Sunteți pe pagina 1din 16

MEDIEVALE STATELOR GENEZEI PREMISELE ROMANEgTI

MADGEARU' ALEXANDRU

secolelor in Dacia de^cursul romand din oraqelor fostaprovincie Disparitia geneza au populalii migratoare Tntaziat t.p.t.t" .1" diverselor lV-V9i invaziile constituit s-au barbare regatele in occident, carpato-dun6rean. rLt"ri in spaliul al secolul lv-lea dupd care urbane' audevenit centre unor supravieluirii in condiliile secolelor specifice degradate (chiar formele in ti .eoii ipitcop"re.Urbanismul in feudal occident' statului a esenliale genezei ij-m " ript"..ntat o condilie dezvoltarea men9i a orage fdcutposibile unor doarsupravieluirea deoarece de state germanici devenit au barbarii Or, .creatori CAt 1in"r"","1"f"ide episcopii. sau (ortodoxd ariand) pnn romand cregtinare in dupeces-auinlegrat lumea romanice cu in au intrat simbioza populatia ei tiriJ#n"iii ", ,i.". pag6ni, nu civilizatoare influentei in astfel afara rdmanand provincii ociidJntale' Jin?ost"re sta^t ideii in rend transmiterea romanede in ioran", ".r" s-aconcrelizat primul germanlcl a conducdtorilor Creitinarea politice iuridice institulii 9i 9i a feluntelor dar decezute' incd active oragele in carerezidau iost operaacelorepiscopi cazulcel maielocde rot""onoticd a iostinlocuitd ceabisericeasci) ii*"ii! foscares-asubstituit un regat au undefrancii constituit ir"nflat" celal Galliei, (496) Clovis regelui ini.tiativa la dupece s-aucreqtinat imperiale, tei puteri dupdce timpde circadoua ; Dacieipostromane fosttotale, Ruralizarea in romane civilizaliei oragePrebugirea fostelor in s-a secole mailocuit vetrele locale Unele comunitdlilor organizarea insd in totalitate Dacianu a afectat epocii de-alungul totuqi au inferior persistat la militare nivel organizare foir" o" unelecuvinte pututmosteni roman Doara9as-au in cares-aiormat poporul ' arc |a arme9i rezboi,intre carc.. (arcus)'|uptd(|uctor) oaste |atinereferitoare scut (scutum) spafd ' (hostls).pace (pax'), patot @a/us),sdgeatA(sagitfa)' de cetate,schimbarea sens a lat civitas(de la i; caz'ulcuv'antului i;A;;; totale(vezi "fortiflcatie") eraposibild "orag" rurallzerii 9i in decet condi-tiile nu la civitas lat 9i-apaslimbiromanice' > rcrn.pemen} in celelalte tit. iavinentum nu oragele au disparut' etc cittd ), fiindcd e" @it6, de "agezare'urban ;';;;"1
de ' Cercetator pentru StudiiPolitice AP6rare9i lstorie Sliinlific prjncapal'doctor,lnstitutul Militari,Bucure9tl.

ALEXANDRU MADGEARU

Ruralizarea totalaexplicd disparitla termenilor latinipentru noliunea de,,oras,,, dar supraMeluirea cuvantului c,Vifas ar fi fostposibild nu gi dacddaco-romanii striromanii ar fi trditin permanenle preajma nu gi in ruinelor oragelor fortificaliilorromane, dintre careunele fi refolosite refdcute a$ezdri vor ca fortificate, in 5i secolele lX-X (Apulum, probabil Napoca). perioada castrul la Cenad, qi de in convietuirii slavii, cu toponimia referitoare noilefortificatii prelual Ia a termenul slav grad ("cetate'), care s-a transmisin denumiriprccumBdlgrad,Moigrad, TSligrad. De remarcat niciun fostoragroman a fostpopulat intrerupere ci nu ferd pan6la aparitia noilor fortificatii medievale. Apulum existe La nu deocamdatd urmede locuire secolul Vlll-lea, la Napoca din al iar acestea inceteazd dupd sfergitul secolului lv-lea, al degiin zonese va creaun centru putere gepidic de la sfergitul secolului V-lea. situalie el O similare intalnegte Potaissa (Turse la da).Esteinteresant acelagifenomen petrecut Britannia cd giin post-romane. s-a Oragele decezut, instalat gi au s-a ruralizarea,in finalele disperut secolele au in V-Vl.Aceleoragemedievale suprapun care oragele romane s-auformatprin reocuparea siturilor, a exislao continuitate perioada fdra intre romana cea $i anglo-saxond. aceea, posl-romane trebuie De situatia Dacia din nu considerata o exceplie absoluta. Romanitatea dacici a avuttreseturile specifice, au ei dar gi existat asemdneri ceeace se petrecea altepe4iale lumiiromane cu in teeii. In secolele lV-Vl,pe teritoriul fostei Drovincii romane Dacia continuat au se tie utilizate scopdefensiv gi in (Apulum, uneledintre oragele castrele romane Potaissa, Napoca, Porolissum 9i chiar fostridicate etc.), au unele fortificalii noi, de cetrepopulalia civild. Sarmizegetusa, La amfileatrul fosttransformat a in prin spaliu locuire de fortificat, blocarea intrerilor, cursul in secolului lv-lea. al Se apreciaza aceasld cd acliune indiceo decizie luatdin numele comunneti de cdtrenigteconducdtori localil.Amfiteatrele maifosttransformate fortificalii au in gi in alte orageromane cursde ruralizare provinciile in (de din abandonate -BudapestaCircencester, gi exemplu, Aquincum la in Britannia), deoarece forma potrivite pentru asemenea lor erafoarte o destinatie. O fortificalie val de pdmant fostridicat6 cu a dupdretragerea aureliane la (ud. Tarndvioara Sibiu). a apa(inutuneicomunit6,ti Ea daco-romane, a ca[e continual locuiasca sd intr-oagezare deschise intemeiate secolele in ll-lll,gi carea duratpdndin cursul secolului lv-lea2. Recari (ud. Dolj), al La fostulcastru roman incinte piatre cu de carefusese distrus mijlocul la secolului lll-lea al a foslreficutin secolul lV-lea, conslruirea val de pAment prin peste al unui fosta incinte; asemenea, lergitganlulde apdrare s-au baricadat gi po4ile. de s-a Tehnica construclie de indicd initialivd o locale, legdturd revenirea f5rd cu lemI A Diaconescu,C. Oprcanu, Cetevapuncte de vedere ln tegdturd cu evolutia sociegtii autohtone g in epoca daco-romand In peioada migra{iloa"Anuall Inslitutului lstorie $ Arheologie",Clujde Napoca, 1988-1989, p.583-5E4. 29. 2 M 8l6ian Aiezarca todificate la Temdioan (1./dSlblu),Ephemeris de Napocensis, 1994, 4, e 22+Z3A

