"lru... zicem cd e in iad; pii, noi cerem sd-l numereDumnezeucu drepfii. or Dumnezeu poatefaceaceastd transformare, pentrucd in sfdntaEvanghelie, in episodulcu t6n[ru] boga! se spunece dupace acesta plecatintristat gi a dupr ce a zis Domnul Hristos: ,,c6t de gr"u ua intra bogatulin impdrifia ^sd cerurilor!", ucenicii au intrebat: ,,Bine, dar atunci poate se "irr" m6nfuiasc5?" Domnul Hristosa dat un rdspuns $i carene dd marenddejde: ce e cu neputin{E oamenie cu putinfi lu Dn*ne zeu,, la (Luca tt, zly. -ceea Deci Dumnezeu poates[ schimbe, poatesd transforme... poates6 schimbe locul omului qi si-l ducd,din iad,in rai,pdndlajudecata universal[. - Este sulicient s-i-i dim aproapelui doar pu,tinul din prisosul avutului nostru sau si tindem spre o diruire totzlili -Dragd",d[ruire totald,numaiDumnezeu cinepoates6aibd.Dacd qtie dai pufin, cu vremeadai gi mai mult, dar dacdnu dai nimic, n-ajungisd dai mult. Fiecare facda$acum simtegi cumpoate,in imprejurarea s[ respectivi; adicdnu se poatetrasa,sd zicemaga,o r6nduial6in^sensuldsta,'c6atdta trebuiesd dai. Dai cdt simfi tu c6 po{i sd dai. Suntunii oamenidamici, care nici nu segdndesc Dumnezeu la c6nddauceva,gi daumult. $i suntallii care segdndesc Dumnezeu, daupufin gi suntrestrdnqi, zgdrcifi. la dar sunt - cum poateqti un mireanci are chemare pentru via,ta cilugireasci? Pii, cum poategti pentruorice lucru cd,ire chemare. cum poategti cineva, de exemplu, cd are chemarespre picfur[, spre sculptuiI, spre mtnicd", spreteatruq.a.m.d. Fiecare cunoagte igi chemarea, simteit au"aur., nu trebuie sd-i spund cineva: ,J"r! cd ai chemares[ te faci cdlugdr,,'. Acuma, se mai zice lneori: ,,Eg?i bun de cdlugdr", fiindcd egti ticuf de exemplu; nu gtiudaci asta-itot la un cilug6r.dar $tiu ci picatul avortului este de neiertat. pociinfa, pirisirea piicatului,ar mai fi atunci de vreun folos? Drag{, pdcatnu estede neiertatc6nd omul il recunoaqte ca "r"cr".n pdcatgi cereiertarede la Dumnezeu. pocdinfagterge orice p6cat,nu existd p6'c?t careil gturggipicat pe carenu-l gierge.bou, daia ai pdcate pe din -ale acelea carenu te las[ si te pocdiegti. cum arfi, exemplu, hula impotriva Duhului Sfhnt,cdnde o incrdncenare rdutate, agafel inc6t nu ,i. pun. in in
l8 t

Arhimandritul TeofiI P drdian

problemapociinfei. De exemplu,dacd zice cineva: ,,ce-i aia poc6in!d?!Nu md intereseazd,lasd-md pace!" Ei, asta este o situalie in care nu primegti in iertareapdcatelor. Dar in momentul in care.iJi r,ecunogti p6catele...iarrarut de pe cruce n-a avut pdcate?Pdi, ce face un tdlhar?cd doard n-a fbcut bine, a fbcut rele, nu? $i l-a iertat Domnul Hristos de"toaterelele cdte le-a ftcut. De ce? Pentru c5 Domnul Hristos a venit in lume ,,sd-i mAntuiascdpe cei pdcltoqi, dintre care cel dintdi sunt eu"23,zicemnoi, nu? - ce credefi ci ar trebui si faci Biserica pentru a nu se mai face atitea avorturi? -Dragd, n-are ce face mbi mult decdt sd-i congtientizezepe oameni asupragravitdfii pdcatului. - ce pirere ave{i despre conflictul de la cluj dintre ortodocgi gi greco-catolici? - Dragd",vd rog sd nu-mi punefi probleme de felul acesta,pentru cd asteasunt lucruri care nu ne privesc pe noi. Sigur ci, dupr pdrereamea, se putea evita conflictul acesta,dar oamenii au fost la mdsurile aceleacd nu l-au evitat gi s-a ajuns la ce s-a ajuns.De ce?Pentru cr oamenii sunt rdi totugi. - Am vrea si ne vorbi-ti c0teva cuvinte despre Pirintele Arsenie Boca gi despre cartea Cdrarea impdrdgiei2a. - Pdrintele Arsenie Boca a fost un om excep{ionaldin punct de vedere al inzestrdrii native gi al culturii afifi teologice, cdt gi laice. pe l6ngd Teologie, a avut qi gcoalI de Belle-Arte (a fbcut picturd 9i sculpturI) gi cunoqtea qi medicina. $i, cu inzestrdrile acestea,cu toate, el a lucrat la Sdmbdta;a venit in 1939, s-a stabilit acolo qi a stat p6ni in 1948.Acolo a lucrat cu capacitatealui deplind; in celelalte locuri, la prislop gi dupd aceea la Bucuregti qi la sinaia, a lucrat cu restrdngere.La Sinaia a fost aproape necunoscut,iar la Bucuregti se intdlneau oamenii cu el la Drdgdnescu. Ceea ce l-a evidenfiat insd pe Pbrintele Arsenie a fost mai ales inzesttarca lui nativd gi preocuparea o viafd duhovniceascd de autenticd.La noi la mdndstire,la Sdmbdta,esteo icoand fbcutd de pdrintele Arsenie, un epitaf cu Adormirea Maicii Domnului. $i odatderam cu un profesor- hai sd zicim mai bine cadru universitar, cd nu gtiu exact ce era - din Sibiu qi i-am prezentat icoana; intre alte lucruri pe care i le-am prezentat,i-am prezentatgi epitaful frcut de Pbrintele Arsenie. $i i-am zis cd, dupd pirerea mea, paiintele Arsenie este un geniu. $i domnul respectiv a zis: ,,Asta inseamndcr are o culturd perfectd gi incd ceva". $i eu am rispuns: nu gtiu dac6 are o culturd
Rusaciunea doudsprez a SfdntuluiIoanGurI de Aur, dinaintea a ecea, Sfinteiimpdrtiqiri. ]l " YezinotaI l, pag.99.

r82

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

perfecti, dar cu siguranfaca, pe ldngd cultura c6td o are, areinci ceva. $i poatecd acel,,inci ceva"este mai important dec6t cultura careo are. pe Pirintele Arsenie i-a impresionatpe mulfi, iar tdrarea impdrdliei este,de fapt, o carte in care pdrinteleqi-a pus-gdndurile, fird sa'aib[ in vederefaptul c[ va apirea o carte.prrintele n-u tipe.it nimic in viafd; insd gi-afrcut niqtenote,a trasnigteconcluzii,iar din aiesteas-arealizatceea ce se numegte cdrarea Impdrdliei. De fapt, cdrarea impdrdliei nu esteo carte unitar[, ci esteo formati din gape scrieri diferiie. cdrarea i*parifi"i "T"e primul capitol, al doilea capitol esteinvdldminteleregilor, o.rpuu...u uryneazd cele gaptesurle,Rdzboiulnevdzut,Iconomii ratietoi, nrLatnte gt spirit qi Tainaiubirii. Acestea suntscrierilecare formeazd,puse unelehnga altele,ceea e prezentat ftind,Cdrareaimpdrdliei. ce ca Esteo cartedeosebit interesantd, in eanigtelucruri caree bine de s.mt sd.fiecuno_scute, prezentate stilul in carea scrisPdrintele in Arsenie,in stilul lui de predicd,in stilul lui de invifitur[. Insistdasuprafaptului cd pdcatele trebuiepldtite,are acoloun capitol interesant, Eridttate spirit, intitulat la si copii ndsculi tn lanluri... nigte lucruri totugi importante. cartea este deosebitd, cumpdrintelea fost deosebit. a$a - cum si sciipim de necredinfi, de indoiali qi de nestatornicia noastri in celebune? - Dragi, de necredinfd scapiprin faptelecredinjei Dagdqtii ci cei . credincioqi merg la bise.ricd, mergi gi tu la bisericd;gtii ca cei credinciogi postesc, postegti tu; qtii cd cei credinciogi roagi, te rogi qi tu; qtii ca cei gi se credincioqicitesc sfhnta scripturd, citegti li tu. 5i in reiil-acesta, ftcdnd faptede credinfd, angajezi credinf[ qi creqtiin credinld.cu credin]a te in e cum e cu cultura:dacdte lii de ea,o ai, iar dac6nu te de'ea,o pierzigi pe lii ceape care-o ai. cdt privegte indoiala,aceasta rezolvdprin inaintarea credinfi. se in Nestatornicia un lucru carese rezolvdcamgreu,dar in oiie caz, este prin voinfd,prin faptecarei{i cer o angajare prin cirete angajezi,poli gi si ajungiqi la mai mult[ statornicie. " : - cum trebuie si infelegemminuneainmurfirii pffinitor? - cum a fost! Adicd minuneainmullirii pdiniloi e o minune,iar o minunen-o infelegi,numaigtii c-a fost minune. Totugi,euap^zice existao posibilitatesdinfelegicevadin minune, c-ar ftrd, sl.desfiinfe{'rninunea. oomnul Hristos a inmulliipdinile, in sensui acesta (am ziceagaglerurpva privind rafional):gtiind urrir-. sefacegr6ul ".r* din pdmdntgi din grdup6ine,gi ceeace se.ini6mpl6 intr-un procescarefine din toamn[ pdndin varaurmltoaie ca sdai gr6ul,DomnulHristosa realizat
183

Arhim andritu I TeofiI P dr dian

toate acestea intr-o clipd. Deci n-a mai trebuit sd pregdteascd cineva pdmdntul, apoi sd fie semdnatgriul, sd incolfeascd,sd creascdin spic Ai-apoi sd fie mdcinat, ci din pdinea pe care a avut-o Dommrl Hristos in m0inile Lui, a fbcut in aqafel ca aceapdine sd se inmulfeascd,sb nu rdm6nd numai c6t a avut El in mdini, cinci pdini, ci sd fie poateo mie de pdini. - Daci un plcat este mirturisit intr-o duminici din timpul postului, e bine s[-l mai mirturisim incl o dati in Siptimina Mare? - Nu. Un pdcat mdrturisit o datd nu trebuie s[ mai fie mdrturisit din nou, dacd a fost dezlegat. : Cum vede{i Taina Cisitoriei? Este cisitoria inferioari cilugiriei? SfAntul Apostol Pavel vorbegte despre cisitorie spunflnd ci este buni, dar ci este gi mai bine ca omul sI rim0ni precum era el, adicl necisitorit (I CorinteniTr S). Cum interpretafi aceasta? - O interprctez aqa cum o spune Sffintul Apostol Pavel, adicd.viala cdlug[reascd este o viaf6 de excepfie, iar viala de cdsdtorie este o viaJd comun6. Nu sunt chema{i tofi la cilugdrie qi nu sunt chemali toli la Fiecare?gialegemodul de slujire. cdsdtorie. dar Biserica ii binecuvinteazdpe cei care se cdsdtoresc, nu in sensulcd viafa pe care qi-au ales-o oamenii. face un pogordmdnt, ci binecuvinteazd, dar Adicd nu zicel.,,No,dqtiatrebuia sd se c6lugdreasc5, acum, dacd vor sd Nu n-avem ce face cu ei, hai sd le ddm binecuvdntare!" aqa! se cdsdtoreascb, Adicd fiecare arcviatp lui qi modul lui de slujire, pe carele aducelui Dumnezeu. - intr-un cuplu familial, suntefi de acord cu metoda calendarului? -Dragd, sunt niqte chestiuni pe care Biserica noastrdnu le-a rezolvat. Biserica Catolicd le-a rezolvat in sensul acesta. al folosirii metodei calendarului. in aceasta... intiinsd, dacd totugi cineva vrea sI aibd in considerafie mitdfile de familie nu se poate b6ga nimeni... CA foloseqte,c[ nu foloseqte calendarul,cd nu qtiu ce... E o chestiunepe care qi-o rezolvd fiecare cum crede in congtiinla lui. Important este ca oamenii sd se angajezetotugi gi la numai metodacalendaruluiqi-apoi nagterede copii. Adicd sd nu foloseascd sd nu aducdnimic pe lumea asta. - VI rugim si ne vorbifi despre Pirintele Serafim Popescu. - Pdrintele Serafim Popescua fost unul dintre viefuitorii de la inceput ai m6ndstirii. Mdndstirea de la Sdmbdtas-a inceput cu trei oameni mari: cu Pdrintele Arsenie Boca, cu Pdrintele Mladin - care a ajuns mitropolit al Ardealului, dupd ce a fost un sfert de veac profesor de Teologie Morald la 18 4

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Facultatea de Teologie din Sibiu - qi cu Pdrintele Serafim Popescu, mai la pulin bdgat in seamd,dar totugi un om mare, care s-a aqezat Mdndstireade jumdtate de secol - a murit in 1990. ia Sa*batu in 1940 gi a trdit acolo o A fost preot $i duhovnic al m6n6stirii; un om tare cumsecade,un om vesel, un om in care s-au odihnit oamenii, un om rdspdnditor de bucurie, un om pogordtor, un duhovnic cu inimd de pdrinte, de frate qi de prieten' un om de care s-au bucurat oamenii. Altceva ce s6 v5 spun desprePdrintele Serafim?...cd mi-a pl6cut tare mult, cd m-am infeles tare bine cu el, cl prietenii mei erau qi prietenii lui, cd prietenii lui erau qi prietenii mei, gi astaardtacdqi noi eram tare buni prieteni. - Ce semnifica{ie au cuvintele: ,rAle Tale dintru ale Tale, fie fi-aducem de toate qi pentru toate"? Tale dintru ale Tale, Jie li-aducem de toate 9i pentru toate" ,,.A.le sunt cuvinte pe care le spunem la Sffinta Liturghie 9i reprezintd oferta pe care I-o facem lui Dumnezeu prin Cinstitele Daruri, care sunt ale lui Dumnezeu din ale lui Dumnezeu.O datd cu ele, noi aducemnu numai Sfintele Daruri, ci aducem toatdvia[anoastra qi tot ce I se poate aducelui Dumnezeu. - ce repere aveau ingerii inainte de cidere qi cum explica{i ciderea lor? spune... -Nu gtiu. Apdi, numai cineva care-afost pe wemea aceeapoate - Refuzul preo{iei constituie un picat, in condifiile in care ea a fost recomandati de mai mu[i duhovnici la care m-am spovedit? Aceasta, avflnd in vedere ci existi inaintaqi iluqtri qi capabili care nu s-au preo{it: Nichifor Crainic, Nicolae Chifescu... -Bine, dar noi nu qtim de ce nu s-au preolit; n-avem de unde sd gtim. Nu te poli lua dupd al,tii, fiecare igi trdieqte viala lui. Dacd vrei s5 te faci preot gi n-ai piedici, n-ai de ce sd nu te faci. Dacd vrei sd te faci preot, 9i ai pi.ai"i, n-ai de ce s5 te faci, dacd-i vorba. Acestea sunt chestiuni de rezolvdin raport cu duhovnicii. ionqtiinl[ personal[ qi chestiuni dare"se - Pflrinte, vi rugim si ne spunefi ce pirere avefi despre faptul cI ambii pirinfi nu sunt de acord cu cisltoria copiilor lor, bliat gi fatl. Ce ii sfltuifi pe cei doi tineri? - ii sfttuiesc sd-qi convingd pdrinlii, dacd pot. Insd pdnd 1aurmd ,,va ldsa omul pe tatal sdu gi pe mama sa gi se va lipi de femeia sa", zice Sfrntul pdrin{ilor Apostol Pavel (Effi'eni 5, 3l). Totuqi e bine sd fie cu binecuvdntarea qi sd fie 9i pdrinfii odihnifi intr-o astfel de imprejurare. Sd qtifi cd de multe ori gi parinlii au dreptate,iar mu[i dintre cei care au piedici de felul acesta, 185

Arhim andrituTeofi Pdrdian I I dup5ce fac qi ei o experien{d lor gi vdd cd n-a fost aqacum au gindit, ci a sunt aga cum trdiesc, igi dau seamacd totugi pdrinlii au awt dreptate. Acuma,gi pirinlii trebuiesdfie pulin mai elastipi, nu fie aga sd fapeni. - Ce pirere avefi desprepicatul deznidejdii? Cffnd cadeomul in picat? acest - PAi, esteunul dintre cele mai mari pdcate,esteun pdcat,o huld impotriva Duhului Sfbnt.Demddejdea n-ar trebui sd apardin sufletulunui credincios,pentru cd un credinciostrebuie sE aib[ nddejde,nddejdeala Dumnezeu:,"It{6dejdea 'este Tatdl, scdparea mea mea este Fiul, acoper6mdntul meu esteDuhul Sfhnt,Treime Sfhnt6,mdrire Tie" - sunt cuvinte ardtdtoare nddejde. nu trebuiesdajungem Noi niciodatd dezndddjduire. la de - Cu toate problemele casei gi serviciului, cum poti aduce mulfumire qi linigte celor din jur gi cum pofi aduceliniEte qi mulfumire in tine insufi? - FdcAndceea ce faci, spre slava lui Dumnezeu. Nu fi se cere o cantitatede rugdciunesau ceva,c[ ,,numaidin astaili vine mulgumirea". Cdndtoatl vialata o dai lui HristosDumnezeu, astaili vine mulgumirea. din Dacdnu ai mullumire,inseamnlcd cevanu estein rdnduiali, pentru ci mullumireanu depinde ceva,in sensul de acesta, uite, n-ai fbcutastagi cd de-aiao s[ fii nemulgumit. Ci legdturacu Dumnezeu dd mulfumire. Nu! ?ti pe Dumnezeu suflet,ai mul,tumire. in Candil sim{i - Reprezinti tutunul un picat pentru om? - Tutunul nu, da' numai fumatul.Fumatule un viciu, nu-i numai un pdca! e-opatim6,iar Dumnezeu iubegte patima.Dacdai o patimd,nu egti nu liber...deciinseamnd pdcatultrebuiepSrdsit, fumatultrebuiepdrdsit. cd Eu, daci vine cinevala mine la spoveditgi-mi spunecd-i fumdtor-, fiindc5-l intreb eu, dacdnu-mi spune,gi trebuiesd-mispund ii zic cd ne intdlnim cdnd nu mai e fumdtor. Deci el e intr-un pdcat inddtinat,nu-i intr-un pdcatint6mpl6tor, intr-o patimdcaretrebuiescoasd suflet.Iar ci din dacl nu scoate sufletpatima,n-amce vorbi cu el. din - Daci o fatl a plcituit cu un biiat inainte de cisitorie, trebuiesi semirite cu acela,chiar dacii nu-l mai iubeqte, are voie si semirite sau cu altul? - PAi numai sd se poat6!Nu se pune problema, Sstea sunt lucruri pe le-ai rezolva, dar celelaltenu qtiu dac6le carenu le po{i rezolva.Pdcatele mai pofi rezolva. 186

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Ce trebuie si facematunci cind totul devineo rutinii, chiar daci implinim poruncile? Dacii atunci cand ai nevoie de un prieten, el ifi devinemai mult decit un dugman,pofi triii singur, doar cu gandul la Dumnezeu? poli - Nu gtiu daci poli tr6i, depindede agezarea sufleteascd. tr6i qi po{i sd nu trdieqti singur,pentru cd omul are nevoie gi de oameni,n-are nevoie numai de Dumnezeu.Sunt pulini aceia care trdiesc numai din legdturacu Dumnezeu. mai mulli au nevoiede semeniilor, de oameni cei caresi-i susfind, ajute,sdcreeze atmosferE. s6-i o - se poate si-fi schimbi pirintele duhovnic? conteazil cui te spovedeqti? - Nu prea conteazd, cazulcdndegtipuso datr pe teabd bun6,darp6nd in cdndte agezi, binesdai un duhovnic e cares[ te ajute,sr te formeze,s6i!i dea o direcfie,o orientare. Dacdte duci la mul1i,mulli te incurcd,nu te descurcd. Insdsuntgi oamenicarenu mai au ce spovedi. c6nd vine c6teunul la mine gi zice cd s-a spovedits[ptimdna trecut6,ii zic cred cd nici n-ai ce spune... Insdmai scormone$te omul cdtecevagi zice:,,Ba da,pdrinte". in Ei, cantrile acestea, sd te spovedegti orice p6rinte,dac6n-ai probleme, pofi la dacd n-ai asupreli de gdnd. $i mai ales dac6-fi di voie... La mine, de exemplu,vin la spovedit,la sdmbrta, mulli studenfide la Timigoaragi totdeauna spun:nu mai venili pdn6la mine, c6-i calealungd;stafi acolo, le gdsifi-vi acoloun pdrinte;acuma{i pomit sprebine, g[sifi-vi un preotacolo sdvd spovedeascl. - un student la Teologiecare a piciituit trupeqte inainte de a se ciisiitori e bine sii se faci preot? sau mai bine si riimlini profesor de teologie? - Pei, el sElind seama canoane gtiece arede fbcut,nu trebuies6 de gi mEmai intrebepe mine despre asta. - Este ceva riu aacl avem impresia ctr ne rugiim mai bine cu cuvinteleproprii deciit cu rugiciuni din ciirfi, din Ceaslov? - Drag{, nu ester6u, dar nu reuqegti ajungi la nivelul rugdciunilor sr din ceaslov.insi in orice caz, sdgtiicd Dumnezeu sr zicr vreodatd: n-o ,,Fii atentcd nu te-gi rugat din Ceaslov!Sau:Trebuias[ te rogi din Acatistier! Sau:Bagdde seQind n-ai linut cont de cartea rugdciuni!sau: carteaaia cr de de slujbdn-ai vdstld-o. niciodatd".N-o sd fie aga!Importante sunt angajarea ca atare in fafa lui Dumnezeu gi faptul de a te simfi in leg[turd cu Dumnezeu. Dacdfu simfi nevoias[-I spui lui Dumnezevcevace nu-i scris
187

Arhimandritul Teofil pdrdian

in carte sau dacd'nu"te.qo,ti'identifica ce-i scris in carte, cu te rogi cu propriiletale cuvinte.insr lucrul acesta nu-l poli facefoarte,bine nu-ipo1i $i face cu folos intr-o societate, .intr-un gr,&".-c"credinciogicare se ,""gd ?mpreun[ tine. cu .+ . .,- ce seinfelege prin: ,,Adancpe adinc cheami,in glasurctrderilor apelorTaleo?, din.Psaltire (ps. 4l,g)? -Dragd, credcd-i vorbade asociafiile idei...adici gandurile de ad6nci cheamd gdnduriad6nci;gdndurileprofunde- alte gdnduriprofunde. alte - ce pofi face atunci .a.ri ,r-1, ci nu mai pofi credein nimic? - Pri, nu gtiucemafpoli face... pofi s[ te chinui,cd altceva ce face! n-ai - Dupi ce facem voia lui Dumnezeu,ne putem aqteptasii vini Tlpra noastrii gi o anumitii bunistare materiall, poirivit spuselor Mintuitorului: ,,ctrutafi mai intai impirifia lui Dumnezeu, gi toate celelaltesevor adtrugavoui" (Matei O,jf)f Da, pofi sd agtepfi,dar trebuie sd gi contribui cu ceva ca sd vind bundstarea materiald;cd nu vine Domnul tiristos ii"ar,,uit., f.ni* va "e Mi-ai slujit,acuma "a trimit un sponsor sa-1ia.a;;;; ,J,J.JJ;il;;;ji'ru.' - Se spune cii in anul 2000 este sfirgitur lumii. ce pute,tisii ne spuneqi? cr $tifi ce vd pot spune? anul 2000 atrecut,gi n-a fost niciun sfhrgit. Acuma,si vedemce va fi pestedoi ani. Cumadicda trecutanul2000? Abia in secolul vl-lea s-afixat eracregtin[,stabilindu-se al inceputul ei la anul NaqteriiMdntuitoruluinostruIisus Fkistos;gi, pentrucd s-a fixat in secolul vl-lea, cei careau calculat ajunstu io"itii" al au t"" s,i" ,r,ni cd anul 1 - anul Naqterii Domnului Hristos - a fost la anul isl ai i intemeierea Rom9i.La romani,anii erausocotili(numdrafi) la intemeierea de Romei,iar potrivit acestei numdrdtori, anul 753 afost luaidr.p, i, ur"i de pornirepentrunumdrdtoarea "r"i cregtini. Dar apoi s-aajunsla concluzia la anul 753 Irod nu mai trdia gi c[ deci _ cd noastr6este calculatdgregit cam cu patru ani. Deci nu anul 753 -era trebyiagefie anul 1, ci anul 749.Dacd,aga lucrurile,atunciinseamnd stau cd anul 2000 a fost in anul 1996.Deci am trecutcu doi ani de un"r'zooo, i* anulsocotitde noi ca fiind a]-2000-leanu fi anul 2000,ri uu iru*t va ;i)0;. Agacdnu gtiuce-am putea mai agtepta anul2000... la 188

