Sunteți pe pagina 1din 21

Implicarea unui ONG de mediu in gestionarea unei probleme de mediu

CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN ALBAMONT

Mazuru Alexandra Grupa 1329, seria A, an III

Cuprins

1. Aspecte teoretice privind implicatiile ONG-ului in gestionarea unei probleme de mediu 1.1 Descrierea ONG ului 1.2 Obiective generale 1.3 Organigrama ONG ului 1.4 Relatiile cu alti operatori 2. Elaborarea unui studio de caz in vederea determinarii legaturii ONG ului si a gestionarii problemei de mediu 2.1 Problema abordata 2.2 Perioada de desfasurare 2.3 Obiective generale 2.4 Obiective specifice 2.5 Necesitatea proiectului 2.6 Sursele de finantare 2.7 Beneficiarii 2.8 Desfasurarea activitatilor 2.9 Probleme aparute 2.10 Cheltuielile implicate in proiect 2.11 Rezultatele 2.12 Efectele ecologice si sociale 2.13 Eficienta proiectului 2.14 Analiza SWOT 2.15 Concluzii si propuneri Bibliografi
2

CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN ALBAMONT

Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont se defineste ca o organizaie neguvernamentala de mediu, legal constituita, nonprofit, fara caracter politic. Misiunea principala a organizaiei este de promovare a principiilor dezvoltarii durabile in comunitatile din judetul Alba. O.N.G. - ul s-a constituit in anul 1980, ca sectie de turism montan pe langa Asociatia Sportiva Constructorul Alba Iulia. In anul 1990 incepe sa se implice si in actiuni de protectie a mediului, iar in anul 1994 se inregistreaza conform prevederilor Legii 21/1924 la Tribunalul Alba. In anul 2000 isi modifica statutul conform Ordonantei Guvernamentale nr. 26/2000. Activitatea s-a desfasurat in decursul timpului pe patru mari directii:

turism montan; programe ecologice; programe comunitare; programe de instruire.

Actiunile de turism montan au angrenat de-a lungul anilor mii de persoane si sute de organizatii din toate zonele tarii in editiile Per Pedes de primavara si toamna, punandu-i in contact nemijlocit cu natura, cu frumusetile si farmecul muntilor. In egala masura s-a urmarit atragerea cat mai multor tineri, copii, elevi si studenti in actiunile de initiere, mai ales in taberele de educatie ecologica anuale, privind comportamentul pe munte. Printre obiectivele organizatiei se numara:

dezvoltarea ecomomica durabila a comunitailor; reconstrucia ecologica si conservarea ariilor naturale protejate;
3

restaurarea si conservarea siturilor; protejarea categoriilor sociale defavorizate din comunitai; promovarea valorilor culturale si morale tradiionale; promovarea principiilor democraiei si ale statului de drept; dezvoltarea fizica si intelectuala a tinerilor; promovarea turismului ecologic.

Organigrama ONG:
Adunarea Generala a Membrilor activi

Comisia de Cenzori

Consiliul Director

Presedinte

Vicepresedinte

Birou Executiv

Contabil

Secretar

1. Adunarea Generala a Membrilor activi este organul de conducere, alcatuit din totalitatea membrilor activi. Competenta: -stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei; -aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala; -alege si revoca membrii Consiliului director si Presedintele; - modifica actul constitutiv si statutul; -dizolva si lichideaza organizatia. Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, nu mai tirziu de 15 martie. Ea poate fi convocata in sedinte extraordinare prin decizia Consiliului Director Albamont din initiativa proprie si la solicitarea a 1/3 din membrii activi. 2. Consiliul de conducere asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale. Componenta sa este numai din membrii Albamont. Atributii: -prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate; - executa bugetului de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor organigramei; -incheie acte juridice in numele si pe seama organigramei; - aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei. Consiliul Director Albamont se intruneste cel putin o data la trei luni si ori de cate ori este convocat de presedinte sau de cel putin o treime din membrii sai. Hotararile se valideaza cu majoritate simpla. Consiliul Director va elabora un regulament intern de functionare in termen de 45 de zile de la alegere si va fi facut public in termen de 15 zile.

