Sunteți pe pagina 1din 50

ETAPELE DE ACORDARE A CREDITELOR

3.1. REGULI PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A ACTIVITATII CLIENTILOR


3.1.1. Principii si reguli generale privind activitatea de creditare n ntreaga activitate de creditare, banca va respecta prevederile Legii nr. 58 / 1997 si a Normelor de creditare privind activitatea bancara, Legii nr. 34 / 1991 privind statutul B.N.R., a normelor, instructiunilor si regulamentelor emise de B.N.R. n calitatea sa de banca centrala cu atributii de reglementare n domeniile monetar, de credit, valutar si de plati, precum si propriile norme si instructiuni de lucru. Operatiunile de aprobare si acordare a creditelor au la baza prudenta bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza ntreaga activitate a bancii. Activitatea de creditare se bazeaza, n primul rnd, pe analiza viabilitatii si realismul afacerilor n vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditati ca principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dobnzii. Determinarea capacitatii de plata a clientilor se face prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor att din perioadele expirate ct si din cele prognozate. Acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoasa att pentru banca, deoarece prin extinderea si diversificarea portofoliului de credite poate obtine profit suplimentar, ct si pentru clienti, care pe seama creditelor pot sa-si dezvolte afacerile, sa obtina profit si, pe aceasta baza sa ramburseze mprumuturile si sa-si achite dobnzile. Creditele trebuie sa fie n toate cazurile garantate, iar volumul minim de garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a mprumutului catre banca, formata din credite si dobnzi. Creditele, valorile de recuperat, creantele comerciale precum si dobnzile aferente trecute n litigiu sunt considerate creante ndoielnice, si respectiv, dobnzi restante. Creditele, valorile de recuperat, creantele comerciale, creante restante, precum si dobnzile aferente trecute n litigiu sunt considerate creante ndoielnice, si respectiv, dobnzi ndoielnice.

n vederea administrarii riscului si acoperirii eventualelor pierderi din credite si dobnzi, banca constituie rezerva generala pentru riscul de credit si provizioane specifica de risc pentru credite si dobnzi potrivit legii. Banca acorda credite pe termen scurt, mediu si lung n lei si valuta pe seama resurselor proprii si a celor atrase, n conformitate cu prevederile din planul de credite si resursele de acoperire ale acestora, aprobat de organele competente. 3.1.2. Analiza economico - financiara a activitatii clientilor Analiza aspectelor economico-financiare are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situatiei economico-financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta, analiza economico - financiara se bazeaza pe documentele de sinteza contabila (bilantul contabil si raportul de gestiune, contul de profit si pierdere, raportari contabile periodice etc.), pe analiza fluxului de fonduri ale perioadelor expirate, precum si pe analiza fluxului de lichiditati (cash-flow-ului) pentru perioada urmatoare. Analiza economico-financiara a activitatii clientilor contine : a) Analiza bilantului contabil, care presupune : . examinarea bilanturilor pe ultimul an ncheiat si situatiile financiare cumulate de la nceputul anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut ; . analiza imobilizarilor corporale si necorparale si a surselor de acoperire a acestora ; . analiza decontarilor, prelevarilor, datoriilor si obligatiilor fata de terti ; . analiza costurilor, n vederea dimensionarii corecte a volumului de credite pentru activele circulante care fac obiectul creditarii. b) Analiza veniturilor, cheltuielilor si contului de profit si pierdere, care presupune :

. analiza rezultatelor activitatii si a profitului obtinut pe ultimul an ncheiat si, respectiv, pe anul curent ; . analiza repartizarii profitului net ; . analiza pierderilor nregistrate si recuperarea lor. c) Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate, ofera posibilitatea unei mai bune ntelegeri, la nivelul fiecarei activitati (exploatare, investitii, financiara), a modului n care au fost generate fondurile (sursele) si utilizarea acestora, precum si impactul asupra disponibilitatilor banesti ale agentului economic, la sfrsitul perioadei analizate. d) Analiza fluxului de lichiditati pe perioada urmatoare, presupune ca pe baza rezultatelor obtinute anterior si a portofoliului de contracte de aprovizionare, productie, desfacere, a perspectivei variatiei stocurilor etc. sa se evalueze si sa se prognozeze : . posibilitatile clientului de a genera n viitor lichiditati ; . capacitatea clientului de a-si onora obligatiile de plata viitoare. Sectiunea 1. Analiza structurii si continutului bilantului contabil si a contului de profit si pierdere. Prudenta bancara presupune, n primul rnd, cunoasterea si ntelegerea activitatii clientilor bancii. Cunoasterea activitatii desfasurate de client n perioada anterioara, precum si a prevederilor pentru viitor dau posibilitatea bancii, pe de o parte sa ofere acestuia serviciile si produsele bancare adecvate ; iar pe de alta parte sa ia masuri pentru diminuarea si prevenirea riscului n vederea recuperarii creditelor si a ncasarii dobnzilor. n consecinta, n vederea protejarii fondurilor proprii si a celor atrase, banca are datoria de a-si selectiona judicios clientii, deoarece performantele ei depind de eficienta cu care sunt acordate creditele. Atunci cnd banca acorda un credit ea face, pe baza cunoasterii detaliate a clientului, un act de ncredere. n procesul obtinerii de informatii despre client, o importanta deosebita o are cunoasterea situatiei economico-financiare a acestuia. Analiza financiara are ca punct de

plecare bilantul contabil, care este documentul oficial de gestiune al agentului economic. Bilantul ofera o imagine contabila asupra patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute, pe baza unor acte administrative emise la un moment dat. Pentru obtinerea unei imagini ct mai reale asupra situatiei financiare a clientilor este necesar ca pe baza bilantului sa se elaboreze noi informatii care sa corespunda mai bine necesitatilor de analiza a bancii, respectiv, de diagnostic dar si de evaluare. De asemenea, pentru analiza financiara a clientului o importanta deosebita o prezinta informatiile furnizate de contul de profit si pierdere, care, ca si n cazul bilantului contabil, vor fi regrupate si prelucrate pentru a oferi o imagine mai clara privind rentabilitatea si eficienta activitatii desfasurate. A. Prezentarea bilantului contabil Bilantul contabil ntocmit de client contine elementele patrimoniale reflectate la valoarea de intrare n patrimoniu, respectiv la valoarea contabila, care poate fi diferita de valoarea reala, de piata a acestora. Pornind de la balanta de verificare lunara, situatiile financiar - contabile periodice si bilantul contabil prezentate de clienti, ofiterii de credit vor proceda la analiza acestora pentru ajustarea si adaptarea lor n vederea obtinerii elementelor si informatiilor care servesc mai bine scopurilor si principiilor de analiza ale bancii. Utilizarea datelor obtinute este impusa de necesitatea determinarii valorii reale a activului si a ntregului patrimoniu si stabilirea ct mai corect posibil a marimii riscului asumat de client (proprietar) n comparatie cu cel al bancii. B. Prezentarea contului de profit si pierdere Bilantul contabil exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la o anumita data, respectiv la ncheierea exercitiului iar contul de profit si pierdere exprima modul cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si de cheltuieli ce au definit evolutia economico - financiara a agentului economic analizat, de la nceputul si pna la sfrsitul exercitiului. Din multitudinea de activitati economice si financiare pe care le desfasoara un agent economic n vederea atingerii rentabilitatii scontate, ofiterii de credite si

vor concentra, n principal, atentia asupra acelora care genereaza venituri si respectiv cheltuieli. Pentru a raspunde mai bine necesitatilor de analiza ale bancii, ofiterii de credite vor prelucra contul de profit si pierdere elaborat de clienti, prin introducerea unor indicatori denumiti solduri intermediare de gestiune (marja comerciala, valoarea adaugat, excedentul / deficitul brut din exploatare, excedentul / deficitul brut financiar, excedentul / deficitul brut exceptional, capacitatea de autofinantare etc.). Sectiunea 2. Indicatorii de analiza a bonitatii clientilor Pornind de la continutul bilantului contabil prelucrat (situatiei contabile periodice) si de la contul de profit si pierdere prelucrat, ofiterii de credite vor analiza situatia bonitatii clientilor pe baza unui sistem de indicatori de structura si performanta. Indicatorii care stau la baza analizei si evaluarii bonitatii clientilor pot fi grupati n : A. Indicatori de nivel si structura a) cifra de afaceri b) capitaluri proprii c) rezultatul exercitiului (profit / pierdere) d) fondul de rulment e) necesarul de fond de rulment f) trezoreria net g) lichiditatea . lichiditate imediat . lichiditate curent . lichiditate la o data viitoare h) solvabilitatea

i) gradul de ndatorare . gradul de ndatorare general . gradul de ndatorare financiar j) viteza de rotatie . rotatia activelor circulante . rotatia stocurilor de materii prime . rotatia stocurilor de produse n curs de fabricatie . rotatia stocurilor de produse finite / marfuri . durata medie de ncasare a clientilor . durata medie de plat a furnizorilor B. Indicatori de performanta k) rentabilitatea . rentabilitatea de exploatare . brut . net . rentabilitatea economica . rentabilitatea financiara l) riscul financiar . gradul de acoperire a dobnzii m) rata valorii adaugate

n) politica de dividende Pentru a efectua o apreciere final corespunzatoare asupra bonitatii clientilor, ofiterii de credite vor urmari coroborarea rezultatelor si interpretarea tuturor indicatorilor prezentati ntr-un sistem unitar care sa scoata n evidenta punctele tari si pe cele slabe ale respectivului agent economic, si mai ales sa poata conduce la luarea unor decizii temeinic fundamentate.