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Poate gandi un birbat cu copii si intre in mintrstire in viitoro daci gi so,tia doreqte fel? tui la Dragd,eu nu i-ag sfbtui...Eu i-ag sfitui sd meargS carea pe pe care le-a dat-o Dumnezeu la ?nceput; de cum a zis sfrntul Apoitol pavei: ,,Egti legat de femeie?Nu cduta dezlegare. Egti dezlegatde femeie?Nu cduta femeie"(I corinteni 7,27). Fiecare rdm6nb, sd zice SfhntulApostolpavel, in starea carea fost g6sitde credinfa Dumnezeu. in in - vi rugim si ne prezentaficarteaGanduribune pentrugdndurtbune. - Deci si vorbesceu despre cartea mea?! Da, vorbesc!E vorba despreo cartecare_s-a realizatpe bazaunor cuvdntdi. La schitul pogaga, din Eparhia Alba-Iulia, s-au organizatcdteva tabere studen{eqti, in a'ni consecutivi, 1995incepdnd. pebazacuvdntdrilor carele_am din pe linut eu la Schitul Poqaga anii 1995 gi 1996, s-a realizat cartea in Gdnduri bune pentru gdnduri bune. cum anume? S-au inregistrat de fiecare dat[ cuvdntdrile casete apoi nigte studenfi(doi inipecial, pe pe gi care eu i_am pomenit in nota asupra cer,tii) au copiat caseteleiapoi am stilizat, am corectat cuvdntdrile, iar inaltpreasfinfitul Mitropoiit Nicolae de la Timiqoara fost dispussdfinanfeze a lucrarea, s[ fie tip6rit6la Timigoara, ca Timiqoarei;am prezentat materialul carteaa :i lditl" f{rignisgopiei rost realrzatd'".ln februaries-a terminatde tipdrit, iar in 26 9i februarie am fostla lansare. ce cuprinde? spus,cuprindecuvAntdri Am ra linute ra doui tabere, cea din 1995,cdndam vorbit in cinci zile - dimineafa despreSfhntaLiturghie, iar seara avut trei cuvdntdridespre am Maica Domnuluigi doudcuvdntlri in legiturd cu porunca iubirii qi cu porunca cinstirii. Iar in anul urmitor, dimine gu fost cuvAntdridesprecredinfi, afa iar searadespretainele credinfei:^taina intrupdrii Fiului lui Dumnezeu, taina Jertfei, taina invierii, taina indlldrii, gi la urm6 despre Taina sfintei Euharistii.Acestaesteconfinutul. ^ Mai esteqi un cuvdntde incheiere, intitulatsd-I mullumimDomnului. cartea este prefa[atl de inaltpreasfinfitul Mitropolit Nicolae al Banatului,iar dupd aceea urmeazd" cuvdntscrisdespr" un (caree scris a$a cum imi place mie: frumos, frr[ exageriri, lin, linigtit), -irr. scris de un cilugdr de la noi de la mdndstire, pdrinteleIeromonahserafim pdtrunjel, careacumestela"studiiin Elvefi*6. nt a scriso lucrarede seminar, la Drepi
bune pentrugdnduribune,EdiinaMitropoliei Banatului, Timigoara, lic;na"'i 1997. 'o In prezent,Preasfinlitul Sofian Bragoveanul, Episcop-vicarla Mitropolia ortodoxi Romdnd Germaniei, a EuropeiCenhale de NorA. si

189

Arhimandritul Teofi p drdian I

bisericesc, titlul: ,,pdrintele cu Teofil, duhovnicul,'. un cuvantfoartebine E scris'credci'nici eu:nul-agfi scrisagade bine.E aga, chibzuiald... cu gi am socotitcd-i bine sEfie prezentat carte$i s6 fie, ,urrruu,orientativpentru in cei carecitesccartea. Dupd aceea, urmeaz6 cuvdntscrisde r.msfudentde la Filosofie.E un un cuvdntscrisaga, termenimai deosebili... in ziceauunii cd trebuies6ai gi dicfionarcind il citegti... totu$ie frumoscuvdntul. Am vrut gi eu gi a vrut ii el s[ fie in carte. Iar la urmdesteo notddin partea mea,referitoare carte.Asta-i toat[! la Eu cred ci e spre fqlos.:. Am linut cuvdntdrile pentru studenfi,deci i-am awt in vedere special tineri. Sperca cei carevor citi cartea in pe s[ n-o citeascd numaio dati; poate-or citi-o de mai multe ori. Eu zic cd-ifaini, c[ dacdnu erafaini, n-o ldsamdin m6ini.v[ doresc folos gi din aceastIcarte. Au mai apirut gi altele:una ra cluj, intituratd, Lumini de gdn&,, care cuprinde cuvdntdri-.qr_.ut le-am finut eu, la mAn[stire in special, in perioada Pagti-Rusalii-Duminica penticostarului) Tuturor Sfinfilor (perioada patimilor, gi careau fost tiparitetot prin gi.cateva sdptdmana in purtarea de grljd a unor doritori de a rispdndi gdnduribune; dar nu e iniitulata Gdnduri bune,ci Lumini degdnd. carteaintitulati Gdnduribune pentru gdnduri bunear fi justificati ca titlu in sensulcd sunt gdnduri bune din *rt., pentru gdnduri bune din minteacelorcarecitesccartea. seinmulleasce S[ g-indurile bune... celeilalte crrli i-am zis Lumini de gdnd, uaira un fel de reperede lumind,pentrua inlelegenigtelucruri pe care,daci nu ai aceste lumini, nu le po{i ?nfelege. Acum este pregdtitipentrutipar- qi aminfelescr dejaa fostdatdla tipar_ carte care va apdrea, sper eu, sub titlul prescuri pentru cuminecdturi2s. 9 E vqrbadespre conferinfe carele-amfinut eu la Timigoara vreo treizeci pe de conferinfeam finut, iar cincisprezece gatapentrutipar gi sperim sunt s6 scoatemun volum, iar dup6 aceeaun alt volum, alte ,,prescuripentru cuminecdturi", sdfie toatecelelinute la Timigoara. ca Poatecd s-arputearealizagi cu conferin{ele finute aici,la craiova, o c6r,tulie, gi aici am finut vreo cdteva... ci VE doresc succes citireace4ii $i folos din celec6tesuntcuprinse in in ea.Dumnezeu ne ajute! sI

27 de gdnd,EdituraAntim, cruj, 1997;edilia aII-a: EdituraTeognost, cluj-Napoca, ^L^umini 2003. 28 Prescuri pentru cuminecdturi,Editura Arhiepiscopiei rimigoarei,Timigoara, 199g. 190

DESPRE mANrurne
9 noiembrie 1998 - in momentul in care sim{im ci ne pierdem riibdarea, la ce sii ne gAndimrapid in acel momentpentru a nu cideaopentru a reugi str ne pistrim echilibrul interior? - Dragd, Sfhntul Isaac Sirul are un cuv6nt: cautd doctor inainte de boal6gi roagS-te inaintede ispitd.Lucruriletrebuieprevenite, sepoatesd nu realizezio impotrivire in clipa respectivd, dac[ nu eqti preg6titpentru ea. Cinevacareare smerenie gi rdbdare, cine n-arerdbdare are iar inseamnd cd aremindrie. Smerenia odihneqte, mdndriadoare. ins[ Cdnd ai impotriviri de felul acestain mod spontan,inseamni ci adevdrata a$ezare sufleteascd ta esteceape careo manifegtispontan. a Sfrntul MarcuAscetulspune: inima iubitoarede osteneald, gdndul ,,in cel rdu nu rdm6ne, cumnu rdmdne focul in apd". Deci adev6rata noastrd staresufleteascd ceacareiesela ivealEin este imprejur[rile respective. daci suntemr[i, inseamnd inci putem fi gi Iar ci rdi, nu numaibuni. Deci, dacdwem sddevenimbuni, trebuiesdfim preocupafi de bundtate mereugi sdne reprog[mtotdeauna cdndfacemun lucru nepotrivit sauc6ndam spusun cuv6ntpe carenu l-am mai spune alt[ dat6. gi La mine la spovedanie oameni- femei in special, ele suntaga, vin cd pornitetare- gi zic: ,,Pirinte,i-am blestemat copii! - Cum aizis?- Vai de pe mine, cd parcd" n-agmai zice!" N-ar mai zice nici mdcarca sd-mi spunl mie cum a zis. Ce inseamnd asta? inseamn6 de fapt, omul nu-i de acordcu el cd, insugi, nu-i de acordcu ce a manifestat, ceea a iegitdin sufletullui. Dar cu ce DomnulHristosspune clar:,,Dinprisosul inimii grdiegte gora"(Matei 12,34). Ce putemsd facem?S[ ne preogupimde imbun[tifirea sufletului,ca sd ajungemsd nu mai putem spunelucruri rele. De exemplu,vine la mine cdtecinevagi-i zic: ,,Injuri?- Da, pdrinte,mi mai scap[gura,mai injur... - De ce-njuri? Pdi,c-aga-mi vine! -Da' mie de ce nu-mi vine?" $i omul zice: ,,Pdrinte, dumneavoastrd pdi sunteli altfel de om!" Pdi, dac[-s altfel de om, fii gi tu sdnu-fi mai vind nici fie s[-njuri! 9i "1.:t" - Am trnit ir1:'birbatul meu o via{i intreagi f?irtrCununie in fafa lui Dumnezeu,insi o am pe cea civili qi am dat naqterela patru copii. PAni acum unsprezece in negurain care am stat cu tofii, nici nu ani,
191

Arhimandritul Teofil Pdrdian

mi-am dat seama de acest picat fundamentalo de a nu fi cununati bisericeqte.cu voia lui Dumnezeu, am ajuns la Ministirea Lainici qi acolo mi s-au deschisochii sufletului qi ai.min{ii qi mi s-a spus ci nu mi pot impirtrqi pflni la moarte, daci triiesc afa, gi cr, daci nu mi cunun, trebuie si mi despart. $i, cum birbatul meu nici nu a vrut sr audi de aceastr raini Sfanti, am preferat despirfirea. Suntem in continuare in aceeagicasio firi si fim sof qi sofie de unsprezeceanil mai mult decAt atfft, in viafa mea nu l-am avut decat pe el birbat. Daci el nu a vrut gi nici nu vrea si ne cununim, Duhul sfflnt si vi spuni ce-i de frcut. * Drag6, Sfdntul Apostol Pavel, in Epistola I cdtre corinteni, in capitolul al 7 -Iea,are niqte dispozilii in legdturd cu un b6rbat creqtin care are o sofie pdgdnd sau invers, o so{ie cregtind care are un sof pdgdn. $i el pune problema aqa: dacd parteapdgand vrea sd rdmdnd, partea creqtind,atunci cu parteacreqtinds[ nu se despartbde cel pdgan; dacdvrea sd se despartd,sd se despartd.Prin urmare, Sfhntul Apostol Pavel are in vedere niqte situa{ii de felul acesta.Uite, se-ajunge!La inceput, cand te cdsdtoreqti,nu te gAndegti la Dumnezeu, nu te gdndeqti la cununie, nu te gdndeqti la ce trebuie sd te gdndeqti,iar dup[ aceeaajungi s[ nu mai pofi face ceea ce ar trebui s[ faci. $i atunci solufiile vin aga,de la unii intr-un fel, de la alfii intr-alt fel... Sigur, gi eu le spun oamenilor: ,,Ori te cununi, ori te desparfi,din doud una!"; insd lucrurile acesteasunt simplu de zis, dar greu de realizat $i-n cazul acesta,ce facem? Ne gdndim la Sfhntul Apostol pavel, care zice cd, dacd partea pdgdnd,vrea sd rdm0nd pdgdn6, poli sd tr[iegti cu el in continuare, dacd-i vorba, pentru cd tu ai fost cAgtigatpentru Hristos, dar el nu poate fi cdgtigatpenku Hristos; gi-n cazul acestaexist6, sd spunem aqa, circumstanfeatenuante. Noi nu putem sd spunemcd da,e bine s[ se intAmple aga, insd altfel nu se poate gi atunci duhovnicul trebuie sd gdseascd modalitateade a solufionachestiunilede lacazlacaz. - cum explicafi faptul cr reincarnarea a fost acceptati de preofi pAni in secolul al Vl-lea al erei noastre? - Foarte simplu, oamenii au avut amestecdride gdnduri creqtine cu gAndurinecreqtineqi, pentru cd circula gi pe atunci ideea aceasta, fost unii au careau acceptat-o. insd Bisericain ansamblulei n-a acceptat-o niciodatd,iar la Sinodul al V-lea ecumenic,in sfirgit a spusvorbd hotdr0ti in privinfa aceasta. Eu am spus adineaori de ce nu este acceptat[ de Bisericd: pentru c6 diminueazdlucrarea lui Dumnezeu,diminu eazd lucrareaM6ntuitorului. $i-apoi, mai e ceva: noi nu simfim nimic. Dac6 eu am mai trdit o via[d,, ar trebui sd simt ceva in mine, nu numai cum zic unii: ,,Uite, ai vocatii 192

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

religioase, inseamndcd ai fost un preot undeva, intr-o viafd anterioard". Mai intdi de toate, nu gtiu dacd existd o viaf6 anterioard,gi-atunci cum sd gtiu c[ am fost preot? Ar trebui si simli ceva, sd gtii ceva... $i mai e ceva. Gdndili-vd cd oamenii doar nu fac numai bine in lumea aceasta.Dac-ar veni ca si facd bine, qi fac qi rdu, inseamnd cd nu-i mare cdgtig cu viafa astaamestecatS. Dar noi pornim din start de la gdndul cd o singuri via{d ne-a dat Dumnezeu gi pe aceeatrebuie s-o folosim pentru inaintarea noastrdin bine, c0t o putem folosi. $i-apoi, cdnd trecem la cele vegnice, sufletul rdmdne lucrdtor gi lucreazdceea ce s-a obiqnuit sd lucreze in lumea aceasta;deci un om credincios igi continud viala in slujirea lui Dumnezeq dacdI-a slujit lui Dumnezeuin lumea aceasta. aceeane rugdm noi pentru cei care au trecut De Iavia[a vegnic6,sd fie ,,in loc luminat, in loc de verdeafd,in loc de odihni, de unde a fugit toatd durerea,intristarea gi suspinarea";in inlelesul acesta, ca s[-I slujeascd Dumnezeu. lui Gdndifi-vd cd Sfdntul Apostol Pavel putea sd dea nigte sugestii in legdturd cu viefi succesive...El a spus doar atdt, cd preferd sd treacd la cele vegnice,sd moar6, ca sd fie mai aproapede Domnul (cf. II Corinteni 5, 8). Domnul Hristos ?nsugi putea sd spun6... or in pilda cu bogatul nemilostiv gi sdraculLazdr nu spune: ,,Las' cd mai vine el o datd pe pimdnt qi se face mai bun gi o s[ ajungd la mai bine". Pentru cd, pdnd la urm6, de mila lui Dumnezeu depinde in cea mai mare parte situalia fiec6ruia dintre noi in vegnicie. Se spune- in S0mbdtalisatului sec de carne- cr acolo unde faptele omului sunt mai pufine, pune Dumnezeu darul Sdu gi ridicd balan{a acolo unde trebuie sd ajungi ca sd poatd fi omul la bine. Dumnezeu e totuqi bun qi milostiv, e iubitor de oameni, iar toate acesteasunt lucruri care ne dau n[dejde pentru binele nostru veqnic. - Cum si infelegem ci trebuie si ne punem sufletul pentru cei pe care ii iubim (cf. Ioan 15, 13)? - Dragd, numai dacd itbegti ifi dai seama cum sd-fi pui sufletul pentru cei pe care-i iubegti. Fiecare om care iubeqte simte gi o angajare spre binele celui pe care il iubegte, pentru cd dacd nu iubegti, nu te angajezi, iar dacd iubegti, te-nva!6 iubirea cum sd te angalezi. Cauli sd-l faci fericit, cauli sd-l faci sd se simt[ bine l6ngd tine, il sprijini, ii dai ajutor cand e nevoie... Egti totdeaunadisponibil cu iubirea pentru binele lui. Aqa cum pdrinlii iyi iubesc copiii qi-i ajutd, aqacum prietenii se ajutd reciproc, in felul acesta.'.:-Irtseamnd dai ceva din sufletul t6u, si-fi pui sufletul sd-!i tdu pentru binele altuia.

r93

Arhimandritul TeoJil P drdian

- Dumnezeu le-a zis oamenilor ,oCregte{i vi inmulfifi" inainte de gi a cidea ace$tia in pIcat, dar oamenii s-au inmulfit dupi ciiderea in piicat. Cum era posibili inmu$irea oamenjlor inainte de a ciidea in picat? -Dragd, noi nu qtim... Noi gtim cd asta a fost o binecuvdntare lui a Dumnezeu; ,,Cregtefigi vd inmullili $i st5p6nifi pimdntul" (Facerea 1,28) a fost o binecuvdntarea lui Dumnezeu. Cd a intervenit dupd aceeap6catul, a gi intervenit, dar cregterea inmulfirea nu este o consecinfi a pdcatului, ci este o consecinli a binecuv6ntdrii lui Dumnezeu. Pdcatul a intervenit scdzdnd, poate,elanul de creqteregi de inmulfire, aducdndcevanegativ; dar Dumnezeu l-a creat gi l-a binecuv0ntat pq om in aqa fel incdt sE se poatd angaja la aceastd creqtere gi inmullire gi stdp0nire a pdmdntului. Deci s5 nu-gi inchipuie cineva cd interventia omului in cregterea inmulfirea qi stdpdnirea qi pdmdntului este o consecin{da picatului, cdci nu e o consecinfi a pdcatului. - Existi posibilitatea reali de mintuire gi pentru pigAni? $i, daci da, atunci cum se poate interpreta spusa: ,rDe nu se va naqte cineva din api gi din Duho nu va intra in impirlfia lui Dumnezeuo'(Ioan 3, 5)? - Dragd, Biserica nu se ocupd de lucruri care nu-i privesc pe membrii ei. Deci Biserica nu are nici mdcar o invdldturd cd s-ar mdntui gi cei care nu au apartenen\aIaBiserica respectivd.De exemplu, Biserica Ortodox[ spune cd se mAntuiescmembrii ei. Dar, dac-ar intreba cineva: ,,Bine, dar catolicii se mdnfuiesc?",atunci Biserica nu vine sd,zicdl.,,Da,se mdntuiesc", ci nu dd un rdspuns la aceastd intrebare, nici pozitiv, nici negativ. in general, strddaniade a rdm6ne in Ortodoxie, strddaniade a-i asimila in Ortodoxie pe cei care sunt de altl credinld aratd, Biserica este exclusivistd. Nici nu se cd putea menfine adevdrul de-a lungul veacurilor, dacdar fi fost totdeaunanigte tendinfedin acestea conciliante:,,Lasd,cd s-or mdntui gi ceilal1i..."sau: ,,$i ceilalli au dar de la Dumnezeut"qi agamai departe.Biserica totdeaunaa zis cI se mdntuiescmembrii ei. Acuma, cu pigdnii lucrurile stau aga: Sfrntul Apostol Pavel spune cd ,,pdgdnii, din fire fac cele ale Legii; aceia Lege neavdnd, ei ingiqi igi sunt Lege" (Romani 2, I4). Noi credem cd mdntuirea se realizeazd prin Hristos, insd, aga cum au existat niqte roade anticipate ale Jertfei Mdntuitorului inainte de venirea M6ntuitorului nostru Iisus Hristos - cum au fost proorocii, care au fost totuqi nigte oameni cdgtigafi pentru Dumnezeu, nigte oameni ai lui Dumnezeu -) tot agapoate sd fie gi o l5rgire a roadelor Jertfei Mdntuitorului nostru Iisus Hristos gi pentru cei care nu sunt cregtini sau gi pentru cei ce sunt creqtini de'alte rnanifestiri de credinld. insd Biserica nu spunelucrul acesta.Personal,fiecare dintre noi poate crede ce gAndeqte in el 194

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

privin{a aceasta,avdnd in vedere principiul Fericitului Augustin: ,,in cele necesare unitate, ?ncele indoielnice libertate qi in toate iubire',. ce va fi, Dumnezeu gtie, dar eu personal cred cd se vor mdntui mult mai mulfi oameni decdt credem noi c[ se mdntuiesc.De altfel, s6 ne gAndim la sutagul din capernaum, care a avut credinfd de S-a minunat gi Domnul Hristos de el; a avut credinli, n6dejde,iubire gi smerenie.Nu se poate spune cd a aparfinut unei credinfe anume- ortodoxd, catolici sau altfel de credlnp. $i totugi, a zis Domnul Hristos cd mulfi de la rdsIrit gi de la apus vor veni gi vor sta in impdrSlia lui Dumnezeu cu Avraam, cu Isaac qi cu lacov. Deci Domnul Hristos are in vedere de multe ori alte criterii decdt cele pe care le avem noi. Sau la Judecatade Apoi... se spune cd le va zice celor de-a dreapta: ,,veni1i, binecuvdntafii Tatdlui Meu, de moqtenili impdr[fia cerurilor, care a fost gdtitd vou6". $i nu spune: ,,c6 ortodocai afi fost gi M-am bucuratde voi..." sau:,,cd afi fost catolici". Nu, nu se spuneaqa,ci se spune: ,,cdci fl[mdnd am fost gi Mi-a,ti dat sd mdndnc, insetat am fost...', gi pdnd la urmE, zice Domnul Hristos cd in impdrifia lui Dumnezeu vor intra aceia care se angajeazd pentru binele altuia (cf. Matei 25,32-46). Acuma, e foarte bine, sigur, sa fii de credin{a ta...Lanoi mai vin unii mai alescei de nuanJd neoprotestantd $i-mi zic: ,,pdinte, dar dumneavoastr[ care credefi cd-i credinfa cea adev6rat[?" $i le rdspund: credinfa in care sunt eu, ci dacd aq crede cd alta-i adevdratd,, fi la credinfa aceeadespre ag care a$ crede eu cd-i adevdratd,. incdt chestiunile acesteasunt greu de elucidat gi Aga fiecare rdmdnela ceeace poate gdndi in chestiuneaaceasta. Eu, de exemplu, nu-mi pot inchipui cd o Germanie intreagd, sd zicem, o sd fie condamnatd pentru cd nu-i ortodox6. o sr giseascd Dumnezeu modalitatea sd-i mdntuiascdgi sd-i primeascdpe cei care sunt de alte credinfe, dupd credinfa pe care au avut-o ei, pentru cE n-au pufut avea o altd credintd. Cum va fi" Dumnezeugtie! - Este adevirat cii in vechile Evanghelii sabatul era considerat ultima zi a siptimanii ca zt a nomnului, iar noi astizi srrbitorim duminica drept zi a Domnului dupl obiceiul romanilor? - Dragd, sabatul, respectiv sdmblta, a fost totdeauna consideratd a gapteazi din sdptdmdni, numai cd Sfintul Apostol pavel, in Epistola cdtre Evrei, vorbeqte gi de o schimbare a Testamentului, de o schimbare a Legii, de o schimbare chiar a sabatului (cf. Ewei 4, g). Deci creqtinismul nu sirbdtoregte ziua pe care o sdrbdtoreauromanii, ci ziua in care a inviat Domnul HristoS:tfiivierea Domnului Hristos este mai importanta pentru noi decdt ceea ce s-a s[rbdtorit in Vechiul Testamentgi se sdrbdtor"gGde cdtre

r95

Arhimandritul Teofil P drdian

evrei. Noi sdrbitorim o zi pe carene-a dat-o Bisericagi ne orient[m dupi Biserica noastri qi nu ne facem niciun fel de probleme;pentru cr totugi sirbdtorim ziua careesteceamai importanta B$g$ cregtinism. - Ce seintimpli cu omul, daci nu reugegdesi obfini mAntuirea? - Dacdnu reugegte obfini mdntuirea, sd atunci estecondamnat se qi duce acolo unde n-am vrea sd ajungem.Dar pdnd la a doua venire a Mdntuitorului nostru Iisus Hristos se poate intervenipentru cei trecu{i la celevegnice, prin rug6ciunile Bisericii. - Unde apare Taina Vfi.,ri.ii in Noul Testament? - Apare in FapteleSfinfilor Apostoli, in capitolul al 8-1ea, unde se spunecd Sfinfii Apostoli i-au trimis pe Petrugi pe Ioan in Samaria, cei la careau crentt in Hristos,s[-qi pund mAinilepesteei, ca sI primeasciDuh Sfhnt.Esteo menliunedin careintelegemcr dupi Boteza urmatqi alt[ Taind. Sau tot in Faptele Apostolilor, in capitolul al l9-lea, unde de asemenea spunecd doisprezece din Efes au fost intreba{ide Sffintul se inqi Apostol Pavel dacdau primit Duhul Sfbnt cdnd au crezLlt. ei au spus: $i ,Nici mdcarn-am avzit cd esteDuh Sfrnt". Iar Sfintul Apostol Pavel,prin punerea mdinilor,le-atransmis Duhul Sffint. La inceput, Taina Sffintului Mir se d6deaprin punereamdinilor Apostolilor, or inmullindu-secredinciogii,n-au mai ajuns Apostolii s6 ia legltura cu fiecare dintre credinciogigi atunci Biserica a instituit Taina Sfrntului Mir. Pentruci undevain EpistolaSffintuluiIoan Evanghelistul se spune:,,Voi ungereavefi qi qtili toate" (I Ioan 2,20), s-a g6sitmodalitatea aceasta, se sfinfeascdmir gi prin ungere sd se inlocuiascdpunerea s[ mdinilorApostolilor.$i aceasta practicaBisericii gi noi ne,tinem ea. este de - S-a zis: ,,Iubeqte aproapele ca pe tine insufi". Pflni unde pe tiu mergeiubirea gi de unde incepepicatul in iubirea dintre o femeiegi un birbat? - ,,Iubeqte aproapele ca pe tine insufi" inseamnd urm6regti pe tdu s[ bineleomului de l6ng[ tine, oricarear fi, aqacum ?fiurmdregti bineletdu. 56 fii disponibil pentru binele lui. Dacd ai iubire, iubirea te-nvafdce ai de fbcut...asteanu-s niqte lucruri care se realizeazd, teoretic,ci se realizeazd practic, prin ceeace poateomul sd realizeze, prin capacitatea omului; nu pofi s[ faci mai multe decdtceeace pofi realizade fapt, gi pentrutine, gi pentru aUii. De aceea Domnul Hristos a dat misura aceasta: pe ,,Iubegte aproapele cape tine insuti" (Matei 19,l9). tdu 196

