Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Singurul menfii partea in lu"T.O..care.il pofi face este s6-.ti ta prietenie,s6 fii gatasd-lprimegtiatunci ;;1,;;;#"i, ,. intoarce. Altceva n-ai ce sdfaci. - Daci prietenul-nu-fi respectijumitatea, atuncii,ti esteprieten? -Nu-nfeleg oricecaz,pniten qtinu,.'ui#t fimp c6t .aarin oferi ceva gi primeqticeva;prieteniee ,r.r-ui acolo *4.; ;;;ipr;;itate. unde lipsegte ceva,e o gtirbirea prieteniei:fie cd lipsegte iubirea,n" .e lipsegte respectul. - Ce se poate ,,Feregte_mii, Doamne, de Tune despre.-zicala: prieteni,ci de dugmanimi feresi eu,,? - Da, e o vorbi-.. Bine?nfeles in c[, cazulacesta, se are in vedere nu prieteniaadevdratd,, se are in vedere, ci gtiu eu, o simularede prieteniein -,-,p"reqte_m6, vederea implinirii unor interese. cazulacest in u,'ri"i Doamne, de prieteni- de <<prietenil> nu suntprieteni care -, cd ie dugmani feresc md eu". $tiu cine imi gunt.du$mani atunci md feresc,insd prietenii carenu 9i suntcu adevdrat prieteni,aceiapot sb-mifacdriu, gtiu sdmd feresc ;i;; de ei gi de aceea rog, Doamne, Te feregte-md deprietenide felul rsta. ru - care sunt treptere prietenieipe axa om - Nu existdtreptedeprietenie, existd - Domnurrisus? nu niste-grani,te, lucrurilemerg ci a$a'cum merganii unii dup5ar1ii,cum mergetinereiea sprebdtranefe... nu gi existdnigteintreruperisauniqtetrepte,ca sd zicicd uite, de aici p6n6aici e treapta cutare, acolop6nddincoloe treapta de cutare. existl a$aceva. Nu - De ce este at6t de greu- o persoani pe care o ca iubegti,dar care nu te iubegte,si se raseconvinsi pentru o prieteniepe vegnicie? Este chiar aga de greu pentru ea ca si se taseiubiti? Bineinferes, iubire o curatii, nevinovatiio purI. - Dragd,noi n-avemposibilitateasd mdsurdmiubirea. leg[furile acestea prietenegti, mergde la sine.Te potrivegti c6t privegte ele cu omul _ te imprietenegti el: ai aceieaqi cu preocupdri... rog, sunt leluri,"ai acereagi mr niqte lucruri care te.apropie... rucrurile.acestJa dar ;";; fi urm'rite prin ceva anume;nu existd o metod[ de imprieteni*, inri=cu toate acestea, existdmulte prietenii.Existi, pentruci serealiz eazd,deia - ------*w ev rq sine.unde nu se pot realiza, nu se realizeazd priiteniile. - Estepermisi prieteniaintre monahgi mirean? - De ce s6nu fie permisb? Toatelucruriieur"r-t .orie incurajate. Eu, de exemplu, c6ndm-arnficut cdlugdr, mi-ampdstrat toateprieteniilepe care
241

Arhimandritul TeoJilP drdian

le-am avut. Am r6mas in aceleagirelafii cu toli prietenii pe care i-am avut in $coald, cu toti ceilalfi prieteni. Nu m-am gdndit niciodatd cd trebuie s5 renunt la o prietenie. S-au dizolvat unele prietenii prin faptul cd n-am mai fost aproape, cd nu ne-am mai int6lnit, cd n-am mai comunicat... me rog, lucruri de felul acesta;dar in mod intentionat eu n-am acfionat niciodatd in sensul sd nu-l mai am pe cineva ca prieten. Nici n-am avut prieteni din aceia pe care s[ nu-i pot menline in sfera vielii cdlugdreqti.Dar totuqi am fost mai departe la mdndstire,am fost mai izolat, nu m-am mai intAlnit cu unii gi cu al1ii, cu care de fapt am fost in legdturd; ins6 de cdte ori m-am intdlnit cu unul dintre cei pe care i-am considerat prieteni qi cu care am fost prieten, totdeaunam-am bucurat, oriunde m-ag fi intdlnit cu ei. - Vorbi{i-ne despre in{elesul libertl{ii in prietenie. - Fericitul Augustin are un cuvdnt care cred cd se potriveqteqi aici: ,,In cele necesare unitate, in cele indoielnice - libertate, 9i in toate- iubire". - Enumerafi citeva aspectenegative pe care le poate avea asupra viefii spirituale a copilului faptul cI li se adreseazi pe nume pirin{ilor. - Mai intdi de toate, se dizolv6, cumva, respectul, in infelesul cd pdrinfii nu mai sunt pdrinfi, ci sunt prieteni; or ei trebuie sd fie pdrinliprieteni. Se diminueazd legdtttra aceastade cinstire intre p[rin{i 9i copii, chiar dacd pdrinfii cred cd prin aceastase accentueazdprietenia. Legitura dintre pirinli gi copii e rdnduitd de Dumnezeu, iat noi nu putem sE desfiin![m aceastdlegdturd prin metode care am crede noi cd duc la mai mult qi la mai bine. Nu se poate! Noi linem seaml de Dumnezeu, iar dacd finem seamdde Dumnezeu, trebuie sd linem seam[ de rAnduielile lui Dumnezeu. Eu am citit, demult, cuvdntul Sfdntului Chiril de Alexandria,,Despre inchinareain Duh qi in Adever"33. gi acolo mi-a pl6cut, mi-a rdmas din carte o apreciere pe care e bine s-o qtim cu tofii, qi anume cd, dacd ne gdndim la Cele zeceporunci ale lui Dumnezeu, date pe Muntele Sinai, constat[m cd primele patru porunci reglementeazdlegdtrnaintreom gi Dumnezeu,a cincea poruncd reglementeazdrela[iaintre pdrinfi gi copii, iar celelalte cinci porunci 'reglementeazd raporturile oamenilor intre ei. $i Sfrntul Chiril scoate in evidenld faptul cd intdi e Dumnezeu, dupd Dumnezeu sunt plrinfii, iar dupl pdrin{i sunt ceilalfi oameni.
33 Smntul Chiril al Alexandriei, inchinarea slujirea in Duh Si Adevdr, traducere, Si gi note de Pr. prof. dr. Dumitru Stdniloae,in Scrieri, partea intdi, coleclia introducere gi ,,P6rin,ti ScriitoriBisericeqti" nr. 38, EdituraInstitutuluiBiblic ai de Misiuneal Bisericii 1991. Bucuregti, Rom6ne, Ortodoxe

242

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Deci relafia aceasta intre pdrinfi qi copii este o relafie la care nu-i bine sd se renunfe, chiar daci s-ar gdndi cineva cd o altd relafie, de exemplu relalia de prietenie, ar fr mai la indemdnd, mai favorabild sau gtiu eu ce altcevaar insemna. - Ce se poate face atunci cind un preot igi ajuti din tot sufletul credincioqii pe care ii are in piistorireo insi din multul zel pe care il are ii sunt ristilmlcite faptele? - Drag[, dacd face bine in numele binelui gi in numele lui Dumnezeu, sd continue sd facd bine gi pe mai departe. - De ce atunci cind suntem dezamngifi de o prietenie sau o dragoste, sim{im cii ceva se rupe in noi qi se poate ajunge din acest motiv la o disperare? - CAnd teincrezi prea mult in nigte lucruri care nu rlmdn qi nu se desfbgoarl agacum ai crent,fi se pot intimpla gi necazuri de pe urma acestuifapt, pentruc6,,undee comoarata, acolo e gi inima ta" (Matei 6,21).Iar dacd{i se stricd o r0nduial6 pe care ai avut-o, nu pofi sd fii totdeaunaatdt de preg5tit incAt s[ treci foarte ugor pestetoate variatiile qi pestetoate fluctuafiile. - Poate exista o iubire sinceri intre un creqtin ortodox gi un romanocatolic sau un neoprotestant? Cum ii putem iubio de exemplu, pe martorii Iui lehova, care o hulesc pe Maica Domnului gi sunt pe o cale gregiti? -Dragd, in generalcdnd e vorba de o prietenie,nu se pun probleme de nalionalitate,de religie q.a.m.d. Este adevdratcd e bine ca prieteniile sd includ5 tot ce estepozitiv. Sffintul Apostol Pavel zice cd,,de omul eretic,dupd intdia gi a douamustrare,sd te depdrtezf'(Tit 3, 10).De ce?Ca sd nrr te influenleze. In ceeace priveqte faptul acesta,cI cineva este sau nu este cinstitor al Maicii Domnului, esteo chestiunecarenu totdeaunase pune accentuat. Adicd prietenie, nu-l inheb[m pe cel de care ne apropiem dacd noi, cind realizdm o pe o cinsteqte Maica Domnului, ca sd ne putem imprieteni cu el, ci ne imprietenim pentru c[ aqane vine noui, sd fim prieteni cu el. Acuma, e adevdratcd, cei care-s de alte credinle pun, in general, gi probleme gi aduc qi tulburare in relaJiile cu ei. Este gi o vorbd, cd atunci cdnd se intAlnesccatolicii gi protestantii, in Apus, ca si nu se certe,vorbescdesprefotbal. Cam agae gi cu chestiunile acestea.Dacdprietenia estecumva in afard de chestiunireligioase- doar gtili cd sunt atdlia oameni care nici nu pun problema religioas6 in general,nu numai cAnd e vorba de prieteni sau de neprieteni -, flu se pune problema, adicd te imprietenegti cu cineva care e cum e, iar dacdte potrivegti cu el, nu semai pune problemaaceasta, credinfei.In sfhrqit,oamenii vdd ce pot face... a 243

Arhimandritul TeoJilP draian

aceasta pui problemac6 nu te 9i ins[, dacd ai in vederechestiunea cu imprieteneqti cinevafiindcd nu-i cinstitor al Maicii Domnului,in caztl trebuiesd fii tu cinstitor al Maicii Domnului, dar cinstitor aqacum acesta trebuie.Nu ca unu' cafe-avenit la mine 9i l-am intrebatdacdqtieCuvine-se cu $i cu adevdrat.Zice:,,Da",insd cdndil pun, zicg ,,Cuvine-se adevdrat". aq;a, gdndesc, ca 9i cdndar fi urmatceeace spuneu' zic: nici eu, fbrd sdmd nu $tii despreci-i vorba!; qi el, dupdmie: ,,Nici nu $tii desprece-i vorba"' Ei, dac6-i aga,nu se mai pune problemacinstirii sau faptului cA nu este MaicaDomnului. avutein vedere sd e Degie o ratdcire, o zdpdceald zici cd-L iubeqtipe DomnulHristos, pe Maica Domnului. gi s-o excluzi - Vorbifi-ne desprecisitorie ca desivirqirea unei prietenii dintre un bliat qi o fati. - pii, e foarte simplu: dac5existao prieteniecarepoatesd ducd la prietenia prin slujba de Cununie. $i atunci, cdsitorie, se consfinfegte ci fireascd, nu intre cei caresecdsdtoresc mai estenumaio legdturd legdtura qi cununia, se fac ,,in esL gi o legdturi spirituald,pentru cd qi logodna, numeleTatalui gi al Fiului qi al Sf6ntuluiDuh". Dar trebuiesI recunoaqtem cd sunt foarte pufini, chiar intre cei care se cunun6,care pun accentulpe prin Dumnezeu, mai mult fin seamade potrivirile sau legdturaaceustu 9i nepotriviriledintrecei caresecdsdtoresc. - cflnd intr-o relafie de prietenie nu mai existi respect9i iubire, acearelafiecredefici estebine si sedestrame? se - pai nici nu sepoates[ nu sedestrame... destram[de la sine. - Un om firi Prieteniesteun om riu? - Poatecd nu esteun om rdu, ci poatesd fie un om izolat,un om care de nu areapropiere ceila$i.Poatesdfie qi un om bun,insdun om nesociabil. - Este foarte greu, atunci cind egti timido si te pofi apropia de cineva pe care il iubeqti. Cred ci timiditatea nu este o virtute, ci un putem scipa de ea? picat. Prin ce mijloc duhovnicesc e nu esteun p6cat,timiditateaesteo neputin!6, o Drag6,timiditatea nu poli sd te afirmi cu timiditateincdt gtirbirea frrii. Sigur cd dacdai atdta tale de iubire gi de cinstire,e o lipsi carear fi bine sdfie inldturatd, caUtalite in in mdsura caresePoate. - Spune{i-nemai exactcare sunt limitele prieteniei dintre un biiat qi o fati. 244

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Drag6, limitele prieteniei dintre un bdiat gi o fatd trebuie sd fie acelea care sunt intre un frate gi o sor6. E-adevdrat cb cineva a zis cdtre mine: ,,Pdrinte, dar sd qtili cd eu md mai gi bat cu sor[-mea...". Dar eu nu pun problema asta, ci md gOndesc legdtura spirituald,care exist[ intre un la frate gi o sord. Sd gtifi cd ?n cartea mea Intdmpindri'" e scris cd relaliile dintre un bdiat qi o fatd trebuie sd fie ca rela{iile dintre o fat5 gi o sord. Dar nu e adevdrat!Eu am spus,,ca intre un frate gi o sord"... au gregit cei care au scris. Cel pufin voi, care ali auzit de la mine, sd corectafi, dacd ajungefi la carteamea, acolo unde-i scris cd prietenia dintre un bdiat gi o fatd trebuie sE fre ,,ca intre o fati gi o sord", sd corectali c[ trebuie sd fie ,,caintre un frate qi o sord". Tot aga,in cartea meaLumini de gdnd qi-a bdgat cineva nasul acolo (dar nu ca sd citeascL,ci ca sd schimbe) gi a modificat afirmafia mea c5,,pe cei care nu merg la bisericd,la pdgdni ti numdf' qi a scris cd eu, ,Be cei care nu merg la bisericd,ii socotesccredincioqi nepracticanli". Dar nu e adev[rat, eu n-am zis aqa. $i acum, la spovedit, dacdvine weunul care nu merge la bisericd,ii zic cd eu, pe cei care nu merg la bisericd, la pdgdni ti numdr. Zic cdtreunul, odatd:Tu gtii ce-i pigdnul? Zice; Da. - Ce e? Zice: Aqa,ca mine... - Prietenia esteabsolut necesari omului? De ce? - Dragd, nu-i absolut necesard,da-i bine sd fie. De ce sd ocolegti un lucru pozitiv, un lucru care-fi d[ bucurie, care-fi dd fericire? - Ce leglturi existi intre prietenie, iubire gi dragoste, qi unitatea fiin{iali a Sfintei Treimi? -Drag6, asteasunt deja speculafii, noi nu trebuie sEfacem legdturi de felul [sta. Bineinfeles cd lucrurile cele desdvArgitese potrivesc cu Sfhnta Treime, dar noi nu suntem la mdsurile acelea. Toate ale omului sunt la nivelul omului; cum suntemnoi, agane este gi prietenia. - Cum reuqifi sn fi{i mereu bucuros? - Aga-mi fdpd dinduntrul,Drag6, bucuria mea se bazeazdqi pe credinfa mea. Eu, de exemplu, sunt foarte pozitiv in felul de a vedea lucrurile. Nu gtiu dacd a ajuns aici cartea mea Duhovnici romdni tn dialog cu tinerii Pdrintele TeofiPs. Cartea incepe cu o conferinld pe care am linut-o la Bucuregti, cu titlul: ,,Dumnezeulmeu". Eu nu prea md g6ndescla pedepsele lui lui Dumnezeu,ci totdeaunamd gdndescla bundtatea Dumnezet,la iubirea lui Dumnezeu.De aceea gtifi cd mie nu mi-e fric[ de faptul ci n-o s5 ajung sd in rai. De ce nu mi-e fric5? Nu cd fac eu niqte lucruri care md indreptdfescsd
3a P6rintele Teofil Pdr1ian,inthnpindri, Editura Sophia, Bucuregti, 2000. 3s Duhotttici romdni in dialog cu tinerii - Pdrintele Teofil,Editura Bizantin[, Bucuregti,1997.

245

Arhimqndritul Teofil P drdian

ajung in rai. Nu! Dar sunt sigur cd Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut' petiitet" Arsenie zicea cd,,iubirea lui Dumnezeu fa[d de cel mai mare pdcdtos e mai mare decdt iubirea celui mai mare sfhnt fa!6 de Dumnezeu"' irdi, dace eu md silesc sd fac voia lui Dumnezeu, iar DumnezetL-a dat pe Fiul Siu - cum zice Sfffntul Apostol Pavel - pentru noi, oare nu ne va da toate impreund cu El? (cf. Romani8,32). Deci, dupd ce ne-a dat ce-i mult, sd nu ne *ui d.u gi ce-i pulin? Nu cred lucrul acesta!Eu am mare incredere in bundtatealui Dumnezeu. Nu cd asta md indreptifeqte sd fac lucruri rele, cE doar Dumnezetmhiartd. Niciodatd nu md gdndescla aqaceva, ci totdeauna s6J md gandesccd Dumnezeu nu l-a putut crea pe om ca s6-l pedepseasca, chiriuiascdg.a.m.d.Omul intr-adevdrpoate ajungein iad, dar mai intdi ajunge in iadul lui, in iadul pe care qi-l face el prin viala lui, prin pdcatelelui, prin lui, nepdsarea prin invdrtogarealui. Da, in felul acesta,ajunge in iad' $i dacl *h itr rai cu stareaasta,tot in iad ar fi. Aqa cd fiecare dintre noi iqi pregdteqte raiul sau iadul. Dacd noi trdim in lumea aceastacu gdndul la Dumnezeu, Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. Dumnezeu e Dumnezeul milei qi al indurdrilor. ,,A1 Tau este a ne milui 9i a ne mAntui pe noi" - Spunemnoi la sfintele slujbe. ,,c6 milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu egti", ,,cd bun gi iubitor de oameni Dumnezeu eqti" - asteanu au nicio valoare?Numai aia Dumnezeu gi te duce in fundul iadului? are valoare, cdtepedepsegte - Relafia de prietenie in vederea ciisitoriei clsltorito degi nu estecanonici, estecare permisi? - Nu! cu un preot fost

- Pirinfii aleg din neqtiinfi nagi catolici; aceqtia se oferi' firi a-$i declara religia. Ce atituOine si avem fafi de naqii copilului, acum, cAnd copilul deja-a implinit virsta de 20 de ani? Se mai poate face ceva in acestsens? - Nu mai poli face nimic, dar trebuia sd se aibd in vedere lucrul de Ia inceput, iar preotul care boteazd trebuie sd qtie el insuqi dac[ naqii sunt ortoiocgi sau ttu sunt ortodocai. La fel qi la Cununie, trebuie s5 fie naqii ortodocai qi trebuie sd fie cdsdtorifi, sd aib[ cununie religioasd. Sunt niqte lucruri care trebuie awte in vedere. Acuma, lucrul s-a intdmplat, e intdmplat qi mergem mai departe.Nu-!i excluzi nagii, cd dacdli-ai g6sit ndnagul,nu mai cauli altul, nu? - intr-o predicl afi spus cI nu-i impirtlgi{i pe cei ce fumeazl. Ca viitor preot de mir, vi intreb cum ar trebui si procedez"' 246

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

* Tot aga! -...pentru ci peste 70oh dintre mireni fumeazi. Ce si facosi nu-i mai impirtigesc? - Nu-i mai impdrtdgegti!Tu faci ce vrei, dar eu nu-i impdrtigesc... Adic[ ce se intdmpl6?: omul trebuie sd fie dezlegat,sd fie eliberat de patimi, or [sta esteun viciu... gi eu zic cd Dumnezeunu-l poateprimi pe omul care nu a ajuns la libertate prin credin!6. Ce-a zis Domnul Hristos?: ,,Cel ce pdcatul este rob pbcatului" (Ioan 8, 34). $i atunci, eu le atrag sbvdrqeqte atenfia: ,,MIi frate, uite, cu mine te mai intilnegti cdnd nu mai egti fumdtor". $i ei zic: ,,Dar, pdrinte, sunt qi preo{i care fumeazd". Le zic: treabata,la dia sd te duci! Dar dacdvii la mine, nu se poate. - Ca viitor preoto dacl respect canoanele,n-o si mai impirtigesc pe nimeni! - Pei, poate nici tu insufi nu te mai impdrt6geqti...Dragd, nu se pune problema aqa.Problema se pune c5 omul trebuie sd pdrdseascd pdcatul, ca sd poatd fr dezlegatde pdcat.Dacd nu plrdsegtepdcatul,n-ai cum s6-1dezlegi de pdcat.N-o sd-,tizic sd-i dai dou6zeci de ani de oprire de la Sfbnta impdrtdganie; eu n-am dat niciodatd mai mult de trei ani de oprire de la Sfhntaimpdrtdganie, nici pentru pdcate cum ar fi uciderea, de pildd. De ce? Penku cd Pdrintele Stdniloae, in Dogmaticd, scie ci noi, ca preofi, niciodat6 sd nu oprim pe cineva mai mult de trei ani. $i eu am luat asta de bund qi nu am oprit pe nimeni mai mult de trei ani. Numai cd i-am spus omului: dacd tr[ieqti aqa cum trdiegti acum, nici la moarte nu egti vrednic s[ te impdrtSgegti.Deci poatecd l-am oprit toatdviafa aqa,dar nu in sensulacesta. el depinde... De Cdt priveqte aga, ca timp, de exemplu pentru avort opresc trei ani. Odatd vine un cetdleanla mine qi zice: ,,Pdrinte,eu am ftcut un pdcatmare, mare de tot. - Pofi s6-l spui? - Da, ci doar il gtie tot satul". Bineinlelesc[, dac6-l qtia tot satul,putea s6-1 mai qtie gi unu' de la mdndstire.Zice: ,,L-am ucis pe un fiu al meu...m-am bdtut cu so{ia,el s-a b6gatintre noi, l-am lovit qi... Nu l-am lovit ca sd moar6, dar a murit din loviturd. - Ai ftcut inchisoare?- Da, noud ani". M-am gdndit: gi-aga,eu pe om il opresc trei ani... acum il impdrt6gesc,cd doar la el au trecut de trei ori cdte trei ani. Numai cd l-am intrebat: ,,La bisericd mergi? - Nu! - Te rogi dimineafa gi seara,postegti?- Nu! - Pdi m6, pdcatele astea sunt mai mari decAtpdcatul acela, cd pe-dla l-ai fbcut aqa,intr-o imprejurare, gi nici n-ai rmrt sd-l faci. Dar acuma, tu de cdte ori nu mergi la biseric[, atdta egti in pdcat, cdt stau oamenii in bisericd gi tu nu mergi. CAndnu posteqti,pbc6tuiegti; cAndnu te rogi, p[cdtuiegti. Pdcateleasteasunt mai mari ca acela".Aqa cd nu l-am ldsat sd se impdrtdgeasci,dar nu pentru cd a omordt om, ci pentru cdtrdia o viald care nu-l recomandapentru Dumnezeu. 247

Arhimandritul TeofiI P drdian

- in relafia dintre so{qi sofieesteobligatoriegi relafia de prietenie? - Nu e obligatorie,cd se mai gi ceart[ oameniiin rela{iile de sof qi sofie.Dar ar fi foartebine sdfie predominant[ relaliedeprietenie o - A,ti afirmat ci unele dintre relafiile dumneavoastri de prietenie s-au stins din cauzalipsei de comunicare,a distanfei. Ce rol credefi ci are comunicarea intr-o astfel de relatie sociall? - $titi c[ esteo vorbl: ,,Ochii ,ru sevdd seuit[,,. insl nu e vorba "ur. dizolvatuneleprietenii de asta,eu am vrut s[ spunc[ mi s-au din pricini caren-au depinsde mine in mod special,in sensulcd celdlaltqi-a fbcut alt stil de via[d.Eu cred c-afi bdgatde seam[,saudaci n-a[ibdgatde seam6, o si fi,ti de acordcu mine acuma urmdtoarea in chestiune: copiii suntcei mai apropialiintre ei, againcdt de multe ori nu pofi sddistingiintre un b6iat 9i o fatil,in copilirie. Dupi aceea, incep oameniis6 se distanfeze:latinerele se contureazd oameniicumvaqi suntmai deosebigi, la bdtrine{esuntcei mai iar distanfafi. ce?Pentrucd s-aualcdtuitprin via{ape careau tr[it-o. Fiecare De gi-atrrit viafa cum gi-atrdit-o gi in felul acesta conturataltfel qi a$as-au s-a distanfat.Deci, c0nd e vorba de prietenie,de so!, de problemedin astea, trebuie sd se aibd in vedere faptul cd oamenii trebuie sd insiste pentru apropierea intre ei; qi bineinleles dacdduc acelagi de via[d,,parcd qi cd stil se impriml unul in celdlalt. - ce ne pute,ti spune despre Dumnezeulvechiului restament in relafia Sa de iubire fafl de oameni? -Dragd, Dumnezeu totdeauna iubit pe oamenigi S-aingrijit de ei i-a gi, pentru cd,i-a iubit, i-a binecuvdntat. fapt, vechiul Testament o De e pregdtire pentruNoul Testament, c[ gi in vechiul Testament aqa Dumnezeu a fost Tatdl oamenilor. exemplu, De haidefisd ludm psalmul 102:,,cdt e de sus cerul deasupra pdmantului,atdtde mare-ibunitateaLui sprecei ce se tem de Ddnsul./cdt estede departe rlsdritul fala de apus,at6ta depdrtat de la noi f[r[delegile noastre./ cum miluiegte tatdpe copiii sdi,agaa miluit un Domnulpe cei ce setem de D6nsul".Deci bundtatea Dumnezeu, lui chiarca Tati, e manifestatd Vechiul Testament. in - VI mulfumim!

248

VREMEA BUCURIEI
15 mai 2001 - Numai yremea Penticostarului esteo vreme a bucuriei? -Dragd,, eu am spus...imi pare r6u cd nu luali aminte la ce vd spun. Aveam un profesor la Teologie care,cdnd nu gtiau studen[ii, zicea ,,Drotul vost' ci n-afi refinut nimic din ce v-am spus eu!" Dac[ pune cineva aceastd, intrebare, inseamnd cd n-a luat aminte cd eu am spus de mai multe ori cd wemea bucuriei e toati vremea, nu-i numai vremea penticostarului; insd vremea Penticostaruluiestevreme specialSin care se accentueazdbucuria. - Bucuria este totuqi apanajul cilugirului, al omurui care triieqte in rugiiciune qi slujire, mereu aproape de Dumnezeu. Dumnezeu are grijn gi de omul din lumeo il ajuti in toate problemele, dar parci bucuria nu poate fi deplinS. - Dragd, sd qtifi cd nu sunt avantaje, din punctul acesta de vedere, pentru cdlug[ri gi dezavantajepentru cei care nu sunt cdlugdri. Domnul Hristos n-a venit pentru o categorie de oameni, n-a avut in vedere o categorie de exceplie, ci a venit pentru tofi oamenii. La El nu e deosebire intre cdlugrri gi necSlugrri, ci intre buni gi rdi, oameni buni - oameni rri. un c[lugdr trebuie neapdratsd fie bun, qi-atunci, dacd-i bun, are qi bucurie, la fel cum are orice om bun. Ai mei de-acas[, cdnd le spuneamde Pdrintele serafim - Dumnezeu sr-l odihneasci - de la noi de la mdndstirec[-i om bun, ziceau:,,Bun sd qi hie, iar dacdnu-i bun, n-arefeab6 sd steaacolo", adicd,lamdndstire. aveaudreptate. $i orice om poate fi bun, in imprejur6rile in care trdiegte el. La cElugdrie sunt nigte avantalein sensulcr te pofi ruga mai mult, pofi lua parte la slujbd mai multd decdt ai putea in afard de mdndstire.$i noi, c0nd plecdm undeva, suntem mai imprdgtiafi gi nu ne mai putem face programul de la mdnEstire. Dar asta nu inseamn6cd pierdem ceva, pentru cd ceea ce facem noi pentru Dumnezeu e gi ceea ce wea Dumnezeu; iar Dumnezeu ne primegte ceea ce facem, pentru ce nu putem face. Aga cr astea sunt mai mult pdreri ale oamenilor: ,,Dumneata egti cllug6r, pofi sd te rogi". Egti, dar poate tot nu te rogi... sau egti gi te rogi, dar poate nu te rogi cum se roagd cineva care are o trebuinld deosebitd. Gdndi{i-v[ la o mam[ care se roagd pentru copilul ei. pdi, nu pofi sd te rogi cu inim6 de mamd, dacd n-ai inimi de mami. $i inim6 de mamd, de fapt, 249

Arhim andr i tuI Teofi I P drdi an

cine are? Mama! Tata tot n-are inimd de mamd. Ai mei de-acasi ziceau: ,,Numa' mumd sd nu hii... sd hii bardm tatdl" Deci tata e mai nepisdtor, dar mama nu poate, estefrdmdntatdtot timpul. $i-atunci, iatd cd o mamd poate c6 se roagd mai mult sau mai bine decit un c6lugdr,care nu-i mamd gi care nu-i nici tat6. - ce inseamni ,osirac cu duhul" qi in ce miisuri slricia duhovniceasci esteconsiderati un dar? Explica{i-ne ooFericirile". cd - Dragd, Domnul Hristos a spus: ,,Fericifi sunt cei sdraci cu ^duhul, cu inseamnd,,sdrac duhul"? Inseamnl a aceloraesteimpdrdlia cerurilor". Ce un om care nu-i mulqumit cu cdt a realizat, cu cdt are, care doreqtetot mai mult, care se angajeazdlamai mult. De fapt, cei sdraci cu duhul sunt cei smerili, cei care nu-gi dau importanfd, cei care nu se incred in ei inqiqi. DupS aceea: ,,Fericili sunt cei ce pl6ng". Vedefi, este interesant de observatcd cei ce pl6ng sunt fericifi nu pentru cd pldng, ci pentru c[ nu vor mai pldnge. Fericili sunt cei ce pldng acum din diferite motive, dar sunt fericili pentru c6 se vor m6ng0ia, nu pentru c6 pldng; nu pldnsul le dd fericirea, ci mdngdiereape care o d5 Dumnezeu. Ajung6nd la Evanghelie, ajungdnd la credinfd, ajungdnd la o bazd pe adev6rurile de credinld, vor ajunge la mdngdiere,vor inceta din pldns. ,,Fericili sunt cei bldrul-, adicd cei care nu sunt mdnioqi, cei care nu Cei sunt rizbun[tori, r[i; pentru cd r[utatea nu fericeqte, ci nemulgumeqte. pentru c[ ei vor moqteni pdmdntul, in infelesul c[ un om bldnzi sunt ferici{i bl6nd este mai intemeiat pe cele bune decdt un om mdnios, care nu nici m[car mullumirea de a fi bl6nd. mogtenegte ,,Fericili sunt cei ce fldmdnzescAi inseteazdde dreptate, cd aceia se vor s[tura" - adicd sunt fericili aceia care vor sd fie drepfi, care simt o nevoie de dreptate,de a fi drepfi, ca gi c0nd le-ar fi foame 9i le-ar fi sete de dreptate.Aceia se vor sdtura, adicd in impdrdfia lui Dumnezev, cafe incepe de aici, de pe pdmdnt; sd nu vd inchipuili cd impdrdfia lui Dumnezeu incepe de la moarte. in impdrifia lui Dumnezeu, oamenii vor fi implinifi total, nu vor mai avea ce sd mai doreascS. M6n6stirea spun eu c5 este tinda raiului, casa lui Dumnezeq poarta cerului gi locul implinirilor, deci locul in care nu mai agtep{imai mult, pentru cd ai cdt i,ti trebuie. Aga va fi gi in impdrdfia lui Dumnezeu. Asta inseamnd ,,sevor s[tura de dreptate":vor fi implinili prin faptul cd sunt drepfi. ,,Fericili sunt cei milostivi, cd aceiase vor milui" - sunt fericili aceia care sunt cu inima deschisdfald de cei care au trebuinld de ei. Nu trebuie sI ne gdndim numai la milostenia materiald, ci gi la milostenia spiritual1, adicd la bundvoin{6,la ing[duinfd, la iertare, care tot de milostivire !in.

2s0

Rdspunsuri Ia intrebdri ale credincioSilor

,,Fericifi sunt cei curali cu inima, cd aceiatl vor vedeape Dumnezeu,'. cam uitdm noi de lucrul acesta,cd-L vom vedea pe Dumnezeu numai dacd avem inimd curatd. De ce? pentru cd cine n-are inimd, curatd igi vede necurdfiile lui. in rugdciune vede intindciunile pe care le poartd in suflet, or cei cu inimd curatd vdd bundtatealui Dumnezeu,mila lui Dumnezeu. Asta inseamni ,,a-L vedea pe Dumnezev"; a vedea raportul intre Dumnezeu gi oameni, a-L vedea pe Dumnezerr ca Tatd, a-L vedea pe Dumnezeu binevoitor, a-L vedeape Dumnezeu iertdtor. Toate acestea 1in ie vederealui Dumnezeu; sr nu v6 inchipuifi c6-i vorba sd te uili undeva gi s[ vezi ceva,sd zicem ca un nor, gi sd zici: uite, aga-iDumnezeu,cum e norul 5la. Nu asta este,ci este o infelegere a ceea ce este Dumnezeu fa{d de lume. Dumnezeu este iubire, iar cdnd il vezi pe Dumne zeu, vezi iubirea lui Dumnezeu,vezi iubirea lui Dumnezeuin ceeace face pentru lume. Ia sd ne gdndim noi la Domnul Hristos, care a zis: ,,Ierusalime, Ierusalime,care-i ucizi pe prooroci qi ii omori cu pietre pe cei himigi la tine. De cdte ori am voit sd-i adun pe fiii tei, cum adune giina puii sdi sub aripi,, (Matei 23, 37). cind qtii asta gi c6nd egti p[truns de acest adevdr, zici cd L-aivdzutpe Dumnezeu. sau in Sffinta Evanghelie este cuvdntul: ,,Fericifi sunt ochii vogtri ci v[d qi urechile voastre c6 aud, cr mulji prooroci gi drepfi au vrut sd vadd ceeace voi vedefi, gi n-au vdntt, gi sd audd ceeace voi auzili, gi n-au auzit' (Matei 13, 16-17). ce au vdzut ucenicii Domnului Hristos? Au vdzut minunile Domnului Hristos, pe care nu le-au v6zut cei din vechiul Testament. ce au auzit ucenicii Domnului Hristos? inv6{[tura Domnului Hristos, cuv6ntul cel vegnic al Domnului Hristos. A zis sfhntul Apostol petru: ,,Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvinteleviefii celei vegnice"(Ioan 6, 68). $i noi avemposibilitateaaceasta: si vedem, prin credinfd, minunile Domnului Hristos, sa auzim, prin Sffinta Evanghelie, cuvintele Domnului Hristos; avem gi noi avantajul acesta, dar numai dacd suntem curafi cu inima, pentru cd, dacd, suntem curali nu cu inima, afunci il vedem pe Domnul Hristos cum L-au vdntt fariseii gi cdrturarii, care L-au judecat, L-au hulit qi pdnd la urm6 L-au rdstignit. pentru cd nu L-au vdzut pe Dumnezeu, cum zice Sffintul Apostol pavel in Epistola I cdtre corinteni: ,,Dacd ar fi cunoscut infelepciunealui Dumnezeu, nu L-ar fi rdstignitpe Domnul slavei" (I Corinteni2,T-g). ,,Ferici{i sunt fbcdtorii de pace, c6 aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema". E vorba de intervenfiile acestea, a-i opri pe oameni de la rrutate, de de la rdzbunare... mdsurain care se poate face-lucrul acesta,pentru c[ nu in totdeaunae in putereanoastrds[ schimbdmniqte lucruri. 251

ArhimandritulTeofilPdrdian

,,Fericifi sunt cei prigonifi pentru dreptate,c6 a acelora este impdrdfia ceruluio'- adicd aceia care sunt Statornici in dreptate,in bine, in starea de drept gi nu se clintesc din ea nici in fala imprejurdrilor grele. Primesc mai bine prigonirea decdt s6 renunle la dreptate,la fapta bund. $i a acelora este impdrdlia lui Dumnezeu. ,,Ferici,tivefi fi cdnd vd vor oc6ri pe voi qi v6 vor prigoni 9i vor zice tot cuvantul rdu impotriva voastrd, minfind pentru Mine". Adic6, pentru c6 sunte{i ai Mei, ai lui Hristos, aveli de suferit; oamenii vd grdiesc de rdu, dar fbr[ sd aibS dreptate,ci inventeazd ei... De exemplu, cineva zice: ,,A, pdi dla credincios, da-i un zice cd-icredincios, da-i un gmecher!" sau: ,,A.la zice cd"-i lacom!" Or sI nu fie a$a,ci noi sd fim fbrd vind, chiar dacd sunteminvinuili. - Care este legitura intre bucurie qi rugiciunea lui lisus Hristos? Trebuie si fie o stare permanenti sau bucuria se obfine cu timpul, prin curifirea de Patimi? -Dragd,intdi e curilirea gi dup6 aceeavine bucuria; dar nu totdeaunae aqa,uneori sunt qi anticiplri de bucurie. De exemplu, eu, cAnd eram elev de cam o jumdtate de liceu, la Timiqoara,mergeamde la internat pdndla 9coa16 of6, atilt timp imi ocupa drumul; gi mai ales dimineala, zicearrr: ,,Doamne Iisuselkistoase, Fiul lui Dumnezeu,miluieqte-m6pe mine, pdcdtosul".Nu pot sd zic cd eram curdlit de pdcate 9i de patimi, dar aveam o bucurie mai presus de ceea ce poate da lumea aceasta; 9i o aveam din rugdciunea aceasta' din rugdciunea de toat5 wemea sau de cdt5 weme o fbceam. Aveam o bucurie pe t* o dd apropiereade Dumnezeu; unde esteDumnezeu, acolo este 9i bucuria. Gdndili-v6, de exemplu, la cei care s-au intdlnit cu Domnul Hristos. De pild6, la zaheu vamegul. zahett vamegul a vrut s6-L vad[ pe Domnul Hristos gi L-a vdnfi. S-a urcat intr-un pom 9i L-avdntt pe Domnul Hristos, iar Domnul Hristos i-azis ,,Zahee,coboard-tedegrabS,cd astdzitrebuie sd fiu in casata". $i spune Sfdntul Evanghelist cd el ,,s-a cobordt qi L-a primit pe Domnul Hristos cu bucurie" (Luca 19, 5-6). intdlnirea cu Domnul Hristos aducebucurie. Cineva care simte ptezen[a Domnului Hristos in sufletul lui, prin credinfd, are bucurie din aceasta. Chiar gi doar citirea Evangheliei aduce bucurie, sau un adevlr din Evanghelie... Adevdrul cd Dumnezeu ne iubeqte este un adevdr care aduce bucurie, fie cd zici: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mdpe mine, pdcdtosul",fie cd nu zici... Sd gtili c[ se cam exagereazd cu treaba asta, iu rugdciunea de toati vremea' cd trebuie sd zici' Cdlugirii sunt datori sd zicd gi e bine sd zicd 9i ceila[i, dar nu inseamndcd tt r-ui cei care zic rugbciunea aceastase mintuiesc. Nu inseamnd! De ce? Mai int6i de toate, pentru cI aceastdrdnduial[ n-a fost dat6 de Domnul 252

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Hristos, ci este o rdnduiald de dupd Domnul Hristos: in istoria Bisericii s-a ajuns la rugdciuneaaceastaqi la o incercarede permanentizarea rugdciunii. Insd lui Dumnezeu nu-I slujim numai cu rugdciunea,ci lui Dumnezeu trebuie sd-I slujim cu toat6 via[a, cdci zicem la slujb6: ,,Toatdviafa noastrS, lui Hristos Dumnezeu sd o ddm". Viafa religioasd nu const[ numai din rugiciune. Sigur cd rugdciuneae pe loc principal, dar nu e numai rugiciunea. $i-apoi, nu este numai rugdciuneaaceasta:,,DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, pdcdtosul". in Pateric gdsim gi alte rugdciuni pe care le ziceausfinfii - sfinfii saupbcdtogii-, de exemplu: ,,Eu, ca un om, am greqit, Tu, ca un Dumnezeu, iartd-m6!"; ,,Doamne, invrednicegte-mdsd Te iubescpe Tine, cum am iubit odinioardpdcatul"; RugdciuneaSffintului Ioanichie: ,J.{6dejdea mea este Tatill, scdparea mea esteFiul, acoperdmdntul meu esteDuhul SfAnt,Treime Sffint6,mdrire Jie". Sunt gi alte rugdciuni... $i-apoi, rugdciunealiturgicd, rugdciunile de la slujbd, rugdciunile prin care se fac slujbele... $i care nu sunt numai rugdciuni de cerere, ci sunt rugdciuni de preamdrire,rugdciuni in care ddm glas preamdririi lui Dumnezeu. Sunt qi ruglciuni mai cuprinzdtoaredec6t rugdciunea:,,DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-m[ pe mine, pdcdtosul"... Ruglciunea Tatdl nostru, care este o rugdciune nu numai pentru tine, ca om izolat, ca persoand,ci este pentru toli oamenii. Zicem ,,Tat6l nostru", deci cine sunt aceia pe care-i cuprindem in cuvdntul ,,nostru"? $i credinciogii ortodocqi, qi credinciogii de alte credinle, gi credinciogii cregtini, gi necredinciogii, gi pdg6nii... tuturor le este Tatd Dumnezeu. $i atunci, cdnd zicem ,,Tatdl nostru", noi cuprindem o lume intreagd, ii cuprindem pe toli oamenii cdli existd in lumea aceasta, intr-un fel sau altul. Apoi, existd rugdciuni de preamdrire... de exemplu: ,,M[rire fie, Doamne, mdrire fie". RugdciuneaPdrintelui Sofronie de la Essex, ucenicul Sfhntului Siluan: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegtene pe noi qi lumea Ta". Se poate inlocui rugiciunea: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, pdcbtosul", cu rugdciunea: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-ne pe noi qi lumea Ta". Sau se pot altema rugdciunile acestea:poli sd zici intii ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ririluiegte-m6 pe mine, pdcdtosul" qi pofi sd zici dupl aceea ,,Doamne Iisuse flristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-nepe noi qi lumea Ta". $i po{i addugaqi alte rugdciuni; de exemplu: ,,Mdrire Jie, Doamne,mdrire fie"; ,,Fie numele Domnului binecuv6ntat,de acum gi pdnd-n veaco'; mea esteFiul, acoperdmdntulmeu ,,Nddejdeamea este Tatdl, scdparea esteDuhul Sfbnt, Treime Sfhntd,mdrire Jie"; 253

Arhimandritul TeoJil Pdrdian

pe ,,Hristosa inviat din mor,ti,cu moartea moartecdlcdndgi celor din mormintevia!6ddruindu-le"; Tdu Duh L-ai trimis, in ceasulal Cel ce pe Preasfhntul ,,Doamne, pe Acela,Bunule,nu-L lua de la noi, ci-L innoieqte treilea,ApostolilorTdi, intru noi, cei ce ne rugdmJie". cdtreMaicaDomnului: Sauun cuvdntde rugdciune pe miluiegte-ne noi"; Ndsc[toare Dumnezeu, de ,,Preasfdntd ceeace egti plind de bucurS-te, Fecioard, de ,,N6scdtoare Dumnezeu egti dar, Domnul estecu tine. Binecuvdntatd tu inhe femei gi binecuvintat este rodul pdnteceluitdu, cd ai ndscutpe Mdntuitorul sufletelornoastre. pentrunoi, pdc[toqii,acum Marie, Maica lui Dumnezeu,roagd-te Preasffint6 gi in ceasul Amin"; morlii noastre. cea de s[ cu adevdrat te fericim, Ndscdtoare Dumnezeu, ,,Cuvine-se nostru.Ceeace purureafericitd gi prea nevinovatdgi Maica Dumnezeului decdt egti mai cinstitd decdt heruvimii gi mai mdrit[ fbrd de asem6nare pe pe Cuv0ntulL-ai ndscut, tine, serafimii, careftrd stricdciune Dumnezeu te NdscitoaredeDumnezeu, mdrim"; cu adevdrat cea ,,De tine se bucur[, ceeace egti plind de dar, toatl fbptura,soborul ceeace eqtibisericdsfin{itd gi rai cuvdntdtor, ingerescAi neamulomenesc; S-a laudafecioriei, din careDumnezeu intrupat qi Prunc S-a fbcut, Cel ce tdu, tdu, scaunl-a ftcut, gi pdntecele mai estemai inaintede veci. Cd braful decdtcerurilel-a lucrat.De tine sebucurd,ceeace eqtiplind de dar, desfbtat toat[ fbptura,mirire fie". Deci nu trebuie sI r[mdnem la un singur fel de rugdciuneqi sI considerlmcd numaiastatrebuiesdzicemgi cd dacdzicemastane primeqte Nu-i aqa! Dumnezeu. nu Dumnezeu, dacdzicemaltceva, ne primegte dar aga,cd dacdmd voi intAlni cu Domnul Eu, de exemplu,md gdndesc Hristos, doud cuvinte am de spus, doud lucruri: ,,Mdrire !ie, Doamne, miluieqte-mi Fiul lui Dumnezeu, IisuseHristoase, m[rire !ie!" gi ,,Doamne sd pe mine,pdcdtosul". $i-apoi,dac-oimai aveaweme qi binecuvdntarc zic gi altele,o sdzic Aicelelalte rug6ciuni. - Unde credefi ci incepebucuria cunoagteriilui Dumnezeupentru in micul creqtino familie sauin biserici? - $i in familie,gi in biserici. $i poatecdnici in familie,nici in biserici, carese asta Dumnezeu; nu-i o chestiune ci in altl parte,unde Se descoperd Cdndai o programeazii, de cdtreo- gi poatecd nici de cdtreDumnezeu. nici cu ceea ce urmeazdsd se facd, o stare stare sufleteascl corespunzitoare cu corespunzdtoare cunogtinlade Dumnezeu,Dumnezeu[i Se descoperS. 254

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

cum !i se descoperd Dumnezeu? Dacdte uifi la un rdsdritde soare, te mai nu gdndeqti numaila rdsdritul soare, la Dumnezet,carea fbcutsoarele. de ci Ia sd ne g6ndimnoi la cuvdntulacelade la Paqti:,,PeSoarele mai cel inaintede soare,care a apusoarecdnd mormdnt- ne gandimla Domnul in Hristos,care a ftcut soarele intdmpinatu-L-au crtre diminea{d, -, cdutandu-L ca pe o zi, mironosilelefecioare.$i una cdtre alta strigau:o prietenelor, veni{i sd ungem cu miresmetrupul cel de viald, ddtdtorgi ingropat, trupul care l-a inviat pe Adam cel cdzut, gi care acum zacein mormant! 56 mergem, ne s6rguimca qi magii qi sdne inchindmqi sd-I aducem sd miruri, in loc de daruri, Celui ce nu in scutece, in giulgiu esteinfbgurat;gi s6 ci plAngem s[ strigdm:o Stdpdne, gi scoal6-Te, ce dai celor c6n[i sculare!" cel Iatd niqte ganduri liturgice desprecare nu poli sd zici cd sunt ftrd valoaregi c[ se cuprindin rugiciunea:,,Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-m6 mine,pdcdtosul" cd nu mai e nevoiede ele, pe sau cddacdzici: ,,Doamne Iisuse...", implinit totul. sr qtii ci n-ai implinit totul! ai - Bucuria realizirilor poate fi confundati cu mflndria? - Nu, pentru cd exist[ o bucurie fireasc6,pe care o binecuvinteazl Dumnezeu. Bucuriiledefamilie,bucuriasuccesului, bucuriarealizdrilor, bucuria derezultatele careajungi...toateacestea binecuvinteazdDumnezeu. la le - Ce facefi'cucei care nu vor saunu pot primi bucuria sfinti, dar totuqi vi cer ajutorul? -Nu fac nimic, le zic sdceard ajutorulde la Dumnezeu. - Care sunt repercusiunileimplrtigirii firi spovedanie? Depinde... Dacdte impbrtSgeqti spovedanie egtinewednicde ferd gi Impdrtdqanie, ajungi la osdnd6;fiindcI noi, la fiecare rugdciunein care ceremajutorul lui Dumnezeu folosul nostruprin impdrtdganie, in avem?n vedere gi posibilitateade a se impdrt6gi cineva cu osdnd[. La sfhnta Liturghie,preotul zice aSa, dupdce se sfinlescCinstiteleDaruri: ,,Casd le fie celor ce sevor impdrtdgi, spretrezireasufletului,spreiertarea pEcatelor, spreimpdrtdgirea Sfrntul Duh, spreplinirea imp6rdfieicerurilor, iar nu cu judecatiisauspreosdnd[".Deci nu sprejudecatdsauspreosdndd. spre Acuma, daci se implrtdgegtecineva din negtiin![, e una, iar dacd sfrdeazS, afunci este ca acela care s-a dus la nunta fiului de impErat fbrd hainr denunti (cf. Matei 22,2-14).Agac[ poatefi cu primejdietreaba asta. - Ce sfat le dafi celor cirora, in timput Sfintei Liturghii, le zboari gAndulla celelumeqti?
255

Arhimandritul TeoJil Pdrdian

doar le d5 Biserica: ,,Toata grija cea - Nu le dau niciun sfat, cA lumeascd,de la noi s-o lepdddm!" DacE putem, bineinfeles, cdla tofi ne mai vin gi gdnduri strdine. - Tristefea esteun picat? Cum poate Ii ea alungati? -Drag6, tristefea poate s[ fie pdcat,dar se poate sd nu fie un p[cat, ci sd fie o stare,atunci cind ajungi la nigte nemullumiri, la un fel de intristare. Numai cb nu trebuie sd consideri cd intristarea este beneficd. De ce a zis Domnul Hristos: ,,Pentru ce suntefi triqti?" (Luca 24, l7). Fiindcd nu vrea s5 fim trigti, vrea si fim bucuroqi. Aqa cd, din cdt putem, sd ocolim stdrile de intristare, de deprimare,de depresie. - Care este bucuria in cfilugirie 9i care este bucuria in ctrsitorie? - Dragd,,fiecare se bucurd de ceea ce are. Cilugarul se bucurd de slujbe, de rugdciune, de citirea din Sfrnta Scripturd... de mijloacele lui. Cei din familie se bucur[ de copii, de nepofi... ce A zis odatd cineva cdtre mine: ,,Pdrinte,dar dumneavoastr6 gdnduri avefi? Noi, cei care avem familii, ne gdndim la copii, cd dau examene,cI iau, cd nu iau examenul...Dumneavoastrdla ce vd gdndili?" $i-au inchipuit cd numai atdteagdnduri sunt in lumea asta, cdte gdndescei... Ne gdndim 9i noi la ceva, ne gdndim la ceva ce se potrivegte cu viala noastrd. $i noi ne gindim la prieteni, la binefbcitori, la oameni cumsecade cdli am intdlnit ,la care au insemnat ceva pentru viala noastr6...qi noi in viald care ne-au ajutat, ii cuprindem pe oameni in g0ndurile noastre. in Pateric se spune cd unii oameni au mintea la pdcate'allii au mintea la oameni, iar aIlli,la Hristos. $i poate acelaqi are mintea 9i la pdcate, 9i la oameni, gi la Hristos. - Ciluglriio dedicflndu-;i viafa lui Dumnezeu, au parte de o bucurie mai deplini? Dar preofii? - Drag6, via[a nu se trliegte prin comparafie.Nimeni nu gtie dacd are mai multd bucurie decdt altul. Fiecare are bucuria lui qi nu pot sd zic cd eu, dacd sunt cdlugdr, am bucurie mai mare decdtun preot saubucurie mai mare lui. dec6tun credincios de r0nd. Fiecare are bucuria la capacitatea - Ce trebuie ficut daci in locul bucuriei de a-mi duce crucea mea mi bate tot mai des gindul sinuciderii? -Drag6, e groaznicl,Lucrul 6sta trebuie inldturat de la prima rdsdrire a lui, pentru ci sinucidereainseamndsi renun{i la darul cel mai mare pe care l-a datDumnezeu gi care, de fapt, nu e al tiu, ca sEfaci ce wei cu el.

2s6

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Sinuciderea te pune in afar6,de binecuvdntarea lui Dumnezeu gi-fi pregite$te iadul. $i-atunci, dacd, credinf6 in Dumnezeu,nu poli sd ai astfel ai de gdnd sauili reproqezic[ ifi vine un astfel de gdnd. - Cum putem trii permanent in bucurie? - Asta este o chestiunepe care o dd Dumnezeu, nu ne-o realiz6m noi. insd de fapt omul niciodati nu poate sd spundcd e in bucurie deplind sau in intristare, ci in general poate sd fie intr-o stareneutrd - nici de bucurie, nici de intristare -, dar cu inclinare sprebucurie. - Atunci cind facem semnul Sfintei Cruci, coborArea mAinii de la frunte la piept amintegte pogorirea Fiului lui Dumnezeu pe pimAnt. 'atunci Cum ar trebui sI in{elegem aceastii pogorire, cind facem semnul Sfintei Cruci? - Cum o pofi inlelege, nu existd o reguld. Fiecare se gdndegtela ce poate el si se gdndeascd privinfa aceasta. in Fapt este cd Fiul lui Dumnezeu S-a ftcut om, adici n-a devenit om. Ce-nseamnlcd S-a frcut om? inseamnd cd a primit, pe l6ngd firea dumnezeiascd, firea omeneascd,intr-o unire care gi nu se sfhrgegte niciodati, o unire vegnicd. Fiecare poate sd se gindeascd la ce-i vine lui in minte in chestiunearespectivd. - Cum se poate alunga lenea qi deznldejdea cind o persoanl este supusii patimilor, pentru a putea gusta micar pufin din acea bucurie divini? - Dragd, lucrurile acesteanu vin de la sine, ci omul trebuie sI gtie c0nd este lenegqi sd gtie cI nu trebuie sd fie leneg,pentru cd lenea estepdcat de moarte; qi atunci, ili reproqezi, faci cumva ca sd nu te leneveqti. Omul trebuie si facd ceva tot timpul. S5 qtifi ci nu faci ceva, de exemplu, cdnd te uifi la televizor numai aga, ca sd-!i gdseqti o tredb6, ci atunci, de cele mai multe ori este o stare de lenevie. DacE te uifi la televizor gi nu faci nimic, eqti intr-un fel de nelucrare, iar asta te pregdtegteca leneq,nu te pregitegte ca om harnic. Un om hamic iqi alege de la televizor ce crede el c6-i este de folos gi atdta tot, nu c[ o intindem cu alt6 gi alti emisiune,numai ca s[ te g[segti intr-o treab6. - DacI cineva nu poate merge duminica la biserici, e bine si asculte slujba la televizor sau la radio? - Da, dac[ e bolnav, dacd std in pat, dacd are impiedicdri de nu poate merge. Dar nu-i acelaqilucru sd asculli slujba la televizor sau la radio gi sd mergi la bisericd. Nu-i acelaqilucru! Trebuie sd mergem la biserici, iar cine 257

Arhimandritul TeoJil P drdian

nu poate, acela sd asculte slujba la radio sau la televizor, dar numai in cantl acesta,cd,realmentenu poate, nu cd e mai comod sd stai acasd9i sd ascu$i slujba la televizor. Mai intAi de toate, cred cd in general cei care ascult5 slujba la radio sau o privesc la televizor nu stau in pozilie de oameni care sunt in bisericd. Stai pe fotoliu, r[sturnat pe spatesau in pat qi asculli slujba la televizor; asta a nu-i treab6,fiindc6 astainseamndun fel de desconsiderare slujbei. - Cum trebuie infelese cuvintele: ,rfine-fi mintea in iad 9i nu deznldijdui"? Nu gtiu. Eu totdeauna am spus cd nu infeleg cuvintele acestea,iar totuqi au insemndtate, ele au fost spuse pentru Sfhntul Siluan. Dacd dacd Sfhntul Siluan le-a infeles, ajunge. Md g6ndescc5 se poate line mintea 9i in rai qi sd nu dezn[ddjduiegti.Nu gtiu de ce s-a spuscuvdntul acesta. - Se poate cineva mAntui suficient in starea in care se aflI, cilugilr sau mirean? - Eu nu gtiu ce tot avefi aicea cu cdlugdri 9i cu mireni! Ca gi cdnd asteaar fi condifii de mdntuire. Sd qti,ticd nu-i aga! Fiecare iqi g[segte calea lui gi merge pe calea respectivd; nu vor fi judecafi mirenii cu mdsurile cdluglrilor gi nici cdlugdrii cu mdsurile mirenilor. Sffintul Maxim Mdrturisitorul chiar spune cd izbdnzile mirenilor sunt cdderile c6lug[rilor, iar izbdnzile cilugdrilor sunt ciderile mirenilor. Adicd pentru un mirean e important sd aibd familie, sd aibi copii... or asta la cdlugdri e o cddere,o scddere. Aga cd nu v[ mai tot puneli problemele astea.Gdndili-v[ cum se va mdntui{i in condiliile in care trdif. Cd,,nu pofi sd faci ce fac cdlugdrii"'.. Nu poli sd mergi in fiecare zi la bisericd, dar nici nu eqti dator, eqti dator sd Dacd mergi in mergi duminica la bisericd. Dacd duminica nu mergi, greqeqti. fiecare zi la bisericd gi nu mergi duminica, nu faci destul. - Vn rugim si ne spunefi dacl facefi vreo aseminare intre bucuria gi pacea revirsate in suflet de harul Duhului Sf0nt 9i linigtea pe care o obfine un practicant yoga? - Nu fac nicio asemlnare,pentru c[ nu gtiu ce se face la yoga. $tiu cd yoga nu trebuie folositd, pentru cd e ceva extra-creqtin.Noi in creqtinism avem tot ce ne trebuie, nu mai trebuie sd inv[!6m de la cei din afara cu cregtinismului. Bucuria de la yoga poate fi asemdnatd bucuria pe care o au oamenii din succeseleobignuite, nu-i o bucurie pe cafe o lucreazdDuhul Sffint in sufletul omului. 258

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Daci uneori eqti deprimat, ce se poate face pentru a avea bucurieopentru a-fi schimba starea in stare de bucurie? - ceri ajutorul lui Dumnezeu,cd prin putereata nu pofi face nimic. - Piicatele mele fiind permanent in mintea mea, cugetul meu se intristeazi, iar bucuria mea se pierde. Ce pot face? - ceri ajutorul lui Dumnezeu. Dragd, noi nu ne mdnfuim prin puterile noastre, ne mdntuim prin ajutorul lui Dumnezeu. Ce nu putem noi, poate Dumnezeu gi ne ajutd. - ce poate si facii o bunici sau cum trebuie si se roage pentru un nepot care a apucat pe cii greqite? - o bunicd se poate ruga cum se roag6 orice bunici cu credinfd in Dumnezeu. Nu existd o rug[ciune anume: m6 rog cu rugdciunea asta qi se realizeazd,. Pe mine m[ intreabd oamenii: ,,Cum si m6 rog?" $i eu le spun fufuror: cum pofi!" ,,ce rugdciunesd fac?- Pe care vrei, pe-aia s-o faci". ,,Roagd-te Pentru cd nu existd o rugdciune prin care se realizeazd un lucru qi o rugdciuneprin care nu se realizeazd,,pentru nu-i rugdciuneacutare. c6 Astea sunt chestiuni aqa, de oameni mai mult superstiliogi dec6t credinciogi. - Mul{i mqrg la biserici gi mirturisesc ci au credinfl in Dumnezeu gi nidejde de mantuire. $i totuqi, in viafa de zi cu zi nu se poarti cum trebuie. -Dragd, credinla se manifestdnu numai in faptul c[ mergi la bisericd, ci se manifestdin toate laturile viefii. Atdta credinfd ai, cdtd, manifeqti in viafd. Domnul Hristos a spus: ,,cel ce iubegtepe tatd,sau pe mamd mai mult decdt pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeqte pe fiu sau pe fiicd mai mult decdt pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce nu-qi ia cruceaca sd-Mi urrnezeMie nu estewednic de Mine" (Matei 10, 37-38).Deci trebuiefbcutemai multe lucruri, nu numai atdt, cd mergi la biserici. Mersul la biserici este un inceput, fbrr asta nu existl inaintare autenticdin viafa spirituald, dar nu inseamndcI dacd mergi la bisericd, ai frcut totul. De aceeasunt mulli oameni care zic;,,pdrinte, dar sunt at0fia care merg la bisericd gi sunt mai rdi decdt necredinciogii',. $i sunt gi de-igtia, e drept cd sunt. Dar eu le rdspund aga: drag6, dar s6 gtii cd [ia, care-s mai rdi decdt necredincioqii, sunt totugi mai buni dec6t tine, care nu mergi la bisericd. De ce-s mai buni decdt tine? pentru c6,fac qi un lucru pe care tu nu-l faci. 259

ArhimandritulTeofilPdrdian

qi blestemele picatele inaintaqilor? - Cum pot fi dezlegate de - Prin rugaciunilede dezlegare blestemgi printr-o via{d care te lui punesubbinecuv6ntarea Dumnezeu. - Vn rugiim si ne expticafi urmltorul citat: ,rsatan vine la noi il imbricat in inger al Domnului, iar prin aceasta ducein eroare chiar qi pe cel care vrea cu adevlrat si vinl pe caleaceadreaptl a Domnuluio'. Da, esteun cuvflntde la SfdntulApostolPavel,cd satanasepreface trebuiesd fim cu qi in inger al luminii (cf. II Corinteni 11, l4). De aceea, griji. Cineval-a intrebatpe un pdrintece spuneel despreoameniicareau v6d pe vedeniicu ingeri, iar pdrintelea r[spuns:,,Euii fericesc aceiacare-gi pdcatele lor". cel mai bine este s6 ne intemeiempe ceeace gtim sigur qi s6 nu noi de ciutdm lucruri mai presus ceeace suntem vrednici. - Sabatulestesflmbita sau duminica? odihnS.Numai cd noi nu inseamna - Sabatuleste sambdta; ,osabat'o linem sabatulsdmblta,ci linem duminica,pentrucd cele ce s-auint6mplat duminicasunt mai importante.$i anume,finem duminicapentru Invierea Sfrntului Duh pesteSfin{ii Apostoli, DomnuluiHristosgi pentruPogordrea inseamnlsabatul. decdtceeace mai importante care-s Cuvintul ,,sdmb[t6"vine de la sabat9i pare cd ar trebui sd fie ziua de pentru c[ sabatuleste odihn6.in realitate,noi linem altdzi decdtsabatul, doar odihn6, iar duminica este odihnd 9i lucrare spre preamdrirealui noastrdgi agatrdim noi, Aga ne-ampomenit, aSaatatdcredin{a Dumnezeu. fbrd sdne mai punemniciun fel de problemS. - Bucuria drepfilor din rai esteumbriti de suferinfelecelor dragi lor, careinsi sunt osindifi in iad? -Drag6, nu gtim...Noi credemcd omul care ajungein rai nu-gi mai face problemede nimic, in privinfa niciunui lucru, pentru cd el qtie ci ce sd aceeatrebuie seintdmple. vreaDumnezev, - cum si pistrim bucuria in Hristos,cffnd suntemfrimflntafi de obligafia de a rezolvamulte problemein pufin timp? nu-!i trebuieun timp anume - Bucuriain Hristosestepesteprobleme, Hristos.Pentrubucuriain Hristosili trebuiecorectitudine pentrubucuriain gi-atunci bucuriain Hristos. ai gi o viald caresdfie spreslavalui Dumnezeu, ai o via!6 spre slava lui Dumnezeu,chiar daci n-ai nicio lar dacdnu problem[,tot n-ai bucurie. 260

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- De ce ne-au mai fost date bucuriile prieteniei, dacii in cele din urmi pilesc sau sunt un prilej de tristefe qi apoi de dezamigire? - Drag6, acelea care sunt prilej de tristele gi de dezamdgirenu sunt prietenii. Mai imi spun qi mie unii: ,,Am avut o prietend qi am trdit cu ea atdta vreme, gi dupd aceea m-a pdr6sit (sau am ldsat-o)". pdi, aia nu-i prietenie.Prieteniaestepe vegnicie.Sd gtili cd eu toate prieteniile mi le-am programat pe veqnicie. Nu existd nicio prietenie la care vreau sd renun{, nu pot sd renun! la nicio prietenie,dac[-i prietenie. - Ce inseamnl ,rsi nu judecim pe aproapele" gi cum se poate realiza acestlucru? - Se poate realiza foarte bine. Dacd il iubegti pe aproapele,nu-l judeci, ci il primegti cu deficienle cu tot, iar dacd nu-l iubegti, atunci il judeci gi nu-l iubegtinici cu calitdlile pe carele are. Ceea ce trebuie sd fac[ omul este ca, mai intdi de toate, sd se gandeascdla faptul cd n-are voie sd judece, cd judecata e a lui Dumnezeu, nu-i a omului. rar dacd se disciplineazd in privin{a aceasta... ins6 nu inseamnd cd nu mai constatdqi nu mai gtie cdnd cinevaface bine sau face rdu, dar nu e preocupatde faptul de a-l condamna. - Cum trebuie si fie omul, ca si fie socotit curat cu inima? - Asta se simte in interiorul omului; cand te observi pe tine insu{i, simli ce inclindri ai. Sunt oameni care se gdndescla lumea aceasta,sunt oameni care se gdndescin altd parte,sunt oameni care se gdndescla Dumnezeu... Dacd Dumnezeu e in prim-plan in viafa ta, atunci e pe locul care I se cuvine gi egti mdcar candidat la curd{ia inimii. - un candidat la preofie beneficiazi, pe timpul sivirgirii acestei sfinte Taine, de bucuria slujirii qi apropierii de Dumnezeu, asemenea slujirii Sfinfilor Pirinfi? - Fiecare om are trdirile lui, nu po{i sd zici cd"in toate cazurilee la fel. - Dacr omul trebuie sr fie bucuros pe toatii perioada anuluio cind mai are timp si plingi pentru picatele sale? - Dar nu trebuie neapdrats[ p16ng5;picatele trebuie sb le pdr[seascd, nu sd plangd pentru ele. Dumnezeu nu agteaptdde la noi sd fim o ceatd de tdnguitori. Pocdinfa se face cu fala spre viitor gi cu bucurie, nu cu intristare qi cu fala spre trecut, cd gi a$a nu mai putem schimba nimic. Ce mai pofi schimba?Dacd ai ftcut un rdu, rdmdne. Dar il poli astupacumva cu o via{d superioard,iar cu vremea,uifi de r[ul pe care l-ai frcut. 261

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- cum te pofi adinci in umilinfi sau smerenie,firi si cazi in dezniidejde? - N-are nicio legdturddeznddejdea smerenia. cu Deznddejdea un este plcat pe carenu trebuiesi-l aibd un creqtin,iar smerenia est^e virtute pe o caretrebuie s-o aibd tofi cregtinii.Domnul Hristos a spus:,,invdfafi-vr de la Mine, cE sunt bldnd gi smerit cu inima, qi vefi afla odihnd sufletelor voastre"(Matei Il, 29). Nu din deznddejde vine smerenia nici din pdcatsaudin conqtiinfa gi pdc6tuirii,a p6cdtogeniei. Existr, intr-adevrr,o smerenie omului pdc[tos, a cum era ceaa femeii pScdtoase a pldns la picioareleDomnului nostru earc Iisus Hristos; insi n-a zis Domnul Hristos sb pldngr gi mai departe, i-a ci iertatpdcatele gata,a terminatcupl6nsul. gi Saufiul risipitor: cind s-a intors acasr,tatil lui i-a pregitit un osp6f; nu cred c-a zis el: ,,Nu-swednic de ospEful ista, l[safi-md,c6 eu am ftcut rele".Nu, ci s-aincadratin bucuriape carei-a oferit-otatdl lui. Dacdgti{i c-a zisDomnulHristos:,,A.cestea le spun,ca bucuriaMea vi sd fie intru voi gi ca bucuriavoasffdsd fie deplin6"(Ioan 15, 1l), nu v6 mai facetiprobleme nu trebuie cd bucurie... trebuieintristare... dacl trebuie cd Pdi, intristare,atunciintristafi-vd,sdvedemdac6avefipartecu Dumnezeu. - Ce deosebire esteintre smereniegi modestie? - Modestiaeste o virtute etic5, adicx Jine de omul ca"re gtie sd se comporte ceilalli in agafel incdt sEnu jigneasc[,sdnu stingheieasc6; cu iar smerenia esteun lucru carecuprindegi modestia. pofi sd fii smeritgi sb Nu nu fii modest, pofi sdfii modest sdnu fii smerit. dar gi - Cum se poate explica bucuria pe care o simfim in preajma persoanelorduhovniceqti? - P[i, cum sd se explice?Se explicdprin faptul ci fi-e drag de omul duhovnicesc.

