Sunteți pe pagina 1din 54

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

Studente: Tilica Elena Valentina Tihan Corina Catalina Tasente Mihaela Stoica Diana Mihaela Grupa 1578, seria F, anul 3

- A.S.E., 2008 -

Cuprins:

Capitolul 1: Prezentarea firmei 1.1. Scurt istoric 1.2. Situatie actuala Capitolul 2: Analiza diagnostic 2.1. Diagnosticul juridic 2.2. Diagnosticul comercial 2.3. Diagnosticul de resurse umane 2.4. Diagnosticul tehnologic 2.5. Diagnosticul de mediu 2.6. Diagnosticul financiar Capitolul 3: Fundamentarea costului investitiei 3.1 Descrierea investitiei 3.2. Date tehnice ale investitiei 3.3. Fundamentarea costului Capitolul 4: Analiza in mediu cert 4.1. Previziunea situatiilor financiare 4.2. Previziune cash-flow-uri 4.3. Indicatori de evaluare a proiectului de investitie Capitolul 5: Analiza in mediul incert 5.1. Analiza de sensibilitate 5.2. Analiza de scenarii Capitolul 6: Finantarea investitiei Capitolul 7: Concluzii Bibliografie Anexe

3 3 3 4 4 10 13 16 17 19 28 28 30 44 44 44 46 47 48 48 48 49 51 53

1. Prezentare succint a firmei

1.1.Scurt istoric
S.C. General Distribution SRL a fost nfiinat n 1991, avnd, iniial, capital privat romnesc i strin. Partea strina era un reprezentant al societii Parmalat, a crei aport consta att n numerar, ct i n know-how. n ceea ce privete know-how-ul, acesta se refer la exclusivitate n distribuia pe piaa romneasc a unor produse Parmalat. n perioada 1994-1995, moment n care inflaia n Romnia era foarte ridicat, societatea a ajuns la un pas de colaps datorit nivelului ridicat al dobnzilor aferente creditelor contractate. ntreprinderea i derula activitatea prin 2 bnci, din care una a dat faliment, respectiv Bancoop. n aceast situaie, societatea a pierdut 300.000$ ( nerecuperai pn astzi), bani care au creditat contul curent al societatii , fara a ajunge la destinatie catre asociatul din Italia care era si furnizorul principal. In acest moment Parmalat Italia a anunat retragerea din companie. De aceea, societatea a trebuit s se reorganizeze astfel nct partea romana (doi asociai-persoane fizice) au cumprat partea asociatului italian. A urmat o perioada cu o evoluie favorabil a pieei financiare din Romnia. Societatea a ajuns sa fie un nume reprezentativ pe piata romaneasca . Iniial, capitalul social era de 100.000 ROL, din care 500 USD, care a fost repartizat n 90 % partea italian i 10 % doi asociati romni. ncepnd cu 1995, societatea a suferit multe modificari printre care: - a fost preluat de cele doua persoane fizice romne, - s-a schimbat denumirea societii in SC GENERAL DISTRIBUTION SRL-valabil si astazi; - s-a majorat capitalul social de la 100.000 ROL la 18660 RON ( care este valabil i astzi). Capitalul social de 18660 RON a fost mprit n 933 pri sociale a cte 20 RON fiecare; - structura acionarilor - Ion Popescu ce deine 931 parti sociale reprezentand 99,76% din capitalul social i Ioana Savu ce deine 0,24%.

1.2.Prezentarea actuala
Denumire: S.C. GENERAL DISTRIBUTION S.R.L. Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr: J40/16481/1991 Cod unic nregistrare: 7592996, Atribut fiscal: R Sediul: Str. Thomas Masaryk, Nr. 23, Sector 2, Bucureti Punct de lucru: Bd. Iuliu Maniu, Nr. 19A, Sector 6, Bucureti Tel-Fax: 411.75.64, 411.71.06

Asociati: 1. Popescu Ion 99.76% - Adresa: Aleea Rotunda, nr. 2, sc. 2, et. 2, ap. 31, Sector 3, Bucuresti - Data nasterii : 17.05.1963 Bucuresti; - Experienta in vanzari marfuri din anul 1991; 2. Popescu Ioana 0.24% - Adresa: Sos Vergului, nr. 19A, sc. 1, et. 3, ap. 14, Sector 2, Bucuresti - Data nasterii : 24.12.1946 Bucuresti Activitatea societatii: este specializata in distributie de marfuri alimentare si nealimentare, bauturi alcoolice, tigari si cafea, import de produse alimentare din Italia, Spania, Anglia, Austria etc. ; Distributie directa: - Nr. furnizori : 180-250, - Nr. clienti: 4800, - Nr. sortimente marfuri: 3000, - Zona de distributie: Bucuresti, Ploiesti, Tulcea, Constanta, Timisoara, precum si imprejurimile acestora. Se reliefeaza experienta societatii in domeniul distributiei prin contractele pe care le are incheiate cu producatori recunoscuti pe piata. Printre principalii furnizori se numara: Furnizori interni (37): Red-Bull Romania, Cristalex 94 SRL, Parma Euxin Import Furnizori externi: Mazza Alimentari (Italia), Pietro Coricelli Spa, BG Market Ood Export SRL, Zarea, Carl Reh Winery SRL, Lerida International; (Bulgaria), Bonami S.P.A., Sos Cuetara S.A. (Spania), San Miguel Fabricas de Cerveza y Malta S.A., Marinara-Dinon Italia. Dintre principalii clienti amintim: Clienti interni: Carrefour, Mega Image, Billa Romania, Rewe Romania, Selgros Cash & Carry, Romania Hypermarche- Cora, Kaufland Romania, Petrom, La Fourmi, Real, Metro, Cora, etc. Clienti diversi in numar de 2494. Produsele pe care le distribuie: 3 000 produse pentru GDO, Supermarket, Horeca si medium & hide market. Se distribuie produse de calitate din productie interna si produse importate de catre societatea noastra sau furnizorii prezentati mai sus. 6

Activitatile principale ale firmei: a. Distributia capilara de produse alimentare si nealimentare, se desfasoara in mai multe moduri: a.1.Distributia ex van reprezinta principalul mijloc de vanzare al firmei si este efectuata printr-un nr total de 70 masini de tipul Fiat, Man, Renault , Daewoo, Iveco, Mercedes , Dacia, care incarca marfa zilnic sau de mai multe ori pe zi timp de 6 zile pe saptamana. Marfa se incarca din depozitul nostru de 2500m.p.(inchiriat) Reteaua de distributie ex van are aprozimativ 2500 clienti pe care ii aprovizioneaza constant. Echipa de vanzari, aflata in prima linie a activitatilor firmei , se caracterizeaza prin profesionalism avand experienta indelungata de vanzare urmarindu-se in permanenta perfectionarea aptitudinilor in tehnica vanzarilor.Activitatea agentilor comerciali este controlata zilnic de inspectori de vanzari. a.2. Distributia cu precomanda este independenta ca organizare de distributia ex van si se face prin agenti comerciali care preiau comenzile de la magazine, livrarea marfii facandu-se in ziua urmatoare cu masinile firmei. Acest mod de distributie se foloseste la reteaua de supermarketuri Mega Image, Nic, Aeromarket,etc., deasemenea pentru HO.RE.CA (hoteluri, restautante, catering). a.3. Distributia blitz prin dispecerizare Acest mod de distributie urmareste satisfacerea prompta a clientilor care au comenzi urgente (toate categoriile de clienti) . Comenziile sunt preluate telefonic de catre departamentul de vanzari , iar acesta transmite ordinul de livrare agentului care se afla in zona respectiva sau depozitului . a.4. Vanzari engros statice din depozitul nostru Sistemul noastru de vanzari en gros se bazeaza pe depozitul propriu in care clientii au posibilitatea de a alege marfa. Depozitul este prevazut cu sisteme computerizate de gestiune si facturare. Programul lung de functionare (6 zile pe saptamina, 08.00-20.00) da posibilitatea deservirii clientilor aflati in alte localitati care nu sunt cuprinsi in rutele de distributie, deci se aprovizioneaza cu mijloace proprii . Concurentii principali: -M.R. COM DISTRIBUTION S.R.L. -ROCON DISTRIBUTION S.R.L. -MARC TRADING S.R.L. Cifra de Afaceri: 15.389.292 euro realizat in anul 2007; 7

Numar mediu de salariati : 69, Situatia Financiara: In prezent, societatea nu are credite bancare sau comerciale neonorate; Echipa de conducere este formata din oameni tineri cu pregatire superioara, energici , dedicati raspunderilor care le au. Conducerea firmei se realizeaza moderne . General Distribution dispune de resurse corespunzatoare pentru a sustine dezvoltarea in continuare a volumului de vanzari, de a extinde aria de cuprindere si de a garanta cresterea standardelor de calitate proprie intregii activitatii. Resursele financiare generate in prezent de activitatea de exploatare acopera necesitatile de functionare optima si de dezvoltare ale companiei. 2. Analiza diagnostic a firmei dupa metode manageriale

2.1.

Diagnosticul juridic

S.C. General Distrubution SRL este nfiinat n 1991, nregistrat la Registrul Comerului sub nr. J40/16481/1991, CUI 7592996, pltitor de TVA. Are sediul social n Bucureti, str. Thomas Masaryk, nr. 23, sector 2. Activitatea societii se desfoar la punctul de lucru din sectorul 6, bld. Iuliu Maniu, nr. 19A. 2.1.1. Baza legal Societatea este nfiinat pe baza legii 31/1990 privind societatile comerciale, aa cum a fost ea modificat i republicat. Societatea respecta si alte prevederi legale desfasurandu-si activitatea in baza tuturor avizelor necesare: avize de mediu, sanitare, PCI si altele. Contabilitatea societii este organizat n baza legii contabilitatii nr. 82/1991,avand organizat un compartiment financiar contabil propriu condus de un Director financiar si un contabil sef. Societatea respecta toate prevederile legale cu privire la plata impozitelor si taxelor aferente salariatilor, a accizelor, a TVA si altele in conformitate cu Codul fiscal-legea 571/2003, Codul muncii- legea nr.53/2003, Codul comercial, cat si Normelor metodologice de aplicare etc. 2.1.2. Evoluia capitalului social Iniial, capitalul social a fost de 100.000 ROL, din care 500 USD, care a fost repartizat n 90 % partea italian i 10 % doi asociati romni. In anul 1995, societatea a suferit multe modificari printre care si majorarea capitalului social de la 100.000 ROL la 18660 RON ( care este valabil i astzi mprit n 933 pri sociale a cte 20 8 Legea Protectiei muncii nr.319/2006 si a

RON fiecare. Structura acionarilor: Ion Popescu ce deine 931 parti sociale, reprezentand 99,76% din capitalul social si Ioana Popescu ce deine 0,24%; 2.1.3. Conducerea societii Conform actelor de societate, conducerea este asigurat de Adunarea General a celor doi Asociai i de un administrator unic. Administratorul unic este asociatul care deine cea mai mare pondere n structura capitalului social. Adunarea General Ordinara a Asociailor are loc cel puin o dat pe an cnd se aprob bilanul contabil ,raportul de gestiune ntocmit de administratorul unic, raportul de audit intocmit de un auditor financiar extern,bugetul de venituri si cheltuieli, bugetul investitiilor , si se stabileste indemnizatia administratorului si a auditului financiar . Adunare Generala Extraordinara a asociatilor se organizeaza ori de cte ori este nevoie, pentru a modifica actul constitutiv de exemplu pentru modificarea sediului societii, pentru si directorul aprobarea unor investiii cu o valoare ce depaseste competenta de aprobare a administratorului , etc. Conducerea executiva a societatii este asigurata de un director general economic, ambii reprezinta societatea in relatiile cu tertii, angajeaza sau concediaza personalul societatii, stabileste nivelul salariilor in functie de pregatirea profesionala si de eficienta fiecarui angajat. O data cu angajarea, conducerea societatii aduce la cunostinta fiecarui angajat prevederile Regulamentului de Ordine Interioara prin care sunt stabilite o serie de reguli privind protectia,igiena si securitatea in munca, specificul activitatii ,care impune anumite reguli stricte de igiena. Ca o conditie obligatorie la anagajare se solicita un set nou de analize medicale . Sunt respectate si asigurate conditii optime de munca pt fiecare angajat. 2.1.4. Domenii de activitate Activitatea principala a societatii General Distribution este Comer cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pete, crustacee i molute ( Cod CAEN 5138). Desfoar i o serie de activiti secundare: Alte activiti de tiprire (Cod CAEN 2222), Comer cu ridicata cu cafea, ceai, cacao i condimente (5137), Comer cu ridicata al produselor textile (5141), Comer cu ridicata al aparatelor electrice i de uz gospodresc, al aparatelor de radio i televizoarelor (5143), Comer cu amnuntul n magazine nespecializate, cu vnzare predominant de produse alimentare, buturi i tutun (5211), Comer cu amnuntul n magazine nespecializate, cu vnzare predominant de produse nealimentare (5212), Comer cu amnuntul al textilelor (5241), Comer cu amnuntul al articolelor i aparatelor electro-menajere, al aparatelor i televizoarelor (5245), Comer cu amnuntul al bunurilor de ocazie vndute prin magazine (5250), Comer cu 9