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- Afi spusci rugiciuneajoaci un rol important in mantuire.cum trebuie ficuti rugiciunea, pentru ca si ajungi la Dumnezeu? cum $i putem sciipade gAndurilerele? pot fi ele oprite? - Rugdciunea totdeauna mdsura este la omului, la mdsura rugitorului; deci eu md angajez rugdciune capacitatea la cu mea.SfhntulIoan Sinaitul, cel ce a scrisscara, spunec6 rugdciunea, dup6 calitatea poatefi de mai ei, multe feluri, gi anume:rugEciune intinatd- g6ndi,ti-vd, rugdciuneintinatd, spurcatd!-, rugdciune furatd, rug[ciune pierdutd qi rugdciune curatd. Inseamnd esteqi o rugdciune cr intinatd,,adicdrug6ciunea omului intinat. omul intinat are la rugdciune gdnduriintinate.Eu am zis c[tre cinevacl qi trebuiesd meargdla bisericd,iar el mi-a rdspuns: ,,pdrinte,dumneavoastrl ziceli sd merg la bisericd,dar nici nu qtifi ce gdnduriduc eu in bisericd... Poatecr ar fi bine sd nu mi duc". $i i-am zis: nu-i nimic, du-le acolo,cd numai acolo le pofi rezolva,dacr-i vorba. Deci rugdciunea estela mdsura omului,rugiciuneaesteoglindasufletului. Pe mine md intreabdoamenii: ,,cum sd m[ rog?" $i totdeauna le r6spund: roag6-te cum poJi,fiindcl degeaba-fi spuneu s6 te rogi ca sfinfii, cd nu egti sfint qi nu te pofi ruga ca sfinfii. cum s6 md rog, ca s6-miprimeascd Dumnezeu rugiciunea?Dumnezeu primegteceeace-i ofer[ omul... Dumnezeu neputinla qtie omului.$i-atunci,fiecareseroagi cumpoare. Numai ci trebuie sd facem deosebire intre repetarea formule de de rugrciune qi intre a ne ruga propriu-zis.A ne ruga inseamnE ne revdrsa a suflefulin rugdciune. cine se roag6,acelavorbegte Dumnezeu; sprmo cu nu cuvinteinv6fate. mai mul1icredinciogi din c6!i cunosc gi de c61i cei eu imi dau seama de fapt nu se roagd,ci spunrugrciuni. Una estes6 spui rugrciuni - c-ai inv6lato rugdciune o spui-, gi altaestesdte rogi cu adeverai. gi De exemplu,vine la mine la spoveditun om de optzeci de ani, s6 zicem. gi il intreb: ,,Spui rugdciuni?- Da, p6rinte! - cand te rogi, dimineafa? seara...". cam toatdlumeaseroag6seara, dimineafa p..u-r. rr., roagd oamenii...unii nici seara.cpnd ii intreb de ce, imi zic: ,,F6rint., dimineafa-s grdbit, gi seara-s oitenit". pdi, atunci inseamnd nu se mai cr roagddeloc! Dar, mai mergdnd, mai gchiopdt6nd... il intreb:ce rugrciuni $i gtii sd spui?- eraom de optzecide ani. $i zice: ,,Tatdlnostrugi ingirelul,. zic: tot agaspui:,,Eusuntmic, fu fb-m[ mare,r suntslab,fu fb-i6 tare,,? Eu zice: o,Da, p[rinte, c[ pe acelea le-aminvd{at".,N-ai mai addugat nimic, o viaf[ intreag6?l': N-a mai ad[ugatomul...pe-acelea inv6lat cOnd fost le-a a mic, pe-acelea gi 1o'Figg cdnde mare:,,Euiunt mic, tu fb-md mare,lEu sunt slab, tu fb-md tare". Nu merge, asta nu-i rug[ciune, ci e o formuld de rugdciune careomul o spune pe fiindcr s-apomenitaqa. merge... Nu vedefi,
197

Arhimandritul Teofil Pdrdian

e cam multd neseriozitatein angajareaaceastaa rugdciunii. Fbrd indoiald cd fiecare dintre noi am alrrt gi perioade de felul acesta. Mi-aduc aminte, de cdnd eram copil, cd,fls-o invdfat mama gi buna sd zicemrugdciunile;gi ziceamrug6ciunilegi eramobligafi sd le zicem. Seara, c6teodat[ ni se pdrea cd suntem obosi]i gi ne puneam in pat; qi zicea mama: ,,Md copii, sculafi-vd la rugdciune,nu vd punefi ca caii!" $i ne sculam gi ziceam... Asta era mai mult un fel de a spune rugdciuni. Mulli r6mdn la stadiul acesta,toatd via[a spun rugdciuni, dar nu se roagd. or noi trebuie sd valorificdm cuvintele de rugdciune gi sd le facem rugdciune, sd le facem rugdciuneanoastr6, si cerem de la Dumnezeu prin rugdciune, nu sd zicem, numai, simplu: ,,DoamneIisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-ml pe mine, pdcdtosul" qi atdta tot, ci sd simlim dorinla aceastade a primi mila lui Dumnezeu,de a ne ierta Dumnezeu de pdcate. Ca iti vin gdnduri striine de rugdciune, ifi vin, pentru cd aga e ftcutd mintea, e ldsatd de Dumnezeu sd gdndeascd la un singur lucru. pdi, dacd nu te-ai gdndi la un singur lucru, te-ar cdlca tramvaiul, cd n-ai vedea ce e in jurul tdu; sau un conducdtor auto... cum ar putea conduce o maqind, dacd n-ar lua seamdla tot ce se intdmpli in jur? Acesta e un dar de la Dumnezeu, aga e fbcutd de Dumnezeu mintea. Deci nu trebuie s[ ne speriem cd ne vin gdnduri strdine in rugdciune gi cd n-am ajuns la mdsura aceeaca sd nu ne mai vind niciun fel de gdnd, ci sd avem in vedere gdndurile gi sd vedem cam ce fel de ganduri ne vin in rugdciune, cd atunci ne ddm seamagi ce aqezare sufleteascdavem noi. Poate ne vin gdnduri frumoase qi atunci meritd sd fie considerategi sd fie valorificate. De pildd, mie dac6-mi vine in minte, in timpul rugdciunii, c6te o poezie frumoasd, care-mi place mie, o spun gi zic dup[ aceea: ,,Aga-i,Doamne, cd-tfaind?" - Care esterolul Maicii Domnului in iconomia mintuirii? - Maica Domnului a fost aleasdde Dumnezeu ca sd fie mamd a Fiului lui Dumnezeu intrupat, mama Mdntuitorului. Deci Maica Domnului are importanldprin existenfaei gi apoi prin mijlocirile ei, cum a mijlocit la cana Galileii, c6nd a zis: ,,Nu mai au vin" (Ioan 2, 3).Aqa mijlocegte pentru binele nostru, pentru cd Maica Domnului este gi mama noastrd,nu-i numai mama Mdntuitorului, ci e maqla tuturor cregtinilor. $i noi credem in mijlocirile Maicii Domnului qi cerem ajutorul de mijlocire al Maicii Domnului. Zicem: ,,Preasfrntd Ndscdtoare de Dumnezeu, miluiegte-ne pe noi" sau alte rugdciuni in care cerem qi ajutorul Maicii Domnului. - Daci in aceasti viafl numai it simlim, dar nu-L vedem pe Dumnezeu, dupi moartea noastri Il vom vedea? 19 8

Rdspunsuri lq intrebdri ale credincioSilor

- il vom vedeain misura in care poate omul s6-L vadd, pentru cE Dumnezeu,fiind nemdrginit,nu poate fi cuprins de omul merginit. Dumnezeua-L vedea nu este cu putin{d oamenilor',- se spune ,,pe intr-o alcetuirede la slujbelenoastre2e. SfhntaEvanghelie la Ioan, in de se spune: ,'Pe Dumnezeuniciodatdnu L-a vdz;.tt nimenii, (Ioan r, lg), pentru cd Dumnezeu esteavut in vedereca fiinfi nemdrginitE. cum poli sa cuprinzi nem6rginitulin mdrginit?Dar o evidenfda piezenger bumnezeu lui qi o vedere cdt poateomul si vadr, prin descoperirea Dumn.r.u lui Jg"i"a vom avea.SfdntulApostol pavel zice: ,,Acum cunoscin parte, afunci voi cunoagte deplin" (I corinteni 13, l2). va fi o cunogtinfd pe mult mai mare dincolode lumeaaceasta dec6te cunogtinfa lumeaateasta. din - Ag vrea si fiu mintuit, dar daci Dumnezeu nu-mi oferr certitudinea existenfei sale, nu pot. oare voi fi condamnat? Am o relafierelativ buni cu semenii mei, dar nu din perspectivireligioasi. - Eu cred c6 asta cam este situafia cu -pdginii. cineva care nu acfioneazd, Dumnezeu prin estedepartede DumnezJu, gi-atunci... Sigur cd Dumnezeu g6simodalitatea a-l ajutape om din starea care va de in se el, insd esenlialulcdnd e vorba de mAntuireeste sd ai o relafie fasegte ,*ra tu Dumnezeu, gtii cb Dumnezeu Tatil t6u,sd-Lprivegtica pdrinte sd e al tru, sd te tapottezila El, s[-I ceri ajutorul,sbte bucuride ceeace oferd Dumnezeu. P.entru altfel, egtica pdgdnii;eu le gi zic celorcarevin la mine cd la spovedit qi nu au o rela{iecu Dumnezeu: ,,Eqtica pdg6nii!gtii tu cum sunt pdgdnir?,, unulzice:,,Da, _ p6rinte! Cumsunt? Camine...,,. $i cdte - Prin spovedanie iarti picatele.Atunci de ce semai dtr,uneori, se canon? - canonul se dr nu perit'u ispdgirea prcatelor, ci pentru prevenirea picatelor gi pentruo verificarea omului in fala canonului. oaca !i se dd un canongi trebuiesd-limplinegti,atuneivezi gi to ir, .. starete g[seqti fa![ de ceea fi secere. ce Suntunii oamenicarenici nu-gicunosc starea sufleteascd, auajuns, dar cumva,la spovedanie spunanumitelucruri pe carele-aufrcut. Iar gi dacaii spuncuiva,de exemplu, nu sepoateimplrtiqi doi ani, credeci cd doardupl ce se impdrtlqegte &cumhebuie sd mai steadoi ani; chiar md mai intreabd cdteunul: ,,Adic5,p"flrinte, chiar nu md pot impdrtEgi nici acum?- pdi mai ales acum nu te poli'impanagi,pdndpestedoi ani!', Asta nu inseamnd cE
2e IrmosulcantExii 9-adin canonul a slujbeiinmormAntirii.

r99

Arhimandritul TeofiI P drdian

dar trebuie sd treacd neaperatdoi ani ca se se impdrtdgeascd... e un timp de verificare, e un timp de cercetarede ef insugi. Dacd cineva nu merge la bisericd, de ex4lnplu, atunci cum sd-l las sd se impdrt[geascd? Eu la spovedanie cam cu ifitrebarea asta incep, dacb merge la bisericd, iar pentru mine astaesteo modalitate de a qti exact situafia omului. Intreb pe cineva: ,,Mergi la biseric6? - Nu merg. - De la Pagti incoace aimai fost vreodatl? -Pdi, nici la Pagti n-am fost". Atunci, eu ce sd fac cu el? ii spun: uite ce e: te-apuci gi mergi in toate duminicile la bisericd, iar in postul urmdtor vii la mine, sd vedem dacdai fost qi sd st[m de vorbd. $i nu mai vine... gi-atunci, dacd nu mai vine, de ce s6-i dau eu darurile cele mai mari, sd-l invrednicesc de ceea ce este mai inalt, dacd nu face ceea ce trebuie sd facd pentru a se mdntui? Sau, dacd zice cd fumeazd, ii spun: acum alege: ori ligara, ori impdrt6gania;gi de obicei se alege[igara... A venit odat6 unu' gi i-am zis cd nu se poate impdrt6qi, fiindcd int6i trebuie sd se lase de fumat. $i el s-a dus la un alt pdrinte de la noi de la minlstire, la P6rintele Serafim [Pdtrunjel], un pirinte tdndr, qi-i zice: pentru cd fumez. ,,Pdrinte,Pdrintele Teofil nu m-a ldsat sd md impdrtSgesc, N-afi putea dumneavoashd totugi sd md impdrt6qi{i?" Binein{eles cd pdrintele nu i-a spus: ,,Da, hai la mine, ca Pdrintele Teofil e om rdu, iar eu sunt om bun gi te impSrtdqesc".Ci i-a zis ,,Nu se poate, dac-a zis pdrintele cd nu te pofi impdrtdgi, inseamnd cd nu pofi". $i el zice: ,,No, acuma-s necdjit! Md duc sd pip o figar6!" Ce rost avea si zic et cd-s bun cu el gi sd se impdrtdqeasc[?De ce sI Ca se imp6rtdqeascd? sd pipe figara dupd ce s-a impdrtdgit? N-are niciun Gdndifi-v[ bine, pentru cd sl rost! Ne cam jucdm noi cu lucrurile acestea... qtifi cI toate lucrurile acestea un rost al lor. Deci iatd,eu, de fapt, nu-i dau au un canon sd nu mai fumeze, ci ii dau o indrumare; in fond, pentru el alt canon mai mare poate cdn-ar exista, decdt [sta: sd nu fumeze. Canoanelese dau pentru verificare, pentru a-l ajuta pe om, pentru a-l angajacu ceva. La mine mai vin unii gi-mi cer sEle dau un canon; ,,P[i tu nu faci nici ce trebuie si faci, ce canon sd-!i mai dau?" $i zice: ,,Pdrinte, dar dacS-mi da{i un canon, apdi pe-6la-l fac!" Nu qtiu dacd-l face... El nu se roagd dimineafa gi seara, dar vrea s6-i dau eu canon sd facd o anumitd rugdciune...Pdi, pe-aia o face, cdi-am dat-o eu canon?N-o face, ci dacl nu se roagd in general, n-o sd se roage nici dac[-i dau eu un canon anume. $i-atunci, de ce sd-l mai ingreuiez? - Ce trebuie si faci un student (care nu este la Teologie), in viafa de zi cu ziopentru a se mintui? 200

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Ceeace hebuiesd facdtoli cregtinii.Mai intdi de'toate, duminicasd meargdla bisericd,sd se roagedimineafaqi searagi la mas[, s[ posteascd atunci cdnd poateposti, mai ales miercureaqi vinerea(in orice caz, si-gi pun6in vederelucrul acesta), citeascd sd doudcapitoledin Noul Testament (ca sd-gi impodobeascd mintea) qi s6-gi pdzeascd" mintea cu rugdciunea: Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-m6pe mine, ,,Doamne pdcdtosul",in m6surain care poate s-o facd. Sd nu se ducd la locuri intin[toare,la guraiadului- de exemplula discotecd la baruride noapte. sau Dacdfacelucrurileastea, n6dejde. mai presus toate,fiind sfudent, e de sd $i invefebine! - Sepoatemintui cinevadin iad? Daci da, cum anume? - Dragd,la Dumnezeu puterea!La noi e rugdciunea,la e Dumnezeu e puterea.Noi ne rugim pentru odihna sufletelor adormililor robilor lui Dumnezeu; undesunt,de acolos[-i ajuteDumnezeu. de Adic6, dacl suntin iad, sI fie scdpafide iad. CAndanumese intdmpldaceasta, n-avemo noi gi credemin mila lui Dumnezeu in qi eviden!6, de weme ce ne rug[m dar poatesEscoatl eficacitatea rug6ciunii,inseamnd credemqi cd Dumnezeu cd gi scoate iad, c6nd gtie El qi cum gtie El, pdnl la Judecata din iad; din de posibilitate. Apoi existdnd aceast6 - Cineva care s-a sinucis, fiind bolnav psihic, se mai poate mflntui? $i ce sepoatefacepentru el? - Drag6,de obicei cdnd se gtie cd cinevaa fost bolnav psihic, nu se considerd sinuciderea vinovdfiape careo are la cinevadespre cu carenu se gtiec[ a fost bolnavpsihic.Suntchestiuni carenumaiDumnezeu poate pe le hotdrigi pe carele poaterSspl[ti. Noi, ca oamenicaregtim cd sinuciderea cel mai marep[cat - in este sensulcd nu mai poli face nicio pocdinfi dup6 ea -, putem s6-i punempe oameni in situalia de a se ingrgzi {e acestpdcat; gi atunci, in general Bisericanu dd asistenlIla inmormdntare, le faceslujbede inmormdntare nu celor care se sinucid, ca sd-i infricogezepe ceilalli oameni care ar fi in picat. Mai departe, gtie situaliade a faceacelagi Dumnezeu ce va fi. Dar sI qti{i c5 e o chestiune'foarte greu de elucidat,in sensulcI noi, carenu suntem situafiade a aveape cinevaapropiatcarea frcut agaceva in - sdzicem'unmerh-bru familie -, nu ne putemcompara cinevacareare de cu in familie o astfel.& situafie.De exemplu,vine la mine cinevagi-mi zice: A ,,Tat6l meu s-a spdnzurat. fost om credincios,a fost om cumsecade, gi-odatll-am glsit spdnzurat". mergea bisericE, la
201

Arhimandritul I Pdrdian Teofi Ei, ce pot eu sd fac pentru acesta?Biserica zice cd nu mai pofi face nimic. Da, dar iubirea ce spune? Iubirea ta de fiu ce-!i spune? Cd nu mai pofi face nimic? Nu se poate! Simfi cd tu tohrgi trebuie sd faci ceva! Cd trebuie! Ce sd faci anume,cum sd faci? Acuma, sigur cE nu pofi sd faci nigte slujbe cum le faci pentru ceilal{i morfi, parastasegi celelalte, cel pufin o weme, pdnd se pierde cumva gdndul cd acela a fost sinucigag.Eu de obicei, aga,din capul meu, le-am spus oamenilor care au avut situalii din acesteacd deocamdati sd fac[ parastasegi slujbe pentru morfii lor in general, frrd numele celui sinucis, dar sd scrie la urmd: ,,Cu tot neamul lor cel adormit". $i atunci, fiind qi el neam cu cei care sunt pomenifi, poate c6-l pomenegte Dumnezeu intre cei care-s din neamul lor adormit. $i-apoi, dupd o vreme, dupl ce se uitd cumva, sd zicem, lucrul acesta,dupd aceeas5-l pomeneascd gi cu numele, cici, dacd Dumnezeu e iubire, nu se poate sd-l exclud6. - Daci ai canon dat de duhovnic pentru toatl viafa, iar mai-marii tii, ca stareful qi arhiereul, nu-fi dau voie sI fi-l implineqti, cum sI procedezi? De cine si ascult, de duhovnicul care-mi vrea mAntuirea sau de mai-marii care incearci si mI descurnjeze,spunind ci nu voi putea face fafi la ascultare, fiind foarte mult de munci? -Drag6, e foarte greu sd dai nigte solulii pentru situalii care nu depind numai de tine. Nici nu pofi s6-i dai omului canoanepe toatd via\a, dacd nu-i cunogti imprejur[rile in care trdiegte el. Poate cd cei care hotlrdsc in continuare au gi ei calitate de duhovnici gi pot si dea alte indrumdri, alte canoane. E foarte greu de qtiut, sunt gi lucruri care se pot rezolva... De exemplu, primeqti de la un duhovnic canon sI nu mdndnci carne toatd viata; fu accepfi canonul dsta gi vrei sd mergi la o mdndstire,dar sunt mdndstiri in care se consumd carne qi mdndstiri in care nu se consumd. Atunci, binein{eles cdin canil acestaar trebui s[-fi gdsegtio mdn[stire in care nu se consum6 carne, ca sd pofi s6-!i duci canonul, fiindci altfel e greu sd-!i lii canonul. Deci sunt gi nigte lucruri pe care trebuie sd le ai in vedere gi pe care le pofi rezolva. Poate cI sunt gi lucruri care nu se pot rezolva, gi atunci gdsegtiposibilitatea de a face ce poli face, ?ncondiliile tale. - Vii rog sI-mi explicafi de ce dupl un timp, dupi ce L-am aflat pe Dumnezeu, am ajuns intr-o stare de delisare, in care nu-mi mai fac rugiciunile, canonul, fapte bune... Care este explicafia acestei stlri qi cum sii ies din ea? - Din stareaaceastanu pofi iegi decdt silindu-te sd tragi de tine, adicd fbcdnd lucrurile pe care le-ai ftcut odinioard. in Apocalipsd este un cuvdnt: 202