262

vrATA onroDoxtE iN
15 noiembrie 2001 Pdnd sosescintrebdrile, vreau sd vi spun c6 cei din Apus n-au qtiut prea multe despre ortodoxie, iar ortodoxia s-a descoperit in occident in general prin rugi, prin credinciogii ortodocai rugi sau greco-catolici care au emigrat acolo dup[ revolufia ruseascd,deci in Primul Rdzboi Mondial gi dupd Primul Rdzboi Mondial. $i s-au uimit apuseniide comorile Ortodoxiei... s-au uimit, pur qi simplu! Au r[mas perplecqiin fa]a acestormdrefii, pe care noi le trecem cu vederea...noi trecem pe l6ngd comorile acestea nu ne ddm gi seamade ele, or occidentalii s-au uimit, cdnd au ajuns sd gtie gi ei ce avem noi qi ce nu au ei. Fiindcd ei nu au... Au gi ei credin!6, au gi ei trdire religioasd,au gi ei bucuria slujirii lui Dumnezeu,au gi ei sfinfi, unii dintre ei, catolicii in special,au qi ei SfinteleTaine...Au rdmasuimili, pur gi simplu! Un pdrinte de la noi de la mdnistire, un prieten al meu - unii zic c6-i ucenicul meu, dar eu zic c[-i prieten, e coleg al meu Pdrintele Serafim, a -, fost in Elvelia. $i, la indemnul meu, a fbcut o lucrare de licen!6 ?n Teologie, aici, la noi in {ard, despre,,SpiritualitateaPenticostarului", despreinvd{[tura gi trdirea duhovniceasc[ din vremea Penticostarului (de la Pagti pAnd in Duminica de dupd Rusalii). Le-a spus celor din Elvefia desprelucrarea asta, iar ei i-au zis: ,,Tradu-o in limba germand qi !i-o tipbrim". $i a tradus-o, iar aceia au tipdrit-o in niqte condi{ii grafice excelente:cu icoane la sdrb[torile respective, cu samarineanca,cu sl6bdnogul...cu cele care sunt in vremea Penticostarului. Deci sunt doritori de a cunoagte comorile ortodoxiei. A fost vreme, in lara aceastape care Vasile Copilu Chiatrd,o numea ,,!ard de tdmdie gi cer", in ,,tara aceastaa visurilor noastre" - care nu s-au implinit qi la care nu s-a ajuns, incd; mai mult o visdm decdt o trdim -, c6nd slujbele nu s-au frcut in romdnegte,ci s-au frcut in limba slavond gi in limba greacd.$i oamenii luau parte la sfintele slujbe gi nu le infelegeau. Acum avem posibilitatea sd infelegem sfintele slujbe, pentru cd se fac in limba noastrd, ?n limba vorbitd. E ceva extraordinar! $i cu toate acestea,aqa de pulind cunoqtinf[ estein legdturd cu profunzimile ortodoxiei, in legdturr cu sfintele slujbe, in legdturd cu textele liturgice din sfintele slujbe, de care ne putem bucura astdzigi de care s-au putut bucura gi inaintagii nogtri, de cdnd s-au tradus ele in limba romand. Fiindcd vorbim cu Dumnezeu in limba pe care o vorbim gi unii cu alfii. 263

Arhimandritul TeofilPdrdian asupra acestorlucruri qi vd pun la inimd sd Aga ci eu vA atrag aten+ia aprofundali, sd studiafi, sd invSlafi texte ca acestea pe care vi le-am prezentateu gi care sunt pentru noi o bucurie. Numai noi avem agaceva. Noi gi greco-catolicii, pentru cE greco-catolicii, la drept vorbind, sunt ortodocgi dupl cult, dupd trdirea spirituald, pentru cd toate le au de la ortodocgi. Cdnd s-au dus la catolici, ei s-au dus cu desagii plini de c[rfile ortodoxe, de slujbele ortodoxe, qi au trdit mai departe in Catolicism - cd ei zic c6-s catolici, greco-catolici - au trdit, in Catolicism, Ortodoxia. $i aga s-a ajuns cI oamenii de acolo, din Apus, care nu mai aveau legdturd cu Ortodoxia, s-auputut bucura gi ei de textele noastreliturgice. - Cum se poate izbivi fiul meu de fumat qi cum trebuie, ca mami, sI m[ rog pentru el? -Dragd, te rogi cum pofi; gi nu gtiu dacSse vaizbdvi de fumat... - Am doi copii, fati gi biiat, care au peste 30 de ani qi nu sunt clsiitorifi. Spunefi-mi cum si mii rog pentru ei. - Drag6, am avut gi eu o nepoati care aajuns la 36 de ani pdnd s-a m1ritat. $i n-am frcut mai mult dec0t ar face oricine: am pomenit-o la rugdciune. A venit cineva din pErlile astea- de pe la V6lcea - la mine, la m0n[sgi mi-a zis: ,,Uitafi, pdrinte, am o fatd qi nu se clsdtoreqte.Ce sd fac?" tire, Il intreb: cdfi ani are?Zice:,,Optsprezece". Ii spun: drag6,nu te ingrij ora, cd eu am o nepoat[ care are 32 de ani, qi nu s-a cdsltorit. $i, dacd ag gti ce trebuie sd fac, ag face pentru ea mai intdi. $i atunci omul zice cdtre fat5.:,,Hai sd mergem, cd frcurdm drumul degeaba!" Aga cd gi intrebarea asta mi-a fost pusd degeaba,cd nu qtiu ce poate face cineva! - Cum trebuie si fie, din toate punctele de vedere, un creqtin ortodox? Dar un slujitor al altarului? - E greu de spus cum febuie sd fie din toate punctele de vedere. Mai ?ntii de toate, nu gtiu care sunt toate punctele de vedere. Trebuie si fie un creqtin care sd fin6 seaml de toate rdnduielile Bisericii. CAnde post, sd gtie c6-i post; cdnd e duminicd, sd qtie cd trebuie sd meargd la bisericS; dacd e s5rbdtoare, s[ gtie sd sirbdtoreascI; sd ducd o via!5 in care e pream[rit Dumnezeu, pentru c6,,ortodoxo' inseamnd,,preamdritor Dumnezeu".Cine nu-L preamdde reqtepe Dumnezeu nu-i ortodox, chiar dacd poate sd fie cregtin de altd nuanfi. Un slujitor al altarului trebuie sEfie cel mai bun dintre cregtinii ortodocgi. - Poate reprezenta cultura qi evotufia o piedicl inaintea unei viefi ortodoxe adevirate? 264

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioqilor

- O culturd adevdratdnu reprezintd nicio piedicd. Acuma, dac[ te lii numai de culturd, nu-i destul. Dac[ te fii numai de credin]d,,inaintezi. Dar qi cultura, qi credinfa innobileazd. Cine poate sI le aib[ pe amdndou[ e foarte bine. Cine poate sd aibd numai credinfa, e bine; cine are numai cultura, e rdu, fiindcd nu-i destul. Deci credinfa gi cultura sunt doud lucruri pe care e bine sd le aibd tofi cei carepot sd le aib6. Eu m-am pomenit in lumea aceastacu credinfa qi mi-am addugat gi cultura. Cred cd v-afi dat seamade lucrul acesta,pentru cd cineva care nu are culfurd nu qtie sd se refere, de exemplu, la o poezie de Nichifor Crainic, lapoezii de Zorica Lafcu q.a.m.d.Eu sunt iubitor de culturd nu pentru cd nu mi-ar ajunge credinfa, ci pentru cd nu pot sd nu fiu gi iubitor de cultur6. $i-i ?ndemnpe tofi c6!i pot avea credinf[ gi culturd sd le aibd pe amdndou5. - intre ce parametri trebuie si se incadreze rela(ia dintre un cregtin ortodox gi unul ne-ortodox? - Drag6, noi trebuie sd fim in legdturd cu toli oamenii, n-avem pe nimeni de exclus din sufletul nostru. Eu cred cd dacdcineva are in familie un fiu, un frate, un sof sau o solie care-i de altd credinfd, nu-l exclude pentru c6-i de altd credin{d.Tot agagi noi: nu trebuie sd excludempe nimeni, dar sd gtim cd ceeace avem noi e mai mult dec6tceeace au ei. - Cum poate evolua o viafi ortodoxi intr-un mediu defavorabil, afa cum este,de exemplu, societateanoastri de astizi, o societateunde omul esteexploatat de citre om,Il ignorl pe Dumnezeu, pe aproapele qi chiar pe sine insuqi, o societate care incurajeazil dezumanizarea omului (gi nu se opregte aici). O astfel de societate mai poate fi numiti ortodoxi? * Nu, nu poate fi numitd ortodoxd, pentru c6, de fapt, nu este ortodoxd. InsI noi nu ne orientdm dupd oamenii care nu au credin![, ci ne orientdm dupd invdfdtura cregtinI. Sfdntul Apostol Pavel, in Epistola c6tre Romani, scrie: ,,Nu vd asemdnajichipului acestuiveac, ci vd schimba{i prin innoirea minlii" (Romani 12,2). Ceeace trebuie noi sd facem estesd avem gdndul lui Hristos, mintea lui Hristos, voinla care sd se supund lui Dumnezeu; gi sd ne rugdm pentru cei care nu au acestea gi sd le dorim binele, dar sI nu ne orientdm dup6 ei. - Cineva spunea despre noiocreqtinii, ci in biserici suntem ingeri, dar cflnd iegim pe stradi devenim demoni. Chiar am cizut in aceasti amigire a ipocriziei? $i, daci daode ce ascundem acest lucru, in loc si incercim si tratim aceasti boali sufleteasci? Unde se mai giseqte smerenia cregtinului ortodox? 265

Arhimandritul Teofi I Pdrdian

-Dragd, chestiuneaestefoarte simpl[. Mai int6i de toate, nu trebuie sd te orientezi dupd oamenii carenu v6d dec6trdul. Este qi rdu, gi bine, estevial5 amestecat5. noi la mandstireera un pdrinte, Dumnezeusa-l odihneasca, La gn om de la[ard,, carea venit la mdndstire]a bdtrdnefe,la 64 de ani, gi a mai trdit in m0ndstire incd,24 de ani, p6nd la gg de ani. $i de la el qtiu o vorbd care mi-a pldcut foarte mult, gi anume:,,pe om, dac6-i cauli de bun, bun gdsegti, il iar dacd-l caufi de rdu, gi rdu il gdsegti".Mi-a pllcut foarte mult. cam agaeste cu tofi oamenii - sau cu iei mai mulli oameni, pentru cd sunt pufini aceia despre care se poate spune ca despreiuviosul Amona, ci ,,din multa bundtate,nu mai gtia ce-i rdutatea,,. mai mulfi sunt in situalia cei pe care-o are in vedere cuviosul Macarie (sau se are in vedere in legdfurdcu cuviosul Macarie): ,,cu un cuvdnt bun, gi pe cel rdu il faci bun, i-u, ,u un cuvdnt rdu, qi pe cel bun il faci rdu,'. Nu esteaga,cd cei care merg la bisericb sunt in biserici ingeri, iar in afard de bisericd, demoni. Sunt oameni, qi in bisericd, gi in afard d-e biserica, numai cd poate sunt tentafi qi spre rdu, pentru c[ n-au ajuns la deplina bundtate' Nu trebuie sd ludm lucrurile in tragic, ci, c6nd u"d.- lucruri care aratd gi scdderi, sd nu lu6m aminte ra ele; qiia ne rugdm pentru cei care nu pot si fie qi in afari de bisericd a$acum sunt in bisericd. - Daci nagterea este o minune pentru oamenio aga cum este gi natura de care ne bucurim, de ce unii copii nu par a fi o minune, ci un blestem?Nu sunt ei oare cei mai curafi? - Drag[, asta este o chestiune la care nu-!i poate rdspunde nimeni. doar cd Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut gi ci existd o cruce $tim a familiei gi in in{elesul acesta,de nereugit. qi d. povlri. pdrintele Arsenie Boca a scris o carte, intitulatd cdrarea impdrdliei. Acolo este vorba, intre altele, de ,,copii ndsculi in lanflri" - deci copii'cu deficienfe,cu defectede glre nu pot scdpaniciodatd ?n viafd - gi de copli cdzu[iintre t6lhari. Fiecare noi cunoagtem, in leg6tur6 cu noi gi in regdturd cu al{ii, niqte li1tre indirdptdri, nigte situafii grele, pe care nu le putem -explica,pentru c6 nu putem explica in generalrdul in lumea aceasta. Adicd,ru ,-a gdiit nimeni in lumea aceasta,de cdnd existd lumea gi p0nd in vremea noastrd, sr fi dat o solufie, sr fi dat un r[spuns satisfbcdtoi in legiturd cu rdul, in legdturd cu suferinfa. Suferinja, qtim cu tofii, este o realitite, este o problemd nerezolvatd qi, mai ales, suferinfa esteo taind. Aga inc6t sEnu incercdm sd explicdm ce nu putem explica, pentru c6 o explicalie tot nu schimbd o situatie. - Vorbifi-ne, vi rugim, despre ascultare in Ortodoxie. - Dragd, in ortodoxie avem ascultareade Dumnezeu, de plrinfi, de duhovnici, de indrumdtorii spirituali gi de cei pugi peste noi in rosturile 266

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

noastre sociale. Dar se line seamdtotdeaunade Dumnezeu $i de porunca lui Dumnezeu, gi atunci ascultareane duce la Dumnezeu; iar dacd oamenii ne cer lucruri pe care nu putem sd le implinim (pentru cd nu pofi asculta de oameni mai mult decdt de Dumnezeu), in cazul acestaintdi e Dumnezeu gi apoi sunt oamenii. - Vi ruglm si ne vorbifi despre mulfumire. Eu am citit c6ndva o carte intitulatd Taina mulyumirii sau Domnisoara Pollyanna36,o carte in special pentru tineri, pentru copii. Mie mi-a plScut foarte mult la vremea aceeagi apoi am recitit-o qi dupd patrazeci de ani, dar nu m-a mai impresionat ca prima datd. insd ideea ca atare e extraordinard. $i anume, sd-!i gdsegtiin toate imprejurdrile mu$umirea. Sd gdseqticeva pozitiv in tot ce faci, in tot ce !i se face,in toateimprejurdrile prin caretreci. E vorba de o iscusinfE, bineinfeles,ca sd ajungi la astagi trebuie s-o ai in vedere.Aceasti carte - scrisd de Eleonora Porter; cred cd se gdseqte pe undeva- mie mi-a prins foarte, foarte bine, la vremeaei; din ea am inv[fat cd un cregtin nu poate sd fie decdt mullumit, iar daci cineva este nemulgumit, inseamndcd nu line seamdde Dumnezeuqi cd nu-i cregtin. - Harul vine numai prin Sfintele Taine sau vine gi altfet? - Dragd, harul vine cum gtie Dumnezeu. Vine qi prin Sfintele Taine, vine gi altfel. Este gi har care vine prin rugdciune, este har care vine printr-un cuvAnt de invdfrtur6... De exemplu, chiar qi prin cuvdntul acesta, pe care l-am rostit eu aici, se poate sd vind har in sufletele oamenilor, nu de la mine, ci de la Dumnezeu, dar este un prilej pentru har. o carte bun6 gi folositoare, citit[ iardgi esteaducdtoarede har. - E posibil si simfim bucuria credinfei noastre in fiecare clipi? Si ne dorim acestlucru? - Da, putem sd ne dorim, insi sd qtifi cd omul totugi nu trbieqteintr-o euforie, ca gi cum totdeaunaii vine sE zburde, ci noi stdm intre bucurie gi intristare, intr-un loc de mijloc, neutru, cu inclinare in special spre bucurie.

cartea Pollyanna, a scriitoarei Eleanor H. Porter, a apdrut in S.U.A., in anul 1913, fiind urmat6, in 1914, de Pollyanna Grows Up. In romdnegte a fost publicat?i in perioada interbelic[, in colecfia ,,Mlrgdritarele lumii", coordonat[ de pr. Toma Gherasimescq dupi 1990, a fost publicatl de Editura Dacia din Cluj-Napoca, de Editura Librdria Noi din Timiqoara gi de Editura Transilvania Press,ClujNapoca, 1993 (tr. Olimpia Chereji). in 1993, Editura Stephanusdin Bucuregti a publicat povesteaPollyannei in: Harriet Lummis Smith, Secretul multrumirii (3 volume).

36

267

Arh imandr itu I Teofi I P dr dian

- Ce i-ar putea face pe copiii din clasele mici si stea cu atenfie la sfintele slujbe, daci ei nu infeleg cuvintele care se cflnti? - Nu-i poate face nimic. Slujbele nu sunt ftcute pentru copii, iar copiii nu trebuie asuprili cu sfintele slujbe. Ii duci la bisericd, stau cdt stau, ii laqi sd plece...pentru cd ei nu pot sd recepteze. V-am spus cd eu n-am gtiut cd la bisericd la noi se cdntd ,oCape impdratul..."; n-am qtiut nu pentru cd n-am auzit, ci pentru cd n-am avut mdsura aceeaca sd receptez. Eu cunosc cazurr de oameni care au fost asuprili de pirin{ii lor cu slujbe, cu rugdciuni lungi, mai presus de posibilitdlile lor de a le trdi, iat dup6 aceea,cAnd au ajuns la libertate, nu i-a mai interesatnici pufin, ci au ajuns aga,parcd si se elibereze de nigte cdtuge.Cunosc mai mult cazuri de felul acesta.Aqa c6,vd rog frumos... Cd sunt unii pdrinli, mai ales cei cu rdvnd mai mult6, cafe ar vrea s[ se roage copiii cdt se rcagd ei 9i cer de la copii ceeace n-ar fi fbcut ei, c0nd erau copii, dacdi-at fi pus cineva sd facd. Eu m-am pomenit intre oameni de la lar6, intre oameni echilibrafi. Mama mea - Dumnezeu s-o odihneascd- nici nu se putea ruga prea mult, pentru cderaobosit[, era istovitS,pur $i simplu; ii veneasomnul in qezdtoare, iar noi mai gi rddeam; gi mama zicea:,,M[, e drept c6-mi vine somnul, insd doar nu mi-am dat cdnepain parte, ci tot eu mi-am tors-o". $i aqaa fost. Dar somn! Cd nu pot lua o cartein mdnd!" era istovitE, incdt zicea:,,Batd-1, Moldova, o femeie care citea acatistemulte intr-o zi A venit cineva din - se vede cd n-avea alte treburi... cum e acuma, cd mai demult torceau femeile. Mama, cdnd mergea la sora mea, la Victoria, mergea cu caiere de Aqa era l6n6 qi, cdt stdteaacolo - c6teva zile -, torcea, ca sd nu steadegeaba. atunci... Iar femeia aceastadin Moldova imi spune cite acatiste zice ea in fiecare zi. $i eu m-am bucurat, dar i-am zis: sd qtii cd acatistelepdrinfilor mei am fost eu qi frafii mei. Adicd n-a fost numai rugiciune, cd nu s-a putut. Eu nu le cer oamenilor s5 fac6 mult[ rug6ciune.Md-ntreabd cineva cdt sd citeascddin Psaltire. De obicei, le spun sd citeascdcinci psalmi pe zi, adicd intr-o lund sd citeasc[ o Psaltire; qi astaaproapecd o pot face mulfi. Cel mai mult se pot ruga doud categorii de oameni: pensionarii 9i qomerii. Ar putea fi bisericile tot pline acuma, cd sunt qi destui pensionari, gi-apoi gi qomeri sunt destui. Dar sunt pline? Nu-s pline! De ce? Pentru cd cine merge la bisericd? Am intrebat-o pe mama, cind a venit la noi la mdndstire: mamd, dar merg oamenii la bisericil? - oamenii de la noi. $i a zis mama aqa:,,Pufini... iar dia care merg, tot dia merg, nu merg al1ii". Aqa cd asta-i situalia! Degeabavrem noi sd fie altfel, degeabavrem noi sd fie Ortodoxia in primplanul vie{ii noastre, cd nu-i. Realitatea este cd nu-i. Dar noi vrem sd fie qi de aceeaatragematenfia,poate cI se mai intereseazi oamenii mai mult. 268

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Afi vorbit despre Crez. Care este semnificafia versetului: ,rMirturisesc un Botezrintru iertarea picatelor"? - Pe vremea aceeaerau unii care socoteaucd trebuie sd te botezi de mai multe ori, erau unii care se numeau ,,imerobaptigti"- cei care se boteazd in fiecare zi. $i atunci, Crezul a venit cu afirmarea: ,,Mdrturisescun Botez nu mai multe botezuri -, spre iertareapdcatelor". - Vi rugim si ne explicafi un paragraf dintr-o Evanghelie care se citegte la Sf0ntul Maslu: ,,Lasi morfii si-qi ingroape morfii lor, iar tu vino qi urmeazi-Mi Mie". - Au fost mai multe situafii in legdturd cu dorinta oamenilor de a-L urma pe Domnul Hristos. Au fost unii oameni pe care Domnul Hristos i-a vrut mai presusde viala obiqnuitd gi au fost oameni care au vrut s6-L unneze pe Domnul Hristos, dar n-au avut capacitateade a sta numai ldngd Domnul Hristos, cum au stat cei doisprezece ucenici ai Sdi. $i Domnul Hristos a g[sit mai multe indrumiri in legdturd cu asta. Cdnd Domnul Hristos l-a chemat pe cel cdruia i-a spus: ,,Las[ morlii sd-gi ingroape mor,tii lor, iar tu vino gi urmeazd-Mi Mie", l-a avut in vedere ca pe un om care trebuia sd-L unneze a$a cum L-au urmat cei doisprezeceapostoli. Iar cdnd acela a zis: ,,Md duc mai int6i s6-l ingrop pe tatdl meu", Domnul Hristos i-a adresat indemnul: ,,Tu vino dupd Mine gi lasd-i pe cei mor,ti s6-gi ingroape morfii" (Matei 8,2l-22). Ai o misiune mai presusde aceea care gdndeqti cd ai pe tu avea-o.Deci,,tu vino gi urmeazd-MiMie". In Psalmi existd un stih care zice aga:,,Ascultd,,fricd, qi vezi qi pleacd urecheata qi uitd poporul tdu qi casapdrintelui tdu" (Psalmul 44, l2). $i eu arn auzit pe cineva citind stihul acestaastfel: ,,$i nu uita poporul tdu gi casa pdrintelui tdu". Nu-i adevdrat! Stihul este: ,,$i uitd poporul t6u gi casap[rintelui tdu", pentru cd ai o misiune mai presusde relalia fiu-pdrinte. La fel qi in cazul acesta:,,Lasd-ipe cei morli sd-giingroapemor!ii...", adic[ tu, care ai o misiune mai presus de asta, lasd, cd lucrurile acesteale rezolvd cei care n-au chemareape care fi-o adresezEu !ie. - Afi vorbit despre post ca despre o caracteristici a adeviiratului cregtin ortodox. Ce putem noi si le spunem acelora care se pling de lungimea posturilor gi nu postesc? -Dragd, e simplu de tot. C0nd era P[rintele Serafim la Sfhntul Munte, avea un pdrinte indrumdtor, pe Pdrintele Antipa Dinescu. Pdrintele Serafim era obignuit de aici, din [ard,, cu slujbe scurte; qi i-a zis odatd Pdrintelui Antipa Dinescu: ,oVai, da' lungd a mai fost slujba asta!" $i p6rintele i-a rdspuns: fost lungd leneata!" ,,A 269

Arhimandritul Teofil Pdrdian

Deci cine nu poate suporta posful, ,,c6-i prea lung", n-are destulI credinfd; cine are credinfd ar vrea sd fie postul gi mai lung. - Economicul influen{eazil religia sau religia economicul? - $i una, gi alta... depinde. Existd gi o influenld a religiei asupra economicului gi existd gi o leglturd a economicului cu religia. Sd gtifi cd Biserica noastrda fost totdeaunao Bisericd realistd. De ce ne rug[m noi pentru imbelqugarearoadelor p6mdntului? Pentru cd nu ne trebuie roadele pdmdntului? Ba da, ne trebuie! $i atunci, ne rugim pentru imbelqugarearoadelor pdmdntului. De ce a inmulfit Domnul Hristos p6inile gi pegtii gi le-a dat oamenilor sd mdndnce?Pentru ci au avut trebuin{d de hran[! De ce la Cununie se spune: ,,Umple casele lor de grdu, de vin gi de untdelemn"? Pentru cd e necesar!E necesargi economicul. Gdndi{i-v6, de exemplu, cd zice Sffinta Bisericd: ,,Umple caselelor de grdu, de vin qi de untdelemn"; nu zice,,D5-1e cu fdr0ita, d6-1enumai cdt le trebuie acum, las' cd vdd ei dupd aceeace fac". Nu zice aqa,ci zice: ,,Umple caselelor de grdtr, de vin qi de untdelemn". - Plrinte, se mintuiesc, oare, necreqtinii sau celelalte confesiuni creqtine, ne-ortodoxe? Pot - Drag[, Biserica noastr[ nu are o invdf5turdin legdturdcu aceasta. sd fie p[reri personalesaupdreri ale unora dintre noi. Eu cred cd Dumnezeuva gdsi modalitateas6-i mdntuiasci gi pe cei desprecare credemnoi c[ nu s-arm6ntui. - Este posibili unirea ortodocqilor cu catolicii? DacI dao cum se poate realtza aceasta? -Dragd, deocamdatdnu. Aga cd nu vd mai spun dacd da. Nu se poate pune problema unirii ortodocgilor cu catolicii, pentru cd ortodocaii vdd unirea catolicilor devenind catolicii ortodocqi, iar catolicii vdd unirea cu ortodocgii devenind ortodocqii catolici. Aqa cd deocamdatdnu se poate gi nu se pot nici alte lucruri, care ar fi pentru tofi cregtinii. mai simple... De exemplu, ca data Pagtilor sd fie aceeagi De ce nu se poate? Pentru cd nu vrem noi, ortodocgii; ne linem fepeni: ,,C[ aga trebuie sd fie qi asta-i data normal[". Degi realitatea este cd chestiunile calendaristice nu-s chestiuni ale Bisericii. Dar, in sfbrgit, asta-i situalia gi pe-astar6m6nem. - Ce rugiciuni trebuie si facii paracliserii unei biserici? - Rugdciunile pe care le fac tofi credinciogii. 270

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- cum si procedrm cu un om foarte incipifinat, care nu vrea str lasede la el, dar la carefinem foarte mult? - Sdlii la el qi incipdlAnat cume.
- Cum si ne purtim cu cineva care ne smintegte? - Sd-l ocolim sau sd fim noi imuni fa[d de smintelile lui. - Cum trebuie si fie o sofie creqtini? - o sojie cregtindtrebuie sd gtie cd-i pe locul doi. Asta-i primul lucru pe care trebuie s5-1gtie, gi pe care nu-l prea qtie. - Dar o sofie de preot? - S6-gicinsteasclpe soful ei ca pe preot, nu ca pe sof. - Este picat si fii nemultumit de tine? -Nu, nu-i pdcat,numai sd n-ajungi la o nemu[umire care s6 te frimdnte. - Ce pirere avefi despre transplantul de organe gi eutanasie? - N-am nicio pdrere, Biserica nu gi-a spus cuv6ntul37.in orice caz, sunt gi transplanturi de organecare se pot face pentru binele cuiva. La mine, de exemplu, a venit odatdun tat6 cu un fiu al s6u.Era profesor gi aveaun fiu de 16 ani, care trebuia sd primeascdun rinichi. De asta depindeaviafa lui. $i tatdl eragata s6-i dea rinichiul, ca sd trdiascd.$i cred cd i l-a gi dat, pentru cd se poate trdi foarte bine gi cu un singur rinichi. Dar sd gtili ci eu - v6 spun drept - nu gtiu dacd i-ag fi dat cuiva un rinichi, chiar dacd se poate tr[i numai cu unul. - vorbifi-ne despre vocafia monahali gi despre vocafia viefii de familie. Putem vorbi despre aqaceva? - Da!
' ' Referitor la transplantul de organe,vezi nota 3l , la pag. 234. In ceea ce privegte eutanasia,Sfhntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdne s-a pronunlat in gedinfadin 5-6 iulie 2005. Potrivit textului adoptat atunci, care constituie punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe Romdne, eutanasiaeste consideratdca fiind un act impotriva lui Dumnezeu. Omul nu poate atentanici lavia\a lui, nici lavialaweunui semen de-al s6u, pentru c5, in ultimd instanp, aceasta inseamn[ atentat la suveranitatea lui Dumnezeu. Iubirea de aproapelenu constdin curmareavielii cuiva, din milI, pentru a-l sclpa de dureri, ci a-l ajuta sd suporte durerea p6nd in clipa cdnd se va preda lui Dumnezeu, moment care trebuie s[ rdm6ni rezultatul unui proces natural qi, pe c6t posibil, in deplini congtienfi gi cu deplind congtiinfi. in cazul Uotitor incurabile, Biserica ,."o-unda folosirea tuturor mijloacelor in vederea ugurlrii durerii provocate de boald: in primul rdnd a celor de natur6 spirituald (administrarea Sfintelor Taine, consilierea duhovniceascd,rugiciune gi suslinere moral6), iar in al doilea rdnd, de naturl medicali.

271

Arh imandrituI TeofiI Pdrdian

- Cum s-odescoperim? ala. - Foartebine,fiecaresimteunde-l1.rage la - Ne pute{i da un exemplude sfinte moaqte romano sau grecopildii, pe Piirintele Liicituqu? catolici, cum am aveanoi, de dar Ldc6tuqu, eu credc6, in orice Parintele - Drag6,eu nu gtiu despre multe moaqteale sfinfilor, ca 9i in Biserica caz, in BisericaCatolicdsunt Sfrntului Nicolae,la Bari' in Italia, Ortodoxd.Uite, de exemplu,moaqtele apoi sunt 9i moaqteale sfinfilor catolici de dupd sunt in spa{iucatolic. $i l054,de exempluale SffintuluiAntoniede Padova. - care esterela{ia dintre ortodocqiqi catolici gi cum am putea si-i aducemla dreapta credin{i pe cei duqi la alte confesiuni? - Apoi, nu qtiucum... pe - De exempluo Martorii lui Iehova? dar - A, nici poveste!Agtia... Ce nu poateomul, poateDumnezeu, omul nu poate s[ facd lucrurile cafe nu-s la mdsurileomului. Mai sunt 9i se cazurla$a... mai int6mpli nigtetreceride aici dincolo- qi de la noi la ei, cum e intre rai 9i iad. gi de la ei la noi -, cd nu-i chiaragade mareprdpastia, incotro mergem? in - Trlim vremuri apocaliptice? cestadiusuntem, au -Drag6,nu qtiudac6tr6im.Totdeauna fost gi bune,gi relein lumea ce nu aceasta, qtiucine ar puteaspune vremuritrdim. Trdim o vreme de impufinare a credinlei qi astaa avut-o in vedere9i Domnul Hristos,cdnd a zis: ,,Oarecdndva veni Fiul Omului, va mai gdsi credinldpe plmdnt?" (Luca 18,8). o apropierede sfirqitul existentei lumii impulinarea credinlei ^arat5 n-o in acesteia, felul in careeste.insd cdtvamai fi pdndcAnd sdmai fie ordinea va mai fi pdndcdndDomnul lkistos va noi, pe aceasta, careo cunoaqtem cAt in cu cumvaa$a, hotirArea careomul gi invingerdutatea va promovabundtatea, va ponderea nu gtiu.Va fi cAnd wea Dumnezeu. lui, nu mai poateavea - VI mul{umim din suflet, Pirinte! cd - cu bucurie!$i eu vd mulfumesc m-a{i chematgi-I mu[umesclui ci cd a rdnduitlucrurile de am putut ajunge;9i sd ndddjduim ne Dumnezeu in qi slndtatea, primdvarI, mai intilnim. Dacd-mi tine Dumnezeumintea dupdPagti. cdndva - Sperim din suflet acestlucru, ptrrinte! - Dumnezeu ne ajute! sd 272

iNrAlNtRt DoMNUL cu HRtsros

11 noiembrie 2002 Pdnd vd scriefi intrebdrile, vreau sd vd spun despredoui cdr,ti,pe care vi le recomand.Nu sunt cdr{ile mele. Este vorba de o carte cu titlul Mamoo scrisd de un episcop greco-catolic, Ioan Suciu (ultimul episcop,care pdnd in '48 era locliitor de mitropolit la Blaj). cartea aceasta privegte toate chestiunile de viafd 9e familie. $i virtufile, 9i pdcatele cdte sunt in legdturd cu viafa de familie. In cartea aceasta, autorul se prezintd ca unul care a scris cele mai frumoasepagini din carte cu gdndul la Maica Domnului qi la mama lui. Este o carte - ag zice eu - cu gandurile unui sfrnt. Dacd ai gisi undeva carteaaceastaqi ai citi-o qi n-ai gti cine a scris-o,bineinfeles cd n-ai spunec6 a scris-o episcopul cutare, dar ai spune altceva: gandurile acestea sunt gdndurile unui sfrnt. Numai un sfbnt poate gdndi a$a cum e scris in cartea aceasta.E o carte extraordinard: gi frumos scrisd, qi profund g6nditd. E o carte pe care eu, dacd ag fi putut-o invdfa, ag fi invdfat-o pe de rost. Nu m-a slujit mintea s-o invd! pe de rost... cartea a apdrut prima datd in 1944,in timpul r[zboiului. A mai apdrut gi in a doua edifie, in 1946, gi abia anul acesta, in2002, a apdrut,lacluj, ?nedifia atreia, scoasi de EpiscopiaGrecocatolicd din cluj'o. Nu qtiu unde ali putea-o gdsi, pentru cd eu am fost la Lugoj, am fost la catedralagreco-catolicd sd md interesez dacdo au, gi n-o aveau, qi am fost la magazinul greco-catolic din Lugoj, gi n-o aveau. M-ag bucura foarte mult dacd ali putea ajunge la cafiea aceasta, dac6,ali putea lua leg[tura cu cineva de la Cluj, cu Episcopia Greco-Catolicdde acolo, sd faceli rost de ea; carteacostd 70.000 de lei. Nu-i o cartemare, dar e o carte importantd. A doua carte pe care vreau sd v-o semnalezeste o carte scrisd despre PdrinteleArsenie Boca. v-am mai vorbit eu desprePdrinteleArsenie Boca. A fost o personalitateputernicd, un duhovnic deosebit, un om inzestrat de Dumnezeu, un om cu o culfurd bine pusd la punct, un om care a lucrat cel mai mult gi cel mai bine la M6ndstireade la S6mbdta.in 1939 s-a agezat acolo gi a stat acolo pdndin 1948,cdnd s-amutat, din trebuinfebisericeqti, la Mdn[stirea Prislop, unde a rdmas pdn[ in 1959, cu o micd intrerupere de vreun an, cdnd a fost inchis la Canal. Este un pdrinte despre care vorbesc mulfi, multe, gi nu toate bine. Dar un tandr - dacd la 30 de ani mai este omul tindr - din cluj, un prieten al meu, Ioan GAnsc[ il cheamd (noi ii zicem
38 P.P.S.Ioan Suciu, Mama, edifia a III-a, Editura Viafa Cregtini, Cluj-Napo ca,2002.

273

P Teofil drdian Arhimandritul Ionu!), a scris o tezd de licenfd despre Pdrintele Arsenie ca indrumdtor de suflete, ca duhovnic. A scris-o anul acestaqi-i foarte bine scrisl, foarte bine muncitd, cu rigorile qtiinfei... Nu e scrisd ca sd facd impresie, nu e scrisd ca sd pun6 in eviden![ legenda, ceea ce este legendar in viala pdrintelui. De altfel, cred cd gtili cu tofii cd legende se fac numai despreoamenii mari, nu se fac despreoricine. Dar, in oice caz, el a scris cu obiectivitate gtiinlificd. Cartea are trei pdrfi: in prima parte se prezintd viafa 9i activitatea pdrintelui; in a doua parte, sinteza gdndirii Pdrintelui Arsenie, in opt sute de iapete, fiecare idee fiind pusd la locul ei, in ordine alfabeticd. Deci poli sE gdsegti ce te intereseazd: despre credinfd, despre bucurie, despre pace, desprelinigtea sufleteascd,desprerdzboiul nevdztrt...Pofi sd incepi cu ce te intereseazl, sunt opt sute de capete. Iar in parteaa treia, sunt mlrturii desprePdrintele Arsenie. Am qi eu o bund parte in carte, prin mirturiile pe care le-am dat cum l-am cunoscut pe pdriniele, ce qtiu eu despreel, ce intdlniri am avut, ce-aminvdfat de la pdrintele. Zic eu cd esteo carte bun6; e singura carte,deocamdat[,competentdin recomanEu chestiuneaaceasta. am scris o recomandarepentru catteaaceasta, V-o pun in atentie9i dumneadare pentru cititori, ca sd gtie desprece estevorba. voustt6. Carteaaceastaa apdrutla Editura Teognost, in Cluj", deocamdatd numai in o mie de exemplaretiraj, pentru cd n-a avut destui bani ca s-o scoat5 care a scos-oacelagiautor, ca in mai multe exemplare.De altfel, 9i carteap.e^ sintezda gindirii mele, Venili de luali bucurie*u,tot aqaa apbrut intei, in o mie de exemplare. Sd zicem aga ,,o insuficienfd" in legdturd cu cartea este 9i aceeacdautorul cdfili,care a frcut Arte vizuale - picturd 9i sculpturd, ar fi vnrt sd prezinte gravurile, fotografiile gi tot ce este de vdzrtlin carte,in culori. Nu s-a putut tot din pricina lipsei de bani pentru tipdrire. In orice caz, erl vd pun iar h inime carteaaceasta, dacd o gdsili, ar fi bine s-o avefi, ca sd gtili cine a fost Pdrintele Arsenie Boca gi ce putem invSla de la el. Poate cd o s-o glsili cu vremea,pentru c5 totuqi o sd apardin mai mult de o mie de'exemplare;s-a inceput cu o mie de exemplare,dar poate o sd se ajungd la multe exemplare' - cum ne putem feri de vise qi vedenii din partea duhurilor rele? Cici in zilele noastre, mul{i ne ingelim - Sd nu avem incredere in ele! Aga te feregti. In Pateric se spune, de exemplu, c5 unui pdrinte i s-a infrligat diavolul 9i i-a zis: ,,Inchind-temie, c[ eu sunt hristos". $i el a r6spuns:,){ezi c-oi fi trimis cdtre altcineva, cd eu nu
3e Pdrintele Arsenie, mare indrumdtor de suflete din secolul XX (o sintezd a gdndirii Pdrintelui Arsenie Boca in 800 de capete), Editura Teognost, Cluj-Napoca,2002. a0 Venitri de luali bucurie - o sintezd a gdndirii Pdrintelui Teofil tn 750 de capete, Editura Teognost, Cluj-Napoca,200l; edilia a II-a (O sintezd a gdndirii Pdrintelui Teofil in 1270 de capete)- 2007.

274

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

sunt vrednic s[-L vdd pe Hristos". Sau cineva l-a intrebat pe un pdrinte: ,,Pdrinte,ce zici desprecei care au vedenii cu ingeri?" $i pdrinlele a)is: ,,Eu ii fericescpe aceiacare-givdd pdcatele lor,'. vorbifi-ne, vi rugiimo despre rolul atingerii sfintelor moagte,in intAlnirile cu Domnul Iisus Hristos. - Dragd, intdlnirile cu Domnul Hristos nu sunt at6t prin atingeri, ci int0lnirile cu Domnul Hristos se realizeazd in inimd, se realizeaid prin rugiciune, se realizeazdprin Sffinta impdrtdganie,se realizeaz1prin citirea Sfintei Scripturi, se realizeazdprin faptele bune fa1[ de oamenii Caresunt ai lui Hristos; deci nu se pune atat problema atingerii de sfintele moagte. Nu gtiu dacd, citit urmarea.lui Hristosot, de Toma de Kempis. Este ali o carte in care este pus in eviden{dmai ales Domnul Hristos. in aceastd carte autorul spune cd oamenii se duc pe la sfintele moagte, fac pelerinaje, cd doresc sd se atingd de sfintele moagte, dar uit6 de Sffinta imparteganie, uitd de rugdciune,uitd de slujbele Bisericii. Aga cd ce sd zic eu? puteli se v5 atingefi de sfintele moa$te,dac6 aveli incredinfarea cd qi prin aceastav6 apropiafi de Dumnezeu... gi chiar ne apropiem de Dumnezeu, insd esenfialul estealtul. - Ce reprezinti adevilrul: ,,Dumnezeuesteiubire"? - Dragd, cuvdntul acesta,,,Dumnezeueste iubire", e scris in Sfdnta Scripturb a Noului Testament. tn Epistola I Soborniceascda Sfhntului Ioan, in capitolul al 4-lea, este de doud ori afirmat adev[ru] cd ,,Dumnezeu este iubire" (4, 8; 4, 16). Asta nu inseamnd cd esenfa lui Dumnezeuesteiubire, ci inseamnd cd., raport cu oamenii, lucrul cel mai in de cdpetenieeste iubirea lui Dumnezeufaldde lume. ,,Atetde mult a iubit Dumnezeu lumea, incdt pe unul-Ndscut Fiul S[u L-a dat,ca oricine crede in El sd nu piar6, ci sd aibd viald vegnicd"(Ioan 3,16). Asta inseamn[ cd raportul intre Dumnezeu gi oameni se realizeazd,priniubire, mai ales prin iubire. De aceea se spune c[ Dumnezeu este iubire, dar nu se spune cd iubirea este Dumnezeu. Dacd nu se spune c6 iubirea este Dumnezeu, inseamnd cd ,,Dumnezeue mai presus de ceea ce poate omul cugeta gi spune", cum zice Sffintul SimeonNoul reolog. Dar doud lucruri se afirme in mod special in Scripturi: cd Dumnezeu este duh gi c6 Dumnezeu este iubire. PdrinteleArsenie Boca are cuvdntul acesta:,,Iubirea lui Dumnezeu fafi de cel mai mare pdcdtoseste mai mare dec6t iubirea celui mai mare sfdnt fafd de Dumnezeu".
arToma de Kempis, (Jrmarea lui Hristos, edilia a II-a, traducere din limba latina de pr. prof. Dumitru C. Vigan, Editura Mitropoliei Banatului, Timigoara, 1991.

275

Arhimandritul TeofiI P drdian

la - in Ceaslovo Sinaxaroapar reprezentilri ale zodiilor. Ce ne lucru? putefi spunedespreacest - Nu vd pot spune nimic...poategtili voi mai multedec0tmine. ne Dumnezeu iartl picatele? - Daci facempicate gi ne spovedim, - Da, dacdimplinim condiliile iertdrii; iar intre condifiile iertdrii, in Dacd pdcatului. pdcatului. Poclinfa estepdrdsirea primul rdnd estepdrdsirea pdcatul,nu te pdcatul,e nddejdede iertare,insd dacdnu pdrdseqti pdrdseqti iartdDumnezeu. - in vedereaclsitoriei existi un sortit de la Dumnezeu,existi predestinare? qtie dac[ existasaunu exist[. ceea ce qtim noi Drag6,Dumnezeu este cd la Cununie se spune,vorbind cu Dumnezet: ,,De cdtre Tine se a cd bdrbatulcu femeia";de aici in{elegem existdtotuqio rdnduiald insofegte cd un dar de la Dumnezetr, Noi lui Dumnezeu. credemcd o so{iebundeste Deci aqa hebuie sd-qi trdiascd un so! bun este un dar de la Dumnezeu. oamenide-un gdnd,de-o simlire, qi in cu oameniiviala, ca s5 se uneascd pe impreund, plan spiritual, sd felul acesta poat[ tr[i nu numaiviafa aceasta sd-i moartea despartd. nu agtepte SI ci qi in veqnicie. - Daci Mintuitorul il mirturisefte pe Ioan Botezitorul ca fiind ,rcelmai mic in ,rcelmai sfint om niscut din femeie",de ce-l numeqte ? impnrlfia lui Dumnezerf'42 dar, lui cel - Draga,nu-l numegte mai mic in imparSfia Dumnezeu; in orice caz, Smntot Ioan Botez6torulnu era inc[ in sfera impdrdfiei lui noi insd nu suntem in situalia gi Dumnezeu, atunci,poatecd in felul acesta. cd SfhntulIoan de a rezolvaniqte lucruri, ci noi le primim cum sunt. $tim pe L-a considerat Mdntuitorulmai presusde el insuqi9i a zis: Botezdtorul (Ioan3, 30). iar sd trebuie creascd, eu sdmd micqorez" ,,Acela - cand eqti bolnav, iar medicul ifi prescrie un regim alimentar ce de in careexclude mare parte alimentele posto faci, mai lii post? -Nu. DacS bolnav, eqtidatorcu postul. nu egti - ce speran{e mai are omul obignuit si se intalneasci cu Dumnezeu? Dar o femeie picltoasi precum acea desfrAnatii, ce cu mai are si seintAlneasctr Dumnezeu? speranfe
a2 Versetul la care se face referire este: ,,intre cei ndsculi din femei, nimeni nu este mai mare decdt Ioan; dar cel mai mic in implrdlia lui Dumnezeuestemai mare decdt el (Luca 7, 28).

276

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- orice om poateaveasperante se intalneascd Domnul Hristos. se cu Dacd e sincer, dac[ igi recunoagte pdcatele,dac6 urmeazi poruncile MdntuitoruluinostruIisusflristos, existii speranle. gti,ticd fiecarerugdciune Sd este, intr-un fel, o ?ntdlnirecu Domnul Hristos. Pentru cd noi, c6nd ne rugdm,nu vorbim ca qi cdnd am vorbi la un telefon shicat, ci vorbim cu DomnulHristos.,,Rugdciunea vorbireamin{ii cu Dumnezeu", scrisin este e Filocalie. Agac6,oricdnd rugdm,avemposibilitatea ne sd-Lavempe Domnul Hristosin congtiinfa,infa[a noastr5. ni-L aduce Biserica;gdndifi-vr,de $i exemplu, slujbele carele facemnoi in Bisericb s[ zicemla Schimbarea la pe la Fa[d;vorbim cu Domnul Hristos,direct: ,,schimbatu-Te-ai Fat6 in la munte,Hristoase Dumnezeule, ardt0nd ucenicilorTEi m6rireaTa, pe c0t li seputea.Str[luceascd noud,pdcdtogilor, gi luminaTa ceapururea fiitoare, pentru rugrciunile Ndscdtoarei Dumnezeu,Ddtdtorulede lumin6, mdrire de fie" (TroparulSchimblrii la FaF). Deci vorbim cu Domnul Hristos. Sau:,,In Iordanbotezdndu-Te Doamne, Tu, inchinarea Treimii s-aardtat. cd glasulPlrintelui a mdrturisit!ie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Duhul $i in chip deporumbel adeverit a ?ntirirea cuvdntului. ceTe-ai ardtat,Ikistoase Cel qi Dumnezeule, lumeaai luminat,mdrireJie" (TroparulBotezuluiDomnului). Sau,de exemplu,cdndne adresdm Maicii Domnului, spunem: ,,intru naqterefecioria ai pdzit, intru adorrnirelumea nu ai pdr6sit, de Dumnezeu Ndscrtoare. Mutatute-ailavia[6. fiind Maica vielii, gi cu rugdciuniletale izb5vegti din moarte sufletele noastre" (Troparul Adormirii preasfintei Nbscitoarede Dumnezeu). Sau: ,,De tine se bucurd,ceeace eqti plind de dar,toatdfrptura, soborulingeresc neamulomenesc. ceea ce egtibisericd ai sfinfit[ gi rai cuvdnt[tor,laudafecioriei,din careDumnezeu intrupatqi S-a Prunc S-a fbcut, cel ce esternai inainte de veci. cb braful t[u, scaunl-a ftcut, qi pdntecele tru, mai desfbtatdecdt cerurile l-a lucrat. De tine se bucur[, ceea ce eqti plind de dar, toatd fbptura, mdrire !ie!,, (Axionul Liturghiei SfhntuluiVasilecel Mare). Aqaincdtrug[ciunilenoastre suntprilejuri de apropiere Dumnezeu. de - Vi rugiim si ne recitafi o poezie. Laudd deNichifor Crainic Tu, Cel ce Te-ascunzi eterna-li amiazd" in lumeao spdnzuri haosde-orazd,, in $i MetanieJie, Pdrinte! Izvod nevdntt al vdzutelorlinii, Md scalzigi pe minein undaluminii, Un mugur de carnefierbinte.
277

I Arhimandritul Teofi Pdrdian

Sunt om invelit in ndlucd de humd Sunt om odrdslit dintr-un tatd qi-o mumb, Dar sunt ner6spuns6-ntrebare. Ce glas e destoinic s6-mi spund-ncotroe Oceanul de somn ce icnind ftrd voie M-a-mpins gi pe mine-n migcare? Nici maica nu gtie ce tainicd normd imi dete din carnea-iwemelnic6 form6, Neant inflorit in minune, CIci toate izvoadele umbrelor noastre Roiesc mai presusde arhangheliqi astre Din vegnicaTa-nfelepciune. in ceruri, Pdrinte, sunt abur in aburi pe $i-asemenicu apa ce-ngheafd jgheaburi Prind coaji de carnein spafiu. Tu cuge{i - se nagte;voiegti - qi dureaz6; Respiri - gi-nfloreqte;iubegti - 9i vibreaz6 De-addncul luminii nesafiu. De Tine mi-e foame, de Tine mi-e sete Sd fac ddrd de umbrd acesteiplanete Cu spumd de soarepe creste; $i-n saltul credinlei gustind vegnicia, Din pulberea lumii imi strig bucuria CIci sunt intru Cel care este! in Puzderii de stele se-ascund amiazd, Fdpturile-n Tine de-a pururi dweazd $i-n spaliu wemelnic colind6. A fi - bucurie eternl gi sfhnt6! O vrajl atoatd lumina rdsfrdntd De-a gloriei Tale oglindS.