amnuntul prin standuri i piee (5262), Restaurante (5530), Activiti ale ageniilor de voiaj i a turoperatorilor; activiti de asisten turistic n.c.a. (6330), Cumprarea i vnzarea de bunuri imobiliare proprii (7012), Coafur i alte activiti de nfrumuesare (9302), Activiti de arhitectur, inginerie i servicii de consultan tehnic legate de acestea (7420), Fabricarea altor produse alimentare (1589), Creterea animalelor, activitatea fermelor pentru obinerea laptelui (0121), Intermedieri n comerul cu combustibili, minerale i produse chimice pentru industrie (5112), Intermedieri n comerul cu material lemnos i de construcii (5113), Intermedieri n comerul cu produse diverse (5119), Comer cu ridicata al produselor cosmetice i de parfumerie (5145), Comer cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare, n.c.a. (5147), Intermedieri n comerul cu produse alimentare, buturi i tutun (5117), Comer cu ridicata al mbrcmintei i nclmintei (5142), Comer cu amnuntul n magazine specializate al produselor alimentare (5227), Transporturi pe cale ferat ( 6010), Publicitatea (7440), Jocuri de noroc i pariuri (9271), Intermedieri n comerul cu textile, confecii, nclminte i articole (5116), Intermedieri n comerul specializat n vnzarea produselor cu caracter specific n.c.a (5118), Comer cu ridicata al produselor lactate, oulor, uleiurilor i grsimilor comestibile (5133), Comer cu ridicata al buturilor (5134), Comer cu ridicata al zahrului, ciocolatei i produselor zaharoase (5136), Comer cu ridicata nespecializat de produse alimentare, buturi i tutun (5139), Activiti de secretariat i traducere (7485), Activiti ale centrelor de intermediere telefonic (7486), Alte activiti de servicii prestate n principal ntreprinderilor (7487), Construcii de cldiri i lucrri de geniu (4521), Cultivarea cerealelor, porumbului i a altor plante n.c.a (0111), Hoteluri (5510), Editare de programe (7221), Consultan i furnizare de alte produse software (7222), Depozitri (6312), Comer cu ridicata al altor produse (5190), Manipulri (6311), nchirierea i subnchirierea bunurilor imobiliare proprii sau nchiriate (7020). 2.1.5. Situaia activelor Societatea a achizitionat imobilizrile corporale i necorporale necesare desfasurarii activitatii sale , constnd n principal din: integral. O mare parte din bunurile societatii (pana la 70%) constand in imobilizari corporale si stocuri de marfa sunt folosite drept garanii pentru o linie de credit de la BRD necesara acoperirii necesarului de mijloace circulante.Mijloacele de transport sunt luate n leasing financiar, ele fiind garanii intrinseci pentru respectivele contracte de leasing. Aceasta situatie trebuie monitorizata din punct de vedere juridic pentru ca prezinta un mare risc pentru societate ( conform contractelor de 10 imobilizri corporale: teren, construcii, mijloace de transport imobilizri necorporale: cheltuieli de constituire, licene, brevete, softuri amortizate

leasing ,neplata consecutiva a 2 rate de leasing duce la pierderea irevocabila a bunurilor achizitionate). 2.1.6. Contracte incheiate. Activitatea de comer const n achiziionarea de mrfuri de la furnizori interni i internaionali i livrarea ctre marile magazine i ali clieni. Acest lucru presupune depozitarea mrfurilor n spaii special amenajate n condiii de clim adecvate, de igien i securitate. Activitatea de depozitare se realizeaz n spaii nchiriate; n prezent, este nchiriat un spaiu n Militari n care nivelul stocului se menine n jurul cifrei de 13 milioane $. Pentru acesta, societatea a ncheiat contracte de asigurri contra incendiului, furtului i altor calamiti. Activitatea de comer se realizeaz pe baz de contracte comerciale, att de achiziii ct i de distribuie. Din analiza juridic se observ c, n cazul contractelor de distribuie care practic sunt elaborate pe drafturile propuse de clienti , lipsesc anumite clauze care ar proteja societatea comercial: nu sunt prevzute clauze de penalizare pentru neplata la termen; clauze privind depozitarea incorecta a produselor la clienti .

Lipsa acestor clauze, ce este motivat de societate c fiind impus de clieni si acceptata de societate avand in vedere practicile neloiale ale concurentei.Toate acestea au implicaii majore n situaia financiar a societatii( refuzuri nejustificate a mrfurilor, neincasarea facturilor de la clienti mai devreme de 90 zile,( media se situeaza intre 90 180 zile in timp ce plata furnizorilor este cuprinsa intre 30-60 zile). Alte contracte comerciale: - de utiliti ( energie electric, gaze, curenie, paz): sunt, n general, contracte cadru care nu au determinat implicaii negative asupra societii; - de leasing: sunt conforme cu legislaia n vigoare. 2.1.7. Situaia litigiilor Societatea este, n prezent, n litigiu cu un furnizor de conserve din Suceava datorat pagubelor produse prin inducerea n eroare cu privire la termenul de valabilitate a anumitor produse. Sumele puse n discuie sunt foarte mici ( 100.000 RON). Are litigii cu diveri debitori care, n fapt, sunt foti ageni comerciali care au disprut fr a achita o serie de facturi n valoare de 220.000 RON.Aceste litigii practic sunt irealizabile datorita faptului ca societatea nu are contracte incheiate in acest sens si nici nu a incasat/luat garantii pentru gestionarii si agentii sai.

11

Mai exist un litigiu cu 3 clieni mai vechi de 10 ani, din care unul a dat faliment, iar societatea nu a avut ce recupera asiguratorii. la masa credal, de asemenea nu are contracte comerciale

2.2. Diagnostic comercial


Firma SC General Distribution SRL se specializeaza pe distributie de marfuri alimentare si nealimentare, bauturi alcoolice, tigari si cafea, import de produse alimentare din Italia, Spania, Anglia, Austria etc. Produsele se aduc in proportie de circa 80% din import, asigurand o calitate ridicata a acestora, din care 90% reprezinta marfuri italienesti. Datorita specificului firmei, anume a produselor distribuite, durata de viata a acestora este destul de mare. Majoritatea marfurilor se pastreaza congelate. Principalii furnizori ai firmei sunt: Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 Furnizori interni Denumire furnizor RED BULL ROMANIA SRL PERNOD RICARD ROMANIA SRL MOLD VIN TRADING SRL CRISTALEX 94 SRL ASTESE PRODUCTION SRL LERIDA INTERNATIONAL SRL PARMA EUXIN IMPORT EXPORT SRL CRAMELE HALEWOOD SA PRO BRANDS DISTRIBUTION SRL CARL REH WINERY SRL ZAREA SA ALLIED DOMECQ SPIRITS & WINE ROMANIA SA BAVAROM TRADING SRL BDG IMPORT SRL RISSO SCOTTI ROMANIA SRL Furnizori interni diversi in numar de 37 Furnizori externi importuri: Denumire furnizor MAZZA ALIMENTARI SRL Italia MEDIOL Srl Italia PIETRO CORICELLI SPA CALIMI Ltd. BG MARGET OOD BULGARIA CALVO DISTIBUCION ALIMENTARIA SLU BONOMI SPA ITALIA 12

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

PARMAROM IMPORT EXPORT SRL F.lli de Cecco di Filippo fara S.Martino SPA DOLFIN SPA ITALIA PALUANI SPA ITALIA MIXER SRL ITALIA SOS CUETARA SA SPANIA DEVELEY ITALIA SPA ITALIA ACETIFICI ITALIANI MODENA SRL TWININGS & CO LIMITED ANGLIA SAN MIGUEL FABRICAS DE CERVEZA Y MALTA SA SPANIA B&G LIMI ITALIA BATISTERO SPA ITALIA BISCOTI PRIMAVERA ITALIA QIMIQ HANDELS GMBH AUSTRIA I.P.S.A. SPA ITALIA BOSCHI SPA ITALIA NUTREXPA SPANIA BOSCHI SPA ITALIA MERBA OLANDA MARINARA-DINON ITALIA DELICIUS ITALIA MENU ITALIA ANTICO PASTIFICIO ITALIA Clientii companiei sunt interni, firma desfasurandu-si activitatea pe zonele Bucuresti, Ploiesti,

Tulcea, Constanta, Timisoara si zonele din apropierea acestora. Distributia se realizeaza catre supermarketuri, hoteluri, restaurante cu mijloace de transport proprii sau inchiriate sau cu mijloacele de transport ale clientilor. Principalele tipuri de distributie sunt: Distributia ex van care se realizeaza cu mijloace proprii de distributie care incarca marfa zilnic sau de mai multe ori pe zi timp de 6 zile pe saptamana Marfa se incarca din depozitul care acopera 2500mp Activitatea agentilor comerciali este supravegheata de inspectori de vanzari Distributia cu precomanda se realizeaza prin agentii comerciali ce preiau comenzile de la clienti, livrarea facandu-se la o zi diferenta cu mijloace proprii de transport Distributia blitz prin dispecerate care se ajuta de departamentul de vanzari pentru a prelua comenzile telephonic Vanzari en-gros statice din depozit; astfel clientii isi pot alege marfa iar pentru cei care nu sunt in aria acoperita de activitatea proprie distributia se face prin mijloacele de transport ale acestora; depozitul este prevazut cu sisteme computerizate de gestiune si facturare. In ceea ce priveste cererea pe piata romaneasca de carne si peste (am ales aceasta analiza deoarece investitia presupune constructia unos spatii frigorifice de depozitare) se poate observa ca 13

aceasta este intr-un proces de crestere, astfel incat oferta existent pe piata nu acopera cererea de produse destinate consumului alimentar. Evolutia consumului de carne si peste in Romania in ultimii ani a fost urmatoarea:
Evolutia consumului de carne si peste in Romania
80 70 60 50 40 30 20 10 0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Carne, produse din carne si organe comestibile Peste si produse din peste

Datele statistice pentru Romania arata ca la nivelul anului 2005, consumul de carne in Romania a fost de cca. 66,3 kg/locuitor ( la nivel european fiind de cca 74,3 kg), iar cel de peste de 4,5 kg/locuitor, rezultand un consum total de cca 71 kg/locuitor carne si peste. Consumul individual este realizat atat pe calea cumpararii acestor produse de la veriga comerciala en-detail, cat si prin consum in hoteluri, restaurante etc. Se apreciaza ca pentru carne si peste, proportia consumului diferitelor categorii este urmatoarea: Proaspata 10 % Refrigerata 45 % Congelata 45% Consumul final de produse congelate este asigurat de 3 verigi importante: Lanturi comerciale care asigura vanzarea acestor produse catre populatie; Hoteluri si restaurante, cantine, care folosesc aceste produse in prepararea hranei oferite consumatorilor; Unitati procesatoare de carne si peste, care folosesc ca materie prima carnea congelata in vederea realizarii diferitelor produse finite, oferite in continuare consumului individual Cele 3 verigi comerciale in vanzarea produselor congelate folosesc ca sursa de aprovizionare depozitele frigorifice, care asigura pastrarea in conditii specifice a produselor congelate. Rolul acestora este extrem de important pe lantul comercial de la producator la consumator. Se stia ca cererea produselor are un caracter sezonier, legat atat de variatiile climatice, cat si de anumite 14

obiceiuri specifice (exemplu Craciunul). In functie de acestea, cererea pentru carne si peste are o evolutie oscilanta in unele perioade scazand, iar in altele crescand puternic. Se presupune o crestere aproximativa de 20% a cererii in ultima luna a anului. In general, producatorii au un flux de productie relativ constant. Rolul depozitelor frigorifice este de a prelua surplusul de productie, in perioadele in care cerere este scazuta si de a le oferi atunci cand cererea creste, depasind valorile productiei. Un alt rol important al depozitelor frigorifice este de a asigura stocuri importante de produse in imediata vecinatate a consumului, astfel incat orice variatie a cererii sa poata fi satisfacuta imediat. Politica de marketing a firmei se realizeaza prin mai multe metode cum ar fi: Promovarea prin standuri asigurate de marii clienti ( Metro, Kaufland, Carefour, Selgros, Billa). Prin aceasta modalitate se prezinta direct oferta firmei cu ajutorul pliantelor si descrierea detaliata a produselor firmei Sponsorizarea unor scoli de specialitate si existenta unei fundatii proprii a carui obiect de activitate este formarea personalului Organizarea si participarea la targurile de profil in tara si in strainatate Reclame prin mass-media pentru sustinerea unor produse de lux cu destinatie catre hoteluri si restaurante de lux In ceea ce priveste concurentii, putem aminti: M.R. COM DISTRIBUTION SRL Firma de distributie de produse alcoolice de import si autohtone, specializata pe piata horeca atat in Bucuresti cat si in imprejurimile acestuia, avand o experienta de 6 ani in domeniu. Piata pe care o aprovizioneaza este alcatuita dintr-un numar de cca. 1000 clienti din acestia facand parte un numar important de lanturi hoteliere, supermarketuri, retele de benzinarii, precum si marea majoritate de restaurante, cluburi sau baruri. ROCON DISTRIBUTION SRL firma de distributie de produse alimentare si de import pe teritoriul Romaniei. Principalii clienti ai firmei sunt Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Gima, Billa, Artima, Mega Image MARC TRADING SRL

2.3. Diagnosticul resurselor umane


Conducerea si personalul societatii Conducerea societatii: Ing . Ioan Popescu , administrator unic 15

Ec.Lavinia Ilie, Director Economic Ign. Eugen Diaconu , Director IT Ec. Constantin Iordache, Director Comercial Av. Alina Cristea, Director Juridic Ec. Ioana Popescu, Director Resurse Umane Ec. Vlad Costea, Director Logistica Conducerea societatii, prin Regulamentul de Ordine interioara a prevazut, in conformitate cu prevederile Codului Muncii obligativitatea perfectionarii personalului prin scolarizari organizate de diferite institutii specializate, cel putin odata la 2 ani. Sistemul de evaluare a performantelor angajatilor societatii s-a concretizat in aplicarea noilor modele de fise de evaluare pentru personalul cu functii de conducere si de executie, fise care asigura un grad sporit de implicare si motivare a personalului. In vederea imbunatatirii procesului de evaluare a performantelor, s-au avut in vedere atat modificarile care au avut loc la nivel managerial prin introducerea Managementului prin Obiective, cat si necesitatea unificarii criteriilor de evaluare a performantelor utilizate la nivelul intregii societati. In primul trimestru al anului 2007 au fost evaluate performantele pentru anul 2006 pe baza celor patru tipuri de fise, astfel: - performantele personalului de executie (evaluare efectuata de catre seful ierarhic); - performantele personalului de executie din sistemul MBO (evaluare efectuata de catre seful ierarhic); - performantele managerilor (evaluare efectuata de catre seful ierarhic); - performantele sefilor ierarhici (evaluare efectuata de catre subordonati). Rezultatele evaluarii performantelor au constituit alaturi de gradul de realizare a obiectivelor pentru anul 2006, baza de calcul pentru motivarea personalului. Aplicarea sistemului MBO a inceput in anul 2006 prin stabilirea obiectivelor pentru o parte insemnata din salariati cu functii de conducere si executie, obiective stabilite de comun acord de catre seful ierarhic si titularul postului. Odata stabilite, obiectivele au devenit anexa la contractele individuale de munca, anexe intocmite conform prevederilor legislatiei aplicabile in domeniu. Proiectul de dezvoltare a resurselor umane a avut in vedere programe de instruire pe fiecare directie, in conformitate cu nevoile identificate pentru fiecare structura organizatorica si in stransa corelatie cu modificarile din mediul legislativ si economic. Programele de instruire ,altele de cat cele de scolarizare, au fost structurate pe doua directii majore:

