Sunteți pe pagina 1din 38

Universitatea Al.I. Cuza Facultatea de filosofie si Stiintele educatiei Master Familia si managemantul resurselor familiale

Asistenț a persoanelor vârstnice în familie. Resurse

Coordonator : Lect. Dr. Daniela Soitu Autori: Ionita Ioana cas.Baciu Rotariu Mihaela Branza Cristina-Ionela Polixenia Nistor

2009-2010

An II,sem.I

Asisten ț a persoanelor vâstnice în familie. Resurse

Pe masura inaintarii in varsta, ca urmare a unor grave invaliditati - sindromul de imobilizare, dementele, incontinentele, pierderea autonomiei si a capacitatii de autoservire - la care se adauga factori sociali: ca diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau imposibilitatea acesteia de a asigura supravegherea si ingrijirea, apare cresterea solicitarilor de spitalizare pe termen lung. Din populatia de peste 65 de ani, 4% este internata permanent. Dupa unii autori, aceasta nu este decat o forma mascata de izolare a batranului, pe care o promoveaza familia si societatea. Se constata o presiune crescanda atat din partea familiilor cat si din partea unor unitati spitalicesti (cu bolnavi parasiti sau cu spitalizari indelungate si frecvente), de a forta internarea in camine spital. Decizia este un act de mare raspundere si trebuie sa cuprinda numai urgentele medicale sau sociale. Experienta arata ca mediul cel mai prielnic pentru batran ramane familia (aceasta este si dorinta batranilor), de aceea intoarcerea la domiciliu este un deziderat, mai ales in cazul in care conditiile de la domiciliu sunt prielnice.

Cercetare

I.Ipoteza de lucru Pentru bătrâni, familia constituie factorul vital fundamental, de aceea, resursele familiei trebuie valorificate în asistenţa şi îngrijirea vârstnicului.

II.Argumente gerontologice

Gerontologia reprezinta studiul aspectelor sociale, biologice si medicale ale îmbatrânirii.Gerontologia sociala se ocupa de individ ca actor a unui sistem social care poate fi suportul de sprijin al acestuia. Gerontologii considera familia factorul reprezentativ pentru o viata normala a unui varstnic. Ca toate celelalte varste ,varsta a treia are propriile caracteristici pshihologice.Pornind de la această realitate, care trebuie să fie prima treaptă de înţelegere de către anturajul familial a îmbătrânirii unui membru al său, pentru a face faţă

sarcinilor de îngrijire a unui vârstnic ,familia trebuie să-şi includă în bagajul de cunoştinţe câteva noţiuni generale privind bolile bătrânului şi conduita de îngrijire. Mai întâi, deci, nu vom pretinde vârstnicului să aibă parametrii psihologici la nivelul celor ai adultului. Vom ţine cont de "îmbătrânirea psihologică", ce este, între anumite limite, normală şi care poate include: o încetinire generală a tuturor reacţiilor psiho-motorii, o scădere a capacităţii de învăţare şi de adaptare, o creştere a iritabilităţii şi labilităţii emoţionale, scăderi variabile, progresive ale văzului şi auzului, o diminuare a memoriei şi a atenţiei, în domeniul afectiv o tendinţă la depresie, o creştere, uneori exagerată, a preocupărilor faţă de propria stare de sănătate. Pe toate acestea familia va trebui să le ia aşa cum sunt, ca aspecte fireşti de îmbătrânire, ca elemente definitorii pentru o persoană în vârstă. În alte cazuri, însă, aceste modificări depăşesc o anumită intensitate, li se asociază altele, determinând tulburări sau boli psihice care implică, pe de-o parte, apelul la medic (medicul de familie, în cazuri mai dificile medicul specialist psihiatru) pentru formularea diagnosticului şi a conduitei terapeutice şi, pe de altă parte, mobilizarea resurselor de înţelegere, de îngrijire şi de supraveghere ale familiei, acestea din urmă esenţiale pentru menţinerea integrării în familie a vârstnicului. Cercetări statistice au arătat că circa 9% din vârstnicii aflaţi la domiciliu au deficienţe psihice variabile, care-i împiedică să-şi rezolve singuri nevoile. În principal, tulburările psihice sunt generate de apariţia şi progresiunea arterosclerozei cerebrale. Cele mai dificile probleme cu care se confruntă familia bolnavului vârstnic cu tulburări psihice sunt instabilitatea afectivă, insomniile şi agitaţia psiho-motorie, refuzul hranei, refuzul igienei corporale, incontinenţa urinară. Unul dintre cele mai supărătoare simptome este senzaţia de pericol iminent, de panică, declanşată de stresuri minore. Faţă de aceste tulburări, adesea toleranţa familiei scade, atât dintr-o neînţelegere a acestui sens evolutiv, cât şi dintr-o incapacitate reală de a suporta acest comportament care iese din cadrul normalului. În această situaţie, bătrânul, care nu înţelege totdeauna cauzele schimbării raporturilor sale cu familia, îşi adânceşte suferinţele, capătă o atitudine egocentrică, o tendinţă la depresie şi delir de persecuţie.