278

DESPRE RUGACIUNE
26 iunie2003 - Afi spus ci sfantul loan scirarul vorbegte de patru feluri de rugiciune: rugiciune intinati sau spurcati, rugrciune furati, rugiciune pierduti gi rugiciune curati. vi rugim si dezvoltafi pufin. - Rugdciunea intinatd sau spurcatd este rugdciunea care vine cu guvoaiede intin6ciune, cu gdnduri care nu se potrivesc cu rugdciunea.Omul insd inainteazd" wemea gi nu mai are gdndurile intinate; astfel, ajunge la o cu rugdciune unitd cu gdnduri care nu sunt rele, ci sunt gdnduri indiferente sau chiar g6nduri bune, dar nu sunt nici gdndurile de rugdciune. De multe ori, rugdciunea este furatd,,in inlelesul cd egti atent mai mult la gdndurile care-fi vin decat la rugiciunea pe care o faci; sau rugdciunepierdut6 (e-acelagilucru), pentru c6, in timpul cdt te rogi, nu te intereseazdce zici, ci te intereseazd,maimult ce gdndegti, qi-atunci, intr-un fel, e pierdutd. Iar rugdciune curatd au cei curafi cu inima, carc-L vdd pe Dumnezeu; nu-L vdd frzic, dar vdd intervenfiile lui Dumnezeu in viala omului gi aceasta ridicd rugdciunea,poate, de multe ori, mai presus de rugdciuneape care o citegtidin cdrfi. - Este bine si cerem binecuvantare cilugirilor, preo{ilor, atunci cind ii vedem pe stradi, in autobuz, in biserici sau in alt loc? oare nu-i deranjlm? - Acuma, depinde de om. Pe cOte unii-i deranjezi, iar pe a[ii-i aranjez| Mie, de exemplu, nu prea-mi place cdnd vin... de exemplu, acum, dupd ce o sd dau binecuvantarea- dac-oi da qi eu o binecuvAntareaici -, vine lumea cdnd ies qi md-nghesuieqi zice: Pdrinte, binecuvdntafi! pdi, zic, aiape care v-am dat-o nu-i bund? Sau binecuvdntdrile mele cam expiri repede. cum anume?Md duc la o mdn6stire de maici gi vin maicile sd le binecuvintez, apoi stau un sfert de ord gi, cdnd plec, iardgi vin maicile sd le binecuvintez.pdi, zic, aia de la inceput a gi expirat? Adic5, domnule, nu trebuie sd vd faceji nigte gAnduri in sensul dsta,cd totdeaunatrebuie s[-!i dea cineva o binecuvdntare. Las5, cd te binecuvinteazd 279

P Teofil drdian Arhimandritul Dumnezeu! $i te binecuvinteazlla slujbe, dac[ te duci... dacdnu, aiape cate fi-o dd cineva in afard de slujbd, fhrd sd te duci dupd aia la slujb[, nu-i destul. - cum trebuie sI ne rugim ca si aflim voia lui Dumnezeu atunci cflnd trebuie si luim o hotirire importantl in viafi? Cflnd sufletul ne esteintristat qi nu-gi poate gisi liniqtea, ce rugiciune ne smtuifi si spunem? - Nu este o ruglciune anume de fbcut pentru situalia asta.Orice rugeciune ?n care te identifici cu cuvintele pe care le spui e rugdciune gi te-ajutd. voia Lui - poate nu in clipa acee1 c6nd gdndeqti Iar Dumnezeuifi descoperd fbri indoiah. Sd ai incredere qi si-!i vezi tu, dar, in orice caz,li-o descoperd, de indatoririle pe care le ai, in situalia in care te gdseqti,9i, cu vremea, vezi ce vrea Dumnezeu cu tine, cd aqa,singur, nu pofi sd-!i dai seama. Eu, de exemplu, intr-un fel aq putea zice cE am awt o vocalie cdlug6reascd din copildrie, in sensul cd totdeauna mi-am dorit sd vorbesc cu un cilugdr; dac-am auzitde un cdlugdr,amvrut s[ qtiu ce face 9i cum face... Dupd aia, n-am mai avut g0ndul 6sta aga,destul de statornic; chiar cdnd am terminat Teologia - e un lucru paradoxal -, nu mai eram hotdrdt sd md fac c[lugdr. Dar dac-avrut Dumnezeu sd fiu c6lugdr,tot cdlugar am fost. Aga gi cu orice lucru: dacd nu gtii ce ai de fbcut, agtepli clipa in care o sI qtii ce ai de ftcut. $i te rogi lui Dumnezeu obignuit gi cu intenfia aceasta, s6-fi descopereDumnezert caree voia Lui cu tine. - cum putem si-i ajutlm pe cei dragi nouio atunci cind durerea qi necazul lor depiqesc slabelenoastre puteri? - Dragd, noi nu putem sd-i ajutdm pe oameni cu puterile noastre:unui om care e bolnav, nu poli sd-i iei tu durerea. Il ajutd doctorii, il ajutd oamenii din jur... cdt se poate, pdnd unde se poate. Nu suntem noi datori s5 facem ceeace nu avem dar de la Dumnezeu sb facem. Dacd n-avem darul de a vindeca, avem darul de amdngiia, darul de a incuraja... qi facem ce putem face, la mdsurile noastre. - Dacii pirinfii igi blestemi copiii gi-i dau necuratului, ce trebuie si faci copiii? - PAi, copiii ce sd facS? Sd le pard r6u cd i-au dat pdrin{ii - care nu trebuia s6-i dea - cui nu trebuia s6-i dea qi sd se roage lui Dumnezeu. N-ai ce face, de fapt, tu, ca om. Dar pdrinlii de multe ori greqesc,in sensul ci la de imprejurdri din acestea supdrare,de nervozitate, spun cuvinte pe care n-af trebui sd le spundqi pe care de multe ori 9i ei le regret6. 280

Rdspunsuri lq intrebdri ale credincioEilor

Mai vin unii gi pe la mine gi-mi spun: ,,Pdrinte, mi-am blestemat copilul!" Zic: mdlr.pdi cum?! ,,Pii, eram necdjit qi-am zis... - Cum ai zis?" $i, dupd ce-mi spune, il intreb: dacd se-ntimpld cum ai zis? ,,Ba, si nu se-ntdmple!"Pdi, sigur cd sd nu se-nt6mple,dar ca sd nu se-ntdmple, nu sd zicem. Sfhntul Apostol Pavel spune sd binecuvdntdm gi sd nu blestemdm (cf. Romani 12,l4). - Cum si procedez pentru ca prietenul meu si se apropie de Dumnezeu gi de Biserici, daci acum nu-l intereseazi acest lucru, spunind cii e prea tinir? Si mai continui relafia cu el? - Acuma, depinde... E foarte greu de spus ce perspective are cineva. Dacd se pune problema aga,a calculSrii, dacde bine sau nu-i bine sd mai fii prieten, inseamndcd inc[ nu eqti prieten, dacd-i vorba. in orice caz, o prietenie intre un biiat gi o fatl trebuie, in general, urmiritd in vederea c[sdtoriei, iar dacd cineva nu promite, pentru viala de familie, gi posibilitatea de a avea manifestdri gi program religios, nu-i cazul sd stai in legdfurd cu un astfel de om, dacd egti credincios. Eu mE mir, de multe ori, de oamenii care vin gi-mi spun cd nu se-nfeleg,cd soful nu merge la bisericd...$i le zic: dragd,se vede cd aqa!i l-ai vrut gi agail ai. ,,Pdi, zice, atunci n-aveam nici eu gdndul pe care-l am acum." Aga cd se intdmpld gi nigte schimbdri in viafa oamenilor. Dar noi nu avem posibilitatea sd schimbdm ceva in viaJa altuia, prin puterea noastrd,pentru cd nici in viafa noastrb nu putem sE schimb[m prea multe. Cel mai mult schimbdDumnezeu spre bine. Aga cd ceea ce ai putea face, gi in cazsl acesta,este sd te rogi pentru cel care nu-i cum il vrea Dumnezeu. - Cum ii sfbtuifi si rabde pe cei care suferi din cauza necazurilor provocate de alfii gi mai ales de cei mai apropiafi: inqelare, divorf, partaj? Existi un destin al omului, prin care trebuie sI treacl necondifionat? - Nu qtiu daci existd un destin al omului in sensul acesta,dar existd nigte capacitdli reduseale oamenilor, care duc la treaba asta.De exemplu, te cdsitoregti gi nu te infelegi. Acuma, eu nu zic cd trebuie neapirat sd supor,ti o viald intreagl nigte necazuri, cE aqa trebuie. Dar nici sd fii comod gi, la prima nemullumire, gata, divorlez. incerci, Jii, tragi de situalie, vezi dacl, pofi duce...Dar nici aqa,c[ gata, mort-copt, trebuie sd trdiesccu el. Pentru cd sunt oameni care, de fapt, intr-un fel sunt nebuni, pur qi simplu. Pdi, cdnd

281

TeofilPdrdian Arhimandritul zice unul c6tre so{ia lui: ,,Din mdinile mele {i se trage moartea!", cum sAstai l6ngd el? Nu po!i, cd fi-e team[ cd !i se trage moartea... - La spovedanie picatele trebuie spuse in amlnunt sau recunoscute in general? Recunoscute in general. Omul trebuie sE sprrnd ceea ce-l impovdreazd gi sI spund cum crede el ci trebuie s[ spund. In orice caz, noi la spovedanienu facem anchete;binein{elescd trebuie sd gi intrebi anumite lucruri, de exemplu de c0te ori sau c0nd s-a intdmplat, dacd a fost mai demult sau mai curdnd... adic6 nigte lucruri aga, ca sd ai o in{elegere a situaliei ca atare.insd nu trebuie riscolit prin gunoaie. - I)e ce trebuie si ne temem de Dumnezeu, daci El esteiubire? Ce este iubirea? Sufletul poate si invie in alt trup? - Drag[, de Dumnezeu ne temem in infelesul de sfiald, de respect, adicd nu suntem nepdsdtori faJEde Dumnezeu, ci avem o sfiald, avem un respect faf[ de Dumnezeu. Nu st6m in fafa lui Dumnezeu ca qi cdnd am sta in fala unui terorist, nu astainseamn6temereade Dumnezeu. Temerea de Dumnezeu pe care-au avut-o sfinfii inseamnd si-L ai pe Dumnezeu la mdsurile la care-L gtii tu pe Dumnezeu qi sd cauli sI faci voia Lui qi sd te temi ca nu cumva sI greqeqti.Viala creqtind este o viafd de respect fa!6 de Dumnezeu qi de iubire fa!6 de Dumnezeu. Iubirea fafd de Dumnezeu este o datorie din partea noastr6,iar iubirea lui Dumnezeu sste o realitate din partea Lui pentru noi. Noi trebuie sd ne qtim in iubirea lui Dumnezeu,in sfera iubirii lui Dumnezeu. - Care sunt consecinfelepicatelor? Ce boli credefi ci sunt mai mult legate de plcate? - De pdcate, in orice caz, sunt legate toate bolile abuzurilor. De exemplu, cineva se imbatd - e un abuz, n.u? giJ doare capul, dupd aceea. se cI poate altd datd, gdndeqtesd nu $i ce bine-mi pare mie c6-l doare capul, mai bea, ca sd nu-l doard capul! Sau boli de stomac, sau alte boli care sunt pldmdnilor. de pe urma abuzurilor. Sau fumatul, de exemplu, cate d5l'tneazd Toate sunt boli din abuz gi sigur sunt legate de pdcate. Acuma, mai sunt gi boli cdroranu pofi sI le identiftci cauzain pdcatele pe care le-a fdcut omul. Pentru c[ sunt 9i boli cale nu sunt generate de pdcate,ci sunt ing[duite de Dumnezeu.De exemplu, cum a fost la Iov sau la Sfhntul Apostol Pavel, care a fost un om suferind. $i poate cd Sfhntul Pavel a avut de suferit anume ca sd le fie pildd qi celor care sufer6. 282

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Cind ne rugiim, putem sii ne facem $i o imagineo dupl inchipuirea noastr:i, legati de textul ruglciunii? - Putem, dar cel mai bine, dacd se poate, fird imagini. E mai bine. Dar nu-nsearnndcd trebuie excluse imaginile, pentru cI gi Biserica ne dr nigte imagini, dacd-i vorba. Icoanele nu sunt nigte imagini? Icoanele Domnului Hristos, ale Maicii Domnului, ale sfinlilor sunt niqte imagini. - Cflnd natura muncii noastre este una intelectuali, cum putem si facem rugiciunea de toati vremea? - Rugdciunea de toatd vremea o faci atunci cdnd nu ai altceva de fbcut. Dar dacd rezolvi o problem6 de matematicd,de exemplu, sigur cd n-o sd zici: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, pdc6tosul"; poate nici in g6ndul cd s-o rezolvi bine, nu? insd, atunci cand mintea poate gdndi orice gi cand nu-i preocupatdde ceva anume,atunci zici,,Doamne Iisuse..."saualt[ rugdciune,spreslavalui Dumnezeu. - Sunt momente cind simt ci nu pot sii mii rog. Ce si fac? - Sd te rogi din datorie! Sunt atdtealucruri pe care le facem in lumea aceastagi care nu ne plac sau nu le-am face, gi totugi trebuie fbcute. Tot aqa gi in acest caz: un program de rugiciune trebuie finut, chiar dacd nu eqti dispus s5-l !ii. Pentru c[ daci faci fapte de credinfd, ajungi la mai multd credinfd, dar dacd faci fapte de necredinfd,ifi scadecredinfa. Iar intreldsdrile de la programul de rug[ciune inseamnr fapte de necredinfdgi atunci sigur cd ?fi scadecredin{a. - ce ne putefi spune despre triiirile specialedin timpul rugiciunilor, de indulcire a sufletului, dar qi de stiirile rele care vin de la vrijmaE? - Dragd, impotrivirile pot veni de la vrijmag, pot veni de la fire, pot veni de la trecutul nostru, de la depozitareain sufletul nostru a gdndurilor rele... nu-s toate de la vrSjmag.in Pateric se spune cd vrijmagul si luptd cu cei mari, cu Moise gi cu Ilie, nu cu oamenii de rdnd, ca noi. Dar ruglciunea ne ajutl pentru limpezirea sufletului, iar trdirile sunt la mdsurile la care ni le d[ Dumnezeu, nu noi hotirdm la ce ffebuie sE ajungem prin rugiciunile pe care le facem. Noi doar ne facem datoria inaintea lui Dumnezeu gi trebuie sd ajungem la o simlire a unei necesitSlide a-I aduceslav6 lui Dumnezeu.Iar aceasta esteo starebund, care te duce la alte stdri bune. tnsd noi nu trebuie sd urmirim ceva. uita{i, de exemplu cei care suntefi studenfi gi ali f[cut atdta gcoal6, matematicd qi lucruri din acestea: cdnd a{i fbcut gcoald,nu v-a!i gdndit ce vi aducefiecare problem6 rezolvatd, 283

Arhimandritul Teofil P drdian

ce vA aduce fiecare teorem6, ci ali luat lucrurile in ansamblu, iar la sfhrqitul qcolii vezi cd te-ai gdsit cu ceva. Tot agae gi cu rugiciunea: cdnd mi rog, nu md rog ca sd primesc ceva de la Dumnezeu; binein{eles,gi sd primesc ceva, dar nu altceva decdt e cuprins in rugdciune. Cind zici: ,,Ca de foc sd fugd de mine tot lucrul rdu, toatd patima", bineinfeles cd ceri ceva de la Dumnezeu, iar Dumnezeu te ajutd sd fugd de la tine tot lucrul rdu. Sau, de exemplu, cdnd te rogi Maicii Domnului qi zici: ,,Preasfbnt[ Stdp6na mea, de Dumnezeu Ndscdtoare, care egti lumina intunecatului meu suflet, n6dejdea, acoperdmdnful, scdparea,mingdierea gi bucuria mea", sunt niqte lucruri care-li dau bucurie din insuqi faptul acesta,c6 gtii cd Maica Domnului ifi e stdpdndgi o gtii Ndscdtoarede Dumnezeu, o gtii acoperimdnt, ajutdtoare,o gtii mama ta. $i asta este o bucurie, nu trebuie sEmai ceri ceva de la Maica Domnului, pe ldngi bucuria cd o gtii cd e binevoitoare fald de tine. - Afi pomenit la un moment dat sfatul dat de ciilugiirul de la Sfintul Munte: ,rSi te {ii de pravili, ci daci nu, te indriiceqti!' Mi confrunt cu aceeaqiproblemi: nu-mi pot face pravilao iar problema indricirii a devenit chiar o psihozi - mii tem in permanenfi. - Pdrintele acela nu se gdndeacI vine Satanagi-l chinuie, ci se gdndea c6 aqa cum atunci cind te rogi te apropii de Dumnezeu gi te invlluie Dumnezeu, tot aga gi c0nd eqti neplsdtor, ajungi la un fel de invdrtogare sufleteascd, care numai vrdjmagul se poate bucura. de - Datoriti avalangei de treburi ale zilei, de cele mai multe ori seara cad obositi gi mI rog nu dupi carte, ci-I spun Domnului cu cuvintele mele mulfumirea sau durerea. Este picat? -Dtag6, rugdciuneaeste,de fapt, manifestareasufletului, or, dacd tu Ii mulfumegti lui Dumnezeu cu cuvintele tale, nu inseamndcd ai greqit fiindcd I-ai mulfumit cu cuvintele tale qi n-ai citit rugdciunea de searddin Ceaslov sau din carteade rug6ciuni. Important este sd te intdlnegti cu Dumnezeu sau cu gdndul cd egti in fala lui Dumnezeu qi sd-I spui lui Dumnezeu: Doamne, i,ti mu[umesc cd a mai fecut o zi din via{6 in care am cdgtigat ceva spre slava Ta sau am fbcut ceva spre slava Ta... E un fel de meditaf;e pe care o pofi face foarte bine gi nu trebuie s6-,timai faci probleme cd n-ai citit rugdciunile din carteade rugdciuni. Dacd ai timp qi po,ti sd citegti din cartea de rugdciuni, bine, dacdnu... stai totugi in fala lui Dumnezeu gi spune-I lui Dumnezeu bucuria c[ a mai trecut o zi spre slavaLui, spune-Iintristirile pe carele-ai avut pestezi, intreldsdrile...

284

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Eu am gdsit undeva o meditatie de seardin infelesul acesta, ca si te intrebi dacdai incurajat pe vreunul dintre cei pe care i-ai intdlnit, dacd ai fbcut bine, dacdpoate cineva s[ fie mulfumit cuieea ce i-ai fbcut, cu ceeace i-ai zis, dacd l-ai salutat cu cdldurd pe prietenul pe care l-ai intdlnit, dacd este cineva mai bucuros cd s-a intdlnit cu tine, daca e fericit cu ceea ce i_ai spus, dacd ai adus in jurul tdu mulfumire sau nemulgumire, dacd ai ldsat in jurul tru gdnduri bune sau supdrare, dacd crezi cdva'ziceDumnezeu, pentru r ceeace ai fbcut astdzi:,,Meri1igi ziua de mdine!" E foarte fain6! - un pirinte care a murit gtie ce face copilul siu gi se poate ruga pentru el? - Dragd, noi nu qtim cum se prezintd cei de dincolo fa[d de noi. ceea ce credem este cd cei de dincolo gtiu, in misura in care le descoperl Dumnezeu, ceea ce trebuie sd qtie ei, pentru cd ei direct nu mai pot qti din relafiile cu familia lor. Eu cred cd altfel, c6t priveqte sentimentele, c6t privegte dorin{a de a-i ajuta mortii pe cei vii, existtr aceastr posibilitate, pentru cd fiecare dintre noi trecem din lumea aceasta cu sentimenielepe le-am avut in lumea aceasta. "ar" Eu, de exemplu, dac-am avut un prieten carea murit, nu md gdndesccd nu mai sunt prieten cu cel care a murii; sunt prieten in continuare,pentru cd sunt sigur ci existd reciprocitate, in infelesui cd cel care a murit md are in sufleful lui cum m-a avut gi in viala aceasta,qi eu il am pe el cum il aveam c6nd eram impreund in viafa aceasta. Aga cd relafiile pot fi acestea,dar noi mai mult nu putem spune cdt poate sd-i ajute cineva de dincolo pe cei de aici, cum poate s6 intervind. - p:Ttli dii seamacregtinul ci Dumnezeu i-a ascultat rugiiciunea? - Igi d[ seamaatunci cdnd, cerdnd ceva de la Dumnezeu, vede c[ i s_a implinit. Dacd, de exemplu, mi rog lui Dumnezeu s6-mi dea sdndtate, qtiu cd mi-a ascultat-oatunci c6nd imi di s6ndtate. rndispozifia ne face sii nu ne rugim. Este bine sii forfim situafia qi si ne rugim, chiar mecanic? sau si nu ne mai rugim, daci in momentul respectiv nu mai putem? - Drag6', eu am zis: sunt atdtealucruri ?n lumea aceastape care le facem din datorie, aqaci gi astaputem s-o facem din datorie, ca sa ne ardtdm dorinla de a nu rdmdnein stareaaceasta. chiar dacd nu sunt destul de dispus la rug5ciune,de exemplu, rni rog lui Dumnezeu;poate md rog mai pufin, dar in orice caz, trebuie sd fac un act de prezen!6in fala lui Dumnezeu.

285

Arhimandr itu I Teofi I P dr dian

S[ qtili ca eu m-am trezitinlumea aceasta intre oameni care s-au rugat. Pdrinlii mei - Dumnezeu s[-i odihneascd se rugau. Mai ales mama,. *-gu; nu se ruga foarte mult, pentru c6 era ostenitd de munc6. zicea: ,,Bati-l'., somn! cum iau o carte in mdn[, cum imi vine somnul!" Din cauzaistovirii, de munci. Dar era tofugi o rdnduiald: la masdnu ne-apucamsd mdncdmp6n6 nu ne rugam. zicea:,,Haideli la Totdl nost', s6 ne putem apuca s6 m0ncdm!" Adicd n-aveamvoie sd ne-apucdmsd mdnc6minainte de i zice Tatdl nostru. Sau seara,cand eram noi copii - Doamne, iart-o pe mama! rmoori voiam -, s[ ne culcdm fbrd rugdciune- c6 eram ostenili - gi ne trdnteamin pat; zicea mama: ,,Md copii, sculafi-vd la rug[ciune, nu v[ puneli ca caii!', Md gdndesc de multe ori c6!i oameni se ageazi acuma ca nigte cai... gi-atunci, ne sculam gi ziceam rugdciunile pe care tot mama ne-a invilat: SfAntd Cruce, culcd-md Duhule, deSteaptd-md Fiule, umbreSte-md Precesto, pdzegte-md. Pe PreasJiinta Cruce-o fac $i md culc noaptea cu drag $i ofac pe trupul meu In numele lui Dumnezeu. Bisericd cereascd, Cdntare ingereascd, Dumnezeude boald sd nepdzeascd $i sd ne mdntuiascd. O rugdciunesimpaticI, aga... Sau: Cruce-n cer, Cntce-n pdm6nt, Cruce-n locul und'md culc, Cruce-n casd, Cruce-n masd, ingeri-tmprejur de casd, Dumnezeucu noi la masd. De multe ori m-am gdndit eu la cuvintele acestea.ce frumos: ,,ingeri imprejur de cas6,/Dumnezeu cu noi la masd"! Sau: ,,SfhntdCruce, armd dulce, fii cu mine, und' m-oi duce!" Mi-aduc aminte gi de bunica mea, Dumnezeu s-o odihneascr,cum se ruga; era in timpul rdzboiului, iar eu eram destul de mare. cdnd ne aqezamla culcare, zicea: ,,Doamne, ajutd-i la copil!', - dla eram eu; ,,Doamne, mulldmescu-li de hodinr!" - adicr de faptul c6 ne putem odihni; 286

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

,,Doamne,mutdmescu-li cd suntem la cdsile noastre!" - adicdpentru cd nu ne-a scosnimeni, cu rizboiul, cd suntem la locurile noastre; ,,Doamne,pune pace in lume!" Erau rugdciunilepe care le ziceau ei... $i noi ziceam: ,,Doamne,fine pe tata gi pe mama! Doamne, fine pe neniu gi pe mama-t6n5!'? Aga era...Drag6, era altfel! Altfel eraviafa"pecare-ogtiu eu, in copil6ria mea,decdte acum.Nici fralii mei nu se mai roagL,cumam invdfat noi acas6... Nu ne-au linut p[rinfii teorii, ci uite, agatrebuie gi-aga,dar ne puneau sd facem ce era de frcut. Au trecut toate, am ajuns brtrdn acum... Doamne, mull[mescu-Ji c[ am ajuns la bdtrdnele! gi la bdtrdnefe-i fain, s6 gtifi! Mai ales dacd ai o bdtr0nefe nechinuitd, cum o am eu: o bdtrdnele linigtitd, seninr. E fain la bdtranefe.A fost fain gi la tinere{e, dar la tinerele eram, cum zicea mama: ,,cum e prostul mai in putere!" Adicd ce-nsemnaasta?Fdceamnigte lucruri pe care bineinfeles c[ acum nu le-agmai face. Eram student la Teologie gi siream pe scdri; erau acolo nigte sc6ri, in aer liber. odat6, m-a vdntt Mitropolitul Nicolae B6lan gi mi-a zis: ,,Te-am vdznt s6rind pe scdri, insd e cu primejdie!" Dar eu numai la primejdie nu md gdndeam;md gindeam numai s[ sar. Sau m-am dus la munte, la noi la mandstire,acolo. Eram om in toat6 firea; n-ar fi trebuit sd mi duc, dar m-am dus, cd atdta m-a slujit mintea! c-apoi, dacr mE slujeamai bine, nu mi duceam!N-am pdfit nimic,m-apdzit Dumnezeu,dar se putea sd nu mai gtifi de mine. insd atunci agaa fost; m-am dus cu un p6rinte, Dumnezeu sd-l odihneascd. $i n-a zis nimeni, nici pdrintele stare! - Dumnezeu sd-i primeasc[ viafa pe care a dus-o - n-a zis: mdi, stai aici, pe loc drept, nu te du la niciun munte!" $i avea dreptul ,,Lasd., sd zicd", pentru cd era staref,era stdpdnulmeu gi n-aveam ce si zic. $i m-am dus pe nigte locuri rele!! Numai dup[ ce-am scdpatde ele, mi-am dat seama cdt au fost de rele. Norocul de la Dumnezeu cr n-am alunecat, cd dac6 alunecam,alunecamcu p[rintele dla cu tot. Fiindcd eu mi fineam de bralul lui, iar locul pe unde treceam era aproapeca peretele. $i am trecut gi ne-am dus pdnd la Lacul Urlea, iar dupd aceeane-am intors tot pe traseul 6la. ins6 a trebuit sd trec prin dstea,cd dacdnu, poate-acumn-aveamce vd spune. - Gflndurile rele care apar in timpul rugiciunii sunt cumva urmlri ale picatului strimoqesc? - Nu gtiu dacd sunt ale picatului strdmogesc. in orice caz, ale pdcatelorpersonale,sigur sunl

287

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Care sunt rugiciunile cele mai folositoare mor,tilor nespovediti qi neimpirtnqifi? pentrumorlii nespovediligi neimpir- Nu existdrugdciunispeciale rugdciunicaresefac pentrutofi morlii. Suntaceleagi t6gi1i. - Este bine si facem rugiiciuni in public cu propriile noastre Domnului? cuvinte,ca la Oastea Domnului, poli sd faci, cd acolo fac tofi. - PAi, dac[ epti la Oastea la Altfel, nu, pentrucE oameniiin generalnu se aqteaptd rugdciunilibere, din gdndurile proprii, in public. $i-apoi, nici nu reuqegtisi faci niqte rugdciunila mdsurilela caresuntdejafrcute rugdciunile. - Se intAmpli uneori, la rugiciuneoci vine un nor de gAnduri, cum i s-aintAmplatpelerinuluirusocflnd a inceput si spuni rugiciunea lui Iisus. -Da, qi mie mi s-aintdmplat. - Ce trebuiesi facem? rug6ciunea. - Pdi,ce-aficut pelerinulrus: sd zicimai departe - CAt de stransi este relafia ruglciune - iubire de aproapele,ca dar al rugiciunii? prin -Drag6,toate lucrurilebunesuntde la Dumnezeu, rilmale sunt9i rugdciunii. consecinlele - Ce inseamnl ,ra-i judeca pe oameni"?inseamni a nu-i mustra atunci cflnd piicituiesc? Sii stim nepiisltori? mai a - Nu. A nu-i judecape oameniinseamnd nu-i condamna, mult pe tine mai bun, iar ceeace fac. Adicd sI nu te socoteqti decit a nu constata cdndpoli s5intervii sprebine, s[ intervii. - ce se intampli cdnd nu putem si pleciim de la lucru pentru a Ce ajungeta slujbelebisericegti? putem facein acestcaz? faci datoriaacolo.Mergi la slujbi cdndpofi Pdi, nu faci nimic. i1i mefge,iar c6nd nu pofi merge,nu trebuie sd-!i faci probleme.DacSai o un de in indatoriresocial6, careegtilegatde serviciu... exemplu, ceferist:nu se poatepune problemaca un impiegatde miqcaresd se ducd la slujbd la bisericdgi sd lase trenul sd meargdfbrd el. Omul trebuie sd aibd totugi o judecatd, ce cAnde vorbade ceea arede fdcut.

288

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- $tim ci Domnul Iisus i-a mustrat pe farisei, spunandu-leadevirul in fafi, vidit. cum sr ne comportim cu oamenii cu comportament fariseic, care te atacd in orice imprejurare? Mai ales ci daci vrei si rimAi rezervat, acest fapt le incurajeazi mf,ndria gi li se pare cii au intr-adeviir dreptate. - De la caz la caz, ilr se poate stabili o atitudinile in toate imprejurdrile. Pentru cd de multe ori, cdnd intervii pofi sd faci mai r6u dec6t cdnd nu intervii. Domnul Hristos a avut autoritateaLui... nu suntem noi la mdsurile acelea,ca sd-i copleqimpe oameni cu autoritateanoastr[. $i-apoi, de multe ori, chiar cand te impotriveqti unui lucru r6u, dacd te-apuci qi-,tisatisfacipropriile tale pomiri, nu gtiu dacdo faci pentru binele celui pe care-lvizezi sauo faci mai mult dintr-o necesitate ta... gi-atunci,nu-i bine. a - Mn simt foarte riu gi niciun doctor nu mi-a putut gisi leacul. insi am gisit lucruri foarte ciudate in perini (farmece). Spunefi-miovil rog, cum sr scap de ele, ci simt ci nu mai pot si triiesc de dureri de cap. -Dragd", dacd le-ai scos de acolo... Este qi rugdciune pentru dezlegare de farmece;du-te la un preot, s[-!i citeascdqi rugdciuneaaceea!$i nddejde la Dumnezeu,cd nu pofi sd-!i iei tu durerea. SAqtifi cd gi legdtura astainfe vraji gi necanrinu-i totdeaunao leg[tur6, decAtin mintea noastrd.in realitate,poate de multe ori e numai o coincidenli. V-am mai spus,poate, gi-aici... dar in orice caz, am mai spus de multe ori urmdtoareaintdmplare din satul meu. Bunica mea dinspre mam6, c6nd era de vreo doisprezeceani, s-a dus la o mdtuqdcare i-a dat un pachefel cu unt, s[-l ducd acasd. $i ea, in loc sd se duci acasd direct, a trecut pe la bisericd, pentru cd era o nuntd; qi a uitat de pachelelul pe care-l finea la subsuoardgi i-a cdzut. $i a cdzut chiar pe pragul la intrarea in progadie, adicd in curtea bisericii in care era gi cimitirul. Ea a trecut, n-a gtiut, gi a uitat de pachet. cdnd a iegit mirele cu mireasa,cu alaiul, din bisericd, au vdnfi pachefelulqi au gdndit cd-s nigte boscoade, adicd niqte vrdji, ceva. $i au zis: ,,Aveti grijd sd nu se-atingd mireasa, sd nu se-atingd mirele de boscoade!"$i a trecut toatd lumea, iar dupd aceeabuna qi-a adus aminte qi s-a intors, a luat pachelelul gi s-a dus acas6gi l-a mdncat. Dar oamenii aceia, sdracii, au avut foarte multe de suportat; eu ii cunosc ai cunosc qi necazulpe care l-au awt gi care i-a dep[git pe cei care au fost in cauzdafunci. $i n-a fost nicio legdturd, dar ei toatd,via[a au avut congtiinfa aceasta,cd a fost o legdturdintre pache{elulacela qi viafa lor. ins6 n-a fost nicio legdturi. oamenii iqi fac fel de fel de gdnduri; gi la mine vin mulfi: cd li s-au frcut farmece, cd nu qtiu ce... Sfhntul Apostol pavel spune clar: ,,Fi[i 289

Arhimandritul TeoJil P drdian

infelepfi fafd de bine qi nevinovafi fa{d de r6u, iar Dumnezeuva zdrobi pe sub repede Satana picioarelevoastre"(Romani 16, 19-20).Prin urmare, dacl egtiun om corect,nu seatingvrdjile detine, cdtat fi oameniide pornifi asuprata. Dumnezelre mai mare decdt vrijmaqul gi ne ap6r6.,,Apdrd, cu pe miluiegtegi ne pdzeqte noi, Dumnezeule, harul Tdu" - e o mdntuiegte, ori pe care noi o zicem la slujbele noastre de-atdtea 9i avem ectenie qi ne cE incredinfarea Dumnezeu miluiegte ne mdntuieqte. - Un preot mi-a zis ci fiica mea de $aseani este posedati din za can unor femei din neam, adormite' care ghiceauin bobi. Mi-a zis sI fac parastaspentru ele. Eu, ca mamfl pot s-o ajut pe fiica mea prin rugiciune? Cum si mi rog? De - Mai intdi de toate,sd nu creziin ce !i-a spus61a. ce?Pentrucd sunt niqte lucruri neverificabile.I-a venit lui in cap aqa...$i pe la noi Cucu.$i vin mulfi este pe-acolo, Sfhntu-Gheorghe, un preot...il cheamd la de oamenila noi, pentrurug6ciunirecomandate Cucu.$i-apoi euzic: Cucu-i Adicd la toati lumea spune:,,Eqti ca cucu, numai una gtie: ,,cucu-cucu". cineva fi-a fbcut...". Sunt niqte eqti blestemat... fermecat... wdjit... egti in lucruri carenu trebuiesd se-ntdmple lumeaasta.$i le bagSoamenilorin poatec[ nu-i gi-o lin c[ ,,uite,mi-a spus".Dar, in realitate, cap,iar oamenii carede multeori suntorganice. obiqnuite, nimic...decdtnecazurile care a ficut o noastrde un cetdfean intr-un sat de ldngd mdndstirea operaliela coloanSgi a rdmasin cirucior. $i ne-a chematpe noi, de la mdndstire,s6-i facem un Maslu. Acuma, de fapt, Maslu nu se face la infirmitdfi, sefacela boli. Dar noi ne-amdusgi am fbcutMaslu, sdfie omul mulfumit cEne-amocupatde el. $i ne zice cI wea qi rugdciunilede dezlegare,molitvele Sfrntului Vasile cel Mare; i-am citit gi molitvele Sfhntului Peste un qi Vasile cel Mare...Ne-amdus apoi acasd ne-amvdzrttde treab6. frcut Maslu, iar i-am citit moliwele an, ne-a chematdin nou: iar i-am Sfrntului Vasile cel Mare. $i dupd ce-am terminat molitvele Sfrntului Vasile cel Mare, i-am zis: mii frate,fii atent!Anul trecutam fost aici, !i-am ftcut Maslu qi 1i-amcitit rugdciunileSfhntuluiVasile cel Mare; n-a plecat niciun drac! (c[ rug6ciunilesunt de izbdvkeadracilor).Anul dsta,iard;i, 9i n-a plecatniciun drac. $tii de ce n-a plecat?Cd nu-i niciunul! Adic[ cum ci lui nu-i niciunul?Starea nu-i de pe urma intervenlieivrdjmagului, starea carea dus la ceeace esteqi careil pe urma unei boli organice, lui estede fine fintuit pAnI la moartepe cdruciorgi-n pat. Asta este!Dar el, cd ,,s5se Nu-i nicio legdturd. ducddracii", ca sdsevindece. 290

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Legdturile dsteale fac oamenii, gi mai ales oamenii care nu $tiu la ce gi sd se gdndeascA cum sd vadd lucrurile. $i la mine vin unii qi le zic: md, legdtura asta sd qtii cd nu e in realitate, e numai in capul tiu; tu ai fbcut legdturaasta. - Psaltirea este alcituiti din rugiciuni foarte puternice. Cite putem citi intr-o zi? catismea3 - Dragd, prescris este sd se citeascdin bisericd trei catismepe zi, in aqa fel incat intr-o s6ptdmdnd se citeqte o Psaltire intreagd. in Postul Paqtilor, Psaltirea se citeqte de doud ori intr-o sdptdmdnl, dar in restul timpului, cdte trei catisme pe zi. Citili cdt putefi; putefi sd citili qi mai pu{in de trei catismepe zi. Citili o catismd, gi astfel citili o Psaltire in douizeci de zlle; citif cinci psalmi, qi citifi o Psaltire intr-o lun5 de zile. Nu trebuie sd v[ faceli problema cd dacd citi[i atdta,vd miluiegte Dumnezeu, iar dac6 nu citili atdta,vd pedepseqte Dumnezeu cd n-ati citit cdt a trebuit. Nu-i aga! , Nu-mi plac legdturile asteagi invdrtejelile asteade minte: cdt sd citegti, cum sd citeqti...Citeqtecdt pofi! Sau citeqte?naqafel incdt sd mai pofi citi gi altceva,cd doar nu std toatdvia[ain rugdciunile pe care le citeqti tu. - Cu ce rugiciuni putem si-i ajutlm pe cei care nu pot si renunfe la biuturi, fumat sau alte patimi? - Nu este rugdciune speciald,dar sd gtii cE dia cam aqarimdn, cum ii gtii cdnd te rogi pentru ei... Sd qtii c5 gi eu m-am gdndit, de multe ori, fiindcd vin oamenii qi m6-ntreab6: ,,Pdrinte, ce rugdciune s[ fac pentru cutare lucru?" $i md gdndesccE doar qi eu, dac-agavea in familia mea pe cineva, ce rugdciuni aq face? Rugdciunile care se fac obignuit, qi cu cererea: ,,Doamne, ajutd s[ scapedstade beuturd!" - Cum trebuie ficutl milostenia? Cei care nu pot si faci pomeni qi sirindare gi parastasece si faci? - Nu-i nimic, nu li se-ntAmpld nimic. Nu pot, nu fac! - Vi rugim si ne mai vorbifi despre Pirintele Arsenie Boca. - De ce sdvd mai vorbesc?... Pdrintele ArsenieBoca a fost un om deosebi! ca pregdtire (a avut, pe ldngd Teologie, gi $coala de Belle-Arte gi a awt gi
a3 Secliuni ale Psaltirii (grupe de psalmi), care se citesc la Utrenie, in acesttimp credinciogii put6nd si stea pe scaune sau in strand. Din gr. Kathisma - ,,gedere".(cf. Ion M. Stoian, Diclionar religio s, Editura Garamond,Bucuregti, I 994).

291

Arhimandritul Teofil P drdian

cuno$tinle de medicinl); a fost gi un om inzestrat de la Dumnezeu cu ni$te calitSli pe care, dacd nu le ai, nu le poli inv6{a din carfi. A fost o personalitate puternicS,un om carea determinatceva in jurullui, un om care i-a migcatpe oameni, care a intervenit cu hotdrdre in viafa oamenilor. A fost un om de care iqi aduc aminte cu pldcere cei care l-au cunoscut- unii mai mult, a$i mai pulin. Eu, de exemplu, v-am spus qi desprePdrintele Serafim fiindcd am fost mai mult ataqatde Pdrintele Serafim, degi P[rintele Arsenie rdmdne pentru mine ceea ce a fost, adic6 nu ii diminuez calitSfile; dar mie altfel de oameni mi-au p16cut mai mult sau imi plac mai mult: oamenii care sunt cu mai multd participare la viafa altora, cu mai multi cdldur6. Pdrintele era aqa, hotdrdt; avea vorbd hotdrdtd, nu se gdndea el prea mult la ce gdndegtecel cdruia i se adresa.$i chiar dacdnu i-ar fi pldcut, el tot ii spunea. - Vi mulfumim pentru aceasti conferinfi! - Doamne-ajut[ la toatd lumea gi sd-nmullili rugdciunea!

292

ruBtREA CREST|NA
3 noiembrie2003 - Pf,ni vin bilefelelecu intrebirile publicului, vi prezentim trei cirfi recent aprrute are piirintelui reofih ,rA-irrtiii despre duhovnicii pe care i-am cunoscutt'44, ,rcine sunt eu, ce spun .o o.^rpi. interesanti biografiedesprePirintele Teofil, scrisl de inaltpreastinfitul -i".;;;*"

lJiffiT,:T[#',*r'

Mitropolitul Ardealutuieiedifia do,,u cirfii a a

- Aq vrea sd fac o rectificare. S-a spus cd aceastdcarte, ,,cine sunt eu, ce spun eu despremine", e scrisI de mitropolitul nostru de la.Sibiu. s6 qtili cd.nu-i aqa! Aqa pare, dac6 citeqti ce-i scris pe coperti, unde, dupd numele mitropolitului, e trecut titlul: ,,cine sunt eu, ce spun eu despre mine,,, ca gi cdnd mitropolitul ar spunecine-i el qi ce spuneel despreel. Dar, dup[ aceea, se spunemai departe:,,interviu cu Arhimandritul reom pdr6ian',. iaeverui este c[ aceastdcarte este a mea. Mitropolitul n-a fbcut altceva decdt mi-a pus intrebdri, la care am rispuns eu gi prin care s-a alcituit carteaaceasta. Deci carteae amea,l,r-iu mitropolitului. Sau,mai bine zis, e gi a mitropoli_ tului, e qi a mea; dar de fapt e amea,pentru cd esen{ialulesteceea ce rdspund eu la intrebdri. E o carte autobiograficd,o carte scris6 lal4 deani de ui4a, o carte vie, in care ?mi prezint eu calea viefii mele, din clipa in care am intrat vi$l co.ngtientd pdnd la vremea de acum; cum m-am raportat qi la oameni, in la cei din jurul meu, cum am ftcut gcoald,unde am fbcut gcoali, cum m-am agezat mdndstire,ce am realizatin cadrul m6n6stirii, ce am primit... la tot ce am crezut eu cd este esenfial; qi, bineinfeles, rdspunzilnd in special la intreb[ri. Aga s-a realizat carteaaceasta,,,cine sunt eu, ce spun zu despre mine". cine vrea sEgtie cine sunt eu, din carte,sr citeascdaceastd carte. - Dumneavoastri afi iubit intotdeauna? N-afi urat niciodati? gi, daci da, cum a fost? Dragd, cand am urdt a fost rdu, cdnd am iubit a fost bine. N-am venit sfdnt in lumea aceasta.Eu l-am intrebat pe un pdrinte de la sffntul Munte: cum.sunt prrinlii de la Sffintul Munte? mi-a idspuns aqa: $i ,,Drag6, sd nu-fi inchipui c[ la Sffintul Munte sunt oameni veni{i din cer pe pdmdnt".
despre duhovnicii care i-am cunoscrt,Editura pe Teognost, cluj-Napoca i*::,:,, ,2003. - Ltne sunteu,cespuneu despre mine,Sibiu,2003. *oLumini degdnd,ediliaa lt-a, nditurateognost,Cluj_Napoca,2003.

293

Arhimandr itu I TeoJil P dr ai an

Nici eu n-am venit din cer pe pdmant. M-am pomenit pe pdmant, cu gdndul la cer. De fapt, e ceeace fiecare trebuie sd aibl in vedere.Fiecare om trebuie sd aibd in vedere lucrul acesta:sd ajungd de pe pdmdnt in cer. M-am pomenit cu tarele ereditare- sd zicem aqa, spirituale - cu care m-am putut pomeni eu din pdrinlii mei. Nu pot spuneca Sfhnta Tercza de Lisieux, cd am nu avut pdrin,ti sfinfi. Am avut pdrinfi oameni cumsecade, pot s6le bag nicio vinl; qi nu le bag, de fapt, nicio vin6, gi dacd aq putea s6 le bag vin[. M-am pomenit in lumea aceastacum se pomenesctofi oamenii: 9i cu bune, qi cu iele; qi a hebuit sd lupt pentru imbundtllirea sufletului meu, mai intdi ca s[ estompez pornirile rele care au linut cumva de existenla mea. Mi-aduc aminte - &$&,fbrd sd mai gtiu amdnunte - cd in anumite imprejur[ri, de exemplu, bunica mea, mamaluitata, cu care stbteamnoi, zicea cdtre mine: qtiam ce-i ,,Hohiriule gi miqelule!" Me defbima, md batjocorea.Nici nu hoheriul gi nici ce-i miqelul. Dar vedeam din tonul ei cd ceva nu-i in regulS. gi-am aflat cd hoheriul inseamnd Dup6 aceea,m-aminteresateu, cu vTemea, hiigher, adici acela care adund c6inii qi le ia pielea. V6 putefi inchipui din ce hoher m-am fbcut cSlugdr! $i altele de felul acesta...Aveam un vecin acolo, l6ngd noi - ii zicea mamei ndnaqd. $i zicea: ,,Ndnagd,6sta nu-i botezat bine... trebuie sd-l duci la popa, s6-i mai citeascdceva, cd nu i le-a zis toate". Aga cd si nu vd gdndili cd am fost un sfhnt venit in lumea asta $i se bucurau tofi de mine. Unii s-aubucurat, allii s-au intristat... Am avut dar de la Dumnezeu cd l-am intalnit pe Parintele Arsenie Boca, in L942, cdnd aveam treisprezeceani 9i jumdtate, 9i mi-a pus in vedere un mijloc de imbundtdfire sufleteascd,9i anume rugdciuneade toatd wemea, rug[ciunea cu care se mdntuiesccdlugdrii: ,,DoamneIisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, pdcdtosul". Av6nd acestvehicul, acest mijloc de cercetareqi de inaintare, am inceput sd-mi fac r6nduiald in suflet. $i mi-am fbcut rAnduiald in suflet qi-I mullumesc lui Dumnezeu cd dinhoher m-am fbcut cdlug5r. - Din ceea ce a{i spus, inseamnl cI eu nu am iubire sau nu una curati. Cum pofi si-l iubeqti pe cel pe care nu'l suporfi? - Drag6, mai intdi de toate, trebuie sa-l suporli qi sd ajungi s6-1 suporfi; sd te rogi lui Dumnezeu sd te ajute s6-1suporfi. De ce? Pentru cd iubirea este o datorie, nu este un lucru l6sat la mdsura omului, in sensul cd dacl vrei, iubegti, iar dacd nu vrei, nu iubeqti. Nu, ci eqti dator cu iubire. Dac6 zice Domnul Hristos: ,,Sd iubegti pe aproapeletdu" (Matei 19, 19); dacd zice Domnul Hristos: ,,Poruncdnoud v5 dau voud, sb vd iubili unii pe atlii (Ioan 13,34)"; dacdzice Domnul Hristos: ,,Aceastav6 poruncesc,sd vd iubiti unii pe al1ii" (Ioan 15,I7),inseamnd cd e o datorie.Chiar dacdnu vrei 294

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

sA iubegti, trebuie sA ajungi sd iubeqti. Bineinfeles, cu ajutorul lui Dumnezeu, adicd" mai intdi de toate reprog6ndu-fitu insuti cd nu iubegti gi rugdndute lui Dumnezeus[-fi dea gi iubirea pe care n-o ai. - Ce ne pute{i spune despre iubirea casnici? - Iubirea casnicde iubirea cea mai la indemOnd, cumva. A zis Domnul Flristoscdtreu:r om care doreasd meargddupd El: ,,Du-tein casata, la casnicii tdi, gi spune-lecdt bine !i-a fbcut lie Dumnezeu" (Luca 8, 39). Deci prima verificare esteverificarea din familie. Aqa cb dacd ?n familie nu se realizeazd" iubirea, nu se realizeazd nicdieri o iubire cregtin[, ci se realizeazd o iubire spontand, mdsurilede pitimaq saude nepdtimag, mai alesde pdtimag. la dar - Credefi ci-i putem iubi la fel de mult ca o mami gi pe copiii care nu ne apar{in? - Poate cd da, pentru cd iubirea de mamd este un potenfial in viafa femeii, in special. $i atunci, cineva care nu are copii proprii, poate si iubeascl gi a{i copii. Degi exist[ totugi o nuan!d...gi nuanla o sb v-o spun pundndu-v6in atenlie poeziaurmdtoare: Mumd vitregd de GeorgeCoqbuc Ce-amzis eu: ,,Mi-e drag copilul, Drag deparc-arfi al meu!" Ah, am zis, dar mai-nainte De-afi mamd tnsdmi eu. P^dn-a aveape brale nu Ingerelul care-l am Da, atuncea Zi Si noapte-l dezmierdam. incepu sd-mi zicd mamd $i muream de dragul lui, De mi-ai da tot bunul lumii Niciodatd n-am sd-i spui Cd-i orfan, Si niciodatd N-o sd Stie cd-i strdin, Cd e moartd md-sa, biatd, $i cd eu de mild-l lin. 295

Arhimandritul TeofilPdrdian Da, am zis, dar mai-nainte! Astdzi, cdnd sunt mamd eu, il iubescpe-al meu, drdgulul, Mult mai tare, cd-i al meu. Eu acum Stiu ce-i iubirea, $i credeamc-o Stiu de-atunci! Doamne, ce defericire Poli Tu-n suflet sd ne-arunci. Vai de ea, sdrmana-i mamd, Mild mi-e de ea acu, Cd aEade scurtd vreme Parte de copil avu! Nu! Mi-e drag gi-acum ca ochii, Tot de-al meu eu mi-l socot. Sd sefacd numai mere, C-am sd-i spun de md-sa tot! Ei, sdrmanei mame moarte, I-arfi cerul prea pustiu Dacd i-aqfura iubirea Bietului ei singurfiu. Cdnd o va chemape nume, Voi gdndi la jalea ei, $i-o sd-mifie drag ca ochii Fiul alteiafemei! Sunt niqte nuanfepe care nu le putem noi trece, dar in orice caz, putem ndzui la mai mult qi la mai bine. - Ce atitudine trebuie sI ai fafi de o persoani iubiti creqtineqtede tine, dar care estepe drumul riticirii qi care nu-gi doregte sau nu poate si seindrepte? $tiu ci trebuie sI te rogi mult pentru persoana respectivi, dar ce este mai bine: s-o pirisegti sau sii te nevoieqti lingi ea pinl se indreapti? - Depinde de situafie. Sunt situafii in care nu pofi s[ rdmdi aproape, pentru cd nu-i reciprocitate, gi sunt situafii in care po!i; depinde de situalie. Important este s6-i doreqti binele qi sd te implici la bine, pe cdt po{i. 296

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

* Cum poate si qtie o fatl ci iubeqte un biiat (in vederea cisitoriei)o in Dumnezeu, nu minati de patimi? cum putem face diferenfa intre iubirea adevlrati qi cea pitimaqi? * Dragd, iubirea adevdratd, o iubire care este {ine seamdde Dumnezeu. Iubirea adevdratd, este o iubire care se revarsi dezinteresat.Adicb, dacl tu egti angajatin iubire interesat,atunci nu-i o iubire adevdratd,. Dac6 il iubeqti pe el pentru cd te iubegti pe tine, nu-i corect. Iubirea adevdratdeste aceea care nu face deosebire intre bun gi rdu, intre vrednic ai nevrednic, intre prieten gi duqman; este o realitate care nu poate fi desfiinfatd. Iubirea gi respectul sunt doui coordonate ale prieteniei, iar prietenia este ceva din realitatea raiului aici, pe pdmdnt. cine are iubire gi respect, acela nu inceteazdniciodatd nici din iubire, nici din respect. $i la mine au venit unii care mi-au spus: ,,Pirinte, am avut o prietend gi n-o mai am... am pierdut o prietenie". De ce ai pierdut-o? Pentru c6 n-ai awt-o. o prietenie adevdratd nu se pierde, o prietenie adevdratde o realitate care nu se desfiinfeazd.o prietenie adevdrati este o chestiunefird sfhrgit gi cu revdrsare,frrd sd calculeze cdnd d5, pentru cd iubirea oferd, calitateaiubirii este s6 ofere. Nu te pofi opri niciodatd, dacdiubegti, din a oferi. Iar iubirea primegte qi se gdndegte la ceeace primegte,ca gi mai mult sd ofere. Asta-i iubirea cea adevdratd. - Ce trebuie sI facem ca si creasci dragostea noastrl pentru Dumnezeu? - S[ implinim poruncile lui Dumnezeu, pentru cd Domnul Hristos a spus:,,Cel ce Md iubeqtepdzegte poruncileMele" (Ioan 14, 2l). Orice lucru bun pe care-l faci te apropie gi de Dumnezeu,gi de oameni. - O persoani care, din iubire fafl de Dumnezeu, a promis ci, pentru picatele grele gi de moarte, nu va mai minca niciodati carne decat daci va fi in spital, in boali grea -, totugiodaci se afli la o adunare, la masio qi se pune mflncare cu carne, e piicat dacii refuzi si minince? - Nu-i pdcat,de ce sd fie? Spune: ,,Nu mdn6nc carne, sunt vegetarian; dafi-mi ceva ce mln6ncd vegetarienii". - Cum putem iubi un ucigagin serie sau pe cineva care omoari qi jefuiegte? -Dragd", nu-l iubegtipentru ce face, ci-l iubegtipentru ce trebuie sd fac[. Bineinfeles,sunt chestiunide limiti, chestiunicarenu se pot reglementa;nu se poateda o reletdpentru asta.Binein{elescd n-o sdte sim,tibine in preajmaunui om care face rele, in preajmaunui tdlhar, de pildd, pentru cd nu gtii niciodatd ce-i vine. Dar febuie si ai o deschiderede suflet, in intelesul de a-i fi binevoitor. 297

Arhimandritul Teofil P drdian

de a-l ajuta, de aJ primi in suflet; asta inseamn6, de fapt, iubirea. Iubirea nu cere ni$te lucruri pe care nu le po,tiface, ci nigte lucruri pe care le-ai putea face, dar poate nu le po,ti face din pricin[ cd n-ai ajuns la m6sura aceea.InsS iubirea esteo chestiunecu elasticitate: de la pulin ajungi la mult, dacdai m[car pufinul acelagi dacd-li reprogezicd nu pofi face cdt ar trebui sd faci. - Ce sfat ne dafi si urmim atunci cind ne apuci furia? Pentru cii sunt momente cind ne diim seama ci suntem jos de tot, dar nu ne putem ridica. - Dragd, furia trebuie prevenit[, nu frebuie aqteptatd.Adicd noi trebuie sEajungem sd nu mai putem face r6ul. In Pateric se spunedespreun cuvios c5, ,,din multa bundtate,nu mai gtia ce-i rdutatet', adicd nu mai putea sd fie rdu. La noi la mflndstire era un pdrinte (despre care am scris in cartea Amintiri despre duhovnicii pe care i-am cunoscut), Pdrintele Serafim Popescu,carc ziceauneori, cdnd fbcea cineva un lucru rdu: ,,P[i, dac-agface qi eu ca el?" $i-i ziceam: pbrinte, sfinlia voastri nu putefi face ca el, cd nu suntefi la mdsurile aceleade a face. Deci, dacd te imbundtdlegtisufletegte,cu vremea nu-fi mai vine sd mai faci rdu. Dar pentru astatrebuie sd te pregdteqti,nu merge aqa,cd gata,vreau sd nu md mai mdnii. $i numa-fi vine o imprejurare in care te dezldnfui cu mdnie. Ce inseamndasta?Inseamndcd incd n-ai ajuns la mdsura aceeaca sd nu mai pofi s[ te mai minii. in orice caz, trebuie s6-!i reproqezifaptul cI te-ai nu m6niat, cdnd gtii cI nu trebuie sd te mdnii, pentru cd dragostea se mAnie. - Este adevirat ci Sfflnta Ministire Sflmbita este un loc de rugtrciune ecumenici? Ce ne pute{i spune despre ecumenism? - Drag6, nu gtiu dac6-i un loc de rugbciune ecumenic. Este o mdnistire unde pot veni gi oameni care au alt[ credin16.S-a linut un dialog, de exemplu, acum, de curdnd, intre ortodocai gi reforma{i. Binein{eles, toate renltate... doar cu rezultatul cd s-a {inut un dialog. Pdn6 la acestea fi.alr:d urm6, tot ei rdmdn... protestanlii sunt protestanfi, ortodocgii sunt ortodocqi. Iar ecumenismul n-a realizat pdn[ acum aproape nimic; doar atdta, cd a ajuns la sifua{ia ca sd se apropie oamenii pdnd la mlsura aceea:,,Haisd ddm mdnd cu mdnd". Atdta tot, mai departe nu s-a ajuns gi n-o s5 se ajung[. De ce n-o sI se ajung[? Pentru cd sunt impotriviri. Adic[ omul a ajuns sd se separe cu puterile lui, dar nu se mai poate apropia cu puterile lui. Numai Dumnezeu mai poate s6-i apropie pe oameni, iar asta va fi atunci cdnd va fi o turml gi un pdstor,poate la sfhrgitul lumii. Pdndatunci, vor fi discrepanfele care sunt, p6nd atunci or sd fie antagonismelecare sunt, pdni atunci o sd poatd fi o apropiere,dar nu o apropiereesen{iald,ci doar o apropieresocial[. 298

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- cum poate cineva si se roage pentru un ateu, pentru indreptarea sa qi pentru ca acestasi devini credincios qi s5-L iubeasci pe Dumnezeu? -Dragd, nu existd o metod[ de rugdciune... cum te rogi pentru orice, te rogi qi pentru asta: ,,Doanme, pune in inima aceluia (pe care-l ai in vedere) credinfd, iubire, ajut6-l sd treacd de la rdutate la bun[tate, ajut6-l s[ inleleag[ ce ar trebui sd in!eleag6". in felul acesta. - Ce ne putefi spune despre carduri qi buletinele acestea de identitate? Primirea lor inseamni o lepidare? - Nu inseamndnicio lepddare,inseamndcd-fi faci o datorie, pentru cd statul nu-{i cere nimic, nicio abdicarede la credinla pe care-o ai, ci i1i ofer[ nigte lucruri care il intereseazdpe el in raport cu cei care fac parte din statul respectiv. S-au gbsit niqte oameni care au lansat nigte idei de felul acesta,cb nu trebuie si le primeqti, c6-i o lepddare de credinfd... Nu-i nicio lepddare de credinfi! Aqa cum primegti banii pe care !i-i di statul qi-i folosegti,tot aga poli sd primeqti qi cardul respectiv, a$acum l-au primit cei din America sau cei din altd parte gi nu gi-au fdcut nicio problemd. Numai noi ne facem probleme, pentru c-au venit unii cu sugestia aceasta, cd n-ar trebui sd primegti, cd fi le dau sataniqtii, sau Satana,sau... Nu-i adev[rat! !i le dau oamenii care organizeazdstatul. Am citit undeva o afirmafie, cd dacl"citegti cuvdntul ,,card" de la dreapta la stdnga, citeqti ,dtac". N-are nicio valoare treabaasta,ins[ oamenii iqi fac fel gi fel de socoteli...Me rog, cine nu vrea sd-l primeascd,sd nu-l primeascd,dar atunci sd nu-qi inchipuie cd poate avea avantajelepe care i le dd statul, care-i dd gi cardul. - Am observat ci intr-o relafie existi o perioadi de inceput, in care pofi si comunici qi si te comunici cu adevirat. in timp, se schi-bi ceva, devii mult mai exigent, atit cu tine, cit qi cu celilalto simfi ci nu mai pofi continual ai vrea si simfi cr vibrezi din nou, dar nu se mai poate. Ce s-a intimplat, ce se poate face? - Dragd.,s-a intdmplat c-au intervenit niqte lucruri pe care nu le-ai aqteptat, fi s-au descoperit nigte stiri pe care nu le-ai dorit. Dar dacd il iubegtipe om, s6 qtii cd-l iubegticu defectecu tot, iar daci nu-l iubegti,nu-l iubegti nici cu calit6file pe care le are. - Ce ne putefi spune despre iubirea fa{i de cei care-L urisc pe Dumnezeu? Dar fafi de cei de alti religie, de sectan{i? - Dragi, noi trebuie s6-i iubim pe toli oamenii. Domnul Hristos n-a fdcut nicio deosebire: cdnd a zis ,,aproapele", zis ,,omul de ldng6tine,,.Nu a 299

Ar himandri tu I Teofi I p drdian

a spusce staresufleteascd trebuiesd aibd ca se-l iubegtisausd-l urigti sau sd-l respingi.Ne-a dat iubirea ca normdde viafd. Daci, de exemplu,ai un sectar familia ta...e tatdl tdu,e mamata. il excluzi, pentruci in e sectar? Nu mai e ta, pentru cd e sectard? mai e tatdltlu, nu mai e fratele Nu Tama tdu? E ce a fost totdeauna' nuanfa careo aregi pe carenu cu pe i-o accepfi... nu-l aprobi,dar il infelegi. - Femeiain pantaroniesteblestemati?Femeiacu capul descoperit esteneruqinatd?putem fi cregtini fjiri si ne aseminim cu Hristos? - Dragd, ca sd ne asemdndm Hristos, trebuie cu sd fim cregtini. Acuma,existi totuqio elasticitate... sfrntul Apostol pavel spunec6 femeia sd aibd acoperdmdnt pe cap (cf. I corinteni ll,5-10), mai ales dacd e cisdtoritr. In satul meu, de exemplu, odinioar[,cd acuma mai e aga, nu fiindcb safulElape careil'qtiu eu din copil[ria meae ddrdmat fetelemergeau capul -, cu descoperit p6ndla crsdtorie,iar de la c[sdtorie igi puneaubatic p" pe care il purtau oriunde,nu numaiin bisericd cum zic eucitre oameni, "up, catre femei,cr cel pufin la bisericdtrebuie sd ai capul acoperit.pentru cd aga vrea Sfhntul ApostolPavelgi agae bine. ceea ce ar puteasddeao nuanfd gdndirea in felului cum trebuie imbrdcatdo femeie,ut.fi p^oryl popular gi portul cdlugdnfelor. sd fie Afi vdzat weo crlugdrili in pantaloni? Nu? De ce?pentruci gtie"cd_i bine sd_fi mai portul ei. A1i vdzrrt port popularfemeiesc caresd un in _poTE fie pantaloni? Nu! De ce? Pentrucd in tradifia romdneascd fost totdeauna a cu fustd,cu c[trinfd gi cu qor!.Deci un port caresd nu pundin evidenfd formele.C6nd apare port carepunein evidenfi formele,inseamna nu un c6 e portul pe care trebuiesd-lpoartefemeia. - Cum rimine cu conflictuldintre iubire gi dreptate? ^nu - E un conflict nerezolvatqi nerezolvabil. Noi p.rt.- spunec6 cinevacareiubeqte mai trebuiera n. drept,ci trebuie nu sdfie drept.Saucd Dumnezeu, dacd qi drept,nu esteqi iubitor.Ert. iubito.qi estedrept;qi e folosegte qtieDumnezeu cum - dreptatea acoloundetrebuiefolositndreptatea (pentruc[ nu poatefacenedreptate), iubireaacolo gi undee necesari iubirea, fhri s[ incalcedreptatea. oricecaz,'iubfueae multd in mai dec6t dreptatea. - Greqegtidaci rimlri prieten cu cineva la care ai finut, dar care acumestecu altcineva? - Dragd,depindece prietenegti.Daci a fost o prietenie cu implicalii de crsbtorie, n-ai mai puteafi prieten.Dac[ e o prieteniecuratd,agacum ag 300

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

puteaaveagi eu o astfeldeprietenie, atuncipofi s6-liubegtigi dac6nu mai e cu tine in relafiilecareau fost atuncicdndnu a luat o alt[ direc{ie. se spunecii frica de Dumnezeuesteinceputul infelepciunii.ce inseamni sii-fi fie frici de Dumnezeu, dacilEt esteiubire? - Dragd, sd-!i fie fricd de Dumnezeu- frica de care vorbeqte psalmistulcd rdmdnein veaculveacului(ps. 1g, 10) - nu inseamni sd te simfi in sferaterorii, ci inseamnd sd-L ai pe Dumnezetinvedere cu sfiala cuvenitd, gdndulcdDumnezeu Stdpdnul cu este vie{ii noastre c[ trebuies6 gi ducemo viafd in agafel ca sd ne poatdbinecuvdnta Dumnezeu, adic6sdnu fim in nepdsare. - cum ii pofi determinape oamenisr fie mai iubitori de semeni? pofi doar sd le dai nigte argumente niqte sau . Nu-i poli determina, directive,atdtatot. - Crede{i cii iubirea poate fi uneori o povartr? - Nu credcd iubireapoatesd fie o povar[. Iubireaeste- aqacum e gi credinfa despovdrdtoare, impovErdtoare. nu - Am infeles ci iubirea gi dragosteasunt acelaqilucru. Din informafia luatii de_la miicufi, dragostea o esteun sentimentmai inalt, cu inctrlzire, iar iubirea este un sentiment de bunii infelegere, deci o deosebire grad. Care esterealitatea? de - Realitatea c6 iubireagi dragostea acelagi este sunt lucru.Nu existdo dragostecarc aratdcevamai mult dec6tiubirea,dar sunt doi termenicare gi-aufbcut loc in vorbireaobiqnuitd. cdnd iubegtipe cineva,il gi indrdgegti; c6ndil indrdgegti, gi iubegti.Nu exist[ o dragoitemai presusae iuuire. il Doar ca termen. ExistE gi o dragostenefireasc[, exist[ o dragostecu implicdri sexuale, pildd. Aceeanu estedragostea careo avemnoi in de pe vederein chestiunea aceasta, iubirii. Fiecare-intrebuinleaza a termenulcum credeel. De obicei, nu se zice ,,te indr[gesc", ci se zice,,te iubesc,,;sau ,,mi-edragde tine", depildd. - c0nd te desparfipentru un timp de duhovnicultiu qi suferi gi plangi dupi sfatul siu, estevorba de o iubire duhovniceasci? - PoatecI da. - Afi spus ci iubirea adeviiratji nu piere niciodatji qi cii porunca estesi-i iubegti pe tofi oamenii.Dar daci unii dintre ei ajung iir iad, la chinurile veqnice, careau ajunsin rai continujisi-i iubeasci? cei

30r

Arh imandritu I TeofiI P dr di an

- Nu qtiu care-i situafia celor din rai. $tiu care-i situalia celor de pe pdm6nt. Adicd noi nu gtim unde a ajuns cineva, la drept vorbind; poate sa ajungd in rai, poate s6 ajungd in iad... Fali de noi, mo4ii sunt in aceeagi relalie care era qi c0nd trdiau. Eu, de exemplu, dacd mi-a murit un prieten, nu inseamn6cd nu-l mai iubesc sau cE nu mai {in relalia cu el. Relalia e exact aceea cate a fost cdnd eram impreund. Deci sunt prieten gi cu morfii, nu-s numai cu viii. Am spus odat[ asta, cdnd a venit sora mea la m6n6stire 9i n-am avut vreme de ea, fiindcd trebuia sd rdm6n la un parastas.$i le-am spus: ducefi-vd la mine, intrafi in chilie (le-am dat cheia) 9i stafi acolo (era cam frig pe-afatd),cd eu nu pot veni acum, fiindcd-s prieten gi cu mor,tii, 9i cu viii. Adicd eram prieten gi cu morlii pentru care se fbceaparastas,gi cu viii, deci cu urmaqii lor. $i cred aceasta,cd fiecare dintre cei care au trecut din lumea aceasta gi-a pdstrat locul in sufletul nostru exact cum l-a awt in viafd. Pdrin,tii mei, de exemplu, sunt pdrinlii mei qi md raportezla ei, aqamorfi cum sunt, ca la niqte vii, nu ca la niqte morfi. Simt aceeaqiiubire fafd de ei, acelaqirespect fa!6 de ei. Tot aqa gi cu prietenii gi cu toli oamenii care au trecut din viafa aceasta qi care au avut o relalie cu mine - pentru c6, la drept vorbind, n-avem relafie cu tofi oamenii cu care venim in legdturI. Dar pe cei cu care am fost intr-o relafie, ii pdstrdmin relafia pe care am avut-o. - Dragostea puri intre un birbat qi o femeie in zilele de astizi s-a apropiat de apogeu. Asta datoritl faptului ci este lucrarea unei organizafii secrete, sataniceodin America. -Dragil, eu nu qtiu care-i situalia, oamenii sunt tot oameni, 9i acum 9i altd datd, gi lucrurile rdmdn in aceeagirelafie. Apogeul, Dumnezeu il gtie. in Nu Noi suntem chemafi, de fapt, la desdv0rgire. gtim unde-i desdvdrqirea dragoste, ca sd zicem uite, p6nd aici, de aici incolo nu se mai poate, s-a ajuns la apogeu.Dac[ Domnul Hristos a spus: ,,Fi1idesdvdr;ifi precum Tatdl vostru Cel din ceruri desdvirgit este" (Matei 5, 48), inseamndcd noi n-avem niciodatd un punct de oprire, ci avem totdeauna o cale deschis6 spre mai mult. Dumnezeu gtie unde putem ajunge... Fiecare dintre noi qtim unde am ajuns qi cautim sd implinim cele pe care ni le ofer6 o dragostecuratd. - Cum si iubesc, cum pot ajunge si iubesc? Cum mtr pot deschide lui Dumnezeu) ca si lucreze in mine? De multe ori imi pare ci multe teorii mai degrabi imi intuneci imaginea despre Dumnezeu, nu m:i indrumi spre Dumnezeul cel adevirat. - Dragd, nu trebuie s5 te iei dupi teorii, trebuie sd te iei dupd Scriptura, dupd invdfdtura Bisericii gi sI qtii cd Dumnezeu ne este favorabil - 6sia e lucrul cel mai de cdpetenie-, dar cd nu binecuvinteazd oice fel de 302

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

viald am duce. $ti{i cd in vechiul Testament, de exemplu in Deuteronom, sunt blesteme gi sunt binecuvdntdri. Binecuvdntdri pentru cei ce implinesc voia lui Dumnezeugi blestemepentru cei ce calcdporuncile lui Dumnezeu. Aga c5, dacd vrei sd inaintezi in cele bune, inainlezi totodatd gi in iubire. ceea ce faci te fu9.... gi mergem inainte cu pufinul p. facem, iar Dumnezeu adaugd,la ceeace facem noi, binecuvdntarea "ar.-i Lui. - Ce pirere avefi despre farduri gi rujuri? - Am pdreri rele! - cflnd incepi si iubegti cu adevirat, te tupfi cu patimile. ce patimi impiedici cel mai murt iubirea gi cit esie de important si recunogti aceasta? - Dacd-i vorba.de ceea ce se opune iubirii, ar fi ura. Ura impiedicd iubirea, dar nu numai ura. $i gandul de rdzbunare, gi m6nia, gi rduLtea in general, gi trdndivia, gi mdndria - cdnd te crezi mai bun ca allii. Toate acesteasunt, de fapt, impotrivitoare iubirii. De aceeaa zis Domnul Hristos c[,,din inmullirea fbrddelegii,iubireamultora se va r6ci', (Matei 24,l2). - cum pot uita pe cineva pe care l-am iubit qi care mi-a ficut riu? - Dragd, de uitat nu-l pofi uita, in sensul c[ noi nu avem o metodd de uitare. Se zice c[ trebuie s6 uigi rdul, dar nu avem o metodi de uitare. c6nd eram eu student la Teologie, un profesor, Dumnezeu sd-l odihneascd. s-a certat cu un student.Dar dupd aceea,studentul s-a gAndit el c6 totugi nu era cazul s6'zicd ce-a zis qi s-a dus la profesor - .ru l" prin pdrlile Aradului profesorul- gi-i zice: ,,Pdrinte, rog sd md iertafit" v6 $iprofesorul zice: ,,Te iert... Te iert, dar nu te uit!" ce voia si spundpdrinteie-cu asta?cd de fapt uitarea nu este o chestiuneasupra cdreiaavem putere. Noi gtim ce trebuie sd facd cineva ca si invele, dar nu qtim ce trebuie sd facd cineva ca s[ uite. Doar, eventual, cdnd i1i vine in minte un lucru, sd caufi s[-l ocoleqti, sd nu-l menJii in minte. Dar ca sd-l uifi total, nu existd posibilitatea aceasta, prin a-!i impune uitarea. $i atunci, a uita rdul inseamn-i a nu-l pune in eviden16,a nu-l pune in atenfie, ci a-l ldsa deoparte.zici: ,Mdi, fbcut rdu afunci, dar lasd, c5 totuqi el poate fi gi bun..." sau gdsegtitu nigte argumentecare ar -i-u fi astupdtoare rdu. Dar ca s[ ui1i, againcdt sd zici: de ,,iJit., el nu mi-a {bcut niciodatdun rdu!", nu se poate.Doar aga, dacl-[i ia Dumnezeudin minte... dar tu personaln-ai cum sd uifi. - ce ne putefi spune despre cirfile scoasede constantin Dogaru din Tecuci? - Nimic, fiindcd nu le cunosc.