16

- instruire pe linie profesionala si GMP, cu lectori interni, conform procedurii de sistem emise de compartimentul Asigurarea Calitatii si programului anual al fiecarei structuri organizatorice, atat pentru personalul de specialitate cu studii superioare si medii cat si pentru personalul muncitor; - alte forme de instruire, cu lectori externi in afara societatii, pentru un procent de 13% din personalul de specialitate cu studii superioare. O importanta deosebita a fost acordata continuarii instruirii in vederea implementarii sistemului integrat de management ISO 9001/ ISO 14001 in cadrul societatii, precum si instrurilor din sfera financiar contabil, audit intern, import si export, tehnologia informatiei in vederea pregatirii si perfectionarii salariatilor din aceste domenii pentru a fi la curent cu modifcarile generate de integrarea europeana si alinierea legislatiei si procedurilor la cele comunitare. Datorita cresterii si diversificarii echipei, trainingul salariatilor din promovare si marketing a detinut o pondere importanta, atat ca numar de persoane curprinse cat si ca amploare a programelor. Structura personalului la data de 31.12.2007: Total salariati 69, din care: - personal de specialitate= 25, - muncitori = 44. Personal de specialitate: 25, din care: - cu studii superioare = 20 ( 83,3% ) , crestere cu 42,9% fata de anul 2006 - cu studii medii = 4 ( 16,66% ), crestere cu 20% fata de anul 2006 Personal cu studii superioare= 20, structurat pe urmatoarele profesii: Profesii 200 7 Economisti Ingineri alte domenii de specialitate (juridic, sociouman) Total 10 6 4 6 7 3 4 42,85 0 +3 +3 0 42,85 1 0 Numar 200 % din total personal cu studii superioare (2007) Diferente 2006/2007 +/%

20

14

42,85

+6

42,85

Muncitori: 44, crestere cu 8,8% fata de anul 2006, din care: - cu studii liceale = 36 ( 68,18% ) - cu scoala profesionala = 6 ( 22,72% ) - cu studii gimnaziale si curs calificare = 2 ( 9,09% )

17

Structura personalului pe intervale de varsta: Varsta (ani) Barbati Femei 2030 5 6 11 -40 11 4 15 31 50 15 5 20 41-55 11 2 13 51 ani 9 1 10 51 18 69 >55 Total

Distributia personalului dupa vechimea in cadrul societatii: = 1 an Femei Barbati 9 Total 1 2 5 2 1 0 1 5 1 - 5 ani 5 1 0 1 0 1 8 69 5 -10 ani 5 1 1 0 15 ani 4 6 5 20 ani 2 6 18 51 1 Total

2.4 Diagnosticul tehnologic


Activitatea firmei S.C. General Distribution S.R.L. consta in aprovizionarea, depozitarea si darea spre vanzare a produselor alimentare. Intreprinderea desfasoara activitate pe intreaga perioada a anului (nu prezinta sezonalitate) si are fluxuri anuale continue. In ceea ce priveste regimul de lucru al salariatilor, timpul de munca in cadrul saptamanii este ,de regula, repartizat uniform, 8 ore pe zi, timp de 5 zile cu 2 zile de repaus. Inceprerea activitatii difera in functie de categoriile de angajati: ora 8:00 pentru soferi, angajati comerciali, operatori calculator, casieri; ora 9:00 pentru TESA. Programul de munca va fi acoperit de catre angajati prin: program fix, program in ture in locurile in care este necesar, program variabil inegal si program individualizat ce va fi stabilit prin programe sapecifice fiecarui compartiment. Munca prestata intre orele 22:00-6:00 este considerate munca de noapte. Salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte beneficiaza in zilele respective de un program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca acesta sa duca la scaderea salariului de baza, sau de un spor de 25% din salariul pentru fiecare ora de munca de noapte prestata. In ceea ce priveste concediul, durata minima a acestuia este de 20 de zile lucratoare si se acorda din primul an de angajare. Sunt respectate toate sarbatorile legale potrivit dispozitiilor codului muncii: 1 si 2 ianuarie, prima si doua zi de Pasti, 1 decembrie, 1 mai, prima si a doua zi de Craciun, 2 zile pentru fiecare din cele 2 sarbatori religioase anuale, decalarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

18

In intentia de a-si extinde activitatea, firma va face o investitie de aprov.7200000 Euro ce consta in infiintarea unei cladiri ce va avea hale depozit produse frigorifice si produse uscate iar la etaj va fi compartimentat pentru activitatea de birouri. Aceasta constructie va avea parter si etaj partial si va adaposti functiile legate de depozitarea marfurilor, zona commercial-administrativa si zona tehnica. Cladirea propusa va fi alcatuita din 3 tronsoane: tronson A va adaposti depozitul de marfuri generale, tronson B va adaposti la parter zona de receptie/expeditie si spatii tehnice si sociale (vestiare), tronson C va adaposti aparatul de control si semnalizare incendiu (ACS-ul). Se urmareste ca pana la 40% din constructia ce va fi realizata sa fie inchiriata, 30% sa contina spatii frigorifice (de care firma nu beneficia inainte de realizarea proiectului) iar restul sa fie folosit pentru depozitarea obisnuita a produselor. Datorita marimii investitiei, intreprinderea va inregistra o crestere remarcabila a CA. Firma face eforturi pentru a urma tendintele din plan international.

2.5. Diagnosticul de mediu


Ca orice alta firma, S.C General Distribution S.R.L trebuie sa indeplineasca cerintele de mediu referitoare la protectia factorilor de mediu. Cu privire la protectia calitatii apelor, canalizarea halei va fi organizata in sistem divisor (ape uzate menajere si pluviale). Apele menajere vor fi trecute prin statia de epurare microbiologica a apei uzate system biocleaner, inainte de a fi deversate in bazinul de retinere. Apele pluviale provenite de pe platformele betonate (din zonele de stationare a autovehicilelor) vor fi trecute prin separatoare de lubrifianti cu deznisipator. Apele pluviale de pe drumurile interioare vor fi conduse catre spatiul verde inconjurator. Alimentarea cu apa a obiectivului va fi realizata din 5 puturi de mare adancime -180m. Statie de epurare microbiologica a apei uzate, sistem Biocleaner prin procesul Envi-Pur ce sta la baza epurarii consta intr-o sedimentare anaeroba urmata de o nitrare aeroba si apoi de o decantare anoxica. Nitrificarea biologica este procesul prin care bacteriile autrofe transforma azotul amoniacal in nitrati. Prin acest process se elimina cea mai mare parte a consumulio biochimic de oxygen din apele uzate menajere, dar nu se elimina azotul. Intregul proces este realizat intr-un bazin numit reactorul biologic Biocleaner. Acest reactor raspunde automat la modificarile din timpul unei zile ale debitului volumic si la modificarile concentratiei apelor uzate. Astfel apele reziduale vor fi colectate, epurate, iar apele epurate vor fi eliminate fara sa afecteze factorii de mediu. Emisiile si imisiile poluante rezultate in urma epurarii apelor reziduale se incadreaza in limitele reglementate prin ordinal M.A.P.P.M nr. 462/1983si prevazute in STAS 12574/1987. La iesire, apele epurate se vor incadra in limitele maxime recomandate pentru indicatorii de calitate prevazuti in Normativul NTPA 001/2002, revizuit 19

prin HG 352/2005. in timpul functionarii, statiile de epurare au un nivel de zgomot care se incadreaza in limitele admise de reglementarile in vigoare STAS 1009-88 si STAS 6156-88. Caracteristici: epurare cu eficienta mare; suprafata minima de ocupare; process pur biologicinodor; toleranta mare la variatiile de debit, procesul de functionare impune curatarea instalatiei la un interval de 6luni-1 an. Eficienta epurarii Apa tratata in sistemul biocleaner va respecta parametri impusi de legislatia romana in vigoare, si anume NTPA 001, dupa cum urmeaza: Testul de laborator PH Consum biologic de oxygen la 5 zile, CBO5 Consum chimic de oxygen, CCo(Cr) Solide in suspensie Azot amoniacal Azotati Azot total Detergenti Standard Valoarea nomin./ toleranta 6,5 8,5 25 125 60 3 37 15 0,5 UM Valoarea reala 7,17 23,3 82 47,5 2,5 35,3 14,2 0,42

NTPA 001/2002

mg/l

Parametri de mai sus sunt garantati in conditiile in care apa utilizata la intrarea in statia de epurare este de natura menajera. Separatorul de hidrocarburi Apele pluviale provenite de pe platforme vor fi trecute printr-un separator de produse petroliere de capacitatea de 50l/s si printr-un deznisipator, dupa care vor fi devarsate in bazinul de retentie. Gospodarirea deseurilor Deseurile menajere( resturi de ambalaje, prosoape de unica folosinta, manusi de unica folosinta, etc.) vor fi dirijate catre rampa de gunoi special amenajata, de unde vor fi preluate periodic de catre firmele autorizate pentru colectarea si transpurtul gunoiului. Modul de indeplinire a cerintelor avizatorului Proiectul prezentat este in conformitate cu legislatia de mediu a Uniunii Europene si cu Legea Protectiei Mediului nr.294/2002, fiind in concordanta cu acestea in toate etapele fluxului tehnologic. Modul de indeplinire a conditiilor si restrictiilor impuse In present nu exista conditii si restrictii impuse din partea avizatorului sau altor autoritati.

20

2.6. Diagnostic financiar


1. Analiza structurii activului si pasivului bilanier

Element Imob necorporale Imob corporale Imob financiare Total active imobilizate Stocuri Creante Inv fin pe TS Casa si conturi la banci Ch in avans Total active circulante TOTAL ACTIV Capital propriu Dat fin (>1an) Dat pe TS Total datorii TOTAL PASIV
Structura bilantului 100,00 90,00 80,00 70,00 Pondere 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00
li z a St te oc u C C ri as In rea a v nt si co fin p e nt e ur i l TS a ba C h nc in i C av ap i ta a ns D l pr at o fi n pri u (> 1a D at n) pe TS im ob i

2005 (%) 0,00 3,68 0,19 3,87 23,40 66,44 0,00 6,11 0,18 96,13 100 7,93 0,75 91,31 92,06 100

2006 (%) 0,00 3,19 0,00 3.19 19,60 69,92 0,00 7,14 0,15 96,81 100 9,04 0,86 90,10 90,96 100

2007 (%) 0,00 10,81 0,00 10,81 17,63 67,77 0,00 3,60 0,19 89,19 100 11,43 0,92 87,65 88,57 100

2005 2006 2007

To ta la ct iv e

Elem ente bilantie re

Se observ ca ponderea activelor imobilizate in total active este relativ sczut, fapt ce se explic prin specificul activitii firmei (comert ) si prin faptul ca depozitul pe care l utilizeaz este nchiriat. Imobilizrile pe care firma le deine sunt un numr relativ redus de mijloace de transport si 21

utilaje, a caror vechime se situeaza intre 2-5 ani si un teren cu o suprafa de 1200 mp. Cea mai mare pondere o au creanele, urmate de stocuri, specific activitii de comer ntreprinse de societate daca nu sunt fara miscare. Ponderea mare a creanelor poate deveni o problem dac nu sunt atent monitorizate. In ceea ce privete structura pasivului, capitalul propriu are o pondere relativ redus ce se datoreaz atat nivelului sczut al capitalului social cat si al celorlalte elemente ale capitalului propriu: rezultate financiare mici comparativ cu cifra de afaceri. Ponderea cea mai mare este reprezentat de datoriile pe termen scurt si este determinat atat de specificul activitii, fiind corelat cu ponderea stocurilor i creanelor, cat si datorita neincasarii la scadenta a creantelor. Ponderea foarte mic a datoriilor financiare relev faptul c firma nu a luat credite pentru investiii, singurele datorii pe termen mediu i lung inregistrate fiind cele datorate leasingului pentru mijloacele de transport. Daca corelam nivelul datoriilor pe termen scurt cu cele financiare (credite) rezulta ca societatea foloseste datoriile de la furnizori pe o perioda de cel putin 30 pana la 60 zile. Astfel, companiei i va fi mult mai uor s obin credit pentru finanarea investiiei analizate.

2. Analiza indicatorilor fondului de rulment


termeni nominali 2004 2005 2006 229475 842070 1505585 148884 722184 1313978 80591 119886 191607 4649571 -130517 -97539 -4420096 972587 1603124 229475 5392683 630537 0,10019701 Evolutie indicator 1.FR 1.a.FRP 1.b.FRI 2.NFR 3.TN 4.CF 0,226085 0,342175 termeni reali (preturi 2007) 2004 2005 2006 2007 256461 941097 1604502 485015 180702 807113 1400306 195969 97814 133985 204196 289046 5643245 -145866 -103947 -642763 -5364729 1086963 1708449 1127778 278517 6026860 671963 -475346

FR FRP FRI NFR TN CF RFS

2007 485015 195969 289046 -642763 1127778 -475346 0,08786 3

termeni nominali 2005/2004 2006/2005 2007/2006 266,96% 78,80% -67,79% 385,06% 81,95% -85,09% 48,76% 59,82% 50,85% -102,81% -25,27% 558,98% -122,00% 64,83% -29,65% 2250,01% -88,31% -175,39%

termeni reali (preturi 2007) 2005/2004 2006/2005 2007/2006 266,96% 70,49% -69,77% 346,65% 73,50% -86,01% 36,98% 52,40% 41,55% -102,58% -28,74% 518,35% -120,26% 57,18% -33,99% 2063,91% -88,85% -170,74%

1. bilantului.