3.2. RISCURILE, GARATIILE SI ASIGURAREA CREDITELOR


3.2.1. Aspecte nefinanciare privind clientii bancii Analiza nefinanciara vizeaza credibilitatea clientului ca element psihologic esential cu privire la formarea de catre banca a convingerilor referitoare la calitatile morale si profesionale ale conducatorilor agentilor economici solicitanti de credite, a principalilor asociati si colaboratori precum si a reputatiei privita prin calitatea produselor, serviciilor si a modului de ndeplinire a obligatiilor asumate n relatiile cu partenerii de afaceri n acest scop, se va face evaluarea ct mai reala a riscului n activitatea de creditare iar banca va analiza att riscurile financiare, ct si cele nefinanciare la care se expune. Factorii nefinanciari care influenteaza activitatea clientului pot fi interni sau externi. n fundamentarea deciziei de acordare a unui credit ofiterii de credite vor tine seama suplimentar si de urmatoarele aspecte interne : a) Conducerea activitatii (managementul) : . pregatirea profesionala, prestigiul si experienta n ramura sau sectorul de activitate ; . experienta n functii de conducere si reputatia echipei manageriale ; . conducerea este asigurata de o echipa sau de catre o singura persoana, cunoscnd ca n cele mai multe cazuri conducerea n echipa poate avea rezultate mai bune dect luarea deciziilor de catre o singura persoana ; . asigurarea succesiunii manageriale ;

. gradul de participare a echipei de conducere la capitalul societatii, fiind de asteptat ca implicarea conducerii sa fie cu att mai ridicata cu ct gradul de participare la capital este mai mare. b) Activitatea clientului : . evolutia activitatii si profilul acesteia ; . caracterul activitatii : permanent., sezonier, ciclic : . sfera de activitate : productie, comert, prestari servicii etc. ; . produsele si serviciile sunt : de stricta necesitate / de lux, de serie / unicat, vechi / noi, competitive / mai putin competitive profitabile / neprofitabile ; . importul ; c) Strategia : . existenta unei strategii pe urmatorii 3-5 ani - daca aceasta este realista, realizabila sau cu risc de esec ; . modalitatile de realizare a strategiei propuse ; . alternative si implicatii n cazul nerealizarii strategiei propuse ; . existenta sau nu a planurilor de restructurare si redresare financiara. Factorii nefinanciari externi care trebuie avuti n vedere la fundamentarea deciziei de creditare sunt : a) domeniul de activitate - caracteristicile domeniului de activitate din punct de vedere al competitivitatii, profitabilitatii, tehnologizarii, cheltuielilor de capital, costuri fixe ridicate sau reduse, principalele firme care evolueaza n respectivul domeniu de activitate ;

b) ncadrarea activitatii clientului n politica economica generala si n tendintele strategiei viitoare privind respectivul domeniu de activitate ; c) impactul legislatiei asupra activitatii clientului ; d) impactul unor factori macroeconomici asupra activitatii clientului ; e) dependenta si pozitia geografica fata de sursele de aprovizionare si pietele de desfacere, fata de caile de transport etc. ; f) caracteristicile sociale ale pietelor de desfacere : obiceiuri alimentare, nclinatia spre un anumit tip de consum, religie etc. ; Concluziile rezultate din analiza aspectelor nefinanciare privind clientii se vor utiliza de banca la : . fundamentarea deciziei de preluare a unor noi clienti ; . fundamentarea deciziei de creditare ; . situatia clientilor, . analiza calitatii portofoliului de mprumuturi etc. 3.2.2. Riscul n activitatea de creditare Activitatea de creditare implica un risc prin nsasi elementele de anticipare pe care se bazeaza decizia de creditare pentru banca fiind de maxima importanta cunoasterea acestui risc, evaluarea sa ct mai aproape de realitate si acceptarea lui n cunostinta de cauza. n scopul diminuarii riscului n activitatea de creditare, banca va urmari respectarea urmatoarelor conditii : . mprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot depasi, cumulate 20 % din capitalul si rezervele bancii ;

. capitalul si rezervele bancii includ capitalul propriu si capitalul suplimentar, care se determina, potrivit regulamentului B.N.R. privind fondurile proprii ale societatii bancare. Pentru eliminarea riscului, banca nu acorda credite : . agentilor economici care nregistreaza pierderi si sunt fara perspective de redresare, cu exceptia cazurilor n care prin acte normative s-a reglementat altfel ; . agentilor economici care nu contribuie cu capital propriu la finantarea mijloacelor circulante sau la realizarea proiectelor de dezvoltare (investitii) ; . unitatile economice pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau lichidare judiciara, cu exceptia cazurilor n care instanta judecatoreasca hotaraste ca pot fi acordate credite n vederea reorganizarii si redresarii activitatii debitorului. 3.2.3. Garantiile creditelor n conformitate cu prevederile Legii privind activitatea bancara nr. 33 / 1991 la acordarea creditelor, societatile bancare vor urmari ca solicitantii sa reprezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scadenta, n acest scop, acestea pot cere solicitantilor garantarea mprumutului cu bunuri mobile si imobile. Activitatea de creditare se bazeaza pe viabilitatea planului de afaceri prezentat bancii si pe capacitatea mprumutatului de a genera venituri si, respectiv lichiditati, care constituie principala garantie si sursa de rambursare a creditelor si de plata a dobnzilor. n raporturile sale cu debitorii, creditorul este expus unor riscuri care impun luarea unor masuri pentru garantarea creantei, n cazul n care n ziua scadentei, debitorul nu si poate achita datoriile si nu mai poate sa-si execute obligatia asumata, creditorul daca are garantii constituite n conditiile legii, pe baze contractuale, le poate executa acoperindu-si creanta. Dupa natura lor, garantiile pot fi :

a) Garantii reale : sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin afectarea unui bun al debitorului n vederea asigurarii executarii obligatiei asumate. Garantiile reale confera creditorului garantat : . dreptul de preferinta n temeiul careia, n cadrul executarii silite, din valoarea bunului respectiv se va asigura mai nti satisfacerea integrala a creditorului garantat si numai ceea ce se prisoseste va servi satisfacerii pretentiilor celorlalti creditori ; . drept de urmarire, n temeiul caruia creditorul va putea urmari bunul n minile oricui s-ar afla, n masura necesara satisfacerii creantei garantate. Garantiile reale sunt : . gajul propriu-zis . ipoteca b) Garantiile personale : sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin care una sau mai multe persoane se angajeaza printr-un contract accesoriu ncheiat cu creditorul sa plateasca acestuia datoria debitorului n cazul n care acesta nu o va plati el nsusi. Formele de garantii personale aplicabile sunt : . fideiusiunea (cautiunea) . garantiile prezentate sub forma de scrisori de garantie emise de banci, institutii financiare si autoritati administrative (ministere) ce au aceasta competenta ; . garantiile personale reglementate de legi speciale, dar care se ntemeiaza pe ideea de fideiusiune.

Pentru creditele n lei pe termen scurt, mediu si lung banca solicita suplimentar pe lnga tipurile de garantii prezentate mai sus, si gajul general. Pe lnga garantiile asiguratorii, la creditele n lei si valuta acordate clientilor sai, banca va solicita suplimentar cesionarea ncasarilor din contractele existente. Constituirea garantiilor se efectueaza avnd n vedere faptul ca functiile pe care acestea le ndeplinesc sunt urmatoarele : . stimuleaza si asigura respectarea disciplinei contractuale prin executarea n mod corespunzator si la termen a obligatiilor asumate de catre mprumutat ; . asigura securitatea creditului prin faptul ca garantia poate fi valorificata de banca n vederea acoperirii creditului nerestiuit si a dobnzilor neachitate de catre debitori ; . asigura economisirea de lichiditati n sensul ca mprumutatul dovedeste ca dispune de lichiditati potentiale. 3.2.4. Asigurarea activelor acceptate n garantie n scopul diminuarii riscului n activitatea de creditare, banca va solicita beneficiarilor de credite si scrisori de garantie bancara sa asigure la societati de asigurare - reasigurare bunurile aduse n garantie, n acest sens, dupa semnarea contractului de credite ntre banca si mprumutat, nainte de a angaja efectiv creditul, mprumutatii vor prezenta bancii politele de asigurare pentru bunurile cu care au garantat creditele obtinute la banca. Asigurarea bunurilor care se constituie drept garantie a creditelor este facultativa n cazul clientilor din categoriile de performanta economico - financiara A si B si este obligatorie n cazul clientilor din categoriile C, D, si E. Bunurile vor fi asigurate la valoarea de piata, reala, care trebuie sa fie cel putin la valoarea cu care acestea au fost luate in calculul garantiei creditelor acordate, se cesioneaza n favoarea bancii. n cazul societatilor comerciale care desfasoara activitati de import-export, ofiterii de credite trebuie sa verifice n functie de conditia de livrare Incoterms, daca bunurile care fac

obiectul livrarii sunt asigurate pe toata durata transportului si daca sunt respectate n acest sens prevederile normelor si uzantelor uniforme privind acreditivele documentare, publicatia ICC 500. Acest lucru este absolut necesar n conditiile acordarii unui credit pentru export, deoarece n situatia n care bunurile nu ajung la cumparator, exportatorul nu va ncasa contravaloarea marfurilor livrate, ceea ce va afecta rambursarea creditului si a dobnzilor aferente. Cele mai utilizate conditii de livrare sunt : a) CIF - cost, asigurare si navlu - exportatorul are obligatia sa suporte toate cheltuielile de ncarcare, transport, asigurare pna la portul/aeroportul de destinatie precum si taxele si impozitele pentru exportul marfurilor. Importatorul are obligatia sa acopere cheltuielile de descarcare, taxele de import si celelalte taxe portuare de la portul de destinatie, inclusiv asigurarea bunurilor de la portul de destinatie pna la destinatia finala. b) CFR - cost si navlu - aceleasi obligatii pentru exportator si importator ca la CIF cu exceptia asigurarii bunurilor de la portul/aeroportul de ncarcare pna la portul/aeroportul de destinatie care revine n acest caz importatorului. Daca conditia de livrare este CFR Landed, cheltuielile de descarcare revin exportatorului. c) FOB - liber pe bord - exportatorul are obligatia sa suporte toate cheltuielile, taxele si impozitele pentru exportul marfurilor precum si asigurarea marfii pna n momentul n care acesta a trecut efectiv bordul navei n portul / aeroportul de ncarcare. Din acest moment toate cheltuielile de transport, asigurare, descarcare, taxe portuare sunt acoperite de importator. d) FAS - franco lnga nava - exportatorul suporta toate cheltuielile pna la livrarea marfii lnga nava, importatorului revenindu-i toate celelalte cheltuieli pna la destinatia finala e) EXW - franco fabrica - importatorul suporta toate cheltuielile de transport, asigurare, taxe vamale, alte taxe si impozite din momentul ridicarii marfurilor de la depozitul exportatorului.