Supravieţuirea unei armoniii familiale minimale depinde de capacitatea ambelor părţi de a învăţa să se accepte. Atitudinea blândă, caldă, de înţelegere, evitarea adresării de reproşuri, încredinţarea de atribuţii şi sarcini potrivit capacităţilor şi puterii sunt reale resurse terapeutice contribuind, nu numai la prevenirea adâncirii unor suferinţe, dar şi la ameliorarea intensităţii acestora. S-a observat că precipitarea unei regresii, a unei involuţii psihointelectuale are de multe ori între cauze o atitudine lipsită de înţelegere a familiei, o atitudine de indiferenţă sau, dimpotrivă, de persecuţie. Prin urmare, conduita anturajului familial poate acţiona fie favorabil, în sens terapeutic, fie nefavorabil, grăbind procesul de involuţie şi adâncind suferinţele. Unele dintre suferinţele cele mai neplăcute - incontinenţa urinară, agitaţia psiho- motorie cu tendinţă la dromomanie, insomnia - pot fi parţial corectate prin măsuri simple:

ducerea bolnavului la urinat periodic, ceea ce contribuie la reeducarea micţiunii, supravegherea, împiedicarea somnului în timpul zilei, aplicarea corectă a terapiei medicamentoase prescrise de medic. Apartinand unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si functiilor familiei, au fost intreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Un aport considerabil in studierea vietii de familie au adus urmatoarele teorii: teoria dezvoltarii, teoria rolurilor, teoria structurala, teoria functionala, teoria sistemica si teoria istorica. Toate aceste teorii incearca sa explice modul de functionare a familiei, care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt relatiile ce se stabilesc intre membrii ei. Stările depresive la vârstnic au şi ele în mare parte o determinare psiho-socială, putând fi provocate şi adâncite, între altele, de atitudinea necorespunzătoare a familiei. Pe de altă parte, anturajul familial, conduita sa, poate contribui, împreună cu medicaţia antidepresivă prescrisă de medic, la ameliorarea sau remisiunea unei stări depresive. În cadrul acestei conduite se înscriu:

atitudinea de respect al demnităţii persoanei vârstnice

repartizarea de roluri în cadrul familiei

evitarea subsolicitării

încurajarea pentru practicarea de activităţi utile şi deconectante

încurajarea pentru organizarea timpului liber

încurajarea pentru practicarea susţinută a exerciţiului fizic şi intelectual.

În general, efectele unei atitudini corespunzătoare a familiei, cu o orientare afectivă firească, avizată asupra modificărilor psihologice şi psihice în îmbătrânire, atitudine constând în reguli simple, sunt mari şi pot influenţa atât prevenirea regresiei psihice sau ameliorarea suferinţelor, cât o mai bună integrare a persoanei vârstnice suferinde în grupul familial.

III.Argumentare metodologica

Metode şi tehnici de culegere a datelor:

1. Observaţia

Constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului ca şi a contextului situaţional al comportamentului.

2. Întâlnirea cu familia

Tehnica, constă în contactarea membrilor familiei persoanei în vârstă pentru

obţinerea de informaţii relative la aceasta din urmă.

3. Vizita la domiciliu

Tehnica este folosită în scopul informării asupra condiţiilor de viaţă şi locuinţă, iar, în mod particular, relevă calitatea relaţiilor dintre membrii familiei.

4. Obţinerea unor informaţii de la alte surse

Presupune consultarea medicilor, personalului de îngrijire, animatori. 5.Studiu de caz-7 studii de caz 6.Microcercetare –metoda scalării

IV. Culegerea, analiza si interpretarea datelor

Prezentarea studiilor de caz

Studiul de caz nr. 1

1. Informaţii de identificare a subiectului:

Nume, Prenume: P.M. Vârsta: 69 ani Sexul: F

Religia: ortodoxă Starea civilă: căsătorită Domiciliul: Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu de caz se realizează în vederea soluţionării problemelor cu care se

confruntă subiectul.

3. Prezentarea succintă a problemei:

Domnul P.M. a decedat din cauza unei

complicaţii provocate de un membru superior fracturat. Doamna locuieşte împreună cu cei doi copii, după decesul soţului. Soţul doamnei a lucrat la o fabrică de confecţii din Iaşi ca electrician, iar P.M. a lucrat ca zilier la fostul C.A.P o perioadă, după care s-a

ocupat de creşterea copiilor. După decesul soţului P.M., resursele financiare ale familiei au devenit insuficiente pentru creşterea celor doi copii.

P.M. a fost căsătorită cu domnul P.M

4. Prezentarea familiei:

În urma acestei căsătorii, au rezultat doi copii, un

băiat şi o fată. Soţul lui P.M. a decedat în urmă cu 20 de ani. În prezent fiica doamnei

P.M. este plecată în Italia, iar fiul acesteia este plecat în Israel (lucrează în construcţii), soţia şi băiatul acestora în vârstă de 19 ani locuiesc în continuare în casa doamnei P.M.

P.M. a fost căsătorită cu P.M

5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:

- Starea fizică este în general bună, P.M. acuză dureri reumatismale.