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

cea Fd ,,Dedragostea dintdi te-ai l6sat... faptelede mai inainte" (Apocalipsa 2,4-5). Lucrurile bune pe care le-ai fbcut inainte trebuiesd te silegti s6 le faci qi atuncic0ndnu le-ai face,pentrucd numaiin felul acesta pofi ajunge iardgila linigteasufleteascb de este $i-apoi,dacdcunogtinfa Dumnezeu numaio cunogtinfiteoreticd, gi nu te angajeazd, practic,n-ajunginiciodattila o legdturdadevdrat6 gi cu Dumnezeu.CAnd qezi in Dumnezeu,trebuie sI-L gi ai in vedere pe Dumnezeu. pildd, dac[ nu mergi la biserici duminica,qi tu zici cd ai De credinfdin Dumnezeu, qtii cr nu creziin Dumnezeu! sr Mie mi seint6mpl6 de multe ori sdvind la mine oamenigi s6-mi spund:,,P6rinte, dreptcd nu e mergla bisericd, eu credin Dumnezeu".Lezic: cum creziin Dumnezeu, dar dacd-Lneglijezi pe Dumnezeu?! ori creziin Dumnezeu te raportezila gi Dumnezeu, inseamnd nu creziin Dumnezeu numaite-ngelicd crezi ori cd gi in Dumnezeu, dacdtu il neglijezipe Dumnezerf'. Se gtifi cI e foarte multd superficialitatein felul de a g6ndi al oamenilor, in felul lor de a vedea lucrurile. Dacd crezi in Dumnezeu, trebuie s5 te raportezi real la Dumnezeu,iar dacd te nportezi real la gi Dumnezeu nu-L neglijezi pe Dumnezeu, se poatesd nu te miluiasci nu Dumnezeu, se poate si nu te ajute. Dumnezeufiind Tatdl t6u, nu se nu poatesd nu Se raporteze tine cel pufin a$acum se raporteazd,untatdla la copilullui. Doar spuneDomnul Hristos: ,oDacd voi, rii fiind, gtifi sf dafi fiilor vogtricelebune,cu atatmai mult Tatil vostrucel din ceruri" (Luca l l, l3). Dacdnoi nebazdmpe pdrinlii noqtri- caresuntoamenigi carenu sunt la m[surile bundt[fii lui Dumnezev atuncitrebuies[ avemincredere gi -, cr Dumnezeu, Caree mai maredecdtomul, ne poateajfia; gi ne ajut6,de fapt. Dar n-avemnoi destulS deschidere, n-avemdestuld incredere; ne gandim nu la Dumnezeu, neglijim pe Dumnezeu... afunci,sigur c6 avemconsecinil gi spusde Domnul lele neglijirii. Gdndifi-vdla cuvdntulaceladin Evanghelie, Hristos: ,,Din pricina inmulfirii fbrddelegilor, iubirea multora se va rici'o (Matei24,l2). - Vi rugim si ne explicafi controlul minfii in legiituri cu faptele interioare percepute de subcongtient.Cum se pot intitura influenfele exterioarenegative?Autosugestiilepozitive sunt o manifestarea credinfei? - Drag[, nbi nu putemlucracu noi decdtin cdmpulcongtiinfei noastre. Pe cele din subcdrytient sesizdm le numai cdndaparin congtieni; numai gi atuncine putemorientadupdceeace suntem putemfaceceeace ar trebui qi sE facem in imprejurdrile respective.ce e dincolo de congtient- in 203

Arhimandri tuI Te I Pdrdian ofi

subcongtient, incongtient nu e in puterea in noastre decdtin mdsura care in apare congtient. in Singuruldomeniu lucranoi esteconqtientul. - "*. f"l:m ': - Cum se poate fine cu desivirqire posJul, condifiilein care o in boali de durati ifi ripune toatil vlaga? - Nu se {ine post cdndegtibolnav.DacI eqtibolnav,mdninci ce poji mdncapentruca sdte pofi face s[ndtos.cdnd eqtisdnitosgi viguros,atunci fii postul;cind nu egti,nu fii postul.P[rinteleArsenieBoca,Dumnezeu sd-l odihneasc[, spunea le unoradintreoameni:,,Postul nu-i pentrutineo'. Agacd nu trebuies6-fi faci problemecEnu postegti, dacdnu pofi. Dac6nu postegti cI nu po!i, e una, dar,dac6, postegti nu vrei, e alta. nu cd - Daci vrei si te rogi, dar mintea ifi esteincircati de anumite ginduri, cetrebuie sii faci ca si le inlituri gi sI te pofi ruga curat? * Dragd,nu pofi s[ inlSturi gdndurileca sd te pofi ruga, ci pofi sd te rogi gi sd inlSturi gdndurilecare vin in vremearugiciunii. Adicd noi nu trebuiesdne concentrdm pentrurug[ciune,ci ne concentr[m prin rugdciune. - cum explicafi pictarea simbolurilor zodiacale jurul ratilui in ceresc, cum esteIa MAnistirea Stiniqoara? - Da, qi la alte mdnbstiri,de exemplula Vorone!.Dragd,oameniiau gandit,cdndau pictat,cd existdo rdnduiald lumeaaceasta, in concepfia in qi respectivd fbcut picturile a$acum sunt.Asta nu inseamnd existdvreo au cb influen{dcu zodiaculgi cu treburileastea. - Daci te afli in ministire gi vezi anumitelucruri nepuse locur ra lor, iar conqtiinfa i{i spuneci trebuie agezate, trebuiesi faci? ta ce -Le-agezi, s[ faci?!Dacddepinde tine,le agezi. ce de - Daci ai fost chematla via{a monahall, insi din ministire egti trimis, ,rdeascultare",acolounde estenevoiede tine qi nu ai timp si-fi faci datoriile de monah,atunci cum vei putea si-(i dai seama ceeace ci faci estebine-pllcut lui Dumn ezeu? - Drag6,ifi primegte Dumnezeu faci, in loc de ce nu faci. ce - Se spuneci ascultarea esterupti din rai, dar cum pofi si-fi dai seamadaci ascultareaestedupi Dumnezeugi pentru Dumnezeusau dacl estedupi voia ta? - Mai intdi de toate,cind te duci ?ntr-o mdndstire trebuis6gtii ce fel ar de oamenisunt acolo, de cine trebuiesd asculfi; iar dacd, ii slujesclui ei 204

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Dumnezeucu adevdrat, incredin[ezilor cu toate ale tale. DacI nu ai te incredere, atuncinu staiacologi te duci undeai incredere. Dar in oricecaz,trebuiesd gtii ci dupdce te-ai hot[r0t sd depinzide cineva,nu mai ai voie sdcaufiindependenla. Independenla ai pdni cdndte o faci cdlugdr,iar dupd ce te-ai fbcut cdlugdr,nu mai ai nicio independen,td, depinzide mai-mariitdi. Pentrucd !i-ai alestu lucrul acesta, te-a obligat nu nimeni sd-l alegi.fi l-ai alesca sd fii ajutatsdnu greqeqti, faci binelecu sd mai multd siguranfd. - Ce trebuie sii faci ca sii fii sigur de mAnfuireata? - Sd faci ce gtii tu cd trebuiesI faci sprebine gi poli sd fii sigur de mdntuirea ta. - Ce nidejde de mintuire mai are cinevacare a murit nespovedit? - Pdi, el nu mai are nicio nddejdede mdntuire,dar are familia lui nddejdede mintuire pentru el gi se roagd in continuare.Acum, ce se intdmpldcu cei caremor nespovedili? obicei suntoamenicaren-autrdit De qi gi cu gdndulla spovedanie la rugdciune la slujbegi la SfinteleTainegi aga mai departe. Aga cI ei nu prin faptul cd nu s-auspoveditla moartesunt la r6u, ci prin faptul cd au trdit rdu.Ei gi-aupregdtitstarea aceasta, fiindcd dacd eqtiun om carelii seaml de lucruri de felul acesta, te lasdDumnezeu nu sE ajungiin astfelde situafii. Dar nu trebuieneapdrat te spovedegti patul morfii; dacdte-ai pe s[ spovedit celepatruposturi,pofi sdzici c6-i suficientpentrumAntuirea in ta, gi dacdmori la doudluni dupdpostulSfinteiMarii, sdzicem. - Daci fratele de lingii tine gregeqte, tu vrei si-l ajufi prin iar sfaturi, insi el nu vrea si-fi primeasci sfaturile, ce pofi si faci? - Nu-i mai dai sfaturi! Cum zice Scriptura? ,,Nu-i mustrape cei r6i, ca sd nu te urascd;mustr6-lpe cel inlelept, gi el te va iubi" (Pildele lui Solomon 8). 9, - Iuda sepoatemintui? Soartalui a fost predestinatii -Dragd, gtieDumnezeu dacd poatemdntui... se Asteasuntlucruri care nu intrd in competenla noastrd.
--,-

- Cum e.{gpprioada de necurifie a femeilor? - Sunt mai multe feluri de a vedeachestiunea aceasta... orientafi-vd dupdduhovniciivogtri.
205

Arhimandritul TeoJil P drdian

ingerul pizitor. - Vorbi{i-ne despre - Ce sdvd vorbesc pdzitor estedat ingerul pdzitor?...lngeruI ne despre spreindrumarea noastr6. credecd ingerul pdzitorl-am primit la Botezgi Se pozitive trebuiesdlinem seam[de el, si nu-l intrist[m, sd'primiminspirafiile carepot veni gi de la ingerulpdzitorqi sdne rugdmgi ingeruluipdzitor. Domnului. - Ati pomenit mai devremedespreTrupul qi SAngele Se pune intrebarea: despre care trup este vorbao despre cel material,pe care spiritualizato dupi Inviere, sau desprecel omenesc, de Il aveacAnda instituit Taina Euharistiei? -Drag6, DomnulHristosputeasi deaTrupulgi S6ngele veqnic, Sdu de MdntuitoruluinostruIisus Flristos dupdinviere. De fapt, Trupul gi Sdngele pe careil primim in SfhntaEuharistieesteTrupul gi Sdngele real, din Lui toatdvremea. Deci cel spiritual,cel cu careestein cer,de-adreapta Tatdlui. - Cum sI sclplm de complexul de inferioritate, de timiditate, ruqineqi frici? Cind capiti omul siguranfamintuirii? laqitateo - Drag6,de complexele asteanu prea poli scdpa... decdt,gtiu eu, cu ajutorul lui Dumnezeu.De multe ori, este o structur[ din asta, care te incurcd. Totugi, credinla in Dumnezeu rezolvd toate; dacd crezi in Dumnezeu,multe lucruri se rezolvd in acest sens:cd nu egti singur, cd Dumnezeu ajut6, cd binecuvdntarea te Domnului estecu tine... Sunt nigte gi lucruri pe care le dd credinfain Dumnezeu pe care le poateaveaomul credincios, spredeosebire cel caren-arecredin!6. de - Cum se poate mintui o femeiecare s-a indrigostit de o fafl bisericeascl,cu toate c5-qi doreqtedin tot sufletul sI-l uite, qtiind ci piicituieqte? - PAi,foartesimplu,sd evite situafiilefavorizante, evite intdlnirile sd gi sdceard la Dumnezeu puteresdnu iubeascice nu trebuiesdiubeasc6... de pentrucd de iubit trebuies6-iiubim pe tofi. sausdnu iubeasclcum iubegte, - Cum explicafi rolul mintuitor al rugiciunii in fafa icoanei Mintuitorului gi a Maicii Sale? Existi o leglturi intre venerarea icoanelorqi l.iturghie? Icoanaare un rol liturghisitor? - Are! Inaintede a seincepeSfdnta Liturghie,cei caresepregdtesc sd liturghiseascd stau in fa{a icoaneiM6ntuitorului gi-qi manifest[ Ortodoxia prin cinstireaicoanei. Mdntuitoruluigi spun cuvintele:,,PreacuratuluiTdu chip ne inchinlm, Bunule, cerdnd iertare gregelilor noastre,Hristoase Dumnezeule. de voie bine ai voit a Te sui cu trupul pe Cruce,ca sd-i Cd 206

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

mdntuiegti robia vrdjmaqului cei pe care i-ai zidit. Pentruaceasta, din pe cu mulgumire strigim Jie: <Toatele-ai umplut de bucurie,Mdntuitorulnostru, cel ce ai venit sdmintuiegtilumeu". Dupdcaresrrutdicoana Mdntuitorului. Apoi, la icoanaMaicii Domnului, pe care de asemenea s6ruti, se o spune:,,Ceeace egti izvorul milei, invrednicegte-ne noi milostivirii, pe Ndscdtoare Dumnezeu. de Cautd spre poporul cel pdc6tos,aratd,precum puterea cd intru tine nddljduind,strigdm:<Bucurd-te!>r, de-apururea, ta, aqa cum a strigatoarec0nd Gavriil, mai-marele voievodal celor ftrd de trupuri". Deci in Ortodoxieicoanaare un rol indiscutabil; se poateintelege nu Ortodoxiafrrd icoane. - Toate evenimentele viafa noastri au un rol pentru mintuire din gi Dumnezeu orAnduieqte acestscop? le in - Toate evenimentele din viala noastrl pot s[ fie folosite spre mdntuiresau pot sd fie neglijateca ajutoarespre mdntuire.Mdntuireane angajeazd' de toate chestiunile,adicr nu existii o chestiunecare are fa{d legiturd cu mdntuirea o chestiune gi caren-arelegiturd cu mdntuirea. Asta depinde felul cum folosimnoi evenimentele de respective. - Cum infelegefideschiderea iubirea lui I)umnezeufafi de noi? gi - A$acuminfelegdeschiderea iubireapdrinfilorfafd de copii. gi - Vi rugim si ne recitafi o poezie. Focul de Zoica Lafcu Cdsulameadescdnduris-a aprins. Ardeatn noapte. Focul a cuprins tinddqi oddiSicoperig. Si Voiam sdplec din casdpefufiq, ' C-o legdturd-n mdnd. N-amputut. Inval deJldcdrialbem-amzbdtut; Veciniitoli dormeau; de-nzadar Si Pldngeam, tnchis grinzile dej ar. d-n $i, ca sdpdtscdpadin casamea, Am lepddat poina,cdci ardea, fi $i -am aruncai'gi I egdtura-nfo c. Md-ndbuSeam nuvedeam deloc; Si
207

Arhimandritul Teofil P drdian

Cuprinsd de uimirea morlii, stam in oarbd nemiscare.ASteptam Sd ardd-n mine tot, sdfiu un scrum $i vdntul sd md vdnturepe drum. Am auzit un mon deprdbuqiri, $i casa meapieri; subyiri, subyiri, Seridicard palele defum... In goliciunea mea,pornii la drum. CerSeam lumini Si-npragul noplii reci S-aufost deschiszdri albe de.poteci. Curatd co o candeld-n altar, Cu trupul plin de rdni Sigreu de har, M-am pomenit urcdnd pe scdri cereSti, Spre miezul dragostei dumnezeieSti. $nm acum cdfoculfost-a pus In casamea,de mdna lui lisus. - Vi multumim!

208

DESAvARSIREA cRESINA
17 mai 1999 - Daci estescris ci trebuie si-fi iubeqti aproapeleca pe tine insu{i, este de presupuscr picateie pe tur. i te totereii aproapetui 1tu_nci trebuie si fi le tolerezi $i fie. fotuqi, omul estedator si seconsidere mai piciitos decatceilalfi,si s_e crufe mai pufin pe sine.cum sevede,atunci, relafia sinelui cu aproapele, privin,ta picatutui gi a iertirii? in Dragd,pdcatele suntpdcategi nu trebuietollrate. E o sldbiciune . si tolerezi pdcatele; astainseamnd iubegti cineva,dacan laqis[ nu c[ pe fac6ce wea._Iubirea de aproapele, concepfia fala in cregtind, totd"u.rna raport in cl rybirgafafa de Dumnezeg. poli adrnite.".u ." "rt. admite Nu nu Dumnezeu. pe sau ':c?l-:. iubeqte tatd, pe mamdmai mult decdtpe tutirr.,r., estewednic de Mine. cel ce iubegte pefiy saupe fiic6 mai a".at pe Mine nu este vrednicde Mine. cel ce nu-qiia ca sd-Mi-uti unnezeMie nu estewednic "rui"u de Mine", zice Domnul Hristos(Matei 10, 37-3gi.b;ri int6i e Domnul Hristos,intdi e Dumnezeu, gi-apoivin celelalte. in cazulacestu-,. po1i Iar sdtolerezip[catele altora,intrucdtcontraviniubirii fafd de Dumnezeu. Trebuie sd fim prcaturui, numai cd,,dacdnoi cunoaqtem -impotriva pdcatele cuiva, nu tr9!u-iesr. le punemin evidenfd,.i ,a t" ucoperrm, uga cum a fbcut cuviosul Macarie,desprecarese spunea a fost,,dr*ara., cd plmdntesc", pentrucd acoperea pdcatele: celepe carele vedea, gi cum pe ca nu le-arfr vdntt, iar-qeceledesprecarearrzea, gi ,r-u, fi t;;i A6;; ele. Deci cuviosul Macaries-a frcut ,,dumnezeu "arrd "u ia-ar,t"r",,, pentruca aga cum Dumnezeu acoperr_lumea, acoperea eiplcatele oamenilor; le a$a gi nu scotea evidenjd, in nu-i defdima oameni. pe Dar Ei in privinfa aceasta tribuie sdfim cu luare-aminte, pentrucr sunt gi pdcate caretrebuiestdrpite; q+i alesdacdsuntem situaliaomului care qi in areo responsabilitate: situaliade ajudeca,in situafiade a conduce in o insti_ de a-i ajutape oameniin anumiteimprejurari,atunri t euil ,#; Ffl. :u.u hotnrdli9i pentruinldturarea pdcatelor. candi,ti-va,'d;.;mj1r, la psalmul100: cdnta-voimila si dreptatea, Tine,boomr", re vLi cdnta. pe Caleneprihdnitd urmdri. Cdnd,oare,vei venila mine? voi Iy casamed,.,cn inimd curatdmd voipurta. Inainteaochiloyme i,_nuvoi sderi niZio faptdJdrddelege,,. ------depart-eli'id sfhrgitul $r, ryi psatmului.""ri;;i ,,In diminelivoi ucidepe toli pdcdtoSii pdmdntului, ca sd-i stdrpesc cetatea din Domnuiut toli cei iefacfirdderege,,. pe
209

TeofilPdrdian Arhimandritul Dacd iubegti pe cineva, nu inseamndsi fii tolerant cu pdcatelelui gi sd laqi lucrurile sd meargSaga.Cdnd poli sd intervii qi dacd ai curajul gi puterea * ;ir f .. s-o faci, trebuie sd intervii. Mai ales in vremea de acum, existd mrilte pdcate pe care pdrinlii le $e tolereazdcopiilor, zicdnd: ,,Las', c6-i tdndr, sd-' distrezet.Laf , cd micar acum s5 se simtd bine!" Ca gi c6nd dupd aceeaar fi viala un chin. Sd gti,ticd viafa este intr-adev6r un chin, dar atunci cdnd ai tinerefe necinstite, tolerate de pdrinli. $i apoi, ajung copiii sE sufere de pe urma unor gregeli, a unor pdcatepe care le-au ftcut... gi suferdin cealaltdweme.a viefii, pentru cd s-au distrat atunci cdnd puteau sd*nuse distreze qi sd aibd o bucurie superioard. - Pentru ca cineva sii ajungi la mflntuire gi la deslvArgire, trebuie mai intAi sl-gi inliture patimile, iar inllturarea patimilor este un act de voin{tr. Care este sursa voinfei? -Drag6, voinla este o calitate a omului; voinfa este de la Dumnezeu. Fiecare are capacitateade a voi gi fiecare se angajeaz[cu capacitatealui in mdntuirea lui. Numai cd noi la mdntuire nu suntem singuri, ci suntem qi cu darul lui Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu. M0ntuirea ne-o di Dumnezeu, nu ne-o realizdm noi. Avem gi noi parte in rcalizareamAntuirii, dar nu ne-o de realizdmnoi, aqa:,,Uite ce fac eu acum, ca sd md mintuiesc!" Nu detagaJi Dumnezeu ne urm[rim mOnfuirea. in ceea ce privegte voinfa, fiecare are capacitatea lui de voinf6, aqa cum are capacitatealui de credin!6, capacitatealui de nddejde, capacitatea lui de rdbdare... $i mergem mai departe cu ceea ce suntem, cu ceea ce putem sd facem. - Cum putem inlitura gindurile rele, cAnd vin qi ne tulburl in timpul rugiciunii sau in timpul sfintelor slujbe? Putem cu ruglciunea rrDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui I)umnezeu, miluieqte-mi pe mineopicitosul"? - Da, cel mai la indemdnd mijloc este sI inldturdm g0ndul cel rdu cu un gdnd bun. in Pateric se spune cd l-a intrebat cineva pe Awa Pimen cum sd inldture g6ndurile rele care-i vin mereu in minte. $i cuviosul i-a zis: ,,Opreqtevdntul!", iar fratele a r[spuns cd nu poate opri vdntul. $i i-a zis cuviosul: ,+{$a cum nu poli opri vdntul s[ nu batd, tot aga nici gdndul rdu nu-l pofi opri s5 nu vin6. Dar altceva pofi face: cu un gflnd bun, s[ inldturi gdndul cel rdu". Asta e ceea ce putem face din partea noastrd: sd ne schimbSmgdndul, sd ne mutdm mintea, de la gdndurile care ne vin, la gdndurile pe care le dorim. Fie cu rugiciunea ins6gi, fie cu alte mijloace, tot de g6nduri. Dar, in orice caz, mintea trebuie tot timpul ocupatd gi este ocupatd de gdndurile pe care le purtdm in minte. Iar ca sd avem gdnduri pozitive in minte, trebuie s[ 2t0

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

le adun[m din Evanghelie,din scrierile Sfinfilor Pdrin]i qi chiar din literaturb laicd, fiindci gi in aceastasunt lucruri care impresioneaz[. De exemplu, eu am citit, cdnd eram tdn6r, romanul Mara, de Slavici. Acolo ," p.rr"u o problemd in legdturi cu o situafie: persida fugise cu un birbat pe care nu_l voia familia ei, mama ei; gi s-a aqezatin viena qi de acolo i-a scris o scrisoarefratelui ei, lui Tricr, cerAndu-i s-o roage p. tnu-u sa s-o ierte. $i aqamult mi-a pldcut rdspunsulmamei ei: ,,pdi eu o iert, cd doar eu i-s mamai,' Iatd un gdnd din literatura laicd, ce-!i poate lumina viafa gi gdndurile: ,,cum sd n-o iert, cd doar eu sunt mama ei?!,, sau din Moara cu noroc, tot de Slavici: cel de la Moara cu noroc, Ghi{d, zicea cd cea mai mare suferin[d a lui, c6nd era in inchisoare, a fosi aceeaci se gdndeac-or sd,zicd.ceilalti copii c6tre copiii lui: a ,,M6, tatd_tdu fost un ho1!'; Sunt niqte lucruri duioase,nigte lucruri care te impresioneazd, care-fi rdmdn...qi pe care e bine sd le aduni, oriunde le g6segti. - cine nu a reuqit si rucreze suficient pentru desiivlirgirea sa in ace-astiiviafi cum se mai poate desivirqi in viafa de apoin avind in vedere invrfitura Bisericii, care spune ci numai aici ne putlm mintui? Dragd",de mdntuit, aici ne mdnfuim; Dumnezeu ne mdntuiegte,cu darul sdu. rar dacd, ajungem la bine, dincolo, apoi inaintdm ?n binei omul nu-i stagnant, nu rdmdne niciodatd intr-o anumita stare. Dac[ sunt bun, devin tot mai bun qi dincolo de lumea aceasta;dacd-s r6u, pot si ajung qi mai rdu, qi dincolo de lumea aceasta. cum putem si ne pistrim nidejdea, cum putem si luptiim cu descurajarea gi cu deznidejdea? - Dacd crezi in Dumnezeu, ai n[dejde. Dacd Dumnezeu este pentru tine o realitate, este Tatdl tdu, n-ai niciun motiv sd caziin deznddejde, sa fii demidijduit, ci ai motive s[ ai nddejde:te lagi in mdinile lui Dumn-ezeu. Imi spuneacineva cd mama lui aveatensiunemare qi s-a dus o asistentd medicald sd-i ia tensiuneagi se tot mira cdt de mare e tensiunea. femeia $i azis: ,,Apdi, va fi ce va vrea DumnezerL".Ei, asta inseamnds[ ai n6dejde, cOndDumnezeuestepentru tine o realitate.N-ai de ce sd nu ai nddejde. - care este rolul spovedanieiin iconomia mintuirii? cum trebuie sii fie relafia dintre duhovnic qi credincios? - Relafialintre duhovnic ai credincios ar fi bine sd fie ca rela[iadintre plrinte $i q"..Dag este la misurile omului; fiecare se raporteazd, cumpoate. Iar spovedania,",qig-.l6ngdfaptul c6 este Taina iertarii pdcateloi, are importanfi in viafa omului gi ca mijloc de imbundtdfire, ?n in]elesul cd te verifici cu o congtiinJdstrdind gi vezi care !i-e situalia ta adevdratii?n fa{a 2tl

Arhimandritul Teofil Pdrdian

unei con$tiinle striine, pentru cd de multe ori tu crezi despre tine lucruri CAndvin la mine oameni, il intreb pe cateunul: neadevdrate. i ;r*.:r, - Crezi in Dumnezeu? " r - Cum s[ nu cred?! Cred! - Ce faci tu, ca om credincios? - Pdi, caut si fiu om bun, sd fiu om cumsecade Eu mi bucur de toli oamenii care spun aqa; dar zic: - Bine, dar gi dintre necredinciogi sunt unii care vor si fie oameni Dar tu ce fapte de credincios faci? La bisericd mergi? cumsecade.