La acordarea pentru productia de export si exportul de produse se va solicita mprumutatorilor sa se asigure obligatoriu mpotriva riscului de tara la EXIMBANK si mpotriva riscului comercial la orice alta institutie specializata din tara. Prin asigurarea riscului comercial se acopera : insolvabilitatea cumparatorului, ntrzierea prelungita n efectuarea platii dupa expirarea termenului contractual, neacceptarea de catre cumparatorul extern a bunurilor livrate etc.. Riscurile politice au o sfera larga de cuprindere si includ : razboi, razboi civil, actiuni ale guvernelor straine, care mpiedica ndeplinirea contractului de export sau determinarea ntrzierii n transferul valutei catre creditor, retragerea sau nerennoirea licentelor de export dupa data producerii riscului, toate pierderile rezultnd din imposibilitatea de a institui proceduri legate n tara cumparatorului etc. Pentru creditele acordate persoanelor fizice autorizate, producatorilor agricoli individuali si populatiei, banca va solicita asigurarea n mod obligatoriu a bunurilor aduse n garantie.

3.3. RAMBURSAREA, DOBNZILE SI ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CREDITE


3.3.1. Scadentarea, rescadentarea, reesalonarea si rambursarea creditelor Sectiunea 1. Scadentarea creditelor Scadenta unui credit este termenul (data) la care acesta devine exigibil si trebuie rambursat. Scadenta este o data viitoare, posibila si certa. Scadenta e momentul n care creditorul are dreptul de a cere executare ei, iar debitorul are obligatia de a plati. Scadentele creditelor pot fi : . intermediare ; . finale.

Scadenta intermediara reprezinta termenul la care o parte (rata) din mprumut devine exigibila si trebuie rambursata. Scadenta finala este termenul la care ultima rata din mprumut sau ntreg mprumutul n cazul ratei unice, devine exigibil si trebuie rambursat. Scadentele de rambursare a creditelor se stabilesc n functie de miscarea stocurilor, cheltuielilor si a celorlalte active care constituie obiectul creditelor, respectiv de trecerea acestora dintr-un stadiu n altul n cadrul procesului de aprovizionare - productie - desfacere ncasare, n corelare cu capacitatea de rambursare a mprumutatilor. Sectiunea 2. Rescadentarea creditelor Amnarea termenului de rambursare a unui credit se realizeaza prin modificarea scadentei intermediar la o data viitoare fata de cea stabilita initial, fara nsa a depasi termenul maxim de acordare a creditului respectiv, stabilit prin lege si norma. Prin prelungirea termenului de rambursare a unui credit se ntelege modificarea scadentei finale a acestuia la o data viitoare care depaseste termenul maxim de rambursare stabilit initial fara a depasi termenele prevazute de lege.

Sectiunea 3. Reesalonarea creditelor n cazuri deosebite, justificate economic, cnd mprumutatul se confrunta cu greutati majore n rambursarea ratelor de credit si achitarea dobnzilor aferente acestora, la solicitarea clientului, ofiterii de credite vor analiza situatia economico-financiara a mprumutatului si vor putea propune reesalonarea la plata a ntregului credit ca o masura intermediara, nainte de declararea n incapacitate de plata si declansarea procedurii de executare silita. Prin reesalonare se pot prelungi sau amna toate scadentele ratelor intermediare si finale precum si modificarea cuantumului acestora n cadrul soldului total ramas de rambursat fara a se putea depasi termenele maxime de creditare, prevazute de lege pentru respectivul tip de credit.

Pentru creditele reesalonate, banca va percepe o dobnda majorata cu 2 puncte procentuale fata de dobnda curenta practicata la categoriile respective de mprumuturi.

Sectiunea 4 : Rambursarea creditelor La scadentele stabilite n contractele de credite ncheiate de banca cu mprumutatii, creditele devin exigibile si trebuie rambursate. n situatiile n care agentii economici mprumutati nregistreaza datorii restante din credite si dobnzi, mai vechi de 30 zile banca mpreuna cu debitorul va analiza posibilitatile de redresare economico-financiara a mprumutatului, capacitatea acestuia de a genera lichiditati pe baza carora sa fie acoperite datoriile, precum si realitatea si viabilitatea eventualelor programe de redresare financiara prezentate bancii. Dupa epuizarea tuturor posibilitatilor de recuperare a creantelor bancii, aceasta va proceda la punerea n ntrziere si comunicarea constatarii incapacitatii de plata a clientului n vederea actionarii n justitie pentru obtinerea titlului executoriu si/sau trecerea la executarea silita potrivit legii. Procedura reorganizarii si lichidarii juridice se va declansa numai dupa ce s-au epuizat toate celelalte posibilitati de recuperare a creantelor bancii, inclusiv executarea silita. 3.3.2. Dobnzi si comisioane Pentru credite primite mprumutatul va plati bancii o dobnda stabilita prin negocierea partilor n limitele procentului prevazut. Calculul dobnzilor se va efectua la numarul exact de zile raportate la 1 an de 360 zile si se va plati trimestrial pentru perioada expirata. Pe parcursul utilizarii creditului bancar dreptul sa renegocieze procentul de dobnda n functie de dobnda pietei. Noul procent de dobnda va fi stipulat ntr-un act aditional la contractul de credit initial si se va aplica la valoarea soldului creditului existent la data ncheierii acestui act. Pentru neplata la scadenta a oricaror sume n cadrul contractului de credit, mprumutatul va plati bancii o dobnda majorata, peste dobnda curenta. Comisioane

Pentru creditul primit mprumutatul va plati bancii un comision de gestiune fix, calculat asupra valorii creditului perceput la data semnarii contractului de credit. Pentru neutilizarea creditului la datele si sumele stabilite prin contract, mprumutatul va plati un comision asupra sumei neutilizate din credit, pe perioada si la data stabilita pentru utilizare si pna la utilizarea efectiva a creditului. 3.3.3. Analiza si clasificarea portofoliului de credite. Determinarea, constituirea si utilizarea provizioanelor specifice de risc n conformitate cu prevederile Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancara si a Normelor nr. 3/1994 ale B.N.R. privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc, societatile bancare sunt obligate ca si n scopul protejarii capitalului bancii, precum si a depozitelor persoanelor fizice si juridice si acoperirii eventualelor credite pe termen scurt, mediu si lung, care prezinta incertitudinii n recuperare, sa constituie provizioane.

Sectiunea 1. Analiza si clasificarea portofoliului de credite Unitatile bancare teritoriale vor efectua semestrial analiza calitatii portofoliului de mprumuturi si clasificarea creditelor existente n sold, tinnd cont de eventualele performante financiare ale mprumutatilor si de serviciul datoriei acestora, care reprezinta capacitatea de asi onora datoriile la scadenta. Stabilirea performantei financiare a mprumutatilor are la baza un sistem de analiza si clasificare a agentilor economiei n categoriile : . Categoria "A" - performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobnzii si a ratei. Se prefigureaza mentinerea si n perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat ; . Categoria "B" - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel ntr-o perspectiva mai ndelungata ;

. Categoria "C" - performantele financiare sunt scazute dar cu o evidenta tendinta de nrautatire ; . Categoria "D" - performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp ; . Categoria "E" - performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu pot fi platite nici ratele, nici dobnzile. Serviciul datoriei va fi apreciat ca : . bun - n situatia n care ratele si/sau dobnzile sunt platite la scadenta ; . slab - ratele si dobnzile sunt platite cu o ntrziere de pna la 30 zile . necorespunzator - n situatia n care ratele si dobnzile sunt platite cu o ntrziere de peste 30 zile Prin coroborarea datelor referitoare la performanta financiara cu cele privind serviciul datoriei, creditele se clasifica astfel : Serviciul datoriei Performante financiare mprumutat cat. A mprumutat cat. B mprumutat cat. C mprumutat cat. D mprumutat cat. E standard n observatie substandard ndoielnic pierdere n observatie substandard ndoielnic pierdere pierdere substandard ndoielnic pierdere pierdere pierdere BUN SLAB NECORESPUNZTOR

a) Credite standard sunt acele credite ce nu implica deficiente si riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei convenita prin contractul de credit la acordarea mprumutului. b) Credite n observatie sunt acele credite acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare foarte bune, dar care, n anumite perioade scurte de timp ntmpina greutati n rambursarea ratelor scadente si a dobnzilor aferente.

c) Credite substandard sunt acele credite ce prezinta deficiente si riscuri, fiind insuficient protejate de valoarea neta a capitalului si a capacitatii de plata a beneficiarului de mprumut. riscul de credit n limita a 2% din soldul creditelor acordate, existente la sfrsitul anului. d) Credite ndoielnice sunt acele mprumuturi n cazul carora rambursarea sau lichidarea pe baza conditiilor valorilor si garantiilor existente este incerta. e) Creditele pierdere sunt considerate cele care nu pot fi restituite bancii, ceea ce face ca nregistrarea lor n continuare ca active bancare sa nu fie garantata. Creditele si dobnzile ndoielnice sunt acele credite si dobnzi curente si restante care fac obiectul unor litigii concretizate n cereri nregistrate la instanta de judecata pentru obtinerea titlului executoriu, executarea silita a debitorului, lichidare judiciara si orice alte cereri privind recuperarea creantelor bancii din credite. Sectiunea 2. Determinarea, constituirea si utilizarea provizioanelor specifice de risc. Determinarea provizioanelor specifice de risc Provizioanele specifice de risc sunt aferente fiecarui credit aprobat, n curs de derulare la unitatile bancii si sunt destinate acoperirii eventualelor credite si dobnzi care, din analiza performantelor financiare ale mprumutatilor si a serviciului datoriei acestora, rezulta ca prezinta incertitudine n recuperarea lor. Pentru constituirea provizioanelor de risc, soldul creditelor acordate fiecarui debitor al societatii bancare se diminueaza cu valoarea garantiilor, ipotecilor si a depozitelor banesti gajate. Constituirea provizioanelor specifice de risc Daca garantiile constituite de mprumutat nu acopera integral expunerea bruta (volumul creditelor angajate si al dobnzilor aferente diminuat cu valoarea reala a garantiilor), pentru diferenta negarantata (expunerea neta) vor fi constituite provizioane n functie de clasificarea mprumutului si gradul de provizionare stabilit potrivit normelor BNR, care va fi alocat pentru credite si respectiv, dobnzilor aferente acestora, n mod proportional cu ponderea creditelor si dobnzilor n expunerea bruta.