FR (Fondul de rulment net /permanent) poate fi definit prin doua formulari

echivalente, exprimand fie o abordare a partii de sus a bilantului, fie o abordare a partii de jos a FRN = Capitaluri permanente Active imobilizate FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt 22

FR in toti anii analizati e pozitiv ( semnificand o situatie favorabila), ceea ce inseamna ca pasivele permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor. In anul 2005, s-a inregistrat o crestere favorabila de 266,96% a FR fata de anul anterior, crestere ce denota o capacitate mai mare de finantare a nevoilor temporare. In anul 2007, FR a inregistrat o scadere 67,79% (69,77% n termeni reali), dar situatia nu e alarmanta, deoarece este inca pozitiv. 1.a. FRP (Fondul de rulment propriu) prezinta o utilitate mai limitata decat fondul de rulment net. Se calculeaza cand se doreste sa se aprecieze autonomia financiara a unei intreprinderi. FRP = Capital propriu total Total active imobilizate Valorile pozitive a FRP in totii anii (insemnand ca intreprinderea nu are nevoi de imprumuturi pentru finantarea investitiilor independenta financiara fata de creditori) arata ca dupa rambursarea datoriilor pe termen lung, activele imobilizate vor putea fi finantate in intregime pe seama CPR. 1.b. FRI ( Fondul de rulment imprumutat) este echivalentul datoriilor pe termen lung. FRI = FR FRP Acest indicator creste in 2005 cu 48,76% (36,98% termeni reali) si in anul 2006 cuu 59,82% (52,4%), aspect care se reflecta si in ponderea FRI in FR in anul 2005 cu 14% , iar in 2006 cu 12%. 2004 64% 35% Ponderea FRP SI FRI in FR 2005 2006 85% 87% 14% 12% 2007 40% 60%

FRP FRI

2. Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator de echilibru financiar denumit NFR (Nevoia de fond de rulment). NFR = Stocuri + Creante + Active de regularizare Datorii curente Pasive de regularizare NFR este negativa, ceea ce evidentiaza o situatie nefavorabila, datorata unor intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor. 3. TN ( Trezoreria neta) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment. TN = FR - NFR TN este pozitiva in toti anii de analiza, ceea ce certifica o rentabilitate ridicata, acest surplus fiind folosit pentru a face fata eventualelor crize de lichiditate. 4. CF (Cash-Flow) CF = TN1-TN0 23

CF in anii 2005, 2006 este pozitiv, expresie a majorarii valorii proprietatii, iar in 2007 CF este negativ ceea ce sugereaza o situatie inversa. 5. RFS (Rata de finantare a stocurilor) acest indicator evidentiaza ponderea in totalul valoric a stocurilor finantate prin intermediul fondului de rulment permanent. RFS = Frpermenent/ stocuri Chiar daca in 2007 RFS are un nivel redus , situatia nu este nefasta intrucat stocurile se finanteaza pe seama datoriilor de exploatare, ceea ce nu constituie o problema in cazul unor relatii stabile cu furnizorii de materrii prime si/sau materiale sau de marfuri.

3. Analiza indicatorilor de lichiditate


Denumire indicator Lichiditatea curenta Lichiditatea imediata Lichiditatea la vedere Rata solvabilitatii generale Formula A circ/ Dat curente (A circ - Stocuri)/ Dat curente A trezorerie/ Dat curente A totale/Dat curente 2005 1,050760437 0,794471377 0,066924059 1,095135686 Anul 2006 1,072804 0,855271 0,079257 1,109848 2007 1,015399 0,814285 0,041088 1,140989

Analizand acesti indicatori, se constata c firma nu are un grad corespunzator de lichiditate. Lichiditatea curenta, apreciem ca este mica (<2:1) cu tendinta de scadere de la an la an,ceea ce demonstreaza ca dpdv extern societatea plateste mai incet datoriile, necesitand imprumuturi fie de la banci, fie de la furnizori sau alti creditori, iar dpdv intern (al asociatilor) acest lucru duce la o scadere a profitului si implicit a dividendelor. Lichiditatea curenta este apropiata ca valoare cu rata solvabilitatii generale datorate faptului ca nivelul activelor imobilizate sunt relativ mici. Insa, acest lucru este specific activitatii societatii noastre deoarece mentine un nivel ridicat al creantelor, al datoriilor care in viitor pot crea dificultati financiare. Observandu-se nivelul ratelor de lichiditate, se deduce c plata datoriilor curente se realizeaza mai ales pe baza incasarii creantelor acordate . Totodata, se constata c nivelul ratei de solvabilitate generala este supraunitar, fapt ce dovedeste solvabilitatea firmei. 4. Analiza indicatorilor de echilibru financiar
Denumire indicator Rata autonomiei financiare Viteza de rotatie a obligatiilor Rata datoriilor Formula (Cap proprii/Cap permanente) x100 CA/Dat. curente (Dat totale/ A totale) x100 2005 96,76582442 1,94888808 91,59384249 Anul 2006 91,37644 1,993812 90,95593 2007 92,53082 2,017244 88,5662

24

Rata autonomiei financiare se situeaz peste nivelul de 90% pe intreaga perioada analizata, evideniind pondere majoritara a capitalurilor proprii n totalitatea resurselor de finantare pe termen lung. Rata datoriilor mentine un nivel ridicat n jurul valorii de 90%, ins se observa o tendin de scadere. O pondere ridicata n cadrul datoriilor o reprezint datoriile comerciale, specifice activitatii firmei. i n cazul vitezei de rotatie a obligatiilor se observa o tendinta favorabila, de crestere usoara. 5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune i a capacitii de autofinanare Contul de profit si pierdere evidentiaza venituri si cheltuielile inregistrate de firma pe parcursul celor trei exercitii financiare. Pentru a calcula indicatorii bazati pe analiza contului de profit si pierdere valorile trebuie actualizate la anul 2007. Pentru acest lucru vom deflata in raport cu rata inflatiei respectiv pentru anul 2006 vom folosi valoarea de 4,87%, iar in anul 2007 se inregistreaza un nivel al inflatiei de 6,57%. Vom obtine valorile: 2005 3165332 4 267311 3047204 0 2006 42978442 248299 41868748 2007 55369051 1040524 52529154

CAtotal CF CV

Soldurile intermediare de gestiune sunt urmatorarele: Formula venituri din vanzarea marfurilor-cheltuieli privind Marja comerciala marfurile marja comerciala+productia vanduta+productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata+alte venituri din exploatarecheltuieli cu materii prime si materiale consumabile-alte cheltuieli externe(cu energia si Valoarea adaugata apa)-cheltuieli privind prestatiile externe valoarea adaugata+subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete-salarii si indemnizatii-cheltuieli cu asigurari si protectia sociala-cheltuieli cu alte impozite. Taxe si EBE varsaminte asimilate Rezultatul din EBE+venituri din exploatare-cheltuieli de exploatare exploatare Rezultatul din exploatare+venituri financiareRezultatul curent cheltuieli financiare Rezultatul brut Rezultatul net Rezultatul curent+rezultatul extraordinar Rezultatul net-Impozitul pe profit 25 2005 574273 5 2006 750578 7 2007 8521538

151428 4

129580 6

3799143

109070 8 192202 5 200468 1 200468 1 186880

876135 133436 1 173753 0 173753 0 161406

3133432 5743459 4932805 4932805 4683942

CAF CApr

EBE+rezultatul financiar+rezultatul extraordinarimpozitul pe profit cheltuieli fixe/(1-cheltuieli variabile/cifra de afaceri)

0 103748 2 716278 0

0 115583 5 961660 7

2884569 20286942

Marja comerciala evidentiaza. in principal adaosul comercial practicat de firma. Se observa o crestere anuala medie de 39% a adaosului comercial. Valoarea adaugata arata plusul de valoare ce rezulta din activitatea desfasurata. Se pot calcula procentele de distributie a anumitor cheltuieli si a profitului net astfel: 2005 Valori Valoarea adaugata Cheltuieli cu personalul Impozite si taxe Cheltuieli financiare Profitul net 1514284 296177 127399 70925 778092 2006 Valori 1295806 309844 109827 103890 737925 2007 Valori 379914 3 514859 150852 143251 155051 0

Procente 100,00% 19,56% 8,41% 4,68% 51,38%

Procente 100,00% 23,91% 8,48% 8,02% 56,95%

Procente 100,00% 13,55% 3,97% 3,77% 40,81%

Pastrarea ordinii ponderilor pe parcursul celor trei ani indica o pastrare a politicii firmei si urmarea unei strategii adoptate pe toata perioada in cauza. EBE este un sold ce tine de lichiditate, respectiv de fluxurile de numerar specifice activitatii de exploatare. EBE este pozitiv, deci resursele de finantare acopera platile ce trebuie effectuate. Rezultatul din exploatare calculeaza suma pe care intreprinderea o poate folosi pentru a acoperi cheltuielile financiare. In ceea ce priveste capacitatea de autofinantare, aceasta arata sumele ce pot fi folosite pentru finantarea activitatilor viitoare. Se observa o crestere a CAF. datorata in vanzarilor. CApr reprezinta volumul productiei pentru care profitul este nul. Cresterea se datoreaza cresterii mai accentuate a cifrei de afaceri fata de cresterea cheltuielilor variabile. Evolutia acestor indicatori arata ca anul 2006 a fost un an mai dificil in sensul ca desi marja comerciala a crescut fata de anul precedent, rezultatul din exploatare si profitul net au scazut. Conducerea societatii explica acest fenomen ca urmare a unor factori ca: inlocuirea personalului calificat pana la 75% , cheltuieli de promovare pentru penetrarea pe noi piete (atragerea de clienti mari ) investitii costisitoare in depozitul inchiriat s.a. principal cresterii

26

Evolutie SIG si CAF


9000000 8000000 7000000 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0
VA Re zb ru t Re ze xp Re zc ure n Re zn et erc EB E CA F iala t l

2005 2006 2007

Ma rja c

om

Elemente

6. Analiza indicatorilor de risc


Termeni nominali 2005 2006 28322598 40328837 27265615 39287556 239183 232991 31811 40965 239183 232991 6409076 9023747 852398 1586575 6409076 9023747 21913522 31305090 27470200 38742262 21913522 31305090 2007 55369051 52529154 1040524 50451 1040524 20286942 983636 20286942 35082109 54385415 35082109 Termeni reali (preturi 2007) 2005 2006 2007 31653324 42978442 55369051 30472040 41868748 52529154 267311 248299 1040524 35552 43656 50451 267311 248299 1040524 7162780 9616607 20286942 952640 1690813 983636 7162780 9616607 20286942 24490544 33361835 35082109 30700684 41287628 54385415 24490544 33361835 35082109

CA CV CF CF expl CF fin CApr CA pr.operational Ca pr.financiar CA - CApr CA-CA pr.operational CA - CA pr.financiar

Cifra de afaceri prag de rentabilitate este un indicator de risc, fiind comparat cu CA. Deoarece CA inregistrat in fiecare an de analiz este mai mare dect Capr, societatea nu prezint un risc ridicat de a iei in pierdere. Diferena dintre CA si CA prag de rentabilitate este intr-o continu cretere att in termeni nominali (de la 21,91 milioane RON in 2005 la 35,08 milioane in 2007), ct i n termeni reali (de la 24,5 milioane RON n 2005 la 35,08 milioane n 2007) fapt ce arat c profitul firmei a avut o tendin cresctoare.
Formula =(Prnet1-Prneto)/Prnet0 * (CA1-CA0)/CA0 = CA0/(CA0-CApr. op) =CA0/(CA0-CApr. fin) 2005 Termeni reali (preturi 2007) 2006 2007 -0,380987039 6,597204147 1,056430965 1,023422794 1,436390182 1,894032692

E Pn/CA lev op lev fin

27

Coeficientul de elasticitate a profitului net n funcie de cifra de afaceri are o valoare de -0,38 n 2006 i de 6,59 n 2007. Pentru o mai bun analiz a acestui indicator s-a realizat analiza efectului de levier al exploatrii (levierul operaional) i levierului financiar. Levierul operaional msoar variabilitatea rezultatului exploatrii n funcie de CA. El nregistreaz valori supraunitare (1.43 n 2006 i 1,89 n 2007) fapt ce relev un risc sczut la nivelul ntreprinderii. Analiza levierului financiar este similar cu cea a levierului operaional, singura diferen fiind c se msoar elasticitatea rezultatului curent n funcie de CA. i acesta prezint valori supraunitare. 7. Analiza activitatii firmei Anul 2006 39,8230556 5 141,715178 3 157,571043 6 13,6264411 7

Denumire indicator Durata de rotatie a stocurilor Durata de rotatie a debitelor clienti Durata de rotatie a furnizorilor Durata ACRN

Formula stocuri/CA*365 Clienti/CA*365 furnizori/CA*365 ACRN/CA*365

2005 47,99942488 136,2596313 187,2862807 10,85195468

2007 36,389482 139,33759 134,53741 3,1972821

Durata de rotatie a stocurilor constituie unul dintre cei mai relevanti indicatori legati de activitatea intreprinderii. Pentru activitatea firmei este bine ca perioadele de stocare a produselor sa fie cat mai mici. Astfel anul in care intreprinderea se prezinta cel mai bine din acest punct de vedere este anul 2007. In ceilati 2 ani valorile sunt cu putin mai scazute. Durata de rotatie a debitelor-clienti este un indicator relevant pentru aceasta firma intrucat are activitate comerciala si realizeaza operatiuni pe credit. Se observa o tendinta de crestere a indicatorului pentru anul 2006 urmat apoi de o usoara scadere in 2007 ceea ce indica faptul ca exista probleme legate de controlul creditelor comerciale acordate clientilor si , totodata, creante mai greu de incasat (clienti rau-platnici). Durata de rotatie a furnizorilor indicatorul exprima perioada medie in care sunt realizate platile fata de furnizori. Pentru beneficiul firmei este recomandata o durata cat mai lunga de plata pentru a se asigura un nivel al finantarii cat mai semnificativ. Din acest punct de vedere S.C. General DistributionS.R.L se prezinta satisfacator intrucat se observa in prealabil in cei 3 ani valori mai mari pentru durata de rotatie a furnizorilor decat pentru durata de rotatie a stocurilor si a debitelor-clienti (foloseste imprumuturi de la furnizori). Durata de rotatie a activelor circulante nete acest indicator arata modul de utilizare a activelor circulante nete(active circulante datorii curente). Se observa valori mai scazute alea 28

acestui indicator comparativ cu valorile indicatorilor calculate anterior. Cel mai scazut nivel se inregistreaza in anul 2007 iar cel mai ridicat in 2006. Firma se prezinta bine din acest punct de vedere. 8.Analiza indicatorilor de cash-flow Denumire indicator Cash-flow de gestiune cash-flow disponibil cash-flow disp creditori cash-flow creditori Formula prof net+amortizare+dobanzi cash-flow de gestiunecrestere ec dobanzi-D dat financiare Profitul net-D cap propriu 2005 Anul 2006 2007 2278485 45812 45812 0

1316248 1587528 -45346 132067 -69513 25764 -82136 0

Cash-flow de gestiune constituie fluxul de bani degajat de intreaga activitate de gestiune a firmei, cuprinzand remunerarea tuturor celor implicate in finantarea acesteia. Este format din profitul net (care reprezinta remunerarea actionarilor si fonduri pentru autofinantarea investitiilor noi in intreprindere), dobanzi (pentru remunerarea creditorilor) si amortizarea (calculate si retinuta in scopul mentinerii firmei la acelasi nivel de dotare materiala). Cash-flow disponibil reprezinta fluxul net de bani care se distribuie actionarilor si creditorilor ca remunerare a investitiilor de capital facute de acestia in intreprindere, dupa ce au fost acoperite necesitatile de crestere economica ale firmei. Valoarea negative a sa in anul 2005 indica atragerea de catre firma de noi resurse de la creditorii sau actionarii sai pentru a-si finanta activitatea. Aceasta este o situatie normala deoarece intreprinderea se gaseste in momentul de dezvoltare. In urmatorii ani cash-flow-ul disponibil prezinta valori pozitive. In functie de destinatiile principale de alocare cash-flow-ul disponibil este defalcat in cashflow disponibil al actionarilor si cash-flow disponibil al creditorilor.