- Starea psihică: în general predispoziţii spre anxietate;

6. Date despre educaţia subiectului:

P.M. a absolvit patru clase în satul natal. A lucrat ca zilier la fostul C.A.P. S-a

ocupat de creşterea copiilor.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

P.M. locuieşte într-un apartament cu două camere şi dispune de un confort

normal. Camera este amenajată atât cu mobilier şi cu obiecte personale.

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

P.M. este o femeie retrasă şi tăcută (în general discuţiile pe care le poartă sunt

legate de copiii ei). Părăseşte rar casa. Deşi locuieşte în acest apartament de mulţi ani, nu

şi-a făcut foarte mulţi prieteni. Corespondează des cu cei doi copii, şi în special cu fiica

ei.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:

P.M. este în general o persoană introvertită. E mulţumită că „i-a putut lăsa ceva

fiului ei”, exprimându-şi regretul că nu a putut proceda la fel cu fiica sa. Doamnei P.M.

nu-i place să-i deranjeze pe ceilalţi vecini şi nici nu vrea să fie deranjată, deşi afirmă că

îşi doreşte să stea de vorbă cu lumea.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare

Obiective

Ţinte

Strategii

de

Evaluare

Agenţi

ai

primară

intervenţie

finală

schimbării

-

starea

-

menţinerea

- P.M

-

controalele

-

menţinerea

-

medicul,

sănătăţii fizice

stării fizice

periodice

de

sănătăţii

asistenţii

 

rutină

care

se

fizice

medicali;

realizează

-

asistentul

acasă,

fie

în

social

 

centrele

   

medicale

din

oraş

 

-

tratament

de

specialitate

- starea psihică

- îmbunătăţirea

- P.M

-

plimbări,

-

starea

-vecini

 

stării

psihice

excursii

 

psihică

este

-

copii

actuale.

- vizitele

 

uşor

-

asistent

-

păstrarea

ameliorată

social

 

contactului

cu

-

voluntari

copiii, cu nora

 

şi

cu

nepotul

acesteia;
acesteia;
acesteia;

acesteia;

acesteia;
acesteia;

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari

Puncte slabe

-stare fizică în general bună; -corespondează cu cei doi copii plecaţi; -colaborare bună cu personalul medical.

-stare de anxietate; -relaţionare deficitară cu ceilalţi vecini; -nu păstrează legătura cu celelalte rude.

9

Studiu de caz nr. 2

1. Informaţii de identificare a subiectului:

Nume, Prenume: M.M. Vârsta: 72 ani Sexul: M Religia: ortodoxă Starea civilă: căsătorit

Domiciliul: Strada Arcu, nr 19, Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu de caz se realizează în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă subiectul.

3. Prezentarea succintă a problemei:

M.M. a rămas văduv în urmă cu doi ani. După decesul soţiei acesta locuieşte

singur în propria locuinţă. Pentru întreţinerea locuinţei şi a terenului din jurul casei, acesta plătea diferite persoane, care după afirmaţiile domnului M.M. au început să-şi însuşească diverse obiecte din locuinţa acestuia.

4. Prezentarea familiei:

M.M. a fost căsătorit, iar din urma căsătoriei au rezultat doi băieţi. Ambii copii

sunt căsătoriţi, dar doar unul locuieşte în Iaşi. Băiatul cel mai mic locuieşte în Petroşani împreună cu soţia şi fiica acestuia. Domnul M.M. are o srănepoată rezultată din urma relaţiei de concubinaj a nepoatei lui, pe care nu a văzut-o niciodată.

5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:

- Starea fizică: din punct de vedere fizic, M.M prezintă boala Parkinson; - Sarea psihică: în general bună.

6. Date despre educaţia subiectului:

M.M. a absolvit şcoala horticolă din Huşi. A profesat ca tehnician horticol la o

fermă de stat. După pensionare a continuat să lucreze pentru diferite societăţi şi persoane particulare.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

M.M. locuieşte în apartament singur în apartament şi dispune de un confort

normal. Camera este amenajată atât cu mobilier şi cu obiecte personale.

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

M.M este o persoană veselă, timid cu cei pe care nu-i cunoaşte. Dar cu cei

cunoscuţi are relaţii foarte bune de prietenie. Îşi petrece timpul citind ziarul sau privind la

televizor.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:

M.M. este o persoană deschisă, dar are nevoie de ajutor pentru rezolvarea

problemelor de sănătate.

 

10.

Plan de intervenţie

 

Evaluare

Obiective

Ţinte

Strategii

de

Evaluare

Agenţi

ai

primară

intervenţie

finală

schimbări

 

i

-

relaţionarea

- integrare în grupul de

- M.M.

-

consiliere

- s-a observat un progres al

-

asistentul

în grup

individuală

 

social

 

-

integrarea în

bătrâni

-

consiliere de

subiectului

-copiii

alte grupuri

grup

 

-uşoară

integrare în

activităţi pe

-

grupuri

-

persoane

alte

-

ajutat să

grup

specializate

meargă la

 

Biserică

11.

Analiza câmpului de forţe

 

Puncte tari

 

Puncte slabe

-fire veselă;

 

-prezenţa bolii Parkinson;

-vizitele dese ale băiatului rămas în

-starea de timiditate;

Iaşi;

-nu păstrează legătura cu vecinii şi nici cu celelalte

-colaborare bună cu personalul

rude sau prieteni.

medical;

 

-stare de optimism.