n vederea administrarii riscului general de credit, care poate rezulta din activitatea de creditare, banca are obligatia sa constituie rezerva generala pentru riscul de credit, n limita a 2 % din soldul creditelor acordate, existente la sfrsitul anului. Pe lnga rezerva generala pentru riscul de credit, banca poate constitui provizioane specifice de risc n scopul limitarii riscurilor n activitatea de creditare si mentinerii in permanenta a nivelului minim de solvabilitate. Aceste provizioane se constituie pentru urmatoarele categorii de creante, inclusiv dobnzile aferente acestora : a) Credite "pierderi" n limita a 100 % din soldul acestora b) Credite "ndoielnice" n limita a 50 % din soldul acestora c) Credite "substandard" n limita a 20% din soldul acestora d) Credite "n observatie" n limita a 5% din soldul acestora Pentru creditele din categoria "standard" nu se constituie provizioane. Provizioanele specifice de risc aferente categoriilor de credite "pierdere" si "ndoielnice" se constituie si sunt deductibile la calculul impozitului pe profit ncepnd cu anul 1995, iar cele aferente, creditelor clasificate "substandard" si "n observatie" se constituie si sunt deductibile la calculul impozitului pe profit ncepnd cu 1 ianuarie 1996 (H.G. 335 / 1995) Rezerva generala pentru riscul de credit se utilizeaza exclusiv pentru acoperirea de pierderi de credite si numai n situatia n care au fost epuizate toate celelalte masuri legale de recuperare a creditelor si de acoperire a eventualelor pierderi aferente acestora, cu aprobarea Consiliului de Administratie a Bancii. Utilizarea provizioanelor specifice de risc Banca va utiliza provizioane specifice de risc constituite, n sensul diminuarii sau anularii acestora, n urmatoarele situatii :

a) pentru creantele din creditele acordate si dobnzile aferente acestora, n cazul debitorilor intrati n lichidare judiciara potrivit prevederilor Legii nr. 64/95 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare. b) cnd sunt ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii pentru creantele nencasate aferente creditelor si dobnzilor : . debitorul a nregistrat pierderi, potrivit bilantului contabil, n ultimii 3 ani consecutivi ; . banca a clasificat n categoria "pierdere" sau "ndoielnic" soldul creditelor si dobnzilor aferente acestui debitor n ultimii 2 ani consecutivi ; c) n cazul debitorilor, persoane fizice, cnd au fost epuizate toate masurile legale de recuperare a creantelor nencasate reprezentnd credite acordate si dobnzile aferente acestora ; d) cnd, potrivit ultimei clasificari a portofoliului total al creditelor acordate de catre banca si al dobnzilor aferente acestora, rezulta reducerea nivelului provizioanelor specifice de risc constituite. ntruct provizioanele au caracter "specific" respectiv se individualizeaza pe clienti, nu vor putea fi utilizate pentru acoperirea unor creante ale bancii provizioane mai mari dect cele efectiv constituite, dupa cum nu vor fi utilizate provizioane constituite pentru un client la acoperirea creditelor neperformante si a dobnzilor aferente nregistrate de alt client.

3.4. STUDIU DE CAZ


Banca Transilvania S.A.

REFERAT DE CREDIT
PARTEA I : ELEMENTE DEFINITORII Localitate Data 14.05.2004 Nr. crt. 2401

Cluj-Napoca NUME CLIENT : COD FISCAL : ADRESA : TELEFON : PERSOANA DE CONTACT : CLIENT DIN ANUL : COD RAMURA : COD CAEN : COD FORMA DE PROPRIETATE : GIRANTI : GRUP (DEBITOR UNIC) : R 10208549 jud. Cluj, sat Snnicoara, str. Aviatorilor nr. 2 A 0264 / 416006 Kadar Ana Maria Corina 1994 2121 Privata

SCOPUL REFERATULUI : Analiza documentatiei privind acordarea unui credit de investitii in suma de 22.400$, din surse de finantare BERD (echivalentul a 739 200 000. lei la cursul BNR din data de 15.05.2004 de 33000 lei / $), pe o perioada de 4 ani, cu o perioada de gratie de 6 luni, pentru achizitionarea unui imobil (cladire + teren) cumparat prin licitatie de la S.C. VALCO S.A., pentru amenajarea unei noi sectii de productie, precum si achizitionarea unei masini de tiparit conform facturii proforme nr.20022 din 18.02.2004. Aportul propriu la investitie este de 32.650 $ (echivalent a 1 0770 450 000. lei), respectiv 59,31 % din valoarea totala a investitiei de 55.050 $ (echiv. a 1 651 650 000. lei la cursul BNR din data de 14.05.2004).DESCRIERE CLIENT : Societatea a fost nfiintata si nregistrata la Registrul Comertului sub nr. J 24 / 367 / 1994 si are ca obiect de activitate productia de tiparituri, fabricarea cutiilor de carton si prestari servicii. Capitalul social subscris de societate este de 4,4 mil. lei, detinut de d-na Kadar Ana Maria Corina n procent de 100 %, fiind asociat unic. NR. ANGAJATI PERMANENT PREZENT : 10, din care 9 personal direct productiv si unul TESA. RISCURI SI METODE DE MICSORARE : La 31.03.2004 indicatorii de bonitate au valori bune. Cifra de afaceri pe 2002 a fost de 1.445 mil. lei (120 mil. lei medie lunara), cu un profit net 23 mil. lei, iar pe anul 2003 a fost de 2.904 mil. lei ( 242 mil. lei medie lunara), cu un profit net de 522 mil. lei. Pe primele 3 luni din acest an societatea a realizat o cifra de afaceri de 1.083 mil. lei (361 mil. lei medie lunara), cu un profit net de 167 mil. lei.

Din cele prezentate mai sus rezulta ca societatea dubleaza veniturile realizate n 2003 fata de 2002 aceeasi evolutie se manifesta si pe perioada primelor 3 luni a.c. Cresteri importante pe perioada analizata prezinta si profitul realizat. Societatea face parte din ramura "Prestari servicii si alte activitati", care are tendinta de majorare, potrivit Scrisorii Circulare nr.24 / 2002 privind Limitele de expunere pe ramuri de activitate si politica de creditare a Bancii Transilvania. PROPUNERI PRIVIND LIMITA TOTALA DE EXPUNERE : 739 mil. lei (22.400.$), din care : - angajamente : Nu e cazul - angajamente noi propuse : 739 mil. lei (22.400 $) LIMITA DE RISC APROBATA : - lei din care: Termen scurt, din care: Lei Valuta Echiv. Lei Echiv. USD RATINGUL CREDITULUI (1 ... 5) : 2,714. ara Rating de credit actual Clasificare tara Rating anterior Termen mediu si lung, din care Lei Valuta Echiv. Lei Echiv. USD -

SCOPUL REFERATULUI MODIFICAREA LIMITEI DE EXP. : Informatii despre limitele de

Nou Crestere

Crestere Da Da

2,714 2,714 Strategie fata de client Scadere Constant ncetare Modif. Scadere Revizuire periodica Constant

II

III

IV

Risc total

expunere Relatie directa - Limita precedenta

Relatie directa - Limita noua Relatie indirecta - Limita precedenta Relatie indirecta - Limita noua Limita grup - Precedenta Limita grup - Noua RISC TOTAL = IV X 100 % = 739 MIL. LEI STATUTUL JURIDIC : COTATA : Nu COTARE : PROPRIETARI : Kadar Ana Maria Corina CONDUCERE : Kadar Ana Maria Corina AUDITORI : RELATII CU ALTE BANCI Da DATA NFIINTARII : 01.03.1994 PROFITABILITATE An prec. 9378

739 mil. lei 739 mil. lei

AGENTII DE RATING :

CLIENT An crt. 19700

GRUP An prec. An crt.

DOB. NCASATA DOB. RESTANTA + PENALITATI DOB. RESTANTA + PENALITATI - SOLD CREDITE RESTANTE CREDITE REST. - SOLD DEPOZITE + DISPONIB. TREZORERIE COMISIOANE PROVIZIOANE CONSTITUITE (SOLD) EXCEPTIE DE LA POLITICA

25506 DA

8221 NU DETALII

BANCII : OFITER CREDIT - NIVEL FINAL DE COMPETENTA : OFITER CREDIT : OFITER CREDIT - NIVEL FINAL DE DATA APROBARII: COMPETENTA : ULTIMA REVIZUIRE A CALITATII LA DATA : REZULTATUL REVIZUIRII, DACA E DA NU CORECT : Daca rezultatul revizuirii este NU - detalii n partea a II-a a referatului. DOCUMENTATIA REVAZUTA LA DATA : LIMITE DE EXP. LIMITE NOI DESCRIERE PRODUS TERMEN EXISTENTE

Total : Produs 1

739 mil lei 739 mil. lei

739 mil. lei echiv. 22.400 $ credit investitii Credit de investitii (finantare BERD)