303

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Cum sii ne luptim cu gandurite cind ne rugiim, cflnd dorim si facem un bine, cAnd dorim sii-I slujim lui Dumnezeu? -Dragd, cu g6ndurile ne lupt[m tot prin gdnduri. L-a intrebat cineva pe un plrinte de care-i scris in Pateric: ,,Ce pot face ca s[ nu-mi vind gdnduri rele in minte?" $i pSrintele i-a spus: ,,Intinde bralele gi pieptul gi opreqtevdntul" - cdci bdtea vdntul. $i fratele a zis: ,,Nu pot sd opresc vdntul". $i atunci pdrintele i-a zis ,,Aqa cum nu poli opri v6ntul sd nu bat6, tot aqa nu pofi opri nici gdndul cel rdu sd nu vin[; dar altceva pofi sd faci: cu un gdnd bun, sd inldturi gdndul cel rdu". Noi nu putem sd ajungem sd nu gandim nimic sau sd gdndim numai ceeace zicemin rugdciune,mai ales cdnd citim o pravild de rugdciune,cdnd nu-i rugdciunea noastrd, izvoritd din noi, ci este o rugdciune impropriati. N-avem cum! $i atunci, cdnd ne vine un gdnd care nu se potriveqtecu rug6ciunea,il inldturdm gi insistlm pentru gindul pe care il spunemla rugdciune. cu Sau metoda aceasta, ,,DoamneIisuse }kistoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mdpe mine, pdcitosul", iardgiesteajutdtoarede risipirea gdndurilor. in Filocalie, |a Sfrntul Marcu Ascetul, e scris: ,,Aqa cum focul nu rdmdne in apd, tot aganici gdndul cel r[u, in inima iubitoare de osteneal[". Deci o inimd preocupatd de ceva esen{ial qi principal se menfine in sfera g6ndului principal qi, prin aceasta,inlSturd g6ndul cel rdu, care nu ilre putere, chiar daci totugi apare. - Pot sil sper cI voi mai fi vreodatji sofie de preot, qtiind ci am fost foarte piciitoasi? - Sd nu speri! - Ce qanseare sii se mflntuiasci un om care nu se spovedeqte? - Nu gtiu dacd are vreo gans[. Dumnezeu poate sdJ ierte pe om qi lard ca el sd se spovedeascS,la drept vorbind. Nu inseamnd c[ trebuie neap[rat sd se spovedeascdcineva, c6 numai aqa il iartd Dumnezeu. Dacd se poate spovedi, are gansade a fi iertat 9i de omul lui Dumnezeu, 9i de Dumnezeu. Nu pofi s[ zici cd Dumnezeu nu-l iartl pe omul pe care vrea El s6-1ierte. Adicd, dac6 Dumnezeu vrea sd-l ierte pe un om, nu il indrumd si se ducd sd se spovedeascd,ci-i dd posibilitatea sd fie iertat 9i prin spovedanie.Dar nu putem sd zicem cd gata,cei care nu se spovedescnu se mdntuiesc. Pentru c6 sunt oameni care nici nu qtiu de spovedanie, sunt oameni care n-au credinfa noastrd, cu spovedanie. $i atunci, putem noi hotdri cd Dumnezeu nu-i primegte? La intrebarea aceasta:,,Cine se mintuiegte?", numai Dumnezeu poate rdspunde, nu rdspundem noi, pentru cd 304

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Dumnezeu mdnfuiegte. ,,ceeace e cu neputinta oameni,estecu putinld la la Dumnezeu" (Luca 18,27). Dar e bine sd ne folosim de toate darurile Bisericii gi de toate mijloacele carele avemla indem6n[. pe - cum trebuie si se poarte doi tineri intre care existi o iubire fireascii,spontani? - Sd-gi innobileze iubirea! - vorbifi-ne despreiubirea din famitie,dintre sof gi sofie. - Iubirea din familie dintre sot qi sofie esteiubirea obignuitddintre oameni,nu existdo iubire speciald in'familie gi o iubire in afardde familie. Iubireaesteo realitate caresemanifestigi in familie, gi in afar6,dar mai ales?n familie, pentrucddacdnu iubegti familie,cumo sliubegtiin afar6 familie? in de - Dacii fratele tiu cel din casata poarti in suflet o rani gi proaste obiceiuri care seintorc impotriva ta - ctrciel simte nevoiasn-tiacl qi pe altul sii simti durerealui gi atunci propria lui am[riciuneo propria lui nefericireo canalizeazil ciltre tine, vrea si te faci si suferi ai de ficut atunci?care-i caleapractici de a rezolvaaceastiproblemi? -; ajungiasagumle spuneu unora,carezic c[ cinevaii batjocoregte: c6 ,,F6-te nu-i cunogti limba". - ce facematunci cand iubim pe cinevacare la randul siu a iubit pe altcineva? - Dragd,, iubirea gtergetoate.Dacd-l iubegti,il iubegticu defectecu tot, iar dacdnu-l iubeqti,v-am spus,nici cu calitali nu-l iubegti.in orice caa iubireanu e scormonitoare. - Daci omul - prin Adam gi Eva - nu rupea diarogul cu Dumnezeu, mai avealoc inmul{irea oamenilor? - Da, pentru cd inmulfirea oamenilornu e de pe urma picatului. Dumnezeui-a dat omului porunca: ,,cregtefi gi vd inmullili', inainte de a pdcdtui Adam. Nu qtiu ce vd intereseazi voi nigte lucruri din acestea, pe care sunt rezolvate deja... cum putem sii ne invingem eur nostru scepticqi egoist,atunci cind admirafiapentru cinevaduceuneori la invidie?
305

Teofil Arhimandritul Pdrdian nu a$a - Invidia e pecatde moarte, cd niciodatd trebuiesI ducdcevala invidie.Cdndegtiinvidios,sI gtii cd nu egticu Dumnezeu. - Ce pirere avefi despre noua ordine mondiali, globalizare' integrareeuropeanl?Estecazulsi ne ingrijorim? - Drag6,lucrurile or sd meargdqi fbrd noi, qi cu ingrijorarea, fbri 9i ingrijorareanoastrd.Adicd lucrurile le rezolvd nigte oameni care nu au iar noastr6, noi nu avemce facedecdtceeace au fbcut creqtiniiin concepfia in veacurile:sI semenfin[ cregtini, condifiilecarevor fi. toate - De ce omul, in general,nu infelege ce este dragostea?Oare neputin{aare implicareamajortr? Poate,de - Dragd,nu gtiu dacdnu infelegeomul ce estedragostea. sau, multe ori, din inmullireardutdlilor,nu e capabilde dragoste... mai ales, iubireinnobilatd. de creqtind, o de o dragoste cel Acesta-i necaz:rrl mai mare, cd toate ale omului sunt la mdsurile pe omului. Dacdvrei sd fii la mdsurimai mari, trebuiesi te depdqegti tine; gi s5te dep6geqti sdte d[ruiegti. nepdtimirii,agaci cel dintdi lucru la caretrebuie Iubireaesterezultatul nu sdte g6ndegti estecum s[ ajungila iubire,ci cum sdajungila nep6timire.

306

PoDoABE cANo DE
22 iunie 20A4 - cum putem lupta impotriva glrndurilor necurate, rele, aduciitoare de minie, mfrndrie qi de alte patimi? cum putem face ca ele si devini gAnduriimpodobitoare? - Drcgd", gtifi cI omul n-areputeresdinl5tureg6ndurile sI altfel dec6t prin alteganduri:un g0ndriu seinldturdprintr-ung6ndiun. In Patericse spunecr cineval-a intrebatpJ cuviosul pimen c'm se rdspldtegte cu rdu. $i cuviosula rrspunsugu, r[ul ,,Re.rlcu rdu serispldtegte mai intdi in g0nd,apoi_in privire, dup[ aceea cuv0ntgi la urm6 ri, arite. in Dar dacdinl6turi gdndulcel rdu, la ceielalte mai ajungi". nu Altcineval-a intrebatpe acelagi pdrinte:,,ce i fa-c, fiindcr_mivin tot felul de gdndurirele?" $i cuviosula zii: ,,Aga..r- n, poii opri vdntul s6nu batd,tot a$a pofi opri gdndulrdu sdnu vind, dar altceva nu poli si faci: cu un gdndbun,si inldturi gdndulcel rdu',. gtifi ca qi Domnul Hristos S-a impotrivit cu gdnduri din scripturd gdndlrilor ispititoareale diavolului, dupi cum citini in istorisirea despre ispitirea Domnului Hristos(Matei4,I-ll). A zis: ,,Scriseste:Nu numaicu paineva trdi omul, ci gi cu orice cuvdntcare iesedin guralui Dumnezeu,'; ,,Scriseste:sdnu-L ispitegti DomnulDumnezeul pe tdu". ,,Scriseste:DomnuluiDumnezeului sd I te inchini gi numaiLui t[u singursd-Islujegti!" Deci cu gdnduribuneinldturi gAndurile rele. cele cd nu totdeauna iscusinfa inlaturi gandurilecelerele ai s6 ^Dlr,.pentru gAnluri pentru cd,n-ai totdeauna indemdna la gaiauri ; .;;rt;; 9u !une, impotrivegti,esteun g6nd de cdpetenie care poate fi itatornicit in agafel incdt cel careareun g6ndr6u sd facdgAndul secundar, rau pentruca glndul principal esterugdciunea toati vremea, de rugdciunea tur. ,. m6ntuiesc cu cdlugdrii:,,Doamne IisuseHristoase, Fiul lul Dumnezeu, miluiegte-md pe mine,pdcdtosul". Aceastd rugdciune scurtdserepetd mereuin minte. La slujba de cdlugIrie, candidatulla cdlug[rie primegteun gn'r cu noduri;cdndi sed6 acest gnur,sespune falaoultei ,"1o. ,*" suntde fa{d: in nostruprimegte ,,Fratele sabia Duhului,careestecuvAntul Dumn.rru, ,pr. lui rugdciunea tot ceasul din cdtreHristos',.$i fifi aten{iacumce txmeazd: egtidator(sezice cdtrecandidatul cdlugarie) toatdvremea avealn ,,cd la in a minte,
307

ArhimandritulTeofilPdrdian

in inim6, in cuget qi in gura ta numele Domnului Iisus 9i a zice Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mdpe mine, p6citosul". Dacd se statorniceqterugdciunea aceasta in minte, dacd se repetd mereu-mereuin minte, atunci ea devine g0ndul principal, in fala cdruia toate celelalte gdnduri sunt secundareqi n-au putere. in Filocalie, la Sfhntul Marcu Ascetul, se spune: ,,Aga cum focul nu rdm0ne in apd,tot aqanici g6ndul cel r[u, in inima iubitoare de osteneald". Deci intr-o minte angajatdpentru Dumnezeu, nu mai are putere gdndul cel rdu, n-au putere obsesiile; nu mai sunt obsesii, sunt doar frdnturi de gdnd, gdnduri pe care le surprinzi gi le astupi dintr-odat6 cu rugdciunea.Asta este metoda cea mai bund de inldturare a gdndurilor rele, a gdndurilor care gtim cd nu sunt confofine cu voia lui Dumnezeu. Aici e cheia: sd inldturi gAndurilerele de la prima lor aparilie sau de cdnd le surprinzi. rugiciune, insl nu cu excluDe aceea,e bine sEne angajdmla aceastd sivitate, fiindcd a;a ceva nu putem, gi mai ales nu putem noi, cei care avem o viald sociald gi rdspunderi sociale; cei care au familii, cei care au ceva de ftcut in lumea aceastanu pot. Cineva imi spuneade ,,Pelerinul rus" (poate afi citit, unii dintre voi, cartea cu acest titlu*'); pdi pelerinul rus n-a avut nicio obliga{ie sociall, umbla de aici dincolo, din m0ndstirein mdndstire,cu Filocalia in traist6; citea, se ruga... n-avea altceva de frcut. Or noi, care avem ceva de fbcut: avem cursuri de ascultat, avem de pregdtit lucrdri de seminar, laboratoaregi altele, noi nu putem face ce-a fbcut pelerinul rus, 9i atunci facem ce putem face noi. $i anume, si fim cu luare-aminte la gdnduri gi, cdt putem, sd zicem: ,poamne Iisuse Fhistoase,Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mdpe mine, pdc6tosul", intens gi des; gi atunci, avem inima pregdtit5 in agafel incdt gdndurile cele rele n-au putere in noi. Alti metoddnu existS. la Se intdmpld insd ca, angajdndu-te aceastdrug[ciune, la inceput sd fi se rlscoleascd gdndurile pe care le porli in tine. Aq vrea sd gti,ticd se spune c6, din cit are omul in sine, numai l0% sunt in conqtient,iar celelalte sunt in subcongtientgi in incongtient,gi de-acolo vin in conqtient. Cdnd zici: ,,DoamneIisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieqte-md pe mine, p[cdtosul" , parcdse rdscolesctoate g6ndurile 9i vin in conqtient.$i ai furtuni de gdnd, asupriri de gdnd: vin fel de fel de gdnduri urate, spurcdciuni. $i mai ales voi, care vd uitafi la televizor la toate spurciciunile, vd bdgafi gunoaie in suflet gi cu ele vd int0lnili cdnd vrefi sd vd rugafi; iar la rug6ciune, in loc sd fie mintea limpede, e mintea intinati 9i rugdciuneavi-i spurcatdcu spurcdciunilepe care vi le bdgafi in minte.
a7Pelerinul rus - mdrturisirile sincere cdtre duhovnicul sdu ale unui pelerin rus, cu privire la rugdciunea lui lisus, traducere din lb. rusI de Arhim. Paulin Lecca, Editura Sophia, Bucuregti, 2002 (edilia a II-a).

308

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

La mine a fost odatr un cetdfean,ca sa-l spovedesc,carc zicea cd,are in stomac un drac care se migc[ gi se rdscolegteacolo. $i la spovedit imi spune:,,PIrinte, amvdz;tttun spectacolcu femei goale". Cdnd am aluzit,i-am zis: m6, sd gtii cI n-ai un drac, ai mul1i draci! Dar nu in stomac,ci in cap! De ce vE spun lucrul 6sta?Pentru cd, de multe ori, noi suntemvinovafi de gdndurile cele rele care vin. Dacd te ui{i la televizor la filme sexi gi la filme pomo qi la toate spurcdciunilecdte se dau acolo, fhrl indoial6 cd pe cele din televizor le muli in mintea ta; gi-atunci,n-ai gdnduri impodobitoare, ci ai gdnduri intindtoare. A$a cd fili cu luare-aminte gi, dacd weli sd vd uqurali lupta, nu vd mai bdgafi spurcdciuniin minte, iar pe dlea pe care le avefi deja, scoate,ti-le rugdciunegi cu osteneald impotrivire falLde gdndurile cele rele. cu de - Cum poate un om, triind in lumea aceastaplini de ambifii, si ajungi la starea de smerenie? Ar trebui oare ca singura tui ambifie si fie aceeade a ajunge la starea de smerenie? - Drag[, smerenia este un ,dar frrd" de nume" - spune Sfhntul Ioan Scdrarul; smereniaeste virtutea care nu se aratd,smerenia este cea care ne ina[5 - Domnul rkistos a spus:n,celce se smereqte va ind$a" (Luca 14, l l). se Smereniatrebuie cdutatd,insd asta nu inseamndsd nu fii ambilios, ci sd fii ambifios, dar nu trebuie si te angajeziintr-o lupt6 cu cineva. La Sibiu se dau, azi gi mdine, nigte examenede concurspentru un post de preot la Braqov. $i-mi spuneaunul dintre concurenfi ci-i pare riu cd este nevoit sd concurezecu nigte prieteni ai lui. N-avem ce face, asta-i sifuafia! Ambifia estesd iei examenul, s5 realizezi ceva;gi este binevenita ambilia, in sensul acesta.Pofi sd fii foarte smerit, chiar ambi{ios fiind; adic6 vr6nd sd rcarizezi un lucru deosebit,pentru c[ te intereseazd lucrul acela gi pentru cd, de fapt, e o valoare. Iar valoarea aceasta trebuie urmdritd, or asta nu inseamnd cd nu eqti smerit; c6, dacd egti smerit, nu mai dai concurs, s6 ziceml.,,Las6, ia altul concursul!...".Nu-i aga!omul smerit e acelacare-qi sd locul, ornul smerit e acela care-gi face datoria, acolo unde este. Dac6 fine vrea sd renunfe la concurs,poate s[ renunfe la concurs gi nu mai e ambilios, dar poate totugi sd nu fie smerit, in sensul cd, in loc s6 se smereascdde faptul cd a ftcut lucrul Esta,se mdndregtecd a putut face lucrul 6sta. E o vorb6, o glum6, cd belivii care se lasd de b[utur6 trec prin fa{a circiumii gi zic: ,,A, pdi am putut sE trec prin fala carciumii gi si nu intru! Hai si intru acum, s5 mi cinstesc fiindc[ am putut si trec de cdrciuml fdrd sE intru!" Sunt nigte lucruri care se intampld intre oameni, iar dac[ se intdmpld, noi trebuie sd fim formafi in aqafel incdt sb nu se intdmple cu noi. - Soful meu s-a sinucis acum un an, iar acest gAnd nu-mi di pace. ce pot si fac pentru el eu, care sunt o picitoasd? Ya fi iertat vreodati? 309

Teofi Arhimandritul I Pdrdian - Drag[, noi nu qtim, numai Dumnezeu poate sd spun[. Noi credem c[ cineva cafe s-a lepddat de Dumnezeu r6m6ne lepddat. Cum zice Domnul Hristos: ,,Pe cel ce Me va mdrturisi pe Mine inaintea oamenilor, 9i Eu il voi mdrturisi inaintea Tatflui Meu, Care estein ceruri. Iar de cel ce se va lepdda de Mine inaintea oamenilor, gi Eu Md voi lepdda de el inaintea Tatdlui Meu, Care este in ceruri" (Matei 10,32-33). Asta o qtim, asta o credem; altceva nu Stim, altceva nu putem spune. Putem spune doat atdt, cd mila lui Dumnezeu e mare, c5 pe cdt e de mare Dumnezeu, pe cdt e de nemdrginit Dumnezeu,pe cat e de mare mdrirea lui Dumnezeu,tot agae de mare 9i mila lui Dumnezeu. $i-atunci, ne putem intemeia pe mila lui Dumnezeu, dar nu putem s[ susfinemcd existd iertare sau...Asta o gtie numai Dumnezeu. - Ce trebuie sI faci un cilugir pe care il macinii g0ndul de a renun{a la cllugirie, de a crede ci o viafi de familie este mai potrivitl pentru el? Care estecea mai potriviti vflrstl pentru a intra in monahism? - Cea mai potrivitd e vdrsta cdnd egti congtientde ceea ce faci. La noi la mdndstire a venit, cdndva, Episcopul Nicolae Popovici qi a linut o cuvdntare in bisericS,din care imi amintesc doar atdt: ,,Mulfi din cei ce se fac cilugdri nu gtiu ce fac, cdnd se fac cdluglri". $i e o realitate. Omul trebuie sd fie conqtient,pentru cdviala cdlugdreasc[nu-i o viafd ugoar6,pentru c6-i mai presus de fire; gi trebuie sE fii un om exceplional ca sEfaci lucruri de excepfie. Nu se poate vorbi despreo vdrst6...V6rsta potrivit[ pentru a merge la mdn[stire este vdrsta de cdsdtorie;cdnd eqti potrivit pentru cdsdtorie,poli sd zici cdeqti potrivit gi pentru cdlug6rie,numai cE nu-i acelaqilucru. DacI egti cu adevdratcdlugdr, trebuie sd inldturi gdndurile care ili fac - cum se zice la rdnduiala cdlugbriei - ,,urdtd viala cea imbunitd{itd (via{a dupl Dumnezeu, via\a cdlugdreasci) gi iti aduc in minte viafa lumeasc['o (Molitfelnic, Rdnduielile tunderii in monahism). F[rd indoial[ cd sunt oameni care nu pot face ceeace ar trebui sd facd qi care gi-au luat un jug pe care nu-l pot duce, iar in canil acestase ivesc piedici, se ivesc greut5li, pe care le-ai putea invinge, cu darul lui Dumnezeu, dar nu qtiu cdt e cineva de hotdrdt pentru Dumnezeu ca s[ poatd invinge lucrurile care il depdrteazdde rdnduiala lui Dumnezeu. Oricum, trebuie verificare gi din partea celor care sunt pugi sd verifice in mdndstire,gi din partea celor care se angajeazdlaviala aceasta. Un cdlugir catolic, un stare! de mdnlstite, care a fost pe aici, prin Romdnia - l-am intdlnit qi in Franla gi l-am intdlnit qi in Romdnia -, mi-a spusaga,cdnd am fost in Franfa: ,,Eu am fost cinci ani indrumltor de novici; mi-au venit optspfezecenovici, optsprezececandidafi la cdlugirie, 9i numai cinci au r6mas. Ceilalli s-au retras, pentru cd gi-au dat seamacE nu sunt de 31 0

Rdspunsuri la tntrebdri ale credinciogilor

cdlugdrie". $i eu i-am spus: ,,La noi e altfel: vin optsprezece qi rdm6n nouisprezece". Asta e realitatea: suntem prea pufin cu griji la viafa oamenilor gi de multe ori se urmdregte interesul mdndstirii in detrimentul oamenilor care se angajeazd,la m6ndstire.Sa gtili cd eu, timp de cincizeci gi unu de ani, de c6nd sunt la mdnrstire gi de cdnd sunt crlugdr, n-am indemnat pe absolutnimeni s[ se cdlugrreascd. insd nu pentru ca ma gandesc nu se poite c6 trdi via[d crlugbreascd,dar astaesteo treabdpe care trebuie sd gi-o gtie fiecare dintre cei care se fac cdlugdri. Nu noi hotdr6m chestiuneaaltuia, ci el insugi. Vine cdte cineva la mine gi zice: ,,Pdrinte,ce ziceli dumneavoastri, s6 md c6s[torescsau sd md cllugiresc?" Sunt duhovnici din Moldova care strici familiile oamenilor: ii indeamnd pe unul sau pe altul dintre soli s[-qi lase familia gi s6 se cdlugdreascd.$i se intdmpli aqaceva qi nu-i bine. Eu, cdnd sunt intrebat: ,,Sd md cdlug[resc sau sEm[ cdsbtoresc?,,, zic; astami-o spui tu mie, nu fi-o spun eu !ie. Adicr tu trebuie s6 gtii ce ai de frcut. PAn[ cdnd nu qtii ce ai de ftcut, sd nu faci nimic; gi numai atunci cdnd nu te mai poate opri nimeni din caleacdlugdriei,atunci sd te hotdr6qtipentru cdlugdrie. Dar si qti{i c[ sunt unii care au un entuziasm pentru cdlugirie. Am cunoscut oameni, de exemplu cdte un sfudent (la o facultate oarecare),care prin anul 2-3 de studenlie sd inceapd a zice cd se duce la mandstire, c6-l cheamd Dumnezeu, cr-l cheamr Domnul Hristos, cr-l cheamd Maica Domnului... $i a ajuns la mdnlstire. (Daci venea la mine, i-ag fi zis: deocamdat[ termind-fi gcoala,qi-apoi vedem noi cin' te cheam6.)$i s-a dus la mdnistire, gi a ajuns cilugdr, gi a ajuns preot... gi dupd aceeaa ldsat cilugdria gi s-a cdsdtorit. cr nu l-a mai chemat nimeni! Nu merge aga! Nu ne jucdm cu lucrurile lui Dumnezeu! - Po,tisii te rogi pentru alti persoani zicind rugiiciunea ,,Doamne Iisuse Hristoase, FiuI lui Dumnezeu, miluieqte-mr pe mine, piiciitosulr'? pe . - Daci zici ,,miluiegte-md mine", nu zici,,miluiegte-l pe el", nu? Nu te pofi ruga cu rugiciunea asta, pofi si te rogi cu alte rug[ciuni gi ceri ajutorul lui Dumnezeupentru cineva, dar nu zicdndtu rugdciuneaaceasta. - Ce trebuie si fac ca sii reugescin viafi? Cit timp trebuie si mi rog, ca si fiu mai aproape de Dumnezeu? -Dragd,, nu se poate stabili cdt timp trebuie s[ se roage cineva. De ce? Pentru cd oamenii au viafa lor foarte diferitI, cu obligafii foarte diferite. Md gdndescla pirinlii mei... Pdrinlii mei au fost oameni foarte muncitori; sfin1i n-au fost, dar oameni cumsecade fost. Sfbnta Terezade Lisieux scrie: ,,56 au cd eu am avut pdrinfi sfinli!" Eu nu potzice lucrul [sta, gi nici pdrinlii $titi mei n-au pretenfia sd,ziceu c-au fost sfin{i.
3ll

Teofil Arhimandritul Pdrdian eu A venit cinevadin Moldova la mine qi mi-a zis: ,,Pdrinte, citescin de Se fiecarezipatru acatiste". vedec[ n-aveaaltceva fbcut...saucine qtie cum igi rdnduialucrurile,de puteaciti patruacatistezllnic.I-am zis: dragd, plrinfilor mei am fost eu 9i frafii mei. Asta e realitatea: si gtii cE acatistele p[rin{ii mei n-au avut vremede acatiste. nici n-am gtiut de acatistdecdt Eu in vremeacdndam fost la Teologie;pdndla Teologie,pdndlanouisprezece Atunci am ajunssdgtiu qi s6le audgi sd ani, eu n-amgtiutcI existdacatiste. prefuiesc Nu suntfoarteentuziasmat acatiste, e un mijloc de dar acatistele... Nu cinevamai mult de a te apropiade Dumnezeu. credcd trebuies[ citeascd mai mai rnult, poates[ citeascd mult, dar ar de un acatistpe zi; dacdciteqte puteafacegi altceva, lucruri bune. tot Sau sunt unii care citesc Psaltirea.Mia spus cineva: ,,Pdrinte,eu in citescPsaltirea patru ore"; zic: faci exercifii de citire... De ce? Fiindcd ci-i astanu-i aga, gi cdndai zice:,,Hocus-pocus-preparatus",vorbade a te ca identifica cu ce citegti. BineinlelescI in bisericd nu se poate citi decdt cursiv, dar cdndmeditezitu, cdndcitegtitu, po{i sd te opregtila un cuvdnt toatecu suntlucrurileTale,Doamne, anume. exemplu: De ,,Cdtde minunate gi-l le-ai fbcut" (Psalmul103,25); gi tr[iegti cu g0ndulacesta in{elepciune zici de o sutii de ori sau de cdte ori vrei, fbr[ sEnumeri, dar il zici, il zici Asta-i, de fapt, o fiindc6 simfi ci de-acolonu mai pofi trece mai departe. cealaltdesteo recitarede cuvinte duhovnicegti. rugdciuneadevdratL; - Putem avea siguranla mflntuirii? Ce rol au icoanele in viafa credinciogilor?Mai sunt mijlocitori la Tatil? Vi rog si exemplificafi. Dumnezeu sd-i ajute! - Asta cred cd e o intrebarepusdde un sectar. mdntuirii. Dacd faci ce trebuie, cI pofi aveasiguran{a $i rlspundem:cred mdntuirii. mdntuirii. Eu, de exemplu,am siguranfa credcd pofi aveasiguranla E ingrozitor pentru unii, care tot spun: ,,Vai de mine! Da' oare md iartd nu Nu Dumnezeu?" se poate sd nu te ierte Dumnezeu, se poate sd nu te Dumnezeu, primeascd dacd voia Lui; nu sepoatesdte resping6 faci Dumnezeu, mdntuirii,in infelesulcd faci voia lui fiind El Tat6l tdu. Pofi sd ai siguranfa Dumnezeu,iar Dumnezeun-are pe nimeni de respins.P[rintele Arsenie e de Bocazicea:,,Iubirealui Dumnezeufa[d cel mai marepdcdtos mai mare E de decdtiubireaceluimai maresftnt fa15 Dumnezeu". un cuvdntexfaordinar! e ci iubireanu se retrage, iubirease revars5, ca un Iubireanu se dezminte, astupi,curgepe izvor carecurgemereugi nu-l poli opri sd curgd,iar dac6-1 alt[ parte gi tot curge.A$a esteiubirea lui Dumnezeufald de oameni.Noi la putemcontape iubirealui Dumnezeu, nu trebuiesdte gdndegti asta, dar estesd-l iertepe om. Dumnezeu cd singurullucru pe care-lfaceDumnezeu ii iartd pe oameniicare-svrednici de iertare;trebuiesdimplinegticondiliile n-are te iertdrii, iar Dumnezeu iartd. Zicea PdrinteleSerafim:,,Dumnezeu pe nimeni de pierdut".Deci nu-$i propunes5piarddpe cineva. 312

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

AgacEeu personal iatd,, spunaici ce-mispunmie in gdndulmeu $i-n simfireamea- credce mEmdntuiesc, credcd md primeqte Dumnezeu. se Nu poatesi md resping6Dumnezeu! ce sd md respingl?Aga, numai cd-I De place lui Dumnezeu respingd cineva?Nu se poate!Am trdit o viafi sd pe hotdritS pentru Dumnezeugi-am treit-o cu gdndul mdntuirii gi cu gdndul gi desdvdrgirii nu se poate sd mI respingdDumnezeu. pentru cd mi Nu cheamd reofil nu m[ respinge, nu md respinge ci pentrucd El e Dumnezeu gi, fiind Dumnezeu, poatesdrespingd cineva. nu pe DomnulHristosa spus:,,Veni1i Mine tofi cei ostenifigi impovdrafi, la gi Eu vd voi odihnipevoi!" (MateiII,28); DomnulFkistos spus: a ,,Ierusalime, Ierusalime, care-iucizi pe proorociqi cu pietreii omori pe cei trimigi la tine, de cate ori vrut s6-i adunpe fiii t6i agacum igi adun6gdinapuii s6i sub aripi" (Matei 23,37). E cevaexffaordinar! trebuiesdcontdm lucrurile Noi pe astea, trebuiesdne intrebdm nu dac-ofi saun-o fi aga. Dac6 creziinDomnul Hristos,nu sepoatesi nu te gdndegti El e bun gi iertdtorgi binevoitor;cd ci doarinsugiDomnul Hristosa spus:,,Dacd voi, rdi fiind, gtifi sI le dafi fiilor vogtricelebune,cu atdtmai mult Tat6lvostrucel din ceruri" (Luca 11, l3). SauSfhntulApostolPavelzice:,,DacdDumnezeu datpeinsugiFiul S6u L-a pentrunoi, oarenu ne va da toateimpreund El?" (Romani8,32). cu In ceeace privegte icoanele, avemun cult al icoanelor nu existi noi ortodoxie frri icoane-, icoanafiind un fel de prizd,lalumeacealalt6. Noi cinstim icoanele gi sdrut6micoanelepentru cd credem c6 sunt obiecte sfinfite carefaclegltura cu Dumnezeu. cei carenu au cultul icoanelorzic cd icoanae un fel de idol, c6 doar scriein psalmi:,,Ochiau,gi nu vdd;urechiau,gi nu aud(Psalmul134,16-17)-, gi tot agae gi icoana,zic ei, ca idolul: are ochi, gi nu vede;are gurd, gi nu vorbegte; urechi, gi n-aude;are mdini, gi nu lucreazd. are Dar sd gtifi c6 e deosebire mareinte icoan[ gi idol, gi anume: idolul estein locul lui Dumnezeu, esteun alt dumnezeu, afardde Dumnezeu, icoanaesteun obiectcarete iar pune in legdturdcu Dumnezeu. Deci idolul il excludepe Dumnezeu, te depdrteazd Dumnezett,iar icoana te apropie de Dumnezeu.Nici n-ai de nevoies5vaddsaus-audd icoana, doarvedecel pe care-linchipuieicoana. cd ln ceeace privegtemijlocitorii la Tatdl: mijiocitor la Tatdl e Domnul Hristos,iar mijlocitor la DomnulHristose MaicaDomnului,depildd. De undegtim c[ MaicaDomnuluie mijlocitoare pentrunoi? Din faptul cd,lacana Galileii,MaicaDomnuluia mijlocit pentrucei carenu mai aveau vin, iar Domnul Hristosa implinit dorinfaMaicii Domnuluisd aib6vin gi a ftcut din apdvin; n-a fbcutdin vin apd.Le-adatvin, si aibdcdtletrebuie.ce inseamni asta?Inseamni cd Maica Domnului e mijlocitoarepentru noi. sfrntul Apostol Pavelii ruga pe credinciogi mijloceascd sd pentruel, sd se roagelui Dumnezeu pentruel, ca sdrdsp6ndeasc[ Evanghelia.
313

Arhimandritul TeofiI P drdian

nu Daci acest lucru se intimpli in lumea aceasta, se poate intdmpla gi lumea aceasta? realitdli, sfinfii nu mor; qi de fapt niciun om dupS Sfinfii sunt nu moare: orice om care vine in lumea aceastanu moare, niciodatd nu mai moare, dupd suflet; gi invie qi dupd trup. $i atunci, ceeace ai ftcut in lumea aceasta,slujindu-I lui Dumnezeu, faci gi dincolo de lumea aceasta;dacd i-ai cuprins pe oameni in rug[ciunile tale in lumea aceasta,te rogi pentru ei gi Acegtia sunt mijlocitorii la Tatdl. dincolo de lumea aceasta. Domnul Hristos e mijlocitor ca Mdntuitor, in infelesul cd numai El S-a jertfit pentru noi, nu mai trebuie sd ne mai jertfim qi noi. Dar Mdntuitorul nostru Iisus Hristos cere gi de la noi o viafd care si ne ducd la mdntuire. Mijlocitori ?i avem gi pe cei care se roagd pentru noi in viafa aceasta: oamenii lui Dumnezeu (care sunt preofii), pirinlii nogtri, copiii nogtri. Se pot ruga pentru noi in lumea aceastagi tot aga e gi dupd lumea aceasta.Eu, de exemplu, zic cd sunt prieten qi cu viii, qi cu morfii. Nu-mi pot inchipui ca cineva carea murit sEmd fi exclus din sufletul lui c6nd a murit: dac-am fost prieteni, trebuie sd md fin6: ,,Te port in mine". $i eu la fel: dac-a murit un prieten al meu sau pdrin{ii mei... eu niciodatd nu md gdndescla pdrinlii mei ca la niqte morfi, ci totdeaunamI gdndescla pdrinfii mei, care au murit, ca la nigte vii, cu care am exact aceeaqi relafie pe care am avut-o in viald. Atunci cdnd erau in viafd, m[ duceam, ii c6utam... acum nu-i mai caut, dar sufleteqteei au in mine exact locul pe care l-au avut cdnd erau in viaf6, nu s-a int6mplat nicio depdrtare. - Am duhovnico dar de cAte ori il intfllnesc, este foarte ocupat, obosit, supirat; nu indriiznesc sii-i spun ce am pe suflet gi plec. Sufletul mi s-a impietrit mai riiu de cind am duhovnic. Ce pot si fac? - Dragd, dacdai un duhovnic care nu se ocupd de tine, sd gtii cd n-ai niciun duhovnic. Un duhovnic trebuie sd aibd vreme, poate nu cdt vrei tu, dar in orrce caz, trebuie sd aib[ vreme pentru tine. Altfel, nu-i duhovnic, e un improvizat pe care il socotegtiduhovnic, dar in realitate nu-i duhovnic. $i-atunci, trebuie sd-!i caufi un duhormic care are qi pentru tine ceva weme. - Ce trebuie si fac, cum trebuie si fiu pregltit spiritual inainte de nagtereaprimului copil? - Drag5, copiii vin gi dacd te preg6tegti, gi daci nu te preg6tegti. Important este,dacdai credin!6in Dumnezeugi dacdpofi, sd nu-l deranjezipe copil in pdntece prin acte sexuale. Adicd in momentul in care a rdmas o femeie ins6rcinatS, sd nu mai aibd legdturi sexuale cu birbatul ei; asta trebuie sd inteleagl gi bdrbatul. Pentru cd altfel, ii imprimd copilului impulsuri sexuale gi va fi un curvar in viaf5. Aga cI de multe ori pirintii, cu curviile lor din familie - pentru cd existi gi aqa ceva, adic[ nu m[ gdndescnumai la relafile 314

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

extraconjugale,ci chiar la relafiile conjugale care se fac aga, numai pentru pldcereaunuia sau altuia dintre parteneri -, le imprimi in existenta copilului gi nu-i de dupdaceea, incepesd aib[ dewemepreocupdride seiualitate. c[ $i-apoi, rugdciunea:te rogi ca Dumnezeu s6-i dea tot ce trebuie sd aibl un om de care-I place lui Dumnezeu Apoi, sd ai o via[dtrdit6, in aga fel incdt sdpofi fi sub binecuvdntarea lui Dumnezeu, pentru cd Dumnezeu nu binecuvinteazd" oice fel de viefuire, nu-l binecuvinteazd, orice fel de om, ci-i binecuvinteazd, cei care-L pe pe binecuvinteazdpe EI. - cum putem ajuta pe cineva sil-L cunoasci pe Dumnezeuodaci el nu se simte atras de Biserici? - Nu po{i! Nu pofi sd-l ajuli, pentru ci nu noi ii chemdmpe oameni la Dumnezeu,ci Dumnezeuii poate chema la El. cu Biserica fin legatura aceia care qtiu de Dumnezeu,care-L cautdpe Dumnezeuin bisericd. PdrinteleArsenie avea o vorb6: ,,Ajutafi-md sd vr pot ajuta!" Nu pofi sd ajuli pe cineva, dacdnu vrea el sd fie ajutat. Nu pofi sd-l determini sd fac'd nigte lucruri, care de fapt sunt gi greu de ftcut. Sd gtifi c6 nu-i comod sd fii cregtin:,,cel ce vrea sd vind dup6 Mine si se lepedede sine, s6-giia crucea sa gi sd-Mi uffnezeMie" (Matei 16,24). ceea ce putem face noi e s6 le dorim binele, s6 ne rugim lui Dumnezeu s[ le dea gandul cel bun - fiindcd de la g6nd pornesctoati - gi s6 agteptdmmila lui Dumnezeu. Dorinfa de a raporta fiecare clipi a viefii la Dumnezeu poate si devinii o religiozitate bolnivicioasi? - Nu, nu devine o religiozitatebolnbvicioasd. un dar de la Dumnezeu E sdpofi ca toate lucrurile tale sd I le oferi lui Dumnezeu: sd-I oferi lui Dumnezeu viala ta, s5-I oferi lui Dumnezeu pe copiii t5i, s[,I oferi lui Dumnezeu pe pdrinfii tdi, s6-I oferi lui Dumnezeulucrurile bunepe carele faci... Acuma, nu trebuie si faci caz de asta gi nu trebuie sd te lauzi cu agaceva, ci in congtiinfata sd zici: Doamne,lucrul acesta fac spreslavanumelui Tdu. il - Prrinte, afi amintit la inceput de frumoasa compara,tiein care se spune ci mintea noastri este ca o moari. Daci nu punem noi gr0u, pune diavolul neghini. vorbi,ti-ne pufin despre ispitele pe care diavolul le siligluiegte in sufletelenoastre. - Drag6, mai int6i de toate, s5 gti{i c[ nu toate relele vin din ispitele diavolului. Domnul Hristos spune cd ,,din prisosinla inimii grdiegtegura,' (Matei 12, 34) qi cd ,,din inima omului purced gdndurile cele iele,i (Matei ti, te;. DacSsuntemoamenipdtimagi,nu mai are dracul nicio treab[ cu noi. cd facem 315

Arhimandritu TeofiI Pdrdian I

noi ce wea el. Sunt gi ispite de la diavol, care sunt a$a,mai asupritoare,dar dupd ce te c6gtigd,nu mai are feabd cu tine, cd faci tu singur. Realitatea este ci noi nu prea suntem cu grijd pentru viala noastrd lduntricd gi de aceea,pentru c[ nu ocolim pricinile r6ului, ajungem la relele pe care diavolul le iscodegte.De exemplu, filmele sexi gi porno, sI zicem: 6steasunt lucriturile diavolului, iar dacl accepli nigte lucruri de felul acesta, gata! Dupd asta, nu mai are nicio treab6 cu tine, pentru ci tu faci lucrurile lui, acceptdndlucrurile pe care le face el. Egti ca acelade care v-am zis cd a vdnfi spectacolelecare i-au adus draci in cap. - Plrinte, vorbi{i-ne pufin despre falsa smerenie. -Dragd, falsa smerenieesteatunci cdnd pe de o parte ai wea sd fii smerit, iar pe de alt6 parte ai wea sI se gtie cd egti smerit. Sau faci nigte lucruri care gtii tu sigur cEsuntapreciate a{ii... te prezinfi ca plcdtos, ca cel mai marepbcdtos... de M-am dus odatl la Mdndstireafig[negti gi acolo fiecare dintre cele pe Melaniacare le-am intdlnit, maici gi surori, toate se prezentauca pdcdtoase: pdcdtoasa,Sofronia-pdcdtoasa... Zic: mdi, aici e m6ndstirea pdcdtoaselor! M-am dus la pdrintele duhovnic de acolo gi i-am zis: pdrinte, aici e mdn[stirea pic6toaselor:toate maicile pe care le-am intdlnit au zis cd-s p6cdtoase. gtii Sd c[ eu sunt om cumsecade!$i am ajuns la concluzia cd asta este o falsd smerenie... fapt, poatenu-i o fals6 smerenie, esteo modS! de ci in Convoibiii duhovnicestfs, Pdrintele Ioanichie Bdlan a inscenat o intdlnire cu mine, care nu-i real6; adicd el s-a intdlnit cu mine, dar nu s-a intilnit cum zice el c-a fost. Scrie acolo c-a venit gi a bStut la mine la ugd gi s-a intdlnit cu mine, mi-a spus cine e, iar eu am zis: ,,Ce treab6 avefi cu mine, pdcdtosul?" Sd $titi c5 n-am zis apa!N-am zis agapentru cd nu zic aqa! $i de ce nu zic? Pentru ci nu intereseazi pe nimeni dacd sunt sau nu sunt p6cdtos, asta-i o treabl a mea gi o raportare a mea la Dumnezeu. $i deci bineinleles cd n-am zis: ce-avefi cu mine? sunt Teofil-pdcltosul. Ar fi infeles pdc[togilor acolo... cI e mdndstirea Sd vedefi ce mi s-a intdmplat odat[: vine unul la mine gi-mi spunecd e cel mai mare pdcdtos.Vorbesc cu el, gi-apoiii zic: mdi frate, mi-ai spuscd egti cel mai mare p6cdtos...Sd gtii cd eu am nigte scrisori de trimis la pogt6,gi mi-e fric6 sd !i le dau, pentru cd dacdegti pIc6tos, ce gtiu eu ce faci? Mi le pui, nu mi le pui... Dac-ai fi om cumsecade, le-agda. $i zice el cdfe mine: ,,Dafi-mi-le, {i plrinte, c5 vi le pun!" Zic; pdi, egti picdtos ori nu egti pdcdtos?Cd dacd egti p6cdtos,mi-e fricd sd fi le dau, iar dacdnu egti pdcdtos,fi le dau cu incredere. Vede{i? sunt nigte lucruri care nu trebuie sd se int6mple intre oameni; gi astae falsa smerenie.
a8Protosinghel IoanichieB6lan,Convorbiriduhovnicesti, EdituraEpiscopiei Romanului9i Huqilor, Roman, I - 1984, vol. vol. al Il-lea- 1990. 316

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Pirinte, vreau si vi mulfumesc:pe mine m-afi impodobit in chip minunat! - Imi parebinecd n-amvenit degeaba! - cum putem si ne gindim la Dumnezeugi si avem ganduri frumoase,atunci cind avem o depresiegi cand vedemnumai ilu ain realitateace ne inconjoarii?Dar atunci cind avemaccese furie? de - ,,Mdnianu lus1s42d dreptatea Dumnezer]", scris in Scripfuri lui e (Iacov 1,20). SfhntulIsaacSirul spune aqa: ,,cauti doctorinaintede boah gi roagd-te inainte de ispitd". Totdeauna trebuie s6 fii cumvapregdtitpentru ceeace urmeazd ,,roagd-te inainte de ispit5". DacSispita te gdsegte in legdturd Dumnezeu, cu n-areputereasupra altfel... ta; Se gtili cd noi trebuiesd-L avempe Dumnezeu prim-planulviefii in noastre:intdi e Dumnezeu gi-apoie omul. Domnul Hristbs uLis:,,cel ie iubegte tatdsaupe mami mai mult dec6t Mine nu estewednicde Mine. pe pe cel ce iubeqte fiu saupe fiic6 mai mult dec6tpe Mine nu estevrednicde pe Mine. cel ce nu-giia crucea sd-Mi lumezeMie nu estevrednicde Mine', ca (Matei 10,37-38). Deci int6i e Dumnezeu gi-apoi omul;dac[ int6i e omul e gi-apoie Dumnezeu, nu-i bine. $i de multe orise int6mpl6sd fie intdi omul gi apoi Dumnezeu si fie, cumva,amestecare. mine, de exemplu,au sau La venit oamenicaremi-auspus:,,Pdrinte, m-amferit de cutare eu pdcatnu pentru cd m-am gdndit la Dumnezeu, pentruc6 m-am g0ndit la dumneavoastrd: ci cdtrebuiesdvin gi sdvd spun,gi mi-eruqine. aga ocolitpdcatul, poate am cd $i dacdmi gdndeam numaila Dumnezeu, gdndeam Dumnezeu gi iarti". m6 cd m6 Deci noi trebuies6avemo statornicie bine,pOnd agam[suri inc6t in la sdnu ajungem facemlucruri pe careDumnezeu le binecuvinteazd s[ nu sau pe careDumnezeu exclude. le - cat de liber esteomul?vorbifi-ne despreliberul arbitru. - c t e de liber?Pdi,Dumnezeu c6te de liber omul.Daci e nep[tigtie mitor, e mai liber, dar dacr e cu patimi, e mai ingrdditcu libertatea: ,,cel ce srvdrgegte pdcatulesterob pdcatului"- a zis Domnul Hristos(Ioan g, 34). Aga cEnoi trebuiesd finem la libertatein infelesulacesta, a fi curafi cu de inima,gi atuncisuntem liberi, avemlibertateafiilorlui Dumnezeu. - E adeviirat:PiirinteleArsenieBocaf?icea minuni! - Da,md rog... - Spunefi-necafecevadespreminunile piirintelui Arsenie. - Ar trebui sd-mi spun[ dla care-a c-a fbcut minuni... Dragi, eu zis suntmartorulunei minuni. Poateafi citit cartea PdrinteleArsenie,mare-tndrumdtor de sufletetdin secolulxx, scrisi de un t6n[r din cluj, Ioan G6nsc6, la 3t7

Teofi Arhimandritul I Pdrdian care am $i eu o colaborare,cu mdrfurii desprePdrintele Arsenie; acolo, am relatat aceastd minune. in apropiere de mdnistirea noastrd este un inor, pe care oamenii il numesc,,FdntdnifaPdrintelui Arsenie"; acolo, la Fdnt0nilaPdrintelui Arsenie, s-a petrecut o minune, care e mdrtr:risit[ de oameni care sunt oameni de nddejde, nu-s niqte exaltali. $i anume, o fat6 din Cisnddie, care a stat mai mulfi ani pe pat gi in cErucior, a fost dusd cu cdruciorul la Fdntinifa Pdrintelui Arsenie. O cheamdMaria Silaghi gi a fost funcfionar6 inainte de a se imbolndvi. A dus-o cu c[ruciorul un tdndr, care acum este cdlugdr; a fost preot de mir necdsdtorit gi a devenit cdlugdr. El atunci era student la Teologie gi a dus-o cu cdruciorul acolo, dupd ce fusesela noi la mdndstire,i se fbcuse Maslu, se spovedise,se impdrt6gise...Ajungdnd acolo, a luat-o de pe cdruciorgi a pus-o pe o banc6;i-a adusap6,sd se spele,sd bea...$i, cdnd sd plece, fata a zis: ,,Ce-ar fi s[ merg eu pe picioarele mele?" - dupd ce nu mai mersesepe picioarele ei de cdfiva ani. S-a ridicat in picioare, a pornit gi a zis cd merge pdnd la cdrucior - cdruciorul nu-l putuserdaduceptn[ acolo, in foarte aproape.C0nd a ajuns la cdrucior, nu s-a mai aSezat cdrucior, ci a pdnd la mdndstire; zis sd mai meargd inc[. $i a mers a$avreo doi kilometri, qi de afunci nu s-a mai agezat cirucior. E o minune! O minune pe care o in punem in legdturd cu PdrinteleArsenie. Sd gtifi cd-i singurape care o gtiu. Adicd mai gtiu una: un cetdfeanavea o eczemdpurulent6 gi s-a dus la mdndstire, la Izvorul Tdmdduirii - cdnd e un fel de hram -, gi pdrintele i-a stropit-o cu apd sfinfitI; gi el mirturisea cd atunci cdnd l-a stropit cu apd sfinlite, dintr-odatd a simfit cd-i s[ndtos; qi de-atunci n-a mai avut eczema. Iatd, a doua minune in legdturd cu PdrinteleArsenie. Eu altele nu mai gtiu. - Am tendinfa si mii compar mereu cu alfii qi mi se pare ci tofi sunt mai binecuvflnta{i decAt mine. Nu gtiu daci e invidie gi nu qtiu cum sI scapde ea. Cum zice la Filocalie: - Nu-i invidie, cd pofi sd constafilucrul acesta... poli sd te g6ndegtila apd gi cu sete, gi fhrd sete.Nu-nseamndc6 dacd cineva are mai multe daruri decdt tine, trebuie neaplrat sd-l invidiezi. Nu-i adevirat! Pofi sd te bucuri de binele lui. Pdrintele Serafim de la noi de la mdndstire zicea edtremine: ,,Copile, eu mi bucur de succeseletale cum md mele". No, spunefi: asta-i invidie? Nu-i nicio invidie! bucur de succesele Aqa trebuie sd fim cu tofii: s[ ne bucur[m de binele altuia mai mult decdt de binele nostru. Parcd-l aud qi-acuma: ,,Copile, eu md bucur de mele". Aga trebuie s-ajungemtofi. succesele tale cum md bucur de succesele - Vi mulfumim pi sii ne fifi sinltos! - 56 dea Dumnezeu,cd gi eu vreau! 318

cumpurEM oevENtM sA BUNI

26 ianuarie2005 - Persoanele care au responsabilitifi in diferite segmente ale socie_ tifii luptnope de o parte, sr aiur bunitaie in sufleto adici si ierte totul, dar in acelaqitimp sunt persoanecu autoritate, care trebuie si facii dreptate, sanc{ion9z-9, si strnedepseasci. cum credegce pouteun cregtin care are qi responsabilitnfi societate impace in sii aceste doui lucrurio care aparentsunt contradictorii:si manifeste o bunitate desivargiti, gi in acelagi timp sr-gi manifeste autoritateacu careesteinvestit? - A fi bun nu inseamnd intreldsanigt. a inauioriri. oaca te_apus Dumnezeu fii conducdtor, s6 trebuies[ fii condu.ad, iila gtii c[ prin faptur de a fi conduc[tor ifi lucrezi gi binele tau vremelrii"l qi pe cel vegnic. Bineinfeles sunt.situa{ii situafii...in orice cd gi rd,-l"'giindegti totdeauna ci de tine depinde "ur, binelecare,poate,se face?ncontinuare. fii in 56 agafel incdtomul sdinfeleagd gi el, dacd, fi ?nlocur ci n t6u,toi agaar face. Dar lucrul acesta nu-l faci cu pripeali, adicd sd agi,dintr-o datd,cum ?fivine, ci sdte gandegti, am6ni*u-iG lucruri sd p. ,ui" nu le pofi rezolva in clipa aceea, sd-r pe omur de l6ng6ii".- * pe trimisul lui ,tratezi Dumnezeu, pe omul cel ca caufisd-laju{i, 'ouiinr.*na1,.sd nigte lucruri pentru cd,i-ar convenicelui care g.rri;ril nu sr cocologegti u si fre trecut cu vederea.Dacd tolerdm anumite pdcate, tolerdm qi .rr-eril. prcatelor, or aceasta spredauna numaia noastrd poate este nu _,' mai pufin a noastrd d; in orice caz spredaunl celor_care depind imyr u".tu'p" carenu l-ai oprit !9 din calear6ului. Asta-i rostul! oe aifel, Sffintul eporioi ru.,relchiar spune cd dregdtoriisunt pugi pentru binele altora,dregaiorii sunt puqi ca s[ nu existe anarhie.Fiecares[-gi infeleagdrostul gi sa se creaddlucrdtor spre bine, ca trimis al aJu sa nu-i excluddpe Dumnezeudin lui Dumnezeu, socotelile caregi le faceel. Iar dacdnu qtiece pe are de dcut, s[ incercesd severificecu o conqtiinfd str'ind gi superioara.ongtiinfJ proprii. - Afirmafia Mintuito-rutui, ra spilarea picioareror ucenicilor de Ia cina de Taini: ,,cel ce a ficrit baie n-are nevoie si-i fie sp'ate decat picioarele'o referi labotezgi Ia spovedanie? se - Nu. DomnulHristosn-u r,o.bit simbolic afunci,ci DomnulHristosa vorbit atunciavand vedeleconcret in ceea seintdmpld omulin latrna fizicd. ce cu
319