12

Studiu de caz nr. 3

1. Date de identificare a subiectului:

Nume, prenume: C.E. Vârsta: 75 ani Religia: ortodoxă Starea civilă: căsătorită

Domiciliul: Lunca Cetăţuii, Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu este s-a efectuat în vederea identificării dificultăţilor subiectului.

3. Prezentarea succintă a problemei:

C.E. îi este imposibil de a se adapta, pentru a locui la fiica ei. După decesul soţului C.E. a vândut apartamentul aflat în cartierul Mircea cel Bătrân, pentru a o ajutat pe B.G, fiica acesteia să se mute de la garsonieră într-un apartament cu trei camere, deoarece garsoniera cumpărată cu banii de la căsătorie, a devenit insuficientă pentru cei

trei membri ai familiei. Doamna C.E. afirmă că are des neînţelegeri cu fiica ei, ce pornesc de la nepoată.

4. Prezentarea familiei:

Doamna C.E. a fost căsătorită, iar în urma căsătoriei a rezultat o fată B.G. Are o soră cu care a început să se întâlnească mai rar.

5. Date privind sănătatea fizică şi psihică a subiectului:

-

Din punct de vedere fizic C.E. nu prezintă afecţiuni ale stării de sănătate.

-

Din punct de vedere psihic prezintă coerenţă în limbaj şi gândire.

6.

Date privind educaţia subiectului:

C.E

este absolventă a şcolii generale de opt clase şi a lucrat ca muncitoare la o

fabrică de confecţii.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

C.E. locuieşte într-un apartament cu trei camere fără îmbunătăţiri, situat la parter. De doi ani locuieşte cu fiica şi familia acesteia în apartamentul cu trei camere pe care a reuşit să şi-l cumpere cu banii obţinuţi din vânzarea fostului apartament.

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

Subiectul este, în general, o fire deschisă şi optimistă, comunicativă, dispusă spre realizarea relaţiilor cu noi persoane. Îşi face singură menajul. Îşi petrece timpul liber privind la televizor, sau discutând cu alţi vecini. În fiecare duminică şi în fiecare sărbătoare religioasă merge la biserică. 9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:

Doamna C.E. este o persoană comunicativă. Îşi exprimă nemulţumirea că stă împreună cu fiica şi familia acesteia.

10. Plan de intervenţie

Evaluare

Obiective

Ţinte

Strategii

de

Evaluarea

Agenţi

ai

primară

intervenţie

finală

schimbării

-Relaţionarea cu fiica şi nepoata.

-

Îmbunătăţirea

- C.E.;

-

vizite la

- În urma celor realizate,

-

asistent

şi menţinerea

B.G. şi

domiciliul

 

social

 

fiica

copilului

 

preot

     

-

relaţiilor cu fiica şi nepoata

acesteia

 

consiliere

 

vizite,

B.M;

-

consiliere, fiica a promis că va încerca să evite stările

 

-

Efectuarea

individuală

vizitelor la fiica

   
 

ei

-consiliere de

grup familial

-

Efectuarea

vizitelor la sora

conflictuale

.

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari

 

Puncte slabe

-stare

fizică

şi

psihică

-sensibilă; -suferă din cauza copiilor; -ruperea legăturilor cu prieteni; -nu menţine legătura cu rudele din partea soţului.

mulţumitoare; -persoană credincioasă; -comunicativă; -optimistă;

15

Studiu de caz nr. 4

1. Date de identificare a subiectului:

Nume, prenume: L.M.

Vârsta: 72 ani Sex: feminin Religia: catolică

Starea civilă: văduvă Domiciliul: Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu este realizat în vederea identificării problemelor subiectului.

3. Prezentarea succintă a problemei:

L.M. are sindromul Alzheimer. După decesul soţului, L.M. locuieşte la domiciliu

sub stricta supraveghere a fiicei sale. 2001.

4. Prezentarea familiei:

L.M. a fost căsătorită cu L.J. În urma acestei căsătorii, doamna L.M. are o fată care e căsătorită şi locuiesc împreună cu L.M

5. Date privind sănătatea fizică şi psihică a subiectului:

- L.M. prezintă afecţiuni loco-motorii, se deplasează cu ajutorul căruciorului. Nu prezintă alte deficienţe majore în afară de cea amintită.

- Tulburări de gândire, deliruri, stări de panică, este diagnosticată cu sindromul Alzheimer.

6. Date privind educaţia subiectului:

L.M. a absolvit şcoala generală, după care a urmat liceul cu specializare în chimie. După terminarea liceului, a lucrat până la perioada pensionării.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

L.M. locuieşte într-un apartament cu trei camere. Apartamentul este dotat cu mobilier, televizor.