3. Presedintele: -reprezinta organizatia in relatiile cu tertii;


5

-coordoneaza activitatea compartimentelor organizatiei; -conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea Generala. 4. Comisia de cenzori: - verifica modul in care este administrat patrimoniul Albamont; - intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale; - poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot; - indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunare Generala. 5. Biroul executiv: a) gestioneaza si administreaza bunurile Albamont; b) asigura coordonarea proiectelor si programelor Albamont aflate in derulare; c) intocmeste lunar pentru Consiliul Director Albamont un raport privind activitatile si situatia financiara. Clubul CETM Albamont cuprinde urmatoarele categorii de membri:

membri fondatori; membri de onoare; membri activi; membri colaboratori; membri simpatizanti. Numarul total al membrilor a ajuns la aproximativ 250, numarul

membrilor activi fiind in medie de 35 - 45 persoane. Albamont detine un spatiu inchiriat constituit din 2 birouri, amplasat in centrul orasului Alba Iulia, 4 computere, 2 xerox-uri, o camera video, aparat TV, videorecorder, aparat de proiecie diapozitive, retroproiector si mobilier. De asemenea, incepand cu anul 2004, Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont a devenit custodele legal al rezervatiilor naturale Cheile Rimetului, Cheile Manastirii si Vanatarile Ponorului.
6

Gravele probleme ecologice ale zonei Alba au constituit o preocupare continua, dupa anul 1989 clubul demarand o serie de activitati de educatie ecologica, intocmirea de baze de date si campanii de constientizare privind dezastrele ecologice.

Prin programele Environmental Training Project si Environmental Health Project in colaborare cu alte O.N.G.-uri si cu organizatii internationale, Albamont a desfasurat cursuri, seminarii si actiuni pe teren, in special pentru combaterea fenomenelor de poluare in zona Zlatna. Constienti de necesitatea participarii publice in lupta pentru un mediu curat, membrii s-au angrenat in actiuni de implicare comunitara, initiind variate metode de angrenare a cetatenilor in responsabilitati privind dezvoltarea durabila a comunitatilor. Socotind ca societatea civila poate fi construita numai prin existenta si functionalitatea asociatiilor neguvernamentale, clubul nostru a contribuit la infiintarea mai multor O.N.G.-uri, le-a sprijinit si are actiuni de
7

colaborare

cu

acestea.

ooooPrincipalele surse de finantare ale organizatiei Albamont sunt: surse externe circa 80%, surse interne 20% din cotizatii, contributii, sponsorizari si voluntariat. Numarul total al membrilor a ajuns la 250, activi fiind 30.

Relatiile ONG-ului cu alti operatori: Clubul este in relaii de parteneriat si colaborare cu peste o suta de alte O.N.G.-uri din judet, din tara si strainatate, cu instituii guvernamentale, structuri administrative locale si centrale, instituii de invatamant, de cercetare, stiintifice si culturale, cu institutii internationale implicate in probleme de protectie a mediului, participare publica, dezvoltare comunitara si programe de instruire. Printre cele mai importante colaborari cu alti operatori se numara:

sprijinirea echipelor accidente grave;

Serviciului Pubilc Salvamont in cazurile de

colaborarea cu Regia Autonoma Apele Romane la aplicarea strategiei si organizarea Festivalului Memorial Marioara Puscas, in septembrie

politicii regionale de gospodarire a apelor;

2006, in colaborare cu Asociaia de Turism si Ecologie Trascau Corp din Zlatna, Clubul de Turism Sportiv si Ecologie Acropolis din Aiud;

colaborarea cu SC Albena Tours SA in vederea crearii conditiilor

(infrastructura, resurse umane, promovare) de practicare a ecoturismului in Depresiunea Trascaului;

20-22 aprilie 2007: organizarea unor manifestari menite sa serbeze Ziua

Internationala a Pamantului de catre Albamont in parteneriat cu Primaria Municipiului Alba Iulia;


8

Consultarea Institutului de Speologie Emil Racovita,si a Federatiei

Romane de Speologie in vederea administrarii pesterilor de pe teritoriul rezervatiei naturale Vanatarile Ponorului; Sprijinul financiar pentru proiectele derulate:

Regional Environmental Center Romania a finantat proiectele

-Protejarea rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara , prin care s-a realizat unui gard din lemn In jurul perimetrului rezervatiei care sa Impiedice accesul vitelor In zona, si - Salvati Cetatea Alba Iulia: campanie de constientizare a pericolului In care se afla cetatea medievala din Alba Iulia si de impulsionare a activitatilor de restaurare si protejare a acesteia.

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile a sustinut Centrul de

Resurse pentru Organizatii Neguvernamentale CRONOS, fundamentat pe dezvoltarea sectorului neguvernamental prin acordarea de consultanta si instruire pe probleme specifice ale ONG-urilor, crearea unui centru de informare pe probleme de interes pentru ONG-uri cu biblioteca si baza de date, facilitarea dialogului si a cooperarii Intre institutii guvernamentale si ONG-uri.