ROMANE9TI MEDIEVALE STATELOR PREMIZELE GENEZEI

a locuirea conIn in sudulOlteniei. interior, porard armatei romano-bizantine a Nou la Tot pandpe la inceputul secolului Vll-lea. in Oltenia' Cioroiul (jud. al tinuat civild, perioada in de de o Dolj),a fost ridicate fortificatie pemant cdtrepopulalia evenal lv-lea, ea folosite in cursulsecolului romane, fiind nnal6 administratiei a 9i pandin secolul Vl-lea3. al tual Mici de fortificaliilor la Porumbenii (jud in ne O ate situalie intempind cazul preisforliflcalii aceste geicaMice(ud. Sibiu). lui Potrivit K. Horedt, Harghita) 9i gepizi secolul Vl-lea. 9eicaMicS'in La al in de toriceau fost reutilizate cdtre unei se bronzului afleurmele din de valurile pdmant epoca unuia dintre spatele in gtampilate gepidica. tipic cenugie cu al din agezeri secolul Vl-lea, ceramice de cu circa100monede aur,cu podoabe s-a apropiere descoperit un tezaur 9i al a treime secolului Vl'lea.La Porumbenii in ingropat prima de aursi de argint, prin unui epocabronzului, addugarea din tot Micia fost refolosit5 o fortificatie fraggan!9i pe platou s-audescoperit platoul. acest ln gan,t tot careinconjoard putine suntgepidice caredoarfoarte dintre Vl-Vll, din mente ceramice secolele Mici la Porumbeniii a apa4inut Vl-Vllde din ci Se apreciaza forlificatia secolele a de ce;i fortificatia la Moregti avuto faza a K. romanicilor Horedl maiafirmat alXl-leao veriflcare din cea,maibinecunoscuti, secolul Vl, de secol pe l6nge al din inse a a ulterioarAstratigrafieidemonstrat ce locuirea secolul Vl-leanu a cd (ceeace inseamne agezarea de fost circumscrisd nici un val de pdment al XFlea)Prede spre nu respectivd erafortificate, deosebire ceadin secolul Mici de fortificatiilor la Porumbenii gepidice utilizarea dovedegte zentaceramicii gepizii eu mairidicat nu inse S-a al 9i geicaMicain secolul VFlea. observat ce in de dominate ei (respectiv Pannonia 9i in fortificalii alteregiuni sau refolosit romanicilor au fortificalii apa4inut ci s-a De Banat). aceea, emisipoleza aceste cu careconvieluiau gepiziia. dacoin agezirile careau locuit rare.De regule, sunllotusicazuri Acestea de se au agezdri continuat fie aperate forDaceunele au romanii fostneinterite. sau a totalda lichidat ruralizarea pendin secolul Vl-lea, schimb in al tificalii de inlroduse institulionale in transformal decursde circaun secolstructurile al defensiv a militar, disperdsistemul romani Dacia.Din ounctde vedere in fortiflcatii Pulinele castrelor' prin provinciei, retragerea armatei abandonarea 9i (ca ansamblu intr-un lV-Vllnuerauintegrate in careau maifosifolosite secolele de locale aparare. unor ci romane), erauexpresia eforturi administratiei in timpul preromane au vechileinstitulii imperiale, administraliei DupCretragerea generic le seleitipe carecu un termen Comunitelile iesitdin noula suprafale. de geto-dace, atestate uneleizfiind au existat la triburile denumim'obgti" 9i forme diverselor a sociale, ob9tea supravieluit Ca antice. struclurd voare literare mai in cares-ausuccedat timp,rezistand mult exercitareputerii a de superpuse de sistemelor exploatare din venite partea agresiunilor sau mai pulineficient Deside pe proprietate saupe proprietate stat(domneascd). individuatd bazate
3 D. Tudor.Olbnia rcmand,1978,p.294. op. C. 4 A. Diaconescu, Opreanu, clt.,p. 5E6-587.