DESCRIEREA TRANZACTIEI : se solicita acordarea unui credit de investitii n valuta din surse de finantare BERD, n suma de 22.400 $ (echivalent a 739 mil. lei la cursul BNR din data 14.05.2004 de 33000 lei / S ) , pe o perioada de 4 ani, pentru achizitionarea unui imobil ( cladire + teren) de la firma S.C. VALCO S.A., conform facturii proforme n valoare de 595 mil. lei si a unei masini de tiparit de la CL GRAFISKA AB SUEDIA, conform facturii proforme nr. 20022 in valoare de 185.000 SEK (605,5 mil. lei la cursul BNR din 14.05.2004 de 3273 lei / SEK). Avansul n suma de 33000 $ a fost achitat n ntregime de catre client. SURSA DE RAMBURSARE : - profitul realizat pe perioada de creditare si veniturile realizate din vnzarea tipariturilor. GARANTII : - cesionarea obligatorie n favoarea bancii a cash flow-ului mprumutatului, care se va derula prin conturile deschise la banca ; - ipoteca conventionala de rang 1 n favoarea B.T. asupra : casa si teren n suprafata de 491 mp aflate n proprietatea Cadar Gabriela, Cadar Gabriela Klara si Kadar Vasile, nscrise n C.F. nr. 666 nr. Topo 304 / 3, la valoarea de 16982 $, (echivalent a 560 mil. lei la cursul de 33000 lei / S din 14.05.2004), cu interdictia de nstrainare, demolare si grevare ; - ipoteca conventionala de rangul 1 in favoarea B.T. asupra : centrala termica, magazie, fundatie magazie, platforma betonata, birouri, magazie combustibil, cabina poarta si teren, n suprafata de 2133 mp situate n Cluj-Napoca str. Gheorghe Doja nr.69 la valoarea de 13.063 $ (echivalent a 431 mil. lei la cursul de 33 000 lei /$ din 14.05.2004) ; valoarea de garantie a imobilului si a terenului s-a obtinut din valoarea de cumparare de 500 mil. lei fara TVA, conform facturii fiscale nr. 1827500 din 03.03.2004, la care s-a aplicat marja

de risc de 20 %, cu interdictie de nstrainare, demolare si grevare ; acest imobil se afla n proprietatea S.C. VALCO S.A. Cluj-Napoca, se va ipoteca in favoarea B.T. concomitent cu intabularea pe S.C. RONDCARTON S.R.L. la achitarea integrala a imobilului, pe baza de contract de privilegiu. Total garantii: 30.045 $ (echivalent 991 485 000 lei, ce acopera creditul si dobnda la nivelul unui an n proportie de 124,77 %). TERMEN DE RAMBURSARE : n 42 de rate lunare (6 luni perioada de gratie pentru montaj masini), din care 41 de rate n suma de 535,71 $ fiecare si o rata n suma de 435,89 $, prima rata venind la scadenta n data de 30.07.2004, conform graficului de rambursare acceptat de client. PRET : Dobnda variabila in functie de nivelul EURIBOR la 6 luni, plus o marja de 4 % pe an, revizuibila n functie de costul resurselor si serviciul unic al datoriei clientului, comision de gestiune de 1 % flat la acordarea creditului, comision de neutilizare de 0,75 % pe an, comision de evaluare, comision de ntocmire contract garantie imobiliara.

PROPUNERI : - Aprobarea creditului de investitii n suma de 22.400 $ pe termen de 4 ani Director sef compartiment de credite Agentia Sucursala Cluj-Napoca Sucursala judeteana Cluj Directia analiza Nume, prenume : Data : Semnatura : Nume, prenume : Data : Semnatura : Nume, prenume : Data : Semnatura : Ofiter de credite

Iuliana Stoica 14.05.2004

Maria Gavaller 14.05.2004

Tiberiu Trifu 14.05.2004

Nume, prenume :

Clientela din Centrala bancii Comitet de risc Comitet de credite Comitet de directie

Data : Semnatura :

PARTEA A II-A : DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND CREDITUL NUME : S.C. RONDCARTON S.R.L.

AFACEREA, RISCUL DE RAMUR, RISCUL DE AR, RAPORT ISTORICUL sI DESCRIEREA AFACERII


S.C. RONDCARTON S.R.L. are ca obiect de activitate - producerea de ambalaje din hrtie si carton, precum si lucrari tipografice. Activitatea societatii a nceput n 1996 sub aceeasi denumire. Cifra de afaceri realizata n anul 2002 a fost de 1.445 mil. lei, cu un profit net de 23 mil. lei, iar n anul 2003 a fost de 2.904 mil. lei, cu un profit net de 522 mil. lei. Societatea si-a dublat veniturile din activitatea tipografica datorita calitatii lucrarilor, a operativitatii n onorarea comenzilor, dotarii sectiei de productie cu masini si utilaje specifice si nu n ultimul rnd calitatea fortei de munca. Echipamentul de productie existent : - 2 buc. masina de tiparit - 1 buc. ghilotina de taiat hrtie - 1 buc. masina de decupat - 1 buc. masina de fabricat cutii de carton Evolutia din ultimii 3 ani a firmei n termeni calitativi (cifra de afaceri, profit net , angajati, gama de produse) :

- n 2001 a realizat o cifra de afaceri de 677.989 mii. lei, un profit net de 4008 mii lei, cu un nr. mediu de 5 angajati, realiznd produsele urmatoare : imprimate, etichete, pliante ; - n 2002 a realizat o cifra de afaceri de 1.445.244 mii lei, un profit de 23.487 mii lei cu un nr. mediu de 8 angajati, realiznd produsele urmatoare : imprimate, etichete, pliante si urmatoarele produse noi (fata de 1999) calendare, agende, materiale publicitare ; - n 2003 a realizat o cifra de afaceri de 2.903.640 mii lei, un profit de 521.595 mii lei, cu un nr. mediu de 10 angajati, realiznd urmatoarele produse noi (fata de 2001 si 2002) : carti, reviste, ambalaje din carton etc. DESCRIEREA PROIECTULUI Investitia ce urmeaza a se face consta n achizitionarea unui imobil (cladire + teren), ce se va amenaja n vederea organizarii unei noi sectii de productie, ce va fi echipata cu utilaje performante (masina de tiparit si masina de lipit cutii), de nalta productivitate, ce urmeaza sa fie achizitionate n perioada imediat urmatoare, pentru care s-au platit avansurile. Prin investitie nu se va modifica gama de productie, dar va exista posibilitatea de a produce cutii de dimensiuni mai mari ca pna acum si de a avea o productie fizica mult mai mare. Produsele si serviciile, ca procent din cifra de afaceri realizata n prezent si dupa finalizarea investitiei vor fi urmatoarele : % n prezent - Cutii de carton ....................................... 25 - Alte tiparituri ......................................... 35 - Etichete si instructiuni ......................... 40 % dupa 70 10 20 % export -

Precizam ca cifra de afaceri de dupa terminarea proiectului / investitiei va fi cu 80 - 90 % mai mare dect a perioadei anterioare.

Aspecte pozitive pentru sustinerea proiectului : - societatea RONDCARTON S.R.L. si-a stabilit ca obiectiv prioritar dezvoltarea activitatii de ambalaje (cutii din carton de diferite dimensiuni), crescndu-si profitabilitatea ; - societatea are asigurata baza materiala la nivelul obiectivului propus pentru perioada viitoare ; - societatea are deja o piata formata pentru produsele sale ; - prin achizitionarea imobilului si a doua masini, de lipit si respectiv de tiparit activitatea curenta a societatii genereaza venituri suficiente pentru onorarea obligatiilor fata de banca si furnizori ; - nu are datorii restante la bugete si nici la furnizori. Aspecte negative : - exista o concurenta mare pe piata n domeniul activitatii tipografice, dar societatea are posibilitatea mentinerii preturilor sub cele ale concurentei datorita faptului ca are dotarile necesare cu masini si utilaje performante si forta de munca calificata ; - contractele ncheiate pna n prezent nu acopera productia programata a se realiza pe acest an, desfacerea produselor facndu-se pe baza de comenzi. ; societatea are nsa unii clienti traditionali, care dau garantia asigurarii desfacerii de produse n volum mare, cum ar fii: S.C. HELCOR S.A. Cluj-Napoca a solicitat cutii mult mai multe fata de posibilitatile existente pna la dotarea cu masina automata de lipit). PARTEA A II-A : DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND CREDITUL NUME : S.C. RONDCARTON S.R.L.

AFACEREA, RISCUL DE RAMUR, RISCUL DE AR, RAPORT

ANALIZA ACTIVITATII
Furnizorii de la care se aprovizioneaza cu hartii si carton sunt : Furnizor % Produse Termene de plata 30 zile 30 zile Moneda Din (data)

S.C. Agressione S.R.L. Cluj-Napoca S.C. Gingasu S.R.L. Baia-Mare S.C. Antalis S.R.L. Bucuresti * Furnizor viitor S.C. Europapier S.R.L. Bucuresti

30 30

Hrtii si carton Hrtii si carton

Lei Lei

1998 1998

20

Hrtii si carton

30 zile

Lei

2003

50

Carton

30 zile

Lei

2004

Plata la furnizori se face n general cu ordin de plata, durata medie de plata a acestora sub 17 zile. Nu exista probleme de aprovizionare care sa duca la ngreunarea activitatii, relatiile cu furnizorii fiind buna si de durata. Clienti : societatea are ncheiate contracte cu o parte dintre clienti, dar n aceste contracte lipseste cantitatea de produse ce urmeaza a se livra, precum si valoarea contractului ; desfacerea produselor se face pe baza de comenzi din partea clientilor. Durata medie de ncasare a clientilor este de pna la 19 zile, societatea neavnd probleme cu ncasarea sumelor datorate de clienti. Client % Produse Termene de ncasare 30 zile Moneda Din (data)

S.C. Helcor S.R.L. Cluj-Napoca S.C. Plimob S.A. Sighetu Marmatiei

25

Cutii

Lei

2001

20 Etichete si instructiuni

30 zile

Lei

2001

S.C. Ita Production S.R.L.

