Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
MODUL DE EXAMINARE Partea 1 (cursurile 1-7): 4 p (nota>=5) Partea 2 (cursurile 8-14): 4p (nota>=5) Aplicatii practice: 2 p (nota>=5) obl. Prezenta activa: max. 1 p
BIBLIOGRAFIE Notite de curs R.Drobot Bazele gospodaririi apelor ICB 1983 C. Parvulescu Economia Apelor ICB 1977 R.Drobot, P. Serban Aplicatii de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, Ed HGA, 1999
Apa: Potential pozitiv Element indispensabil vietii (factor de mediu) Resursa naturala si materie prima
seceta
Gospodarirea Apelor are ca obiect studiul masurilor si lucrarilor pentru: Satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor Prevenirea, protectia si diminuarea efectelor daunatoare ale apelor Protectia calitativa si cantitativa a resurselor de apa
Gospodarirea Apelor nu poate fi separata de utilizarea terenului, precum si de influentele sociale si de mediu pe care le exercita Abordare recenta: GOSPODARIREA INTEGRATA
Politica mondial n domeniul apei a fost stabilit n Agenda 21, capitolul 18 - dedicat apei dulci, adoptat de Conferina Mondial Pentru Mediu i Dezvoltare de la Rio de Janeiro 1992.
Adunarea General a O.N.U. n cea de a 108-a reuniune, din 28.06.2010, a adoptat o rezoluie prin care recunoate c accesul la ap potabil i canalizare este un drept al omului. Aceast rezoluie este rezultatul a 18 ani de eforturi susinute.
Aciuni semnificative ntreprinse n ultimii 10 ani: Rezoluia Adunrii Generale O.N.U. care a declarat perioada 2005 - 2015, deceniul internaional de aciune n problema apei Summit-ul Naiunilor Unite din anul 2000 cu privire la noul mileniu care a elaborat obiectivele de dezvoltare ale Mileniului; Carta de la Zaragoza 2008, intitulat O nou viziune asupra apei; Raportul Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.) intitulat Apa, ntre putere i srcie; Forumul Mondial ale Apei care se desfoar din trei n trei ani; ultimul forum s-a desfurat n anul 2009 la Istanbul sub motto-ul Bridgis diverses for water, i a avut ca obiectiv s fac din problema apei o prioritate politic i economic. Un alt aspect remarcabil discutat la acest forum a fost conceptul de diplomaie a apei Rezoluia Parlamentului European din 12.03.2009. n aceast rezoluie se scot n eviden principalele probleme ale apei i a accesului la o surs de ap, printre care: - lipsa apei i a canalizrii provoac peste 8 mil de decese/an; - mai mult de un miliard de persoane nu au acces comod i la un pre acceptabil la apa potabil; - mai mult de 2,5 miliarde de persoane nu dispun de nici un mijloc de canalizare;
- 2,8 miliarde de persoane triesc n regiuni afectate de stres-ul hidric; aceast cifr va creste la 3.9 miliarde pn n anul 2030; - populaiile srace sunt cele mai vulnerabile la schimbrile climatice i decese umane, cele mai puin capabile de a se adapta la acestea; - industria agroalimentar multinaional reprezint cel mai mare utilizator mondial de ap dulce (70% din prelevrile naturale); - supraexploatarea resurselor de ap a condus la agravarea i la extinderea procesului de contaminare a apelor i de degradare generalizat a mediului, care a condus la multiplicarea fenomenelor de secet Principalele blocaje n calea unei gestionri eficiente a apei sunt: - slaba prioritate politic i financiar acordat apei, - gestionarea deficient, - insuficiena cadrului juridic, - lipsa de transparen i negocierea n atribuirea contractelor, - corupia - lipsa dezbaterilor cu privire la nivelul tarifelor;
1. Caracter limitat al resurselor de apa Rauri interioare: 40 mld m3/an Ape subterane: 9 mld m3/an Dunare: 85 mld m3/an
2a. Distributie neuniforma in timp Resursele de ap ale rurilor Romniei sunt neuniform distribuite n timp, avnd mari variaii sezoniere. La nivel de ar, n sezonul de primvar se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, n timp ce n sezonul de toamn, cel mai secetos sezon din Romnia, scurgerea nu reprezint dect 14,2% din cea anual, In sezonul de var scurgerea atinge 26,7% din cea anual, iar in sezonul de iarn se scurge 19,4% din stocul mediu multianual. 2b. Distributie neuniforma in spatiu Resursele de ap ale Romniei sunt neuniform distribuite n spaiu. Cele mai bogate n resurse de ap sunt n bazinele cu suprafee relativ mici dar cu
altitudini mari: Nera Cerna i Tisa superioar, urmate de Jiu, Some i Olt. Cele mai srace n resurse de ap sunt bazinele Dunrii i Litoralului; Zone montane (21% din teritoriu) furnizeaza 66% din stocul mediu multianual Campii si zone joase (48% din suprafata) furnizeaza doar 10% din volumul mediu scurs 3. Posibilitati limitate de transport 4. Factor de decizie in amplasarea si dimensionarea obiectivelor social-economice 5. Caracterul refolosibil al resurselor de apa 6. Influenta exercitata de activitatile umane asupra regimului cantitativ si calitativ al apelor 7. Importanta componenta a echilibrului ecologic
MASURI SI LUCRARI DE GOSPODARIRE A APELOR 1. Cunoasterea regimului hidrologic 2. Elaborarea planurilor de amenajare 3. Coordonarea si controlul realizarii lucrarilor de gospodarire a apelor 4. Exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor 5. Emiterea de avize, acorduri si autorizatii 6. intocmirea cadastrului apelor 7. elaborarea si urmarirea aplicarii planurilor de folosire a resurselor de apa, managementul riscului la inundatii, protectia calitatii apelor
Cele mai importante lucrari de gospodarirea apelor sunt: lacuri de acumulare, indiguiri, derivatii de ape mari si amenajari de versanti. Lucrarile de gospodarire a apelor se executa pe cursurile de apa in vederea redistribuirii lor in spatiu si in timp, astfel incat sa se realizeze cele 3 mari obiective de gospodarire a apelor
Folosinta de apa: orice unitate cu caracter social sau economic care utilizeaza apa. Principalele folosinte: centrele populate, unitatile industriale, agricultura irigata, zootehnia, piscicultura hidroenergetica, transportul pe apa si agrementul.
ORGANIZAREA SISTEMULUI APELOR IN ROMANIA: Ministerul Mediului Administratia Nationala Apele Romane - Administratii Bazinale (Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Ialomita-Buzau, Siret, Prut, Dobrogea-Litoral - Fiecare Aba are Sisteme de Gospodarire a Apelor si Sisteme Hidrotehnice Independente
Administraia Naional Apele Romne are n administrare: - 78.905 km cursuri de ap; - 295,6 mii ha suprafa de teren cu ape; - 270 lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde mc, din care 114 lacuri cu acumulare nepermanent; - 7100 km diguri pentru aprarea localitilor i terenurilor agricole; - 6600 km regularizri de ruri i 1320 km aprri i consolidri de maluri; - 157 canale de aduciune cu o lungime de 1100 km; - 59 staii de pompare a apei cu un debit instalat de 237 mc/s; - 49 prize de ap i noduri hidrotehnice cu un debit total instalat de 249 mc/s; - 178 alte lucrri hidrotehnice; - 122 lacuri naturale;