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

Subiectul este, în general, o fire deschisă şi veselă, comunicativă. Nu-i place să rămână singură în cameră. Stă adesea pe holuri de vorbă cu ceilalţi vecini.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor obţinute:

L.M. prezintă tulburări de memorie, momente care nu-i permit să părăsească

camera.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare

Obiective

Ţinte

Strategii

de

Evaluarea

Agenţi

ai

primară

intervenţie

finală

schimbării

- starea de sănătate

- îmbunătăţirea şi menţinerea autonomiei şi a capacităţilor psihice

-

fiica cu

-

administrarea

- în urma implementării

-spital

nepoţii

tratamentului

 

- medic

 

- voluntari

medicamentos

strategiilor

- psiholog

- animatori

şi realizarea

 

amintite, L.M.

- asistent

exerciţiilor

îşi păstrează autonomia, iar tulburările de

 

social

fizice de

întreţinere.

-

realizarea mai

memorie şi stările de panică se petrec la intervale

multor

 

activităţi care

solicită

memoria

-

solicitarea

constante de timp.

L.M să participe la c ât

mai multe activit ăţi de acest gen.

   

-

monitorizare

permanentă.

 

11. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari

Puncte slabe

- stare fizică bună;

- diagnosticată cu Alzheimer;

- relaţionarea cu fiica şi nepoţii;

- prezenţa tulburărilor;

- buna relaţionare cu ceilalţi vecini;

- acceptă participarea la diversele acţiuni.

18

Studiu de caz nr. 5

1. Informaţii de identificare a cazului:

Nume, Prenume: P. H.

Vârsta: 68 ani Sexul: F Religia: catolică

Starea civilă: văduvă Domiciliul: Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu de caz este realizat în vederea soluţionării dificultăţii de adaptare cu care se confruntă bătrâna.

3. Prezentarea succintă a problemei:

P.H. a fost căsătorită iar din această căsătorie a rezultat un băiat. După decesul soţului, întreţinerea locuinţei a devenit o problemă majoră pentru P.H. Pensia era insuficientă pentru întreţinerea casei şi a grădinii. S-a mutat în altă localitate în momentul

în care s-a pensionat, deoarece lucra într-o altă localitate şi se află şi unul din copiii săi.

4. Prezentarea familiei:

P.H. are un băiat căsătorit. H.P, a mai avut un băiat care a decedat când avea vârsta de 24 de ani, într-un accident de maşină. Soţul doamnei H.P. a decedat în 1996.

Băiatul doamnei H.P. are trei copii. Soţia şi copiii băiatului nu o vizitează nu au vizitat-o niciodată de când s-a mutat.

5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:

- Fizic: H.P. are diabet de la vârsta de 45 de ani şi mici probleme reumatismale. - Psihic: Din punct de vedere psihic H.P. nu prezintă deficienţe.

6. Date privind educaţia subiectului:

M.P. este absolventă a colegiului pentru educatori. A profesat ca învăţătoare până în momentul pensionării. A urmat timp de doi ani cursurile facultăţii de litere, fără să

susţină examenul de licenţă.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

H.P locuieşte singură într-o garsonieră. Camera nu este decorată cu obiecte

personale.

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

H.P. este o fire în general deschisă, comunicativă, dorindu-şi să aibă cât mai mulţi

prieteni. Îşi petrece foarte mult timp în compania unui bătrân de la un apartament vecin,

vorbesc, se ajută reciproc. Este singura persoană cu care vorbeşte. Când rămâne singură

citeşte sau completează integrame.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor obţinut:

Datorită mediului în care a lucrat şi persoanelor cu care a intrat în contact, H.P. îşi

alege prietenii în funcţie de calităţile intelectuale. Îi place să vorbească despre copii şi

educaţia lor. Face observaţii pentru exprimările incorecte, fapt ce deranjează pe ceilalţi

bătrâni. Lipsa fiului o suplineşte cu amintirea copiilor cu care a lucrat.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare

Obiective

Ţinte

Strategii

de

Evaluare

 

Agenţi

ai

primară

intervenţie

a finală

schimbării

- adaptarea

- adaptarea la noile condiţii

- copiii

-

vizitele mai

-

bătr âna

-personal

- voluntari

dese

ale

şi-a

fă cut

medical

 

băiatului şi ale

noi prieteni

-familie

- animatori

nepoţilor.

la

de

la

- asistent social

etajele

-

 
 

crearea unor

ocazii ca H.P.

superioare

 

să cunoască cât

 

mai

multe

persoane.

11.

Analiza câmpului de forţe

Puncte tari

Puncte slabe

- optimism;

-selecţia prietenilor, după nivelul lor de cultură; - lipsa prietenilor; -lipsa obiectelor personale din vechea locuinţă

- lectura, integramele;

- sănătate foarte bună;

- prezenţa unui prieten permanent.

21

Studiu de caz nr. 6

1. Informaţii de identificare a subiectului:

Nume, Prenume: V.C.

Vârsta: 68 ani

Sexul: F

Religia: ortodoxă

Starea civilă: divorţată

Domiciliul: Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu de caz se realizează în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă subiectul.

3. Prezentarea succintă a problemei:

După ce s-a căsătorit şi cel de-al doilea copil, V.C. hotărăşte să părăsească locuinţa şi să se interneze într-un cămin, lăsându-l pe fostul soţ să locuiască în casă. Hotărârea părăsirii locuinţei a fost luată la apariţia unei paralizii parţiale a membrelor inferioare.