15 Etichete si instructiuni

30 zile

Lei

2002

Cluj-Napoca *Viitori S.C. Scheip & Co. S.R.L. 25 Cluj-Napoca S.C. Maravet S.R.L. Baia-Mare

Cutii

30 zile

Lei

01.06.2004

20

Cutii

30 zile

Lei

01.05.2004

POZITIA N RAPORT CU CONCURENTA Societatea e cunoscuta in judetul Cluj, ct si n alte judete pentru calitatea produselor pe care le realizeaza, ceea ce a dus la formarea unei clientele fidele, care se aprovizioneaza cu regularitate de la S.C. RONDCARTON S.R.L. Cluj-Napoca. Concurenta este relativ bine reprezentata n regiune si n tara. Pentru producerea cutiilor, concurentii sunt ABC IMPEX S.R.L. - Odorheiul Secuiesc si POLIROM S.A. - Iasi ; pentru alte tiparituri : MARINEX PRINT S.R.L. Cluj-Napoca, PROEMA S.R.L. - Baia Mare. Lucrarile tipografice ale clientului sunt comparabile calitativ cu cele ale concurentei, iar pentru producerea cutiilor beneficiarii prefera sa lucreze cu firma S.C. RONDCARTON S.R.L., tinnd cont ca preturile sunt mai mici, executa cu promptitudine lucrarile (conform graficelor contractuale), iar distanta pna la unii clienti este mai mica comparativ cu a concurentei. Pentru a mbunatati pozitia pe piata societatea analizata urmareste cresterea productivitatii si calitatii produselor. SEZONALITATE : Activitatea firmei se desfasoara permanent, pe tot parcursul anului. Efectele recesiunii economice interne si a scaderii puterii de cumparare a populatiei asupra vnzarilor firmei sunt reduse, deoarece clientii sunt n general firme puternice cu planuri de activitate pe termen lung. ALTE INFORMATII :

Firma poseda toate autorizatiile necesare desfasurarii activitatii de productie si anume : - aviz de mediu eliberat de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectia Mediului sub nr. 3819 si valabil pna n 2004, cu posibilitatea prelungirii ; societatea nu a avut probleme pentru nerespectarea standardelor de mediu ; - autorizatie sanitara nr. 2000 - 3828 / 12.06.2000 eliberata de Directia de Sanatate Publica Cluj ; - aviz PSI nr. 1136 / 04.06.2000 eliberat de Grup Pompieri ; - autorizatie de functionare nr. 982 / 22.07.99 cu valabilitate pna n 2006 eliberata de Primaria Cluj-Napoca. Societatea are angajat un credit sub forma "utilizari din deschideri de credite permanente" (linie de credit) n suma de 150 mil. lei la BRD Cluj, care se va prelua de catre B.T. Cluj nainte de acordarea creditului pentru investitii, ncadrndu-se n competentele acesteia. Nu are relatii speciale cu banca, are cont deschis prin care ncaseaza sumele de la clientii societatii cu conturi deschise la B.T. n primele 4 luni ale anului curent a ncasat prin banca noastra suma de 187.546 mii lei. Nu face parte din nici un grup de firme si nu este implicata n nici un litigiu cu o alta firma sau institutie. RISC DE MEDIU CLIENTUL se ncadreaza n Criteriile de eligibilitate, conform NORMELOR PRIVIND DERULAREA PRIN B.T. A PROGRAMULUI "SME FINANCE FACILITY" astfel : - are 10 persoane angajate (limita fiind de pna la 100 persoane) ; - capital social 100 % privat romanesc ; - cifra de afaceri pe 2003 de 2904 mil. lei echivalent a 88 000 $, si active n suma de 1019 mil. lei echivalent a 30 878 $;

- mprumutul solicitat este pentru achizitionarea unui imobil si a unei masini de lipit pentru nfiintarea unei noi sectii de productie n vederea dezvoltarii activitatii societatii. S.C. RONDCARTON S.R.L. este societate comerciala cu raspundere limitata, nfiintata prin sentinta civila nr. 25 / 08.02.1994 a Judecatoriei Cluj-Napoca nregistrata n Registrul Comertului sub J 24 / 367 / 1994. Capitalul social subscris de societate este de 4.400 mii lei, detinut de d-na Kadar Ana Maria Corina - asociat unic. Conform statutului, societatea este administrata de catre asociatul unic n persoana doamnei Kadar Ana Maria Corina de profesie inginer, a absolvit Universitatea din Brasov, Facultatea de Industrializare a Lemnului, bine pregatita profesional, cu reale calitati manageriale, a dat dovada de moralitate n relatiile cu furnizorii si clientii, s-a adaptat bine activitatii concurentiale. OBIECTUL CREDITULUI DE INVESTII SOLICITAT : - credit de investitii n valuta din surse de finantare BERD, in suma de 22.400 $ (echivalent a 739 mil. lei la cursul BNR din 14.05.2004 de 33000 lei / $) pe o perioada de 4 ani, pentru achizitionarea unui imobil de la firma S.C. VALCO S.A. Cluj-Napoca, conform facturii fiscale nr. 1827500 din 03.03.2004 n valoare de 595 mil. lei inclusiv TVA, precum si achizitionarea unei masini de lipit de KL GRAFISKA AB Suedia, conform facturii proforme nr. 20022 din 18.02.2004 n valoare de 185.000 SEK (echivalent a 606 mi. lei la cursul BNR de 3273 lei / SEK din 14.05.2004) ; - aportul propriu la investitie este de 32.650 $ (echivalent a 1 077 450 000 lei), respectiv 59,31 % din valoarea totala a investitiei ; - creditul va fi rambursat n 42 rate lunare, din care 41 rate n suma de 535,71 $ fiecare si o rata n suma de 435,89 $ , prima rata venind la scadenta n data de 30.11.2004 conform graficului de rambursare acceptat de client, anexa la referat ; societatea solicita o perioada de gratie de 6 luni pentru montarea masinilor si utilajelor n noua sectie de productie. PARTEA A II-A : DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND CREDITUL

NUME : S.C. RONDCARTON S.R.L.

STRUCTURA CREDITULUI, RISCUL GARANIEI


Bunul Fonduri bancare ($) Fonduri proprii ($) Total ($) 1) Masina de tiparit + transport 2) Masina - de - lipit cutii + transport 3) Teren + cladire 12.070 10.330 10.250 + 1.000 10.750 + 2.200 8450 21.580 12.950 20.520

Total Costuri Proiect Procent

22.400 40,69%

32.650 59.31%

55.050 100%

- Din suma de 32.650 $ ce reprezinta finantarea din surse proprii a investitiei, clientul a achitat suma de 18.711 $, restul de 13.939 $ va fi achitat de client nainte de punerea la dispozitie a creditului, prezentnd bancii justificarea platii. GARANTII : Bunul 1) Active (cladiri + teren) 2) Imobil locuinta Pretul de achizitie 500.000.000 + TVA 650.000.000 Data achizitiei 01.03.2002 1975 Valoarea admisa in garantie 400.000.000 520.000.000

Total

1.150.000.000

30.045 $ echiv. 991.485.000 lei 134,11 %

Acopera creditul Bunurile imobile aduse n garantie sunt proprietatea :

- casa si terenul n suprafata de 491 mp, proprietari Cadar Gabriela, Cadar Gabriela - Klara si Kadar Vasile conform extrasului C.F. nr..666 nr. Topo 304 / 3 ; - active (cladiri + teren) proprietatea S.C. VALCO S.A., conform extrasului C.F. nr. 12892 nr. Topo 884 / 1 / 2 / 1 ; 883 / 1 ; 884 / 2, care se va intabula pe S.C. RONDCARTON S.R.L. odata cu plata integrala a acestuia din creditul solicitat, concomitent se va nscrie si ipoteca de rang I n favoarea B.T. Cluj- Napoca, n baza contractului de privilegiu. Valoarea garantiilor in suma totala de 30.045 $(echivalent a 991 485 000. lei), acopera creditul solicitat si dobnda pe 12 luni n proportie de 124,77 %. PARTEA A II-A : DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND CREDITUL NUME : S.C. RONDCARTON S.R.L.

RISCUL FINANCIAR
COMENTARII BILANT CONTABIL Situatia patrimoniala are urmatoarea structura : Specificatie Active imobilizate Active circulante Din care : clienti Total active Datorii totale din care : Fata de banca - furnizori - buget - asociati Capitaluri proprii 2002 296 203 53 500 460 191 193 40 % 59,2 40,8 10,60 100 92 38,20 38,6 8 2003 618 399 133 1019 458 249 48 561 % 60,65 39,35 13,05 100 44,95 24,44 4,71 55,05 - mil. lei 31.03.200 4 1065 544 315 1610 487 346 8 1123 % 66,15 33,85 19,57 100 30,25 21,49 0,5 69,75

- activele imobilizate de 1065 mil. lei reprezinta n structura 66,15 % din activele societatii, fiind compuse din : cladiri 777 mil. lei ; masini si utilaje 275 mil. lei ; alte mijloace fixe 13 mil. lei ; n cursul anului 2004 societatea a achizitionat un activ compus din : centrala termica, magazie, fundatie magazie,

platforma betonata, birouri, magazie, magazie combustibil si teren n suprafata de 2133 mp pentru nfiintarea unei noi sectii de productie n valoare de 500 mil. lei + TVA ; tot n aceeasi perioada s-au mai achizitionat doua masini, una de lipit si una de tiparit, in valoare de 31.250 $. - creante cu scadenta sub 1 an sunt de 324 mil. lei si reprezinta clienti de ncasat ; cei mai importanti sunt urmatorii : S.C. HELCOR S.R.L. Cluj-Napoca 152 mil. lei ; PLIMOB S.A. Sighetu Marmatiei 33 mil. lei ; SCHEIP & CO Cluj-Napoca 31 mil. lei ; MANUFACTURA IPEC Alba Iulia 30 mil. lei si altii ; durata medie de ncasare a clientilor este de 19 zile, n crestere fata de anul precedent cnd era de 12 zile Creantele fata de clienti , n general nu sunt mai vechi de 30 de zile, cu exceptia a 3 cazuri : S.C. HELCOR S.R.L., SCHEIP & CO S.R.L., MANUFACTURA IPEC, n general clientii platesc cu O.P cu scadenta 8 - 10 zile. - datoriile nefinanciare cu scadenta sub 1 an sunt de 399 mil. lei si sunt formate din : - furnizori 345 mil. lei, care au o durata de achitare medie de 17 zile fata de 26 zile perioada precedenta ; cei mai mari furnizori de achitat sunt: GINGASU S.R.L. Baia Mare 110 mil. lei, AGRESSIONE S.R.L. Cluj-Napoca 47 mil. lei, RTC S.A Bucuresti 58 mil. lei, EUROPAPIER S.R.L. Bucuresti 26 mil. lei, EUROGRAWO S.R.L. Bucuresti 28 mil. lei, NEOFLOR S.R.L. Baia Mare 11 mil. lei si altii ; - alte datorii (salar, personal, taxe) sunt de 53 mil. lei. - societatea nu are datorii restante la bugetul de stat si cel de asigurari sociale - datoriile financiare totale la 31.03.2004 erau n suma de 88 mil. lei, reprezentnd linia de credit de la BRD, credit ce va fi preluat de B.T. Cluj-Napoca