Nu merg. gi nu Nici necredinciogii mergla bisericd!Te rogi dimineafa seara? Nu preami rog... qi miercurea vinerea? nu Nici necredinciogii seroag6!Postegti Nu. Zici vorberele? nu Nici necredinciogii postesc! Mai zic, cdteodatil... cum zicl Pdi m[ parcdai zis cd eqti credincios; $i necredincioqii ori credincios necredincios? eqtiacuma, decdtcredincios! c[-s - PSrinte, de seamd mai mult necredincios bag dacd Da' pAni nu-i deschideu capul,nu gtie,ci zice cd e credincios, n-a zis niciodati: ,oNu este Dumnezeu!"N-ai zis, dar L-ai fujurat pe iar Dumnezeu, astae mai mult decit sdzici cEnu esteDumnezeu. pe - Cum aq putea str aflu care estevoia lui Dumnezeu, ce cale qi nu gtiu ce si fac: vrea El s-o iau, acum, cind mi aflu la o riscruce ciluglria sau ciistrtoria? poatesI-!i -Drag6, p0ndla urmd se rezolvdele lucrurile.Dumnezeu gtie, deagdndulcel mai potrivit pentrutine,pentrucI Dumnezeu pAni la urmd. ci n-arenevoiede cdluglri saude necblugdri, arenevoiede Dumnezeu frumos in oameni cinstifi, de oameni corecli, de oameni care se angajeazd ai gi viaf6,pentruDumnezeu pentruoameni,are nevoiede colaboratori Lui gi astanu inseamnd dacd faci cdlug[r eqti te cd pentrumdntuirea oamenilor; aqa,ci po,tisEfii cilug6r gi improvizat,sauc[ dacdte cis[toregti,greqeqti... pentrucEin fond nu gregegti, poateci inmulfegtinumdrulsfinfilor, 9i prin ci ceea ce faci tu, dar mai ales prin copiii pe care-i aduci qi ii oferi lui qi Dumnezeu carepot sdfie mai buni decdttine. Importantesteca tu sEgtii, sE - pentrucd astaesteesenlial-, nu sd faci una, 9i dupdaceea te sd simfi g6ndegtila alta: te c[sdtoregti,gi-apoi, dacdnu merg lucrurile bine, zici: ,,Am fost un prost cd nu m-am ftcut cdlugdr!Vd las eu pe tofi qi plec la mdnistire!" Nu-i corect!Numai un om care nu judecd bine poatesi fac[ lucruri de felul Esta.De ce?Pentru cd, dacdte-ai angajato datil inaintealui 212

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Dumnezeuintr-o chestiunegi te-ai unit in numele lui Dumnezeu, apoi trebuies[ tii de numelelui Dumnezeu deunireain numelelui Dumnezeu. gi Eu personalam agteptat momentulhotIrdrii qi numai c6nd am fost hotdrdtm-am dus.Pdn[ n-am fost hot6rdt,nu m-am dus.M-am dusint0i la Mitropolitul Nicolae Bdlan - cdnd am terminatTeologia-, iar el sperasd md fac cilugdr; de fapt, gi eu am sperat,mai mult inainte, dar atunci n-am mai sperat. I-am mulfumitmitropolituluipentruajutorulmoralgi materialpe caremi l-a dat pentrua faceTeologia,iar el m-a intrebat:,,Acumce vrei ie faci?- Pli, acumo si lucrezla licenfd...incd n-am cevadefinit, darastae tot deocamdatd. Bine, dar de ce nu wei s6mergi la S6mbdta? pentrucE nu-s hotdrdt".$i-apoi,cdndm-am hot6rdt,m-am dus gi i-am spusci m-am fotrrlt sd merg la mdnistire. $i mihopolitul mi-a zis: ,,,A.magteptat hotirdreaasta".Dar el nu-mi spusese agteaptr, bine-afxcut cd nu mi-a c-o gi zis. inseamnd" fost om cu cumpdnire, c-a pentru cd el n-a vrut s6 tragd dorinla lui in cumpdni pentruhotlr6rea mea. Fiecaresr se gdndeasci bine, sd se cerceteze bine gi s6 se roagelui Dumnezeu sd-l lumineze. fbcdndcinci sutede paraclise nu gtiu ... Nu sau Mulli zic: ,,Fac patruzecide paraclisegi-apoi v6d eu ce g6nd imi vine atunci".Nu credcd e o metod[. 3_- --,Dafi-ne citeva exemplede situafii concretein care noi, oamenii, II ispitim pe l)umnezeu. - Pe Dumnezeu ispitegtiatuncic6ndwei sd faci nigtelucruri caregtii il cd nu ies bine din putereata, darai credecd Dumnezeu,ti-ar puteaajutatofugi sd le faci. N-aqputeasEspunin concret... doar ceeace a iis diauolulc[tre DomnulFlristos:,*Arunc6-te depe templu,cd te vor sprijini ingerif,. Adic6 jos lucruri camde felul acesta, caresdte expui,crlmva,frcdndu-letotugi. in Am frcut gi eu, in tinere{e,lucruri pe care astdzinu le-agmai face, chiar dacdacum am mai multd credinfd.Eu atunci nici nu le-am fbcut pe bazdde credinf[,ci eram,cum ar zicemama, ,,cume prostulmai in putere,'. vgneamde la Timigoara trenul, singur(insi, bineinfeles, ajutoruloarnecu cu nilor). Schimbam trenul gi venedm$i se pomeneau mei cu mine acas6. ai $i-mi ziceau:,,Mr,cum faci de-astea?!" eu m6 miram de ei cd se mir[; $i mie mi se pirea foarte natural,foarte firesc. Ei bine, astdzi n-ag. mai face aga. Degicredin ajutorullui Dumnezeu, nu m-a$expune. ce?pentru dar De cr, chiar dacr credin Dumnezeu, vreausi fac nigteiucruri pe carenu le nu fac cu deplindvolnf[ 9i qtiinfd,cu deplini congtiinfd.imi araryez lucrurile in agafel incdt sd am ajutor qi de d oameni,gi de la Dumnezeu; m6 nu expun'aga:,,No,aiotrna 1as6, vedemce faceDumnezeu mine!" Nu! ci sd cu imi aranjezlucrurile dupdputere;gi de multe ori ies lucrurile mult mai bine decdtle-am aranjateu... zic cdmi-aajutatDumnezeu respectiva gi in chestiune. 213

Arhim andritu I TeofiI P drai an

- DacI suntem clluglri gi suntem toatil viafa sub supunere, cum putem noi si respectim cuvintele Mintuitorului Hristos: ,,Flimflnd am iost qi Mi-afi dat si mininc, insetat am fostrqi Mi-a{i dat si beau" E.cl., referitoare la milostenie (cf. Matei 25,35-36\?. -Dragd, toate lucrurile se fac in limitele p'osibilit[filor pe care le ai. Pentru cd supunerea. Dacd eqti sub supunere,in loc de altceva !i se socoteqte sd fii condus. Dacd eqti pus de cineva sd faci tu fi-ai ales aceastdsitualie, lucrul acesta.il faci, iar dacd nu-l faci, nu-nsealnndcd ai fbcut altceva decdt vrea Dumnezeu. Pentru c[ Sfdntul Isaac Sirul zice cd chiar dacd ai invia un mort, e mai pufin decdt dacd st6i o via!6 in retragere sau in liniqte. Cam in ii felul acestase gdndesclucrurile. !i-ai ales calea aceasta, ajuli pe oameni dec0t cu fapta, pentru cd n-ai altd posibilitate; dar te mai mult cu rugdciunea angajezitotuqi, sprebinele oamenilor. - ce trebuie si fac atunci cflnd ajung la monotonie 9i la plictiseali in viafa duhovniceasci, in rugiciune, 9i mai ales cind mi simt neiubit de nimeni, nebigat in seami de nimeni? - cdnd te simfi neiubit de nimeni, s6 gtii c[ totuqi este cineva care te iubeqte:Dumnezeu; gi sigur sunt 9i oameni cate te iubesc. Eu, de exemplu, cdnd eram student la Teologie, am vorbit odatd cu un profesor laic, profesor de Drept, care mi-a spus cd se gdndise seara la mine. Pdi, eu nu mi-aq fi inchipuit cd acelase gdndeqtevreodatd la mine, pdnd-i hdul 9i pdrdul! Deci niciodatd nu se poate sd fii in situalia s6 nu se gdndeasc[ cineva la tine; undeva, cdndva, nu se gtie. Poate cd n-ai nigte cineva totugi se g6ndeqte... dovezi despre faptul cd se g6ndeqtecineva la tine. $i chiar dacd nu s-ar g6ndi, noi credem in ocrotirea lui Dumnezeu, 9i asta-i mai mult decdt gdndurile oamenilor qi decdt iubirea oamenilor. - cu cit ai vrea sI ai pace gi linigte, atfft in sufletul tiuo cat qi cu cei Cum pofi din jur, cu atit ai mai mari ispite qi tulburlri, uneori neaqteptate. De ce vin atitea ispite? sn-fi pnstrezi paceaqi tiniqteain aceasti imprejurare? - -Drag6, noi nu putem sd inlaturdm situaliile din jurul nostru, dar putem sd le folosim. Sfrntul Marcu Ascetul spune: ,,Cdqtigul pe care-l aruncd el, adun[-!i-l tu lie!" Dacd nu suntem rdscolitori de rele - fiindcd de multe ori suntem, gi-apoi ne mirdm cd se dezldnfuierdul in jurul nostru - qi totugi se ivesc anumite lucruri neprevdzute qi nedorite, trebuie sb avem linigtea necesardin fafa acestorlucruri gi si nu credem cd prin impotrivirile un din cuvdnt le rezolvdm. Ne retragem,ldsdm sd meargdlucrurile, aqteptdm sunt la fel; aqteptdm alt moment... pentru cd nu in toate momentele oamenii zlle mai bune, clipe mai bune, nu cdutdm s[ inlIturdm lucrurile prin forlele noastre.Pdrintele Arsenie zicea cdmustrareainvinge, dar nu convinge' 214

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

cum explicaficitatul din Ecclesiast: ,olnimaceluiinfelept estela dreapta,iar inima celuinebunla st6nga"(Ecc. l0r2)? -Dragd", din punctde vederefrzic,in oice caz.Inimaceluibun este nu la dreapta sensul dreapta consideratd, fiind parteaceabund;deci in cr era ca dreapta esteparteade linigte,partea mulfumire.Iar iti-u celui neinfelept de estela stdnga, sensul seocupdderdutdfi.cum ar zicevasile Militaru: in cd Fdrd vrereprogtii su/dr qi suntprigonili de soartd Cd acegtia totdeauna inimape limb-opoartd Cu-nleleplii insd,soarta dupd vrerea lo, ,e schimbd Cdci aceStia totdeauna lin inimasublimbd. igi nce ci au numlrul666, gi nu vrem si le primim. - Dacdnu vrefi-sdre primifi, s[ nu le primifi! Eu le primesc,gi mai multe dacd-midali! N-are nicio importan[d, chestiunea aceasta, are sau c6 n-arenumbrul666.Lucrurileacelea, 666,s-auterminatdin secolulI, aga at cd nu se mai puneproblema. Nu-!i cerenimeni niciun fel de lep[dare;doar atdt,cd" Sstae un cod al lor. Treabalor ce fac, importantesteci nu-1ipune nimeniprobleme credin{d legdturi cu asta.Au fost altele... de in carneteie de partidtrebuias5nu le primi{i - cei carele-afiprimit -, nu buletinele noi. - cum pofi sn-,ti stiipineqti minia qi vorbelenecuviincioaseo si ca nu pierzi totul printr-o vorbi uriti? - Sfrntul Isaacsirul zice:,,cautddoctorinainte de boald qi roagr-te inaintede ispiti". Dacdte faginumaipe ce dEclipa, nu qtiu cum poli ia le inldturi. Dar dacdegtipregitit, atunciiana ig vine o astfelde situalienu te impotrivegtica unul care nu qtie de Dumnezeu, carenu gtie de bine. !i-e mil[ de acelacarese strofoacd pentrunelinigtea gi vrea sd-i fac[ gi pe lui alfii neliniqtifi. - Este posibit ca o singuri virtute si aducii mantuirea unei persoane, ciuda mutfimii pilcatEtorsdvirgite? in - Drag6, ce se intdmpld?:o singurd virhrte sdvdrgitdnu poate fi niciodat[...Virtulile vin unelecu altelegi pdcatele unelecu altele.Cine vin are o virtute trebuieneapdrat aibd qi alte virtufi. Dacd, numaio virhrte, si ai inseamnd [i-a dat-o Dumnezeu n-ai niciun merit pentru ea. sigur ci cd gi suntgi lucruri fauoizante,pe careni le dd Dumnezeu. La noi la inanestire un pdrinte,camnomadde felul lui; gi, c6ndne eia pdrinteles-erafim Dumnezeu odihneascd duceam el inrc'liflien la sd-l -, degi eraun om neluitor-aminte lumeaaceasta, la ziceacdtre ,,M6Efreme,aici el: parci le-a adus apa!"- fiindci era nerdnduiald chilie. Dar aveao inim[ in
215

Arhimandritul Teofil P draian

foarte bund, era om cumsecade9i linigtit 9i binevoitor. $i odati vorbeam cu Pdrintele Serafim despre inima bund; ;i-i zic: sfrnfia voastrd cred cd suntefi cel mai bun de aici de la mdndstire:avefi inim6$Un[; iar dup[ sfinfia voastrd urmeazb unul, dar nu qtiu dacd sunteli bucufps de aceastd vecindtate: Pdrintele Efrem. Cd gi el are inimi bund. $i Pirintele Serafim zice: ,,Dar inima bund nu gi-a dat-o el!" Deci existd o inzestrare sufleteascdpe care unii o au din temelia existenlei lor - au adus mai mult bine in lumea aceasta- 9i sunt mai favorizali gi pot sd fie liniqtili in fa[a unor situalii grele. Al{ii sunt mai pufin favorizili gi trebuie sd lupte mai:mult... dar pot gi ei sI rezolve lucrurile, Cu ajutorul-lui Dumnezeu. Numai cd pentru asta trebuie preocupare,adicd nu tiebuie sd aqtepfi de la clipa care vfmeazd rezolvarca unei chestiuni' ci te pregdteqtiin agafel inc0t rezolvdrile sd intdmpine situafiile. - Daci iubeqti pe cineva, in ciuda picatelor sale (ca minciuna, nestatornicia, fI{irnicia)o dar dupl multe incerciri nu reu$e$ti s[-l schimbi, e bine si renun{i la iubirea aceasta? -Dragd, eu nu gtiu ce iubire e aia catepoate s6 renunfe... Adic6 ori il iubeqti, qi-iiubegti cu defecte cu tot, ori nu-l iubeqti, 9i nu-l iubeqti cu calit:Af cu tot. Cdnd iubeqti pe cineva, nu-!i mai faci probleme; il iubeqti si-lduci in iubire. ' in ce md priveqte pe mine,.s[ gtili ciltoate prieteniile mele, cdte le-am avut pdn6 acum gi cdte le voi mai avea de acum incolo, le-am programat p.nt- vegnicie. Eu nu md simt bine cdnd aud pe cineva: ,,Am fost prieten, ^du. rru mai sunt prieten... am pierdut o prietenie". $i eu am pierdut prietenii, dar nu din pricina mea... sau cel pufin am congtiinfa cb nu eu am ftcut ceva ca si se piarda prieteniile. Eu mi-am fbcut partea mea mai departe' pentru cealaltd"wemea vie{ii qi pentru toati vremea. Orice prieten pe cafe l-am avut cu poate sd se intOlneascd mine ca prieten, pentru cd eu imi fac parteame1 gi-n chestiuneaaceasta:dacd wei s5-1iubeqti, nu-l judeci, ci il A$a primegti a$acum e. Aga cum un pbrinte igi iubeqtecop,ilul 9i dacd-i prdpddit; i tot copilul lui gi tot ii vrea binele qi tot vrea sd fie altfel. - Explicafi-ne cum este cu desivirqirea de dincolo. - Dr-agd,desdvarqireade dincolo Dumnezeu qtie cum va fi... dar in orice cazonoiavem incredin{areaci cei care ajung la bine nu stagneazl. - Ce ar trebui si facl o femeie al cirei sof sa botezatintr-o alti religie? - ce s6-i facd? Nu-i face nimic, il rabd6... Drag[, lucrurile acesteaau fost totdeaunain istoria Bisericii, n-au apdrut acum nigte lucruri care trebuie rezolvate. N-ai ce face, sunt lucruri peste care nu se poate trece. Insd 216

Rdspunsuri lq intrebdri ale credincioSilor

rezolvarcao di sfintul Apostol Pavel, in Epistola I cdtre corinteni, in capitolul al7-lea. Referindu-se acei oameni angaja[i viala de familie, la in careerauin situaliacd unul a ajunscregtin,iar altul a rdmaspdgdn,Sfhntul Apostol Pavel zice cd, dacdparteapdgdnd wea sdrimani cu parteacregtinl (deci soful creqtincu sofiaplgdnd sausofiacregtind soful plgdn), si nu cu renun{e legdtura familie. la de Dac[ sfintul ApostolPavelhot6rSgte pentrucreqtiniide la inceput, aqa eu cred cr lucrul acesta mergein continuare. Dacdcel care se desparte de credinlape carea avut-o vrea sdrimdnd totugi impreundcu cel carea r6mas pe pozi,tia ini1ial6, doi pot s6-qi cei ducdviafade familiein continuare. SigurcI seivescprobleme, fiindc[ nu mai poli aveaun progftffi devia!6 spiritualb impreun[. InsEtrebuiesdrecunoagtem de obicei oameniinu-gi cd fac programreligiosimpreund familie.Arn vorbit cu mulli dintreoamenii in cdsdtorifi carenu seroagdimpreun[,careau o ezitare seroageimpreun[... sr gi sunt de^aceeagi credinfd.$i-atunci,ce sd mai zici cdnd unul e de altl credinfr? In cazul acesta,te singularizezi cumva, dar totugi fEcdndu-li datoriain familie: datoriade a-fi cregte copiii, datoriade a-fi sprijini so!ul... a$acum esteel, c[ tot solult[u este... rlmdne,daci wei tu sdr[min6. qi -Daci pentru a obfineo slujbi saupentru a treceun examen secere ni o sumil de bani, e bine sii o dim, dacr fine de realizareanoastri in via{i? - Drag6, eu cred cd nu-i bine. Cdt putem, sd ne bazdmpe ceeace putemface,pe ceea suntem ce noi. Eu n-am dat niciodat5la nimeni niciun cadouca s6 md treac[. Eram cam slabla matematici,cred cd md mai treceau de mili uneori.Dar aga, gi ca sd dau ceva...n-am dat niciodatd. N-am dat gi pentruci n-am avut, dar nici nu erauinv6fa{i oameniiaga;fi-era gi greu sd oferi cuiva: ,,Domnule, uite aici astaqi fb cevapentrumine". Eu nu suntde acordcu treaba asta,dar oameniifac cepot gi ce credei. - Existii desiivirgire prin yoga? Ne pute{i explica desivArgirea yoghini? -Dragd, deslvdrgire yoganu exist6, prin degi,mI rog, ei caut6... Caree deosebirea desdvirgirea intre cregtin[gi desrvdrgirea yoga? cregtinism prin in seurmlrescaltelucruri decdtcelecareseurmlrescin yoga;in yogaseurm6fesc situafii din astea, ajungi sr faci minuni, sd te ridici deasupra s5 prmdntului, s[-{i scolimugchiinu-gtiu-cum... Nigtetreburidin astea, importanfi. fbrd In cregtinisr{, important este sd fii bun, si fii iertitor, indelungrdbdltor gi celelalte:sd.ai iubire,sdai cinstire,sd-!ischimbisufletul... Aqa c[ sunt lucruri carenu pot fi comparate, pentru cd nu seurmdresc aceleaqi idealuri.
217

Arhimandritul TeoJil P drdian

- Ce facem daci mergem la mAnistire, vrem si ne cilugirim, dar acolo nu intAlnim totul agacum ne gindeam? - Pei, mai intii trebuie sd incerci sd gt*fls g6seqti, ca sd nu te mai uo surprind[ ce-ai g6sit. Dtagd, unde sunt oameni, pot fi gi lipsuri gi pot fi gi lucruri neagteptate. m-am gdndit, cdnd m-am dus la mdnbstire,cd o sd g[sesc acolo sfinli; $i eu gi n-am gdsit, trebuie sb recunosc.Adicd am gdsit oameni angajali frumos gi spre bine, dar sfinli n-am gdsit. Pdrintele Serafim era cel mai reprezentativ. $i ziceam: ,,P[rinte, pe sfinlia voastrl vd linem ca pe-un sfrnt! - Md, te bat! - Da, da, pdrinte, vd linem ca pc-un sfrnt! - Md, vrei sd te bat? - Dar ce sunte{i? - Un amdrdt de pdcdtos...- Dar ce p6cate face!I?" $i nu putea sd spun[, pentru ci de fapt nu fbcea pdcate,realitatea asta este! Era om bun, era de din toate punctele de vedere cum trebuie s5 fie, minus lucruri din acestea, gospodirie: el nu era ludtor-aminte la lumea asta...dacd trebuia sd batd un cui, il strdmba dintr-o dat6; astea insd erau lucruri fbr6 importan{[ din punct de vedere al mdntuirii. Pe cdnd PdrinteleArsenie era un om multilateral, qtia orice; spuneaumeseriaqii: ,,Domnule, p[rintele gtie meserie mai bine decdt mine!" Deci era deosebiredin punctul acestade vedere; dar ca om de treabd gi ca om de credin!6 gi ca om de evlavie, Pdrintele Serafim era, pot sdzic,ca un sf0nt. Dumnezeu gtie, poate chiar sfhnt qi este. ins6 mediul era indreptitor spre bine, degi mai erau gi izbucniri de in rele... gi chiar au fost aga,niqte lucruri neagteptate, anumite imprejurdri. Aqa cd nu puteai sI te gdndegtic5, dacd te duci la mdndstire,te duci in rai. Te duci numai in tinda raiului. - Un viitor preot se poate ciisltori cu o femeie care are doi copii, dar care nu a fost cununati? - MAi, nu mai discutdm chestiuni din astea... cd doar voi gtifi rdnduielile canonice.Asta nu-i chestiune...intreabd-l pe duhovnic! Nu se poate! Un viitor preot trebuie sd aibl sofia fecioar[! - Daci vrei si-fi iubegti un duqman, de unde incepiocare.i primul gest? - Mai intdi de toate, sd te gdndegtila neputin{a lui de a fi mai bun sau s[ te gdndegtila Dumnezev, Care-{iporuncegteiubirea fafd de vrdjmagi, qi sd ai in vedere chestiunea aceasta.Incepi de unde poli incepe... cd nu e un inceput in asta. Te gdndegticum s[ faci sd fii binevoitor fa!6 de el sau sd-i treci cu vederea... gdsegti tu ceva. $i cu ce incepi, te pregdtegtepentru celelalte, cdte mai trmeazd.

de Dumnezeu? Pentru ci uneori te tulburi gi-fi pierzi Hniqtea. 218

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Toate sunt ingdduite de Dumnezeu... adic6 noi nu gtim cum Se ruporteazdDumnezeu la ispitele noastre, insd sunt ingdduite de Dumnezeu in. infelesul acesta, cd nu ne scuteqte Dumnezeu de ispite. inseamnd cd ispitele care vin ne sunt de folos, de fapt, gi putem sd le folosim spre bine. Am citit undeva, in carteaDrum a scriitorului spaniol JosemariaEscriv6 de Balaguer, c5 atunci cdnd te necdjegtecineva, sb nu zici: ,,Acest om md necdjeqte",ci: ,,.A.cest m[ sfinlegte", adicd wea sI md sfin{easc[ sau ?mi om ajutd sd md sfinlesc. - Aq vrea si comentafi aceastii frazilz rrsi-ti bafi joc de o fecioari este ca Ei cum ai distruge o biserici". - Nu gtiu, cred cE vrea sd pund in eviden!6 ce inseamndp6catul acesta. Eu n-am mai auzit pdnd acum fraza asta,acum o aud pentru prima datd; nu gtiu cine-azis-o, nu gtiu ce competenld are... - Dactr la un examen profesorul interzice ca studenfii si vorbeasci intre eioce trebuie si faci daci un coleg te provoaci si-i arii{i? - Pei, s[ nu-i ar6[i, c-a zis profesorul. Eu am implinit cincizeci de ani de cdnd am terminat liceul; i-am implinit in toamn6, cdci ultima clasd am ftcut-o in 1948, peste vari, bacalaureatulmi l-am luat in toamnd gi apoi am urmat Teologia. Iar in 1998 m-am dus la Timigoara ca sd fin nigte conferinfe gi mi-am arunjatlucrurile in aqafel incdt sd fin conferinlele cdnd a fost intAlnirea de cincizeci de ani de la terminarealiceului qi sEmd intdlnesc cu colegii. N-a fost cine gtie ce, dar giau amintit colegii de mine cd eu scriam la maqind tezele- pentru c-am fost la liceu obignuit gi mergeam cu magina de scris in clasd gi scriam tezele la magin6.$i se puneauunii colegi in spatelemeu, ca sd poatd copia de la mine, fiindc6 se vedeabine de la maginS.$i profesorul md muta la catedrd;mi lua gi zicea: ,,Dumneata hai la catedrd, cd dgtia copiazd de la dumneata", iar eu spuneam: ,,Doar eu ii las...". $i profesorul: ,,Ii laqi dumneata,dar nu-i las eu!" Aga cd ne pregltim fiecare cum putem, ddm examenele cum putem qi...,,Doamne-ajut5!" : - Cum sii ne raportim la SfAnta impirtiganie, ca ajutor pentru atingerea desivirqirii? - Toate Sfintele Taine sunt ajutoare in atingerea desdvdrgirii, gi mai ales Sfhnta implrtdganie credem ch ni s-a dat ca ajutor. Ne iaport-dm in sensul acesta, gp ne impdrtdqim cdt putem mai des, trdind gi o vial6 corespunzitoarepentru a ne putea impbrtdgi.
' r ' lJ .