World Learning pentru campania Apa Curata, bazata pe declararea

de catre Consiliul Judetean Alba a zonei Raului Sebes ca zona de importanta strategica si elaborarea unei reglementari privind asigurarea conditiilor sanitare si de mediu necesare pentru apele bazinului hidrografic Sebes.

MilieuKontakt Oost Europa Olanda care a finantat campania Apuseni Fundatia pentru Parteneriat a finantat in 2002 proiectul Sprijin pentru Consiliul Judetean Alba , care a contribuit cu resurse banesti la multe din

Curati, In vederea reducerii poluarii cu rumegus din zona Muntilor Apuseni;

Rosia Montana.

activitatile O.N.G.-ului.

STUDIU DE CAZ : CAMPANIA IMPOTRIVA POLUARII CU RUMEGUS IN COMUNA GARDA

= APUSENI CURATI =

Problema abordata: Impactul negativ al deseurilor cu rumegus din localitatea cu mare potential turistic Garda Cauze:
10

lipsa unui spatiu centralizat de depozitare a acestor deseuri; lipsa instalatiilor de refolosire a acestuia; lipsa educatiei ecologice si a constientizarii populatiei privind efectele negative ale rumegusului asupra mediului. Perioada de desfasurare: 1 iulie 1998 31 ianuarie 1999 Obiectivul general: Gestionarea corecta a deseurilor de rumegus intr-un mod durabil Obiective specifice: Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in acest plan; Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului; Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in protectia mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra capitalului natural; Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat. Printre actiunile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase se numara: 1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor; 2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure; 3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata; 4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu; 5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in comuna;
11

6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si stabilirea unui mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase. Necesitatea proiectului: Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea habitatului acvatic. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de aceea sunt necesare actiuni de colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta deseurilor cu rumegus pe malurile apelor cat si pe marginea drumurilor afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si atractivitatea pentru turisti. Sursele de finantare: Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si Administratia Fondului pentru Mediu; Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea.

Beneficiarii: Proiectul se adreseaza locuitorilor comunei Garda din judetul Alba care, din lipsa unui spatiu centralizat de depozitare, elimina aceste reziduuri in zone nepermise. Beneficiarii proiectului sunt si societatile care recicleaza acest tip de deseuri, avand la dispozitie o cantitate mare de materie prima la un pret scazut. Prin interventia acestora zonele afectate de depozitele ilegale vor disparea creand un mediu curat, sanatos care va asigura si o baza de dezvoltare a turismului rural. Unitatile turistice vor avea de asemena de castigat, prin atragerea mai multor turisti dornici de un turism ecologic.
12

Derularea activitatilor: Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si pliantelor, urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este cea mai buna modalitate de diseminare a materialelor informative. In timpul vizitei pregtitoare s-au purtat primele discutii pe tema deseurilor lemnoase cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic, politist). Ideea desfasurarii campaniei in localitate a fost imediat agreata de autoritati dar s-au ridicat obiectii privind depozitarea centralizata a rumegusului pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile lemnoase sunt exclusiv problema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a zonei depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am reusit sa convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu deseuri lemnoase.

In loc de a face mai multe deplasri pentru diseminarea materialelor i purtarea discuiilor cu localnicii, s-a facut o singura deplasare, instaland o tabara
13

de corturi in zona. Astfel, 20 de membri Albamont, instruiti de dinainte cu privire la tema campaniei, grupurile tinta precum si modul de abordare a persoanelor, au distribuit afise si fluturasi, au discutat cu localnicii si au identificat astfel persoanele influente din comunitate (liderii informali). O parte din aceste persoane s-au aratat bucuroase sa sprijine campania , iar o parte s-a aratat indiferenta. Probleme aparute: La inceput localnicii s-au aratat reticenti cu privire la necesitatea proiectului, temandu-se ca se va ajunge intr-un final la interzicerea activitatilor de taiere a lemnului, aproape singura sursa de subzistenta a lor. Dupa citirea pliantelor si ascultarea intentiilor membrilor, atitudinea acestora s-a schimbat. Cei 12 copii care au participat la aceasta campanie au fost cei care i-au convins cel mai bine pe locuitori sa-si curete zona de aceste deseuri, urmand, in perioada urmatoare, sa intre in legatura cu agenti economici dispusi sa utilizeze rumegusul.Doua luni mai tarziu s-a organizat o intalnire la care au participat autoritati, persoane influente din comunitate si O.N.G. uri active din zona, pentru a stabili actiunile ce trebuie intreprinse pentru rezolvarea problemei rumegusului. Venituri In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar urmatoarele surse: -contributii 25 269 mii lei -sponsorizari 152 487 mii lei -proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei - dobanzi 29 524 mii lei
14