9.Analiza indicatorilor de rentabilitate Denumire indicator ROE rentabilitatea comerciala ROA Formula profitul net/cap propriu profitul net/CA (profitul net+dobanzi)/(cap propriu+dat fin) 2005 0,520394839 0,024581679 0,562788134 Anul 2006 0,34104994 6 0,01716965 0,35551388 2007 0,433006 0,0280032 0,4376812

29

Rentabilitatea financiara (ROE) este rata de rentabilitate cea mai importanta a unei intreprindei, in functie de care actionarii iau decizia de a investi sau de a abandona afacerea. Pentru a sti daca marimea ratei este satisfacatoare sau nu, actionarii trebuie sa o compare cu rentabilitarea financiara a altor intreprinderi similare. Pentru firma noastra ROE are valori multumitoare comparative cu alte firme din sectorul in care activeaza, deci decizia de investire este motivata. Rentabilitatea comerciala este o alta rata ce ofera informatii despre activitatea firmei. Reda ponderea profitului net in cifra de afaceri. Cel mai bun rezultat este inregistrat in anul 2007 iar cel mai scazut in anul 2006. Rentabilitatea economica reprezinta rata de rentabilitate a ansamblului capitalurilor atrase de acesta de la proprietarii si creditorii sai. Se estimeaza prin raportarea profiturilor ce revin proprietarilor si creditorilor la suma capitalurilor atrase de acestia. Profiturile ce revin investitorilor sunt constituite din profitul net si dobanzile anuale platite creditorilor iar capitalurile atrase sunt formate din capitalurile proprii ale intreprinderii si creditele contractate pe o perioada mai mare de un an. Cea mai mare valoare a ratei se inregistreaza in 2005.

3.
3.1. Descrierea investitiei

Fundamentarea costului investitiei

Denumirea investiiei: Infiintare depozit produse agroalimentare, inclusiv depozit frigorific en-gross, sat Dragomiresti Vale, judetul Ilfov Obiectivul general al investitiei este acela de Crestere a competitivitatii intreprinderii, apartinand sectorului de distributie si marketing produse agroalimentare si urmareste imbunatatirea performantei generale a acestui sector si cresterea valorii adaugate a produselor agricole. Investitia noua reprezinta construirea unui depozit frigorific en-gross pentru produse de origine animala (carne si produse din carne 100% - din capacitate) si a unui depozit de produse uscate, de asemenea din categoria lapte si produse lactate, produse din carne, oua, care va utiliza tehnologiile europene moderne in domeniu si resursele umane in mod eficient. Obiectivele specifice sunt: - introducerea unei tehnologii avansate de pastrare a produselor agroalimentare congelate care respecta normele de mediu privind agentul de congelare ecologic, are consumuri specifice mici ; - adaptarea intreprinderii la standardele comunitare in etapa de distributie si marketing prin respectarea normelor UE in domeniul produselor agricole si prin introducerea conformitatii cu ISO 22000/HACCP, privind asigurarea sigurantei alimentare, prin implementarea si certificarea acestui sistem de asigurare a calitatii. Realizarea obiectivului general si al obiectivelor specifice 30

Imbunatatirea performantei generale a intreprinderii se realizeaza prin urmatoarele criterii: - fluxul tehnologic in interiorul depozitului frigorific este organizat prin utilizarea a 4 si 5 randuri de rafturi asezate pe verticala si a unui numar de 13 randuri de rafturi pe orizontala care asigura utilizarea exhaustiva a spatiului de depozitare si o circulatie optima in zona de receptie prevazuta cu 4 rampe de incarcare si alimentare. Depozitul de produse uscate este utilat cu 7 randuri de rafturi si 4 rampe de receptie marfa; - tehnologia de obtinere a frigului asigura prelungirea perioadei de depozitare a produselor in conditiile pastrarii calitatii acestora prin temperatura controlata 24 de ore; - control al calitatii produselor intrate respectand standardele de calitate superioara; - control intern al produselor congelate pentru respectarea standardelor sanitar veterinare privind analizele ciclice asupra produselor depozitate, facute de catre un laborator acreditat; - indicatori economico-financiari si valoarea adaugata bruta - VAB in evolutie pozitiva, rata rentabilitatii cuprinsa intre 40si 50%, cu disponibil la sfarsit de perioada, etc. viabilitate economica certa; - acordul de mediu obtinut indica faptul ca investitia respecta normele de reducere a poluarii si indepartarea deseurilor, conditiile de igiena la locul de munca; - introducerea conformitatii cu ISO 22000/HACCP, privind asigurarea sigurantei alimentare, prin implementarea si certificarea acestui sistem de asigurare a calitatii. Fundamentarea obiectivelor Proiectul are in vedere punerea in functiune in imediata apropiere a soselei de centura Chitila a unui depozit frigorific de dimensiuni medii spre mari (aprox 5.000 tone) pentru depozitarea carnii, pestelui si a altor produse din carne (100%) si a unui depozit de produse agroalimentare uscate de aprox. 1.700 t cerintelor privind cresterea sigurantei produselor alimentare. Clientii avuti in vedere pot fi segmentati in trei parti majore: - lanturi de distributie a produselor congelate en-detail, care asigura vanzarea produselor catre populatie; - firme de prelucrare a produselor congelate, care folosesc produsele congelate ca materie prima pentru procesele tehnologice prin care se obtin diferite alte produse destinate consumului individual (salamuri, preparate din carne, conserve de legume si carne etc); - firme din domeniul alimentatiei publice de tipul restaurante, hoteluri, cantine, etc care nu se aprovizioneaza cu produse proaspete ci pastreaza stocuri de produse congelate de calitate. Funcionarea depozitului de produse congelate va conduce la cresterea veniturilor societatii, in conditii de eficienta economica, realizandu-se o activitate stabila pe termen lung, cu mentinerea unui numar important de locuri de munca, asa cum se poate observa in estimarea indicatorilor economici si financiari ai investitiei, 31

In cazul produselor congelate, tehnologia de depozitare are in vedere mentinerea calitatii produselor pe termen mai lung fata de produsele proaspete. Tehnologia moderna de congelare aleasa asigura mentinerea calitatilor nutritive ale produselor in marea lor majoritate. Din acest motiv se poate spune ca depozitarea produselor congelate asigura o valoare adaugata mai mare, prin indeplinirea unor cerinte tehnice specifice privind conditiile de depozitare. Investitiile pe care societatea urmeaza sa le realizeze vizeaza adaptarea activitatii la Regulamentele CE nr. 852/2004 Reguli generale pentru igiena produselor alimentare si 853/2004 Reguli specifice pentru igiena produselor alimentare si la Directiva 77/99/CE NSV 322/2003. Prin proiect se vor achizitiona lucrari, utilaje si echipamente pentru ca spatiile de depozitare produse congelate si produse uscate sa corespunda standardelor UE privind siguranta alimentelor. Regulamentele 852/2004 si 853/2004 la care societatea . urmeaza sa se alinieze, au fost transpuse in legislatia tarii noastre prin Hotararea nr. 924 din data 11.08.2005 privind aprobarea Regulilor Generale pentru Igiena Produselor Alimentare. Principiile acestei legi sunt: - responsabilitatea primara pentru siguranta alimentelor apartine operatorului cu activitate in domeniul alimentar; - necesitatea asigurarii sigurantei alimentelor pe tot lantul alimentar, incepand cu productia primara; - este important sa se asigure lantul frigorific pentru alimente ce nu pot fi depozitate in siguranta la temperaturi ale mediului ambiant, in special pentru alimente congelate; - implementarea generala a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), impreuna cu aplicarea bunelor practici de igiena, trebuie sa intareasca responsabilitatea operatorilor cu activitate in domeniul alimentar. Se apreciaza ca pentru carne si peste, proportia consumului diferitelor categorii este urmatoarea: Proaspata 10 % Refrigerata 45 % Congelata 45% Aceste procente sunt estimari care au in vedere raportul pret calitate oferit de fiecare categorie. Trebuie remarcat ca, paradoxal, cel mai bun raport pret/ calitate este oferit de produsele congelate, in cazul produselor proaspete si refrigerate fiind necesare cheltuieli ridicate pentru mentinerea calitatii produselor in vederea consumului alimentar. Pe baza acestor estimari rezulta ca consumul de carne si peste congelate este la nivelul Romaniei de cca. 32 kg/an. 32

Consumul final de produse congelate este asigurat de 3 verigi importante: Lanturi comerciale care asigura vanzarea acestor produse catre populatie; Hotelurisi restaurante, cantine, (HORECA), care folosesc aceste produse in prepararea hranei oferite consumatorilor; Unitati procesatoare de carne si peste, care folosesc ca materie prima carnea congelata in vederea realizarii diferitelor produse finite, oferite in continuare consumului individual 3.2 Date tehnice ale investitiei 3.2.1. Caracteristicile principale ale constructiilor Cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea acestora OBIECT 1 DEPOZIT FRIGORIFIC EN-GROSS Cladirea propusa va fi alcatuita din 3 tronsoane.:Tronson A-adaposteste functiunea de depozitare; Tronson B- adaposteste functiunea de depozitare-receptie/expeditie; Tronson Cadaposteste functiuni tehnice si sociale. Dimensiunile generale in plan ale cladirii: Inaltimi maxime la atic: Aria construita: 107.55m x 36.25m Tronson A 14.15m Tronson B 9.95m Tronson C 7.00m Tronson A = 2550.19mp Tronson B = 634.31mp Tronson C = 250,47mp Total = 3434.97mp Tronson A = 2550.19mp Tronson B = 634.31mp Tronson C = 393.12mp Total = 3577.62mp 3219.86mp P+etaj (partial) Tronson A:10.00m Tronson B:5.00m Tronson C: 2.80/3.10m 40004.78mc Tronson A si B - stalpi B.A. prefabricati si ferme metalice Tronson C- stalpi si grinzi B.A. Tronson A: 4 deschideri de 17.40m 3 travei de 11.80m Tronson B: 1 deschidere de 17.40m 3 travei de 11.80m Tronson C: 33

Aria desfasurata:

Aria utila: Niveluri: Inaltimea interioara utila: Volum aproximativ: Structura constructiva: Travei si deschideri

Inchideri:

Pereti interiori:

Tavane

Pereti si tavane rezistente la foc: Pardoseli

Elemente de racord pardoseala-perete si elemente de protectie la impact a peretilor: Elemente de racord perete-perete si peretitavan: Invelitoare

1 deschidere de 11.75m 1 travee de 11.25m 1 travee de 7.75m panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) de 200mm la spatiile de depozitare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic) soclu finisat cu termosistem Baumit/ Ceresit zidarie tip Ytong, tencuita si finisata cu vopsea in dispersie (la spatiile tehnice) compartimentari din panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (tip sandwich) cu fetele din tabla vopsita in camp electrostatic (zona depozite si zona social-administrativa) pereti din placi de gips-carton finisate cu faianta si vopsea lavabila (zona sociala) panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) la spatiile de depozitare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic. planseu de beton aparent, finisat cu vopsea in dispersie, la spatii tehnice tavan fals din placi de gips-carton finisate cu vopsea lavabila si prinse de grinzile de beton prin profile metalice. panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) la spatiile de depozitare, vestiare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic) pereti de zidarie tip Ytong (RF = 3h) si plansee din beton armat (RF = 2h) la spatiile de Categorie D pericol de incendiu, Risc mijlociu. pardoseli B.A. tratat cu oxid de AL (corund). (in zona de depozitare, de receptie/expeditie si in spatiile tehnice) pardoseli din gresie anti-derapanta la vestiarele personalului, grupurile sanitare si pe scari (vor fi aplicate si profile antiderapaj pe buza fiecarei trepte). Pardoseala din gresie in spatiile social-administrative plinta din gresie/gresie antiderapanta in spatiile socialadministrative. Plinta din BA pe zona de receptie-expeditie Plinta din PVC. pe zona spatiilor de depozitare Tronsoane A si B-invelitoare din tabla trapezoidala, acoperita cu termoizolatie din vata minerala rigida si hidroizolatie din PVC tip Sika Tronson B planseu de B.A. cu straturi de difuzie si bariera contra vaporilor, termoizolatie din polistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tip Sika. USI usi sectionale, cu foi din lamele modulate de PVC sau AL izolate cu ochiuri transparentedin policarbonat, dintre care cele exterioare din zona de receptie/expeditie sunt dotate cu burduf si 34