I ArhimandritulTeofi Pdrdian

SffintulApostol Petru, caren-a vrut sA-Llasepe Domnul Hristossd-i spelepicioarele,c6nda aflat de la DomnulHristoscdnumaiin condiliain care se lasd s6-i speleDomnul Hristos picioarelepoateaveaparte cu Domnul dar Hristos,atunciel, aga,dintr-ordvnd,a'zis: Doamne, dac6-ivorbade aqa ci ceva,pdi atuncinu numaipicioarele, gi mdinilegi capul.Iar DomnulHristos decdtpicioarele" a zis: ,,Cel care a ftcut baie n-arenevoie s6-i fie spdlate general situaliafizicd despre in (Ioan 13, 10).DomnulHristosvreasI spund posibild, aceasta simbolicdesteo chestiune a omului. Aga incdt chestiunea sau spovedania altceva. n-a avutin vedere darsigur DomnulHristos si - Este posibil ca intreaga societate fie creqtini cu adeviirat?Nu a vorbit Mflntuitorul totdeaunain termeni de opozifieintre credinciogii cei pufini pi lume? - Ba da,aqaa vorbit DomnulHristosgi agava fi toatdistoriaomenirii: mai gi cu buni, gi cu rdi, gi cu creqtini,qi cu credinciogi, cu credinciogi 9i Aga va fi tot timpul. Ceeace ne pufin credinciogi,gi cu necredinciogi... parteacredinciogilor. pe intereseazd noi estesdavem - intr-una dintre pildele despre implrifia cerurilor' din Sfinta Evanghelie de la Marcu, in capitolul al 4-lea, MAntuitorul spune ctr cum nu gtieomul, risare 9i creqte simAnfa,deci cuvAntullui Dumnezeu, omului, rodegtede la sine. Inseamni cI gi ci pimfrntul, adicii sufletul tot ce trebuie si facl omul estesi-qi improprieze cuvintele Evangheliei qi acesteavor lucra singure? Iar in continuare, afirmafia ci ,ratunci indati trimite secera",inseamnl ci omul moare cAnd rodul se coaceo cflnd estela maturitate duhovniceascl? - Credcd suntnigtelucruri pe careDomnulHristosle-a avutin vedere pe alt6 lafurd.$i anume,cdndDomnul Hristosa spuscI s[mdnfase aruncd in pdmdnt,gi omul doarmegi se scoaldgi treceweme, 9i omul nu mai face cregtecumvade la iar sdmAnfa, sdmAnfa nimic din partealui ca sI creascd deplind,rod sdmdn!5 spic Ai dupl aceea intii iarb6,dupdaceea sinegi aduce deplin, a vrut sI spundde putereacuvdntului,putereape care-oare cuvdnful Cd Sduin inima omului gi-n viala omeneasci. nu-i numai lucrareaomului, Domnului. ci e gi lucrarea cd De altfel, sdgti,ti mie taremult imi placesdspun- 9i spunadeseori Domnului,in sensul cd pdineaesterod al muncii omului gi al binecuvantdrii avemsdm6nfa, lucreazdgi omul. De la Dumnezeu cllucreazd qi Dumnezeu, iat omul ajutd ca cele care se sE Dumnezeuface sd incol{eascd, creascd, de in si inmu{esc,carecresc, fie apoiaduse situafia a puteafi pdinepe masd. de din aceasta, SfbntaEvanghelie cred c6 a$acevae gi in chestiunea ptezentatd numai pildd din SfhntaEvanghelie, la Marcu.De altfel, e singura 320

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

de Sfhntul Evanghelist Marcu. E o pildd care ne dd incredere in lucrarea lui Dumnezeu mai presus de posibilitdlile omului. Deci omul seamdn6,qi Dumnezeuface sd creascd. - in Noul Testament au fost nigte situafii cflnd, pentru credinfa unui om, s-a mAntuit toati casa sa, de exemplu Zaheu. Chiar se afirml: ,,Crede in Domnul Iisus qi te vei mAntui tu gi casata" (Fapte 16131). Noi vedem cI, de multe orio degi cineva dobflndeqte credinfl, ceilal{i din casasa rlmin necredincioqi.Care esteexplicafia? - Nu inseamndcd de fiecare datd cel care se mAntuieqteii mdntuiegte gi pe ceilalli. insd existdposibilitateade a-i atrage pe ceilalfi la cele bune, gi la mOntuire,la inaintare la bundtate. Dar nu totdeauna se int6mpli aga. Sd qtili cd gre$esctofi aceia care igi fac speranfe, de pildd cdnd e vorba de cdsdtorie:o credincioasdse cdsdtoregte un necredincios, cu gAndul cd o cu pentru credinfd. Or nu se int0mpl5 totdeaunaaga.Aga cd cel mai sd-l cdqtige bine e s[ porneasc[credinciogiicu credincioqii. - La bisericl vin mai mult oameni care au o neputin{i in a se descurca pe plan social? Daci da, are leglturi cu faptul cii Dumnezeu le-a ales pe cele proaste ca si ruqinezecele bune? - La bisericd merg oamenii care au trebuinfd de bisericd. intre ei, sunt qi mulfi oameni cu neputinfe, sunt oameni care au biruit neputin{ele, sunt oameni care simt ceva din darul lui Dumnezeu. Sfhntul Apostol Pavel, cdnd spunecd,,Dumnezeu$i-a alespe cele slabeale lumii ca sd dea de ruqinepe cele tari" (I Corinteni I, 27), ii are in vedere pe credinciogii din Biserica Cregtind de la inceput, care gi ei qi-au ales pe Domnul Hristos ca sd li se completezeinsufi cienteleproprii. Noi mergem la bisericd pentru cd e o datorie sd mergi la biseric[ gi nu ne gdndim atita la ce-nseamndasta pentru al1ii, ci ne gdndim ce-nseamnd astapentru noi. - Pirintele Porfirie din Grecia spunea cI bitrAne{ea este o vreme foarte buni pentru a veni oamenii la Dumnezeu. Dumneavoastrl spunefi cI la bitrAnefe omul nu mai devineoci este deja realizat prin viafa pe care a dus-o. Este o contradicfie? - Nu qtiu, eu astao spun pentru cd asta o constat. Bindnefea e rezumatul vieJii; la bdtrdnefe,nu mai ai nddejde sd-l mai schimbi pe om, pentru ci el a devenit ceea ce este. Pdrintele Porfirie are dreptate in sensul acesta,c6 la bdtrAnelete gdndegtimai mult la cele ce urmeazd,te g6ndegtimai mult la veqnicie.Ins6, in general,bdtr6nefeae rezumatul viefii. Ai ajuns la bltrinele, 321

Arhimandritul Teofil P drdian

ai ajuns la definitivare. Nu mai poli aqteptamare lucru de la un b[tran. Chiar gi eu personal: am niqte concepfii, am nigte concluzii pe care nu mi le poate dlrdma cineva, pentru cd ele de fapt nu sunt numai idei, ci sunt structuri, m-am format prin ele. $i n-ai cum sd birui o structurdprintr-o idee. - Afi afirmat in cirfile Sfin{iei Voastre ci ruglciunea de toati vremea: ,rDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mi pe mine, picltosul" esteun mijloc prin care putem scormoni in adflncurile sufletului nostru, prin care se aduc la iveali negativele din strifunduri qi se pot rezolva. Aceasta estesingura modalitate de a ne rezolva negati' vele? $i, daci da, de ce este numai aceasta?Cu alte metode nu se poate ajunge la acelaqirezultat" de exemplu prin impirtigirea cu Sfintele Taine? - Dragd, impdrtdqirea cu Sfintele Taine este o practicd de la care insd omul infa\a Domnului Hristos estecel care intdrire sufleteascd, aqteptdm Deci eu susfin - am suslinut in cdrli 9i suslin in este gi in fafa lumii acesteia. continuare- c6lucrarea de imbundtdlire sufleteasc[cea mai de cdpetenieeste rugdciuneaaceastade toatd wemea, prin care se nimicesc g6ndurile cele rele gi se std impotrivd gdndurilor care ar urma. Sfhntul Marcu Ascetul, in Filocalie, spune: ,,in inima iubitoare de osteneald,gdndul cel r6u nu are putere, cum nu are putere focul in apd". Deci, dacdai o inimd pregdtit6 pentru Dumnezeu,se risipescvrdjmagii cei de gdnd,prin lucrareaMdntuitorului. Bineinleles cd eu nu consider cd asta este singura modalitate. $i MAntuitorului, gi spovedania, participarea cu impdrtdqirea Trupul qi SAngele 9i la slujbele Bisericii, toate acesteasunt importante, dar cel mai mult poli sd te observi pe tine insufi cdndzici rugdciuneaaceasta. De pild[, eu am invdfat-o de la Pdrintele Arsenie Boca, in 1942, qi am inceput sdzic, c6t am putut. Cel dintdi lucru pe care l-am observatde pe urma strddaniei acesteiade a-mi curd{i sufletul a fost cd m-am int6lnit cu mizeria din mine. lar mizeria asta din mine o aveam din strSfunduri de existenfd,de la pdrinfii mei, intrucdt copiii sunt oglinda pdrinlilor. Mi-aduc aminte cI odatd mi-a spus o femeie: ,,Pdrinte,eu am inimd bun[ ca tata 9i gurd rea ca mama". Era o sintezd.Omul este o sintez6,iar fiind o sintezd- de r[utate 9i de bundtate, de pozitive qi de negative -, cind zici: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, plcdtosul", se decanteazd,cumva, lucrurile qi-!i dai seamamai bine de nigte realitdfi pe care n-ai avea cum sd le cunoqti in alte imprejurdri. Rugdciuneaaceastaajutd foarte mult, dar sd qtifi cd eu nu md gAndesc numai la rugdciunea in sine, ,,Doamne lisuse...". Unii cautd sd indumnezeSd iasc6,cumva, rugdciuneaaceasta. gtili cd nu-i aga!E o metodS,e o metodd de angajare. Adicd noi nu trebuie numai sI cerem ceva de la Domnul 322

Rdspunsuri la tntrebdri ale credinciosilor

Hristos: miluiegte-mE mine, pdcitosul. Da, gi asta,esteimportant.Dar pe trebuiesd-Iaducem mdrirelui Dumnezeu, gi cum zicemlaLiturghie: ,,PeTine Te l[uddm, pe Tine bine Te cuvdntim, 1ie i1i mulgumim, gi Doamne, ne rugdmJie". Putemsdfolosim gi alterugdciuni,de exemplu: mea mea ,Jrlddejdea esteTatdr,scdparea esteFiul, acoperdmintul meu esteDuhul Sfhnt,TreimeSfrnti, mirire Jie!"; mdrireJie!"; ,,Mdrire Jie, Doamnb, Celuicene-aiardtatnoudlumina!"; ,,Mbrire Jie, gi suntlucrurileTale!,'. ,,Mareeqti,Doamne, minunate ,,Cdt de minunatesunt lucrurile tale, Doamne,toate'cu infelepciune le-aifbcut!" Putemsd zicem gi rug[ciuni de felul acesta, ins6 metodacrasic6, sI zicem aga, este rugdciuneaaceasta: Iisuse Hristoase.Fiul lui ,,Doamne Dumnezeu, miluiegte-m[ mine,pdc6tosul". pe - cat de mare estesiilagulDuhului sfint qi cum se siiliqluiegte El in om? - Duhul Sfrnt Se sdldqluiegte om la limitele omului. Sdlagul in Duhului Sfhnt e ca Duhul Sfhnt. Duhul s{hnt este {br[ margini, infinit, nelimitat.Atunci inseamni c[ din Duhul Sfhnt at6t intr6 in om, cdt poate cuprindeomul. SfhntulEvanghelist Ioan spune: nu ,,Dumnezeu d6 Duhul cu mdsur6"(Ioan 3, 34). Deci cdt poate cuprindeomul, atdt are din Duhul Sfrnt, in ceea privegte, zicem,ldrgimea, ce sd ins6in ceea privegte ce esenfa, are tot. Adicd nulucreazd, Duhul Sfhnt intr-un om intr-un fel, gi intr-un om in alt fel, cilucreazd, tofi la fel, dar fiecare seraporteazr Duhul sfhnt in la dupdcapacitatea lui. - oamenii sunt riii de la naturii? oare nu sunt ei buni in esenti? Riutatea care vine pe parcursul viefii nu este oare o consecinfi a suferinfelor? Piirerea rnea este ci nu existii oameni rii sau buni termeni absolufi,care nu pot existacu adevirat in realitate -, ci oameni care suferi mai mult saumai pufin. - Sdqtii cd nu-i aga! Adic[ oamenii in lumeaaceasta cu bune,gi vin gi cu rele; ei sunt,cum am zis, oglindapdrinfilor. Eu m-am cercetat mine insumi, dupd ce am aflat ci sunt oglinda pe pdrinfilor,gi am clutat si vdd caredintrepirinfii mei e preponderent viafa in mea. $i-am ajuns la concluzia,pe care-amspus-ode-atdtea cd sunt o ori, edifiemasculind mameimele.Asta este.Sigur,am adusgi de la mama,gi a de la tata. De la tata am adusmai alesrezistenla rezistenfa boal6,la la -, necazuri pentru cd,tata fost un om sdndtos. eu suntsEnrtos a acum,dar $i 323

ArhimandritulTeofilPdrdian

cd numaipe loc drept;la urcuq,imi dau seama inima nu-i destulde int6ritd. dar De altfel, mi s-a gi spuscd am iniml slabd... intr-un fel imi parebine, m[ chinui la sfhrgitulviefii, cd o inimi slabd ci fiindcd inseamnd n-o sd Dar cedeazd. oricum,suntcum suntqi-I ddmslavdlui Dumnezeu. c-aveficopii...copiii voqtri saunepolii insdin copil5rie,doarali vdztrt, spre voqtri- unii dintreei - c6t suntde rdi, din copildrie!Au o predispozifie rdutate,au o nervozitate- zicemnoi acum,mai nou -, o rdutatepe caren-o cu pofi explica.$i cum se explicdtotugi?Pdi, se explic6:seam6nd cineva, seamlndcu bunicul,cu bunica... seamdnlcu mamd-sa, cu semdn6 tat6-sdu, asta. rdutatea cu cinevaseamdnd eu am venit tot aga:am fost rdu, s[ gtifi! Cdnd eram copil, eram $i Arseniem-a qi intrebatdacEnu mi-a venit in gdnd foarterdu, iar Pdrintele vreodatdsb omor un om. Nu mi-a venit in gdndsd omor un om, dar eram 6sta careziceacdtremama:,Jrl6na96, nu-i rdu totugi.Aveamun vecin acas6, ceva, cd nu i le-o zis botezatbine... Sd-l duci la popa, sd-i mai ceteascd de toate!" Aga am fost, am venit cu asta.$i n-am pufut s6-mi dau seama insd, in lucrurile acesteadecdt din anumite imprejur[ri de confruntare; realitate, cdnd m-am ocupat de mine insumi, mi-am dat seamaprin Fiindcdseiveautot felul de ginduri rele, de gdnduripe rug[ciuneaaceasta. de carenu le-agfi dorit, gi caretotugiexistau.Trebuiesdporneqti la punctul gi, cu ajutorul lui Dumnezeu,lucrurile se limpezesc, in care te gdsegti la fiindcd nu egti numai tu la lucrare,ci e gi Dumnezeu lucru. Numai cd pentru asta trebuie s[ fii preocupat,sd ai in vedere cd lucrurile nu se bun. realizeazd la sine: gata,tepomenegti de - Ce pot face eu, ca mamio pentru fiul meu, pentru ca acestasI meargi Ia bisericl? Mai alesci stareasiniitifii saleestefoarte precarii, dar nu vrea si qtie de Biserici. Estein pericol sI i setaie piciorul, dar el uit0nd de Dumnezeu. nu gtiedecfltsii beagi sii fumeze, Aga - Apdi, drag6, in omul creqte ce pornegte... a pornit de la inceput, nu Acestea suntlucruri pe carei le gi a$amerge... nu pofi sd-i demonstrezi. lui pofi sd-l pui in seama Dumnezeugi poate po{i demonstra. Doar atdta, o cI chiar faptul acesta, i setaiepiciorul, esteun mijloc de mdntuire, sifualie pe poatd la mintuire. E-adeviratcd suferinfa unii ii apropiede duce cares[-1 de iar Dumnezeu, pe allii ii depdfteazd Dumnezeu. caz,el nu qtiecdtebucurii poateaveaomul din credin!69i de in orice credin{ei. avantajele aceea ocoleqte - Cum si fii bun cu cel de lingi tine - de exemplusoful sau sofiacare sedeclarl ateu gi gregegte? 324

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Dragd,dac6-liubegti,il iubegticu defectecu tot, iar dacd-lurbgti,il urdgti cu calitili cu tot. Aga c[ pofi sd fii bun, infelegdnd neputinla omeneascd. Pdrintele ArsenieBocai-a spusunui prietenal meu,,ur. u.u-', preotin sibiu, iar atunciera sfudent Teologier la ,,uit., o sdajungipreot;si fii infelegdtor de neputin{a fali omeneascd,'. oamenii Ni"i ui n-ar vrea s[ le aibd. gi-atunci, hebuie sd fim gi noi infelegdtori "* ";dtirf; de a1a neputinfa omeneascd. Dacd qtim cd nu vorbescaceeaqi limbr cu noi, nu vorbim nici noi despre lucruri pe carenu le_pot in{elege pe care re-ai refiiza. .*.*pi.r, gi n" Domnul Hristos .pyn:: aruncalimdrgdritarele inainteaporcilor qi nu da{icelesfintecdinilor,,-Nu 7,6). (Matei - Astizi sunt mai pufini sfinfi qi mai pufine minuni decit in trecut? - Nu se gtie,pentrucd noi nu-i gtimpe toli sfinfii, fiindcd sfinlii nu se pun in eviden{d. Suntsfin{i gi acum,rrm a,, fosi qi-ntrecutgi cum au fost de cande Biserica.Suntsfinfi, numai cd nu-i cunoagtem nu-i qtim noi, noi, nu ni i-a descoperit Dumnezeu noud.Dar sunt. - cum pofi depigi pornirea spre a faceriu, degidorinfa qi gindur tdu estesi faci bine? De murte ori, faci riur pe care nu-t voiegtir-gtiind rafional ci esteriu. - Da, intr-adevrr,pentrucd,rdutatea o structurl, iar este dorinfae pufin decdto strucfur[.ceea ce putemnoi faceestesd fim preocupafimai de a ne dep69i noi inginegi in felul acesta serealiz pe sd eze bundtatea careo pe dorim; dar poatecd nici n-o dorim c6t trebuie,dacdmai avem incd rdutate pe careo implinim. Pentrucd omul devineceeace face. Dac6eqtirdu qi ili laqi rdutatea se declanqeze, wemeaajungi la mai multd sd cu r6utate. zicea cinevacd dacd faci altfel decdtcrezi" uremeu .., ajungi sd crezicumfaci. Ti . isedI credinladupdnecredinfa faptelortale. - cum trebuie sii ne aregemnagii de cununie?Dintre prieteni, dintre rude, dintre vecini? cum trebuie ei sii ne fie: apropiafi qi de aceeagi virsti? sausii impuni prin maturitategi distincfie? - Dragd,pot sdfie gi de aceeaqi v6rstd,sefi! qi apropiafi, numaisdfie oamenicareqtiu de Dumnezeu. Asta e lucrul ae cdpeLnie,pentrucd altfel nu got stadreptmdrturiedespre inaintarea spiritual[ a finilor lor. poatec6-i mai bine sdfie mai apropiafica v6rstd,fiindca atunciii ai mai multd weme. Dac6suntla v6rst5mai inaintat5, vremea mai ai nagi. cu nu - cum explica{iunitateadintre suflet,cugetgi minte (psihic)?
325

Arhimandritul Teofil Pdraian

- Dragd,cugetulqi minteasuntnigtecalitdfi ale sufletului,niqtefacultdli ale sufletului.Deci sufletulestesuportulminfii, carefacepartedin suflet;iar moral[. cugetuleste,de fapt, am puteazice,maimult conqtiinfa - De pesteun an de zile am parte de incerciri pe care nu mi Ie pot cu explica.Aud voci care nu sunt conformecu gindurile mele,asociate dureri qi contracfii muscularein diferite pir{i ale corpului, fapt care au la m-a determinatsi apelez ajutorul medicilor;insii acegtia constatat timp, am apelatqi ci sunt sinltos din punt de vederemedical.in acelaqi preotul parohiei, am la preotul bisericiio m-am spovedit periodic la simptocasei,am participat la Masluri. Cu toate acestea' fncut sfeEtanie cu celerelatate? mele s-au accentuat.Ce mI putefi sfitui in legiturl trebuie sd insiqti pentru ceeace - Dragd,alte mijloace nu cunosc... pofi aveain cadrulpe carel-ai folosit deja. indreptat - Am intilnit un cazcffndun copil cu handicapde trup^s-a Impirtiganie pe loc dupi ce s-aimpirtlqit. Suntefide pirere ci Sfinta te poatevindecade orice,fiind vrednic? - Da, ins[ nu gtim dacdin toate caztxrleseintdmpldasta. ca - Acum se obignuiegte la nunti si fie invitafi cat mai mu[i bani. Nu miritor, pentru a se cAgtiga oameni,unii aproapenecunoscufi ar trebui si fie invita{i doar cei foarte apropiafi mirilor, in prezenfa si cirora ace$tia sesimti bine? bani la - Ba ar fi bine, numai c6 oameniimai urmdrescqi s-adune bani pentruo viaf[ gdndulde a aduna nu nunt[; gi-atunci, qi-arputeatealiz.a pentrua-gi procuraanumitelucruri. SigUrcd ar puteasd fie... mai decentd, demult nu era atdta lume la nunt6. Dealtfel, sd qtili cd la nunti eqti un din in de singuratic, multe ori, pentrucdnu te pofi manifesta mullimeaaceea pe toli. care,cum ziceali,poatenici nu-i cunoqti - ce putem face ca si nu-l urflm pe cel care ne face riul 9i si nu {inem minte riul? DomnulHristosne indeamndlaiubire.Ura estecevacarenu trebuie sd existein suflet,aqacd cel dintdi gdndpe caretrebuies[-l ai estesd scoli de sd ura din suflet; sd te silegti,sd te rogi lui Dumnezeu, fii nemulgumit faptul cI ai in sufletul tdu 9i urd. - Ce folosare sufletulnostru,daci facembunitatea de frica iadului? Ce folos,daci facembinelepentru a fi risptltifi cu bine de Dumnezeu? 326

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Dragd, in orice caz, cend inldturi rdul, chiar qi de frica iadului, e un cdqtig,iar cdnd faci binele, chiar gi pentru rrsplatd, tot e un c6gtig.Important este sd faci bine gi sd te fereqti de rdu. cum zice psalmistul: ,,veni1i, fiilor, ascultafi-mi pe mine, frica Domnului vd voi invdla.l De vrea omul sb trdiascdgi sb vadd zile bune, s[-qi opreasc[limba de la r6u gi buzele sale de la minciund,l se se fereascdde rdu qi s[ facd binele, sd cautepaceagi sd o rlrmeze"(Psalmul33, 11-13).Asta-i parteaomului. - Dacr egti bun cu persoanele releo nu existi cumva riscur de a incuraja riul? - Nu, nu existS, pentru cd tu nu-ncurajezi rdul, ci wei s6-l cAgtigi pe om pentru bine. - Taina sfflntului Maslu are puterea de a riscoli in negativele din strrfundul sufletului qi de a Ie aduce la suprafafi pentru a fi rezolvate? cit de des trebuie si ia parte la aceasti taini un creqtin care nu are o boali anume? - Nu se pune problema. De cdte ori poate s[ ia parte, poate participa. Si nu se gdndeascd: ,,Acum ajunge, am cam fost...", ci sd se foloseasci de darul lui Dumnezeu qi de la Maslu, gi de la alte slujbe ale Bisericii. Frr[ indoiali cd Maslul are gi putere iertdtoare de pdcate. De fapt, cu iertarea pdcatelor se rezolvd cumva lucrurile qi prin spovedanie,dar important este sd urmlregti binele din toate punctele de vedere. - Ca mireni, putem duce aceasti luptl duhovniceasci cu gindurile, putem pdzitrezia cu succes?sau estenevoie de o viafi de retragere in minlstire? - Nu-i nevoie de nicio viafd de retragere,acolo unde te gisegti, acolo te m6ntuieqti. Sfbnful Petru Damaschin zice ,,De va l[sa omul voile gi cugetele sale qi va face voia gi cugetul lui Dumnezeu, pentru acela,in toatd lumea aceastanu se va gdsi nici loc, nici lucru care si-i impiedice mdntuirea". Sfinful Ioan Gurd de Aur, intre predicile de pocdin![, are una in care se spune aqa:,,Adam, in rai fiind, a cdzut,iar Iov s-a mdntuit pe o grdmaddde gunoi. Lot s-a mdntuit in Sodoma, iar Saul nu s-a mdntuit in palat impirrtesco'.Deci mdntuireadepindede strddaniaomului de a fi cu Dumnezeu. - Cum S-a niscut Dumnezeu? Nu mi refer la Domnul lisus, ci la Dumnezeu Ficitorul cerului qi al pimintului. - Dragd, este o taind, adicd dacd noi am qti lucrul acesta,inseamndc[ Dumnezeu e mai prejos de noi. Noi nu putem sd gtim decdt lucrurile mai 327

Arhimandritul TeoJilP drdian

dacl ni se prejos de noi, iar lucrurile mai presusde noi le cunoaqtem aceasta, nu Dumnezeu ne-adescoperit Dacd de descoperd cdtreDumnezeu. noi nu putem sd gtim. $tim un singur lucru: cd aqacum sunt atdtealucruri cum e luna, cum suntstelele... noastr6, cum e soarele, careprecedexistenta tot agae gi Dumnezeu,peCareil gtim cd existS,dar nu ne putemgdndi la nigteinceputurialeLui. - Mintuitorul a spus cuvAntul: ,,Cine fine la sufletul lui il va pierde, iar cine-qipierde sufletul lui pentru Mine il va gisi" (Matei 10' 39); iar potrivit relatirii SfAntului EvanghelistIoanoDomnul Hristos a il ce spus: ooCel iqi urlgte sufletul in lumea aceasta va pistra pentru viafa veqnicl" (Ioan \2, 25). Ce inseamni si-fi uriqti sufletul qi ce inseamni si-l pierzi pentru Domnul Hristos? - Dragd,lucrurile trebuieinfelesein contextulexistenfeicregtinede fXr[ atunci.Adicd erauoamenicarecdutaus6-qicruleviala pdmdnteascd, sd in sufletul, intelesul iqi lavialaveqnici. Deci aceia pierdeau semai gdndeasc[ la mai gdndeau mintuire. $i erauoamenicarenu-giiubeausufletul cd nu se la ajungeau mdntuire. qi sauviafapdmdnteascd primeaumartiriul qi prin aceasta - Eu, o femeieplcltoasi, pot aveaparte de mareafericire de a vii aveaduhovnic?DacI da, cum sI procedez? - Dragd,eu sunt departe... nu-i indemn pe oamenisd vind p0nd la mine, pentrulucruri pe carele pot rczolvafoartebine aici, la parohiiledin ii Dumnezeu descoperd tot, e carefacparte.Preofia peste iar daci egtisincer, Altfel, celui carese spovedegte. ce plrintelui duhovnicesc trebuiesd-i spund ii clutdm, dar...Cel mai bine e sI ne mu$umimcu noi cdutdm duhovnicicdt ceipe careii avem. in lansate ultima vremede unele - Ce piirere avefi de avertismentele publicafii, conform cirora folosireacardurilor gi mai ales acceptarea 9i pe utilizarea viitorului buletin de identitateelectronicrbazat un sistemde numerotare ce confine numiirul 666, inseamni automat lepiidarea de Hristosoasociereacu antihrist qi implicit moartea veqnici, chiar daci vom continuasi mergemla slujbe,sI ne rugim qi si neinchinim? in acest caz)ar trebui sii nu le acceptlm' aqacurn au recomandat in citugirii din Sf0ntul Munte Athos cregtiniloro 1987,cAnd fara lor a le primim gi si mergemmai departe? intratin UniuneaEuropeani, sausi vor Dar in cazul cflnd acestea fi inlocuite cu implanturi pe mAnI pretextul si se vor fine mai bine sub control sau pe frunte, sub pecefilelui antihrist? infractorii qi terorismul? Sunt acestea 328

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

-Dragd, nu $tiu, nu cred c[ sunt pecetile lui antihrist decdt aceleacare te fac sd te lepezi de Dumnezeu. Dacd nu te lepezi de Dumnezeu, nu inseamndcd pofi avea o pecete a lui antihrist. Ceea ce qtim noi este cd 666 nu estecompus din de trei ori cifra arabdqase,degi in ComentarlarlSffintului Andrei al Cezareeise pare c[ el avea in vedere trei cifre 6 puse una l6ng6 alta, care se citesc gasesute gaizeci gi gase.Or nu-i aqa! De ce nu-i aga? Pentru cd evreii nu scriu numerele cu cifre, ci cu litere, gi mai ales pe vremea aceeanu scriau numerele cu cifre arabe,ci le scriau cu litere. $i aga se putea ajunge la un nume, in loc de numir. $i unii spun cd este vorba de mdnia fird judecatd, de desfrdnare...Sunt nigte comentarii. in realitate, nu cred cE are nicio valoare treabaasta.cu 666. in ce priveqte cardurile, acesteasunt nigte lucruri de care se folosesc oamenii, in specialin Occident, in ldrile unde pofi sd scoli bani din banc6. $i eu am citit undeva, intr-o revisti - nu o revistd de prestigiu -, cd dacdcitegti de la dreaptaspre stdngacuv6ntul card, citeqtidrac.Insd adevdrul estecd nu citegte nimeni de la dreapta spre st6nga, ci citegte de la stdnga la dreapta, deci card, nu drac. Sunt niqte speculalii ale oamenilor... Dragd, dacd tr[iegti intr-o societate unde sunt carduri, nu poli s5 trdiegti fbrd carduri. Dacd te duci la bancd sd scofi banii fird card, nu-{i dau dia banii, cd nu agae metoda. - Cet de importante sunt cirfile in viafa unui om? Mai putem remedia faptul ci nu am citit cirfile potrivite la vflrstele potrivite? - PAi, nu... Lucrurile le ludm de unde sunt, degeaba mai gdndim... ne Zice Cogbuc: De ce, cdnd soarele-a apus, Sdpldngi privind spre cer tn sus? Mai bine ochii-n jos sd-i pleci, Sd vezipdmdntul pe-unde treci. Iei lucrurile de unde eqti! - DacI ar fi s[ plstrafi doar trei ciir{i, in afartr de Biblie, Filocalie qi Pateric, pe care le-afi alege? - Pei, nu gtiu, poate cd mi-aq alegevreo carte scrisi de mine! - Ce inseamni ,rsl fie mijloacele voastre incinse gi ficliile voastre aprinse (Luca 12,35)? - Se fii cu grij6, s[ fii luitor-aminte la ceeace se intdmpld cu tine gi in jurul t6u. - Sfintul Apostol Petru zice: ,oDaci dreptul abia se mintuiegte, ce va fi cu cel necredinciosgi picitos?" (I Petru l4rl9\. Cum comentati?

329

Arhimandritul TeoJil Pdrdian

va - Da, adici fbrd indoial6 cd cel pbcdtosgi necredincios fi la rdu, qtie cu cdt greu gi dreptul se mdntuiegte greu. Acuma, Dumnezeu cu dacd pe sau cu cdt ugor se poate mdntui cineva, dar dacdte-ai aqezat o viaf[ corecte,lucrurile merg de la sine gi nu gtiu dacd se mai poatezice cd se greudreptul. mdntuiegte meu? - Cine esteaproapele - Oricine,oriceom cu carevii in legdturd, careai o rela{ieoarecare. cu - tn capitolul al 13-lea din Evanghelia de la Matei, cel cu gapte pilde despreimpiirifia cerurilor, in pilda cu neghina semiinatl printre grAu, la intrebarea de ce nu sunt eliminate relele (rrneghina")dintre o oameni,se di explica{ia: ,rCa nu cumva, plivind neghina,si smulge,ti qi grAul' (Mt. 13,29).Ce inseamni aceasta? dati cu ea - Pdi, ce spuneDomnul Hristos. $i anume,cd binele gi r[ul merg qi in impreund lumeaaceasta cI la sfhrgitullumii se va face distinc{iaclard intre bine gi r[u. - Ce piirere avefi desprefolosireafardurilor? - Fdrd indoiald cI este pdcat,nici nu mai trebuie s[ stdm de vorb6, Care|i-a dat pentrucd e o cirpdceald careseopunerdnduieliilui Dumnezeu, tu. chipulpe caretrebuiesd-lporfi, nu pe care-lcdrpbcegti - Daci un clluglr cu votul monahaldepuspleaci din ministire' are mflntuire in lume? De ce unii preofi qi duhovnici ii incurajeazi pe cei care pleaci din ministire, spunindu-le ci sepot mAntui qi in lume, gi nu le amintescde infricogata judecatii qi de votul gi jurlmAntul acest vot? depus? Sinodulpoatedezlega NicolaePopovici, -Dragd, sI gtifi cI mul1ioameni spunea Episcopul odati, cdnda fost la noi la mdnlstire- mulfi dintre cilugdri nu qtiu ce fac cdnd se fac c6lug[ri. Deci in cazurile acestea,cred eu c5, neexistdnd nu cuvenit5,Dumnezeu se uit6 la neputinfaomului, la mintea seriozitatea ci omului. Dac[ duceo via!6, sd zicem a$anu impotriva fbgdduinfelor, din sunt alte eu neputinfade a implini fbgdduin{ele... cred cd la Dumnezeu judecdfidecdtla oameni. - Ce pirere ave(ide zicala:,rTot riul e sprebine"? ca - Pei, asta-io zicaldaga, sdmai fie o zicald!Nu gtiu dacdtot rdul e sprebine. Adic6, de multe ori, din r[ul carefi se intdmpldpoatesEias[ 9i ceva bine, poate rdndui Dumnezeulucrurile in aga fel... De exemplu,te din qi imbolndvegti ajungi sd te intdlnegticu Dumnezeu suferinfape careo ai. $i-atuncie rdul sprebine. 330

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Sfinfii au avut con$tiinfacii sunt sfinfi? - Se zice cd un sffint careare congtiinlac6-i sfrnt, de fapt nu-i sfdnt. Acuma,fhrd indoialdcd sfin{ii au avut conqtiinla ci-I slujesclui Dumnezeu. putut sd zic6: ,,Suntsfrnt!"... degi... Poaten-au cum zicemnoi la slujb6?: aceasta, egtisfhnt,nu c[ ,,Sdlu6m aminte,sfintelesfinlilor!" Dar ?ncrederea gtiu dac[ e chiar aqade sigurd.Importantestesd qtii camundete gdsegti, cd astainseamn[smerenia. pe M-am dus odatdla o mdndstire, ldngd Bucureqti,qi acolo, cdnd md-ntdlneam cite o maic[ saucu cdteo sordgi o-ntrebam cu cum o cheamd, imi spunea:,,Soracutarepdcdtoasa", alta: ,,Maica cutarep[cdtoasa" Zic: . plcitoaselor! Iar cdndm-amdus la duhovniculde dom'le, aici e mdndstirea -, acolo- un pdrinte,Dumnezeu odihneascd i-am spus:,,Pdrinte, e s[-l aici mdnistireap6cdtoaselor! gtii cd eu suntom cumsecade!" eu chiar cred Sd $i c6-s om cumsecade. N-a$ putea zice cd,sunt sfhnt, dar om cumsecade, oricum sunt! $i astacredcd o poatesimfi oricine careigi facedatoria,dupi posibilitdlilelui. Dumnezeu contabilizeazd, e vorbade o agezare nu dar sufleteasc6 ansamblu. de Adicd eqtiun om de treabd, om care-fifaci datoria, un un om carepo{i si ai congtiinfa !i-ai fbeutdatoria;gi astanu e pIcat. cb - Nu ar fi bine ca gi in bisericile ortodoxe sI se introductr binci sau scaunemulte, pe care sI se poatii aqeza credinciogii, qi in biseca ricile catolice? Aga, numai cu stranelede pe margine gi cu celecAteva scaunecare sunt prin biserici in prezent, credinciogiiobosesc nu mai gi sunt atenfi la slujbe. - Da, e cam pu{in, fbr6 indoiald, insd noi credem cd in fafa lui Dumnezeu mai bine estes[ stai intr-o poziliede om careil preamlreqti cel po Dumnezeu, picioaresauin genunchi. in insd - la bdtrdne,te, special, gi in qi scaungi si faci rugdciuni gi de pe scaun. la neputinfe- e bine sd ai Acuma, noi mogtenimo tradifie. $tiu eu daci se va putea introduce,cu gi vremea, altceva? de exemplu, Eu, n-aqfi impotrivS. - in cazul in care cintarea estebine organ:ratdla o biserici, cu o stranl buni, mai estebine si ingAneqi credinciogiirlspunsurile qi cintirile? Mai alesla bisericilede prin cartiere,sunt oameni- femeiin special care se duc la stranl $ fipn care-mai-de-care. care cinti la strani Cei nu ar trebui si faci nigte repetifii pentru asta, sitraibi un conducitor, un organizator, dirijor? SepoateducesI cflnteaga,chiar oricine? un - Dragi, recomandarea, general, si cdnte in este toatl lumeain bisericd. Acuma, nu sunt tofi cu talent la mvicd. Eu insd mi-aduc aminte din copilSriamea cd mergeam o bisericdgreco-catolic[dintr-un sat in care la
331

ArhimandritueofiI Pdrdan IT i era numaibisericdgreco-catolicd; satmare,de aproape mie de familii. un o oamenii mergeau bisericdgi mergeau sdrbdtorigi cdntatoatd lumea, la la pentrucd eraunigtemelodii ugoare, care le puteauinvila ugor tofi gi le pe puteaucdntaugor.Aveam impresiacd m[ ridicd cinevape suscdndcantau tofi aga!Iar cum erameu mic, poatecd eraqi posibilitatea md ridice cu sd cdntarea. Foartefrumos!Ei, dacds-arputeaajungecatoatdlumeasd cdnte frumos- dar frumos,aga,odihnitorgi incurajator sprebucurie-, ar fr foarte bine. Ei aveauinsSnigtemelodii foarteugoare, melodiaglasului al4-lea, pe cum se cdntS Ardeal, de exemplu:,,Sfrnt, sffint,sfhnte Domnul Savaot, in plin este cerul gi pim6ntul de mdrirea lui. Osanaintru cei de sus lui Dumnezeu! Bine estecuvdntatCel ce vine intru numeleDomnului! osana intru cei de sus!" Toat6 lumea cAnta.Gdndifi-vd,s-auziaga,vreo mie de oamenicdntdnd toateputerilelor! Era extraordinar frumos! din de DacI s-arputearcalizalucrul acesta, fi foartebine, insd trebuiesd ar fie gi o muzicl ugorde interpretat sd nu se gindeascd gi cineva cd, neapdrat trebuiesd facdla fel ca grecii sauc[ trebuiesi cdnte,gtiu eu, nigtemelodii greude executat. De la $i-apoi,sd le placi gi oamenilor... exemplu, mine in sat au venit, in timpul rlzboiului, nigte basarabeni era un preot gi un diacon- gi cdntau psalticd,iar oamenilor le pldceadeloccum cdntau. pe nu pentruun tdndr care-a murit in $i, la un momentdat, s-a fEcutun parastas rdzboi,pe front; gi oameniile-auatrasatenfia, qi diaconului, facd preotului sd bine gi si nu cdnteei la parastas, necdjili oameniidestulqi frrd asta! c6-s - Sunt hotirAt si mi cilugiresc, daci aSaveao alti nafionalitate, striini, adicii un loc de refugiu.Credefici am vreo gansi? - Cum adicdun loc de refugiu?Pdi, mdnistirea,de fapt, nu-i loc de refugiu...mdn6stirea loc de tr6ireactivdin slujbalui Dumnezeu. e Md rog, dacl egti,gtiu eu, de altl nafionalitate, sepuneproblema, nu pentruc6, de exemplu,in Belgia esteo mindstire,Mdn[stireaChevetogne, undesuntc6lug6ride vreo zecenafionalitefl.$i fac slujbdin limba slavon6, ca sd fie to{i angaja[i;againcdt intdi trebuiesI invefi slavon6,qi-apois6-I slujegtilui Dumnezeu. Aga-i acolo...in altd parte,poate-nlimba francezd sau in limba englezd.Dar aici, la noi, inveli romineqte, cE numai in gi-i rominegte slujegte, fain. se - Expticafi-neafirma{ia din Pateric, de la Awa Alonie: ,,Deva voi omul, de dimineafapini searava ajungela miisuri dumnezeiascl". - O gtiu gi eu, dar vI spuncI n-amincredere ea...pentrucb agvrea in gi eu, dac-aggti cd de-azidiminealdincepdndqi pdnd-nsearaasta,pot sd fiu desdvdrgit. 332

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

E o afirmalie carepoate sd aib[ puterepentru cel care-aftcut-o; in oice caz, vrea sA spun6 cd omul poate inainta foarte mult in via{a duhovniceascd, e cu deplin[ seriozitate. dacd - Care este cel mai bun lucru pe care il putem face pentru a-i ajuta pe morfii noqtri? - Nu putemface altcevadecdtsd ne rugdmpentruei, slujbelepentru morfi, pomenirilela SffintaLiturghiegi milosteniilepe carele putemface. - in Ceaslov sunt mai multe ruglciuni pentru masade prflnz, dar am observatci acum nu semai spuneo chiar gi in mAnistiri, decit Tatdl nostru.Cum trebuie si facem? - Pdi, facemcum se face! Adicd acolo unde se poateorganizasd se gi citeasc6 Psalmul144gi undesepot citi gi celedin Ceaslov, foartebine. e Dacdnu, ne mulpmim cu rugdciunea caresefacegi continudm cu gdnduri noi demufumire gi de recunogtinlifaf[ de Dumnezeu privinfa hranei. in Eu de-acasi am invdfat gi ziceam Tatdl nostru la masd. $tiu cd totdeauna zicea careva dintre p6rinfi, in specialmama,cdnd era mdncarea pus[ pe mas6: ,,No, haidefi la Tatdl nost', sd ne putem apuca s6 mdncdm". Adicd nu se puneaproblemacd ai voie si mdndncigi dacdnu zici Tatdlnostru. - Cet de mult conteazi felul serviciuluiin viafa duhovniceascla unui om? - Dragd, conteazLt mai ales conteazl ce faci, pentru ce faci; s6 $i lucrezi spre slava lui Dumnezeu,adicd, nu fie o lucrare din asta,care s6 aducedoar bani, ci sd fie qi o lucrarein careDumnezeu partealui. 56 are lucrezicevasprefolosuloamenilor! - Vi ruglm sii ne recitafi o poezie!
Mama de Vasile Militaru A venit aseardmama, din sdtucu-i de departe, S[ mai vadd pe fecioru-i, astdzi,,domncu multd carte"! A betut sfios la ug6, grabnic i-am iegit in prag; Ni s-a umezit privirea de iubire gi de drag; Sdrutdndu-im6na dreaptd,, m-a strdnsla piept, duioasd, ea cAtetoate, am intrat apoi in cas6. $i-ntrebdnd-o

333

Arhimandritul Teofil Pdrdian

induntrulcaseimele,- catebrumi-am adunat, palat: Di prilej bieteib6tr6ne secread6-ntr-un sd nici sdintre,cu opincile-npicioare, Nu-ndrdzneqte de $i cu multd grijd calcddoarpe-aldturi covoare. gi Eu o-ndemn nu ia seama si calcedrept,in lege, sd nu CEdoare la fii:su-n cas6, e-n casa vreunuirege, gadd pe-undivancu scoarfd noud... o $i de-abia fac s5 -,,Mi-era dor de tine,maic6... weo zeceou6, !i-am adus Ni{el unt, iar colea-n traist[ nigtenuci, vreo doudsute..." cu ochii plini de lacrimi,prindeiar sdmd sdrute: $i, -,,Poate mor, ci suntbitrdn6,gi-aprins dorul si m[-ndrume Si mai v[d o dat[, maicd,ce mi-e azimai dragpe lume! mdinepoate-gi curml firuI Caierulmi-i pe sfdrgite... patrubl6ni de scdnduri mEcheme sI cimitirul... $i-ntre gi degteaptd, Jalemi-e de voi, mdmuc6, visez,chiar dar Cum,pe-omarginede groap6, bietultaicd.tum-agteapt5... Tu, odorulmamii,in urmds5te-adunicu frafii-acasi de $i sI-mparfiagoniseala pe urmalui rimasd: Lui Codins6-idai pdmdntul la moari gi cu via; de maic6,sdle ia Maria; Vacagi-unpogonde 1unc6, Lui Mitrug s[-i dai z6voiulde rdchifi dintrepdraie; Carul,boii 9i cu plugul sdle dai lui Nicolae, Iardtu, ca mai cu staredecit fra{ii zigi penume, carefie !i-a fost dat sdvii pe lume... Sdiei casa-n CAndgi cdnd,in miezulverii saude Pagti,sdvad[ satul meabiiatul Cumimi vine, ca-ntoli anii, la cdsula tihn6 qi odihn6,la veniresauplecare, $i-av6nd pai maichii c6te-un de lumflnare!..." S-aprinzigi la groapa gi-a A tdcutapoibdtrdna pldnsmult, cu lacrimi grele, cu Ce curgindu-i lin in poald,se-ntdlneau alemele.

334

CUVINTE SFANTAEVANGHELIE DIN

PREA PUTTN LUATE senmA iN

27 ianuarie2005 - Cum trebuieinfelese cuvintele:,rCrede nu cerceta"? gi - Dragd,nu gtiu cui apar,tin cuvinteleacestea; le-am auzit gi eu, de multe ori, gi am auzit qi impotrivitori la cuvintele acestea: ,,crede gi nu cerceta".Insd eu considercr cine-azis cuvinteleacestea gtiut ce spune. a de $tifi de ce?Pentruci adevdrurile credin!6nu pot fi cercetate mintea cu noastr[. Mintea noastrdnu poate infelege lucrurile mai presusde ea; or credinfanoastrr nu este o credinldlogicd, ci esteo credinldsupra-logicd. cum pofi sdinfelegi,de exemplu, taina Sfintei rreimi? oricdt ai ierceti, nu se poate!cum pofi 1[ inlelegi inviereadin morli a Domnului Hristos,,,cea mai presusde lume Inviere a lui HristosDumnezeu"? cum pofi sd infelegi Indlfarea cer a-DomnuluiHristos,in perspectiva la gAndiriiobignuite? Cum poli sr infelegi intrupareaFiului lui Dumnezetfl oricilt ai cerceta,nu se poate! cum po{i si inlelegi unireaintre cele dou[ firi, firea omeneascd gi firea dumnezeiascd Domnului Hristos?cum pofi sd inlelegi taina Sfintei a Euharistii,taina sfintei cuminecdturi,c[ pdinea gi vinul, puse inainte qi pentru care ne rugdm, se prefac in Trupul qi Sdngele Domnului Hristos? cum pofi s[ cercetezi, cum pofi sd infelegi pogordrea Duhului sffint, cum pofi sdinfelegilucrarea Duhului Sffintin lume? Toate lucrurile acestea sunt mai presusde minte, gi-atunciinseamnd ci mintean-arece face in fafa acestoradevdruridecdtceeace se spunela slujba de la sdrbdtoarea Nagterii Domnului Hristos, cand zicem: ,,De Dumnezeu Ndscdtoare Fecioard,cargL-ai ndscutpe M6ntuitorul, gters-ai blestemul dintdi al Evei; cd maicdai fost bundvoinfei cel Tatilui, purtandin brale pe Dumnezeu-cuvdntul intrupat". $i fi1i atenli ce urneazd acum: ,,Tainanu suferdispitire, ci numai cu credintdtofi s6 o slivim, strigdndcu tine qi zicdnd: negrdite Doamne, mirire fie!"4e. credinfa noastrd este o credin!6 a tainelor, iar tainele nu pot fi elucidate prin minteanoastr6; qi-atunciinseamnd trebuies6 credemgi s6 c6 nu cercet[mceeace nu sepoatecerceta.
ae Mineiulpe decembrie,Editura InstitutuluiBiblic AideMisiuneal Bisericii Ortodoxe Rom6ne, Bucuregti, 1991,p.394 (ziuaa doudzeci cincea, Utrenie,stihiraa treiade la Laude). gi la

335

ArhimandritulTeofilPdrdian

insd sunt gi lucruri care se pot cerceta.De exemplu, sunt unii care zic c[ icoana e idol. Pdi, aici se poate face o cercetare:este saunu este?Cei care sustin cd icoana esteidol zic cd a$acum idolul nu vede, nici icoana nu vede; a$acum idolul nu vorbegte,nici icoana nu vorbe$te;agacum idolul nu aude, nici icoana nu aude. $i zic cA sunt la fel icoana gi idolul. Nu-i adevdrat!Aici se poate cerceta.Ce e idolul? Idolul este o inchipuire a omului, pusi in locul lui Dumnezeu. De aceeacei vechi socoteauinchinarea la idoli unul dintre cele mai mari pdcate, pentru cI insemna depdrtareade Dumnezeu, idolul fiind in locul lui Dumnezeu. Or icoana nu-i aqa! E-adevdrat cd icoana nu vede, n-aude, dar noi nici nu vrem s[ audd qi sd vad6 icoana, pentru cd noi nu ludm icoana ca un lucru de sine stdtdtor,ci o infelegem ca o realitate care ne pune in legdtur[ cu o altd realitate. E ca un fel de pizdLa curent, care ne pune in legiturd cu curentul. Tot a$ane pune icoana in leg6tur[ cu sffintul care e pictat pe icoand gi astainseamndcI icoana ne apropie de Dumnezeu, de nu ne depdrteazd Dumnezeu. Aga ceva poate fi cercetat.Lucruri de felul acestas6 le cercetdm,iar celelalte, care-s mai presus de minte 9i de cuvint, sd le l6sdm in seama lui Dumnezeu, iat noi sE facem ceea ce spune alc6tuirea pe care am pomenit-o: ,,Taina nu suferd ispitire - deci nu suferd cercetare,nu poate fi elucidat[ -, numai cu tine impreund (vorbim cu Maica Domnului) strigdm: negrdite Doamne - Care nu poli fi cuprins prin cuvdnt, nu pofi fi cuprins in cuvdnt -, mdrire Jie!" - La unii autori ortodocgi am gisit plrerea ci in urma picatelor foarte mari, harul lui Dumnezeu il pirisegte pe om. La alfi autori am gisit cI harul nu il pirise$te, ci doar cI omul nu mai poate sim{i harul qi efectele lui. Care este adevirul? Drag6, adev6rul Dumnezeu il ;tie. ins6 in momentul in care ai pdcltuit, chiar dacd harul nu se dep[rteazd, dar dacd nu-l simfi, pentru tine e sd ca gi cdnd s-ar fi depdrtat.Pe noi ne intereseazd fim oameni de treab6, ca sSlucreze harul Duhului Sfhnt in noi. - Pini unde trebuie sii meargi bunitatea unui profesor de religie in relafiile cu elevii de la clasi? - Mai int6i de toate, un profesor de religie trebuie s6 gtie c6-i profesor de religie gi s6-gi faci datoria. in ce sens?S6-i invefe pe elevi religie dupd programa analiticd pe care o are de la autoritatea bisericeascdsau de la autoritatea de invdtlm6nt. in ceeace privegte invlldtura, s6-qifacd lecfiile, s6 gi le preg[teasc6,sd religia ca materia le predea,sd ceardca lecfiile sd fie inv6late gi sd socoteascd cea mai importantd, pentru c6, de fapt, este cea mai important[. DacE nu 336

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

invefi lafrzicd,,lachimie,poatecd nu-!i trebuieniciodatdfrzicasau chimiain via[d,dar religia oricumifi trebuiein viafd. Religia estecevace il insofegte pe om in toatezileleviefii lui, p6ndla moartegi la moarteqi-apoibineinieies cd gi-nveqnicie. c[ un profesor religietrebuiesdfie foarteserios. Aga de cdnd erameu elev de liceu gi aveam religie - am invdfatgi eu religie la liceu, gi la gimnaziu,gi la gcoala primard-, religia era prima in catalJg: iltii er1 religia, apoi rom6na,latinagi ce mai studiamnoi. gi-apoi urmaru frzica,chimia,matematica celelalte. qi A$aci un profesor religietrebuiesdfie seriosca oricealt profesor... de . gi sdnu-gi?nchipuie elevii cd trebuiesd aibdnotemari la religie, i6 ,,dou,. religie". E religie, dar trebuie sd invefe la religie tot aga cum invafd la matematicd, cum invali la istorie...Sdnu-qiinchipuieun profesorde rjigie cd o sd-icAgtige elevi dacd-itrececu vederea. pe - Afi spusci sfantul Apostol pavel a reglementatacordareaajutoarelor chiar qi in privinfa viduvelor gi a pus condi,tiasi aibi credin{i gi fapte bune. rar azi Bisericadii ajutoare gi unor jigani care n-au nicio legiturii cu credinfa.Estebine? Dragd,intr-un estebine, pentru cd pe om trebuie sd-l ajufi in -fel situaliain careesteel, insi in realitateBisericatrebuiesi seinteresez! int6i de membrii ei gi apoi, dacd-ir6m6neceva gi poate sd dea gi altora, nu-i niciun bai, poateci chiar ii cdgtigdcu asta.-celpulin grupirile religioase ne-ortodoxe cdgtigd multe ori pe oameniiinferiori,'prin ajutoare ii de matleriale. Dacii dupr moarteameanu are cine sii-mi mai faci pomenile, in viafa aceasta, cit triiiesc, ce pot si fac? cele patruzeci de sfinte Liturghii date in aceasti viafn qi slobozitesunt primite ca pomeni? - Drag6,,Dumnezeugtie, nu sunt nigte ieguli pr..ir. in privinfa aceasta. Dacdtrdieqtio viafd cares6te ajutein timpul vielii, te ajutngi dup6 moarte.Nu existdo pregdtireanumepentrumoartegi pentruvegnicie,aita decdts6-!iimplinegtidatoriilede cregtin.SEgtifi ca in ci privegte pomenile, lucrurilestauaga:oameniifac pomeniin amintirea celormo4i gi ru. po-.rri gi din motive sociale.or, daci ai zicecdtrecinevas6 nu mai'facdpomeni, facenu din motive religioase, din motive sociale. ci $i-atunci,nu tribuie se ne gdndim la asta,cd dacdn-are cine sr fac[ pomenilepentru noi, gata, suntemla rdu fiindci nu s-aufrcut pomenilepentrunoi. Nu-i aga!Daci are cine sEle facdgi le face,e bine,iar dacdtr-a." cinele face,nu-i niciun bai. - in foarte multe cirfi gisim termenii suflet, spirit, duh. Neputefi limuri ortodox acegtitermeni? 337

Arhimandritul Teofil Pdraian

- Da. ,,Suflet" in limba latind se spune ,,anima"' De aici vine- 9i dac[ ,,anima"estesuflet, cuvintul ,,animal".$i-atunci,se pune intrebafea: animalvine de la,,animt', animalulare saun-aie suflet?PAi,dacdcuvintul c6 inseamnd animalularesuflet,numaicd nu-i sufletuman' s-a La Sinodul al Il-lea ecumenicso discutat chestiuneaapolinacd rismului, care spunea omul esteimparlit in trup, suflet 9i duh 9i c6 in Or Mantuitoruluilocul duhului l-a luat Dumnezeirea. Bisericanu persoana n-au suflet- degis-arfi aga.$i-atunci,s-aspusla Sinodci animalele inva16 potoi tp.roecd au doar suflet animalic- qi cd omu! are suflet, infelegindu-se prin t,rflet ceeace are omul superiorfa!6 de animal' - cd in ceeace privegteduhul, unii socotesc duhul esterafiunea'-Noi lucru, doar cI existd9i un Duh Sfhnt, credemcd sufletul qi AunU e acelaqi la care se adaugE sufletul integraluman,gi-atuncipofi s5 inlelegi prin duh prin prin partea rur" t" adaugd haru|lui Dumnezeu, Duhul lui Dumnezeu' Dac6 tte gatrdi- c6 animalul are suflet (,,anima") - deqi nu are un ca personalitate, id po{i sdvorbeqtidespre sufletcum ar fi sufletulomenesc ceeace are - qi dacdspui cd omul are suflet, trebuie sd in{elegi neapdrat bine 9i ,duh"; foarte de omul deosebit animal,pe careunii pot s6-lnumeasc[ privinla noliunilor religioase,a nofiunilor in realitate,e acelagilucru. in spirituale,nu existd preciziacareexistdin lucrurile frzice,materiale' - un om care a ficut un picat mare, 9i il regreti 9i se clieqte, poate fi iertat de Dumnezeu? Tatdlnostru;,,$ine iart[ noi Nu Bineinfeles! spunem la rugdciunea nu-s precumqi noi iertim greqifilornostri"?Acestea noastre, nou6pdcatele iartd orice pdcatdacdsunt in lucruri spuse vAnt;noi credemci Dumnezeu recunoa$iertarii.Caresuntcondifiileiertdrii?Pirdsireapdcatului, condi,tiile terea stlrii tale de p6cdtos,rugdciunea cdtre Dumnezeupentru iertarea ca gi pacatelor Pocainla Pocainfa Tain6,SfhntaSpovedanie. - Se spunein dogmaticaortodoxl ci Hristos a preluat sliibiciunile firii omen.gti, du. nu a tuat patimile reproqabileqi picitoase, ci pe cele ireprogabileqi curate. care sunt patimile ireprogabileqi curate? sunttot un fel de de - Pei, de exemplu,sim!6mdntu1 foame,de sete... pltimiri ale omului,i. .u.. Domnul Hristosle-a luat pentruc6 {in de fiinla gi omeneascd nu suntvinovate. - DacI te for{ezi si manifegti iubire fa{i de alfii, nu poate fi cu pericol, nu pofi apirea ca ciudat in ochii celorla[i?
s0 in linut la Constantinopol, anul381. 338

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Depinde cum te manifegti.Eu, de exemplu,m-am dus odatd la Mdndstirea cernicaqi eraacoloun pdrinte,NicodimBujor. $i il intrebpe un pirinte de la strand cine slujeqte. $i-mi rEspundea$a: ,A, Nicodim frlamicul!" $i eu n-am avut prezen[a spirit sdJ intreb: dar pe dumneata de cum te cheamd? Dupd aceea, cdnd s-a terminat slujba, a venit pirintele la mine gi m-a luat in brafegi a-nceput: ,,M6 Teofilee, ',Nicodim-fblarnicul" bine-ai venit!!" gi nu gtiu ce... o manifestarenefireascd,in general. Bineinfeles cinevacare-avdzttt cd lucrul acesta puteasd, zicd:,,Asta-i ft1arnic, cd numai fbfarnicii fac treburi de-astea". Degi nu-i aga;el gi-a manifestat iubirealui, agai-a ,,lapat"dinlSuntru, pututs6seabfindgi a venit qi a ftcut n-a un lucru pe care altul nu l-ar fi fbcut; iar cel care nu l-ar fi ftcut ar fi putut zice:,,Asta-ifblarnic,gi eunu-sfb1amic". in realitate Or nu-i aga. Iubireagi-omanifest[fiecaredup6posibilitdfilesale,dup[ felul s6ude a fi. unii oamenisuntponderafi, allii au o capacitate revIrsare; dar, iar de chiar dacdnu tofi au aceastd capacitate, nu-nseamnd cei care-oau o au cd dintr-o fifdrnicie. Totugi,e bine s[ fie omul ponderat, fie re{inut,s6 fie s6 a$acum secerein general, o buni-cuviinfd. cu - Care este semnificafia afirmafiei Mintuitorului: ,,I)e ce Mi numegtibun? Nimeni nu estebun, dec0tunul Dumnezeut'(Luca l9). lg, Doar gi Mintuitorul esteDumnezeu deciestebun. qi - Bine, Domnul Hristos a vrut sd spundcd omul nu trebuie sd se increaddin bundtatea personald. fapt, s6 qtili c6 gi in Evanghelie lui De existdafirmaliaci cinevaestebun. De exemplu, SfhntaEvanghelie la in de Luca e scriscd Iosif din Arimateeaera ,,bungi drept" (Luca 23,50), iar in Faptele sfinlilor Apostoli, tot Sfdntul Evanghelist Luca scrie despre varnavac[ era ,,ombun,plin de Duhul Sfdntqi de credin!6"(Fapte11,24). Aga cd lucrurilenu stauchiar aqade bdtute-ncuie,ci existdo elasticitate in privinfa asta.Existr gi oamenibuni; nu la mdsurilelui Dumnezeu, la ci mdsurileomului. Domnul Hristos a spus:,,Dacdvoi, rdi fiind, gtifi sd dali fiilor vogtri cele bune,cu atdtmai mult Tatdl vostru cel din ceruri" (Luca 11, 13). Deci in raport cu Dumnezeu,omul aparetotdeauna unul cu ca insuficienle, in raportcu ceilalli oameni iar poateapdrea curealizdri. . - care este diferenfa dintre o minune adeviratii qi una falsi? Cum ne putem da seama adevir? de - Dragd,, Dumnezeu cum ne putemda seama adevdr. orice' gtie de in caz, gtim cd minunile sunt realitdfi gi pot s6 fie realitdfi in foarte multe cazvri, iar noi le explicdm poate altfel. Dumnezeuqtie care minune e
339