- Crede{i ci liberul arbitru estepentru unii o povari, iar pentru alfii un dar de care nu sunt conqtienfi? - Da.
21.9

Arhimandritul Teofil Pdrdian

accepti a doua cisitorie? - in ce conditii Durnnezeu a avut motive sI se - in condiliacEcel careajungela a douacdsdtorie in despartd. cazul in care e vorba de un dire!,t, in condi{iile hotdrdtede se Mdntuitorulsaude Biserici; in cazuldev6duvie-l.nu puneproblema. - Neimplinirea in lucrurile piminteqti esenfiale:familie, profesie etc. mii duce la stiri de depresiefrecvente.Ce si fac ca si scapde aceste stiiri? - Drag6,ce sdfaci?...Sdprivegtilucruriledin alt unghi. Sdnu ctezicd ci implinirea e numai pe bazrsucreselordin lumeaaceasta, implinirea se gi-afunci' mai mult decdtprin lumeaaceasta; poate realizaprin Dumngzeu plan interior. sau ce nu polirealizain planprofesional familial,realizeziin - Ce piirere ave{idespreminuneade la Ioneqti- judeful Argeg? nici - N-am nicio pdrere, nu m[ intereseazd. mai - ce este bine:si riimfliin lumesausi te retragipentrumAntuire? Unii seretragpentru starea. - Drag6,pentruasta,fiecareigi cunoaqte iar Dumnezeu, allii rlmdn in lume tot pentruDumnezeu. - A murit soful meu gi i-am promis lui Dumnezeu ci plec la ministire, dar suntin lume. Unde o fi sufletul sofului meu? qtie - PAi,Dumnezeu unde-ofi... nu-i nicio leg[tur6... noi se va m6ntui. Atunci, care este limita pAni la care intervine incfft liberul nostru arbitru si nu fie afectat? Dumnezeu, -Dragd, suntnigtelucruri pe carenu gtiucinele-arputeaelucida... - Ati vorbit la un moment dat ci Maica Domnului s-a smerit, cu toate cii ea nu a picituit. Afi vrut si afirmafi astfel infailibilitatea Maicii Domnului? - Bine, acum prin infailibilitate se infelege altceva,de fapt, decat ceeace se spuneprin infailibilitate ?n leg[turd cu Papa,sEzicem. Eu am vrut sd spun cI Maica Domnului, dupd inv[{dtura Bisericii, nu a avut personale. pdcate - Ce influenfi asupra rela{iei dintre Biserica Ortodoxii gi Biserica Catolici crede{ici a avut vuita Papeiin Rominia? fost relalie care-a gi pdndacum:Hai s[ ddmmdndcu mdn6! - Aceeagi 220

VIAT, DUHOVNICEASCA A IN LUMINASFINTEI LITURGHII

10noiembrie 1999 - ce pirere avefi despreLiturghia ecumenicice se srvirqegtede obiceila adunirile ConsiliuluiEcumenical Bisericilor? -Drag6, in limba francezd, pildd, cuv6ntul,,liturghie',(liturgie) nu de inseamn[numai Liturghia propriu-zisd, inseamn[orice slujbd fbcutdin ci cadrulbisericii: gi utrenia e liturghie,qi vecerniae liturghie,dupi cuvAntul acesta. Liturghieipropriu-zise sespune Iar i ,,Liturgieeucharistique". Deci Liturghia,ca slujbi ecumenicd, fapt nu e o Liturghiepropriude zisd, ci este o slujbdecumenicd care iau pirte credinciog-i la de^diferite credinje;esteo slujbdoarecare, careei o numesc pe ,,liturghie,'. In limba greacd,cuvdnful ,,liturghie" inseamnd,,lucrarepublicd',, lucrarede indrumare, ajutorare; de conducerea cor6bii,conducerea unei unei unei institufii.De exemplu, ,,liturghie";la fel, funcfionarea Ieri - senumegte lamagazin,in Grecia,pofi s[ citegti cd,,astdzi esteliturghie,,,dar ei nu nu spunprin astacdnu e Lifurghie?nbisericd, c6nu estedeschis ci magazinul. Aga incat cuvdnfulacesta, ecumenicd", trebuieintelescd nu ,,liturghie desemneazd Liturghia a$acum o facemnoi, ci trebuieinfelescd s-a fbcut o slujbaecumenicd, mai mulli credinciogi, diferite credinfe,in general cu de cu cregtinicarenu au tofi aceeagi modalitatede a-gi manifestacredinfain felul in carene-omanifest[mnoi. Pdrerea meaestecd sepot face gi rugdciunidin acestea, caresd se in incerceo disponibilizare cregtinilor a pentruapropierea intre ei. - Cum se poate scilpa Se lrn blestem? Cum se face aceasti dezlegare blestem? de - Dezlegarea blestem de este,in Bisericanoastrd, rugiciunepe care o o rostegte preofulpentrudezlegarea blestemului. Acuma, sE vd spun ceva: sd gtifi cd mulfi oameni se socotesc sub blestem cdndnu le reugegte ceva,cdndau anumitesifualii nedorite, credei gi cd aceasta ving"depe urma unui blestem. le Dar in realitatenu-i totdeauna aga;sunt atdtea lugryp carepot fi explicate altfel. gi Aga cd nu'ffEbdie s[ vd facefi prea multe gdnduriin legiturd cu o situafiegreade pe urma unui blestem.-E-adev6rat sugestiidelacestea, c6 cd oameniisuntsubblestem,ci cinevae subblestem, mai dau gi preoJii;sunt

22r

TeofilPdrdian Arhimandritul unii preo,ticare le spun oamenilor ci sunt sub blestem, cd sunt sub influenla farmecelor, a vrdjitoriilor. Dar in realitate nu totdeaunaeste aga,pentru cd sunt $i alte explicalii pentru situafiile in care ajur,lg,oamenii. Cine face pdcatesigur cd nu poate avea linigte sufleteascdgi ajunge la tulburare; gi asta nu inseamnd cd-i sub blestem - ininlelesul acesta,cd l-au blestemat p6rinlii, l-au blestemat bunicii sau cineva din cei cu care a avut legdturi qi in sfera cirora nu s-a menfinut. Iar cei care au congtiin{a cd sunt sub blestem pot sA ia patte la dezlegdi,la care se spune, de pildd, intre altele: ,,$i de sunt sub blestem preofesc sau sub blestemul loq sap sub blestemul tatdlui lor sau al mamei lor; sau cu ochii au poftit, sau cu miros s-au desfrdnat,sau cu pip[itul s-au pornit spre desfrdnare,sau cu gustul s-au dezmierdat,sau cu vreo aprindere oarecare,trupeascdsau sufleteasc6,s-au desplrfit de a Ta voie 9i sfinfenie, ca un bun gi iubitor de oameni Dumnezeu, iart6-i gi nu-i l6sa pe ace$tia,nici pe noi, sd cddem in viafd intinatd, nici pe cdile pierzdrii sd alerg[m...". Deci problema se pune nu direct, ,ocdsunt sub blestem", ci se zice ,de sunf'; dacd sunt, s[ fie dezlega[i.Poate nu sunt, ci numai cred ei cd sunt sau numai le-a bdgat cineva in cap c6 sunt sub blestem. - Pirinte, crede{i cii existi destin? Cine ne alege sufletul, care include mentalitatea? - Dragd, destin existd in infelesul acesta,cI fiecare dintre noi venim intr-un cadru gi in cadrul respectiv ne raportdm la lume gi la viaf6, invdldm ce putem inviJa, ce avem de invdfat in condifiile respective;9i astainseamnd cd nu e ceva indiferent, ci nu venim in lumea aceastaintr-un fel de gol, ci venim in lumea aceastain imprejurdri care determind ceva in viafa noastrd. in acestinfeles, existd un destin. Iar parteaomului, in acestdestin, estesd fie corect.qi sE implineasc6 voia lui Dumnezeu. Deci pofi sd fii destinat de Dumnezeu, sd zicem, ca sd fii conduc[tor de !ar[; in canil acesta,trebuie sd-fi faci datoria din situalia in care te gdsegti.Sau dacd destinalia ta este sd fii preot, dac6 te alege Dumnezeu sd fii preot, ajungi preot gi important este sd gtii cum sd trliegti in marginile destinului tdu. - Pot fi pugi pe pomelnic la SfAnta Liturghie cei care au murit nespovedifi, neimpirttrgifi, firi lumini? Mai pot fi ajuta{i cumva? - Dragd, de weme ce Biserica face rugdciuni pentru ei, slujbe de inmormdntare, inseamnd cI ei nu sunt exclugi din rdnduiala Bisericii, 9i atunci se pot pomeni gi la Sfrnta Liturghie. Biserica are anumite dispozilii in legdtur[ cu cei care se pot pomeni la Liturghie, qi se zice aga,cd la Liturghie se pot pomeni aceia care s-ar putea gi implrtigi. Or pe cei care nu s-au impdrtdgit, logic ar fi sd nu-i pomenegti, 222

'
Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

dar iubirea nu te lasd; dacd-i ai pe pdrinfii tdi care au murit in condifiile acestea,sau un copil al tiu, sau un frate ori o sord care au trecut la cele vegnice in condifiile acestea,iubirea te obligd sd-i pui. $i-atunci, de cine ascu[i? De inima ta sau de altceva? Eu cred cE Dumnezeu e bun qi milostiv gi iubitor de oameni gi nu se mai pune.atita problemd, cd pe-[sta sdJ scrii; pe.dstasd nu-l scrii... E mai rdu atunci cdnd cineva este sub anumite pdcate, c6nd face anumite pdcate gi nu vrea s[ ias6 din ele. Atunci e mai greu sd-l cuprinzi gi ar trebui sd agtepfi o vreme in care sd poatd fi wednic s6 fie cuprins in slujbele noastre,la Sfhnta Liturghie gi la alte slujbe. De obicei, cei care nu pot fi pomenifi la Sftnta Liturghie sunt pomenili la alte slujbe ale Bisericii: la Litie, la Acatiste. - Ce inseamnii binecuvffntarea? - Binecuvdntarea inseamnd o bundvoinfd, o deschidere de suflet in folosul celui care cere binecuvdntarea. - Prezenfa Duhului SfAnt la Liturghie este condifionatii de existenfa credinciogilor in biserici sau de atenfia, trrirea gi simfirea acestora? - Prezenfa Duhului Sfrnt este condifionatii de insIgi slujba Sfintei Liturghii. Unde existd slujba Sfintei Liturghii, existi qi prezenfaDuhului Sfrnt. In ceea ce-i privegte pe credinciogii care iau parte la Sffinta Liturghie, e bine sd aibd gi ei o invrednicire gi sE determine, cumva, venirea Duhului Sfrnt. La sfhnta Proscomidie, care se pregdtegtepentru sfhnta Liturghie, preotul zice: o,Pomenegte, Doamne, gi a mea nevrednicie gi-mi iartd"toatd greqealacea de voie gi cea fard"de voie; gi sd nu opregti, pentru picatele mele, darul Sfhnfului Duh, care vine peste aceste Daruri ce sunt puse inainte". Deci avem gi congtiinfa,aceasta,cd ar putea exista gi o oprire a darului Duhului Sfrnt. insd, pentru cd lucrurile acestea se pot urm[ri, Biserica invali cd nu nu de vrednicia preotului atdrnd, venirea Duhului Sfhnt, ci lucrurile acestease implinesc pentru folosul Bisericii,. chiar qi atunci cdnd un preot este nevrednic ca s[ i se asculte rug[ciunile; pentru cd el nu e preot pentru sine. Se poate ca rugdciunile lui personale sE nu fie primite, dar rugdciunile pentru obgtea cregtind, cdtd weme il fine Biserica in slujire preofeascd, trebuie sd se implineasc[; gi trebuie si avem congtiinfa c6 se implinesc. Gdndili-vd ce-ar fi ?n lumea aceastadacd fiecare om s-ar indoi de ceea ce a fbcut un plebt newednic. De pildd, dacd intr-o parohie este un preot be{iv, sd zicem, .qi,:_fape Cununie, nu-nsearnndcd, aceaCununie pe care o o face el nu-i valid6, pentru cd el nu intrd in impdrd{ia lui Dumnezeu. Realitatea asta este, Sfhntul Apostol Pavel spune clar: ,,Belivii nu intrS in

223

Arhimandritul Teofil Pdrdian

impdrlfia lui Dumnezev"(I Corinteni6, 10).Deci chiar fiind el un om care dacdil tine Bisericain slujirepreofeascd nu intrd in imp[rdfia lui Dumnezeu, gi face,sd zicem,o Cununie, estevalid6.Nu,pdi sd zici c[ nu egticununat, preotulacelacaremai gi pentrucdte-acununat li mai facegi rele. \a - Din ce cauzi nu se poate siivArqi SfAnta Liturghie f?iri niciun in caz,esteun picat? Daci sesivArqegte acest credincios? - Da. Dar nu sepoate,preotuln-arevoie sdslujeascdfrrdcredinciogi. de ce?Pentrucd se spune,de exemplu:,,HarulDomnuluinostruIisus $tili Hristos s5 fie cu voi, cu tofi"; pdi, dacdnu-i nimeni acolo,cu cine s[ fie? Sau: ,,Pacetuturor", gi, cdnd colo, nu-i nimeni acolo; sau e numai un tuturor"?De ce nu zice: ,,Pace cdntlre{...pdi, dla-i ,,toli'\ De ce zice:. ,,Pace gi {ie"? Sau:,,$i sd fie milele mareluiDumnezeu MdntuitoruluinostruIisus Hristoscu voi, cu tofi"... or el e numaiunul. un Era la noi un cetSlean, bdtrdncareveneala noi la colindat;gi-apoi doi el eranumai singur,qi aveao colinddqi zicea:,,$i s-alegefi din noi, doi din noi, dintr-amindoi", adicd s6-i alegefi pe-amdndoi... el era numai li il N-ai ce-alege, alegipe eI... unul.Pdi,ce s-alegi? cu - La SfflntaLiturghie sespune:,rCu fricl de Dumnezeu' credinfi indemn. qi cu dragoste vI apropiafi!' Vi rugim si ne explicafiacest si gi sI - indemnul:,,Cu frici de Dumnezeu, credinlE cu dragoste vd cu pe dd in fa{a posibilitdfii de a te impdrt[gi. Preotulii cheamd apropiafi"se dacd dar s[ credincioqi seimpdrtIgeascI, sdnu seimpdrtEgeascd n-au sfiald dacdn-au respect dac[ n-au respectfald de Dumnezeu, fafd de Dumnezeu, sd fa!6 de SfinteleTaine,deci dac[ n-au ,,fricd de Dumnezeu"; se impirt6geascd credinfd"- cu credinfacd acolo, in sfhntul potir, e Trupul qi ,,cu S6ngeleMdntuitorului nostru Iisus Hristos - gi ,,cu dragoste"fa16 de M0ntuitorulcu Careseimpirtdgesc. Sd pentrucregtinica sdseimpdrtEgeascd. gtifi cd Sfinta Dar e o chemare gi nu presupune impdrt[gireacredincioqilor, numaia preofilor. Liturghie - Putefi sii ne facefi si infelegemtrtrirea Sfintei Liturghii pentru SfAnta Sfintul loan de Kronstadt, care spuneaci moaredaci nu slujeqte Liturghie? Fiind preot de mir, totuqi el slujeazilnic Sfinta Liturghie. la - Dragd,trIirea Sfintei Liturghii e la mlsura credinciogilor, mlsura aceasta, cineva ca la fiec6ruia. Acuma,eunu credc-artrebuisdseajungd starea sd nu poati sd triiascd in zilele in care nu poatemergela Sflnta Liturghie. qi-at6tea parohiiin careSftnta Liturghie sefaceduminica Pentrucd sunt athtea gi-atunci gi-nsdrbdtori, n-arecum sdseduc6omul la Sftnta Liturghiein fiecare zi; apoi,suntatdliaoamenicaresuntimpiedicalide situaliilelor. 224

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Dou[ categorii de oameni pot se ia parte zilnic la Sffinta Liturghie, acolo unde se face zilnic: pensionarii gi qomerii. Acum sunt o mullimi de gomeri, gi totugi bisericile tot goale sunt... $omerii nu se gdndesc ei sd meargd la bisericd, iar pensionarii, m[ rog, poate suirt impiedicafi gi ei de unele obliga{ii in familiile lor. Dar categoriile acestea sunt cele mai disponibile pentru participareala SfhntaLiturghie. Acum, nu trebuie sr insistdm pentru nigte lucruri care, de fapt, nu sunt esenfiale,in infelesul cd numai a$a se poate. Biserica noastrd Ortodoxd nici nu recomandd,de fapt, sd se slujeascdLiturghia in fiecare zi. vedefi c6 in Postul Pagtilor, de pildd, numai miercurea gi vinerea se face Lihrghia Darurilor mai inainte sfinfite, iar in celelalte zlle nu se face. Sunt unii care in Postul Pagtilor fac Liturghia Darurilor mai inainte sfinfite in fiecare zi, afard de sdmbrta gi duminica. Eu cunosc cazuri...la Bragov, de exemplu, se face Liturghie in fiecare zi. insd nu e cazul, pentru cd dacdBiserica are rdnduiala aceasta, nu-i cazul si se facd mai mult dec6t e r6nduit. Aga cd faptul acesta,cd o,mori dacd nu mergi la Sfrnta Liturghie"... Md rog, poate sd fie cineva care are o stare sufleteascI deosebita. extraordinard,insd altfel, nu e absolut necesar. - ii este ingiduit preotutui sii citeasci cu voce tare rugrciunile care ar trebui spusein taini Ia SfAnta Liturghie? - $tifi cum este?in Liturghier se spunece se citesc in taind, deci ca sd le citegti cu voce tare ar trebui si ai o aprobarespecial[ din partea ierarhului locului. Dacd primegti aprobareas[ le spui cu voce tare, poli sa le spui cu voce tare. Dacd nu, in Liturghier spune cd aceastdrug[ciune se citegte de c[tre preot in tain[, deci nu cu glas tare. - Care esterolul qi importanfa anaforei? - Anafora este pdine sfinlitE care se dd credinciogilor dup6 Sfhnta Liturghie. Este un fel de ajutor totugi, e o p6ine binecuvAntatd. - care este scopul cuv[ntelor: ornucefi-vi qi facefi ucenici in numele Meu"30?oare nu pofi avea o buni rela-tiecuDumnezeu daci nu egti cregtin? Drag6, credinfa noastri este cd m6ntuirea se realizeaz[ in Bisericd. In privinla faptului dacr cei din afara Bisericii se mdntuiesc,Biserica nu gi-a
30in realitate, acestildemnnu existiiin Noul Testament. Probabil,cel carea pusintrebarea s-a referit la indemntilipe care Domnul Hristos l-a dat ucenicilor, dup6 invierea Sa: ,,Mergeli in toati lumea gi propovdduifiEvangheliala toatd, frptura', (Marcu 16, l5); ,,\Ierg91i9i invilafi toate neamurile,botezdndulein numele tiAtui qi al Fiului qi ai SfhntuluiDuh" (Matei 28,l9).

225

Arhimandritul Teofil P draian

spus cuvantul qi nici nu cred cd qi-l va spune vreodatb; acuma, Dumnezeu gtie, noi nu putem $ti. Dacd noi wem s6 ne mantuim gi qtim in,qgsandilii ne m6ntuim, e destul pentru noi. Iar pentru al,tii, Dumnezeu gtie cum va face cu ei. Cei care nu vor putea ajunge *6 cuoouscdcredin{a creqtind9i sd primeascdcredinla creqtind, fbta itrdoiuld cd vor primi un ajutor de la Dumnezeu; Dumnezeu cel milostiv nu-i va exclude. Dar noi nu putem sd susfinem lucrul acesta,in infelesul: ,,Las[-l, ci qi el se mdntuieqte!", ci ?ninfelesul: ,,Hai sd incerc[m, sd vedem ce putem face pentru el ca sd-l cdgtigdmpentru bucuriile credinlei noastre". - ce poate face un copit pentru a se elibera de picatele pirinfilor sli? - Drag6, fiecare dintre noi aduce o incdrc[turd in lumea aceasta: negativele pdrinfilor, negativele bunicilor... qi Dumnezeu gtie pdnd unde se intind rddicinile existenfei noastre.Ceeace putem face noi este s6 suportdm e, consecinfel dacdpicatele pdrinlilor au adus pentru noi niqte consecinlede E singUrul lucru pe care putem s[l facem: sd primim, ca din suportat. mdinile lui Dumnezeu, situalia in care ne gdsim. - De ce marea majoritate a credinciogilor trateazil cu mare ignoranfl qi multii indiferenfi slujba Sfintei Liturghii? De ce nu se face mai mult cunoscuti insemnitatea acesteislujbe? - Dragd, noi spunem ce putem spune, acolo unde suntem, la bisericS, pentru credincioqii care vin la bisericd. Eu le spun oamenilor vorbd hotdrdtS: ,,Pecei care nu merg la Liturghie, la pdg0ni ii numir!" - Existi mintuire in afara Bisericii? $i, daci nu, de ce? - Sfrntul Ciprian le spuneaoamenilor cd nu existd mdntuire in afar[ de Bisericd: ,,Exfia Ecclesiamnulla salus".Dar Sfintul Apostol Pavel,in Epistola cdtre Romant, zice cd cei caren-au cunoscutLegea,din fire fac cele ale Legii qi cd,neavAnd Lege, ei ingigiiqi sunt Lege (cf. Romani 2,l4). Deci cei caresunt cu Legea lui Dumnezeu vor fi judecafi in raport cu Legea lui Dumnezoq iaf cei care n-au cunoscut Legea lui Dumnezeu cea scrisd vor fi judecali dupd Legea lui Dumnezeuinscrisd in inimile 1or,deci dupd legea morali naturald. Noi nu putem s6 rezolvfm chestiunea aceasta, dacd nu o rezolvfl Biserica, dar putem avea congtiinla cd Dumnezeu va mAntui mult mai mul{i oameni dec6t credemnoi cd se mdntuiesc. - vi ruglm si ne dafi cflteva sfaturi pentru cineva care nu merge la spovedanie.Ce trebuie si facl? - Se mearg6! Simplu de tot. Dacd nu merge' nu merge, nu poJi s6-l duci cu sila... La mine mai vin aqa,oameni aduqi cu sila. A venit odatd un 226