Tamplarie: usi exterioare si interioare de gabarit mare

nivelator de rampa. usi exterioare de personal usi exterioare tehnice (UT) CABINA POARTA Dimensiunile generale in plan ale cladirii: Inaltime maxima la atic: Aria construita: Aria desfasurata: Aria utila: Niveluri: Inaltimea interioara utila: Volum aproximativ: Structura constructiva: Travei Deschideri Inchideri: 4.90m x 2.70m 3.00m 13.25mp 13.25mp 8.75mp P 2.40m 31.80mc zidarie portanta din caramida, cu samburi si centura din beton armat si planseu din beton armat zidarie din caramida, tencuita si finisata termosistem tip Baumit/ Ceresit soclu finisat cu termosistem tip Baumit/ Ceresit pereti interiori din caramida tencuiti si finisati cu vopsea lavabila planseu gletuit si finisat cu vopsea lavabila gresie antiderapanta plinta din gresie antiderapanta invelitoare in terasa, cu straturi de difuzie si bariera contra vaporilor, termoizolatie din polistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tip Sika. USI usi pivotante, simple cu foie din PVC si geam termopan FERESTRE ferestre din profile de PVC, cu geam termopan, operabile usi pivotante, cu foi izolate cu spuma poliuretanica si acoperite cu tabla de otel vopsita in camp electrostatic, sau placi de PVC, doatate cu prag si picurator usi pivotante, simple sau duble, cu gratare de aerisire la partea inferioara si superioara, cu foi executate din tabla de otel vopsit, cu rama, traverse si toc din profile de otel

Pereti interiori: Tavane Pardoseli Elemente de racord pardoseala-perete: Invelitoare Tamplarie: usi exterioare

Constructii auxiliare In cadrul incintei vor fi realizate o serie de constructii cu rol tehnic, dupa cum urmeaza: - Gospodaria de apa si statie tratare ,constructia va fi executata in principal din beton armat si va avea o parte supraterana, constituita din casa scarii de acces si o parte semi-ingropata, constituita din rezervorul de apa si camera pompelor. 35

- Generator electric si Post trafo, postul trafo va fi realizat dintr-o anvelopa din B.A si va fi finisat la interior cu vopsea lavabila si la exterior cu termosistem tip Baumit/ Ceresit. Generatorul electric va avea o structura metalica acoperita cu tabla cutata si cu inchideri din gard de plasa. -Statie de epurare - constructie tip container. Drumuri si platforme (inclusiv drum acces)S=5138.45 mp Retele exterioare + bazin retentie Obiect 2 - Depozit produse agroalimentare uscate, Tronson A-adaposteste functiunea de depozitare-receptie-expeditie Tronson B- adaposteste functiuni tehnice si sociale. Dimensiunile generale in plan ale cladirii: Inaltimi maxime la atic: Aria construita: Aria desfasurata: Aria utila: Niveluri: Inaltimea interioara utila: Volum aproximativ: Structura constructiva: Travei si deschideri 36.40m x 42.55m Tronson A 9.95-12.70m Tronson B 7.00m Tronson A =1162.62mp Tronson B = 125.86mp Total = 1288.48mp Tronson A = 1525.92mp Tronson B = 251.72mp Total = 1777.64mp 1599.87mp P+etaj (partial) Tronson A:10.00/5.00m Tronson C: 2.80/3.10m 13543.98mp Tronson A - stalpi B.A. prefabricati si ferme metalice Tronson B- stalpi si grinzi B.A. Tronson A: 3 deschideri de 12.00m 3 travei de 10.60m Tronson B: 1 deschidere de 6.50m 2 travei de 6.00m panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) la zona de depozitare si zona receptie/expeditie zidarie de tip Ytong la spatiile tehnice si placata cu panouri sandwich pe exterior pe zona spatiilor tehnice soclu finisat cu termosistem Baumit/ Ceresit panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) de 100mm la spatiile de depozitare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic. zidarie tip Ytong, tencuita si finisata cu vopsea in dispersie (la spatiile tehnice si cele cu risc mare la incendiu) si placata cu faianta (in spatiile sociale). 36

Inchideri:

Pereti interiori:

Tavane

Pereti si tavane rezistente la foc:

Pardoseli

compartimentari din gips-carton, finisate cu vopsea lavabila, la spatiile de birouri si placate cu faianta pe zona vestiarelor si a grupurilor sanitare. planseu de beton aparent, finisat cu vopsea in dispersie, la spatii tehnice tavan fals din placi de gips-carton finisate cu vopsea lavabila prinse direct de planseul de beton pe zona vestiarelor si prinse de grinzile de metal prin profile metalice pe zona sociala (birouri) pereti de zidarie tip Ytong (RF = 3h) si plansee din beton armat (RF = 2h) la spatiile de Categorie D pericol de incendiu, Risc mijlociu pereti din zidarie tip Ytong (RF=3h), in zona de depozitare pereti din panouri sandwich (RF=30min). pardoseli B.A. sablat cu oxid de AL (corund). (in zona de depozitare, de receptie/expeditie si in spatiile tehnice) pardoseli din gresie anti-derapanta la vestiarele personalului, grupurile sanitare si pe scari (vor fi aplicate si profile anti-derapaj pe buza fiecarei trepte). Pardoseala din gresie in spatiile social-administrative plinta din gresie si gresie antiderapanta in spatiile socialadministrative. Plinta din B.A. pe zona spatiilor de depozitare profile sanitare din PVC Tronsoane A, B invelitoare din tabla trapezoidala, acoperita cu termoizolatie din vata minerala rigida si hidroizolatie din PVC tip Sika Tronson B -invelitoare in terasa, cu straturi de difuzie si bariera contra vaporilor, termoizolatie din polistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tip Sika. USI usi pivotante, cu foi izolate cu spuma poliuretanica si acoperite cu tabla de otel vopsita in camp electrostatic, sau placi de PVC, doatate cu prag si picurator usi pivotante, simple sau duble, cu gratare de aerisire la partea inferioara si superioara, la tabloul electric, centrala termica, camera ACS, cu foi executate din tabla de otel vopsit, cu rama, traverse si toc din profile de otel usa pivotanta cu rezistenta la foc 90min in spatiile de Categorie C pericol de incendiu, Risc mare (specificatiile vor fi furnizate de catre producator)

Elemente de racord pardoseala-perete si elemente de protectie la impact a peretilor: Elemente de racord perete-perete si pereti-tavan: Invelitoare

Tamplarie: usi exterioare de personal usi exterioare tehnice (UT) usi interioare si exterioare rezistente la foc usi exterioare si interioare de gabarit mare

usi sectionale, cu foi din lamele modulate de PVC sau AL izolate cu ochiuri transparente din policarbonat, dintre care cele exterioare din zona de receptie/expeditie sunt dotate cu burduf si nivelator de rampa sau doar rampa exterioara

37

Drumuri si platforme aferente S=2932.67mp Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc. Instalatii de alimentare cu apa Alimentarea cu apa a incintei se realizeaza prin forarea a 5 puturi de mare adancime care se aduc intr-un bazin comun.Investitia va fi pravazuta cu Gospodarie de apa si Statie de tratare .Apa potabila are urmatoarele utilitati:apa menajera,spalari tehnologice,apa de incendiu. Instalatii de alimentare cu gaze naturale Alimentarea centralei (cazanelor) pentru apa calda necesara in spatiile tehnologice si pentru incalzire, se face cu gaze naturale racordata la reteaua locala de distributie gaze. Gazul metan este livrat pe baza de contract incheiat Distrigaz Bucuresti . Instalatii de canalizare n zon nu exist sistem de canalizare ape uzate, astfel incat este prevazuta construirea unei statii de epurare si a unui bazin de retentie. Instalatii de incalzire si preparare apa calda Apa utilizata in cadrul cldirii este preluata din hidrofoarele de apa rece si apa calda menajera care au cate un vas tampon de 1200l, aflate tot in spatiul centralei termice. Agentul termic se va produce in centrala termica ce va functiona pe gaz metan, cu un consum lunar de 5000 mc pe perioada de vara si 8000 mc pe perioada de iarna. Instalatii frigorifice Se propune dotarea cladirii cu o centrala pe baza de freon 404A (ecologic). Productia de frig Pentru spatiile de congelare t=( -21 )grdC. Distributie Circuitul cuprinde: sistemul de automatizare,reteaua de conducte de distributie (izolate) din otel tratat inpotriva coroziunii si din cupru pentru diametre mici.Distributia principala se va face mascat deasupra tavanele spatiilor de productie. Racirea localurilor Camerele frigorifice si congelatoarele sunt racite cu ajutorul unor vaporizatoare cu simplu sau dublu flux.Pentru racirea anumitor spatii vor fi utilizate si instalatii independente (de tip split), de capacitate mica, functionand cu freon. Zona Receptie/expeditie Depozitare Functiune Receptie/expeditie Dep. congelare 38 Temperatura camerei +7 - +12C -21C

Alimentarea cu energie electrica Alimentarea se va face dintr-un post trafo nou si a unui generator electric cu puterea de 630 kVA,. Instalatie de iluminat si prize Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor respecta prevederile normativului I7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui obiectiv.Iluminatul va fi realizat cu corpuri de iluminat fluorescent.Toate corpurile de iluminat din zonele de productie si din zonele tehnice vor fi etanse si cu capac de protectie. Sistemul pentru iluminatul de urgenta este proiectat conform VDE 0108, DIN EN 1838, normelor PSI si normelor locale. Deasupra iesirilor si dealungul rutelor de evacuare de urgenta se vor monta corpuri de iluminat de urgenta. Iluminatul exterior va fi asigurat de corpuri de 250W echipate cu lampi cu descarcari in ioduri metalice, amplasate perimetral pe cladire.Toate prizele vor avea obligatoriu contact de protectie.Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2002. Circuitele de prize se vor monta la inaltimea de 1m de la pardoseala finita. Instalatie de forta si comanda Aceste instalatii sunt destinate alimentarii si actionarii utilajelor si echipamentelor aferente procesului de productie, precum si a echipamentelor aferente utilitatilor (cazane, compresoare, etc.) In zonele tehnice (ateliere, depozite, centrale termice, camere electrice,etc) toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza cu cabluri pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului.Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.Inaltimea de montaj adoptata pt aparate, va fi conform Normativului I7-2002. Instalatie de paratraznet si legare la pamant. Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie pana la tabloul principal al constructiei care se leaga la priza de impamantare existenta. Protectia impotriva supratensiunilor atmosferice se va realiza conform normativului I20/2000. Instalatie de telefonie.Instalatia de telefonie se va realiza in sistem centralizat in zona birourilor administratiei. Cablajele se vor poza prin pereti si in plinte de PVC. 39

Instalatie de supraveghere video Se va proiecta o instalatie de supraveghere video care va asigura necesarul cerut de beneficiar. Instalatie IT .In privinta domeniului IT, in cazul in care beneficiarul considera necesara, se vor achizitiona echipamente hardware si programele aferente. Structura constructiva Structura este din stalpi BA si ferme metalice avand compartimentari realizate din panouri sandwich sau zidarie portanta pentru zonele cu risc mijlociu de incendiu-categoria D. Fundatiile sunt de tip izolat. Se doreste construirea unei incinte pentru depozitare produse congelate si a unei incinte pentru marfuri agroalimentare uscate. Cele doua incinte vor functiona separat si vor fi divizate prin zid antifoc. Principalele utilaje de dotare ale constructiilor - Echipamente frigorifice. Pentru zona negativa (-21C) se va realiza un sistem modular compus din instalatii tip split (ansamblu compresor/condensator si vaporizatoare) ce va deservi fiecare celula de depozitare in parte. Pentru rampa de recepti/exeditie se propune un ansablu similar cu temperaturi de lucru pozitive(7-12C) - Electrostivuitoare - Sistem de rafturi Instalatii aferente constructiilor - Instalatia sanitara - Instalatia de apa rece,apa menajera,spalari tehnologice,apa de incendiu. - Instalatia de apa calda.Apa calda produsa in centrala termica va fi distribuita prin intermediul unui inel in zona de vestiare si in cea de receptie/expeditie. - Instalatia de combatere a incendiilor.Conform NP086/2005 cladirea ce adaposteste depozitul frigorific este considerata cu risc mic de incendiu, prin urmare nu este necesara o instalatie de hidranti interiori. Hidrantii exteriori vor asigura cerinta legala fiind alimentati din gospodaria de apa propusa. Pentru stingerea eventualelor incendii la interior se vor prevede mijloace individuale stingatoare portabile amplasate pe caile de evacuare de incendiu precum si reechiparea pichetului PSI cu lopeti, cazmale, tarnacop, topor, lada de nisip. - Instalatii de canalizare. n zon nu exist sistem de canalizare ape uzate, astfel incat este prevazuta construirea unei statii de epurare si a unui bazin de retentie.

40

- Instalatii frigorifice. Se propune dotarea cladirii cu o centrala noua pe baza de freon 404A (ecologic). - Instalatii de incalzire.Necesarul de caldura este calculat pe baza STAS 1907-1 si 2 si SR 4839. - Instalatii de ventilare si introducere de aer proaspat. Se propune amplasarea unor anemostrate pentru evacuarea aerului viciat in zona vestiarelor. - Instalatii electrice - Alimentarea cu energie electrica .Alimentare post trafo nou si a unui generator electric cu puterea de 630 kvA. Puterea instalata totala Pi aproximativ 600kW.Vor fi construite un post trafo nou si generator electric.