Datoriile totale ale societatii erau de 487 mil. lei, adica 30,24 % din patrimoniul societatii de 1610 mil. lei, ce influenteaza pozitiv indicatorii de lichiditate, solvabilitate si gradul de ndatorare al societatii. ANALIZA RATELOR Indicatori Lichiditatea curenta Lichiditatea imediata Solvabilitatea curenta Gradul de ndatorare general Rotatia activelor circulante Rentabilitatea financiara Acoperirea dobnzii U.m. % % % % - rotatii % 2002 44,20 43,58 108,06 1163,32 7,10 59,30 2003 87,13 37,47 222,08 81,92 7,27 93,27 61,03 2004 111,55 73,23 330,01 43,48 1,99 14,89 10,75

1 2 3 4 5 6 7

Lichiditatea imediata, numita si testul acid al unei societati, este subunitara, si in crestere fata de perioada precedenta (37,47 %), iar lichiditatea curenta a crescut fata de anul precedent, fiind supraunitara, activele imobiliare fiind acoperite cu capitaluri proprii. Solvabilitatea curenta este foarte buna, fiind supraunitara si n crestere fata de anul precedent (222,08 %) Gradul de ndatorare este subunitar - 43,48 % - si in descrestere fata de perioada precedenta. Ponderea datoriilor totale n total pasiv este de 30,24 %, ceea ce influenteaza favorabil indicatorii de bonitate. Pe lnga solvabilitate, alti indicatori economici cu evolutie pozitiva sunt cei legati de rentabilitatea financiara si acoperirea dobnzii, care au valori foarte bune. Rata valorii adaugate este de 26,82 % la 31.03.2004 prezinta o scadere fata de anul precedent (de la 29,68 % la 26,82 % ). n cifre absolute valoarea adaugata este de 290 mil. lei n primele 3 luni ale anului, ceea ce demonstreaza ca activitatea societatii este profitabila. MPRUMUTURI DIN PARTEA ALTOR INSTITUTII FINANCIARE - firma are o linie de credit la BRD Cluj-Napoca n suma de 150.000.000 lei, cu scadenta finala n decembrie 2004, credit pe care B.T. Cluj-Napoca l va prelua

nainte de finantarea investitiei ; societatea nu are obligatii restante fata de buget ; competenta de preluare a creditului este a B.T. Cluj-Napoca. COMENTARII LA CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI Se constata o evolutie crescatoare a cifrei de afaceri n ultimii ani : 2001 : 677.989 mil. lei 2002 : 1.445.244 mil. lei 2003 : 2.903.640 mil. lei 2004 : 4.250.000 mil. lei Analiza contului de profit si pierdere se refera la perioadele : 31.12.2002, 31.12.2003 si previziunile pe 4 ani, aferenta perioadei de derulare a mprumutului. Se constata ca n perioada 2001 - 2004 cifra de afaceri prezinta cresteri importante, acelasi fenomen l reprezinta si profitul net, fata de anul 2002 n anul 2003 profitul creste de la 23 mil. lei la 522 mil. lei. Acest lucru se datoreaza diversificarii productiei, mecanizarii acesteia si a largirii pietei de desfacere. Cresterea previzionata a cifrei de afaceri de la 3538 mil. lei n anul 1 la 6076 mil. lei n anul 4 (perioada de creditare), iar a profitului de la 556 mil. lei la 760 mil. lei se bazeaza pe cresterea productivitatii muncii prin achizitionarea de masini si utilaje performante, nlocuind n mare parte munca manuala, perfectionarea pregatirii profesionale a angajatilor, folosirea corespunzatoare a materiei prime si a materialelor folosite si nu n ultimul rnd eliminarea cheltuielilor neeconomicoase. PREVIZIUNI FLUXURI DE NUMERAR : Ipotezele fluxului de numerar au avut ca punct de plecare la capitolul de venituri, veniturile obtinute din vnzarile existente n anul 0 (2003). Daca se are n vedere, din analiza interna, ca veniturile din vnzari s-au dublat n anul 2003 fata de anul 2002, n previzionarea veniturilor pentru perioada urmatoare s-a mers cu o crestere de doar 30 % pentru anul 2003

fata de anul 2002 si n continuare s-a mers pe o crestere usoara, fara a supraevalua veniturile care pot fi obtinute. De asemenea vnzarile obtinute din proiect ncep sa fie considerabile abia din luna a sasea, pentru ca este necesara o perioada de sase luni pentru amenajarea spatiului cumparat si pentru montarea utilajelor importate care au o productivitate ridicata, cu o capacitate de productie (de a lipi cutii) n medie de 10.000 buc. pe ora, n functie de marimea cutiei, comparativ cu perioada istorica cnd 4 muncitori lipeau manual 5.000 cutii pe zi. Pentru primele 6 luni dupa acordarea creditului B.T. - BERD au fost prevazute la "vnzari generate de proiect" suma de 6 mil. lei lunar, ceea ce reprezinta chiria ncasata pentru o parte din spatiul ramas disponibil, conform contractului de nchiriere cu S.C. RASMI TRADING S.R.L., contract ncheiat pe o perioada de 1 an, cu posibilitate de prelungire. n luna A (februarie 2004) societatea a avut o intrare considerabila de numerar datorita vnzarii unor utilaje mai vechi, care necesitau si cheltuieli mari de ntretinere si reparatie. Este de evidentiat contributia de 946 mil. lei a asociatului unic sub forma de creditare firma fara recuperarea acesteia n perioada creditarii ; aceasta va fi introdusa ca o clauza standard n contractul de credit ; de asemenea n perioada urmatoare, tot din aport propriu, se va realiza amenajarea spatiului cumparat, pentru care se estimeaza, din discutiile purtate cu asociatul unic, o suma de 30 mil. lei. Aceasta suma nu a fost cuprinsa la capitolul de plati privind activitatea de exploatare. n ceea ce priveste vnzarile perioadei imediat urmatoare acordarii creditului, acestea sunt cu ceva mai scazute att fata de lunile A si B, ct si fata de lunile urmatoare punerii n functiune a utilajelor, pentru ca n aceasta perioada 2 - 3 din muncitorii direct productivi vor fi folositi n noua sectie pentru testarile ce vor avea loc la noile utilaje. Cheltuielile cu materia prima reprezinta n primele 6 luni de creditare n jur de 30 % din vnzari, aceasta datorita stocului de materii prime existent reusind ca n a doua parte a anului 1 sa ajunga pna la 60 % din vnzari. Aceasta se datoreaza si pretului mai ridicat a materiei prime folosite la noile utilaje.

n luna a sasea societatea a luat in calcul posibilitatea angajarii unui credit pe termen scurt n suma de 50 mil. lei necesar pentru aprovizionari cu materii prime ntr-o cantitate mai mare, la punerea n functiune a utilajelor achizitionate. Cheltuielile cu personalul direct productiv sunt n suma de 3,83 mid. lei pentru 9 angajati, la un salariu mediu brut de 4 956 000 lei, CAS de 22 %, Fond de sanatate 7 % si somaj 3 %. Cheltuielile cu personalul de conducere sunt de 38 mil. lei. Alte cheltuieli cu personalul nu sunt avute n vedere pentru ca societatea angajeaza personal cu contract de munca, nu sunt angajati colaboratori. Chiria n suma de 120 mil. lei reprezinta chiria pentru spatiul n care societatea si-a desfasurat pna n prezent activitatea si doreste ca o parte din activitatea de productie sa o desfasoare n continuare n acest spatiu , pentru ca si aici au fost facute o serie de investitii. Cheltuielile cu utilitati - combustibili, energie, apa - se preconizeaza sa ramna comparabile cu perioada istorica, n medie 6,5 mil. lei pe luna. Cheltuielile de transport sunt prevazute n valoare de 6 mil. lei, aceasta pentru ca n general beneficiarii marfii se deplaseaza la firma pentru a-si ridica comenzile, aceste cheltuieli de transport fiind doar ocazionale. Pentru functionarea birourilor societatea si-a alocat un buget de 67 mil. lei, aceasta cuprinde si cheltuielile pentru functionarea unui spatiu pentru desfacerea de produse de papetarie, imprimate, o parte din productia proprie. Pentru reclama, publicitate societatea si-a prevazut o cheltuiala medie lunara de 1,5 mil. lei, n total 18 mil. lei, suficienta avnd n vedere ca societatea este cunoscuta att pe plan local, cat si n alte zone. Pentru deplasari au fost prevazute 23 mil. lei, iar pentru asigurari 3 mil. lei, ceea ce reprezinta asigurarea mijlocului de transport de care dispune societatea. Cheltuielile de ntretinere si reparatii scad considerabil fata de perioada istorica, datorita faptului ca utilajele sunt mai noi si performante si nu necesita attea reparatii ca utilajele vechi, vndute o parte n luna februarie 2004.Serviciile profesionale sunt reprezentate de plata contabilului firmei. Societatea si-a prevazut cheltuieli cu impozite si taxe de 7 mil. lei

pe tot anul, iar la alte cheltuieli diverse, cheltuieli neprevazute ce pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatii, ele reprezentnd de fapt o rezerva de cash. Specificatie Acoperirea serviciului datoriei : Pragul de rentabilitate : Anul 1 5,74 49,27 Anul 2 5,53 60,05 Anul 3 8,05 56,25 Anul 4 7,13 52,34

Din situatia de mai sus rezulta ca societatea va dispune de sursele financiare necesare pentru plata datoriilor fata de banca pe perioada creditarii, avnd un trend crescator al serviciului datoriei. De asemenea din analiza fluxului de numerar pe perioada de creditare rezulta ca firma va avea disponibilitati pentru a desfasura activitatea curenta si pentru a onora toate obligatiile fata de banca. S.C. RONDCARTON S.R.L. are cont deschis la B.T., simbol 2511.1 - 4957.1 / ROL din data de 24.10.2003, si deruleaza o mare parte din operatiunile de ncasari si plati prin acest cont. Societatea are deschise conturi la BANC POST si BRD. La BANC POST a avut un credit contractat la Legea nr. 1 / 1991 republicata, n suma de 86 mil. lei cu scadenta n octombrie 2002, fiind nsa rambursat mai repede (07.05.2004 ). La BRD are angajata o linie de credit n suma de 150 mil. lei, din informatiile primite rezulta ca dobnzile aferente se achita la scadenta. Linia de credit n suma de 150 mil. lei se preconizeaza a fi preluata de catre B.T. Cluj-Napoca dupa aprobarea creditului de investitii. Pe perioada primelor 4 luni ale anului 2004 societatea a rulat prin cont suma de 187.546 mil. lei. Dobnzile platite la cele doua banci mentionate, n 2003, au fost n suma de 9738 mii lei, iar comisioanele bancare n suma de 25.506 mii lei PARTEA A II-A : DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND CREDITUL NUME : S.C. RONDCARTON S.R.L.