4. Prezentarea familiei:

A divorţat când avea 38 de ani. Motivul pentru care a divorţat a fost că fostul soţ petrecea prea mult timp la filarmonică (cânta la trompetă) şi-i neglija pe cei doi copii. În urma acestei căsătorii au rezultat un băiat şi o fată. Deşi a divorţat a păstrat în continuare relaţii foarte bune cu fostul soţ, acesta continuând chiar să locuiască în aceeaşi casă. Cei doi copii sunt căsătoriţi şi locuiesc în acelaşi oraş în care se află căminul şi casa lui V.C. în care locuieşte fostul soţ W.R.

5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:

- Starea fizică este precară: nu se deplasează decât cu ajutorul căruciorului, deoarece are o paralizie parţială a membrelor inferioare, insuficienţă sistolică (probleme de cord);

- Starea psihică: în general bună.

6. Date despre educaţia subiectului:

V.C. a absolvit o şcoală de meserii, însă nu a profesat niciodată în domeniul industriei uşoare. S-a ocupat de creşterea copiilor şi s-a îndeletnicit cu treburile casnice.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

V.C. locuieşte în cămin într-o cameră de două persoane dispunând de un confort normal. Cei doi copii se ocupă permanent de amenajarea camerei. Camera este amenajată atât cu mobilierul din dotare, cât şi cu obiecte personale (tablouri, păpuşi, bibelouri, televizor, scaune şi o masă).

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

V.C. este o persoană veselă, comunicativă, nu pierde nici o ocazie să părăsească camera, fie pentru a se plimba, fie pentru a participa la activităţile de la club. Este o persoană credincioasă care se simte foarte bine în compania personalului, care se ocupă de îngrijirea bătrânilor din acest cămin.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:

V.C. este foarte bine primită de către ceilalţi rezidenţi. Este mulţumită că nu „stă pe capul nimănui”. Adesea îşi exprimă nemulţumirea cu privire la dependenţa ei de personalul de îngrijire şi de copii ei. A afirmat că nu doreşte să „chinuie pe nimeni”, deşi este conştientă că fostului soţ nu-i este uşor singur. V.C. este o persoană care s-a adaptat foarte bine condiţiilor din cămin.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare

Obiective

Ţinte

Strategii

de

Evaluare

Agenţi

ai

primară

intervenţie

finală

schimbării

-

starea

-

îmbunătăţirea

- V.C.

-

consultaţii

-

ameliorarea

-medicul,

sănătăţii

stării fizice

medicale

 

sănătăţii

asistenţii

fizice

-

tratament de

medicali;

specialitate

-asistentul

social

-

starea

-

menţinerea

- V.C.

-

participarea

-

starea psihică

-ceilalţi

psihică

stării psihice

la slujbele

 

este aceiaşi

rezidenţi

actuale.

realizate la

- preot

capela

-copii, fostul

spitalului;

soţ

-plimbări,

-asistent

excursii

social

-

vizitele

-voluntari.

domiciliului;

-

păstrarea

contactului cu

copiii;

 

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari

 

Puncte slabe

-

stare psihică bună

 

- handicap fizic - rămânerea fostului soţului acasă.

cei doi copii o vizitează în mod constant şi se ocupă de îngrijirea ei

-

-

credinţa

 

-

bine

adaptată

şi

integrată

în

sistemul

instituţional

 
25

Studiu de caz nr. 7

1. Informaţii de identificare a subiectului:

Nume, Prenume: M.G;

Vârsta: 90 de ani; Sex: M Religia: ortdox

Starea civilă: văduv Domiciliu: Iaşi, Str. Hatman Şendrea

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Studiul de caz a fost realizat în vederea rezolvării situaţiei în care se află vârstnicul.

3. Prezentarea succintă a problemei:

M.G. a locuit împreună cu soţia şi unicul său fiu în diferite locuinţe sociale. După moartea soţiei, fiind deja în atenţia serviciilor sociale a fost îndrumat să locuiască într-un cămin destinat îngrijirii persoanelor de vârsta a treia. În cămin, împarte camera cu un alt vârstnic, cu care are foarte des divergenţe. M.G. nu doreşte să mai locuiască în aceiaşi cameră cu actualul său coleg.

4. Prezentarea familiei:

Familia domnului M.G. este compusă din fiul său cu cei trei nepoţi şi fratele cu

familia acestuia. Fratele este mai în vârstă decât M.G. şi se află în imposibilitatea de a-l vizita. Băiatul împreună cu cei trei copii vin săptămânal. Băiatul este divorţat şi de jumătate un an are o relaţie de concubinaj. Soţia domnului M.G. a decedat în 1992.

5. Date privind sănătatea fizică şi psihică a subiectului:

- Din punct de vedere al sănătăţii fizice M.G. prezintă dificultăţi de deplasare şi acuză des dureri de spate. Dificultăţi de auz provocate de o explozie pe front.

- Psihic, M.G. nu prezintă afecţiuni.

6. Date privind educaţia subiectului:

M.G. a fost acceptat la conservator, dar n-a urmat cursurile din cauza declanşării războiului. De-a lungul vieţii a practicat diverse meserii.

7.