Avize si acorduri Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii; Se va asigura accesul carosabil pe una din laturile terenului pentru interventia PSI potrivit reglementarilor in vigoare prin accesul din soseaua de centura Chitila. Fisele tehnice necesare emiterii acordului unic si proiectului de autorizare constructii vor fi urmatoarele:-alimentare cu apa;-alimentare cu energie electrica;-telefonizare;-securitatea la incendiu;-protectia mediului;-sanatatea populatiei; Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate. 1. Echipamente frigorifice. Vor asigura in mod automat parametrii de temperatura ceruti. Vor fi dotate obligatoriu cu echipamente de inregistrare si afisare a temperaturii. Va fi achizitionata o centrala de frig pe baza de freon 404R (ecologic). 2. Sistem de rafturi. Va asigura depozitarea pe verticala a europaletilor pe 4 nivele. Fiecare celula frigorifica va fi dotata cu rafturi. Vor corepunde normelor europene de protectie a muncii si siguranta alimentara. 3. Electrostivuitoare. Vor fi prevazute cu dispozitive ce permit lucrul in medii negative (-21C). Vor corepunde normelor europene de protectie a muncii si siguranta alimentara. Descrierea fluxului tehnologic 41

Receptia Receptia materilor prime si produselor in stare congelata se face intr-o arie special destinata, prevazuta cu rampe de descarcare cu nivelator si burduf. Aceasta zona este prevazuta cu instalatie de climatizare pentru asigurarea unei temperaturi maxime de + 10/ + 12C, cu dispozitiv de captare a insectelor (dispozitiv fly-killer), spalator de maini
Dupa receptie, materia prima este dirijata catre depozitare. Depozitarea

Depozitarea materilor prime si produselor in stare congelata se face in depozitele de congelare la 18/ - 20C. Celulele frigorifice vor fi echipate cu instalatii de frig independente functionand pe baza de freon 404R, cu vaporizare directa. Deseurile ce pot rezulta la controlul materiei prime la dezambalare (bucati neconforme calitativ sau improprii consumului), sunt colectate intr-un container special destinat si marcat, apoi depozitat n camera de deseuri (in principal categoria III, dar pot exista si categoria II confiscate sanitar veterinare, ce intra sub incidenta medicului veterinar autoritate de stat). Resturile de ambalaje si gunoi menajer, se colecteaza in containere speciale si dirijate catre depozitul special amenajat, in vederea evacuarii. Livrare Produsele sunt livrate printr-o arie special destinata, prevazuta cu rampe de livrare, respectandu-se normele sanitare si sanitar-veterinare in vigoare. Biroul de facturare este amplasat pe rampa de expeditie/receptie. Soferii nu vor avea acces in aceasta arie, ei avand posibilitatea utilizarii unei camere cu acces din exterior aflata in legatura cu biroul de facturare prin intermediul unui ghiseu. Spatii sociale Accesul in ariile de depozitare si receptie/expeditie, precum si in spatiile auxiliare se face prin vestiarele filtru (barbati si femei), impartite fiecare in trei zone si anume: zona hainelor de strada, zona filtru (spalatoare, dusuri, toaleta) si zona hainelor de lucru. Iesirile din cele doua vestiare converg catre un coridor si apoi in ecluza igienica, in care sunt prevazute spalatoare de maini (fara actionare manuala) si de cizme. Igienizare La terminarea fiecarei zi de productie sau, dupa caz si la sfarsitul anumitor faze, ariile de receptie/expeditie, precum si cele auxiliare sunt igienizate, de catre o echipa dedicata, conform procedurilor de igienizare. In cazul decongelarii se vor igieniza si depozitele de congelare. Detergenii si substantele dezinfectante folosite sunt aprobate pentru utilizarea in industria alimentara. Calitate si siguranta alimentelor 42

Pentru respectarea si monitorizarea calitatii, salubritatii si trasabilitatii produselor, unitatea va implementa sistemele de siguranta Controlul sanitar veterinar In vederea asigurarii salubritatii materiei prime, la receptie se verifica: documentele sanitarveterinare, originea, conditiile de transport, starea termica, marca de identificare, prospetimea, starea ambalajelor de transport. Protectia mediului Apa potabila utilizata pentru igienizare este trecuta printr-o instalatie de filtrare si verificata lunar la laboratorul Directiei Sanitar Veterinare Ilfov, prin grija medicului sanitar-veterinar, si prin programul de autocontrol. In vederea respectarii normelor de mediu NTPA 001, apele se aduna la iesirea din cladire intr-un camin si vor fi pompate in statia de epurare existenta. Deseurile reciclabile (carton, plastic) vor fi colectate in containere separate si ridicate pe baza de contract - de o societate specializata in reciclare. Utilizatori. Numarul total de angajati prevazut a lucra in incinta obiectivului care face obiectul prezentului proiect este de 70 de persoane. 4. Durata de realizare (luni) i etape principale: 12 luni 5. Costul estimativ al investiiei Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008) este de 7000000 Euro.

Precizarea ipotezelor care au stat la baza intocmirii proiectiilor financiare 1.1 Prognoza veniturilor Capacitate de depozitare produse agroalimentare congelate Determinarea veniturilor din depozitarea produselor congelate are in vedere capacitatea depozitului. Capacitatea depozitului frigorific a avut in vedere: -Numarul de celule de congelare = 12; Numar de randuri rafturi de depozitare/celula = 2; Numar de rafturi/rand = 30 ;Numar de rafturi dispuse etajat = 4. Din aceste date rezulta ca numarul maxim de europaleti ( 1,2 x 0,8 m) care pot fi depozitati este de: Nr. maxim europaleti = 12 x 2 x 30 x 4 = 2880 paleti Volumul unui europalet este de: lungime latime inaltime 43 1,2 0,8 1,5 m m m

volum

1,44

mc

Volumul maxim de depozitare al depozitului frigorific este de: 2880 paleti x 1,44 mc = 4147,2 mc Aprecierea cantitatilor de produse care pot fi depozitate au avut in vedere densitatile specifice produselor congelate. In baza volumului maxim de depozitare si a densitatilor principalelor produse congelate rezulta ca capacitatea maxima a depozitului va fi de: carne peste preparate din carne capacitate medie 1866 2074 2157 1931 tone tone tone tone

Rezulta ca, capacitatea maxima de depozitare pentru produse congelate este de aprox. 2000 tone, depinzand de tipurile de produse congelate depozitate. Estimarea pretului de vanzare al produselor congelate are in vedere marja comerciala care este posibila pentru aceste produse, in cazul vanzarilor en-gross. In baza datelor furnizate de diferite organizatii care urmaresc evolutia pretului la diferite produse pe intreg traseul de la producator la consumator rezulta ca marja comerciala pentru carne in cazul vanzarilor en-gross este de 19-38% fata de pretul producatorilor. Aceasta marja comerciala este mai mare in cazul produselor refrigerate (care impun costuri suplimentare impuse de respectarea termenului scurt de valabilitate) si mai mica in cazul produselor congelate. Pentru depozitul frigorific, marja comerciala estimata este de minim 22%. Avand in vedere preturile de achizitie practicate in Romania si marja comerciala estimata, preturile de vanzare pentru produsele congelate en-gross sunt: Produs carne porc carne vita carne pasare peste preparate carne porc preparate din carne vita Pret achizitie, lei/t 6.970 8.610 6.150 7.790 9.430 9.430 Marja comerciala, % 22% 22% 22% 22% 22% 22% Pret vanzare, lei/t 8.500 10.500 7.500 9.500 11.500 11.500

Capacitate de depozitare produse agroalimentare uscate Determinarea veniturilor din depozitarea produselor agroalimentare are in vedere capacitatea depozitului. Capacitatea depozitului uscat a avut in vedere: Numar de randuri rafturi de depozitare = 12; Numar de rafturi/rand = 21; Numar de rafturi dispuse etajat = 6. Din aceste date rezulta ca numarul 44

maxim de europaleti (1,2 x 0,8 m) care pot fi depozitati este de 12 x 21 x 6 = 1512 paleti. Volumul maxim de depozitare al depozitului uscat este de:1512 paleti x 1,44 mc = 2177,3 mc. Capacitatea de depozitare uscata(medie 2731 tone) va asigura depozitarea produselor agroalimentare care nu necesita conditii de depozitare controlata, care vor fi:Conserve de carne,Conserve de peste,Lapte UHT,Praf de oua. Dimensionarea veniturilor realizate din vanzarea produselor depozitate are in vedere si rotatia anuala a stocurilor (rulajul anual al stocurilor). Exceptand laptele UHT, produsele din celelalte tipuri au o viteza de rotatie mai scazuta. Daca conservele de carne si peste si praful de oua au o viteza de rotatie de cca. 2 ori/an, laptele UHT are o viteza de rotatie de cca. 6 ori/an. Viteza de rotatie a stocurilor de marfuri din depozit tine seama de marimea cererii de piata, care este mult mai mare pentru laptelele UHT. In functie de viteza de rotatie a stocurilor se dimensioneaza si marja comerciala la vanzarea acestor produse. In cazul stocurilor cu vanzare lenta, marja comerciala este mai mare. Preturile de vanzare ale produselor depozitate au fost estimate astfel: Produs conserve carne conserve peste lapte UHT praf de oua Prognoza cheltuielilor Prognoza cheltuielilor de exploatare in activitatea depozitului frigorific a avut in vedere principalele cheltuieli care se vor inregistra in activitate. -CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE care reprezinta costurile cele mai importante pentru aprovizionarea cu produse congelate si alte produse agroalimentare, care vor fi depozitate in depozitul frigorific si cel de uz general. Acestea vor fi efectuate in relatiile comerciale ce vor fi stabilite cu furnizorii de produse congelate. Una din problemele importante ale depozitelor de produse congelate este ca pe parcursul depozitarii, cantitatea produselor congelate se diminueaza cu pierderile de apa prin evaporare ( chiar daca depozitul functioneaza la temperaturi de (-10) (-20) grade Celsius).Chiar si in conditii de temperaturi negative este imposibila evitarea pierderilor la produsele congelate. Literatura de specialitate recomanda urmatoarele cifre pentru dimensionarea pierderilor pentru produse congelate, in functie de sezon: Trim Pierderi produse congelate, % 1 0,20% 2 0,25% 3 0,30% 4 0,20% Pret achizitie, lei/t 11.550 9.240 2.408 17.710 Marja comerciala,% 29,9% 29,9% 16,3% 29,9% Pret vanzare, lei/t 15.000 12.000 2.800 23.000

45

Pierderile sunt mai mici in perioada rece a anului, in timp ce in perioada calda cresc cu cca. 50%.Aceste pierderi tehnologice la depozitarea produselor congelate majoreaza cantitatile necesare pentru aprovizionare. Existenta unui depozit de produse congelate este de natura sa diminueze impactul cresterii de pret asupra consumatorilor. Depozitarea carnii prin congelare permite o durata de viata mai mare a produsului, un depozit frigorific aprovizionandu-se in situatii de excedent a ofertei, cand pretul este mai scazut. -CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE. In aceasta categorie au fost introduse o serie de cheltuieli de mici dimensiuni, necesare desfasurarii activitatii. -ALTE CHELTUIELI MATERIALE. In aceasta categorie de cheltuieli au fost luate in considerare cumpararile de combustibili pentru masinile agentilor de vanzari. -CHELTUIELI CU UTILITATILE Functionarea depozitului frigorific si depozitului de uscate necesita 3 utilitati de baza energie electrica pentru functionarea instalatiilor frigorifice, iluminat si aparatura IT; gaze naturale pentru incalzire spatii si apa si apa potabila pentru igienizarea spatiilor si mentinerea curateniei personalului care deserveste direct spatiile frigorifice si de depozitare produse agroalimentare. -CHELTUIELILE CU PERSONALUL Propunerea de salarizare tine seama de valorile actuale inregistrate pe piata fortei de munca. -AMORTIZAREA. Determinarea cheltuielilor cu amortizarea a tinut seama de valorile prevazute in devizul general pentru diferitele obiective. Acestea au fost repartizate in active corporale si necorporale, in aceasta ultima categorie fiind incluse cheltuielile efectuate pentru proiectare si asistenta tehnnica, consultanta si valoarea soft-ului de gestiune ce va fi achizitionat. In baza HG 2139/2004 s-au incadrat mijloacele fixe in diferite categorii si s-a stabilit durata normala de amortizare. Pentru amortizarea mijloacelor fixe s-a folosit metoda liniara de amortizare. -ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE. Aceasta categorie de cheltuieli include 2 tipuri mari de cheltuieli: -Servicii terti, format din cheltuielile de transport aprovizionare si desfacere produse congelate, asigurari cladiri si masini, inchiriere masini, protocol si reclama, deplasari si detasari, reparatii, cheltuieli postale si telecomunicatii, alte servicii terti; -Impozite si taxe, care vor fi platite in perioada de exploatare -ASIGURARI. Aceste cheltuieli au in vedere cheltuielile de asigurare a cladirii depozitului frigorific, cladirii depozitului general si cheltuielile de asigurare a masinilor pentru agentii de vanzari. 3.3. Fundamentarea costului 46

Costul investitiei este analizat in devizul general din proiectul de arhitectura al constructiei. (ANEXA 1).

4. Analiza in mediul cvazi-cert


4.1. Previziunea situatiilor financiare Ipoteze generale: Se considera mediul financiar stabil. Cota de impozit pe profit se mentine constant pe tot parcursul previziunii: 16%. Rata de dobanda a creditului bancar aferent investitiei este 16%, considerata constant pe parcursul rambursarii imprumutului. Firma doreste a face o investitie in valoare de echivalent a 7000000 euro, amortizabila liniar in 30 de ani, finantata in proportie de 29% (2 milioane euro) din capitaluri proprii si 71% pe baza unui imprumut bancar obtinut de la BRD, care va determina cresterea cifrei de afaceri cu 55%. Cursul valutar EUR/RON utilizat in previzionare este 3,6726. Rata dobanzii la depozite se considera ca fiind 7%. Rata dobanzii la credite pe termen scurt se considera ca fiind 7%.

Ipoteze particulare: Am facut previziunea pe urmatorii 10 ani (in primii 9 ani se ramburseaza imprumutul), iar incepand cu anul 10 se considera cash-flow-urile ca fiind constante. Se considera ca CA creste in medie cu 35% pe an, iar elementele din contul de profit si pierdere au urmatoarele ponderi:
Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu personalul Ajustari de valoare privind imobilizarile Alte cheltuieli de exploatare Alte cheltuieli financiare 0,65% din CA 0.13% din CA 78,37% din CA 1,09% din CA 0,45% din CA 15,42% din CA 0,8% din CA

In ceea ce privesc ajustarile de valoare privind activele circulante ele au fost considerate ca fiind de o valoare foarte mica deoarece diferentele de curs valutar sunt nesemnificative raportate la durata de plata a furnizorilor externi si, totodata, sumele incasate sunt in lei.