P Teofil drdian Arhimandritul adev6ratd.Depinde qi de receptivitatea oamenilor. Sunt unele lucruri care sunt intr-adevdr lucruri pe care nu le pofi determina 9i care totuqi se intdmpld intre oameni. De exemplu, mergi pe-un drum 9i te-ntdlneqti cu un om de care ainevoie sau cu un om care te ajuti'.. sau cineva se face s[ndtos printr-o rugdciune care i se face... e o minune. - DacI cineva esteintr-o pozifie subalterni la serviciu sau chiar la mAnistire qi i se cere de citre mai-marele lui sI spuni o minciunlo ce trebuie si faci? - sd n-o spun6, dacd poate sd n-o spun6, dac[ are puterea de a se impotrivi. - ce se intampli cu sufletul omului dupl moarte? ce trebuie si faci cei rimagi, pentru mflntuirea sufletului celui decedat? - Drag6, noi no prea gtim ce se intimpla dupa moarte, decdt ceeace ni s-a descop.iit tuu ceea ce e in tradifia Bisericii. $tim cd sufletul merge la judecatd - lu jrrdt.ata particulard -, qtim cd apoi cunoagte fericirea 9i nefericirea prin care trece gi cd dupd patruzeci de zile i se hotdrdqtelocul. De fapt, locul in care rdmAne giJ pregdteqteomul singur. Biserica se roagd pentru pdcltogi gi noi credem cL, pdnd la Judecatade Apoi, qi pdcdtoqii din iad pot ajunge in rai. La Judecata de Apoi - la ultima judecati - se definitiveazd stareafiecirui om. Iar credinciogii fac pomeniri, dupd posibilitdlile pe care le au, la trei zile (deci la inmormdntare), la noub zlle, la patnneci de zile,la gaseluni, la un an... - catifi pofi da seama ci iubegti pe cineva - cregtinegtevorbind pentru ceea ce este, $i nu din egoism' adici pentru cI acea persoani infruntl necazurile pe care tu ar trebui si le infrunfi qi astfel ifi este mai ugor? - E cam confuza intrebarea,dup6 cum o infeleg eu... adicd nu-mi dau asta... seamace-nseamnd Dragd, sd iubegti inseamn[ ceea ce simli atunci cand cineva ifi este apropiat: un guvoi de bucurie, din prezenfa omului. Iar celelalte vin dupd capicitateape care o are oricine. Iubeqti pe acela cu care te potriveqti, existd o simpatie... C"-ttt"u-ttd a simpatiza?A suferi impreun[. Noi zicem ci fi-e simpatic cineva atunci cdnd i1i place de felul lui de a fi, de felul lui de a se comporta. Asta este o simpatie care intrd gi-n iubire. Cine are iubirea qtie cum este. Iubirea nu exclude, iubirea se revars[, e ca un fel de izvor cate n-are intrerupere, ci merge intruna. $i chiar dacd il astupi, p6nd la urmd igi 340

Rdspunsuri la fntrebdri ale credincioSilor

face loc prin alti parte $i tot merge. Aga-i gi cu iubirea. Iubirea e o realitate nezdgdzlitd, dar mdrginitd dup[ capacitatea celui care iubegte. - ce interpretare dafi episodului laptei lui Iacov cu tngerul (Facerea 32,24-32\? - Nu cred c[ e altceva acolo decdt shddaniaomului de a se depiqi. - De ce Avraam, care avea o credinfi puternicii in Dumnezerr,ca si nu-qi rigte viafa, o pune pe Sarra sii spuni ci este sora sa gi astfel si fie luatl ca femeie de faraon gi Abimelec (cf. Facerea20r2)? - Dragd, sunt niqte lucruri^pe care noi degeabavrem s6 le interpretdm acum, dupd atdtea mii de ani. in realitate, asta a fost, aga a gdndii el, la vremea lui. - Existi ceva la alte Biserici care v-ar pricea si fie qi la Biserica Ortodoxl? - Da, disciplina. La Biserica ortodox[ nu-i destuld disciplind; prea mult se vorbeqtein bisericd. Eu am fost undeva in Moldova gi am auzit tot timpul o foial[, tot timpul vorbd. Era intr-o zi de vineri, era in 29 august gi am promis cd r[m6n pind duminicd. Ei, dacd n-aq fi promis c6 r[mdn p6ni duminicd, eu, dupd slujba aceea, plecam de-acolo. Le-am spus oamenilor gi le-am spus gi preolilor c6-mi pare rdu cd n-au reugit sau n-au vrut sd le spun6oamenilor sd stea in biseric[ a$a cum se st[ in biseric[, cum se sti in fa{a lui Dumnezeu. fbrd vorbd. Am fost odatd la o bisericd, la o mdnbstire romano-catolic[ din Timigul de Sus, aproape de Bragov, impreund cu un pdrinte de la noi. Am intrat in bisericd; acolo era o maicd sau o sord, care ne-a vorbit foarte incet, aproape in qoapt6. $i dup6 aceea am intrat in sacristie (in diaconicon) gi acolo era o cdlug[rifd moartd; gi ne-a prezentat-o gi a vorbit clar, cu voce obignuitd, cu vocea cu care vorbim in general. Deci in bisericd avea disciplina aceasta,sd vorbeascr foarte incet, degi n-ar fi deranjat pe nimeni dacd" fi vorbit cu vocea ei clar[, fiindcd biserica era goali. pentru mine a ar fost un exemplu treaba asta gi-am zis: uite, a$aar trebui s[ facem gi noi. Sr avem conqtiinfa cd e Dumnezeu de fa[d, iar unde e Dumnezeu de faf6 nu te poli manifestaoricum. Asta ne lipsegte.Asta ag dori sd inv6!6m de ra celelalte Biserici. Am putea invdfa... De exemplu, de la catolici, frecvenfa la bisericd gi frecvenfa la implrtdgire. De la protestanfi gi de la neoprotestanfi,insistenta 341

ArhimandritulTeofilPdrdian

pentru cuvantul lui Dumnezeu. Ai nostri - trebuie sd recunoa$tem- sunt foarte goi de cuno$tint6de Dumnezeu.Nu gtiu, nu citesc din Scripturd, n-au informafie... Or sectarii, in general, au foarte multd informafie; pentru cd ei n-au slujbe, gi-n loc de slujbe, informeazd. Noi avem slujbe gi presupunem multe lucruri cunoscute, insd in realitate sunt necunoscute.Iar noi avem comori de gdndire mult mai mari gi mult mai addnci decdt au ei, numai cd nu le gtim folosi cum trebuie gi mai ales nu au circulafie. Aga c6 a$ vrea s5 invdfdm de la sectari s5 fim cu mai mult6 cuno$tintd de Scripturd, iar de la catolici aq wea sd invdfdm sd fim mai doritori de Sfhnta impdrtiganie. - Ajutorul dat unui om si fie condifionat de credinfa lui?! Domnul Iisus sti la masi cu vameEii9i cu picitoqii! Mai - Da... Pdi, fiecare se poate gdndi la ce vrea el s[ se g6ndeascd. intdi de toate, trebuie sd te gdndegti la Dumnezeu. Cdnd faci ceva, faci pentru Dumnezeu,nu faci pentru omul acela,despdr{itde Dumnezeu. - Ne pute{i spune cum arati o zi obiqnuiti din viafa sfinfiei voastre, care vI esteprogramul zilnic? slujbS, -Da, sigur. in general,md scol pe la ora trei diminea\a.Pdn61a qase,imi fac pravila de dimineaf[; apoi merg la bisericd. deci pdn[ la ora Dupd slujb6, scriu ceva, inv6f ceva, sfudiez ceva, stau |a indemdna oamenilor care au treabd cu mine - dacd sunt din aceia. La unuoe masa de amiazd. Dup6-amiaz6, dacd pot, mb culc vreun ceas-doud.La cinci avem iardgi slujb6; slujba de seard!ine, cu o jumdtate de ord intrerupere,cam patru ore. $i dupd aceeae seardgi-i culcarea. - Ce ne putefi spune despre icoanelecare pling? - Nu vd pot spunenimic. Nu qtiu care-i situalia, nu qtiu cum pl6ng, nu de gtiu dacd nu e gi ceva amestecare falsitate in toate treburile astea...N-am ce sI vd spun. Singurul lucru pe care pot sd vi-l spun este cI sunt 9i multe lucruri care nu sunt tocmai clare. Era la Alba-Iulia, in 1965,intr-o bisericd, o icoand desprecare se zicea c5 deschidegi inchide ochii. Niqte lucruri f[rd nicio valoare, in fond... Iar un ceferist din pSrfile noastre, de pe la mindstire, s-a dus - cd gi-aqanu plitea trenul - sd vadd icoana aceeacare inchide gi deschideochii. $i acolo, ldngd el, in fala icoanei, era un om care zicea:,,Uite cum deschideochii! Uite cum inchide ochii!" Dar el- om in toatd firea 9i un ldran adevdrat- i-a zis: ,,Mdi omule, unde vezi cd deschideochii qi unde vezi cd-nchide ochii?! Cd eu nu 342

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

vdd nimic!" Deci inseamnd cd sunt iluzii optice, sunt nigte lucruri care probabil cApot fi explicate. Pe mine nu mI intereseazl o icoan[ care pldnge sau o icoan6 care nu pldnge...Icoana-iicoand! - Cum trebuie s[ procedeze un fiu cu o mami viduvi, bolnavli, cAnd sofia nu estede acord gi nu-l ajuti in aceastl situa{ie? -Pdi, sd facd ce poate el sd facd, totugi s-o ajute. $i s6-giconvingd sofia; trebuie sd fie pe locul doi qi sI facd" ce trebuie,nu el ce nu trebuie. so,tia ea - Mintuitorul a spus: ,,Oricui ifi cere, di-i' (Luca 6, 30). Cum si procedlm cu cerqetorii de profesie? - Drag[, dacb poli sd fii preg5tit gi sd le dai ceva, le dai; dac6 nu, inseamndcI nu pofi implini cuvdntul Domnului. Sunt terapiile complementare (bioenergia, reflexoterapia, acupunctura) contrare credinfei ortodoxe? - Nu, nu sunt. Pofi sd te folosegti de ele a$a cum te folosegti de ape termale; tot aga te pofi folosi gi de energii ale oamenilor care au astfel de energii - dacd intr-adev[r le au, pentru cd s-ar putea sd fie gi unii garlatani, sd pretindd cd au, gi s[ n-aib[. Eu m-am dus la unul odat6, gi cineva l-a intrebat: ,,Nu l-a!i putea face gi pe Pdrintele Teofil sd vadd?" $i el atunci, la strdmtoare fiind, a zis: ,,ApEi, pirintele-i cam bdtrdn". Deci dac-ag fi avut norocul sd md duc la tinerefe, ag fi avut $ansasi vid! Nu te pofi lua dupd treburi de-astea...Dupd aia, tot el zicea s[ linem m6inile intr-o pozi[ie anume gi punea miinile peste m6na mea, de exemplu, gi zicea ,,Sim1i1i ceva?" $i eu, cam ca butucul, n-am prea simlit multe. Dar, in sfhrgit, am simfit parcd ceva cildurd, totugi. Insd cdnd m-am dus acasdgi am vorbit cu unul, zice: ,,Pdrinte, punefi mdinile una peste alta gi sI vedeli ci simfili cdldurd". Aga cd nu e astao dovadd de energie gi de transfer de energie. Dragd,, numai oamenii foarte sensibili gi oamenii fdr6 consistenfd sufleteascdse uitd dupd nimicuri de felul acesta.E-adevdratc[ cineva care-i bolnav se duce in toate pdr,tile, cd doar-doar o sd se facd sdndtos. insd Dumnezeu gtie c0nd se poate, dacd se poate qi cdt se poate face slndtos. - Cum comenta{i urmtrtoarele cuvinte din Evanghelia dupi Matei: o,$icei aleqivor fi inqelafi''. - A, probabil in legdturd cu a doua venire a Domnului Hristos... Nu-mi dau seamade textul 6sta.

343

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- Afi cunoscutpersonalvreun sfAnt? - Dragd,eu am cunoscutoamenide treab6,dar sfinli nu gtiu dacbam cunoscut, fiindcd e foartegreusI gtii dac[ cinevae sfrnt cu adev[rat.La noi la mAn6stire fost un pdrintepe careeu l-am prefuit foartemult, Pdrintele a gi SerafimPopescu; am zis cdtreel: pdrinte,noi vb finem pe sfin{iavoastr6 ca pe-nnsfbnt.$i plrintele zice cdfiemine: ,,Md,te bat!" - Da, da,plrinte, cape-unsffintv6 linem! - Me, wei sdte bat? - Dar ce sunteli? - Un amdrdt pdcdtos!... de - Bine, dar ce p6cate facelI? pentrucd de fapt n-a putut s6-mispunl niciun pdcatpe care-lfdcea, $i asta,cd nu fbceapdcate. ce am De el nu fdceaplcate. Eu am convingerea PentrucI gtiu ce-i pdcatul.Ce-i plcatul? Pdcatuleste aceastd convingere? cdlcarea voii lui Dumnezeu deplin6voinlI qi gtiin!6.Or p[rintele acesta cu nu cdlcavoia lui Dumnezeu deplindvoinfd gi gtiin!6.Cd aveatotugivreo cu insuficienli, cd avea totuqiweo tntrel[sare,cd aveatotuqiweo nedesdvdrgire... mI rog, poatesI fi avut, nu zic nu. Dar pdcate sunt sigur cd n-a frcut, cel pu{in de la o weme a viefii lui. Ei, astaesteun fel de sfbnt,nu? Dar eu nu sus{incd Pdrintele Serafima fost sfint; dar spunc-a fost un om de cares-au bucurat oamenii, spun c-a fost un om cald la suflet, c-a fost un om invEluitor, c-a avut inimd de p[rinte, c-a avut inimd de frate, c-a avut inim6 linigte in jurul lui. Lucruri de felul 6stapot sI le de prieten,cE a rdspdndit susfin, dar sd zic: PdrinteleSerafim a fost un sfbnt... Chiar dac-amzis: pdrinte,noi vd socotimpe sfinfia voastrdca pe-unsfhnt,nu pot sd spunaici sau in alt6 parte: sd qtili c[ eu am cunoscutun sffint: Sffintul Serafim Popescu la Sdmbdta! de - Ce poate face un student in anul IV la Teologiecare simte ci-gi pierde credinfa? Este oare normal ca in urma a patru ani de studii teologicesi sim{i cii, din carrnza neinfelegerii multor lucruri, ifi pierzi credinfa? - Da, e normal! SAgtifi cb gi eu am sc[zutin credinJd Facultatea in de Teologie.$ti!i de ce e normal?PentrucEnu inveli numai lucruri carete duc cdtrecredin![, ci inveli qi lucruri carete duc la necredinfi.$i anume,eu nu m-ag fi gdndit niciodatd in viafa mea, dacd nu fbceam Teologie, cd pastorale Evanghelia la IoanpoatecEtotugin-a scris-oIoan;c[ epistolele de nu-sscrisede SffintulApostolPavel.PIi, dstea m-auincurcat,pe mine m-au incurcat! $i mi-a trebuit energie, mi-a trebuit strddanie,mi-a trebuit 344

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

ruglciuneca sdma echilibrez. Deci agputeazice c6amie$itdin Teologiecu mai pufindcredinlddecit c6ndam intratin Teologie. - Am o sori cisitoriti cu un turc ai e necununati.se poatemanfui? - Drag6, Dumnezeugtie cum se va putea m6ntui, fiindc6 noi gtim situafii din inceputurilecregtinismului, observate SfhntulApostol pavel, de in carese spuneci femeiacreqtin[poatesd r6mAn6 un b6rbatnecregtin cu sau un bdrbatcregtincu o femeienecregtind, dac6 parteapdg6n[ vrea sd riminl cu partea cregtinl(cf. I CorinteniT,12-13). Eu credcd n-artrebuisi sefac6astfelde cdsitorii. Apoi, in ceea ce privegtemdntuirea,mdntuireao d[ Dumnezeuqi numai Dumnezeu poatespunedacdse mdntuiegte nu se mAnfuiegte. ne sau in oricecaz,pentrunoi e cu simnul intrebIrii. - cind ai un gefcare estefoarte desnervosgi vorbegte timpul tot cu superioritate, cum pofi face fafi acestei situafii, mai ales ci te mihneqti foarte desdin aceasti eauzi? - Dar nu frebuiesi te mdhnegti. te-nveflcu er qi si-l lagis6facdcewea. Sd - Credefiin minuneade Ia Maglavit? - Nu preacred,dar sdgtifi cd eu am fost la Maglavit.in 1935seftcea mult[ vdlvi in legdturS Maglavitul.$i pdrinfii mei, fiind eu nevdz[tordin cu copil[rie, s-au gdndit cd dacd m-ag duce acolo, ag putea s6-mi primesc vedereaacolo, la Maglavit. $i m-am dus cu tata. Ne-am dus acoL, l-am aluzitpe Petrache vorbind; eu, copil fiind, nu l-am prea prefuit, pentru c6 vorbeacamgdngdvit parci nu mi sepdreacevain rdnduial[in toatl treaba gi asta.Am auzit c6, s-ar fi ftcut minuni, dar n-am intdlnit niciun om care s[ spundcd l-a rezolvat Maglavitul; nici pe mine nu m-a rezolvat.Aga cI Dumnezeu gtie. Acuma, nu mai are nicio importanfddacd au fost sau n-au fost vedeniileadev[rate, dacds-aufrcut saunu s-auftcut minuni; pentruc6 n-a fost nimeni sd se ocupe de treabaaceasta, cum s-au ocupatcatolicii, de exemplu,la Lourdessaula Fatimagi au fbcut atdtavdlvl qi au fdcut atdtea biserici gi mdnrstiri pe-acolo.Deci n-a fost cineva s[ se ocupede treaba asta, sE scoati nigte concluzii gi Biserica sb-gi spun6cuvAntul.De fapt, Bisericanu gi-a spuscuvdntulin legdturdcu Maglavitul, agacu- tt, gi-a spusBisericaCatolicdcuv6ntulin legdturd Medjugorie. cu La Medjugorie, iati, de doudzeci cevade ani merg oamenii,gi papa gi inc[ n-a spusdacd vedeniilede acolosuntadevdrate. gtiu,n-a avutcurajul Nu

34s

Teofil Arhimandritul Pdrdian sE PentrucAs-arputeaintAmpla si spundsaus-agdnditla nigteconsecinle... Maica Domnului cd in fie nigteconsecinle, sensul se zice c6,la Medjugorie, ei, ci ziuaNaqterii nu-i 1e-a spusunor vizionai cd 8 septembrie ziua nagterii august.Gdndifi-vi ce-ar insemnapentru Biserica Maicii Domnului e 5 treabaasta- sf, mute Catolicd,de pildd, - fiindcd pe noi nu ne-arinteresa in Naqterii Maicii Domnului din 8 septembrie 5 august!Sunt sdrbdtoarea in nu nigtelucruri carenu-selucidate, pot fi elucidate felul acesta. lucru; Biserican-a zis: ,,IJite,duce!i-v6, $i la Maglavit a fost acela$i 9i oameni,la Maglavit, cI acoloesteun om pe carel-a alesDumnezeu care PentrucI de fapt n-au fost extraordinare spunenigtelucruri extraordinare!" Petrache. lucrurilepe carele spunea Am fost qi eu acolo,m-am atinsde el, a pus mdnape mine...Mi-aduc impreundcu oameniila buturugi; amintede toate treburileastea.Stdteam eraunigtetulpini de copacitdiali qi ziceacd a acoloa fost Moqul - c[ aqa-L numeape Dumnezeu, ,,Mogul",fiindca L-avdnfi ca pe un mos. $i oamenii mila lui st[teau pe burtd l6ngd buturugd,cu capul pe buturuga,qi aqteptau Dumnezeugi minunile de la Maglavit. $i md punea 9i pe mine tata -, sd-l Dumnezeu odihneascd qi nu-mi pl[cea sI stau,pentrucAerauoameni nespdlafi qi era un miros nepldcut acolo, ldng6 bolnavi, erau oameni ci undem6 puneatata s6 stau.$i nu st6team, m5 ridicam; qi tata buturugd, qi m[!" Iar cdndmd sculaude-acolo nu mai cu md-ndJsa capulacolo:,,Stai, m6, de ce n-ai mai aveauce face cu mine, zicea:,,M6,de ce n-ai mai stat, stat?"P[i, n-am mai stat cA n-am mai putut! $i eramcopil de numai gase ani...Agaa fost. de de Aqa c6 ce sd spun eu acuma,dupSgaptezeci ani, aproape, la cineva minunile de la Maglavit, dac-aufost saun-au fost. Pdi, sd ne spuni 56 acolo,de falh,gi care... gtili c6 oameniisuntfoartediferifi, pin6 care-afost Fiecarevedelucrurile cam dupdsensibilit{ile lui. Eu, de fapt, am la urm6. pentrulucrurileastea. un fost totdeauna om mai rafional,un om nedeschis - Sfffntul Apostol Pavel a spuscI insIgi firea ne inva{i ci necinste estepentru un birbat si-;i lasepirul lung (I Corinteni 11' 14)' $i totuqi' de ceBisericaa statornicitpurtarea pirului lung de citre cllugiri? - Nu gtiu de ce,poatepentrucEplrul creqte. un a zice cdla noi la m6n6stire fost, c6ndva, p6rinte,care,inainte de-a ci Nu era la mfindstire, gi-a l6satnumai barbdaqa, fi cllugdr, gi-a l6satbarb6. l-a 9i pe cemergea la mdndstire; qtiutpe Plrintele Arsenie..' s-agdnditel s5-9i cinevape el: ,,MdVasile,de ce !i-ai l6satbarb[?" $i l-a-ntrebat lasebarbe.-$i el a zis: ,,spune-i so{iei tale s6-gi lase barb6!" Bineinfelesc6-i spunea 346

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

degeaba,cd tot nu putea s[-gi lase. Deci mi-am ldsat barb6 fiindc[ ml-a crescutbarb6,cam astaar fi concluzia.

Dragd,SfhntulApostolPavela avut in vedere niqtesituafiidin wemea aceea, a$ase considera atunci gi agas-a continuat.Dupd aceea,s-a g6sit tradilia aceasta noi purtrm, gi mai scurt,gi mai lung, fiecaredup6starea gi lui. Acuma,vedefivoi cep[r am eu acuma: prea-ireprezentativ. nu - un preot ar trebui sii lucreze ceva din care sil cflgtigegi si se intre,tini, ca SfAntul Apostol Pavel, sau trebuie si triiasci, el gi familia lui, din contribu{iacredinciogilor? Daci primegteo sumi de bani pentru un serviciu religiosgi gi-oinsugegte firx si taie chitanfi, estepicat? - Dragi, in ceea ce privegteproblema ca preotul sd tr6iasc6din contribufiacredinciogilor, cdteodatrnu se poate.Eu am awt un prietenDumnezeu odihneascd cu caresuntprietengi acum,dupi moartea -, s6-l lui (pentruci fiecaresigurne {inem poziliape care-am avut-o),pdrintele$tefan Slevoacd. nu gtiu dac-afi citit carteamea venili de luali bucurie; in Eu postfald, scriscumm-amintalnit cu Pdrintele am gi Slevoacd ce consecinfe a avut aceastd intdlnire. PdrinteleSlevoacda awt o fat6 care gi-a pierdut vederea unsprezece Gdndifi-vr ce tragediepoatefi pentruo familie la ani. ca,la un momentdat,un copil sd-gipiarddvederea. a rdnduitDumnezeu $i - sdgtifi caasta-i minune! sdmd duc,s[ mdint6lnesc PlrinteleSlevoaca o cu la Mdndstirea vladimireqti gi sd leg6mo prieteniepe veqnicie. altfel, sd De gtifi c[ toateprieteniilemele sunt pe veqnicie;am mai pierdut gi prietenii, dar nu din cauzamea, adic6 eu am rdmascu angajarea mea in prietenie. Deci intdlnireacu Pdrintele Slevoacd fost, zic gu,o minune,pentruc6 ne-a a condus cineva mai presus noi: pe mine,de la Mdnrstireasdmb6ta, pe de iar pdrintele,din Bucovina,de la CdmpulungMoldovenesc, vladimiregti. la Acolo ne-amintdlnit gi am legat o prieteniecu pIrintele slevoac[ 9i i-am fost de folos gi fiicei Prrintelui slevoacI, care apoi a ajunsprofesoard de romdn6la o gcoali specialS la Buziu. Iar pirintele Slevoacd dus in de s-a Americagi a statacologapte $i n-apututtii din ceea ani. ce-i oferea parohia; era o comunitate foarte micd gi a trebuit si lucreze intr-o fabricd de medicamente. Lucra noapteain fabrica de medicamente, in zilele de iar duminici gi de sirbitori slujeapentruparohiarespectivl. Ei, in cazulacesta, sigurcd trebuiesdmai fac6preotulceva,pentruci altfel nu poatetr6i. $i ar puteasdlucrezela pim6nt, ar puteasdaib[ stupi,ar putea sd facd niqte lucruri care sunt compatibile cu viafa preo(easc6. Bineinfeles nu poatesr deschidd bar sau o cr0gmdsau a$aceva,ci cd un lucruri caremergcu preofia.
347

Arhimandritu I Pdrdian I Teofi Iar in ceeace privegtechitanfelegi treburi din dstea,astadepindede cum ifi dd omul: sunt oamenicareifi dau bani qi nu le trebuiechitanfd,qi suntalfii cdrorale-artrebuichitanldqi dac[ nu-fi daubani. - Bogatul ciruia i-a rodit farina din belgug (Luca 12, 16-21) se gandeacum sii-gidepoziteze bogifia gi a fost osindit de numnezeu.$i gregimdacfldepunem noi bani la binci saula CEC? - Drag[, bogatulc[ruia i-a rodit farinaputeasd se mulfumeascd cu gi pu{in qi si se mai gdndeasc[ la al,tii.Depindecd{i bani ai, pentruc6 mai gi dacd bani gi de dat,gi definut...Pentru totuqinoi trebuiesr ne gdndimc6 ai cd e bine si ai o acoperire, situalie,pentrucd vine o weme de suferin{6, o vine o weme in caretrebuiesdmergi la spital,trebuiesd dai la doctor... po{i sd Nu trdiegtichiar numai^ banii cdfi ifi trebuie astdzi,iar mdine...ifi poartd cu Dumnezeu grij[. I,ti poartE de Dumnezeu griji in sensulcd poatenu ajungi de la situafiidin astea, insdvedefic5 gi albineleaduni miereqi o depoziteazd" ca sEpoat[ trdi. $i noi putem... n-ambani la bancdgi nici la cEC qi nici in Eu altr parte,pot sd zic oice. N-am agoniseli felul acesta, nu md gdndesc de dar cd daci agavea, gregi.cdndvaam avutnigtebani la cEC qi mi-am cumpdrat ag cu ei un magnetofon.P[i, dac[ nu-i adunam,nu gtiu dacd mai puteam cumpdra magnetofonul. Suntsitualii gi situa,tii, trebuiesdfim exclusivigti. nu - in afari de banii pe care ii cere preotul pentru serviciile religioase,ci,ti bani trebuie strdea un credinciosla biserici? sii finem o socotealtrqi sii calculilm l0o/o din veniturile noastre? sau cum si ne orientim in aceasti privinfl? - Drag6, nu se pune problema.Sau, dac6-[ipui problema,atunci inseamnd poate cE egti un zgdrcit,cd n-ai wea sd-i dai nici cat ii dai. c[ Existi nigterinduieli fbcutela parohii. Fiecareparohiear puteas6 aib6 un stil al ei de a-l susfine preot.in oricecaz,preotularedreptulla faptul de a pe fi intrefinutgi susfinutde parohie.Dai c6t {i se cere;nu faci g6l6gie,cd" ,,ce, atAta?" Dac[ vrei si dai, dai...gi dai cdt fi se cere,dai cdt dau gi al1ii,n-o s6 te lagi mai prejos,cd ,,eunu dau,de ce si dau atAta?" Dacd, la preot,dai fii cdttrebuie,iar dacdnu lii la preot,ifi parerdu gi de ce-aidat. - Ce putere are crucea pe care o face un preot pe capul unui credincios? - Mei fraJilor, gtiu,vi intereseazdhrcral nu acesta?! cine-ar puteas6-l $i spund? e o modalitate binecuvdntare. putereare?"...Nu Pdi, de gtiu,urm5rifi ,,Ce voi! Uite, v6 fac eucrucepe capgi urmdrificeputerearegi dacdareweo putere. 348

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- Mi se spunede citre piirintele duhovnic qi de citre atfi pirin{i cI trebuie si alegintre cisitorie gi cllugirie. Eu nu simt chemarea fafi de aceste doui cii. Este gregit faptul ctr nu mi-ndrept spre niciuna gi cii am alescaleapociinfeiocaleaalituri de Hristos, pe care eu o consider caleade mijloc? - Drag6,in general trebuiesd ai totugio situalie.Acuma,mai rdmAne gi cdte-unnecdsdtorit, dacdn-arecredin!6in Dumnezeu. orice caz, nlt gi in poates6-,ti spund cineva:alegeastasaualegecealaltd. mine mai vine cffte La unul gi zice:,,Pdrinte, zicetidumneavoastri, md fac cllugSr sausi md ce sI cdsdtoresc?" m5, astami-o spuitu mie, nu fi-o spuneu fie. Tu trebuiesi Zic; qtii ce trebuiesdfaci. - Medicii ginecologipot fi impirtiqifi? - Dacdnu fac avorturi,pot; dac6fac,nu. - Vn rugim si ne explica{i parabola iconomului infelept, din Evanghelia la Luca (16,1-13). de - Careiconom?nfelept, caregi-a aranjatlucrurile in aqafel incdt sd ila fie susfinutde cei pe care i-a ajtxatsaupe carei-a scutit de anumitedatorii? Nu e un exempludecatin sensul omul acelagi-apregitit o situaliemai bund cd pentruel. $i Domnul Hristostrageo concluzie, carenu ne preagindim noi, la qi anume aga cd, cumiconomul nedrept folositmijloacele a acelea si aibdo ca indreptrfire sausd aibi un ajutor in viitor, tot aga9i cei careau agonisitaveri pe nedrept, le foloseascd binelealtora. si spre Astaeste concluzia. - Credefi cii un om care propoviduiegte, exempluun profesor de de religie, trebuie si fini seamaneaprrat de faptul cii ascultltorii nu au credinfi sau poate exprima liber bucuriile qi experienfele care le are pe el din viafl? - Drag6,mai intii de toate,el trebuiesd-gifacd datoriaca profesor, preddnd ceeace i secere,pentruceeace-l plitegtestatul.$i-apoi,astanu-i o pe chestiune carefi-o reglementeazd cinevadin afar6:,,M60 nu cumvasd si spuiastasausd..."Dac[ nu mai poli fine in tine, trebuiesdspui,trebuies6te revergicumva.De exemplu,cdnd erameu elev de liceu, a venit odati un profesorgi a zis: ,,S[ gtili cd am un sentiment deosebit: sunt tatdt" Ce treabi a avutel sdne spun6, ce ne-aspus? nu s-apututfine sdnu spund! de Cd - Vizavi de Apocalipsa lui foan, in ce stadiu ne gtrsim acum? gi Semnele minunile pe care le aflim unde ne situeazi in Apocalipsi?
349

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- Dragi, nu $tiu. Se gti{i ce eu de Apocalips[ nu m-am ocupat niciodatd.De ce? Pentrucd BisericaOrtodoxi o fine, cumva' cu rezerv6. niciodatd dar in Apocalipsa Noul Testament, nu se citeqte Cum?E cuprinsd la cultul bisericesc,nici nu se fac aprecieriin 1eg6turlcu Apocalipsa. ci $i-atunci,dacdBisericao fine cu rezerv6,de ce sd fac eu pe degteptul, gtiuin ce wemene glsim 9i... De altfel, Apocalipsanu este o carte a viitorului, ci este o carte a contemporaneitiliiautorului Apocalipsei.Deci Apocalipsaa fost scrisd pentru oameniidin wemea in care a tr[it autorul Apocalipseiqi n-a fost scrisi ca si se gtiece va fi ln istoriaBisericii, ci ca sd fie oameniiint5rili in situaliade prigoandcregtinI.Deci nu trebuiesi ne gdndimneapiratcd gtim c[ acuma-i trimbila cutare, c[ acuma... $i-aqa, nu putem avea nicio pe face-o. afirma,tia care-am ce in certitudine ceea privegte - Care considerafici esteadeviratul post? - citifi in cartea ProoroculuiIsaia, capitolul 58, gi aflafi care este post. adevdratul

350

CUMSA NE FACEM VIATA

cAr MAIFRUMoASA'
29 noiembrie 2005 - Vn rog sI ne spunefi cine suntefi, de fapt, dumneavoastri:de unde venifi, de unde vi tragefi, de unde atita infelepciune,de unde Care au fost mentorii dumneavoastrigi cinev-a atita har duhovnicesc? invifat toate acestea? Care estelocalitateaunde v-afi niscut, unde afi greutlfi a{i avut in viafi? invlfat, ce -Drag6, dacdvd, pe spuntoateastea, toatdjumdtatea ceas careo de lin o mai avemla dispozilie!Mai intdi de toate,vI recomand carte:Cine sunt eu, ce spun eu despremine, in care sunt cuprinseintrebdri qi rdspunsuri; intrebdrile le-a pus Mitropolitul nostru Antonie cdnd am implinit eu El cincizecide ani de viefuirela mdnbstire. a avut atunciiniliativa sd facem o carte, cdreia i-am dat titlul Cine sunt eu, ce spun eu despremine; in mine cine sunt. aceast[ carteam scrisdespre din Brdncoveanu la de SuntArhimandritulTeofil Pdr6ian, Mdndstirea S6mbdta Sus. MdndstireaBrdncoveanu la S6mbdta Sus este o de de de restauratdde mdndstirevoievodald, ziditd de ConstantinBr6ncoveanu, Mitropolitul NicolaeBilan 9i ldrgitl de Mitropolitul Antonie. p6rinlii mei M-am n[scutin anul 1929,in3 martie,in satulTopdrcea, patru fra{i, tofi treim fiind Ioan qi Elisabeta; am incd trei frafi - suntem mai incd; eu suntcel mai mare.Suntnevdzdtor copildrie:in viala congtientd din am intratfrrd vedere; frcut o gcoald am specialdla Cluj, cinci ani; amintrerupt de tot doi ani din catza evenimentelor atunci,am reluat la Timigoara, la o gi clasdspeciald, apoi am urmat gimnaziulgi liceul la un liceu teoreticdin Timiqoara.Am terminat in 1948, mi-am luat bacalaureatul, urmat am Teologia intre 1948Si 1952,iar din 1953,de la I aprilie,suntvieguitor la qi glumesc eu cAteodatL, am venit la Mai MdndstireaBrdncoveanu. cd mdndstire dat[ cu p[cdleljle...dar sd qtifi ci n-amp6cdlitpe nimeni gi nici o pe mine nu m-am pdc6lit.In 1960am fost hirotonit diaconde Mitropolitul NicolaeBdlan,in 1983am fost hirotonit preot de Mitropolitul Antonie, iar in 1988am primit gradulde arhimandrit. Am lucrat in mdsuraposibilitdlilor mele... am mai scris articole la Telegrafulromdn,p6nd?n 1990,cdnd am inceput s[ umblu prin !ar6: am (de fost in mai mult de optzecide orage fard,iar in uneleorage exemplu, din
351

Arhimandritul I Pdrdian Teofi in Timigoara, in Fdgdraq)am linut mai mult de gaizeci de conferin{e. Din toate cdte s-au putut aduna gi s=auputut rdndui sd fie cdrfi, s-au realizat cele 23 de ca4i - iatd, aici, in Craiova, 2l de conferinfe au fost cuprinse in cartea Din ospdlul credinlei gi sperim sd mai scoatem o carte, Trepte de gdnd, tot cu cuvdntdri finute in Craiova gi in eparhia Arhiepiscopia Craiovei. Niddjduim la Dumnezeu... $i am avut oameni care m-au indrumat... $i sd gtifi cd eu am fost foarte receptiv: cind am a.uzitceva gi a fost frumos, am invdlat. De exemplu, Mitropolitul Nicolae Bdlan zicea cd,,cea mai frumoasd podoabd a unui tAndr este mintea treazd gi inima curat6"; ei, n-am g6sit-o scrisSundeva, dar cdnd am auzit-o, Edh, am gi luat-o in atenfie gi in minte. Dup[ aceea,cum v-am spus de aceaurare: ,,Pacecelor ce vin, bucurie celor ce rdmdn, binecuvdntarecelor ce pleac6", dintr-odatd, cdnd am auzit-o intdi, mi-a plScut gi am zis gata,asta e ame4 e gi a mea. $i aqami-am adunat in suflet unele gi altele, bune, frumoase, care au fost spre bucuria mea gi care au putut fi gi spre bucuria altora. So{ul meu a murit la 82 de ani, dupi ce a triit nepregitit gi am fost necununafi. Vreau si-mi spunefi daci primegte ceva, fiindci ii dau in fiecare duminici prescure qi pomelnicoinsi l-am visat foarte rtru. nu - Drag6", te lua dupd visuri, cd visurile sd gtii cd nu sunt realitdli, ci sunt ficfiuni, adicdinchipuiri ale omului. Bineinfeles ci sunt gi visuri care se bazeazdpe situafii grele din lumea aceasta...de exemplu, eu, cdnd eram copil, se intdmpla sd cad in pivnild. Aveam o pivnifd care se deschideaca o ladd, iar camera unde locuiam noi era dicolo de pivnilE gi ai mei imi spuneau cdteodatd: ,,M[, ai grijd cd-i deschis[ chivnila!" Dar eu fineam minte pdn6-mi spuneau,qi dupd aceeauitam gi cddeamin pivnifd; gi cddeam nu din parteain care se cobora pe trepte, ci din parteacealaltd.Nu era foarte sus - cam un metru jumate - gi, cum eram eu copil gi nu eram greu... md loveam eu c6t md loveam, dar nu era o catastroft. Insd faptul dsta intra in componenfa existenfei mele, iar noaptea visam cd am cdztt in pivni!6 gi strigam: mamd6, am cdz't in chimnifi! $i sdracamama se trezea gi zicea: ,,Ba nu, cd egtiin pat". $i-aga-mipdreade bine c6-sin pat!! Drag6, pentru so{ faci ce pofi... Dumnezeu nu se poate si nu primeasc6 rugdciuneagi dragostea,agacd ft ce pofi in continuare, cu gdndul cE il poli ajuta, cu ajutorul lui Dumnezeu.Noi nu credem cd Dumnezeu are pe cineva de exclus, pe cineva de pierdut... numai cd avem qi gdndul acesta,cd sunt unii oameni care fac lucruri pe care n-ar fi trebuit sd le faci, dar... zice in Scripturd, in cartea Proorocului Isaia: ,,Nu sunt gdndurile Mele cum sunt gdndurile voastre, nici c[ile Mele cum sunt cdile voastre" (Isaia 55, 8). Iar dac6 cuget[m cele ale lui Dumnezeu,nu mai cugetdmcele ale omului. 352

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- cum putem cunoa$tesigur voia lui Dumnezeu intr-o situa,tie cu mai multe alternative de ales? - Dac[ nu putem singuri, ne orientim dup[ cei care au o congtiinfi superioardnoud, dup6 congtiinfa duhovnicului... gi, daca suntem sinceri, ne aratd Dumnezeu ce s6 alegem. - cum sii te bucuri de cei din jurul tiu cu care conviefuiegti, care i{i ristilmicesc sinceritatea qi neagi acest lucru? Sii te faci ci nu observi la infinit? - Pdi, da... chiar la infinit nu pofi, cr nu eqti tu de infinit, p6nd la urmd... dar, in orice caz, sd infelegi neputinfa omeneascd. am Eu fost odat6, in 1965, la Pdrintele Arsenie Boca, la Bucuiegti, unde lucra afunci. pdrintele Arsenie a fost la noi la mdndstire vreme de nou6 ani, iar in 1942 l-am int6lnit prima datd gi nu l-am mai intdlnit vreme de 23 ie ani. Iar c6nd am fost la Bucuregti, am fost cu un candidat la preofie, care era atunci student la Teologie; gi p[rintele i-a spls lui, probabil gi ca sd qtiu eu: o sd ajungi ,,{Jite, preot... sd fii infelegdtor fa!6 de neputinfa omeneasce!,,Dragd, cateooaia n-avem ce face altceva dec6t sd nu bdg[m in seam6 necazurile care vin asupra noastrS,sd ne obiqnuim cu ele gi sd nu agteptdmde la om mai mult decdtpoateel. - Mama mea estegrav bornavi. ce mi sfitui,ti si fac pentru ea? - Dragd, n-ai ce face... decdt s[ te rogi gi sd se roage gi utlii ca sd-i u$urezeDumnezeu suferinfa gi s-o primeascaintre cei drepfi. Gregesc cind afirm ci exemplur Sfintului constantin BrAncoveanu nu existii nici chiar in Bibtie? - Pai, dar nu poate exista in Biblie, pentru cd el a trdit dupd ce s_a incheiatcanonulBibliei.

- De ce Sfiintul Apostor pavel nu a fost chemat o dattr cu ceilalti apostoli,ci mai tirziu? '- Nu qtiucine...numaiSfbntulApostolpavelpoaterdspunde la asta. Este posibil ca un preot cregtin ortodox si fie qi mason sau francmason? - Nu gtiudacd posibil,n-amdeundesdgtiu... n-amcunoscut e eu p6n6 acumniciun francmason sdfie preot. care - Estepicat daci incercim si misurrm cimpul energetic ansa? cu

3s3

Arhimandritul Teofil Pdrdian

ce - il mdsuralidegeaba, nu... e mai mult o p6reretreabaasta,cu energetic cu... cdmpul ai - Cineva a murit spAnzurat 9i copiii stri ar vrea si qtie daci fiicute la soroc. primegtetoate pomelnicele - in general, se fac slujbepentrucei careigi fac singuri moartea. nu totugisd-iajute...9i bine fac c6 incearci,pentrucI Acuma,oameniiincearcd nu pofi s6-1scoli din sufletul tiiu pe un om care a fost impreunl cu tine, pe il carel-ai iubit in via{d...$ti!i cum zic eu?Dacdiubeqtipe cineva, iubeqticu il ur6gti,il ur[gti cu calitdli cu tot. Aga c[ facefi ce defectecu tot, iar dacd putefi qi ndddjduitila mila lui Dumnezeu. - VI mu[umim! - VE doresc sdrbitori fericitegi toatecelede folos!

354

PREDICA PEMUNTE DE

5t vtATAOMENEASCA
20 martie 2006 - ce inseamni ,rsi prisoseascidreptateanoastri mai mult decit cea a cirturarilor qi a fariseilor" (cf. Matei 51 20)? Am auzit pe unii spunand ci de aceea noi ar trebui str finem trei zile de post pe siptimini, adici qi lunea, pe lAngi miercuri qi vineri, fiindcr evreii fineaudoui zile de pe siptimAnio iar noi trebuie si-i depigim. - Da, e gi astaceva,insdnu-i absolutnecesar aceasta. inseamn[s6 ce prisoseascd dreptatea noastri fafd de a fariseiloresteasta,ce am spus:dac6 fariseii erau superficiali,noi s[ fim addnci; dac6 fariseii cdutau s6 fie cunoscu,ti oameniai lui Dumnezeu.,ftrd, fie ei de fapt, noi trebuies6 ca sd fim oameniai lui Dumnezeu... unii spungi asta,cu trei zlle de post pe iar siptdmind...Noi la mdndstire ne linem trei zile, dar bisericanoastrd invald dou6zile depostsdfinem:miercurea vinerea; gi postulde luneae facultativ, adicdfiecare poatesd-lfind saupoatesdnu-l find; gi nu-i vinovatcinevacare nu-l fine, pentruci nu i se cere.De undegtim noi cd nu i se cere?$tim din faptul cd, la rdnduielilede spovedanie care le avemin carteade slujbI pe numit[ Molitfelnic,sespune cinevacareeste amilnatmai cd multi vremeca sr seimpdrtigeascd, postegte lunea,afuncii semai scade an; deci daci gi un nu e obligatoriupostul de lunea.DacEvrea cinevasd-l find, Dumnezeu sd-i ajutes6-l!inb! Noi la mdn[stirefinem gi lunea. - Cum pofi si fii drept, milostiv, curat cu inima, intr-o societate carepromoveazil valori? alte - Pai, foartebine: nu recunogti valorile careseimpotrivesc dreptifii gi curdlieiinimii. - Am vilzut la televizor imagini cu oameni care stripung obiecte din metal cu obiectemoi, de exemplutrec un pai printr-o monedi. Cum seexplici acest lucru? - Nu gtiu,credcd e mai mult imaginar... dacdte-ai duceacolo,s6vezi dupdaceea moneda, vedea-o n-ai glurit6. - Gregim atunci cand luim misuri cu subalternii noqtri, fic0ndu-i pe acegtia sufere? si
355

Arhimandritul Teofil P draian

- Daci anume ii faci sd sufere, gre$eqti,dar dacd suferd pentru ochilor mei nu Cum zice psalmistul? lor, ,,Inaintea fbrddelegile nu gregegti. (Ps. 100,A).Dacd eqti conduc[tor,atunci voi suferi nicio faptdnetrebnici" de trebuie s[ ai qi calitateaaceasta, a-i disciplinape oameni;qi astanu-i qi foarteu$ornici din parteaconducdtorului, nu-i foartecomodnici pentru ins6 gi cei caresuntconduqi prin mijloaceleacestea. vinovatulnu-i cel care-i carenu sedisciplineazd. ci disciplineazd, vinovatule cel - Daci ne dorim cevafierbinteoestebine si ne rugiim impreunl cu cineva,dupi cuvintul M0ntuitorului din SfAntaEvangheliede la Matei: doi ,oDacd se vor invoi pe pimAnt in privinfa unui lucru pe care iI vor Tatil, Cel din ceruri" (Matei 18r19X cere,seva da lor de citre Dumnezeu cu -Dd, e bine sdne rugdmgi impreund a[ii, ins6noi nu gtimjudecdin file lui Dumnezeu legdturdcu ceeace cerem.Deci noi nu gtim ce vrea in cu Dumnezeu noi sauce vreaDumnezeu can:Jpecareil avemin vedere, in darrugdciunea oricecaze de folos. ce - ce estebine si luim in considerafie: face sau ce spunecel de lingi noi? altcevadecdtface,inseamnicd e Dacdspune - $i ce face,gi cs spune. duplicitar gi atunci e cu scddere,iar dacd cuv0ntul qi fapta se unesc, cd inseamna e bine. De exemplu,Sfhntul Isidor Pelusiotulare in Pateric cuvdntul: ,,Mai de folos este via[a frtd de cuv0nt decdt cuvdntul fbr[ de omul. chiartdc0nd iar via[d;c6ci cuvintul gi strigdndsupdr6, faptaodihneqte o qi fapta,sevor uni, se realizeazd adeviratd dou6,cuvflnful Dar dacdacestea a icoand filosofiei". - in religiile pig6ne nu a existat nicio lucrare a lui Dumnezeu? Dumnezeua lisat in riiticire atfrteagenerafii de oameni qi nu le-a dat nicio revelafie,nicio minune? noi oamenilor... nu le-a purtat de grijd totdeauna - Dragd,Dumnezeu fi pdr[sit, s6-i dar gtim cum a lucrat Dumnezeu, nu se poateca Dumnezeu n-arepe nimenide pierdut,numaicd noi nu cunoaqtem pentruc[ Dumnezeu a felul in carea lucrat Dumnezeu.Revelaliaadevdratd dat-o Dumnezeu,in proorocilorqi dreplilordin Vechiul Testament, timpul Vechiului Testament, prin DomnulHristos. apostolilor iar in Noul Testament, - La o conferin{i s-apusintrebarea daci existl via{n 9i pe alte planete Eiconferenfiarulde atunci nu a rispuns cu da saunuodar a dat un citat din Evangheliade la Matei: ,,$i va trimite pe ingerii Sii, cu sunet mare 356

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- cum poateun om cu o fire piciitoasi sii alungegindurile rele $i piciitoase? - Prin gdnduri bune. Deci, cdnd i{i vine in minte un g6nd r6u, il inlocuiegticu un gdndbun. $ti{i cr befivii zic: ,,Hai si mai bem o dat6,c6ci cui pe cui se scoate''. gtiudaci e aga... s6gtifi cd din punctde vedere Nu dar al gdndurilor, nu pofi inldtura un gdnd r6u altfel dec6t cu un g6nd bun. in Patericse spunecd la Awa Pimens-a dus cinevaqi l-a intrebaice poatesi facd, fiindcd ii vin tot felul de gdndurirele. Awa pimen i-a zis:,,opregte v6ntul!", iar el a zis: ,,Nupot si opresc vanful". $i Awa pimen i-a zis: ,,Aga cum nu pofi opri vdntul sd nu bati, nu pofi opri nici gdndulriu s6 nu vin[, dar poli sd faci altceva:cu un gdndbun, sdinlituri gdndulcel riu',. in felul acesta, rezolvatchestiunea. ai Numai cr lucrul ista nu e foarte simplu, ci trebuie o angajare, hotdrdre,o silinfd. Mai ales cu rugdciunea toat6 o de vremea:,,DoamneIisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mrpe mine, picdtosul" se poateinldtura gindul cel rru. in Filocalie, la Sfiintul MarcuAsceful,e scris:,,Aqacum focul nu rdmdne apd,tot aganici gdndul in cel rdu, in inima iubitoarede osteneal6". Deci, dac6 inima e iubitoarede osteneal6, atuncitotdeauna preocupatide ceva,iar gdndurilecarevin din e afar6- gi mai alesgdndurile - suntmistuitede osteneala rele inimii. - Pot coexistaharul qi picatul? sfintul pavel spune cii ,rundes-a inmul,tit piicatuloacoloa prisosit harul" (Romani Sr20). - De fapt, nu e vorba de pdcatulpe careil are un om oarecare, e ci vorbade plcatul - sdzicemaga- al comunitti{ii... vorbade neingrijireade e o viali bun6.De aceea zice SfhntulApostolpavelcd ,,unde prisoiit pEcatul a - adic[ la oameniicareau ftcut prcat - a prisositharul",in sensul a venit cr harul Domnului nostru Iisus Hristos, din cregtinism, a nimicit ptrcatele gi flcute in vremea negtiinfei. - ce pirere avefi despreGeorgetaFlorea, care afirmi ci-gi scrie cirfile prin dictare de la ,,ingerul de credinftr gi lumini"? Este bine cii are o emisiuneIa un post de televiziuneqi tilmiceqte visele? - Drag5, poate si aibd oriunde, voi urmirifi emisiunile care vd folosesc,nu care nu vr folosesc.Eu n-am aluzitpdndacum de aceastI gi Georgeta nici nu mI intereseazi. - si facem milosteniecu cergetoriidin fafa bisericii? unii pirin,ti spun cii prin aceasta incurajim cerEitulsaufacemrisipi, deoarece banii pe care-i dim lor ar putea ajunge la a[ii, care au cu adevtrratnevoiede ei. Cuvioqiavoastri ce crede{i?

3s9

Arhimandritul TeofiI Pdrdian

-Drugd, e foarte greu sd gtii ce ai de frcut. Dar dacde gi unul careare SffintulIoan Gurd de Aur zice cd mai bine sd dai de 99 de ori trebuin!6?... facemcu decit sI nu dai o datdcelui vrednic.Ce milostenie celui nevrednic ziceaucdla Suntnigtesumefoartemici... Ai mei de-acas6 oameniiaceqtia? la cergetori se gdndeau cei careveneaudin casdin casi, iar ei le dddeau qi fbin6,de exemplu s6le dai pu{in,ca gi ei sd seosteneascd sdcauteftin6 pe la mai mu[i, ci qi noi ne ostenimca sdavemftina pe carele-o d6m...se ei. plugarii la muncape care o desfEgoard Adevdruleste.cdnu le gdndeau nu le pofi da la toti... Dacd dai sumemari, iar unuiaii dai, altuianu-i dai, cd sunt altfel...Drag6,dstea ta ili spune conqtiinfa s5le dai, le dai, dacd-{ispune pot rezolva aga,dintr-o dat6. Tot in Scriptur5,undeva, lucruri caxenu se asude banul in,mdnata pdndcind il dai". parcdla Isus Sirah,spunecd ,osd lucrurilenu suntfoarteclare... Agacd - Ce inseamni ,,minfind pentru Mine'', din fericirea celor care suferl prigoane(Matei 5, 11)? - E vorba de situaliain care cinevaare in vedererelalia cu Domnul cregtinicd sunt el Hristosgi se spunedespre cevardu - curns-a spusdespre estedin catzdcI egti e bdutoride sdnge... o minciun5,iar minciunaaceasta Deci sdmintd cinevacd egtirdu, gi tu s[ fii bun, depild6. cregtin. - Ce si fac, dacii am avut o relafie foarte rece cu tnama mea gi nici acum, cind estebolnavi de cancer,nu pot si mi apropii de ea? S-a inriit qi mai mult qi nu simt decAtura ei. Cum si fac s-oiubesc? - Dragd,e foarte greu sd realizeziun lucru dintr-odat6.Dacdai crescut in urd, nu poli sI inl6turi dintr-odat6ura gi s5 aduci iubire. in orice caz, adic[ ai datoriasdo aju{i gi, cu urd esenliald, implinirea datorieie o chestiune saufrrd urd,trebuies[ o ajufi; trebuiesdcalci pe tine, trebuiesI tragi de tine ce ca sI poli faceceea altul in mod firescar facefbrl impotriviresufleteascd. - Ce putem face pentru a indepiirta cogmarurilecare ne sunt adusede duhurile relein somn? inaintealui - Nu putem decdtsd ducemo via,ti care sI ne recomande gi ingerul pdzitor de influen{elecare aduc Dumnezeu... s5 ne pdzeascd nemulEumire. - Dacii o persoani cisiitoriti seindrlgostegte de o altii persoani, estepicat? CAt de mare? - E pdcatfoarternare!Domnule,trebuies6-,ti rosturilepe carele ai lii Dumnezeu! gi pentrucarete-abinecuvAntat 360

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- ce sr faci cand vrei s-oiei pe caleacredinfei,dar cei din casi nu te infeleg sau te izoleazi? - Pei, nu-i nimic, stai gi izolat, dacd te izoleaz5,l ili implinegti Tu g6ndurile, implinegtidatoria... nu seroagd,tu te rogi, ei nu postesc, ifi ei tu postegti, nu se duc la bisericd, te duci la biserici, deci faci ce pofi face ei tu in condifiiletale. - Am giitit mincare de post qi pentru cei doi copii, de 25 gi 22 de ani, dar au refuzat qi atunci am gitit de dulce. Picituiesc, ca mami, in fafa lui Dumnezeu, fiicffndacestlucru? Nu. N-ai cumsd-isilegti oameni... ce s6-isileqtisi facr ce n-ar pe de vrea sr fac5?Postul,in Bisericaortodox[, e obligatoriu,dar cei care nu postesc,aceia de fapt nu sunt de credinfanoastrd,n-au credinfacreqtind drept-mlritoare, caree cu post. - Ce sI fac ca si mi pot ruga in fiecareseari, clci tot timpul mi lupt cu aceastiproblemi? - Dragd", rugdciunea seara de esteimpufinatdqi de osteneala peste de zi. $i mamamea- Dumnezeu odihneascI era foartemunciti; muncea s-o foartemult, c5 a$aera la noi la [ar:d,, - nu numai seara, gi ziua - cdnd qi dar lua o cartein mdnd,ii veneasomnul.cum se a;eza sd citeascd, venea ii somnulgi zicea:,,Batd-I,somn,c[ nu pot lua o cartein m6n6!Cum iau o cartein mdnd,cum imi vine somnul!"Iar rugdciunea seard ftcea din de n-o carte - c[ n-aveaea weme de citit din crr!i... A venit odatr cineva din Moldova la noi la mdnrstire- o femeie- gi a zis cd ea citegte patruacatiste in fiecarezi; gi eu am zis: acatistele pdrinfilor mei am fost eu gi frafii mei. Adicd ne-aucrescut noi gi astea fost acatistele pe au 1or... vreausdspun? ce ci totugirugdciune ftceau - rugdciune seard dar in formulelepe care -, de le gtiauei, pe carele aveau Deci cevarugdciune ei. fbceau, nu rugdciune dar multi, pentruc[ nu puteausEfacd rugdciune multd. $i-atunci...Nici nu ne cere...eu, de exemplu,sd gtili cd nu-i angajez oamenila rugdciunipeste pe ceeace credeu cd pot sd fac6.Vin la mine unii careau canoane citeascd si rug[ciuni seara, noaptea... se scoalenoaptea... si Treabalor, dar s6 gtifi cd cinesescoall noaptea vreaapoi sddoarml ziua. ar - Ce inseamniisi te predai voii lui Dumnezeu? - S[ primegtitoate cdte-fivin in fa[d- necazurile ca din m6narui Dumnezeu. - ce rol are duhovniculin viafa creqtinului?ce rol are ascultarea de duhovnicqi cum trebuiesi lie ficuti ea?
361

Arhimandr ituI TeofiI Pdrdian

- Drag6,toatelucrurileomului suntla mlsurile omului,nu pofi sdfaci mai de ce-i mai presus tine. Dac[ egtiin stare,faci ascultare multd,dacdnu, caz, intenliatrebuiesd fie sd-l asculfiin mai pufind.in orice faci ascultare pe trebuies6-!i mlrturisegtineputinfa careeventualo ai. toate.Bineinfeles, numai sI conqtiinleitale personale, Duhovniculare o congtiinldsuperioard vedelucrurilealtfel. qtili cd gi cu duhovniciie ca $i cu doctorii:fiecare qi,viziune"? - Ne pute{i explicateologictermenii,rvedenie" - E acelagi lucru. - Este picat ci am botezatcopiii dintr-o cisitorie mixti, ortodoxtr cu musulman? de ortodox... ce sdfie pdcat? - Nu, doari-ai botezat de - Dupi Sfinfii Plrinfi, ce este,rrugtrciunea sinemigcitoareo'? rugdciunea - Drag6,eu nu qtiu ce-i rug[ciuneade sine miqc5toare... mult in fa{alui Dumnezeu. carete migcl sdrealizezimai - Ce poatefaceomul laic pentru ca ruglciunea inimii si fie una reall? - PAi,nu poatefacenimic decdtceeace fac.to{ioameniicareseroagd. Cu cit te rogi mai mult, cu atdt speri sd te poii ruga mai bine; chiar se 9i cum zice: ,,Roag6-te pofi, ca sd ajungi sdte rogi cum trebuie".N-ai ce face, de carenu se realizeazd azi pe mdinesauintr-o clipd,ci se astae o chestiune - Dumnezeugtie cdtla fiecare-, poatecd in realizeazd timp mai indelungat o via![ inheagd vrei s5 ajungi la rug6ciunedeplin[, 9i ajungi totuqi la cu ceeace faci 9i te miluieqte mila ili ruglciune gtirbitd.Dumnezeu primegte facemce putem,din giatunci, noi e Lui, pentrucd Dumnezeu Tatdlnostru... cum Lui. vine cu binecuvdntarca Cdndanume, iar parteanoastr[, Dumnezeu nu anume, gtim. - considerafi ci ajunarea sau postul de mai multe zile pentru o vindeciri sufleteqtiqi trupegti? persoanl ii poate aduceacesteia - Nu qtiu,unii zic cd da. Eu nu gtiu, n-am avut situalii in caresd m6 Noi pun la incercare... ne rugdmcum putem,facemce putem,in condifiile qtie gi noastre, Dumnezeu ce sepoateintdmplacu noi. - s-a spus ci trebuie si ai un singur duhovnic.Dactrinsi ai un o duhovnicin localitateain care stai, dar te spovede$ti dattr sau de douii la qi la un alt duhovnico o mAnistire, estegreqit? ori pe an - Nu, nu-i gregit. Numai atunci nu-i bine cdnd duhovnicii au la solufii diferite.Eu le spuncelor carese spovedesc mine 9i pe rdspunsuri, 362

Rdspunsuri la intrebdri ale credinciogilor

carei-am indrumato weme: te poli ducesd te spovedegti oricine,numai la sdai grij[ sdnu g6segti unul mai asprudecdtmine.Fiindcdsdqti{i c[ eu, aga cum sunt,nu pun sarcinigrelepe oameni, pentrucd gtiu cam caree situalia fiecdruiacare vine la mine... gi dupd aqezarea Dar numai atunci e o lui. gregealicdndte feregtide un duhovnicai crezi c[ te poateajuta altul mai bine.Dar altfel, dacdvrei sdte impdrtigegti te duci undevagi esteun preot gi care spovedegte, duci la el gi te spovedeqti te imp[rtdgegti, te mai te gi nu gdndegti.La mine vin cdte unii gi zic: ,,Pdrinte,eu nu vreau s6 md spovedesc, fiindcr n-am primit binecuvdntare la duhovnicul meu". de D-ap[i, daci nu vreionu te spovedi! - sunt oamenicare nu vor si indeplineasciporuncilelui Dumnezeu decit oarecumforfafi,Ia insistenfele noastre.Le estede folos?$i ne este de folosgi noui, careuneori poateprea insistim in acest lucru? - Drag[, daci faci binele,binelee binevenitoricumar fi... ci-l faci din convingere, c6-l faci din constrdngere, nu conteaz6... mai bine s6-l asta e faci din convingere, te poli bucurade binelepe care-lfaci; daci-l faci din cd constrangere, chinuieqtisr-l faci, dar nu pofi s6 zici cd eramai bine sI te nu-l faci. * crede{i ci in risplitirea riiului cu riiu po{i trece direct la privire, firi a mai trece prin faza gAnduluiriu? - Nu sepoate.Tot treci prin g6ndulr6u,m6carde-oclip6. - Cum si ne curil,timde minie? - Prin bldndele. Mai intdi de toate,ifi dai silinfa sdnu mai fii m6nios; jenezi cd ai fost minios, te jenezi cr eqtimdnios, o jend c[ eqtinervos te ai cr acumaqazicoamenii, nu-smdniogi, cd sunt,onervogi"; realitate, in m6niagi nervozitatea acelaqi e lucru. $i aga,dac6, gdrj6 sdinldturi m6nia,mdine ai azi la fel, cu wemeaajungi sd nu te mai manii. $i eu, c6nderamcopil gi eram tdndr,eram mdnios,eram nervos.$i ziceauunii qi allii: ,,Md, ce egti aga nervos?"$i dupr aceea citit o carte- caremi-a pldcut foartemult, prin am poliana";din carleaaceista idee- intitulatS,,Taina mubumirii sauDomnigoara am invdlatcd omul trebuiesdfie mufumit in toateimprejuririle de viafd,s6 g6seasc6 parteabun6, parteade mulgumire.$i am clutat s[ nu mai fiu nervos,iar acum,dacdmai suntcateodat[, suntaga, de-oclipi, nu md !ine. - credefi cr citirea operelor lui platono Aristotel qi a filosofilor greci poatefi folositoare? - Poate fi folositoare,dar noi avem invdfdturi mai folositoare,nu trebuie...Acuma,fiecarese poateinteresa ceva...n-am nimic impotrivd de
363