ELEMENTE EXCEPTIONALE
Angajamentele societatii n suma totala de echiv. n lei 836 mil. lei (inclusiv creditul solicitat) nu depasesc de 12 ori capitalurile proprii ale clientului, care sunt de 1.123 mil. lei.

La data de 14.05.2004 clientul nu figureaza n fisierul Centralei Incidentelor de Plati cu cecuri sau bilete la ordin. De asemenea, clientul declara ca nu nregistreaza angajamente extrabilantiere. Din analiza indicatorilor financiari rezulta ca societatea are un fond de rulment la 31.03.2004 n suma de doar 58 mil. lei datorita cresterii imobilizarilor n primul trimestru a.c. cu 447 mil. lei, prin achizitionarea imobilelor si a celor doua masini tipografice. Acest lucru a determinat clientul sa solicite acordarea unui credit pentru investitii pentru a-si acoperi necesarul de surse de finantare pe termen mediu. 14.05.2004 Cluj-Napoca OFITER DE CREDITE TRIFU TIBERIU

PARTEA A III-A : RISCUL SI DISTRIBUIREA LUI N CAZUL DEBITORULUI UNIC NUME : S.C. RONDCARTON S.R.L. a) EXPUNEREA GRUPULUI NUME CLIENT : NUMELE GRUPULUI : LOCALIZARE : DATA : Categorie de risc A. Pentru aprobare I S II ML ST IV F Risc Total NUMELE SOCIETATII MAMA : SERVICIUL DATORIEI INITIAL :

Subtotal B. Alte expuneri ale grupului

Subtotal C. Neconsumat: Limita totala a grupului : a) DISTRIBUIREA RISCULUI N RETEA NUME CLIENT : Sucursala jud. / Sucursala / Agentie I Categoria Categorie IIS Categoria IIML DATA APROBARII : Categorie IVST Categorie IVF Risc total

Capitolul IV Concluzii si propuneri


Principalele categorii de credite acordate de Banca Transilvania: credite de exploatare credite pentru finantarea stocurilor temporare n lei sau valuta credite pentru prefinantarea exporturilor n lei sau valuta credite de trezorerie pentru produse cu ciclul lung de fabricatie n lei sau valuta credite pentru investitii n echipamente tehnologice n completarea surselor proprii de dezvoltare utilizari de deschideri permanente de credite (linii de credite n lei si valuta, pentru activitati curente de aprovizionare, productie, desfacere, prestari servicii)

credite de scont n lei sau valuta credite pentru operatiuni de factoring (cumparare de facturi) credite ipotecare n lei sau valuta

n vederea acordarii de credite persoanele juridice trebuie sa ntocmeasca o documentatie ce trebuie sa contina: cererea de credite semnata de organele de conducere bilantul contabil, contul de profit, raportul de gestiune pe ultimii 2 ani, rezultatele financiare, balanta de verificare pe ultima luna situtia prognozata a platilor si ncasarilor (cash flow) aferente perioadei pentru care agentul economic solicita creditul si bugetul de venituri si cheltuieli situtia stocurilor proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobnzilor lista garantiilor propuse bancii si evaluarea acestora planul de afaceri n cazul agentului economic cu o cifra de afaceri anuala de peste 1 milion de dolari n vederea luarii deciziei de creditare, inspectorii de credite realizeaza o analiza economico-fianaciara a activitatii clientilor ce contine: a) - analiza bilanturilor pe ultimii 2 ani n care se vor analiza imobilizarile corporale si necorporale si sursele de finantare a acestora - analiza decontarilor, datoriilor si obligatiilor fata de terti - analiza rezultatelor activitatii, al profitului - analiza pierderilor nregistrate si modul de recuperat

b) - analiza bonitatii clientilor prin care se vor determina: - cifra de afaceri - lichiditatea - gradul de ndatorare - solvabilitatea - rentabilitatea: - economica - finanaciara - durata medie de ncasare a creantelor - durata medie de plata a furnizorilor c) - aspecte nefinanciare: - experienta si reputatia echipei manageriale - gradul de participare a conducerii la capitalul firmei (sa fie ct mai mare) - viabiliatatea planului de afaceri - produsele firmei: - de stricta necessitate - serie - unicat - lux - segmentul de piata detinut: - n crestere - n declin - politica de preturi, facilitati

- publicitatea si reclama - resursele umane - evaluarea pregatirii profesionale ale angajatilor - existenta unei strategii de dezvoltare pe ultimii 3-5 ani n legatura cu creditele acordate se pot desprinde urmatoarele concluzii: a) cea mai mare pondere o are deschidere de linii de credit pentru acoperirea activitatilor curente cum ar fi: aprovizionarii cu materii prime, materiale achitarea salariilor achitarea obligatiilor bugetare achitarea obligatiilor contractuale

b) credite pentru nevoi de investitii, pentru echipamente si linii tehnologice, pentru achizitii de cladiri si hale productive ce reprezinta 30% c) credite pentru finantarea productiei de produse finite 20% d) credite de factoring ce constau n achizitia de facturi de la clienti, n schimbul unei taxe de factoring, credit ce se acorda astfel: 80% la momentul contractarii;

-20% la momentul ncasarii facturilor de catre banca ; Pentru a mentine actuala clientela, dar si pentru a atrage noi clienti, propun urmatoarerele: introducerea de servicii de fotocopiere si fax contra cost, precum si de telefoane publice n holul bancii; eliberarea banilor de la ghiseu daca A.T.M. - ul este defect;

cresterea calitatii portofoliului prin acordarea plafoanelor de credite clientilor persoane juridice foarte profitabili (selectarea clientilor creditati). Eliberarea extraselor de cont detaliate si eliberarea lor n timp mai scurt;

Reducerea sumelor minime la cardurile n valute;

Eliberarea numerarului de la ghiseu daca bancomatele sunt defecte sau nu au disponibil; Selectarea clientilor si acordarea unor plafoane de credite n functie de bonitatea acestora; Implementarea si extinderea retelei de plati prin carduri pentru persoane juridice; Crearea unor carduri pentru elevi si studenti fara sold minim obligatoriu; Implementarea si a altor sisteme de transfer al devizelor pe lnga cele existente;

Utilizarea n decontarile externe a acreditivului n devize si reducerea comisioanelor aferente acetor acreditive; Garantarea tranzactiilor externe cu ajutorul scisorilor de garantie bancara , ceea ce diminueaza riscurile ncasarii; O mai mare flexibilitate n acordarea creditelor , prin reducerea birocratiei n compartimente; Extinderea retelei de comunicare si transferuri banesti prin internet att pentru persoane fizice ct si pentru persoane juridice; Implementarea unor servicii de consultanta n afaceri n vederea elaborarii studiilor de fezabilitate a investitiilor , n vederea atragerii unor noi clienti; Acordarea de facilitati n creditare pensionarilor , persoanelor cu handicap , studentior.

Reducerea dobanzilor aferente creditelor in lei si in devize cu influente pozitive asupra finantarii si dezvoltarii firmelor;

Bibliografie
1. Basno Cezar, Dardac Nicolae - "Sisteme de plati,compensari si decontari ", Ed.Didactica si Pedagogica, 2003; 2. Bran Paul - "Finantele ntreprinderii - gestionarea fenomenului microfinanciar", Ed. Economica, 1998 3. Cerna Silviu - "Banii si creditul n economia contemporana",

Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998 4. Cerna Silviu - "Sistemul monetar si politici monetare n economia contemporana", Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998; 5 . Ciutacu Florin 6. Georgescu Florin - '' Drept bancar '' Ed. Themis Cart 2003 ; -'' Starea economico-sociala a Romniei in anul 2000 '', Ed.Expert 2002; 7. Hurduc Natalita - ''Optimizarea activitatii bancii de retea'' , Ed. Expert , 2002; 8. Mihai Gheorghe si A. Imireanu -''Produse si servicii bancare n relatiile de plati Ed.Tribuna economica 2003; 9. Motocu Marius - "Analiza eficientei economice n cadrul bancilor Comerciale" ,Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 1998 10. Muresan Maria - Gestionarea patrimoniului agentului economic , Editura Dacia 2000; 11. Temes Ioan, Muresan Mariana 12. Trenca Ioan - "Contabiliatatea bancara", Ed. Napoca Star, ClujNapoca, 1998 - "Tehnica operatiunilor bancare", Univ. BabesBolyai, Cluj-Napoca, 1990 13. Trenca Ioan - "Managementul operatiunilor bancare", Univ.

Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1999 14. Trenca Ioan - "Tehnica si operatiuni bancare", Univ. Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 2003; 15. Turcu Ioan Lex, Bucuresti, 1994 16. stefan Craciun - "Auditul financiar si auditul intern -Controlul financiar si expertiza contabila",Ed. Economica 2004; *** Planul de conturi pentru societati bancare si normele metodologice de utilizare a acestuia, 1997; *** *** Legea bancara nr.58/1998 ; - Normele BNR nr.7/1998 privind evidentierea n contabilitatea bancilor a creditelor si dobnzilor aferente constractelor de credit; *** *** Legea nr.485\2003 "Legea privind activitatea bancara" O.G.nr.10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul institutiilor de credit aprobata,completata si modificata prin Legea nr.278 din 23 iunie 2004; *** Legea nr.312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei ; *** Regulamentul 4/2004 privind organizarea si functionarea - "Operatiuni si contracte bancare", Ed. Lumina

la Banca Nationala a Romniei a Centralei Riscurilor Bancare; *** Colectia revistei Tribuna Economica , editiile 2002-2003;