47

Referitor la bilant, imoblizarile se considera a fi constante, deoarece amortizarea se reinvesteste pentru a reconstitui stocurile de capitaluri fixe; durata medie de rotatie a stocurilor este 41,4 zile, iar durata medie de rotatie a creantelor este 137,49 zile. Cheltuielile in avans se considera a fi constante iar pentru disponibilitati s-a fixat un necesar de 1400000. Profitul net inregistrat se reinvestete de la an la an in procent de 100%, neacordandu-se dividente. Pentru a asigura necesarul de lichiditate s-a fixat o cota de 10% din creante sub forma de linie de credit(credite pe termen scurt); pentru echilibrarea bilantului aceste credite au fost rambursate. In urma previziunilor a rezultat pasiv > activ, iar pentru a obtine egalitatea intre cele doua intre anii 2008-2011 se ramburseaza o parte din creditele pe termen scurt. Incepand cu anul 2012 rambursarea creditelor nu a condus la egalizare si astfel s-a recurs la realizarea de investitii financiare, rezultand venituri financiare. Pentru a previziona furnizorii s-a utilizat o durata medie de 136,67; valoarea poate fi usor explicata deoarece furnizorii externi sunt platiti in termen de 30 pana la 60 zile iar cei interni sunt in general si clienti ai firmei, fapt ce conduce la decontari prin compensari semestriale. Alte datorii pe termen scurt contin in general datorii fiscale si salariale si au o durata medie de plata de 28,58 zile. 4.2. Previziunea cash-flow-urilor Fara proiect, situatia se prezinta in felul urmator:
Perspectiva investitorilor CA Cheltuieli fixe platibile Cheltuieli variabile Amortizare Dobanzi Pr brut Imp/pr Pr net Cash-flow de gestiune Variatie ACRn Cash-flow disponibil CA Cheltuieli fixe platibile Cheltuieli variabile Amortizare Dobanzi Pr brut Imp/pr Pr net Cash-flow de gestiune Variatie ACRn 2008 74748219 88010 71840513 584724 179396 2055576 328892 1726684 2490804 1383690 1107113 2013 335339572 2431838 322135263 584724 804416 9383331 1501333 7881998 9271138 2172421 2009 100910095 323467 96984693 584724 399446 2617765 418842 2198923 3183093 654047 2529046 2014 452823769 3487634 434882605 584724 1085962 12782844 2045255 10737589 12408275 2932768 2010 136228629 641334 130929335 584724 432730 3640506 582481 3058025 4075479 882963 3192516 2015 611433859 4912960 587091517 584724 1466049 17378610 2780578 14598032 16648805 3959237 2011 183908649 1070454 176754603 584724 486910 5011958 801913 4210045 5281679 1192001 4089679 2016 825564264 6837149 792573548 584724 1979166 23589677 3774348 19815329 22379219 5344970 2012 248318750 1649766 238618713 584724 595864 6869683 1099149 5770534 6951122 1609201 5341921 2017 1114647470 9434804 1069974290 584724 2671874 31981778 5117085 26864694 30121292 7215710

48

Cash-flow disponibil

7098717

9475507

12689568

17034249

22905582

In urma investitiei CA creste cu 55%, elementele care au condus la aceasta evolutie fiind: Cresterea veniturilor din chirii (se inchiriaza aproximativ 40% din depozit) Cresterea spatiului de depozitare a produselor si implicit a vanzarilor Diversificarea ofertei de produse (30% din depozit contine spatii frigorifice)

Luand in considerare investitia, situatia are urmatoarea evolutie:


Perspectiva investitorilor CA Cheltuieli fixe platibile Cheltuieli variabile - 94%CA Amortizare + 856940 - liniara pe 30 ani Dobanzi - perioada gratie 2 ani(d=2938080) Pr brut Imp/pr Pr net Cash-flow de gestiune Variatie ACRn Cash-flow disponibil 2008 105201197 88010 98889125 1441664 3117476 1664922 266388 1398535 5957674 3087890 2869784 2009 142021616 323467 133500319 1441664 3337526 3418640 546982 2871657 7650848 1250517 6400331 2010 191729181 641334 180225430 1441664 2951084 6469669 1035147 5434522 9827270 1688198 8139073 2011 258834395 1070454 243304331 1441664 2585538 10432408 1669185 8763222 12790425 2279067 10511358 2012 349426433 1649766 328460847 1441664 2274767 15599389 2495902 13103487 16819918 3077792 13742126

CA Cheltuieli fixe platibile Cheltuieli variabile Amortizare Dobanzi Pr brut Imp/pr Pr net Cash-flow de gestiune Variatie ACRn Cash-flow disponibil

2013 471725685 2431838 443422143 1441664 2063593 22366446 3578631 18787815 22293072 4156699 18136373

2014 636829674 3487634 598619894 1441664 1925413 31355069 5016811 26338258 29705335 5611696 24093640

2015 859720060 4912960 808136857 1441664 1885774 43342806 6934849 36407957 39735395 7575950 32159445

2016 1160622081 6837149 1090984756 1441664 2398891 58959621 9433539 49526082 53366637 10227702 43138935

2017 1566839810 9434804 1472829421 1441664 2671874 80462046 12873927 67588119 71701657 13807576 57894081

In concluzie, cash-flow datorate investitiei sunt:


An Cash-flow investitie An Cash-flow investitie 2008 1762671 2013 11037656 2009 3871285 2014 1461813 3 2010 4946557 2015 19469877 2011 6421679 2016 26104686 2012 8400205 2017 34988499

Valoarea reziduala a investitiei este 0 deoarece firma nu intentioneaza sa vanda spatiul de depozitare. Costul mediu ponderat al capitalului are o valoare calculata de 0,242 (calculat pe baza unei ROE medii de 43,15% si a unei rate de dobanda de 16%.)

4.3. Indicatori de evaluare a proiectului de investitie


Indicator Formula Valoare

49

VAN IP RIR modificat RIR TR

-I0+ CFi/(1+k)i+VR (VAN+I0)/I0 ((CFi(1+r)n-i+VR)/I0)1/n-1 k1+(k2-k1)*VAN(k1)/(VAN(k1)-VAN(k2)) In functie de CFactualizate cumulate

20487114 1,797 18,56% 33,21% 9 ani si 35 zile

VAN arata castigurile de care va beneficia intreprinderea dupe ce si-a recuperat investitia, castiguri exprimate in valori actualizate la momentul 0. In cazul de fata, VAN pozitiv determina alegerea proiectului. IP arata ca la o unitate monetara investita firma va avea un castig net de 1,797 um. RIR exprima rentabilitatea care se poate obtine datorita investitiei, cu conditia ca toate cashflow-urile generate de proiect sunt reinvestite numai la o rata de rentabilitate egala cu rata acestuia. Reprezinta, de fapt, rata de actualizare pentru care VAN=0. Pentru proiectul actualizat, o valoare de 33,21% se obtine pentru un k minim de 29% (VAN(29%)=7129216) si maxim de 34%. (VAN(34%)=-1335288). \RIR modificat reprezinta rentabilitatea efectiva obtinuta de investitor daca va reinvesti fluxurile rezultate la o rata r cunoscuta (12%). Valoarea calculata a indicatorului este de 18,56%. Diferenta dintre RIR si RIR modificat se datoreaza diferentei dintre ratele de actualizare folosite (k si r). Investitia se recupereaza in 9 ani si 35 zile.

5. Analiza in mediul incert


5.1. Analiza de sensibilitate Analiza de sensibilitate are ca obiectiv determinarea ponderilor de influenta a factorilor in componenta VAN.
Modificare 1. CA creste cu 5% 2. Cheltuielile fixe platibile cresc cu 5% 3. Cheltuielile variabile scad cu 2% 4. Amortizarea scade cu 2% 5. Dobanzile cresc cu 5% VAN 24778199,59 19336874,48 51156350,32 19750719,59 19859666,51 Elasticitate 5,067 -0,438 -79,381 0,048 -0,091

Se observa ca influenta cea mai importanta o au cheltuielile variabile urmata de cifra de afaceri. O elasticitate redusa comparativ cu cea a cheltuielilor variabile se explica prin faptul ca o crestere a cifrei de afaceri aduce dupa sine si o crestere a cheltuielilor variabile si deci o influenta mai mica asupra VAN.

50

Ponderea cea mai mica o au cheltuielile fixe platibile, dobanzile si amortizarea fapt usor explicabil datorita valorilor reduse in comparatie cu celelate elemente studiate. 5.2. Analiza de scenarii Analiza de scenarii implica modificarea a cel putin doua elemente comparativ cu 2007 si urmareste efectele produse la nivelul indicatorilor.
Pr de revanzare 0 0.242 9 0 0.242 9 0 0.242

Probabilitate Scenariul 1 25%

CA crestere cu 40% datorata investitiei si 35% in medie crestere cu 55% datorata investitiei crestere cu 85% datorata investitiei

CV CV=96% din CA

Scenariul 2

50%

CV=94% din CA

Scenariul 3

25%

CV=93%

CF =Ch cu energia si apa+Alte cheltuieli financiare+Ch extraordinareamortizare =Ch cu energia si apa+Alte cheltuieli financiare+Ch extraordinareamortizare =Ch cu energia si apa+Alte cheltuieli financiare+Ch extraordinareamortizare

Dacrn 9

In cazul scenariului 1 reiese un VAN in valoare de -14353527, scenariul 2 determina VAN = 20487114 iar pentru scenariul 3 VAN este 56033838. Media ponderata a celor trei valori este de 20663634,74 iar abaterea medie patratica a VAN 24886317,87. Astfel, cu o probabilitate de 68%, VAN apartine intervalului (-4222683;45549952).

6.Finantarea investitiei
Investitia are o valoare totala de 25708200 RON, acoperit prin 7344000 ron de la asociati sub forma de aport de capital propriu si 18364200 RON sub forma unui credit bancar acordat de BRD Societe Generale. Creditul este acordat in euro pe o perioada de 9 ani, din care primii 2 ani sunt considerati perioada de gratie. Rata imprumutului este constanta, si in valoare de 2623286 ron anual, cu o dobanda in euro de 8,5% . In calcule am folosit o rata de 16% care tine cont si de variatia cursului valutar. Exprimate in procente, aporturile sunt de 28,6% pentru asociati si de 71,4% in imprumut. Aceasta metoda de finantare a fost aleasa deoarece aportul asociatilor reprezinta suma maxima pe care acestia doresc si pot sa o investeasca in firma. 51

In conditiile in care investitia se va acoperi pana la 100% din credit, nu au mai fost cautate alte surse de finantare. Nu s-a apelat la un credit imobiliar deoarece situatia economico-financiara a firmei permite rambursarea imprumutului intr-un timp mult mai scurt iar rata dobanzii si diferentele de curs valutar ce ar fi implicate la un credit imobiliar sunt mult mai mari. Cele doua surse de finantare au fost alese dupa ce in prealabil, s-a intocmit studiu de fezabilitate al acestei investitii pentru accesarea unui fond structural (masura 322). Desi Proiectul a fost declarat eligibil, nu a fost aprobat pentru ca nu s-a obtinut punctajul minim necesar. Pentru cresterea punctajului s-au impus o serie de conditii suplimentare, cum ar fi dezvoltarea unei activitati de procesare. Conducerea societatii ,in urma studiului preliminar efectuat a constatat ca nu sunt pregatiti pentru aceasta activitate si atunci au hotarat sa finanteze investitia din cele doua surse mentionate. S-a pus si problema emisiunii de obligatiuni; au considerat ca nu sunt suficienti de informati de eficienta acestora si ar presupune trecerea unei perioade prea mari pana la vanzarea de obligatiuni. Conform proiectului depus pentru accesarea unui fond structural din valoarea total a investiiei de 25.708.200 RON, ajutorul public nerambursabil ar fi fost de 7. 314.041 RON.
Curs Euro / leu 3,6726 din data de 23.06.2008 Procent finantare publica =29,5 % Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile - RONEuro -RONEuro Ajutor public 1.987.88 7.314.041 nerambursabil 9 Sursele de finantare pentru 2.011.97 completarea 7.402.670 10.991.489 3.000.133 8 necesarului de finantare din care: 1.500.000 407.686 2.173.238 489.898 autofinantare 5.902.670 .604.292 6.665.540 937.139 imprumuturi TOTAL 3.999.86 14.716.711 8.838.779 3.000.133 PROIECT 7

Total - RON7.314.041

Euro 1.987.889

18.394.159

5012111

3.673.238 12.568.210 25.708.200

998.352 3.415924 7.000.00 0

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant. Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului.

52

7. Concluzii Prezentul studiu este intocmit pentru SC General Distribution cu scopul de a fundamenta necesitatea realizarii unei investitii majore constand in infiintarea unui depozit pentru produse agroalimentare, inclusiv depozit frigorific en-gross, intr-o localitate limitrofa Bucurestiului. SC General Distribution este o societate infiintata in 1991, consecventa in activitatea de comert cu produse alimentare, adresandu-se in principal unor consumatori cu venituri peste medie. S-au analizat anii 2005, 2006 si 2007 si s-a constatat ca societatea are o piata de desfacere stabila, insa cererea este mult peste capacitatea sa de a o onora. Au rezultat, in general, indicatori economici si financiari pozitivi, crescatori de la an la an cum ar fi: - CA a crescut de la 28322598 in 2005 la 55369051in 2007; - Profitul net inregistrat a evoluat de la 1868800 in 2005 (termeni reali) la 4683942 in 2007; - Valoarea adaugata este de 1514284 in 2005, 1295806 in 2006 si 3799143 in 2007. Pornind de la cererea din ce in ce mai mare, conducerea societatii a hotarat construirea unui depozit frigorific en-gross pentru produse animale si a unui depozit pentru produse uscate. In incinta aceluiasi imobil, la etaj, se vor afla si birourile tehnico-administrative ale societatii. Se vor utiliza tehnologiile moderne in domeniu, se vor adapta la standardele comunitare, se vor respecta normelor UE pentru asigurarea sigurantei alimentare prin implementarea unui sistem de asigurarea calitatii. Investitia va conduce la :
-

cresterea

competitivitatii

societatii

pe

piata

produselor

congelate

(patrunderea pe o piata noua);


-

cresterea performantelor economice;

- respectarea cerintelor europene privind cresterea sigurantei alimentelor. Prin realizarea acestei investitii societatea realizeaza economii mari de costuri (chiria aferenta depozitului inchiriat), iar prin cresterea capacitatilor de depozitare
53

realizeaza o crestere a CA cu cel putin 55% si implicit cresterea profitului care duce la cresterea interesului investitorilor in aceasta afacere. Dintre indicatorii care demonstreaza eficienta investitiei amintim: VAN inregistreaza o valoare pozitiva de 20487114; IP are o valoare de 1,79 si TR a investitiei este de 9 ani si 35 zile. Din discutia cu asociatii, exista o oarecare ingrijorare vis-a-vis de criza finaciara globala care poate fi considerata unul din punctele slabe ale investitiei deoarece poate duce la scaderea cererii, la incertitudini cu privire la evolutia cursului valutar, etc. Ca solutii pentru preintampinarea unor astfel de implicatii negative, vor diversifica sortimentele produselor destinate consumatorilor cu venituri mai reduse, acestea ajungand sa reprezinte pana la 60% din nivelul stocurilor de marfuri. Studiul intocmit demonstreaza ca investitia analizata este viabila, eficienta si de interes pentru orice investitor.

54