Teofil Arhimandritul Pdrdian s6 citegtiqi pe Platon,gi pe ceilalfi. $i-atunci,inseamnlc5 ai fi mai degtept decdtmine,ci eu nu le-amcitit. - CAnd se poate spune cI am picituit mai grav: cflnd am fost ispititi pentru cel de lingi mine sau cflnd m-am llsat ispititi de cel de lAngl mine? - PAi,qi-ntr-uncaz,gi-ntr-altul. - in SfAnta Scriptu ril, la Facere, in zilele Creafiei, de ce nu se enun{i nimic desprespafiuqi,mai departe,despregalaxie? - Pentrucd nu se scrie totul in Biblie. Biblia nu cuprindetot ce-am tot face-onoi n-ar cuprinde ce am vreanoi nici dac-am vreanoi sdcuprindd; sI cuprindS. - in faptul de a fi creator, inclusiv in ceeace priveqte aspectele creqtineale viefii, nu e cumva ascunsun duh al mAndriei? Faptul de a crea te expune mai mult mindriei decit alte domenii ale vie{ii, nu credefi?Ce sepoatefacepentru a preintAmpinaplcatul trufiei? pentru cd - Foartesimplu: faci binele gi Ii dai slavdlui Dumnezeu, nu-i numai de la tine; qi-atunci, binele pe care-l faci e gi de la Dumnezeu, nu pe care-lfaci trebuiesdte ducdla smerenie, la mindrie. Iar dacdte binele cd sd trebuiesd surpimAndria... te gdndegti nu e cazulsdte ducela mAndria, mdndreqticu lucruri carenu sunt numai ale tale, ci sunt gi de la Dumnezeu (gimai alesde la Dumnezeu). retigii gi culte se pot mintui - in ce misuri oameniidin celelalte impiri{ia lui Dumnezeu? sauvor cunoagte doar suntlucruri la carear puteardspunde -Dragd, noi nu gtim,astea gtim doar atdt,c5 credinlanoastri e mai presusde oricare Noi Dumnezeu. alta gi ne {inemde ea. - Un riticit intors la credinfl se mai poate dezlega9i ierta de picat? acest - Drag[, Dumnezeu poateorice, nu exist6o grani!5cdnd e vorba de nu iertarealui Dumnezeu.Dacd rdrndiin rdul pe carel-ai fbcut, sigur cd e posibild iertarea. - Ce atitudine ar trebui si avem fa{i de aqa-ziqii,,creqtini" care umbli din uqi in uqi? - P[i, o atitudinehotlrdtd:cdndvine sdte invefe ceva,zici:,,Hai sdte si cu mine: <Cuvine-se adevdrat te fericim pe tine, invl{ gi eu ceva!Zi dupd 364

Rdspunsuri lq tntrebdri ale credincioqilor

Niscitoare de Dumnezeu, purureafericitd...>".Iar dacdzici aga,el ifi cea spune: Du-tepe-aiciincolo!" ,,Dargtifi,noi avem... Ai altdcredinfd? - Ce putem face in privinfa riiului care vine din gAndul ascuns care este imprimat ca idee psiho-fiziologici qi care depiqegtenivelul congtiin{ei? -Drag6, ce nu putemnoi, faceDumnezeu. rugdmlui Dumnezeu Ne sd serisipeascd wdjmagiiLui. - Cat de mare estevirtutea dragosteiin credinlilrfalil de rugtrciuneo post qi slujbeleBisericii? - Dragd, toate sunt importante, adicb nu inseamnd cd,, dacd faci rugdciune, n-ai iubire, dac6, post, n-ai iubire. Toatetrebuieurmdritela faci importanlape careo au.Adic[ un om carecredein Dumnezeu are lucruri nu pe carele socotegte gi importante, altelecarenu sunt importante; toatesunt importante. Bineinfelescd iubirea e mai presusde altceva,pentru ci ne-a spusDomnul Hristos aga.A zis: ,,Dupdaceasta cunoa$te vor oameniicd sunteliuceniciiMei, dacdvefi aveaiubire unii cdtrealfii" (Ioan 13,35). E in prim-plan iubirea gi credinfa. Sfrntul Apostol Pavel, in Epistola cdtre Galateni, zice cd ,,in Iisus Hristos, nici tdiereaimprejur nu folosegtela nimic, nici net5ierea implejur, ci credinlalucrdtoare iubire" (Galateni5, 6). in Deci credinfagi iubirea.Intrebarea carea pus-oDomnulHristosunui om pe (Ioan9, 35). cdruiaii d[dusevederea fost: ,,Crezitu in Fiul lui Dumnezeu?" Iar SffintuluiApostol Petrude trei ori i-a pus intrebarea dupi ce Domnul Hristos a inviat din morli: ,,Md iubegtitu pe Mine?" (Ioan, cap. 2l). Deci credinfagi iubireasuntin prim-plan. - O persoani care estepusii sii aleagl intre pirinfi qi prieten ce si facii? Plrinfii nu sunt de acord cu prietenul pe care-l am. - PAi,poatec[ au dreptate nu fie de acord,poatecd n-audreptate... sd noi nu putems[ realiz[m nigtelucruri cu exclusivitate. general, bine sd in e fie qi pdrinfii de acord,dar nu totdeauna poatelucrul acesta, gi-atunci se faci cepofi, agtepfi momentul convingi,aqtep,ti s[-i situaliicarepot si-l descopere pe acelaca om bun, pentru cd sE gtifi cd eu am cunoscutatdtea qi-atdtea cazuri de oameni care au avut o prietenie indelungati, qi pdnd la urm6 au ajunssi secerte.P[i, inseamn6 gi prieteniaaceea, fi fost eaindelungatS, c[ o dar n-a fost cum trebuie.sd fie. - E mai bine si faci ascultarede duhovnic decAtsi-fi asculfi inima, degisimfi ci ar fi mai potrivit strfaci ce-!i spuneinima?
365

Rdspunsuri lq intrebdri ale credincioSilor

cea Nlscdtoarede Dumnezeu, purureafericit6...>".Iar dacdzici aqa,el ifi spune: ,,Darqtifi,noi avem... Ai altdcredin![?Du-tepe-aiciincolo!" - Ce putem face in privinfa riiului care vine din gflndul ascuns care este imprimat ca idee psiho-fiziologicigi care depigegtenivelul congtiinfei? sd -Drag6, cenu putemnoi, faceDumnezeu. rugdmlui Dumnezeu Ne Lui. vrdjmagii serisipeascd in - Cat de mare estevirtutea dragostei credinlirfzlil de rugiiciune, post gi slujbeleBisericii? - Dragd, toate sunt importante, adicd nu inseamnd cd, dacd faci n-ai iubire, dacdfaci post, n-ai iubire. Toatetrebuieurmdritela rugdciune, nu pe importanla careo au.Adicd un om carecredein Dumnezeu arelucruri qi altelecarenu suntimportante; toatesunt importante, pe carele socoteqte Bineinlelescd iubirea e mai presusde altceva,pentru ci ne-a importante. oamenii cd vor spusDomnul Hristos aga.A zis: ,,Dup[ aceasta cunoa$te uceniciiMei, dacdveli aveaiubireunii c[tre alfii" (Ioan 13,35). E in sunte{i prim-plan iubirea gi credinfa. Sfhntul Apostol Pavel, in Epistola c6tre Galateni, zice cd ,,in Iisus Hristos, nici tdiereaimprejur nu folosegtela in nimic, nici net[iereaimprejur, ci credinfalucrdtoare iubire" (Galateni5, 6). pe gi Deci credin{a iubirea.Intrebarea carea pus-oDomnulHristosunui om (Ioan9, 35). vederea fost: ,,Crezitu in Fiul lui Dumnezev?" cdruiaii ddduse - dupdce Domnul Iar Sfrntului Apostol Petrude trei ori i-a pus intrebarea Hristos a inviat din morfi: ,,MI iubegtitu pe Mine?" (Ioan, cap. 2l). Deci credinfaqi iubireasuntin prim-plan. - O persoani care estepusii si aleagl intre pirinfi qi prieten ce sI faci? PIrin{ii nu sunt de acord cu prietenul pe care-l am. - PAi,poatecd au dreptate nu fie de acord,poalecEn-audreptate... sd In e noi nu putemsdrealizdmniqtelucruri cu exclusivitate. general, bine s[ gi-atunci faci se fie qi pdrinfii de acord,dar nu totdeauna poatelucrul acesta, situafiicarepot sd-ldescopere momentul convingi,agtepli sd-i cepofi, a$tepti gi-atdtea pe acelaca om bun, pentru c[ s5 gtifi cd eu am cunoscutatdtea gi pdnd la urmd au cantri de oamenicare au avut o prietenie indelungatd, o cd ajunss[ secerte.Pdi,inseamnd qi prieteniaaceea, fi fost eaindelungatl, fie. darn-a fost cumtrebuie.sd - E mai bine si faci ascultarede duhovnic decflt sl-!i ascu$iinima, degisimfi ci ar fi mai potrivit sI faci ce-fi spuneinima?
365

Arhimandritul Teofi I P drdian

- Sfhntul Marcu Ascetul zice, in Filocalie, ,,sd nu asculli de inima ta cAtd weme n-au fost inldturate din ea patimile". Aga cd inima ta te poate ingela, de multe ori, iar duhovnicul se presupune cd are o congtiin{[ superioard congtiinfei tale gi e mai bine sd asculfi de duhovnic decdt de inima ta. Numai ci pot fi gi situalii care nu-s destul de limpezi. De exemplu, Pdrintele Arsenie ii ?ndrumape unii oameni in 1eg6tur[ qi cu cdsdtoria; gi unul se duce gi-i spune cd at vrea sd se c[sdtoreasc6cu o fatd anume, iar p6rintele i-a zis si n-o ia; dup[ o vreme, a venit cu alta: ,,Pirinte, m-ag cdsdtori cu fata asta.- Ia-o!" Insd s-au c[sdtorit, gi lucrurile n-au mers foarte bine. $i-apoi se tot gAndeael ce bine eru dacdse cdsdtoreacu cea dintdi, pe care a zis pdrintele s-o lase. Nu-i foarte simplu... sd qtifi cd 6steanu-s niqte lucruri care merg aqa,cum ar merge la calculator, ci sunt niqte lucruri care merg in condiliile pe care le ai. Eu, de exemplu, dac[ m-ag fi cdsdtorit, nu-ntrebam pe niciun duhovnic; dacd mi-era dragd,fata, md cds[toream gi Doamne-ajut6!Apoi vedeam eu ce pdlesc...sau dac6pdfescceva. * Este indicat sI lulm pauze in postoatunci cAnd sim{im ci nu mai putem ribda? - Acuma, depinde,sunt situalii qi situalii... sunt oameni care au diferite insuficienfe, de exemplu n-au calciu, trebuie sd ia granule pentru calciu, iar in aceastdsitualie, bineinfeles cd e mai bine sd mindnce de dulce decdt s[ piardd calciu, pentru c[ e o situalie speciald,nu e o situalie generald;cei care nu pierdem calciu putem sE nu mdncdm oud qi lapte... mdncdm noi dupd aceea. Dar cei care au situafii deosebite nu trebuie sd se chinuie, sd se dizolve trupegte,ca sEcreascdsufletegte.Postul e o disciplind, nu e o lucrare care s6-l impulineze pe om. Acuma, cdnd eqti gras, bineinfeles c[ pofi sd postegtimai bine dec0t unul slab... zicea cineva cd e bine si fii gras, cE daci te imbolndvegti, slEbegti,dar dacdeqti slab, mori. - Daci sunt in virsti gi mi s-a dat canon de cincisprezeceani, poate si mi-l reduci altcineva? Sau ce str fac? Dacii mor gi n-jung si-l fac? - Te duci la mitropolitul si !i-l scad6. - Triind in mflnlstire, te po{i situa pe o treapti mai inalti care duce citre mfrntuire? MAntuirea este mai rapidl? -Dragd, cdnd m-am dus eu prima datdla mdn[stire gi l-am intdlnit pe Pirintele Arsenie, a zis pdrintele c[ nu tofi cei din lume se pr[pidesc, nici to{i cei din m6nEstirese mdntuiesc.Nu-nseamndcE dac[ te-ai dus la mdn[stire, te-ai asigurat. Te-ai asigurat dac6 implinegti ce trebuie sI ?mplinegti, dar dacd nu, nu te-ai asigurat. 366

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- ce sfat ii dafi unei persoanecare are duhovnic, dar care nu poate sii-i spuni acestuiaanumite picate, pentru ci-i este ,ugioe. se poate spovedi de acestepiicate la un alt pieot, care nu o cunoagte,gi apoi sil seintoarcjl la duhovniculpe care-lare? - Se poate. Se poate,pentru cd importanteste sd te descarciodati sufletegte eventual.sd qi primegti gi dezlegare a.pi"o" ce hotdrdgte cel cdruiate duci gi-i spui. Eu suntbu.uro, cendvine gi-mi spune:,,Sr gtifi, pdrinte,cd pdnd:::- n.1T "in.rou g.ututs[ spun niciodati picatul ista, 9i acumam venit la dumneavoastri". zic: mullumegte-I ii lui Iju*rr.u ,i ui putut totugis6-lspuiundeva. Dar sd $tifi ce totugi o relafieadevIratdcu un duhovnic esteaceea in carepofi si spuitot ce ai pe suflet. - Ce inseamni ora certa cu duhul blindefiirr? - inseamnd nu ce4i cu rdutate. sd c6teodat[,omul, c6ndcearti, cearti din mdnia lui, adicd se. iatisface pe el insuqi .rrta"o pe cineva; asta inseamnrsd cer,ticu m6nie.Iar cu utanoele inr"u*a ,a cer,ti pdrintegte, ca un pirinte care-ivrei binele. - in monahism pot ajunge gi acerepersoanecare, asemenea Mariei Magdarena' au cilzu{ in -prcato dar iqi recunosc gregealagi se ciiiesc amarnic? - Sigur,in monahism ajungetofi oameniicare-qi pot vor binele,nu e nicioopreligte. - ce pirere avefidespretinerii caretriiesc necununafi? - Mai, eu nici nu gtiu g9 .. punefi voi intrebiri o. r.tut acesta. ce pdreripot avea?!decatcd nu-i bine. Eu, c6nd vine la mine cinevaaga,nici nu staude vorbr cu el, ?i spundintr-odatd: p6ni nu te c6s6toregti p6ndnu sau te desparfi, n-amce vorbi cu tine! - cat de mare estepiicatul daci lipsim intenfionat de la sfanta Liturghie, preferAndsomoil? P[i, nu ptiu dac-a{i.vdmtpicturi cu raiul gi cu iadul...la noi la mdnlstire. esteo picfurd cu iadul, in caree gi situafiaaceasta: oamenicare dorm in timpul Liturghiei,duminica. Dacdpreferi somnul,;;;ri * il; darullui Dumnezeu pofi avea. nu-l se grifi cd gi somnul are valoarealui. pdrintele Arsenie a dat un de - pe..care poatel-a!i cirit *ii h ;t4iie mere,cd am scris indreptar Yafa despre asta:,,oxigen,glicogen,solnn,ra-,tipert rri rrormoniigi sdai concepfie de viafi creqtin[".Deci gi somn.oe cef ientru re ro*ui are valoarea lui.
367

Arhimandritul Teofil P drdian

are putere de al reface pe om, deci somnul e important. Noi searane rugem lui Dumnezeu sd ne dea somn, iar dimineafa Ii mulgumim lui Dumnezeu pentru somnul pe care ni l-a dat. Aga cd nu-i rdu somnul, dar e rdu sd dormi cdnd nu trebuie sd dormi. Te duci la slujb6, la Liturghie, gi dupd aceeatragi un somn p6n[ searaqi gi de searapdnd dimineafa, nu-i o problemd. - Este picat daci te rogi sau citegti Paraclisul Maicii Domnului in pat, invelit in plapumi? - Pdi, dac[ nu pofi altfel, nu-i p5cat, dar dacdpofi altfel, e pdcat. - CAnd priveqti sau vorbeqti cu un om qi in acel moment ifi vine un gind riiu, inseamnl ci picltuieqti? Gindul il ai. - Dragd, aparilia unui gdnd nu inseamnd pdcat; pdcat e atunci cdnd st[ruie gAndul, cdnd te preocup6, cAnd nu te poli desprinde de el, cdnd faci nigte legdturi. Pdcatul nu-i aga: gata, mi-a venit in gdnd un lucru de-o clipb gi gata, am pdc[tuit cu gindul. - Este normal ca o fati de nouisprezece ani si se imbrace in negru, ca o cilugirifio qi sI minince de doui ori pe zi gi atunci foarte pu{in? - Drag6, mdndncd atat cat vrea sd mdndnce...dacd n-are mai mult, poate mdnca qi pufin. Dar sd se imbrace in negru aga, numai ca s-o vad[ oamenii cd-i altfel decdt altele, nu-i bine. Tot ce-i bdtdtor la ochi nu-i bine. - Ce trebuie si faci o fati clreia ii place de un anumit biiat? Ce trebuie si faci pentru ca biirbatul sii observe acestlucru? - PAi, ce qtiu eu ce poate face?! $tiu eu?...s6-i spund!Odatd au venit la mine doi - nu gtiu, parci de la televiziune -, iar fata, cdnd a venit la mine la chilie, zice: ,,Aga mult imi place de bdiatul 6sta!" $i eu am intrebat-o: dar tu i-ai spus?Zice: ,,Nu''. No, zic, cheamdl aicea! L-a chemat qi i-am zis: s6-!i spund. dragd,sEgtii cd"fata astafine la tine, te iubegte,gi nu-ndrdznegte No, acuma,ia aminte! - Ce pot si fac pentru a-mi planifica mai bine timpul, ca si nu mai intfrrzii? - P6i, nu gtiu ce pofi sd faci; eu nu gtiu ce te-mpiedic[ sd fii punctual. Dragd, cdnd eram eu la liceu, la Timigoaru erao regulS: la ora opt trebuia s[ fim la gcoald;dacd treceau cinci minute dupd ora opt, se inchidea poarta pe care intram gi nu se mai putea intra dec6t lapauzd,la noul ftrd zece;gi era o reguld, cd prima or[ nu se putea motiva. $i atunci, preferai sd nu mergi toatd ziua la gcoald - fiindcd-fi puteai motiva toate orele - dec6t si lipseqti la prima ord, pe care n-o puteai motiva. De ce? Ca sd te-nvefe sd fii punctual. in societateamodernd punctualitateaeste o chestiune esenfialdgi trebuie sd 368

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

faci in aFafel inctt sd nu intdrzii. Mie nu mi-a pldcut niciodati de oamenii care trdiesc la limitd: se duc la tren, gi, dacd maiintdrzie o jumdtate de minut, pleaci trenul. Trebuie sd iei toate lucrurile din vreme gi sd le faci ?n aqafel incdt sd le pofi face cu liniqte. Nu gtiu cum pofi sd te disciplinezi in privinla asta, dar mai intdi de toate trebuie sd fii hot[r0t pentru a$a ceva: gtii c6 trebuie sd fii undeva la ora cutare, egti la ora cutare.Aqa cum merg trenurile, cum merg emisiunile la radio gi la televiziune: toate sunt r6nduite in agafel incdt la ora respectivdsd se intdmple ceeace trebuie sd se intdmple. Ce sfat le dafi unor tineri foarte indrigostifi, care nu au aceeaqi religie: unul esteortodox, celilalt catolic. CAt de departe poate sii meargi relafia lor? Se pot ctrsitori, dacr unul se convertegte la religia celuilalt? - Da, sigur, de ce sd nu se poatd cdsdtori?Dar sd gtili cb oamenii, in general, trdiesc pufin prin religie. Noi ne bucurdm de cei care au aceeagi credinf6... De ce? Pentru cd,,dacdn-ai aceeagicredinfd, n-ai nici acelaqi fel de a viefui. Dacd unul e ortodox, qi altul e catolic, unul line Pagtile la o datd, iar celdlalt la altd,datd, deci sunt nigte nepotriviri. Dacd totugi ajung sd aibl aceeagi credin!6, estecel mai bine. - Ateii, daci nu au o credinfi, in cine cred totuqi? - Nu cred in nimic. - Cum si ne impotrivim obligirii de a semna buletinele electronice care se vor introduce, cAt timp nu gtim ce semnim? Ce face Biserica pentru a ne feri de aceastl agresiune satanistl ce ni se pregiiteqte? - Drag6, eu nu qtiu de ce sunteli preocupafi de nigte lucruri care nici nu qtim cdnd o sd se-ntdmple sau dacd o sd se-ntdmple. Ce-i dac[ am un buletin electronic ai dacd m[ urmlregte cineva? Poate s[ md urmdreascd,sd vadd c6-s om treab6! * Ce pirere avefi despre fenomenul Maglavit? Oare Dumnezeu S-a ariitat acolo? - Dragd, eu am fost la Maglavit... in 1935 m-au dus pdrinfii la Maglavit. Eu am scris o carte,Cine sunt eu, ce spun eu despre mine, in care am scris gi despreasta,cum am fost la Maglavit. Nu gtiu, pentru cd n-a qtiut nimeni, in fond... unii erau de plrere cd da, unii ci nu, dar ceea ce vd pot spune eu este cd s-a f[cut mare reclamd in leg[turd cu Maglavitul atunci, pe vremea aceea.Erau publicafii tipdrite, ziare, Cartea ciobanului... auzeam...eram copil de qaseani gi auzeamprin gard in Craiova: ,,Carteaciobanului! Fotografia cu ciobanul de la Maglavit! Luali <<Cartea ciobanului>>!"$i luau oamenii gi citeau, unii ziceau una, a[ii ziceaualta. Eu mi-aduc aminte cum m-am dus cu tata, copil fiind, qi cum am 369

dr Arhiman itul TeofiI Pdrdian

qi pe-afare c5era in septembrie nu ajunsacologi cum am dormit noaptea $i-apoi md punea tata, eia frig... ne-am adus c6te-o pdtura de-acasd. copacitdiafi,unde se spunea la Dumneieusdl odihneascd, nigtetulpini de (ziceacd,,Mogul"e Dumnezeu). oameniiseduceau $i s-a arhtat,,Mogul" cd in pentruinsdndtogire, speciul'$i la Dumnezeu dar acolo sd primeascd de qi cu capul pe buturuga.Dar nu-mi pe md puneatata acolo gi stateam burtd pldceadeloc, c6 eralume - mai spdlali,mai nespfllaJi qi nu-mi pldcea sd tata 9i md-ndesa mai stau;9i mai stdteam hirosul gi md sculam.$i venea minute,m6 ridicamiar[ gi veneatatz:,,Md,de ce nu stai,m6, acolo?" cdteva qi Tata credeacd dacdstau acolo, imi vine vederea... nu mi-a venit, qi nu gtiuce si spun' stat,qi dacdn-amstat.$i-atunci, dac-am Sunt chestiunicare sunt de domeniul trecutului 9i nici nu mai are importan{idac-afost real saudacdn-a fost real. - unii oameni spun ci postul este ficut de preofi, nu de Atunci estesaunu obligatoriupostul? Dumnezeu. postul,dar nu pofi -Dragd, postul e obligatoriu.Preofii au organizat sd zici cApreolii au ftcut postul.Pdi,doarDomnulHristosEl insuqia postit, postul a Sfinfii ,tp-ostoiiau postit...postulnu l-a inventatnici creqtinismul, Biblie, a fost gi in Vechiul testament...de c6nd e existenlauman6,dup6 existat,cumva,gi postul. Aqa cd, dacdvrea cinevasd nu posteascd, nu 96 are motivezelucrul 6sta;poatesdnu posteascd, vinl de pe unna faptului ci fiindcd postul l-au fbcut dar nu postegte, sd nu motivezecd nu postegte miercurea9i vinerea,sd fie preolii. Da, preolii au hot6r0tca sd seposteascd cincizecide de un post de p-atruzeci zile inainteaCrdciunuluigi de aproape Acesteale-a rdnduitBiserica.Dar zile inainteaPaqtilorgi agamai departe. Vrei sdposteqti, l-a rdnduitBiserica. postulin sinenu l-au rdnduitpreofii,nu pentru c6-i mai bine sI posteqtidecdtsd nu posteqti;vrei sd nu postegte, nu postegti, mai motivacEpostull-au frcut preo{ii9i nu gtiuce' - De ce un preot poatesiivf,rgiSfflnta Liturghie, iar un inger nu. - Pentru c6 Dumnezeva randuit ca un preot sd slujeascdSffinta cu Liturghie,iar pe un ingernu l-a delegat asta. - Cum pofi si devii un om ribditor? - Silindu-tepentrurdbdare. - cum ii po{i determinape cei din jur si seintoarctrmai mult la credin{i? -'Poate prin faptelebune pe care le faci, prin atitudinile corectepe fa{d moral,in general, de cei caren-aucredinfd' carele ai, prin ascendbntul 370

cE $TtM cE CREDEM 5t
DESPRE DUMNEZEU
ll decembrie 2006 - in Faptele slinfilor Apostori, in capitolul al 1.6-lea, versetul in 6 volb_e$edespre_ y Duhur sfanto iar in versetul 7, despre ,rDuhul rui fisus". Esteacelaqi lucru? -Da, acelaqi lucru. - in Ecclesiast spune:,rNu fi drept pestemisuri gi nu te se arita prea infelept! Pentru ce vrei si te nimi..guP pcc. z, 16). cum si infelegem acest lucru? - Dragd,toatecelepestemdsurd nu-s bune.Faci ceeace pofi face in condiliile tale qi ny s6 insigti pentru iucruri care a"pur.r. Jrefuie puterilepe carele ai; deci s6ne silim ta du""* o"i$tr vialr ectritiurata. - Po,tisi dobandegti dar rugiciunea inimii, fiind incli in necurtrfat de patimi? - Drag6,rugdciunea inimii, de fapt, nu esteun dar de la Dumnezeu, ci - mareparte estein o silinfEa omului, agacd noi trebuiesr ne facempui"i noastri qi atuncivine gi darullui Dumnezeu. cum e cu credinla? $tifi crun e cu culfura,cum e cu agricultura: trebuiesr lucrezegi omul gi lucreazd Domnul. gi - De ce nu a lisat lisus nimic scris? Nu gtimde ce,dq ceeace a vorbit DomnulHristos ry scrisallii despre roartluine,pentrucdaltfelnoi n-amfi avutsigjuangapropoveduirii 9i9 Domnului Hristos.Dar, avAnd Evanghelia, avemchiar pe fio*""1Hristos intre noi, il in mijloculnostru. DomnulHristosne vorbegte inG;rin ceea,, sf.tii El Evanhelirtiau cuprinsdin propoviduireaLui. Nu ;,t" fu ar fi fost dac6 n-arfi rdmas celedin Evanghelie, Evanghelia fiind Hristosin mijlocul nostru. - Ce seinfelege prin dialogarea Dumnezeu? cu - Inseamnd te rugagi a fi deschis a spreceeacei1i comunicd Dumnezeu. - Ce sunt puterile extrasenzoriale? carenu pot fi cuprinsein simfuri saunu pot fi cunoscute --.'- slmfun. pnn _; l"terile
371

Arhimandritul Teofil P drdian

- chiar se mintuiesc tofi cilugirii care spun permanent rugilisuse...tt?Nu estecam prea lesne? ciunea orDoamne -Dragd,nu e o singurd metodd de a-I sluji lui Dumnezeu.Dac6 astaar fi singura metodd, n-ar mai exista Evanghelia, or Domnul Hristos ne-a spus sd ne rugdm qi sd avem incredere in lucrarearug6ciunii, dar Domnul Hristos tr"-a spns gi alte multe lucruri care jin de viala imbundtdfitd'.lat chestiunea aceasti, a rugdciunii foarte indesitd, nu qtiu dacd e chiar aga de simplu de realizat, pentru cA sunt atdtea lucruri de ftcut gi nu se poate realiza o per*unetttd angajarein rugdciune, chiar dacd Sfhntul Apostol Pavel zice ,,neincetatsd vd rugafi". Sfhntul Maxim Mdrturisitorul spune cd ruglciunea neincetatl este, de fapt, ,,a avea mintea totdeaunalipitd de Dumnezeu, a te increde in El qi a atdrnadeEl in orice ai face sau fi s-ar intdmpla". Deci nu-i vorba de o angajareprintr-o metodi de imbundtdfire, ci e vorba de o stare sufleteasci in care te simfi lipit de Dumnezeu. - Dumnezeu-Tatil are un chip anume? $tim ci a zis: ,oSI facem om dupi chiput gi aseminarea Noastri", in Facere (1r26). j Da, dar e vorba nu de un chip ftzic, ci e vorba de un chip spiritual. Biserica, de Noi nu stim decdt in mdsurain care Dumnezeuni Se descoperS. intr-un chip oarecare,intr-un chip de fapt, il prezintdgi pe Dumnezeu-Tatdl bitren,,,Cel vechi de zile",ins6, in realitate, acesteasunt niqte pldspuiri ale gindirii omenegti, nu sunt niqte lucruri care se cer gdndite aqa cum ni le pr ezintdB iserica imaginar. - Afi vorbit de faptul ci qi pnganii pot avea cunogtinfe despre Dumnezeu, daropentru ci nu cred, ele nu au valoare. Cum vede{i credinfa popoarelor pigane gi daci acestea pot ajunge^la cunoaqterea lui bumnezeu piin tucrarea poruncilor, chiar daci nu Il cunosc pe Hristos. -Dragd,noi nu gtim ce va face Dumnezeu cu oamenii care nu intr6 in legdturd cu Dumnezeu prin credin!5, insd eu vreau sd spun cd pdgdnii pot avea care transformd cunogtinle despreDumnezeu, dar nu cunoqtinle din acestea, sufletul, il t*ogtittt" informative; cum invefi, de exemplu, istoria, po,ti sI inveli gi teologia, fbrd sd ai o aderenfdla ceeace auzi, la ceeace citegti, la ceea ce primeqti in suflet. Asta este cunogtinfa pe care o pot avea pdginii, care de fapt nu aderdla cunogtinfape care o au, agacum nu aderdmnoi, de exemplu, la cutrogtitttetepe care le avem despremahomedani,de pild6, sau desprebudism. - ce ar trebui si gtie doi tineri credinciogi care urmeazii sI se cisitoreasci? - S5 gtie despre cSsdtoriecd este o tainl a viefii, este un mijloc de este o cale de a-I sluji lui Dumnezeu prin aducerea imbunlt[{ire sufleteascb, 372

Rdspunsuri la fntrebdri ale credincioSilor

rn lume a copiilor care sr fie, ra rAndul lor, slujitori ai lui Dumnezeu. Trebuiesi gtie cd binele lor depindede ei ingigi, .a fi""ur. trebuie si se sileascb fac[ pe celdlaltfericit, sr gtie cd-dumnezeu binecuvantat s6-l i-a pentruc5sdtorie sd!in[ seama legdtura qi de cares-a realizatprinDumnezeu. F.ste piicat daci-i pedepsegti cei care le fac riiu unor oameni pe la carefii? - DacS calitatea pedepsegti alt6metodd existi, atuncisepoate. ai sd-i qi nu - Care estesemnificafia luptei dintre ingerul neviizut- considerat a fi fost chiar Dumnezeu - qi viitorul rege-Israel, lupti relatati in Scripturi (Facerea32, 24-32). - Dragd,eu cred cd e vorbanumaide o angajare a inaintacu orice in pref in viafaduhovniceascd. - in uttima vreme se recomandi in mass-media evitareaalimentelor preparatela cald, evitareapainii etc.credefi ci trebuie si acordim importanfXacestor indrumlri? - Nu. - Biblia giinvi,titurile sfinfilor pirinfi confin indrumrri in acestsens? - Nu, nu. Bine, acuma, in viafa religioasa gdsesc qi se oamenicareau nigte idei, care insr sunt ale lor. De exemplu,perintele Ghelasiede la Frdsinei- Dumnezeu sd-l odihneascd vorbeade o p0ine haricd,o pdine coaptdla soareca si nu-gi piarddcalitdfile...dar lucrurile astean_aunicio valoaredin punctdevederespiritual. - carnea de porc, care era considerati in vechiul restament necurati, sepoateconsuma ciitre un credincios de cregtin? - F[rd nicio problemd, pentru cr Sfrntul Apostol pavel spune: ,,Mdnca{itot ce se vinde in mdceldrii" (I corinteni i0, 25), iar..rrrantol acesta adreseazr il unor cregtinicareconsumau carnede porc _ e vorba de corinteni,de cregtinidin corint, corintul fiind in Grecia,iu, i' Gr..ia nu se puneaproblema aceasta, nu mdndncicamede porc; urtu sd o prescripfie a iudeilor.Aqa c[ nu sepuneproblema. "ru Daci ciniva credecd nu-i cazulsd consumecarne de porc, nu-l obligd nimeni sd mindnce; ins[ noi ne_am obignuit cu gdndul acesta,c[ nu exist[ nimic care sd fie condamnat de Dumnezeu ceeace priveqtehrana.M[n6nci hranape careo mdndncd in qi alfii gi nu suntprobleme. - Minciuna esteun picat, iar crima la fel - un picat. vor merge mincinosulgi criminalul impreunE in acelagiiad? cum este,de faft, raiul qi iadul?
J t3

Teofil Arhimqndritul Pdrdian -Dragd, p[cdtoqiivor mergein iad, iar cei buni vor mergein rai. Cdt dar pdcatului, astao gtieDumnezeu, noi gtim,din Psalmul5, gravitatea privegte pe tofi cei ce spunminciuna"(Ps. 5, 6). de exemplu,cuvdntul:,,Pierde-vei Adicd minciunanu e dorit5 gi nu ajutl la cevaanume;minciunatrebuieinHtuminciunii. nu e adevdrului, e Dumnezeul ratI, pentrucdDumnezeu Dumnezeul - Simfim cind Sepogoarl Duhul Sfffntpestenoi? - Da, simfi in inimd prezenlaDuhului Sfrnt prin lucrareape care o indelung[bucuria,pacea, Duhului estedragostea, De exemplu, face. ,,roada infrinareapoftelor" bldndefea, facerea bine,credinfa, de bundtatea, rdbdarea, roadl roadeale Duhului sauaceastd - numegte SfhntulApostolPavelaceste Duhuluieste 5,22-23).Sau:,,Roada diferite(Galateni a Duhuluicu inf[figdri Duhului gi dreptate adevdr"(Efeseni5, 9). Deci prezen[a in orice bundtate, Sfhntsevededin roadeleDuhului din via{aoamenilor. - Cinevapoatesi-l ajute pe un om care a cilzutin patimi? in cefel? greu - PAi,nu gtiudacdl poateajuta.Omeneqte, ajuli pe cinevape care poti sd te rogi pentru el, pofi s6-i dai niqte trebuie sEJ ajute Dumnezeu... qi tot. pentruo viafdsuperioard... atdta pofi si incercis6-ldetermini directive, - Cum se impaci liberut nostru arbitru cu voia lui Dumnezeu? cind dorim un anumit lucru? Cum gtim ctrfacemvoia lui Dumnezeu de - PEi,foarte simplu,pentrucd noi gtim ce vrea Dumnezeu la om, sd iar liberul arbitru de fapt nu inseamnd ai un anumit punct de vedere9i sI neglijeziniqteprincipii, ci liberul arbitruestein scopulde a facebinelegi de a evita rdul. Adici nu te obligl nimeni s[ fii bun, nu te obligdnimeni si fii rdu,ci tu alegisI fii bun sausdfii rdu. de - Cum putem ajungede la cunoqtin{a Dumnezeulacredinfain pe Cum Il putem cunoagte Dumnezeu? Dumnezeu? lui - PAi,am spus,dacdaveminimd curat6,avemcondifiacunoaqterii Sereflectein sd aveminimi intinat6,n-avemposibilitatea dacd Dumnezeu; noi Dumnezeu. - in Biserica noastrl existi foarte mulfi pietiEti.Avem mai mul{i credinciogisaupietigti? Oare pietismul religios nu esteun plcat? - Drag6,nu gtiu dacdavemmai mu[i pietigti...in orice caz, ctedin[a religioasde foarte diferitd de la om la om, oameniio trliesc foarte diferit. fiecareom Agacd e greude spuscine areo situaliecu vinov6fie.In realitate, lui. igi trdiegtecredinfala capacitatea Sunt oamenicareprin structurdsunt mai sensibili,iar aceiatr[iesc intr-un fel depietism; alfii suntmai rafionali, iar aceiah[iesc o credinfl mai rafionald.In realitate,fiecareom trlieqte 374

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

credinfa mrsurilepe carele are.Eu, de exemplu, la sunto fire mai rafionali, mai pufin sentimentald; Pdrintele Serafimde la noi zicea:,,M6, tine nu s-a la fbcut acordul inhe minte gi inimd".. apdi,n-am ce face, dac6 asta mi-e . structura, dacdapam-a l6satDumnezeu. - se iarti picatele mirturisite, daci nu respecficanonulprimit la spovedanie? Dragd,, se poatepune problemaaceasta, nu pentru cd pdcatelese iarti in condifiileiertirii p[catelor,iar canonul,de fap, nu e ca s6ispdgegti picatele,ci canonulesteca sdte ajutes[ scapide alte picate asem6ndtoare. Faci ce pofi... Eu, de exemplu, gdndesc oamenii md li tare ar trebui sd aibd o atitudinedin aceasta, implinire a unui canon,insd in generalgtiu cI de oameniinu c[ nu suntpugi, ci c6 nu pot si realizeze ceeace ar doii ei se realizeze... de-aceea prea dau canoane. gi nu chiar zice cite unul: ,,pdrinte, dafi-miun canon!";zic: md,tu nici ilea pe carele-ai awt p6ni acumnu le-ai frcut! ce sd-fimai daucanon?! 6leape carenu le-ai fbcutp6n6acum! Fi - ce deosebire esteintre noi qi lisus, din punctul Lui de vedere, daci El ne invafi strne rugim lui Dumnezeuspunandratdt nostru? - Pli, ne rugim cu Tatdl nostru. $i Mdntuitorul il numegtepe Dumnezeu-Tatrl ,,Tat6",gi noi ne rugdmtot cu cuvintele careni le-a lisat pe DomnulHristosca rugdciune careinvocarea in este:,,Tatil nostru',. - Ascultand rugiciunile oamenilor de mii de ani, Dumnezeuni s-a aritat noul gi in chip, in chipul Domnului Iisus Hristos. - Da, Fiul lui Dumnezeu fdcutom. S-a - Puteminfelegenoi aceasti tainii cu adevirat? - N-o puteminfelege, o putemcrede. dar in rugiciunea Tatdl nostru se zice: ,r$i nu ne duce pe noi in - - ._: ispitii". Ispita are acelaqi senscu incercarea? - Da. Chiar s-a gi incercat... mai alesgreco-catolicii incercatsd gi au foloseascd: nu ne ducepe noi in incercare",da,sevedec6 n-a preamers. ,,$i - ce trebuie si faci un erevseminaristpentru a trece pestetoate celerele gi pentru a deveniun bun preot? - Pai,ce trebuies[ facr oricecregtin. int6i trebuies6fii om de omenie, dupdaceea cregtin bun,dupdaceea seminarist dupdaceea gi preor. - Daci cineva este bolnav qi nu poate fine postul, poate si se spovedeasci si seimplrtiqeasci? gi - Da.
375

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- De ce am multe obstacole in via{a de zi cu zi, dacil sunt convinsl - din anumite fapte concrete petrecute - ci Dumnezeu mi ocroteqte 9i imi di putere gi ribdare? -Dragd,viafa trebuie primita cum vine, nu judecdm noi imprejurlrile, ci noi trebuie sd ne raportdm corect la cele ce vin. De ce avem piedici, nu qtim, dar qtim ce sd facem ca sd trecem peste piedici. Sd avem mai multl incredere in ajutorul lui Dumnezev, sd cdutdm ajutorul lui Dumnezeu, sd nu ne nemu$umim dacd apar in fafa noastrd nigte lucruri pe mre nu le-am dori. necurifit de toate patimile vie{ii poate practica - Un tinir inimii? Are nevoie de inifierea unui pirinte induhovnicit? rugiciunea Care este calea ideall de a practica rugiciunea inimii cu folos? -Dragd,mai intdi de toate, rugdciuneao faci la mdsurile tale; cum egti tu, aga fi-e gi rugbciunea.Aqa c6, dacd te angajezila rugdciunea cu care se mdntuiesc cdlugdrii (sau rugdciunea de toati vremea), te angajezi cu aiincd patimi, rugdciuneate ajutd si scapi de patimi; capacitateata,iar dacd, dacdai ajuns la virfir1i, rugdciuneate ajutS sd creqti in virtufi; dac[ ai ajuns la limpezime de suflet, rugdciunea te ajutd sd ai qi mai multb limpezime. Deci rug[ciunea o face fiecare la mdsurile lui. 'Cum trebuie procedat cu un om care fi-a inqelat increderea, str-l cilcat cuvAntul gi te-a pigubit cu o mare sumi de bani? Trebuie 'i-a si-qi recunoasci gre$eala? iertlm sau si-l determinim' cumva' - PIi, dac[-l putem deter,mina...important ar fi s6-9i facd datoria qi sd-{i dea banii. Dacd nu fi-i d6, n-ai ce face: dac6-l urSqti 9i dac[ nu-l ier{i, nu implinegti voia lui Dumnezeu. Noi dorim ca toli oamenii s5-9i facd datoria... gi trebuie sb fim cu grijd, mai ales cdnd e vorba de a imprumuta bani, pentru c5 sunt unii oameni care nu-s capabili de bine 9i, dacd ai gdsit unul din dsta, care nu-qi implinegte datoria, in general egti pdgubit, dar n-ai ce sd faci ca sd-i schimbi structura sufleteascd.Cel mai bine este s5 n-ai incredere in oameni din dgtia. La mine, de exemplu, a venit odat6 o femeie qi mi-a spus cd are un necaz c[ i s-a stricat maqina 9i cd-i trebuie patru sute de mii. Era gi un p[rinte de fafd... eu i-am dat patru sute de mii - nu era o sum6 extraordinard - gi ea mi-a zis cd mi-i aduce inapoi. $i mi i-a adus, intr-adev[r, insb, cdnd mi i-a adus, mi-a zis: ,,Pdrinte, eu v-am adus banii, poftifi banii, dar s[ gtili cd mi-ar mai trebui qi-acumanigte bani". $i-apdi am itrigat o datd la ea,de cred cI nu mai uit[! Nu se poate, domnule! Ea mi-a adus banii ca sd ii dau alli bani, mai mulfi?! $i dupd aceeasEnu-i mai dea! Nu se poate! $i dupd aceeami-a spus gi pdrintele acela,care-a fost cu mine atunci c0nd i-am dat banii, c[ de fapt femeia aia e cunoscutdqi c-a mai fost gi de-altd datd.Zic: mdi, pbi tu de ce nu mi-ai spus?Cd nu-i dddeamnici dia patru sute. Dar oamenii... gi mai ales cdnd e vorba de sume mari, nu-i bine, 376

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

lu y.uhazarda[i,lisafi-i in pace;sunt bdnci, sunt mijloace de a-$i procura banii aga.cum procur6un om cinstit.$i-apoi,bani"imprumut dai gi-i nu dec6t lloameli siguri,la cinevaeventual familie, dar nu din aqa, cdvineunul: ,,Da!i-minigtebani,cd am vnnecaz"... pei, i1i dauc6{ivaiei atuma,gi... -"rg. - Vi rugim si ne_dafi delinifie a viefii duhovniceqti. o - Nu exist[. o_definiliea vielii nu existd nu existbniri o definifie 9i a yia{a duhovniceascd o viali viefii este care e tot mai pufin .duhovnicegti. materialdsaumaterializatd". nu se poateda o dehnifieaqainc6t Dar sd zici: gata, astaam rezolvat, am dat o defini{ieclar6. cu cd, - cum sii infelegem ascultareade duhovnic, in cazul in care suntemmireni? Esteaceeaqi ascultareacilugiritor? cu - Da. Nu existi o ascultare cdlugdrilorgi alta ascultare a a mirenilor; ascultare atdtatot, nu se face deosebire gi intre c6lugdrgi mirean. _existi Numai c[ u-ncdlugir trebuiesdfie mai atentgi s6fie cu mai rnultagrija, Jar altfel nu e deosebire. - Ce interesa avut Dumnezeu cAnda ficut lumea? - Hm... intrebafi-L Dumnezeu... pe cine poatesd spundce interes a avutDumnezeu?! credem Noi totuqic[ Dumnez* nu l-a frcut pe om dintr_o necesitate lui Dumnezeu, l-a ficut pe om pentrufericireaomului. a ci - Daci un om facefapte bune,dar nu crede,sepoatemintui? Nu, nu se poatemAntuiprin fapte frrd credinli, nici prin credinfd fbrd fapte. - Sunt persoane care vid aura; aceptioameniau calititi duhovniceqtideosebite nu? sau - Nu qtiu. - cuvintul lui Dumnezeu spune, Apocalipsi, cil r,zfarilsunt din in impirifie mincinogii" (Ap. 22,li. credefi .l cuvant esteexagerat? -Nu, nu este exagerat, penfu cdminciuna ".uri n-arenicio legnturrcu adevdrul. pe ,,Pierde-vei tofi cei ce spunminciuna"- zicemnoiin psilmul 5, agaca e nicio exagerare. Dac[ wei s[ scapide osdnda "., celorcaremint, nu.oui -in1i. - ce inseamni ci un creqtin,ra cilzrrt"rdegi inci estecredincios? - inseamnd, a frcut pdlat"'p" cd, nu trebuiasd le facd el, caree "ur" credincios. - Ridicareain acestcazintreptereduhovnicegti mai anevoioasi? este - Credcd da.
Jtt

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Sfidareacelor din jur esteun picat? trebuiesdfie 9i un om politicos. - Da, sigur.Un om credincios Domnului Iisus Hristos qi intre Nagterea - Este corecti asocierea venirealui Mog Crlciun? laic6. - A, nicio 1eg6tur6. Asta,cu Mog Cr[ciun, e o treabd - La o mAniistire am primit canon de la un preot-cllugir ani. cincisprezece Sunt in virsti gi bolnavi. Ce trebuie si fac? canonul. - Se-lrogi pe plrintele acelas6-!iscurteze ne - Daci nu putem participa Ia slujbelebisericeqti, putem mAntui? - Da, dacdnu pofi participa:dacdegti bolnav in pat... cum sEnu te Dar mdntuiegti? dac[ nu wei sI participi,atuncinu te mdntuieqti. si - Ce inseamnl cind spunem ,rDumnezeu ne miluiasc5"?Ce trebuiesi aqteptim? - Mila lui Dumnezeu, adicd toate lucrurile bune pe care le dd pentrucd-i milostiv. Cuvdntul6stae un cuvdntfoartecuprinzdtor: Dumnezeu, Iisuse Hristoase,miluiegte-m6", adicd d6-mi tot ceea ce-mi ,,Doamne de trebuie:gi spiritual,qi material,qi din toatepunctele vedere' - Daci am ciizut intr-o patim[, ce trebuie si facem pentru a sclpa de aceastipatimi? de sd - Trebuie te lupli gi sdte rog lui Dumnezeu te ajutesdscapi patimd; sd sd sdfii iertatgi s5scapidepatimdca deprindere, nu fii stdpinit depatimd. - suntem doi tineri care vrem si intemeiem o familie. Este permisi folosireametodeicalendarului? sunt chestiunigreu de elucidat.in orice caz, c':edcd Dragd,astea se perioadl de nefertilitate, poate a totugi,pentrucd Dumnezeu l6sataceastd omul. ci astan-a creat-o folosi; - ce trebuie sii fac ca si nu ajung sl-mi judec unii colegi de facultate,ci si-i privesc cu ochi buni, dupi ce am aflat cI practici unele cu relafii trupeqti total necregtineqti prieteneleqi chiar cu sofiile lor? lucruri carenu te privesc. -Dragd, sdnu te intereseze - cum trebuie si ne pregitim pentru a intampina cum se cuvine siirbltoareaNaqteriiDomnului' careseapropie? sd - S[ facemce ne inva![ Biserica:sdpostim,sdne rug6m,s[ cdutdm ducemo viafd cdtmai dupbvoia lui Dumnezeu. 378

oMUL fueAnrytEt DUMNEaEU LUt

12decembie2006 * in Teologiadogmatici sunt prezentatemai multe teorii privind transmiterea sufletului de la pirinfi la copii. Dumneavoastri spie care inclinafi? preexisten{ialismul nismul gi preexisten{ialismul. susfinec6 Dumnezer a creattoatesufletele la inceputulexistenfei de umanegi trimite in lume,prin pdrin{i,sufletulpentrufiecarefiinfr carese nagte; traducianismul suslinec[ Dumnezeucreeazd" sufleteledin sufletelep6rin{ilor, iar creafionismul c6 _ Dumnezeu cteeazd sufletele cdnde necesaf, vind cinevain lumeaaceasta. sI Acuma, acestea sunt pireri ale oamenilor,sunt lucruri pe care noi nu le putemdovedi,nu le putemurmdri... doarat6ta, oameniiigi dau o pirere. cd Noi gtim cd la slujbelenoastrese spune:,,cela ce cu m6nadintru n"frinp m-ai zidit gi cu chipul Tdu cel dumnezeiesc m-ai cinstit,dar pentrucllcarea poruncii iarigi m-ai intors in p6m6nt,din care am fost luat, la cel dupd asem6nare ridicd, cu frumusefea dintii iardgiimpodobindu-mr',; md cea sa:u: ,,chipul mdririi Tale celei negrditesunt, micar ce port rinile picaielor; miluiegtezidireaTa, Stipdne,gi o cur[fegtecu indurarea gi mogtenirea Ta cea doritd diruiegte-mi,fdcindu-mdpe mine iardgiceti,tean raiului',. Deci credinfa noastrd esteci Dumnezeu ne-acreat.cum? Dumnezeu gtie. - Domnul Hristos a spus: ,rNu sunt trimis decfft citre oile cele pierdute ale caseilui Israel" (Matei lsr 2g),iar din pilda cu cei chemafi Ia nunttrcare n-au vrut sil vini (Matei22,l-14) infelegemci prgflnii au fost chemafi la cregtinism datoritr refuzului evreiloi oe a-f p-ri*i p. Domnul Hristos. ce s-ar fi intamplat cu piganii dacii evreii L-ar fi primit pe Domnul Hristos?Ar mai fi avut acces cregtinism? la - Nu gtim.Noi gtim ce ni se spune, qtim ce s-ar fi putut intdmpla. nu ceea ce qtim noi estecr DomnulHristosle-a spusucenicilor,in episoduicu femeiacanaaneancd: sunttrimis dec6tcdtreoile celepierduteale casei ,,Nu luirsrael". in prim[ trimitere,au fost awfi in vedere evreii,iar dupdaceea gi ceilalli,-cuvremea, pentrucd DomnulHristos,in Evanghelia lJMatei, are de cuvintele: ,,Mi s-a dat toatd putereain cer gi pe fem6nt. Drept aceea, mergdnd, inv6{afi toate neamurile(...) inv5findu-le ia pdreuscitoate c6te
379

Arhimandritul TeoJil P drdian

v-am poruncitvoue; gi iatd, Eu cu voi sunt in toate zilele,pdn[ la sfhrqitul de veacurilor"(Matei 28,19-20).Deci avemcuvintespuse Domnul Hristos cd cu diferite ocaziigi in sensul a fost trimis cdtreoile celepierduteale casei cuvinteDomnul gi cd a fost trimis cdtreto!i; numai cI aceste lui Israel,dar Hristosle-a spusin diferiteimprejurdri. - Diferenfa mare de virsti poate fi un obstacolin caleaprieteniei intre oameni? bai cu cd ce - Acuma,depinde in{elegiprin prietenie, sd qtifi cd-i cam prietenia, in sensul cd de multe ori, prietenie inseamnd,pentru m111i, intre un bliat gi o fat6.Ins6,cdnd putt n.t de viafd,cAnde vorbade prietenia de deci nu o prieteniecu amestecare anticipare i vorba de o prietenierea15, po{i nicio opreligte, sdfii prieten,copil fiind, cu a cdsltoriei,atuncinu existd un bdtrdn... Prietenia desfiin{eazdvdrstele,prietenia e un dar al lui Dar, dacdprin prieteniese in{elege'cum carese poate tealiza... Dumnezeu s-a de de am zis, mai mult o staredin aceasta, partener viafd,in cazulacesta Mie decdtceeace segdndeqte. mi s-a prieteniagi, de fapt, e altceva degradat Monica, pe careo chema cd de int-dmplat, pi1d6, odatl a venit la mine o fatd Monica.$i eazice: ,,Nu pe iar euam zis: gi eu am o prietend cafeo cheamd sunteficilugdr qi - Pentruc5 dumneavoastrl sepoate!- De ce nu sepoate? in n-aveli voie sd avefi prietene".N-a avut dreptate... felul cum am eu prietene. poates6aib[ oricec6lug[r prietene, - omul in impirifia lui Dumnezeusemnifici, de fapt, comuniunea celor trei pir{i ale sufletului: rafionali, cuvintltoare Si cugetitoare' intr-o unitate fiinfiali? - Dragd, in momentul in care sufletul e format a$a,in impdralia lui cu te Dumnezeu angajezi toatd fii4a ta, nu excluzi nimic... decdtrelele le in le pe excluzi,dar altfel, calitS,tile carefi le-a dat Dumnezeu foloseqti toate aletale. are - ce semnificafie numirul40 in scripturi? Are o legiiturii cu formareaomului impirifiei lui Dumnezeu? - Nu, credc5 n-arenicio legdturE. - Daci cinevaia hotiirAreasI secisitoreascl sausI secilugireascii din cauzaingrijoririi ci nu va avea cine sl-l ingrijeasci la bitrAne{e' esteun lucru riu? - Pdi, c6lug6riagi c[sdtoriaar trebui fbcutepe alte baze,ar trebui sd DacEte sau in gdseqti alte motive pentru angajarca cdsdtorie in cdlugdrie. 380

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

gdndegti niqte lucruri din dstea, la exterioare, calugdriasau cdsdtoria gi tot exterioro trdieqti. - ce pirel.,"-].li despre-operafiile estetice? exempru,cineva De are nasulstrflmb.$i_nrin opera,tie corecteazi,scipend in ferur gi-l acesta de complexele inferioritate. fustl reu? de - Nu. Dacd se poateinterveni,e foarte bine; cum afi spus:scapide complexul inferioritate. de - Dacr un cupru are probleme de viafi intimi gi se adreseazii duhovnicului, credefi cr acestaqtie si rezorve astfel de probleme?E mai bine si seadreseze unui specialist? - E bine sd te adresezi cine te poli ra adresa. Acuma,un duhovnicnu se poate ocupa de chestiunicare nu pot fi schimbate... sunt lucruri care rimdn aqa...gi sunt foarte multe cazt' din 6stea,in care oameniinu se potrivescai in care oam.enii, fiind epuizafi,nu ," p* completa.Mai ales bdrbafiiajung la o neputinfi careo ierunliara pe femeie;gi-atunci, duhov_ nicul ce poatesd spund? dvenfual:,,Lasd, rabda!", ou, * gtiu dacd-ichiar agade simplu.Nu te pofi biga in chestiuni care,*t presusde posibi_ litdliletale. -ui - Ce seinfelegeprin ,,virtute"? - Prin ,,virhrte".seinfelegedeprinderea ?n bine, fapta bun6 mereu repetatd,care ajunge la o deprindere statornic[ in bine. Adicd bun6tate, iubire, nidejde, credinfi, rrbdare...sau cele pe care le pomenegte Sfhntur Apostol Pavel in Epistola I cdtre corinteni, io rabdi indelung,dragosrea plind de bundtate, "upitotil 13: ,,Dragostea este d.d;;;;; nu gtiede pizm6 (decide invidie),nu selaudr, ,ru .. trufegte, orugort.T,r.r-se poartacu necu_ viinfi, nu caut6ale sale,nu seaprindede-m6ni.io".i"i. imna.1.;, nu pune la socoteald (nu-i pomenitoare rdu), rdul de nu se-bucurr nedreptate, se dL ci bucurdde adevdr. Toatele suferd,toatele crede,toateie naadjduiegte, toate le rabd'. Dragostea niciodati nu cade".Deci toateur.rt.u rrrnt virtufi, adicd deprinderi bineintemeiate darullui Dumnezl, in pe rip.-roadania omului. - credefi ci ar fi benefic ca oameni triitori ai cregtinismuruisi formeze o grupare politici curati qi si incerce si irnfurre in societate principii sinitoase? -Da, mri frate,ar fi foartebine, dar nu gtiu unde-igdsegti iia! Mie pe ml-a spus un senator- era fiu de preot greco-catolic o-u..-, a fost qi
381

ArhimandritulTeofilPdrdian

cu (nu eu gi senator; a venit pe la noi pe la mandstire, am ajunsin 1eg6tur6 el cd dintre 142de s[ mai qtiuprin ce imprejurare) el a zis aqa:,,Pdrinte, ;ti,ti 9i avut incredere. Cine?- Eu!". Adicd singura fost in caream senatori,^unul c[ inseamnd stim r6u' a avutincredenumaiin e1... - Dacii la nunta unor tineri cregtini, unii dintre invitafi fumeazl, estebine si fie oPrifi? - p6i, m6i frate, nu te poli bdga in viafa omului. Dacd fumeaz1, fumeazapentru e1...dacS-lpoli opri, il opregti,dar dac6nu... poatec6 ai problememai multe oprindu-l decdtl6s6ndu-l'Nu cred eu c6-i bine sd te 'angajeziin treburi carenu lin de tine. Dar, dacdde exemplufumeazdundeva una.-i oprit fumatul,pofi s6-ispuicd acolonu e voie s[ fumeze. - ce pirere avefi despre cir{ile din colecfia ,,Pirin{i 9i scriitori trebuie si citeasciastfelde cir,ti? Ce bisericeqti"? categoii. d. credinciogi care pot infelege.Dar s5 qtifi c6-i foarte greu, - Toli credinci,ogii pentru c6 scrierile Sfinlilor Parinli sunt scrieri la care oamenii nu au aderenpdec0tprin faptui cd ei gtiu c6-sscrierileSfinfilor Pdrinfi; dar nu le cei in1eleg... mai mu$i nu le inleleg.Aqa cd e bine sd le avem,e bine s6le aiUain vederecei care le pot inlelege,insd nu sunt pentru to{i. Cum e pentrutofi"; ,,FilocaliapentrutoJi" sunt Filocalia:Filocalia nu-i ,,Fil,ocalia slujbeleBisericii noastre,dacdpoateomul sd asimilezeslujbeleBisericii; dai, in oricecaz, e mai ugor sd inlelegi slujbeleBisericii dec6tsd inlelegi scrierilefilocalice. - ce afi f?icutin timpul Revolu{iei din 1989?Afi urmirit desfiiquV-au tulburat in vreun fel? rarea evenimentelor? Acuma, evenimentelor. - 56 gtifi c6 n-am prea urmlrit desftgurarea erambdtrdndeja...gi ziciam cd tinerii au frcut revolufia,iar bdtrdnii s-au uitat la televizor. - Cum trebuie si faci un biiat curte unei fete? -Drag6,gtii ce pot eu s6-i spununui bdiatcarevreas[ facScurte?c6, daci faci curte,nu faci carte.E un cuvdntal Pirintelui Arsenie'Eu am fost intrebat nu cum s6 faci curte, cd nu gtiu ce i-a$ fi putut spune,fiindca eu poatecinevas6-9imanifeste a n-am fbcut curte...ci intrebare era agai,,Cum asta iubit6?"intrebarea mi s-apusla Iaqi, iar eu am iubireafa!6 de persoana spus o poezie, intifulata ,,Te port in mine", scrisa de zoica Lalcu; e idee, cd a-l iubi pe N-am gisit nicdieri in alti parte aceastd extraordinard! 382

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

cinevainseamnd, fapt, a-l purta in tine, a-l aducein fiinla ta. am de dat $i rrspunsulprin poezia,,Teport in mine". Studenfilor pldcut,iar la le-a scurtd weme md pomenesc un bilet in care zicea asa:,,peiinte, cu ne-afi spuso putefi sd vd inchipuifi: * .atuge. poeziede^dragoste". spuneo poeziede dragoste! insi eu n-am socotit-opoeziede dragost",Ji * socotitcd-i faini gi am spus-o. ce dac6o spune c6lug6rtt zice in continuare un $i pe bilet: $i ,,vd rog sd ne mai spunefivreo doud!" N-am mai gtiut, dar mi-ah prins minteacu studenliiqi.m-am acasd am invdfatdoud poeziidedraglste! dus gi cdndm-am dus din nou la Iagi, le-amspus:v-am rdmasdatorde rdndul $i, Acumavd spuntrei: ceade rAndultrecut {ecut cu doudpoeziide dragoste. $i inc6 dour pe carele-am inv[!at. Era vorbadi somnoroase pdsdrele,scrisi de Eminescu,care-i extraordinar frumoasi, gi o altd poeziede de zoica Lafcu, intitulatdEpitalam,,,epitalam"insemndni de ,,c6ntec nuntd,'.Dupr ce le-amspus-o, m-auaplaudat ei, cum m-a!i aplaudat voi, qi mi-a perut gi gi tarebinecI n-aminvdfat-odegeaba! - in pilda cu cei chema,ti nunti care au refuzat chemarea la (tuca 14, 12'24) se vorbeqte gi despre un birbat care respinge impirnfa cerurilor din pricinii cii gi-a luat femeie.cine ajunge in aceasti ,itu"lie gi cum poate fi ea evitatii? - Drag5, la situalia aceastaajung cei care,pentrulucruri pdmdntegti,

se leapld[ de cele ceregti.