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

bdrbatqi am vdzatcdn-arenimic religiosin el; gi l-am intrebatde ce a venit la spovedaniezice: ,,pdrinte,n-a mai tdcut n"rruria--"a, sd vin sd mi spovedesc. dac6m-a mdnat,am venit',.Nu $i, faci aga,cu oamenipe carenu-i intereseaz6... ca faci o spovedanie "i-i" bund,trebuie.a t. i"i.r.r.i., $ trebuiesdqtii cu ce rost o faci. Mi-a zis odat' unul cd nu s-amai spoveditde gtiu nu c6fi ani. gi_i zic: de nu te-ai sporredit, pdcate? n-ai 9e ,,Bipdcat u-... j-$i-atunci, de ce nu te-aispovedit? Din neglijenf6... n_am awt nici timp...,, DacE nu vor oamenii sd se spovedeasc d,, nlai ce le face ca sd se spovedeascd. ce sr se spovedeasc.e, De fiindcd *.u" Nici n_are rost sd se spovedeasci $i;apo_i, aqa. ""i dupdaceea mint oameniiqi-ngenunchi, te cum zicea PdrinteleArsenl.: d.tpa uiu, tot ei se descope cd nu-i las[ rd, !i congtiin,ta. fost.in Mordovu,d" Am qi am ,pouloit intr-o parohie. "*emplu, $i unul s-a spoveditla mine, t* 6"nl ..t. ," ora aproape un ca sfhnt'Dar duRd vr99 sdpt[m6n6, rr*it din nou tu u -i-u-lir, spovedit, chinuit de conqtiint5- fiin_d"bou--i spusese lucru, un -io.'ru era foarte grav. care s-a $i-atunci, vdzutcd n-afost,,sfhntul,, sf6nt. N-avemce sr facem,astae: toateale omului sunt la niveluromului. - De ce un-eori,chiar dacil ne-am impiirtigit, nu simfim nicio schimbarein suflet? oare Dumnezeunu s-a siliqtuit in acer suflet fiindci nu a fost vrednic de aceasta? -Dragd, n-ai de undesdgtii.Noi,spunem in rugrciune: aga fie ,,Sd-mi mie Euharistia aceasta bucuri., ,pl: sdndtate spreveselie,,. s.pre gi pofi sEfii cumva?ntr-o starede mijloc, intre vesilie qi intristare.' -zic: Eu totdeauna, c6.nd impdrtdqesc, Doamne, de la md nu mine aqtept folosul,ci de la Tine; Tu eqticei i-i dai folosul. "ur. Dl*ezeu gtie de ce nu ai totdeauna aceeagi starede elevaresufle_ teascd. ceea ce e importantpentrunoi estesdne ?mpdrtdgim cu gdndulde a ne apropiade Dumnezeu. eu cred cd chiar $i dacdnu .i*ti- cevadeosebit, totuqiexisti un efectlduntric,un efectut p.rr."J"id;;diri Dumnezeu. Nici nu trebuie sd ne_impaitaqim s6 avem ca nigte senza{ii,ci ne impirtdgimca s6-Lavempe DomnulHrirto, iniuntrul sufletuluinostru. cum putem argumentafaptur ci lmpirtiigania e chiar Trupur gi ^^ SAngele Domnului?

ff::f :3;:T.T,k"r::lli,9":i:J;6;di".eieil#::itT,; Irreasnnlitui*tut^#""r"i#"i;i;;1,TJ,T? l;:i::*e-T::.:ffi j"1WJ,.,r";;;F;ffi .;il1,is"i'ill11,Jl; :ff T9,::'*$-1"::i": s-a carese ziceacd el, ca om de qtiinfd, gdndit ,a n"i"^iii^;fi#:
227

;^Y Tll*l

a Am isa_est9 chestiune credinfei. fosr odatdla o -o

Arhimandritul Teofil Pdraian

Domnului Hristosacolo. tmpdrt[ganii,ca sd vadddac6e Trupul gi Sdngele qi pl6ns 9i a zis c6 nu-i s6iacul, c6nd a auzit (cd era acolo, de faf6), a ':r"..f ceva. cd adevirat, el n-a ftcut aqa cd in in!6.1esul m-am gdndit cd noi Dar mie mi-a folosit treabaasta, la a totugiavemun buletin de analizd SfintelorTaine,fiindcd spunem Sfhnta nemurisfintele,preacuratele, primind dumnezeieqtile, Liturghie: ,,Drepfi lui HristosTaine,cu infricogdtoarele de toarele,ceregtile, viald ftc6toarele, vrednicies6-ImullumimDomnului". nimeni,n-arecum sd Suntlucruri ale credinfei,nu le poatedemonstra crezi aga,e bine, iar dacdnu crezi, nu ai folosul din le demonstreze.Dacd decdtpentruomul care crede;dacdcineva Nu aceasta. se poatedemonstra credec-a zis Domnul Hristos: ,,AcestaesteTrupul Meu", nu-gi mai pune cb intrebarea s-arputeasdnu fie sausdfie altfel. In momentulin careifi pui DomnuluiHristos. ci inseamnd nu creziinprezen\a o astfeldeintrebare, - Ce inseamni ,rcaintr-un gffndsi mirturisim", cAndsezice:ooSii ne iubim unii pe a$ii, ca intr-un gAndsi mirturisim"? crezul gi mdrturisimcredinfa. indatdurmeaza aqa, - Dupdce se spune tofi sd mlrturisim intr-un gdndceeace avemde mlrturisit: E un indemnca pe ,,PeTat61, Fiul gi pe SfhntulDuh, Treimeaceade o fiinfd 9i nedespdrfitd" gi Crezul. - Daci mama mea a murit ficand avort, eu, ca fiici ce am scipat din aceastiltreabilrpot s-o salvezin vreun fel? $i cum? poates[ salveze. pe - Dragd,noi nu putems5salvdm nimeni,Dumnezeu noastre... pe ii Noi putemsdintervenim, recomandlm ai noqtri,in rug6ciunile ne Dumnezeu ascult5rugdciunile9i facemtot posibilul ca Noi credemcd s[-i ajutlm prin ceeace putemnoi s6-i ajutdm,dar de salvatnu putemsalva pe nimeni. - cum argumentim faptul ci femeile nu pot Ii preofi in Biserica Ortodoxi? De ce femeia este considerati inferioari blrbatului in BisericaOrtodoxi? - Dragd,nu esteconsideratiinferioara,insd SfhntulApostol Pavelqi de conceplia pe vremeaaceea s-a 9i cei de odinioardau luat in considerafie cd stabilitin Bisericanoastrd preofitrebuiesdfie bdrbafii. Sd $ti,ti cE in alte credinle sunt 9i femei, dar nu le std bine... De exemplu, eu am fost la Viena anul trecut qi am fost invitat la o intrunire (poatear trebui sd zic preoteasi, unde a fost qi un preot-femeie ecumenicd, solie de preot, pe inlelesul nostru).Deci era o femeie dar astainseamnd de preotdin BisericaVechilor Catolici.Vechii-catolicis-audesprins catolici 228

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

in anul 1870, dup6 Sinodul Vatican, in care s-a decretatinfailibilitatea Papei.Ei au zis cd dogmaastanu-i bundgi cr nu trebuiasd fie decretatd, qi s-au desprins catolici. $i ei s-aunumit pe ei ,,vechii-catolici", sd se de ca deosebeascd cei noi, care fac astfel de lucruri care nu se potrivesccu de tradifiaBisericii.Iar dintrevechii-catolici, ajunssI hirotoneasc[ au femeiin preot! $i-am zis: domnule, 6gtiasuntmai vechi dec6tcregtinismul, pdi dacd fac treburi din astea!... cum, ei, vechii-catolici,care odinioardau fost Pdi impotriva catolicilor care introduseseri niqte dogmenoi, acumafac nigte inovafii pe carenu le-auavut nici catolicii cei noi. Deci suntnigteaberafii, nigtelucruri carenu sepotrivesc. Nici nu trebuiesdne mai gdndimla ele... Noi sd ne menfinem tradi{iaBisericii noastre, femeilenu pot s6 in iar facd altceva Bisericddecdtsd-gicreascd in copiii in frica lui Dumneziu,sd fie indrumdtoare familiile lor, mamasr fie mamdcreqtind... in Asta-i preofia femeii:sdfie mam6. - CAndqi cum trebuiefinut postulnegru? - Dragd,postulnegruil lin oameniicdndvor. Bisericanu recomandr postnegru,adicdpostcu nemdncare toataziua,dec6tin postulpagtilor;in de prima sdptdmdnd: gi ma\i, miercuripandseara, luni apoijoi, iar vineri p0nd seara; in sdpt6mdna iar SfintelorPatimj,luni qi mar,ti, joi miercurip6ndseara, sem[ndnc6, apoidin noupostnegruin vinereaMareqi in Sdmbdta iar Mare. Acestea suntsingurele in careBiserica zile recomandE negru. post In celelalte zile, canddoregte cinevas6fin[ postnegru... poatesd-l Dar albeascE, dacr ajungesEse istoveasc5... de exemplu,dacd propui sE Sau, i,ti nu m6ndnci pdnr seara te apucdo foame,de te gdndegti gi numaila mdncare gi nu te mai gdndegti Dumnezeu, te gandegti Dumnezeu la sau la numaiin infelesulcd ai fbg6duit staipdn[ seara te chinuiegti... s[ gi atuncin-areniciunrost. Pdrerea mea este si mdndnce oameniimdncarede post in zilele de postgi-atdta tot. - Ce inseamniia fi ,rsirac cu duhuloo? - inseamnd fii smerit,s5 fiinemulfumit cu ceeace ai realizat sr p6nd in clipa de fafd gi s[ doreqtisErealizezimai mult. - se cunosccazuri de preofi care triiiesc cu a doua sau chiar cu a treia sofie. Mai pot oare aceqtiasi-i mantuiasci pe enoriaqii lor, daci triiiesc astfel? . - Drag[, s{"gtifici preofii nu-i m0ntuiesc enoriagi; ei mdntuiesc, pe nu ci ei mijlocescrnddhriqea. ceea ce face un preot newednice tot a$ade valabil precumceeace face un preot vrednic, in ceea ce privegtepreofia. De exemplu,dacd te
229

Arhimandritul TeoJil Pdrdian

binecuvinteazt vn preot nevrednic, nu-nseamndcd nu-!i vine binecuvdntarea weme il fine Biserica, il fii qi tu. pentru ci acela e newednic. Ce''E
'*l{}'$ '"

- Picatele strimoqilor, daci sunt deoselit de grele, pot fi iertate prin ruglciunile obiqnuite ale Bisericii? sau e neVoiede lucruri mai deosebite, cum ar fi donatii importante sau intrareain monahism a unui urmaq? - Dragd, nu se impun astfel de lucruri. Eu, dacd m-am ftcut cdlugdr, catolicd: pdcatelecuiva. Asta este o concep,tie nu m-am ftcut ca sd ispdqesc cd dacdcineva are fapte bune mai multe decdt ii trebuie lui pentru mintuire, din prisosul lui se di altuia ca sfuaibdgi el at0teafapte bune cdte ii trebuie ca sd se mdntuiascd. La noi nu se pune problema aceasta,intrucdt concepfia ortodoxd este c[ fiecare om trebuie sd facd binele de care e capabil qi cb niciodatd nu ai un prisos in viala spirituald, pe care s[-l dai altuia. $i neavdndceva de oferit, nu poli s6-i salvezi pe cei de altddatd;de altfel, nici n-ai datoria sd-i salvezi... gi nici nu po{i. Singurul lucru pe care pofi sd-l faci este s6-i cuprinzi qi pe ei in rug[ciuni, cum ii cuprinzi pe tofi ceilalfi, iar Dumnezeu sd facd ce gtie El. - Ce sfat le pute{i da tinerilor profesori de diferite discipline, pentru a trezi congtiinf a elevilor? - Drag6", eu am zis c[tre o profesoard de matematicd sI predea matematicd cum ar preda Domnul Hristos. Nu gtiu eu, dac[ mi-ar fi spus cineva lucrul dsta,cum ag fi putut s5 md achit de indrumareaasta... Profesorul sd-qi fac[ datoria ca profesor, s6-i ajtlte pe elevi cum ii poate el ajuta, iar dacd. inimd de pdrinte, il atrage gi pe elev sau pe student. are gi-a implinit datoria, nu trebuie sEfacd ceva extraordinar. $i cu asta,el - De ce a fost inglduiti inmulfirea primilor oameni intre ei, intre frafi? Ce rispuns putefi da? -Dragd, nu rdspundnimic. Aga a fost, aqagtim. - Ce se poate face pentru sufletul unui copil care a murit inainte de a fi botezat? - Nu se poate face nimic. Dar de fapt copiii care au murit nebotezafi sunt la un loc de mijloc, intr-o situalie de mijloc: nici la bine, nici la rdu; aqa este scris in sinaxarul din S6mb[ta ldsatului de came. - Dar pentru cei morfi, care au fost de alti credinfi? De exempluo pentru un mahomedan. - Nu putem face nimic. Biserica nu-i poate cuprinde pe cei care nu au credinfd cregtind. 230

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- ce pirere aveti despre cazul Pirintelui roan de ra Ministirea Recea, care Ie impirtiqeqte zilnic pe citugiri{e? - Dacd chestiuneaaceastanu se face obligatoriu, ci ca posibil, eu md bucur. Md bucur cd oamenii se impdrtdgesc,pentru cd eu cred ci viefuitoarele de la mdndstirea aceea duc o viafd, care le recomandd s[ se poatd impdrt6gi la fiecare Sffintd Liturghie. Pe mine m-au mai intrebat qi alfii cdt de des trebuie sd se imp6rtdgeascdcineva. $i le-am spus cd qi dac6 se impdrt[gegte la fiecare Sffint[ Lifurghie, nu-i des, e cdt trebuie. Eu nu caut sd-i indemn pe oameni sd se imp[rtSgeascd fiecare Sfdnti Liturghie, pentru c[ oamenii se pot impirtdgi la qi la fiecare sfhnt[ Liturghie fErd sd congtientizeze importanla Sfintei Imp6rtdganii.Eu de obicei i-am indemnat pe oameni s6 se spovedeascd mai des. gi ce mi se-ntdmpl[? tn Postul Pagtilor vin cei mai mul{i oameni la spovedit, iar cei mai mulli se spovedescnumai in postul pagtilor. Eu le spun la tofi sd se spovedeasclin toate posturile. insb anul urmdtor, vine omul din nou la mine: ,,cdnd te-ai spovedit ultima dath?- Anul trecut, in postul Paqtilor. - La cine? - La dumneavoastrd.- pdi md, nu fi-am spus s[ te spovedegtiin toate posturile? - Pdi, mi-a{i spus, pdrinte, dar uite, nu m-am spovedit... Acuma, ce sb fac?" $i-apoi md-n{eleg a$a cu el, c6 dacd este un om care merge totuqi la bisericd gi care igi vrea binele c6t de cdt... Dar ii zic uite ce e, la anul viitor, dac-oi fi tot in situalia asta,te rog sd-mi faci un bine, mie: sd nu te mai spovedegti mine. la Pdi dacd oamenii nu vor sd se spovedeascb des, de ce sd insist eu s[ se impdrtEgeascd des? cdnd simt nevoia sd se spovedeasci gi sd se impdrtdgeascd, dacdnu au pdcateopritoare, nu am nimic impotrivd. Nu vrea omul sd se impdrtdgeascd de mult cdt a$vrea eu sd se impIrtdqeascdel. atdt vine cdte cineva in Posful Sfintei Mdrii, s6 zicem, duminica: ,,c6nd te-ai spovedit ultima datd?- Ieri, la catedrald. - pdi, mai ai ce spune?cred cd nu mai ai ce spune...De ce te spovedeqtila mine? - pdi, dac-am venit la mdndstire, am zis sd md spovedescai,la dumneavoastrd''.Dar rsta nu-i un motiv, in fond. $i-i zic: ,,vrei sd te impdrt5qegti? pdi, dar se poate?!" Deci de spovedit se poate spovedi, dbr db impdrtdgit nu se poate implrtdgi! ,,pdi, dac6 te-ai impdrtdgit ieri, de ce sEnu se poatd si te impdrt[gegti qi ast[zi? ce oprire ai, trebuie sd agtepfiun interval de timp?" Deci oamenilor aproapecd nici nu le vine sd creadi cd s-ar putea impirtdgi mai des. - care este diferen{a intre falsa smerenie qi smerenia adevirati? Cum putem pfictic sI dobAndim smerenia? - Smererri*ttideviratd este atunci cdnd vine din conqtiinfa proprie gi cdnd nu se urmdreqteceva prin smerenie.Se spunecd smereniuerft 1,ittutea care nu se arat6.In momentul in care wei s6 te ard[i smerit, pofi sEgtii cd nu

231

Arhimandritul Teofil Pdrdian

egti smerit.Asta-i falsa smerenie! C6nd vrei sAapari in fa{a oamenilorcd uite, 6sta-idla carenu qtiu ce face,lucruri deosebite, cdndwei sdte scofiin gi eviden,tS, sigur nu eqti smerit. $i dacdtotngi:faci acte de smerenie zici vorbe din acestea, care sd se in{eleagd din cd'"egti smerit, de fapt nu egti
smerit, ci ai o falsl smerenie. Am fost pe la Mdn[stirea Nicula qi am intdlnit acolo un c6lugdr, care vine la mine qi se prezintd: ,,Serafim pdcdtosul". $i eu am zis: nu se poate! Serafim pdcdtos?!Nu existS! Ori eqti Serafim, ori egti pdcdtos! - Care crede{i ci este cea mai buni lec{ie pentru a inviifa sii-i iubim pe oameni, in special pe cei care ne supiri, ne jignesc sau incearci si se impuni printr-un comportament mai aspru? - Dragd, asta nu se realizeazd, pintr-o lecfie, ci se realizeazdprintr-o agezarcsufleteasc[ de nep[timire. Sfrntul Maxim M6rturisitorul spune cd ,,nepbtimireanagte dragostea". Cine n-a ajuns la nepdtimire, nu poate face lucrul acesta;c6td vreme ai o refinere, cdld vreme ai o ezitarecdnd e vorba de a iubi pe cineva, inseamndcd nu fii seamade porunca lui Dumnezeu qi cd nu egti capabil de iubire pentru cd te impiedicd o patim6 oarecare:patima iubirii de sine (care e rdddcind de patimi), patima mdndriei, a iubirii de argint, a iubirii de pl[ceri... Ceva te opreqte,ai ceva care nu-fi dd libertatea s[ implinegti porunca lui Dumnezeu. - Dupi inceperea Sfintei Liturghii, mai este bine ca preofii si primeasci pomelnice din partea credincioqilor? - Nu. Dar atunci, dacd Etili voi cd preotul nu trebuie sd mai primeascd pomelnice dup[ incepereaSfintei Liturghii, sEnu-i mai dafi! - Ce plrere avefi despre inlocuirea, in bisericio a candelelor cu untdelemn, cu lumina electrici? -Dragd,pot sd fie qi de unele, gi de altele. inlocuire totald nu e bine sd fie. - Cum aq putea ca, atunci cind imi spun rugiciunea, gindul si-mi rimfini la Dumnezeu, firi si mi mai gAndescla altceva? - Dragd, rug[ciunea este oglinda sufletului; imprSgtierile vin de pe urma faptului cd nu eqti inc[ destul de concentratgi nu ai in vedere prezen[a lui Dumnezeu. Insd solulia esteaceasta: roag6-tecum pofi, ca sI ajungi sd te rogi cum trebuie. - Mintuirea este condi{ionati de implrtiqirea cu Sfintele Taine, la plecarea in vegnicie. Deci, daci au trecut cflteva zile gi ai plecat fiiri si mai ai timp si te impirtiqeqti, cum vei fi judecat? 232

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- ca unul cares-aimpdrtdgit cdnda trebuit.Adicd nu sepuneproblema c[ au trecuttrei zile, ci pot sdtreacdqi cdteva luni, dacd-ivorba,de la ultima gi impdrtdganie tot impdrtdgitegti,numai ci nu egti impdrtdgitpe patul de moarte.Domnul Hristosnu disparedin om aqa,cd te-ai impdrtlgit gi gata, trebuiesdte mai imp6rt[gegti datd,c[ nu-L mai ai. o - in parabola cu iconomul necredincios, Domnul Iisus Hristos a spus: o,cici fiii veacului acestuiasunt mai in{elepfi decit fiii luminii" (Luca 16,8).Explicafi-ne, rog, ceinseamni aceasta. vi - Dtag6, este foarte simplu: in general,oamenii care se ocupd de lumeaaceasta pun mai multi rdvnl gi mai multil iscusin{i in realizarea igi lucrurilor pe care vor sr le fac6, iar fiii luminii nu sunt totdeauna atdt de rdvnitoricdt suntalfii in lucrurileveaculuiacestuia. - Ce pirere ave{idespretendinfa oamenilorde a seabatede la lumea spirituali, de a nu seocupade sufletele ci numai de lucrurile degarte? lor, - PAi,nu prea e bine! Drag6,noi n-avemce sd facem,oameniisunt cum sunt,iar noi, dacdgtim mai mult gi gtim mai bine, sI facemce-avem de fdcutnoi gi-atdta Noi nu putems[ schimbim o lume...de multe ori, nici tot. pdrinfii nu-gi pot indruma proprii copii. Existd o impotrivire din start, gi-atunci nu-l mai pofi ajutape om. - Daci avem in jurul nostru colegi, persoaneapropiate care aparfin altor culte (evangheligti,penticostali etc.), care trebuie si fie atitudinea noastri fafi de aceEtia? - De colegialitate. vi facefi afronturi,nu discutafi,nu vd certafi... Nu Fiecares[-gi dovedeascr superioritatea credinfei lui prin viafa pe care o duce.M6suracredin{ei mdsura e viefii: cum!i-e viala,agafi-e credinfa. - Dar ei sepot milntui? - Dumnezeu gtie...in orice caz, d4c-ar,ajunge rai, ar vedea-o in acolo pe Maica Domnului,pe caren-aucinstit.o... - Tinerii consideri ci a merge la discoteciinu esteun picat. Vi ruglm si argumentafide ce estepiicat. - Dragd,toatdlumeacredec[ pdcatele care le face le poateface. pe Discoteca estegura iadblui; cei care-afifost pe-acoloqtili ce e acolo qi gtifi ce excitalii, ce dezl[nfuJri*;de forfe negativesunt. $i-atunci,nu gtiu cum * puteacinevasdargumenie?e e bine si mergi la discotecd. c6, Eu argumentezcd nu e bine in sensul acesta,cI nu e un loc binecuvdntat Dumnezeu. de 233

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- Ce pirere avefide faptul cI studenfi de la Teologie sunt obligafi si meargi duminicala o singuri biserici" gi nu la bisericade sufleta fieciruia? - Dragd,studenliitrebuiesd selind dedSeiplinagcolii.Daci gcoala le cerelucrul acesta, se mai puneproblemac6'rar fi bine in altb parte,cd nu mie-mi placeacolooo. sd-fiplac[ sdfaci ce !i seimpunesdfaci, deoarece Pei, cregtinismul estecu cruce,cu cruceape caretrebuiesi !i-o po4i; iar dacl vrei si fii preot, trebuie sd te-nve{idisciplinatdin Teologie.Dacd nu egti disciplinatin Teologie, poli fi disciplinatnici dupdaceea. nu - Vorbifi-ne despre pirBrea Bisericii Ortodoxe in leglturi cu transplantulde organeumane. - Dragd,.chestiunea acgasta este o chestiune noui qi eu nu gtiu ce spuneBiserica". Eu am cunoscutun tatd al c6rui fiu aveanevoie de un rinichi, iar tat6l era dispussd-i deabdiatuluirinichiul, ca si-i salvezevia\a; i serecomandase lucrul acesta. Suntniqtelucruri carepot fi interpretate pozitiv, in in{elesulc5 cineva carepoatefaceo jertfb de felul acesta faceun lucru pe caresiguril binecuvinteazd, Dumnezeu. - Cei care aparfin altor confesiuniqi cei care qi-au luat singuri viafa pot fi trecufi pe acatistegi pomelnice? - Pe acatiste, pe pomelnicela Liturghie, nu se recomandd. da; Dar, cum ii primegteDumnezeuin lumea aceasta, cred cd i-ar primi gi in eu cadrulLiturghiei. - Faptul cii, dupl spovedanie, unele plcate sunt repetatediminueazi credin{ain desivflrgirea celui spovedit? - $titi cum o diminueaz6? sensul ce faci te gi face:dac[ faci rele, in c[ scaziin credin{d, dacdfaci bune,te int[reqti in credinfd. iar
Ulterior, in sesiuneadin 15-17 iunie 2004, Smntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdne s-a pronunlat asupra transplantului de organe. Potrivit textului adoptat in aceastd sesiune, transplantul de organe este considerat o performanli a gtiinlei gi practicii medicale, pe care Biserica o binecuvinteazd, aldta weme cdt prin transplant se rezolvl criza determinatd de lipsa altor solufii de vindecare gi se redd viala normald a unei persoane,fird insd a io ridica alteia. Transplantul trebuie sd aibd la temelie iubirea cregtinl a celui ce ddruiegte gi implinirea ei in iubirea celui ce primegte; trebuie sd se dovedeascda fi unicul remediu valid pentru prelungirea gi imbunitilirea viefii unui pacient gi estejustificat dupi ce s-au epuizat toate celelalte forme gi modalitdli de tratament. Degi se afirm[ ci donarea este expresie a iubirii, ea nu naqtenicidecum obligafia moralS de a dona; actul de donare este manifestarea deplini gi indubitabill a voin{ei libere. Biserica binecuvinteazd persoanele care pot face, eventual, asemenea sacrificii, dar in egalSmdsuri ii inlelege pe cei care nu pot face aceasta, respectdndlibertatea de decizie a fieclrui om. 3r