Prezentarea condiţiilor de locuit:

M.G. locuieşte în căminul de bătrâni într-o cameră de două persoane, cu toate

condiţiile necesare. Mobilierul folosit în amenajarea camerei este cel din dotarea

căminului. Înainte de internarea în cămin, locuia într-un apartament care era locuinţă

socială. Şi fiul acestuia locuieşte cu cei trei copii într-o astfel de locuinţă.

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

Bătrânul este o fire mai tăcută. Vorbeşte doar dacă se află într-o stare de spirit

bună. Devine uşor irascibil, mai ales în prezenţa colegului de cameră, care are grave

dificultăţi de vorbire şi respiraţie. În acelaşi timp îi oferă şi ajutor colegului dac ă are

nevoie.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:

M.G. este plăcut de personalul de îngrijire a căminului spital, deoarece face des

glume, iar uneori este pus să cânte. Dacă se organizează o reuniune domnul M.G. este cel

care însufleţeşte atmosfera prin cântecele lui. Interacţionează bine cu ceilalţi rezidenţi, îi

place să vorbească despre viaţa lui şi în special despre perioada războiului.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare

 

Obiective

Ţinte

Strategii

de

Evaluare

Agenţi

ai

primară

intervenţie

finală

schimbării

-

relaţionarea în

- integrare în

- L.M.

- individuală - consiliere de grup

consiliere

-s-a

-

asistentul social

grup

 

grupul

de

observat un

-

personal cămine

- relaţia cu fiul

bătrâni

progres

al

-

alte

persoane

- relaţia cu alţi

subiectului

specializate

instituţionalizaţi

- activităţi pe grupuri

-uşoară integrare în grup - dorinţa de

-

integrarea

în

alte grupuri

-

ajutat

 

meargă

la

Biserică

a

merge la

Biserică

11. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari

Punctele slabe

-

persoană optimistă;

- sănătate deficitară;

- dornic de activităţi.

- nu comunic ă.

29

Concluzii:

Cele ș apte studii de caz au reliefat în unanimitate că bătrânii se simt confortabil în casele lor, familia îi acceptă ș i îi integrează. Cu toate acestea familiile nu-ș i permit financiar îngrijirea bătrânului mai ales cea medicală ș i de aceea solicită ajutor.

Cercetarea privind atitudinea bătrânilor faţă de îngrijirea în familie

Pentru realizarea acestui micro-studiu am luat un eşantion de 20 de persoane, dintre rezidenţii acestei instituţii şi s-a folosit metoda scalării.

Scala cu segmentele 1-7, cuprinde următoarele valori:

1-2: manifestă interes, oferă des răspunsuri, foloseşte orice ocazie să vorbească despre familia sa ș i/sau despre locuinț a sa

2-3: manifestă interes, oferă răspunsuri când este întrebat, vorbeș te despre familia sa ș i /sau despre locuinț ă

3-4: participă pasiv, asistă, priveşte, oferă foarte rar răspunsuri, nu comunica nimic în legătură cu familia sa sau despre locuinț ă;

4-5: participă absent, se concentrează rar asupra întrebărilor, priveşte adesea pe geam sau pe ceilalţi şi niciodată spre cei din casă;

5-6: participă dezinteresat, priveşte în altă parte şi nu persoanele prezente, se întoarce cu spatele, vorbeşte despre alte lucruri, are alte preocupări, contrazice membrii familiei;

6-7: refuză participarea la întrebări

Motivarea alegerii valorii:

Individul – Număr de ordine: valoarea aleasă; Genul persoanei: masculin/feminin; Comportament, manifestare.

1 – 1; M; foarte serios, implicat, consecvent.

2 – 1; F; oferă răspuns la orice întrebare, veselă.

3 – 3; M; răspunde dacă i se adresează personal întrebarea

4 – 3; M; răspunde dacă este întrebat, prezintă dificultăţi de exprimare.

5 – 2; F; oferă des răspunsuri, râde

6 – 1; M; foarte serios, face remarci adecvate.

7

– 1; F; manifestă un interes deosebit încearcă să ofere răspuns la toate

întrebările.

8 – 3; F; asistă în tăcere, prezintă dificultăţi de exprimare.

9 – 3; F; ascultă, poartă discuţii pe alte subiecte decât cele propuse

10 – 5; F; cântă foarte tare, vorbeşte tare, se revoltă referitor la alte subiecte decât

cele propuse, se întoarce cu spatele.

11 – 2; F; oferă răspunsuri scurte, comunică cu ceilalţi.

12 – 2; F participă la întrebări, îşi afirmă nemulţumirea cu referire la familie

13 – 1; M; oferă răspunsuri, continuând cu cântece legate de răspunsul dat, îi

antrenează şi pe ceilalţi.

14 – 3; F; priveşte în tăcere, ascultă, nu oferă răspunsuri.

15 – 3; F; participă la cântece, caută mereu ocazii să râdă.

16 – 2; F; manifestă interes deosebit, nu oferă răspunsuri.

17 – 1; F; foarte atentă, oferă răspunsuri corecte.

18 – 4; M; priveşte în altă parte, activitatea nu prezintă importanţă.

19 – 3; M; atent, oferă răspunsuri scurte, la obiect, răspunde rar şi doar când este

întrebat.