- Cum si creqtemcopiii gi str-iinvifim cerebune, cand pestetot s-a intins vulgaritatea gi neruginarea,manelelegi figilnia? Nu cumva copiii educaficorectvor cregteintr-un astfeloe meoiu ca nigtestingheri, complexafigi neadaptafi? sli facem,cici pare cii suntemin minorritate. ce - Dragd,dac[ copiii ajungla nigteconvingeri, nu-i mai intereseazr ce zic unii gi alfii. chiar dacdrdm6nnigte izolafi,-secomplacin izolarea lor, nu-gimai fac probleme ce bine eradacderaaltfel. Imiortant este c[ s6{inem la nigte principii. vedefi c6 sunt gi oameni care-s preocupali de viafa cregtind.Uitafi-vd, de exemplu,- in misura in carl-i cunoagtefi - ce preocupdri neoprotestanfii, pild6, careigi educr copiii cu au de ciedin16, cu dorinfade fi slujitori lui DumnezJu, pentruc6 suntconvinqide ceea ce'fac, nu suntnigteimproviza[ila locurilelor, ci suntnigteou*"ni care,in credinla pe care o au, sunt convingi de principiile cregtine.Sr invifim gi de ia oamenide la care amzicenoi c[ n-avemce invdfa!Avem ce invrfagi de la oamenicaresunthotaiafipentruDumnezeu, in sensul aveminu4etoru nu s6 lor, ci sI avemstrldaniilelor de mai bine.
383

ArhimandritulTeofilPdrdian

lui - Daci suntem robi ai tehnologiei, mai intrim in impirlfia Dumnezeu? - Dacd suntemrobi, nu-i bine, c6ci robia nu ne apropie de Dumnezeu, dar dacd folosim tehnologie, nu-i niciun bai. Uite, 9i eu folosesc un casetofon,pe care nu mi l-a dat Dumnezeu,ci mi l-au dat oamenii. - Ne putem ruga ca unui sfflnt unei persoane trecute la Domnul, despre care Etim ci a avut viafi sfinti, chiar dacl nu a fost canonizat de Biserici? nrr-i o -Da, sigUr cd da. Numai c[ astae o chestiuneata personala, dacd eu cred cd Pirintele chestiunepe care o generalizezi.Adicd, domnule, Serafim, sd zicem, e sf6nt, pot sd m6 rog Pdrintelui Serafim; dar, de fapt, eu nu m6 rog... nu md rugam nici cand tr6ia... ins6 qtiam 9i afirmam 9i afirm 9i acum cd a fost un om sfdnt. - Vi rugim si ne explicafi cuvintele ,rmoqtean"Di,rfl mineca"' iar,,amaneca"inseamnd,,aporni"' -,,Mogtean" inseamna,,rnoqtenitor", - Este riu dacii intre so{ gi sofie este diferen{ii mare de vflrsti? - P6i, nu prea e bine, c6 asta se r6zbund, in general, intre oameni. Drag6, firesc estl ca oamenii sd fie de vdrste apropiate, cd in acest fel au qi miniea apropiatdgi e mai bine decdt sd fie o diferenfd mare. Eu am cunoscut o femeie din Poiana M6ru1ui, care era fiica unui pirinte de la noi. Pdrintele Nichita, de la noi, a avut familie (9i deci a avut 9i greutdfile familiei); qi s-a intdmplat c[ m-am dus cu Pirintele Serafim la ei acas6,fiindcd Pdrintele Nichiia a fost, intr-o vreme, cam necdjit 9i a plecat de la mdndstire9i nu mai venea, iar noi am fost sd-l convingem sd vin6; pdnd la urmd a venit, nu o datd cu noi, dar a venit totugi. $i acolo am intdlnit-o pe fiica pdrintelui, care era cdsdtoritdcu un om cu doudzeci de ani mai mare dec6t ea. $i - fiind eu tdndr atunci, md mai interesauaga,nigte lucruri pe care poate cI astdzi 1e-a9 mai trece cu vederea- am zis: dragd,dar cum de te-ai cdsdtorit cu bdtrdnul? cd omul dsta a avut o $i ea zice: ,,P6rinte, din bundtateapdrinfilor! Pentru sd apuce averea,care era l6ngd solie care i-a murit gi a rdmas vdduv; 9i, ca casapdrinlilor, au insistat sd md clsdtoresc eu cu el 9i m-am cdsitorit"' Dar zicei,,Pdnnte, sd gtifi cI mlritatS e numai o !0r' mai bine ca spinzurat6"' Acuma, lucrul dsta,in anumite cazuti, aqaeste; qi mai ales e in cazul acesta, al diferenfei de vdrst6. Fiindci nu-i firesc sd ai niqte apropieri de unul care e cu dou[zeci de ani mai mare decdt tine. Lucrurile trebuie gdndite firesc ai trebuie simlite firesc... adicd tinerii cautd tineri, nu cautd bdtrdni; betrenii mai caut[ gi tineri, dar tinerii nu cautdb[trdni. 384

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Dactr SfAntul Ioan Damaschinsau Roman Melodul sau alte zeci de muzicieniau lisat un fel de muzici,azide ce secilnti la slujbe muzicii corali? Oare ingerii ce fel de muzici or cAnta:bizantinii sau corali? - Drag6,ingerii cdntdmuzicaingerilor, nu cdntdmvzica oamenilor. Noi nu gtim...n-amfost in cer.Eu am gisit odatdundevascrisdespre om un carea fost in cer...bine, gi SffintulApostolPavelspune despre om carea un fost in cer (II Corinteni 12,2). Dar am g6sitintr-o cartescrisdespre om un care zicea el c5 a fost in cer; gi cum a fost in cer, de fapt? Fiind intr-o cdldtorie,s-a dus undevadeparte el era din fdrile nordice- gi probabil a ajunsprin Rusiaqi rugii cdntdfrunios;gi a ajunsla o slujbi gi sevedecd aga numaiin cer poatesi fie agaceva;deci el avea mult i-a pl6cut,incAta zis c6" convingerea ajunsin cer. Dar altfel, noi nu gtim cum e in cer, ce cdnt[ c-a aceasta. altcevasepoate,gi anume, ins6 ingerii. Nu sepoatepuneproblema asemdndtoare bucuriadin cer. s[ secreeze bucuriepe p6mdnt o cu Acuma,ce putemnoi face?Oameniisuntobignuilicu muzicape care (probabila[i auzit o cdntilei. Eu suntdin p64ile Sibiului,din satulTopdrcea poetulGeorge Topdrceanu, insdnu era din satulmeu,ci tat[l lui era de care din Ocna Sibiului gi mama lui din Sdligte,dar avea numele Topdrceanu tocmai pentru cd nu era din Top0rcea). satul meu au venit, in timpul in rdzboiului,in 1944,nigterefugia{idin Basarabia un plrinte diacongi cu ginerele lui, preot - care slujeau la noi gi cdntau muzicd psalticS;qi nu ei oamenilor le plScea deloccum cdntau muzi0dpsalticd, le plEcea ci cum dar cdntdmnoi, pe cun{an6. nu seputeauincadra:ascultaumuzica aceea, $i ei nu se puteauincadra,pentru cd era altcevadec6t gtiau ei gi nici nu le pldcea.$i s-a fbcut un parastas pentru un tdnir carea murit pe front, iar oameniii-au rugat frumospe p6rinlii aceiadin Basarabia facdbine s6nu sE cinte la parastas, necdjifiei destulgi fErdasta. c6-s Acuma,nu te pofi lua dup6pdreri...cd astae frumos...e frumosce-fi place,nu-i frumos ce zice unul cd-i frumos.Muzica psalticdse gi executd pe mai greu, iar muzica ardeleneascS care o cintam noi era mai ugor de cintat gi mai u$or se incadrauoameniila muzica aceea. gtifi cd grecoSA pe o in catolicii au folosit totdeauna muzic6foarteugorde executat, general glas IV: antifon glas IV. $i toatd lumea cdnta in bisericd.Eu mergeam intr-un satde ldng6Cluj - pentruci eramelev de gcoalIprimardla Cluj gi, avdndnoi nigterude ldngdCluj, md luau in vacan,tele mici, in special,(de gi mergeam ei la bisericd;erau acolo numai grecoPagti,de Crlciun) cu catolici gi cdntautofi. De la Doxologie incepdnd,cdnta toatd lumea din Eu bisericd. aveamimpresiacd md ridicd cinevaps sus,cum erameu copil. Asta conteazd foartemult: si nu fie o muzicd complicatI, fiindcd, daci e
385

Arhimandrinl TeoJilP drdian

oameniise dar nu complicat6, poatefi executatd; dacde c6tmai simplificatd, careseexecut[. prin c6ntdrile pot incadra, pot iniepta5l se - Dacii un tflnir nu gisegteo persoani de care si se indriigosteascl, pAni la urml trebuie totugi si se cisltoreascl cu cinevacare-i placemai pufin, numai si nu rimini necisitorit? cu nu-i obligatorie;dacl nu te pofi cdsdtori cine-li Dragd,cdsatoria improvizat6. numai ala,ca sdfii int-o cdsdtorie place,n-arerost sdte cls6toregti - Poateun credincioscare nu are voceqi urechemuzicali si ajungi un bun preot? e In - Poate, s5 gtili c6-i totugicu insuficienfa. general, bine ca un dar la la sfeqtanie, Maslu, la preot s5 poatdcdntagi sI c0ntela inmormdntdri, rtqU.t" cut. se fac... sd poat6sd intervind.E foarte fain aqa,cind auzi pe frumos;dacdnu, n-auzinimicqi fac ceila{i slujba,ci nu poli fi unul cdntdnd ftrd cdntdref sd cdnli,darpreotpofi sdfii 9i fbrdsdcAnfi. - Au existaturiagi PePlmflnt? in - Sespune undeva Biblie c-auexistaturiaqi...nu gtiu. Aveamla noi la mdnlstireun om careeracamredus9i odatdam lucrat ceva,parcdnigtefructesaucartofi- 9i cevacu el - am ajutatsdtransportdm aveamun co$ mare; qi zic eu cdtreel: Bade loane, Ssta-icoq de uriag! $i ce-mi vine mie in cap sd zic?: dar, Bade Ioane, oare au fost uriaqi pe pdm6nt? el zice:,,Da,p6rinte!Dac6nu, cine-afbcutbisericilesdsegti?" $i - Ce inseamnl ,romdeslvirqit"? perfecfiunea - Om perfect.Acuma, depindein ce vezi perfecfiunea; Sffintul Isaac prin iubire qi prin smerenie. cregtindse realizeaz[in special spundnd: ,,Desdvdrgirea la Sirul r6spunde intrebarea estedeslvdrgirea?" ,,ce Domnul Hristoszice: ,,Fifi desIvdrqifiprecum esteun addncde smerenie". este" (Matei 5, 48) in legdturdcu Tat6l vostru Cel din ceruri desdv6rqit iubirea. Sfhntul Apostol Pavel, 9i el, in legdturdcu iubirea spune:,,Peste (Coloseni3,I4). desdvdrqirii" cu imbrdcali-vd iubirea,careestelegdtura toate, iubirea9i smerenia. Deci doudlucruri trebuieurmdritein special,ladesdv6rgire: trebuie sd fie in desdvdrqirea Bineinfelescd, dac6-ivorba de desdvdrgire, numai pentru toate privinlele, adicd nu trebuie sd urmdreqtides[vdrgirea Deci line{i la ultima posibilitate. anumitevirtu{i, ci orice virtute sEfie dusd perfecfiune. inseamnd minte:desdvdrgire
5rA iniepta (reg.) : a lansa.

386

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- in cartea Hristoitia, sfantul Nicodim Aghioritut subliniazi importanfa purtiirii la gat de ciitre cregtini a sfintei cruci. credefi ctr daci le facem cadou cruciulife celor apropiafi ai nogtri care nu fin legitura cu Biserica, acest rucru ii va ajuta si congtientizeze sunt cii cregtini? - Nu cred cd are vreo legdturdtreabaasta...Dacd omul prefuiegte crucea'o prefuiegte o cautd,dar dacdi-o dai aga... le-ammai spusgi-la gi Eu ai nogtri,cd ei mai mergpe la doctorigi-apoile dau icoane... eu le zic: gi dragd, dar dacdpe omul dla nu-l intereseazE icoanape care i-o dai tu? Trebuiesi gtii mai intdi: il intereseazi nu-l intereseaia? ori Adicd de ce sd-i dai un lucru pe careel nu-l prefuiegte? - Trebuie si urmirim ganduritegi si le mirturisim la spovedanie, ca mireni? - Da. - Cet de destrebuie si ne spovedim? - Nu esteo regul[... cel pufin ?n cele patru posturi pe an eu zic cd trebuies[ te spovedegti. minevin oameni.ur. r. ,povedesc datdpe an, La o in PostulPagtilor. qi zic eu,c6teodat6: dacd,intr-un n-ar fi posful Mai dar an Pagtilor, anul dla,te-ai in mai spovedi? gtii cr-n anul Elanu te-ai spovedi, Si c-ai agtepta PostulPagtilor,iar dac6nu vine, ce si te mai spovedegti? Deci eu le spun la tofi s6 se spovedeascd toateposturile.Iar in anul urm6tor in vine omul la mine gi-i zic: c6ndte-ai spovedifultima datd? zice: ,,inportor Pagtilor,anul trecut.- La cine te-ai spovedit? La dumneavoastrd. pei _ m5, nu !i-am spuss6 te spovedegti toateposfurile?!,'pentru eu sunt in cd sigur, nu se poateintdmpla sr vind la mine cineva care se spovedegte in PostulPagtilor,gi sd nu-i spun s6 se spovedeascd toate posturile. zice: in ,,Ba da,pdrinte,mi-afi spus... acuma, s6fac?" pdi, nu mai faci nimica, dar ce dar te rog eu totugicevas6faci, gi anume, dac6gi la anul viitor va fi tot aga, te rog frumoscel pu{in sdnu mai vii la mine...ci dup6aceea aflat cd nu am numaila mine seint6mpldagaceva,seint6mpl6qi ta altii. Dragd, ne cam jucim noi cu lucrurile lui Dumnezeu... mereu le gi spun:nu vEjucafi cu lucrurilelui Dumnezeu! - Sfantul Isaac Sirul spune ci o singuri rugiiciune adusi lui Dumnezeude unul singur e mai buni decit o mie de iiturghii strvargite printre oameni.Cum comentafi? - Nu comentez nimic, c6nu gtiucum sI comentez.
387

dr Arhiman itul TeofiI Pdrdian

- cum si-mi ajut pirinfii si fie mai aproapede Hristos?cred cu tirie ci Dumnezeu$i-ar intoarce mai mult fafa cltre noi' - Dragd,parinlii suntparinfi gi nu prea pofi s6-i ajuli de pe pozilia de fiu dec6tfEcind ce trebuies6faci gi s6invele din exemplult6u s6fie 9i ei cu mai multd grijd. Mie mi s-a intamplato treabacaremi-a pl[cut foartemult cd mi s-a la int0mplat,degim-a cam ruqinattreabaasta...ln pdrfile noastre, Agnita, pe la mine, mi se adresacu cuvintele esteun doctor care mereu,venind pSrinte ,,dom' pdrinte Teofil". $i eu am zis: m6i frate, nu mai zi ,dom' Teofil", zi ,,Pdinte Teofil", cd ajunge; doar nu-i zici nici lui taicd-tiu ci tat6". $i el nu, cd md respectS, nu gtiu ce... 9i ,odom'Pdrinte ,,domnule PdrinteTeofil" iard...$i odatii,eramcu copilul lui, care teofil,' aga,,,dom' ani, aveaweo noud-zece gi-i zic: ia sd-i spui tu lui taic[-t6u sd nu mai imi pdrinte Teofil", s6 zic6,,P6rinte Teofil". $i ce-mi rfspunde zicd ,dom, copilult ,,Asia ag putea s-o fac dac6 eu aq fi tatdl lui." Extraordinarde c5 frumos! gi bineinfeles m-a pus la punct...n-ammai zis eu nimic, dar am trecedin lumea finut minte treabaastagi-o sd lin minte, cred,qi dupdce-oi Foartefain: ,,Astaaqputeas-o fac dacdeu aqfi tatdl lui"' asta. - Ce segtiedesprevia{a tui Iisus intre 5 9i 32 de ani? ani din - Din copihrie, de la intoarcerea Egipt 9i pandla doisprezece qi nu semai gtienimic ani de nu segtienimic; segtieepisodul la doisprezece A 9i treizecide ani, cdndS-a botezat. awt o viafd retrasd p6ndla vArstade a implinit vdrstasocotitdde 3-a lansatcu propov[duireaabiaatunci cdnd evrei virstala carepofi sd-i invefi pe alfii: latteizeci de ani. Nu se gtie nimic. - unui cregtin ortodox ii este ingiduit str se roage Sffintului Antonie de Padova? - P[i, dacdvreasdseroage,nu-l poateopri nimeni' - care sunt cele mai importante trei calitifi pe care trebuie si Ie aibi un viefuitor intr-o mAnistire? tteizeci..'nu qtiu. -Dragd, nu gtiu care sunt trei... trei, treisprezece, sd pe care$i-aales-o, fie implinit Mai intai de toate,sdfie mulfumit cu viala Mie-mi places6 spun- eu am inventatformula cu ceeace arein mandstire. poartacerului, estetinda raiului, casalui Dumnezeu, asta- c6 mdndstirea locul implinirilor, cerulcel de pe pdmantgi locul fericirii. D-apdi,dacdaqae de aqa mdndstiria, trebuies[ fie 9i cilugdrul: sdsesimtl aproape Dumnezeu, si aproapede rai, sd se simtd in casalui Dumnezeu, se simtd la poarta 388

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

cerului - care e smerenia s5 se implineascd -, prin ceeace face gi se nu a$tepte cevace nu poateaveain mdndstire, aib6 conqtiinfaci e undeva si intre cer qi pdmdnt, mai aproape cer decdtde p6m6nt, sdsimtdci arein de gi mdndstire condiliile fericirii. - ce pirere avefi despre intenfia de scoaterea icoanelor din claselede studiu la gcoli? - Am p6reri foarterele! Adicd atdtea nuduri suntin lara astaqi nu se sesizeazd nimeni, dar de icoanese sesizeaz6... pentru c6 n-au credin{E in Dumnezeu. - cunoagtefi tehnica dublei argumenta,tiia sofigtilor greci, arta retorici de a argumenta pro gi contra pe o singuril tezil. Daci orice se poatein acelaqi timp aproba gi nega,unde esteesenfa, adevirul? - Esenfa, adevdrul esteundevaundenu se contrazic lucrurile,undee siguranld. Daci ajungi la siguranla adevrrului,nu mai argumentezi, pentru ci nu toateadevdrurile sunt,de fapt, cu posibilitatede a fi demonstrate. De exemplu, uite, acumne apropiem sdrb[toarea de NagteriiDomnuluiHristos, cdnd noi sdrbdtorimnigte lucruri ce nu pot fi argumentate. Cine poate argumenta Nagterea presus fire a MdnfuitoruluinostruIisusHristos? mai de Nimeninu poate!Pofi sd creziin ea,iar dacd crezi,nimeninu te convinge. nu la fel e gi cu altemulte,cdtesunt,adevinrri de credin!6. $i - in Epistola citre Galateni, in capitolul 5, sfintur Apostor pavel menlioneazi unele lucruri pe care, fiicandu-le cineva, nu mogteneqte impirifia lui Dumnezeu,iar printre ele, gi chefurile (Galateni sr 2:t\. Deci rezulti ci pentru un cregtin e mai bine str nu meargii la niciun fel de petreceri? - Da. Poatesd nu meargdgi-i bine sd nu meargr,pentruc6 n-arece cdutaacoloundenu e prezent Dumnezeu. - Ce inseamnii,rhulaimpotriva Duhului Sfint"? - Hula impotrivaDuhului Sfrnt poateinsemna mai multe lucruri, care nu se iarti, gi anume:impotrivirea fa!6 de adevIrul evident,prea marea incredere in bun6tatea lui Dumnezeu, neincredereain bunitatea lui Dumnezeu... Lucruri de felul acesta, care de fapt te men{inintr-un fel de inchistare nu te las6sdai libertatea a te apropiade Dumnezeu. vorba qi de E mai mult de stiri decdt de cuvinte sau expresii care ar insemnahula impotrivaDuhului Sfrnt. $i-apoi,toatelnjuriturile ar puteafi socotitehule impotriva Duhului Sfrnt.
389

ofi Arhimandri tuI Te I Pdrdian

- sfantul Apostol Pavel, in Epistola citre Romani qi in Epistola citre Galateni, spune: ,,fine{i zile qi luni 9i timpuri qi ani? Mi tem de voi si nu mi fi ostenit la voi in zadar" (Galateni 4' 10-11) 9i ,rUnul o deosebeqte zi de alta, iar altul judeci toate zilele la fel. Fiecare si fie deplin incredin{at in mintea lui. Cel ce {ine ziua, o fine pentru Domnul, gi cel ce nu {ine ziuao nu o {ine pentru Domnul" (Romani 14, 5-6). Rezultl de aici cii nu este obligatoriu sI finem sirbitorile 9i putem consideratoate zilele Ia fel? oameniide - Nu. SfhntulApostolPavelarein vedereceeace credeau pdgdne, careoameniierauobiqnuiti.Sd gti,tic[ nu cu atunci,deci sbrbdtorile oameniichiar aqauqorde toatetradiliile lor qi de toatedeprins-audesprins derile 1or. $i-atunci, Sfhntul Apostol Pavel le atrageatenfiacd lucrurile de trebuiegdnditealtfel, cd trebuiesdte desprinzi acestea. - ce trebuie si fac pentru a simfi qi a mi bucura de prezen{a Mintuitorului Iisus Hristos in sufletul gi in viafa mea? inima: ,,Fericili sunt cei curali cu inima, c[ aceiaIl vor - S[-,ti cure,ti (Matei 5, 8). pe vedea Dumnezeu" nostru,daci el ne respinge? - Cum si-l iubim pe aproapele nu -Dragl,lucrurile acestea gtiu cum se pottealiza againcdt sd pofi dacdJ Omul creqtein ce porneqte... zice: eu am ajunsla misurile acestea! iubeqtipe omul de l6ng6tine, pe frateletdu, pe prietenultdu, pe pdrinlii tdi, tot cu astase incepegi dupd aceease adaugd mai mult, dar nu gtiu cine-i ,,Euiubescpe aproapele omul 6la- a$vreasdJ qtiugi eu- carepoatespune: meuca pe mine insumioo. - Care a fost ceamai mare ispiti pe care afi avut-oin viafi? a$a, - P6i, nu gtiu...cred cd lucrurile s-auamestecat unelecu altele... invd{atqi la Teologiemulte lucruri careau putut fi pentru arrr in orice caz, mine o ispitd. - Cum aiungemsi dobAndimsmerenia? - in primul rdnd prin inldturarea mdndriei gi apoi rugdndu-nelui este pentrucd smerenia un har fbri de nume, sd Dumnezeu ne deasmerenia, adicd ca de estecevamai presus fire - smerenia smeriti cugetare, smerenia Arsenie ziceacd noi avemminteacare cu si ne supunem mintea.Pdrintele inseamnd frrd discufie.Smerenia in discuti cu Dumnezeu, loc sd se supund adevdruluievident; Sffintul Apostol Petru, de gi s6 nu te impotriveqti exemplu,s-aimpotrivit DomnuluiHristos,cdndDomnul Hristosa vrut s6-i 390

Rdspunsuri la intrebdri ale credinciogilor

spelepicioarele'qi afunciDomnulHristosa zis: nu nu parte cu Mine" (Ioan 13, g). Aga cd smereniu ,,Dacii te voi spdla, ai .rt" absolutnecesard pentru a-I sluji lui Dumnezeu.
- Putem ajunge si avem siguranta ci vom intra in impiri-tia lui Dumnezeu?

- Da! Eu o am! $i gtili de ce o am?in pateric, de exemplu,se spune c-a zis cuviosul Pimen:,,Eu o sd fiu aruncatacolo undee Satana!,, $i-apoi zic unii cd eu de ce nu zic aga.pentru cd nu cred aqa,de-aianu zic. Awa Pimena zis ce-avrut el, iar eu zic cecredeu.Eu cred'c6 ducin rai! De ce md pentrucd credin bundtatea credlucrul acesta? lui Dumnezeu, pentruc6 cred cd Dumnezeu Tat6lnostru,pentruc[ credcd nu e ,. p*i" ,a md p5rdseasci Dumnezeu,dacdI-am slujit o viaf6 intreagd, pentru cE cred cd Dumnezeu este.iubire nu poatesd-lrespingipe cel Jur. ur"u gi se fiocu El. Credlucrul dsta!Pentrumine,dstea suntctresiiuni o evidenplrJi*r,"uild. de $i_atunci, de ce si zic chm[ ducin iad, cd acoloe roculmeu? Nu, oo-rrule, nu mi duc in iad! Iadul il creeazd omul care-ide iad; eu nu simt ca creez mi-am creat iadul, ci simt cd sunt aproapede Dumnezeu iadul sauc6 gi md bucur de toate darurile lui Dumnezeu, bucur de Maica md Domnului, mi bucur de sfinfii lui Dumnezeu, bucur de slujbele rui md oumnezeu,md bucur de tainele sfinte...de toate asteam6 bucur. $i-atunci,s-ar putea sd zicd Dumnezeu: ,,No,acumagata,pdn6, aici[i_afosi,?! N*;L;;.. Nu sepoate! - Cum poate un suflet cildicel si ajungii si-L iubeasci pe Dumnezeu inflXciirare? cu
- Drag5, dacdte angajeziin cele bune, cregti gi ?ncdldura iubirii.

- Un om se poate mintui qi flri Botez,cum erau cei din Vechiul Testament? - Dragd,acuma, Dumnezeu facece gtieEl gi ce vreaEl. se cere sd ne manifes.trl credinfagi prin Botez,gi-atuncr Noi qtimcd ni credemcd dac[ suntemboteza[ie mai sigur decdtdaci n-am fi boteza[i,. cd e greu de Aga spus,teoretizdnd, cumva.Noi credemin Dumnezeu facece vrea El, nu ce gdndimnoi cd ar trebuisi fac[. "arl'poate - cum putem si facemdeosebirea intre gandurile care ne vin de la Dumnezeu celecarevin de Ia cel_riu? gi -.-Foarte simplu:gAndurile carevin de la Dumnezeu sprebine, iar duc ^ . gdndurile carevin de la cel-r6uduc sprerdu.

391

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Ce semnificafieare rugiciunea Mantuitorului lisus Hristos citre Dumnezeu-Tatiil:,,P[rinte, de voieEtisi treacii paharul acestade la Mine, dar nu voia Mea, ci voia Ta si fie" (Luca 22..42)? la - Prin astane inva{6gi pe noi cum sdne raportdm Dumnezeu. - Bioenergia gi tratamentele cu bioenergievin de la l)umnezeu? Dar despreastrologie,ce pirere avefi? -Drag6, am pdrerea omul poateaveaniqtecalit6li pe carei le-a dat cd pentruel saupentrual1ii,qi nu credcbun lucrubun poatesdvinl Dumnezeu, sunt cd Numai cb md gdndesc nu toli bioenergeticienii sinceri. de la cel-rdu. cu S-arputeaintdmplasdcrezicd te foloseqte, sdnu te foloseasci nimic. 9i - Cine trebuie si le dea copiilor primele nofiuni despresexualitate, pirinfii? Dac[ da, cAndgi cum si faci acestlucru niqtepirin{i creqtini? insdtrebuiecevasEsegtie.Dacdoameniicare - E foartegreude spus, cu suntin afar[ de pdrinli vorbesc copiii gi-i invafi lucruri rele,de ce nu i-ar inv[fa 9i pdrinlii lucruri bune? atunci clnd avemnecazurisau - Cum si ne rugiim lui Dumnezeu cind intimpiniim greutifi? - Pdi, cum s[ te rogi?! Te rogi cum se roagdomul ca sd scapede s[J Arsenieziceacd omul se roagdde Dumnezeu scape Pdrintele necazuri. Te de gi se necazuri, Dumnezeu roagdde om sd se fereascd pdcate. rogi de metode9i cI dac[ cum pofi... Mdi frafilor, nu vd-nchipui{ic[ existEnigte numai rugdciuneaaceea o faci, afunci se realizeazdbinele pe careJ e urmiregti! Fiecareseroag[ cum $tie,cum crede,cum poate;rug6ciunea la sI ce gi mdsuraomului. M6-ntreabd pe mine unii: ,,P6rinte, rugSciune fac?" p[rinfi, nigte duhovnicicare le spun 9i unele cI $i am constatat sunt nigte De lucruri fbrd importan!6. exemplu,zice: ,,S5citegtiParaclisulal doilea!" Pdi, de ce al doilea, de ce nu primul?! Nu se gtie ce-i cu toate treburile Maicii Domnului,dar de ce al doilea9i Paraclisul domnule, [stea...Citegte, suntnigtelucruri prin careseso$oneazdceva. nu primul?Nu credcI - Vi multumim!

392

iN cANDTREA pRAcncA oRToooxA 5lin

13decembie2006 - Am intilnit termenul ,rliturghia cosmici". Ne putefi explica ce inseamnl? - Esteo idee a SfbntuluiMaxim Mirturisitorul, cd toat[ fdpturaaduce slujbd lui Dumnezeu, cd toatr fbptura e incadratii in preamrrirea lui qi Dumnezeu, astainseamnl,,lifurghiacosmic6",adici liturghia pe care o aduce lumea,dupi Liturghiacaresefaceprin mijlocireapreofiei. - Cum trebuie ales un duhovnic bun pentru o viitoare familie cregtini? - Dragi, gtiueu cum sd-l alegem?... facemcumvasdne d6m seama ce inseamnrduhovniculpentru noi personal.orice duhovnic e bun gi orice duhovnice mai presus minteaomului obiqnuit;adicr, dacdeu mii incred de in mintea mea, e mai pufin decdt daci mI incred in indrumareaduhovnicului. Acuma,qtifi cum e cu duhovnicii?cam cum e cu dpctorii: fiecare arepirerealui. Dumnezeu ni-l descopere cel caresepotrivegte mai si pe cel bine cu noi, cu rosturilenoastre. - Divor{ul esteacceptatde BisericaOrtodoxtr? - Da, e acceptat fiindcd n-avemce face.Cel mai bine ar fi s6-gitin6 oameniiangajamentele carele au de la inceput,ins6,in realitate,foarte pe multe legituri intre oameni,in ceeace privegtecdsitoria,nu se intemeiazi pe principiile cregtine; oameniisunt foartediferiti, nu se potrivescunul cu altul, igi dau seama qi numaidupi aceea... atunci,se ajungegi la divor! gi se ajungegi la reclsltoriri. Bisericabinecuvinteazd recdsdtorirea, aga, gi dar cu oarecare re{inere. - Care ar fi cf,tevaargumenteimpotriva teoriei reincarnirii? - Drag6, concepfiareincarnirii vede mdntuireaomului prin evolu{ie, deci esteun fel de evolulionismspiritual.Adeplii reincarn5riiconsider[cI omul, ca sr inaintezeinvia{aspiritual6, trebuiesdfaci nigteexperienfe de qi 393

CRACIUNUL

Arhimandritul Teofil Pdrdian

aceea susfincd omul, in fiecarevia{din carevine, cdgtigd ei nigteexperien{e gi aceste experien{e duc la mdntuire. il Numai ci aceasta teoriea reincarn5iii Il exclude, cumva, pe Domnul Hristos ca M6ntuitor. Noi credem cd Mdntuireane-o dd Domnul Hristos: ,,cele ce sunt cu neputin{i la oameni suntcu putinld la Dumnezeu" a spusDomnulHristos(Luca 1g,27); ,,Fiul omului a venit s[ cautegi sdmdntuiascd cel pierdut',(Luca 19, l0). Deci pe mdntuirea vine prin Hristos;,,nu estealt numein carene mAntuim,afar6 de numelelui Iisus Hristos"- citim in FapteleSfinlilor Apostoli (4, l2), intr_o predicdfinuti de Sfrntul Apostol petru. Deci, dacd-Lexcluzi pe bomnul Hristos gi crezi cd m6ntuirease realizeazd, pinputerile omului, datoriti unor experienfe carele faci, inseamn6 tu, de fapt, egtipe alti caledecdtpe pe cr caleape careo gtim noi ca fiind adevdrata. Domnuluriitos a spus:,,Eusunt calea, Adevlrul gi viafa" (Ioan 14, 6). Aga cr noi nu putem sEinlocuim invdfitura Mdntuitoruluicu pdrerilenoastre. - Este bine si repefi in gand ceeace liturghiseqtepreotul la slujba Sfintei Liturghii? - Pdi, mai bine sr fii atent dec6t si repeli in gdnd...gi nici nu se potrivegte, exemplu,sd zici;,,pacetuturor" sau,,HarulDomnuluinostru de Iis rs Hristosgi dragostea Dumnezeu-Tatdl impdrtdgirea lui SffintuluiDuh 9i fie cu voi cu tofi", cd doar nu egtipreot,ca si repefiin g6ndcuvintede f felul acesta.N-are rost s6 repefi in g6nd asta, ci si te gdndegtila binecuvdntarea careo primegti. pe La sfin,tirea unei biserici, credinciogii primesc tirnoseali. Explicafi-necum trebuie s-o folosim - Nu se folosegte. nu gtiu de unde vine practicaaceasta, ai Eu sd tdrnoseald.T6rnosealaare rostul ei, dar nu rosful de a fi imper,tite credinciogilor. Nici nu gtiuce-aiputeasdfaci cu ea.Esteun lucru pe .ur.'.u nu l-am folosit niciodatd... n-amajunss6 am a$acevagi nici nu mi_am nici dorit s[ am, pentrucd toatelucrurileacestea rostul lor la locul lor, nu au au rostul s5 fie impir,titeoamenilor.Sd ai tdmosealre ca un fel de superstifie, ca gi cdnd,dacd aveaa$aceva,ai fi salvat,ai fi m6ntuit.Nu-i adevdrat! ai Ea arerostulei...nici nu gtiucum de ajungoameniisdaibdagaceva. - Doi frafi au probleme de siinlitate gi vor sii-gi rezolve aceste probleme gi si se cisitoreasci gi sii-giintemeieze familii. ce ar putea facepentru aceasta? 394

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Bisericanu are alte mijloace decdtslujba Sfrntului Maslu. Iar in ceeace privegtecisdtoria...e foartebine pusdproblema,pentru c6 intdi e qi s6nltatea apoie cdsitoria. - Cum poate un cadru didactic (care nu predi religie) si-i convingi pe elevisi-L cunoascipe Dumnezeu intr-o lume ca a noastrji? - Dragi, noi comunicrmconvingerile noastre... daci elevii, copiii sunt gi deschiqi primesc,e foartebine, dacdnu, n-ai cum si-i convingi.pdrintele Arseniezicea:,,Ajutafi-md vd pot ajuta". sd - Daci suntem medici gi ne moare un pacient pentru care am luptat cu toateputerile,dar totuEiam uitat sau am gregitun tratament, suntemvinovafi?Ce si facemca si ne ierte Domnul? - Dragd,Domnuliartdpicatele,nu iartd- s6zicemaga nigtedevieri; pentrucd ceeace faci poatefi rdu dacdurmdreqti rdul cu dephnlrvoin16gi gtiinfd, dar daci urmdregtibinele, qi nu-fi iese binele pe care-l urmrreqti, atuncin-ai de ce s6-!ifaci probleme. - Existi vreo deosebire intre termenii ,rslavi" gi ,rmiirirenr? - Eu cred cd nu, degise zice cd, sunt doi termenigreceqti, tradugiin romdnegte prin ,,slavd" unul -,,doxa", gi unul prin ,,m6rire" -,,megali',.pe mine nu md intereseazd... suntardelean, ardeleniinici nu prea gtiu ei eu iar ce-i aceea acuma,mai nou, se mai ,,slav["; in Ardeal nu se zice ,,s1av6"... zice, pentru cd se citeqte din Liturghier - edilii cu ,,slavd". patriarhul Iustinianinsd a editatin wemealui un Molitfelnic in caree excluscuvdnful ,,slavd"gi pestetot estecuvdntul,,mlrire". sunt alfii care suslin c[ totugi ,,slavd"e mai corectdecdt,,m[rire". Eu personal zic dec6t,,mirire,,; zic nu qi ,,slavd"- c[ nu mi-e fricd si folosesccuvdntul-, dar numai atuncicdnd suntin situaliade a zice,,slavd"; exemplu, de dacdpreotulzice: ,,Slavd fie, Hristoase, Dumnezeul nostru,n6dejdea noastri, slav6!ie", qi eu zic: ,,Slav6 TatSlui gi Fiului gi sfhntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin". Dar, dac[ preotul zice; ,,M6rire !ie, Hristoase...",gi eu zic: ,,Mdrire..." Eu folosesc curent ,,m[rire" - de exemplu: ,,Ci sfhnt egti, Dumnezeul nostru,qi Jie mdrire inrlfim" -, tru zic ,,slavd'2 niciodati, nici la rugdciunile melepersonale, pentruc[ m-ampomenitin lumeaaceasta cu cuvdntul,,mdrire". Dar nu vd zic mdi frafilor, sd$titi cd agatrebuies6zice{i de acumincolo; sau sd zicd cineva:,,Pdrintele Teofil zice <m[rire>,hai sI zicemgi noi tot <mdrire>". Nu! Fiecares[-gi rdnduiascd lucrurilecum crede el saucum i sepotrivegte fiindcd,tn realitate, conteaz\cdzici,,m[rire" lui, nu sau cd zici ,,slav6";numai sE nu folosegtilucrurile ostentativ:,,Las' c6 ii
395

Arhimandritul TeofiI Pdrdian

invif eu pe ei cum trebuiesd, zicd!"Nu in sensul acesta, in sensul tu ifi ci cr mergi calea... Dacdm5 duc undeva,nu-s omul acelacarecumvaostentativ sr spun ,,s1av5"... Asta e normalul meu, e firescul meu...agacum zic, ra Tatdlnostru,,,Pdinea noastri ceade toatezilele", fiindcd a$a m-ampomenit, gi nu zic niciodatI,,Pdinea noastrd sprefiinld", degiunii zic cd-imai cea bine aga...domnule,nu qtiu, e mai bine, nu-i mai bine, eu m-am pomenit aga.$i nu numaieu zic aga,ci aqazic ai nemfii: ,,IJnser tiiglichesBrot", aga zic ai francezii: ,,Notre pain quotidienne",aga ziceau gi latinii: ,,panem nostrumcotidianum"g.a.m.d. Adicd nu trebuies6ne crampondm o idee, de cd numaiaga, dacdnu-i aqa, duci in iad. iar te - Cum putem dobAndianumitedaruri de la Dumnezeu? - Dumnezeu d[ darurile care qtie El c[ ne sunt necesare ne pentru binele nostru.in ceeace ne privegte,e bine sd ne trdim o via![ in agafel incdt Dumnezeusd fie prezent in existenlanoastri gi s6-L rugim pe Dumnezeu pentruceeace credem cd ne-arfi de folos. Bineinteles de noi c6 la Dumnezeu ceremiertarea, rdbdarea, bundtatea, iubirea...tnsa bumnezeu poatesi ne dea gi daruri speciale, daci wea El s6 ne dea,dacde in planul Lui sEne dea. - Cum trebuie si fie o viitoare preoteasl? - Dragd, cdnd e vorba de un cllugdr, de exemplu,et zic a$a:un crlugdrbun trebuiesi fie int0i om bun, dupdaceea trebuies6fie cregtin bun gi numai dupi aceea trebuiesi fie cSlugdr bun. Am vorbit odat6cu cineva care mi-a spuscd unchiul lui - Simion Combeiil chema- a fost starelul MdndstiriiFrisinei; gi i-am spuscr gtiu ci acestpdrintei-a spuspirintelui care e acum starefla Frlsinei, cdnd s-a frcut cdluglr: ,,No,,acumcllug[r te-aiftcut... sI vedemcdndvei fi om de treabd". Aga e qi cu chestiunea aceasta: preoteasd o trebuies6 fie un exemplu, dar nu poatesi fie un exemplupentrual{ii dacdnu e o bundcregtind, bun6 o sofiede preot,o sofiecareigi cinsteqte soful nu numaica so! - cum trebuie s6-gicinsteasc6 orice sofiesolul -, ci il cinsteqte preot;gtiecd e un dar de ca la Dumnezeu fii so{iede preot gi atunciil cinstegte sof ca preotul-sof, si pe nu ca un so!oarecare. - De cateori incilcrm o porunci a lui Dumnezeu, atateaori ne de leptrdilmde El? - PAi, dragd, cdnd faci un pdcat, este gi un fel de lepddarede Dumnezeu,ftxd indoial6; nu {ii seamS Dumnezeu,nu te intereseazi de Dumnezeu. pildd, dac[ nu mergi la bisericd, De pofi sr zici cd, te-ai lepddat 396

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

de Dumnezeu... oamenii,in general, degi n-au con$tiinfa asta;cei mai multi oamenicare nu merg la bisericd,atunci cAndajung la mine gi le spun cE trebuie sd meargd, zic: ,,Bine, dar eu md rog acas[, eu lin seamdde Dumnezeu, md raportezla Dumnezeu".Binein{eles eu totdeauna eu cd le spun:dacdnu mergi la bisericd, fii seami de Dumnezeu; fi separec5 nu fie de Aga cd ai puteazice ci orice !ii, dar in realitatenu lii seamd Dumnezeu. plcat pe care-lfaceomul - caree, de fapt, o cdlcare legii lui Dumnezeu a cu deplindvoin!6 qi gtiin!6- e Si un fel de lepddare Dumnezeu: de ,,Nu gtiu de Dumnezeu, mI intereseazd nu Dumnezeu! Ce-i acolo,la biseric[, ca si mi duc la bisericd? Lasdcd sepoategi fird asta!" Atunci sigur cd-i o lepddare de Dumnezeu. - Aq vrea si-mi schimb duhovnicul, dar nu qtiu cum si-i spun. il CredeficI acesta poateafecta, om? ca - Nu gtiu...dar dacdwei sd-i spui,de ce sI nu qtii cum?Pdi, cum ne spuinoudcdvrei sd-l schimbi,ii spuigi lui cd wei s6-l schimbi. - Un cregtin ortodox poate si fini animale (cAini sau pisici) in casi, in apartament? - Drag[, depindecum le line gi de ce le !ine. Eu, de exemplu,cunosc -, preot la Tdrgu-Mure$ un preot necdsdtorit care are o cdfelugd, un din aceea, mic6; o line prin cas6, dI de mdncare... i-am zis: m6, nu mai line ii $i cdleluga asta!Las-ola aI1ii, vezi-fi de lucru, cd-i o treabdde om inferior, tu prin casd... curnva,sdfii cAinele cdinelestdpe-afar6. el, in loc sdrenunfe $i la cdfelugd, bine-arenunlatla mine! mai - Credefi ci privitul - sau, mai bine zis, dependenfa televizorde ne poateafectasaune poatepericlita mintuirea? - Da. Daci depinzide ceva,dacdnu te poli eliberade ceva,inseamnd cd nu egtipe caleamdntuirii.Sdgtifi cd gi eu folosesc pe lucruri din acestea, carele dd tehnica,gi am aparat radio, dar n-amvremede el; rar ajungsi de ascultun buletin de gtiri, cd nu am vremede treburi de-astea... poatecI fac altceva, care-mifac weme,dar de asta... de DacEegtidependent ceva,nu e bine,degiai puteaaveafolos,dac-ai de gti si folosegticeeace ai la indemdnd. nu zic cd televizorule r6u...m-a Eu intrebatcinevaodat6,tot pe la eonferin{e, dacde bun televizorul;gi am zis: daci nu-i stricat,e bun. Bineinfeles i-am explicat cum e, de fapt: orice cI lucru, in miinile omului,poatefi gi bun, qi rdu. Dacdgtii cum s6-1 folosegti, dac6 nu te uifi la lucruri necuviincioase, bun; dac6 nu gtii cum s[l e
397

ArhimandrituI Te I Pdrdi an ofi

folosegtigi te uili la lucruri necuviincioase ifi bagi in suflet gunoaie, $i atuncinu-i bun. - Ce ne putefi spunedesprepersonajulnumit,Mo$ Criciun"? - Drag6,Mog Crlciun e un mijloc de a-i stimulape copii, de a le da copiilor gdndulcd Mog crdciun le aduce ceva... Mog criciun nu exist6,nu e o persoanI,ci e o creafiea oamenilor, vederea in bucurieicopiilor: ,,ce fi-a adusMog Cr[ciun?"; ,,Cene-aduce Mog Crdciun? Tot ce e frumosgi bun". Uite, mie nu-mi mai aducenimic Moq Cr6ciun... ce nu-mi aducegi mie, de dac6-io persoan[reald?Md gdndesc c-a$fi vrednic s[-mi aducdceva,dar nu-mi aduce nimic. - Am un biiat care nu se mai despartede calculator.Ce pot face pentru el? - Nu gtiu ce-aimai puteaface...daci i s-abdgatin s0nge calculatorul, nu gtiu cum il mai pofi despdrfide calculator. Poatecd cel mai bine era s6 nu-i procuricalculator. - Ce pot sii fac pentru a simfi iubirea in sufletul gi in inima mea? - Dragd, iubirea cregtein suflet cu darul lui Dumnezeugi fbcAnd fapteleiubirii. Numai Dumnezeu poateda simfireaiubirii. Pe mine m6 ifi mai intreabdcateodatd unii: ,,Pdrinte, cum pot gti eu dacdiubesc?"P[i, dar nu gtiucumpofi gti...credci nu trebuiesdgtii, trebuiesdsim1i. la poarta ,,Pe cui mi-e drag,treabdn-am,qi tot imi fac" - inseamnd gtii ce-i aia iubire. ci gi ,,Pela caremi-e ur6t,am treabd, nu mEduc" - gtii ce inseamnd urd. - Vn rugim sI ne povesti,ti cum sirbitorea,ti dumneavoastrii Criciunul in copilirie. - Drag6,sdgtii cd nu preami-aducamintede lucruri foarteimportante din copillrie, dar mi-aducamintec-amfrcut o treabdodat[, de m6 mir gi eu c-am frcut-o; $i s-au mirat qi al1ii...parcdnici nu-!i vine sd crezil Era in noaptea Crdciun,la Floregti,ldng[ Cluj; acolo, oameniinu dormeau de in noaptea Criciun: seduceau la unsprezece de pe seara biseric6 nu gtiuce la slujbn se fbcea;am fost gi eu - gi dupd aceea veneauacas[ gi agteptau colinddtori.$i am zis cd, dorm nici eu in noapteaaceea; m-am a;ezat nu gi l6ngdo sob6- era o sobi de bucdt6rie, care stdtea picioare,dar nu era pe destulde bine agezat6. Sobaaveaun fier imprejurul ei gi m-am apucatde fierul acela; intre timp, mi-a venit somnulqi atunciam tras soba, pe mine nu - cd dac[ o trigeam pe mine, nu md mai vedeafiacuma-, ci am tras-o 398

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

cumvain faf[ qi a cdzntgi s-a sprijinit pe o lade (au cdnt gi oalelede pe gi-apoinumai am auzit: ,,Ioai! Ioai, sobd).Nu gtiu cum s-aputut intdmpla... Ioane!!Ioai, c-ai imburdat52 cuptoriul!!!" Atunci m-am trezit gi sd vede{i dupdaia ce repede m-amculcat!N-am mai stattreazcu oameniidia! - Ce piirere avefi de simbolismul Biserici? din - Drag6, simbolismulare rostul lui, nu pofi sd zici cE trebuie sd excluzisimbolismul. Fiecareom seincadreazL cunogtinlele carele are pe in gi prin mijloaceleacestea simbolice.De exemplu,o lumdnareeste gi un simbolpentruLuminaceaadevdratd, pentruDomnulHristos.Simbolurileau gi ele rosturilelor, numai cd trebuiegi o educalieanumeca sd le in{elegi. Oamenii, cdnd pun o lum6nare,de obicei nu se gAndesc decdt cd igi implinesc o datorie, or, in realitate, fac ai un lucru care contribuie la atmosfera carese creeazdprintr-o lumdnare. (I - Dacii estescriscI ,rdreptulde-abiasemAntuie$te" Petru 14,l9), ce putem face noi, cei care viefuim in mijlocul atfltor ispite gi riutifi? Cum ne vom puteamAntui? - Dacd dreptul abia se mintuiegte, sd ne facem drepfi, ca si ne mintuim. - Doi tineri care au un copil nu se mai infeleg intre ei. Mai este voia lui Dumnezeu fie impreuni doar de dragul copilului? si -Dragd, noi nu gtim voia lui Dumnezeu... gtim ci voia lui Dumnezeu ne cheamd unitate,nu la neinfelegere. am o vorb6: sunt doudlucruri la Eu importante viaf6: infelegerea slndtatea;sdndtatea gi in ne-o d[ Dumnezeu, iar infelegerea ne-o facem singuri. Ca sd fim cum trebuie,e necesar, mai intdi de toate,sdajungem la infelegere, la capacitatea a ne infelege. nu ci de De exemplu,in Patericse spuneci erauintr-o pustiedoi ingi carese infelegeau foartebine unul cu altul; gi, intr-o ziounuia ii vine gdndulsi se certe cu celilalt, cum se ceartdoamenii din lume. $i i-a zis: ,,Hai si ne certdmgi noi, cum se ceartdoameniidin lume" - deci era o ceartS regizatd, or, in general,cearta e regizat[, ci spontanI.Celdlalt i-a zis cd nu gtie nu cum sdsecerte;gi atunciprimul i-a zis: ,,Haicd te invd! eu: punemintre noi o cdrimidd,unul zice:<<Cdrdmida e a meaD, asta celilalt zice;<<Banu a ta, e gi din astasefaceinceputul".$i-apoipun ei cdrdmida primul ci e a mea), gi zice;,,Cdrdmida e a mea";gi celdlalta zis: ,,Dacd-ia ta, ia-o qi du-tecu asta ea!" $i a$as-aterminatcearta.
52A imburda (reg.) : a dobori, a ddrdma,a rdstuma.

399

ArhimandritulTeofilPdrdian

desparti bine' iar diavolul 1vrut s6-i unii Tot aqa,seinlelegeau P:n: zice unul: 'J'iite $i-;i; fa o cioara'$i in si i s-a aratat.,n"iu'iu norum.ue.r e cioara!- Ba e porumbel!- Ba e cd un porumbel!- Ba-nlwi f,orumbel,

tl'rjffii"JittllfrI *: ura ue ;;l nlcl ,io !,, tot u,'*cioar6' y, pon ei fost nici ::::mt}
edndit c[ n-a

har!6. ;'-i bx$H treci ra s6 imediat nu ff.rff;.xltTi.",lHil*u*, trebuie

-Vtr mu$umim!

400

Arhimandritul Teofil Pdrdian

- Relafia dintre duhovnic 9i fiu duhovnicesceste o relafie de inifiere. cum trebuie si fie rela{ia intre cel care inifiazl 9i cel care se iniiiazfl? Constantin Noica spuneaci gcoalaesteun loc in care invafi 9i profesorulrgi elevul. Da.,'cas6J invefi pe altul, trebuie sd inveli tu insu{i, 9i inveli gi pe altul. Ji se descoperiaspecte carenu.le-ai avut in vedere inv6fdndu-1pe invefi pe cineva.Apar idei noi, care pot fi 9i atunci c6nd te-ai apucats6 inainle,9i care pentrutine o iniliere in lucruri pe'carenu le-ai avutin vedere -rle nu fapt sunt lucruri foarte importante.Acuma, lucrurile acestea se petrec mai.multeori lucrurile cdnd e uoibu de:iniliere,de cele in moA organizat; dar *.rg ugu,-dela sine, spontan.Se fac Ai lucruri organizate, lucrurile ci suntlucruri de informare' orginizatenusunt,in general,lucruride inifiere, poate explica faptul ctr aproape toate popoarele au - Cum se lor legendele na{ionalecu privire la prietenie? inseamndci prieteniaeste un lucru general,adic6 nu tine de o anumitd constitulie spirituald, nu fine de o anumitd tar6, de o anumitd nafiune,ci line de umanitatein general,de fiinfa uman6' - Crede{ici intre profesorqi eleviisii poatefi o relalie de prietenie? - Da, e bine s[ fie, dar fiecaretrebuies6-9iqtiemdsurile' la si s6 Profesorul gtiec6-iprofesor sEn-ajung6 secoboare elevdec0t 9i un copil mic, ori te faci mic ca sil ridice. De obicei,cendstai de vorbdcu l6ngdel, ori il ridici pe el in bra,te faci mare.Cam a9atrebuies6 avemin ;i-l l,,.J.r. gi relafiile intre profesor9i elev.Eqtiprofesorqi rimdi profesor' Eievul esteelev gi trebuiesEaibd conqtiinlade elev.Nu trebuiesd se nivelezelucrurile dincauzdcasuntoameniifoarteapropiafi. SfhntulApostol Pavelare,in EpistolaI citre Timotei,un cuvdntcare Zice cd aceiacare,robi in cred eu c6 e d6t6torde orientare privinla aceasta. pe qi s6-i fiind, au stdpdnicredinciogi, respecte s6-i slujeascd stdpinii lor qi ei sdnu considirecd de-acuma suntfrafi cu stiipdniilor 9i cd ar puteasi nu-i asculte.ci - zice sfentul Apostol Pavel- tocmai de-aiatrebuie s6-i sluoamenicarefac jeasc6, pentrucI slujirealor o primescoamenicredincioqi, (cf. I Timotei6,2). Tot aqae 9i cu lui puttr ainttecei careii slujesc Hristos in familie trebuie sE qtie copiii c[-s copii 9i pIrinfii cd-s elevii. Aga cum dar Existf posibilitatede apropiere, nu existl pdrinfi, tot agagi la gcoald. de posibilitate confundare. ci - cand i{i dai seama prietenul o ia pe o calegregitloiar tu nu pofi ptrstraprietenia?ce pofi faceatunci pentru el? si-l ajufi, semai poate 240

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

de trimbifi, gi vor adunape cei arepi Lui din cere ai patru vflnturi, de ra marginile cerurilor pini ra cereralte margini" (Maiei 24, 3l). poate fi adusacest versetca argumentar probauinielii vielii extraterestre? - Nu poatefi adus,pentru cd noi credemc6 existi ingeri pe care ii trimite Dumnezeu, nu gtim unde anume... zicem dar noi cd in cer. Acuma, dacd,,cef inseamnd planetele, gi atunci i-a trimis d" ;" planetd, dar dacd, cerul e mai presusde planete,qi planetelesunt altceva decdtcerul, atunci nu-i trimite de pe o planetd. Aqa ca nu sepoatehotdri...nu noi putemhot5ri dacdexistdvia![ pe alte planete. Doar dac-arveni cinevade acolo sd ne informezesau ni, s-ar da o descoperire la Dumnezeu. de Nu qtim. Din aceastd cauzdacelacarea rdspuns putut zice:da saunu; nici n-a eu nu zic nici da,nici nu, dar credmai mult ci nu. - Daci afi fost de acord cu aspectere pozitive are bioenergieice poate amelioraunele afec,tiuni, atunci putem apelain egalii misuri la exercifiile yoga care vizeazil acelagilucru, aoice imbunitifirea unor boli saua sinitl,tii? -.Drag5,pofi sS.foloseqti exercifiiyoga,dar nu pentruc6 suntexercitii yoga,ci pentrucdte ajutd, poate, exerciliite respective. - care esteadevirata Iibertateinterioari pe care omur gi_o poate dori? Cum o poatedobindi? - Libertateainterioarr estenepitimire adicd a, lipsa de patimi, c6nd ajungi sd nu mai fii asuprit ae rauiali. Domnul Hrisios a spus: ,,cel ce sdvdrgeqte picatul este rob pdcatului;' (Ioan g, 3a)- Deci dacd nu mai 'iar sdvdrgegti pdcatulai ajunsla libertatea interioard, iacasdvarqegti pdcatul, egtirob pdcatului. - intr-o ministire din judeful vilcea am auzitcum unur dintre pdrinfi certa pe cineva: ,,!i-am spus si faci cutare rucru, gi nu m-ai ascultat!Am sr te pun si faci metaniigi am si fac qi ercu tine!', - Ma rog, treabalui, dac-afEcutaga... Bine c-a zis ci face gi el. Trebuiasdfacdde-odati,ca s[ fie sigurcd face. - Putemconsidera orice lipsi de infrf,nare ca fiind desfrflu?naci nu reufesc postesc si nu mi cert cu celcaremi supiri, si sau sausi nu mint, inseamnici am cizutin picaful desfrinirii? Existi o gradalie a picatului? - Pei, existd o gradafiea pdcatului dupi stalea 9i trebuie sd considerdm "i""rrl.-i"ra toate insuhcienleleca fiind desfrdu.Desfrdul e "" in legdturd pdcatul cu respectiv, nu faptulcd te-aimdniat insd de-oclipd... Asta
357

TeofilPdrdian Arhimandritul depinde totugi de inaintarea omului: dacd omul e mai inaintat, atunci pdcatul lui e mai mare, dar pentru unul care e mai la inceput, acelagi pdcat poate fi consideratmai rnic. - Existi momente cAnd rugiciunea inimii nu trebuie spusi? - Nu cred ci exist6. Dacd o ai, ea merge de la sine, dac-ai ajuns la rug6ciunea inimii. Rugdciuneainimii curge cum circuli sdngele...gi atunci merge de la sine qi n-ai cum s-o opreqti; cum nu opreqti circula{ia sdngelui sau respirafia,tot a$anu opreqti nici rugdciunea. Afi spus ctr este bine si lii in relafii bune cu tofi oamenii atunci cind aduci jertlE la Sfintul Altar. Ce faci insi in cazulin care cel cu care egti certat nu vrea sI se impace cu tine sau continui mereu si-fi faci riu? - Nu faci nimic. Dac[ ai incercat impdcarea, qi n-o pofi realiza... Sftntul Apostol Pavel zice; ,,Pe cdt e in puterea voastrd, fifi in pace cu to{i oamenii" (Romani 12, l8). Pe cdt e in putereavoastr6! Nu poli face tu ceea ce trebuie sd facd altul. Tu poli doar sd caufi impdcarea. Dacd nu !i se r6spundecum aqtepfi,atunci tu egti indreptlfit sd-!i duci darul la altar. - Sunt o mami foarte ingrijorati: fiica mea a fost cisltoritl gi s-a despirfit de sof datoriti unor persoane care nu i-au vrut deloc binele, ba mai multo i-au ftrcut gi farmece. Cum sil procedeze fiica mea pentru a-qi forma din nou o familie qi a avea un curs bun al vie{ii? - Dragd, in ceea ce privegte farmecele, chestiuneae foarte relativd, adic6 nu se gtie, de fapt, cdnd sunt farmece qi cdnd nu sunt farmece. Oamenii, de obicei, c6nd nu se infeleg intre ei sau cdnd au ceva piedici, gata, zic cd le-a ficut cineva farmece, cd sunt nigte influenfe rele, c[ a intervenit cineva... Nu-i aga! Sfhntul Apostol Pavel spune clar: ,,Fi1i infelep{i fa![ de bine gi nevinova{i fafd de rdu, iar Dumnezeu va zdrobi repedepe Satanasub picioarele voastre" (Romani 16, 19-20). Deci chiar ,,repede" va zdrobi pe Satanasub picioarele voastre. Deci, dacd suntem oameni corecfi, farmecele nu se leagd.La mine vin destui oameni care spun c6li s-au frcut farmece; qi eu zic: md, farmecele sunt pdcatelevoastre! Ce poate sd facd estesd ducd o via!6 corectdgi va fi ce va wea Dumnezeu. - Sfintul Apostol Pavel spune cI sunt unii dintre noi care se boteazil pentru morfi (I Corinteni 15, 29). Ce inseamni aceasta? - Probabil era o practicl din wemea Sfhntului Apostol Pavel. in wemea practic6. practicd gi nu trebuie s5 existe aceastd noastrSinsi nu exist6 aceastd

358