234

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Un credinciospoate sii agteptemomentul cAnd se simte hotirAt la sau si-qi schimbevia{a prin spovedanie trebuie si se spovedeasci un anumit timp? - Ar tebui sdsespovedeascdun anumit posturile. la timp: celpufn in toate * O amAnare spovedaniei fi inteleastr punct devederespiritual? ar a din - Amdnarea aratd nu esteconvins;ori e convinscd n-arep6cate, cd ori pdcatelor. iertarea cd nu i seiart[ plcatele,ori nu-l intereseazd - Ce sii facemdacil suntemchinuifi de vise urite? - Dacdsuntemchinuili de vise ur6te,trebuiesI inmullim rugdciunea, pentruca,prin puterea Dumnezeu, scdplmde viseleurdte. lui sd - Cum trebuie sii ne purtim cu demonizafii? - Nu qtiu dac[ putemface altcevadecdtsd-i rdbdlm. Ne purtdmaga cum ne purtdm cu to{i cei care sunt asuprifi de rdutate sau care au boli psihice:ii rdbddm, eventual intern6m, ii undeputems6-iintern6m. - Ce credefi,vor scoateoare romano-catoliciiadaosulFilioque din ,,SimbolulCredin{ei"? -Nu crednimic,nu qtiu. - Cum trebuie sii ne purtiim noi, tinerii, in ziua de asttrzi?E bine sii avemo prietenie? - E bine s[ avemo prietenie, sI fie o prietenieadevdratd, sd fie nu dar intinatdde lucruri carenu fin deprietenie. preferat? Daci da, care gi de ce? - Avefi un ecfonis32 - Le am pe toate. - I)e ce sunt prezentesemnde zodiacalein cir{ile de slujbl qi in calendar? Zodia sub care te nagti ifi imprimi anumite limite comportamentale? - Dragd,experienfa in oameniloresteci da, dar nu gtiu dacl esteaga, pentruc[ poateii fond. In cdrfileBisericii suntcuprinsesemnele zodiacelor interesagi pe oameniinogtri,nu gtiu...insd eu habarn-am de zodie gi de ne-zodie, imi i6d.de treab[ gi merginainte. ci
' i"r

32Formul[ cu care se incheie rugiciunile gi ecteniile, numiti gi doxologiemicd, rostiti de preot cu un glas sau ton mai ridicat (cf. Ion M. Stoian, Diclionor religios, Editura Garamond, Bucuregti, 994). I 235

Arhimqnditul

TeofiI P drdian

- Vn rugiim si ne povestifi despre satul sfinfiei voastre din copilirie gi despre viafa din copilirie. * Dragd, saful meu din copildrie nu.rqpi.exist6,e ddrdmat.S-a terminat cu satul meu... Eu am fost acum cdfiva arri in satul meu gi le-am spus oamenilor cd am venit intr-un sat ddrdmat. banA eram eu copil, era mai multl preocupare spirituald, era mai multd dorin!6 de imbundtdfire sufleteascd, era mai prezent in viafa noastrd g6ndul la Dumnezeu; de exemplu, seara,inainte de a ne ageza pat, ziceamrugdciunile. Nici nu ne in l6sa mama sI ne culc[m fird rugdciune; zicea: ,,Md copii, sculafi-vd la rugdciune, nu vd puneli pa gaii!" - deci ca animalele. Sau nu incepeam niciodatd masa, cind eram cu tofii, in familie, fbrd rugdciune; ziceaut ,No, haidefi la Tatdl nost', si ne putem apuca s5 m6ncdm!" Or noi am fost patru frali, dintre care numai unul se mai roagd, la masd: eu; ceilalfi nu se roagd. $i de unde gtiu? De la nepofi, c[ i-am intrebat, cdnd erau copii: no, bine, aicea,la mama-mare,ziceli rug[ciunea la masd,dar acasl la voi zicefi? $i au rispuns cd acasdnu zic. Imi spuneagi un preot desprecopiii lui ci nu se mai roagd, cum au invSlat acasd.Deci s-a pierdut o rdnduial[... Satul meu era, atunci, cu rdnduielile acestea: toatd lumea gtia duminica sd meargl la bisericd, gtia sd posteascdgi posteau cdt puteau ei qi poate gi pesteputerile lor, de multe ori; se finea la niqte r6nduieli...Dac6-l intrebam pe bunicul meu, care era negtiutor de carte, de ce trebuie sd mergem la bisericd duminica, zicea:,,Pdi,cum sd nu mergi la bisericdduminica?!" Nici el n-avea un argument, dar qtia cd aqatrebuie sd faci. ,,De ce trebuie sd postim? - PAi, cum sd nu posteqti,m[ cdnd e zi de post?!" Deci erau nigte rdnduieli inrdd[cinate, fErd o argumentareoarecare;astaera rdnduiala, iar ei o fineau. Era fain... mi-aduc aminte de satul meu gi de oamenii care lineau de rdnduielile acestea, Bisericii. Satul meu are qi aqezarea aqafel incdt in ale de mijlocul satului e o colin[ pe care e biserica, iar satul e imprejurul colinei respective; gi de oriunde din sat vezi biserica, iar de la bisericd pofi sd vezi oriunde in sat. Aqa cd biserica era in centru gi din punct de vedere spafial, dar gi din punct de vedere spirifual: era in centrul preocuplrilor oamenilor. Lucru care astdzinu mai existd. De-aia zic en cd e ddr6matsatul meu. E ddrdmat gi in inlelesul cd cei mai mulli oameni au plecat din sat gi igi au rosturile in altd parte. Noi am fost patru fra[i, iar in sat a rdmas un singur frate; are o fiic[, ins6 ea e in Cisnddie, deci nu mai e in satul nostru. Cu fratele meu gi cu cumnatamea se termind rudele noastredin sat gi rdmdn numai mormintele in sat; atdta tot... Ceilal1i, la fel, au plecat, iar in sat au mai rdmasnumai nigte bdtrdni gi nigte b6trdne,persoanesinguraticein cdte-o casd...vine sfrrqitul lor plmdntesc gi s-a terminat cu casa respectivd. Casa unde am trdit noi e pe ddrdmare;frafii mei n-au reugit s-o vdndd, iar acuma se d6r6mdsub ochii nogtri. Asta estesatul ddrimat: qi spiritual, qi fizic. 236

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Explicafi-ne importan{a Tainei Sfintei Cununii, pentru a gAndi mai bine atunci cAndo nesocotim. - Drag6,Cununiaesteuna dintre cele gapteSfinte Taine ale Bisericii noaste qi trebuie{inut5 in atentie,pentru cd se face pentru cealalti weme a Unii dinfrepreoli spungregitla Cununie: viejii celordoi caresec[sdtoresc. ,,Se cutarecu roabalui DumnezerJ cutare,in numele cunundrobul lui Dumnezeu Tatilui gi al Fiului gi al SfhntuluiDuh, acum gi purureagi in vecii vecilor. (.,.) Tatilui qi al Fiului nu-i scrisaga, ,,Secunund in numele ci: Amin"; in carte qi al Sfrntului Duh. Amin". Deoarece ci Cununianu-i pe vegnicie, estepentru unul dintresoli moare,celdlaltsepoaterecdsdtori. wemelnicie:dacd E o slujbdfrumoasi,o slujbScaremie-miplacefoartemult, gi mai ales gi lor, de de binecuv6nt[rile rugdciunile la Cununie; exemplu: ,,D6-le Doamne, fericite, cu inimd curatd fbrd sd-qipetreacdviatp prihanl qi s5ajung[ bdtrdnele pdzindporuncile Tale".E o rdnduiald festiv6, vededin eacEarecevafestiv. se gi E bine ca oameniisd qtie cd suntunili in numelelui Dumnezeu sd legdturd, c6t pot; pentrucd totugi,pdndla urm6,o din nu renunlela aceastd nu suportatd, dacdnu se poa{etr[i normal,se iar cdsdtorie trebuieneapdrat poatefoartebine qi desface cdsitoriein condilii de felul acesta. o - Considerafici estedlunltoare intrarea Rominiei in structurile qtiut fiind faptul ci acelefiiri sunt preocupatemai mult euro-atlanticeo de promovareavalorilor materialedecAta celor spirituale? - Dragd,nu gtiu cum va fi p0n6 la urm[, dar relele vin ele gi fErd Vedeli gi voi ci riutSlile care sunt intrareain organiza[iide felul acesta. acumala noi in [ard - atdtapornografie, atdteaavorturi, atitea porniri de homosexualitate sunt lucruri care inainte, c0nd erau comunigtii, erau condamnatenu ca pdcate, ci ca lucruri degradante.Or acuma sunt promovate chiardacdunii gtiu cd ele suntpdcate qi igi desfigoarimersul fbrdnicio impotriviredin parteacelorcarenu vor astfelde lucruri, ca gi cum in care Sstaestenormalul.$i-apoi, mai sunt gi susfindtori privinfa aceasta, afirmdcd sunt,,drepturile omului". - Ca sii primegti iubire, trebuie si diruiegti iubire. Cum ne dtrm seama dacl diruim iubire? - PAi,astase simte,nu e o treabd care!i-o spunecineva,ci simli tu pe nu dacddai iubire, iar dacd dai iubire...Ai puteaprimi iubire gi dacdnu dai relaliile intre oamenisuntrelalii de prietenie, iubire,pentruc[.pu totdeauna la de reciprocitate, oipoli sd oferi iubire gi sd nu fi se rdspundd iubire sau poli sdnu oferi iubfu gi totugisdfii iubit de cineva. pe Dar cdtprivegte faptul dac6dai saunu dai iubire,astae o chestiune careosim{ituinsuli.
237

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- Dupi gene-amimpilrtigit, estebine si siirutim icoanele? - Dupi lmpdrtdgire, general sesdrut[ icoanele, in pdndla Vecernie. nu
o:$l{'i

- Indicafi-ne cAteva modaHtifi prin c{re str luptim impotriva mAndriei. - Drag6, mdndriane insolegtemult in viala asta gi e de rnulte ori subtil6: niciodati nu qtii sigur dacl o ai sau nu o ai. Dar singurul leac impotriva mdndrieiesteneafirmarea sine- in mdsura carelucrul acesta de in poatefrrealizat- gi mai alesneafirmarea sineintenfionatd. de Smerenia este antipodulmdndriei:cine a ajuns: smerenie la scap[ de mAndrie, cine se iar mdndregte, nu a ajunsla smerenie. inc6
!.,

'

- Ce pirere avefi desprepreotul de la Ctrlugireniocare il scoate pe necuratuldin oameni? - N-am nicio pirere, nici n-amauzitde el.

desfrAnare, duc la diferite secte au alte plcate? se sau - In general, se pomenesc carenu sunt de o credin{6 noi gi nu cei cu cei caresuntlepddafi, prin faptenefiregti. cumva,de credinfd sau - Dar sinucigagii cei care au murit in piicatede moarte pot fi pomenifi? - Sinucigagii, general,nu se pomenesc. pot pomeni doar aga, in Se intr-un context:ii pomenegti cei din familie cu numelegi apoi zici: ,,Cu pe tot neamullor cel adormif'...iar Dumnezeu facece gtieEl. va Ce ptrrere ave{i despre bolnavii psihici, este gi ceva necurat in aceioameni? - Pei, astadepinde interpretare. de Suntunii caresocotesc e gi ceva cI necurat,influenle demonice,gi sunt gi explicafii in inlelesul ci e ceva organic.Fstefoartegreude solufionat chestiunea

238

DESPRE PRIETENIE
l2decembrie 2000 - care estenuanfa de prietenie intre duhovnic qi liul duhovnicesc, intre H{stos gi ucenici? - In ceea ce privegtelegdturaintre duhovnic gi ucenic, e bine ca legdtura aceasta fie intre pdrintegi fiu. sd un duhovnictrebuiesd aibd fafd de cei care il consultI, fat6 de cei carevin la el, inimd de pdrinte,inim[ de frate qi inimd de prieten;iar dac[ areo astfelde inimi - oricaredintreacestea toatela un loc -, gtiece are sau de fbcutcu cel pe careil arein vedere. Fiul duhovnicesc bine sdsegtieluat in invdluire de suflet,de dragoste, e de prieteniein sufletul duhovnicului,deci relalia trebuie s6 fie simfitd gi dintr-o parte, qi dintr-alta, iar spovedania convorbirile duhovnicegti nu qi sd fie simpleformalitdli,ci si fie realit5lide caredepindqi alterearitigi. - Care estedeosebirea intre prietenie,iubire, dragoste? - Dragd,dragostea iubireape careo purtdmfiecaredintre noi in este suflet gi ea se revarsr peste to!i, chiar qi peste cei care,nu rispund cu dragoste. Dragostea privit[ ca porunc[ a lui Dumnezeuii cuprindegi pe cei buni gi pe cei r6i, gi pe cei drepli qi pe cei nedrepfi,gi pe prieteni pi pe gi dugmani, pe tofi pe careii avemin vedere.chiar gi ftpturile vii din jurul nostru,toate sunt cuprinsein dragoste, capacitatea in aceasta a iubi, pe de careSfhntulApostolPavelo prezintdln EpistolaI cdtreCorinteni,spun6nd, intre altele:,,De-ag aveacredinfdatdtde multd inc6t s6 mut gi munfii, dacd nu am dragoste, nimic nu sunt" (I cor. 13,2), sauin Epistolac[tre Galateni, undeafirmE:,,in Iisus Hristos,nici^tEierea imprejurnu folosegte nimic, nici netdierea imprejur,ci credinfa lucrdtoare iubire" (Galateni 6). in 5, Dat fiind faptul cd esenfaprieteniei este iubirea qi respectul,deci gi dragostea respectul, inseamnrcd cel c6trecareai iubire i{i estedrag gi{i rdspunde drag,il cinstegti cu gi-!i rdspunde cinstire.Noi trebuies6 avem cu gi iubire,gi respect de tofi oamenii,ftr6 deosebire, dacdnuputem,sd fald iar ne silim sd facem'aceasta, ceremde la Dumnezeu sd ajutor sEputem face aceasta. eu am Vg;bit mai ales de prietenie,in care existi reciprocitate or intre cei careigi oferdiubireagi respectul.

239

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Rela{ia dintre duhovnic ai fiu duhovnicesceste o relatie de inifiere. Cum trebuie sii fie relafia intre cel care inifiazl qi cel care se un ini{iaztr?Constantin Noica spuneaci qcoa.}p,eSte loc in care invafi 9i i profesorulrgi elevul. pe pe invdf0ndu-l altut. Ji se descoperlaspecte carenu le-ai avut in vedere atunci cdnd te-ai apucatsd inve{i pe cineva.Apar idei noi, care pot fi 9i pentrutine o iniliere in lucruri pe carenu le-ai avut in vedereinainte, 9i care nu de fapt sunt lucruri foarte importante.Acuma, lucrurile acestea se petrec cdnd e vorba de iniliere, de cele mai multe ori lucrurile in mod orgarizat; dar merg a$a,de la sine, spontan.Se fac Ai lucruri otganizate, lucrurile nu sunt,in general,lucruri de iniliere, ci suntlucruri de informare. organizate - Cum se poate explica faptul cil aproape toate popoareleau lor legendele nafionalecu privire la prietenie? - inseamndcd prieteniaeste un lucru general,adicd nu fine de o anumiti constitulie spiritual5, nu line de o anumiti far6, de o anumitS nafiune,ci line de umanitatein general,de fiinla umand. - credefi cI intre profesorgi eleviisii poatefi o rela{iede prietenie? - Da, e bine si fie, dar fiecaretrebuiesd-;i qtiemdsurile' la gi sd sI Profesorul gtiec6-iprofesor sEn-ajungd secoboare elevdec6t ca s6-l ridice.De obicei,cdndstai de vorbdcu un copil mic, ori te faci mic l6ngi el, ori il ridici pe el in brafegil faci mare.Cam aqatrebuiesd avem?n vederegi relafiile intre profesorqi elev.Eqti profesorqi rdmii profesor. de Elevul esteelev $i trebuiesd aib[ conqtiin]a elev.Nu trebuiesd se nivelezelucrurile dincauzdc6suntoameniifoarteapropiafi. SfhntulApostol Pavelare,in EpistolaI cdtreTimotei, un cuvint care Zice cd aceiacare,robi in cred eu ci e dltdtor de orientare privinla aceasta. pe respecte s6-i slujeascd st6pdniilor qi sd-i fiind, au stdp0nicredinciogi, 9i lor ei cI sdnu considere de-acuma suntfra{i cu stdpdnii 9i cd ar puteasdnu-i - zice Sffintul Apostol Pavel- tocmai de-aiatrebuie s6-i sluasculte.Ci oamenicarefac jeascS, pentrucd slujirealor o primescoamenicredincioqi, lui partedintre cei careii slu3esc Hristos(cf. I Timotei 6,2). Tot a;a e qi cu elevii. Aga cum in familie trebuie sd gtie copiii ci-s copii 9i pdrinlii cd-s dar Exist6 posibilitatede apropiere, nu existd pdrrnli, tot agagi la gcoa16. posibilitate confundare. de ci - cind ifi dai seama prietenul o ia pe o calegresiti, iar tu nu pofi strJajufi, semai poatepiistra prietenia?Ce pofi faceatunci pentru el? 240

Arhimandr itu I Teo/i I p drd i an

lui risus,in fafa ciruia si-mi deschidcu totul inima gi care si mi indrume pe aceastrcarea rugrciunii lui risus,ara cum ne sfituiesc sfinfii peiirti. - in ceea cJ privegte indrumareaduhovniceascd in legdturi cu rugdciunea Iisus, pgt g vd spun c6 pe mine lui m-a invdlat rug'ciunea aceasta PdrinteleArsenie Boca, in r942,'c6nd aveam treisprezece gi ani jumltate. PSrintele vorbit ru a atuncica gi cu ro o* maregi mi_aspus, ca indrumare legdtur[ cu rugdciunea, in -ir,. doar at0t: s[ o zic cu minteagi s_o zic lipitd de respirafie. M-a ?nvilatsdspun,,Doamne,, inke respirafii,,,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu",o datd_cuinspirarea, gi ,,miluiegte-m6 pe mine,prcdtosul",o_datr .*pirur.a. Mai muli nu ,pu. nimic, nici nu "u mi-a dat indicafias[ cautp. .in.uu..are sbmd indrume. -i-u $i am congtiin,ta cd nici n-agfi gdsitpe cinevJcaresdm,[ indrume... Eu am ftcut liceul in Timigoara, intre 19439i r94g. caelev de liceu, gtiam de rugdciunea aceasta o ziceam,la mdsurilela care m6 puteam gi angajaeu atunci. Am awt dou[ feluri de st6ri ,un.trgti in legrturi cu aceasta: intdi, nigteimpohiviri, nigte furtuni ae ga"a- c-e au durat vreme indelungatd', care apoi au alternatcu_ dar stiri d; hni$e sufleteascr mai gi ales cu stiri de bucuri6.De la internatulunde locuiam qi p6ni la gcoali, mergeam cam o jumdtate.de gi, mai alesdimineafa,ziceam*gai,il; o16 aceasta; aveamo bucurie,de parci m6 ridica .inruu qi p. sus.Niciodatdnu m-amgdnditci rugdciunea rdscollqte furtunileacelea glaoa, .r.o* J" .i .Jgi alfii au aceleagi stdri sufletegti; poatechiarle uu.uugiou gtiameu, gi fiindcd viafanu.setrdiegte.prin comparalie. inc6tnu m-amlisat de Aga ci am continuatrugdciunea, amputut;bitt"itr1.t.,*im|1inldu-mi rugdciune, c6! gi datoriile. Se gtifi ci gi eu astdzirecomand toateput.rii. din rugdciunea de toatd vremea' dar n-o recomand exclusivitate, cu pentru c6 rugdciunea -.le nu estesingurulmijloc de mdntuire.Domnul Flristos'ne-a ldsato Evanghelie intreagd,ne-a ldsat atdtea atdteainvifdturi, n-azis gi cd totul se reducela rugdciune c[ totul se absoarbe rugaciun..i"r6 sau in *ge.iun.u .rt"-api" bun[ cea mai la inde_m6nd, mijlocul prin .ur. este n.iurroa$tem pe noi ingine. Mai ales rugdciuneaaceastl, de ioat6 vremea: ,,DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md mine, pdcdtosul,,, pe repetatd mereu'are darul de a.ne pune ?nlegdfurdcu noi ingine, de a ne i.rJop.ri nou[ inginepe noi ingine.F6r6aceastu, ne cunoagtem. .rr Fiecare dintre noi purtdm in suflet o incarcatura, adus6 din giie din ce strdfunduride existenld), carene 3o-l-i-{ramoqi(Dumnezeu cu intilnim $i pe care ^trebuie s-o rezolvim. Bineinfelescd Dumnezeune mdntuiegte' noi ii cerem ajutorul lui Dumner"u iar .and zicem:,,Milu_ -qi ieye,mi pe mine, p6crtosul"; iar trebuie s[ ne silim noi s[ inldturim gdndurilecare nu sunt confonnecu voia lui Dumnezeu. Abia dupi ce ne intdlnim cu noi ingineajungemsr ni se limpezeasce miniea gi si ne putem t2

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- Cum se poate ca, in mijlocul frimAntirilor, necazurilor qi qi ispitelor din fiecarezi, si ne putem pilstra paceagi linigtea sufleteascii aliituri de SfAntul Antonie cel Mare: ,rNu cum putem ajunge str zicemo fiindci-L iubescpe El"? tem de Dumnezeu, mi iar - Linigteagi paceao dI Dumnezeu, dacdne silim s6-I slujim lui Dumnezeu,Dumnezeune menline in pace. Paceainsd, dupd Filocalie (Sfrntul Marcu Ascetul,de pild6, zice aga), estenep6timirea. ce a ajuns Cel la nepdtimire, adici nu mai esteh6r,tuitde patimi, acelaa ajuns la pace,a gi n-o poate lua nimeni de la noi. ajuns la liniqte sufleteascd; aceasta vi Domnul Hristosa gi spus:,,Acestea le spun,ca bucuriaMea sd fie intru voi gi ca bucuriavoastrdsd fie deplin[" (Ioan 15, 1l); gi, mai departe: nimeni vd ,,Iar6gi voi vedeagi seva bucurainima voastrdqi bucuriavoastrd pentruci a lucru estegi cu pacea, n-o va lua de la voi" (Ioan 16, 22). Acelaqi Mea Mea lasvou6"(loan 14,27). zis DomnulHristos: ,,Pacea dauvoud,pacea nu nimenidin bine. aceasta, te mai clintegte DacSajungila mdsura - Cum trebuie f?icuti diferenfa dintre ascultareactrluglreascli gi ascultareape care stro practiciim noi in lume? - In ceeace privegteascultarea, lui, fiecareare ascultarea la mdsurile ducdndvia,tdmirelui. Nu poate cinwa sd aib6 ascultarecdlugdreasc[, neascd. Sthntul Maxim Mdrturisitorul chiar spunecI virtulile cdlugdrului sunt cdderilemireanului,iar virtu{ile mireanuluisunt cdderilec[1ug6ru1ui. o Fiecareigi are rosturilelui, iar ascultarea face in contextulexistenleilui. ci Cel careare familie, sigur ci nu trebuiesd ducdo via!6 independentI, o de viafd dependenti cei cu caree legat.Copiii sdasculte pdrinfi,apoi sofii de iar unul de altul...Trebuiegdsitdmodalitatea a se armoniza, armonizarca de sefacegi prin ascultare. pe Iar la cdlugdrie,acolo lucrurile sunt cumva organizate ascultare. in Eu, de exemplu,acumsuntin ascultare, infelesulcd n-amvenit independent mdndstirii. de mdndstirea carefac parte,ci sdntaici in prelungirea din Eu considercd o mindstire este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul implinirilor $i, pe mdsuraaceasta, orice iegire din min[stire, cu scop de pream6rirea lui Dumnezeu,este o lucrare in pentrucd prelungirea mdndstirii, mfrn[stirii.Deci eu acumsuntin ascultarea pentrulucrul acesta. am primit blagoslovenie - Vii rog strinterpretafi sfatul duhovniculuiPaisiecitre credinciogii siii: ,rSi nu faci tot ce pofi, si nu spui tot ce gtii, sii nu crezi tot ce urrzi". -,,Si nu crezitot ce auzi" esteo regu16, sensul sunt atdtea lucruri in cI pentru cI se rdspdndesc mullime de lucruri care chiar nu trebuie crez;trte, o carenu fin de adevdr.
l5