20 – 2; F; implicată, oferă des răspunsuri corecte,

Valoarea medie a atitudinii vârstnicilor faţă de activitatea desfăşurată:

Vârstnicul :

Valoarea

atribuita :

1

1

2

1

3

3

4

3

5

2

6

1

7

1

8

3

9

3

10

5

11

2

12

2

13

1

14

3

15

3

16

2

17

1

18

4

19

3

20

2

Medie:

2,3

Reprezentarea grafică:

SCARA ATITUDINELOR

7 6 10 5 18 4 3 4 8 9 14 15 19 3 MEDIE:
7
6
10
5
18
4
3
4
8
9
14 15
19
3
MEDIE:
2,3
5
11 12
16
20
2
1
2
6
7
13
17
1
0
VALORILE ATRIBUITE

VARSTNICII

Valoarea 2,3 ne arată că atitudinea generală a grupului faţă de asistența la domiciliu este una pozitivă; - se oferă răspunsuri la întrebări, (indiferent dacă acestea sunt corecte sau nu, deoarece ne se urmăreşte corectitudinea răspunsurilor, ci gradul de implicare);

Deoarece valorile predominante sunt valorile pozitive (cuprinse între 1 şi 3), putem afirma că grupul este omogen.

Ponderea atitudinilor (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7):

A) Pentru valoarea (1):

20…………100%

6………… x

x=30%

Rezultat: 30% dintre vârstnici care participă sunt foarte implicaţi în viața de familie:

- oferă răspunsuri spontan,

- participă pe toată durata întrevederii,

-au o atitudine pozitivă față de membrii familiei

-sunt mulțumi ți ca au o locuinț ă proprietate personală ș i sunt mândrii de ea

B) Pentru valoarea (2):

20…………100%

5……………x

x=25%

Rezultat: 25% dintre vârstnicii care participă manifestă interes:

- oferă răspunsuri atunci când li se adresează întrebări în mod direct ;

- un rol important în socializarea acestora este prezența memrilor familiei

Pentru valoarea (3):

20……… 100%

7…………x

x=35%

Rezultat: 35% dintre participanţi asistă, privesc cu atenţie, urmăresc discuț ia, dar

nu oferă răspunsuri decât foarte rar:

- comunică deficitar cu ceilalţi,

-preferă să răspundă alții în locul lor;

- sunt acele persoane cărora le place să privească.

D) Pentru valoarea (4)

20…………100%

1………… x

x=5%

Rezultat: 5% dintre vârstnicii care participă, participă absent:

- lipseşte comunicare,

- a nu prezintă interes

E) Pentru valoarea (5):

20………….100%

1……………x

x=5%

Rezultat: 5% dintre vârstnici participă doar din curiozitate,

Valoarea:

Numărul de indivizii la care a fost atribuita valoarea respectiva:

1

6

2

5

3

7

4

1

5

1

Reprezentarea grafică:

Totalul

20

indivizilor:

Valoarea:

Pondererea

valorii:

 

1 30%

 

2 25%

 

3 35%

 

4 5%

 

5 5%

Total:

100%

Ponderea valorilor atribuit

35%

5% 5% 30% 25%
5%
5%
30%
25%

1

2

3

4

5

Î n urma acestei micro-cercetări am constatat că majoritatea celor chestionaț i consideră familia ș i locuirea împreună cu aceasta un fapt benefic pentru ei , se simt ocrotiți ș i folositori. Există ș i persoanae pentru care familia este un obstacol în liniș tea bătâneț ii de multe ori , batrânii fiind nevoiți sa-I întrețină din pensia lor pe cei tineri.

În

urma

analizei

studiilor

de

caz

ș i

a

microcercetării

considerăm

ipoteza

demonstrată ș i anume: Pentru bătrâni, familia constituie factorul vital fundamental, de aceea, resursele familiei trebuie valorificate în asistenţa şi îngrijirea vârstnicului.

VI.Concluzii si opinii personale

Supravieţuirea unei armoniii familiale minimale depinde de capacitatea ambelor părţi de a învăţa să se accepte. Atitudinea blândă, caldă, de înţelegere, evitarea adresării de reproşuri, încredinţarea de atribuţii şi sarcini potrivit capacităţilor şi puterii sunt reale resurse terapeutice contribuind, nu numai la prevenirea adâncirii unor suferinţe, dar şi la ameliorarea intensităţii acestora. S-a observat că precipitarea unei regresii, a unei involuţii psiho-intelectuale are de multe ori între cauze o atitudine lipsită de înţelegere a familiei, o atitudine de indiferenţă sau, dimpotrivă, de persecuţie. Prin urmare, conduita anturajului familial poate acţiona fie favorabil, în sens terapeutic, fie nefavorabil, grăbind procesul de involuţie şi adâncind suferinţele. În general, efectele unei atitudini corespunzătoare a familiei, cu o orientare afectivă firească, avizată asupra modificărilor psihologice şi psihice în îmbătrânire, atitudine constând în reguli simple, sunt mari şi pot influenţa atât prevenirea regresiei psihice sau ameliorarea suferinţelor, cât o mai bună integrare a persoanei vârstnice suferinde în grupul familial.