-alte venituri 15 054 mii lei TOTAL = 1 816 971 mii lei La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine Terenuri in valoare de 100 000 mii lei Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii lei Structura cheltuielilor Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de 915 965 mii lei Principalele cheltuieli dupa natura lor: - mii lei Denumire Cheltuieli materiale Cheltuieli cu chiriile Valoare 651 917 30 653

Cheltuieli cu serviciile executate de 189 120 terti Cheltuieli cu serviciile bancare Cheltuieli cu deplasarile Cheltuieli cu posta si comunicatiile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli pentru transport Cheltuieli cu primele de asigurare 11 445 89 182 50 084 367 750 159 978 10 112
15

Cheltuieli financiare Alte cheltuieli

5 392 2 073

Rezultatele A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus, incepand cu anul 2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate; S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor lemnoase si s-a curatat zona in proportie de 60 %; In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror proprietari nu au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate printr-o actiune viitoare, organizata de Primarie. Efectele proiectului Efectele ecologice ale proiectului Criteriu Terenuri Subcriteriu Calitatea solului Ape Lacuri Indicator Suprafete degradate Calitatea suprafetelor Rauri Calitatea suprafetelor Biodiversitate Specii de flora Indicator si fauna cantitativ speciilor flora de Efect Proiectul solului si contribuie apelor si la la

imbunatatirea

calitatii

conservarea biodiversitatii Este impiedicata disparitia vietuitoarelor al apele comunei acvatice, numeroase, care populeaza

16

Efectele sociale ale proiectului

Criteriu Sanatate

Subcriteriu Mortalitate

Indicator Durata viata

Efect de Proiectul calitatea imbunatateste vietii si poate

infuenta prin aceasta durata de viata a oamenilor din zona Educatie Educarea populatiei 12 ani cu varsta de peste Prin diseminarea de materiale informative si discutiile din casa in casa se realizeaza o constientizare si educatie a populatiei in ceea ce priveste problemele mediului

Eficienta proiectului Proiectul Apuseni curati a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de 416 560 mii lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287 670 mii lei. Indicatori de eficienta economica
17

Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice finale a oricarei activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli: Pb=V Ch = 416 560 287 670 = 128 890 mii lei Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente veniturilor realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri: Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se calculeaza ca raport intre profitul net si cheltuielile totale: Profit net = Profit brut Impozit pe profit Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 % Indicatorii referitori la rentabilitate arata eficienta activitatii desfasurate de intreprindere si cunosc o mare varietate de formule de calcul care utilizeaza rapotul intre rezultatul brut sau net al exercitiului si cifra de afaceri, valoarea totala a activelor sau a capitalurilor. Rentabilitatea economica arata capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit din intreaga sa activitate economico- financiara, iar rentabilitatea financiara exprima capacitatea capitalului investit de a produce profit. Rentabilitatea economica = profit brut / cifra de afaceri Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa si se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalurile proprii.

18

Analiza SWOT PUNCTE FORTE: Participarea a unui grup de 12 copii care au atras atentia locuitorilor S-a reusit contactarea unei societati ce utilizeaza tehnologica Buna finantare rumegus in activitatea PUNCTE SLABE: Societatea utilizeaza ridice deseurile Nu a reusit sa obtina sprijinul OPORTUNITATI: Extinderea ariei de activitate in alte localitati invecinate cu potential turistic O posibila colaborare cu agentiile de turism cu care organizatia are unele interese comune Recunoastere finantarii externe internationala datorita societatilor care polueaza zona AMENINTARI: Scaderea locuitorilor pastrarea curate Scaderea potentialului turistic interesului pentru locaitatii care rumegusul periodic

nu este interesata sa

19

Concluzii si propuneri

Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de actiune pentru indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta fiind doar inceputul colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta fundatie, Albamont a derulat o campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda, si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si Nucet. Activismul comunitar in mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu ajutorul persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale si potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru generatiile viitoare.

20

Bibliografie:

http://albamont.greenagenda.org http://www.albamont.ro

21