MADGEARU ALEXANDRU

iar secolelor' de-alungul schimberi au obgtii suferit gi gur,functiile elementele pe masura feudalizerii apoia moder9i s-a ip"ruf ."op"iit o" obgti redusdrastic din romanegli' a ca oar ntarii societalii, o'b9tea atarea fosto permanenle istoriei XIX-XX' pandin secolele timpuriu evulmediu H' de bazareconstituirilor istoriesocial5datoralemai cu seamelui H Pe genezei stataleerau anterioara se $ah15, poateadmitece sateledin perioada Tn punct de vedereeconomico-social obgti Este adevaratc' din organizate nu perioade de indelungata de indepenate atat 9i la izioare referitoare aceasta XV-)(X' din obgtile secolele despre cunoscute eXita, oarpotn e{rapolatedatele proprietate coalceluiau.o paiunile pddurile arabile' 9i terenurile lntr-oooSte, in se viile'livezile aflau ie in timp ("develme9ie"), ce gridinile l6ngi case, mund de era colective impuse slabul Proprietatea a familiilor. inOiviOuata ;;ilil;t". pimantului al itinerant exploaterii agricole de caracterul al 9i iandament tehnicii inulile o evul mediutimp^uriu in .fecea t"gti"ultur" in moine).Lipsa oragelor cu acestea'iar slabadensischimbului oestinate producliei agricote ;91;t;; uneiagriculpentrupraclicarea spatiudisponibil Gr" t popuf"fi"ilisa s-uficient de din de obicei 10-30 compuse asezdrile De irrl * l"[J.tii"^t redus6. aceea, pentrucresterea prielnice jn cdutarea unorlocurimai i"rifii t" trr"u periodic (codrul po(iunide pAdure scoperaudefrigate gi agriculturd. acest in animalelor au aritat ca arheologice in"oniutAoi selrfind ca loc de adapost)cercet5rile 9i care migraliilor' au duralmaimullde un secol' dinepoca puline tostagezdrile au alte terenuri'fie ne Cele mai multesate se mulautrecveni, pentrua exploata. hotareinlerioare' nu.-existau develmaga "tru o"u".t"t" in stdpanirea i;t"'"a de defmita dreptulde al l.i R"..r" membru obitei aveao partea sa (detnild)' delinutade de,velmaga Fanea din.averea. obgtii. oe rnoSt"nit"9i stabilitd siatut dreptul doardacase respecta putia fi instreinala ,n r"mnr,i (denumitibdtrdn) Obgieas-a.menlinut dupe ce peste 9i din J, prof,iririi, ta iegirea devdtmagie. feudal' statului institutiile s-ausuprapus aceasti formi de organizare timpuriu un sat din evulmediu din mic NumSrul de familii careeraalcetuil de ob$i' in forma satesub mai multor unlrea (celmult30) impunea -uniunilor nivel La de intemeierea noifamiliiT acest a dar9i pemru asigura aparerii, scopul Tn militare frun' "p"ini" 'not to'te de conducere interuine de al uniunilor obgti milidar careaveaatribuliijuridice' subaspect ifatulb,tanilor, G. luii"i t" .n" sau cnezi iuzi care erau denumiti unor conducetori tar, puiereaera delegata conAceqti al.Vll-lea)' preluat la slavi,dupi secolul de iurii.ri r"-"n a fosi caz contrar in mai )rJi"ri nu outeauexistadecatdeasupra multorob9ti,ctci ar fi fostfoartereduse' pentruaperare forleledisponibile
--l-*un,,

195E-1965; romrregti 3 vol.,Bucuregti, dev mage satetor ta contibulii studiut o6npiind sociologia 1972ildem,Teoii i ipoteze Bucuregti, ogieistoic1, de toem,-stuJrr soclol 1980 duiii tibutale,Bucurelti, 6B'Murgescu,Istoneromeneascd-istoieuniverca|d(600.1800),Bucuregti'1999, teudale statelor in romdnegt' vol Constituirca cistatizdiivieii statate i n. pop-",Prcmisele 1980,p. 29-30 Bucuregti, rom6De9d,

ROMANE$TI STATELOR MEDIEVALE PREMIZELE GENEZEI

95

continuimdrturiile fiindunadintre din Termenul provine latinul iude ludex, a institutie fost urbana, aceastd romane. ongine De tati formelor organizare de de Este a rural, o consecinld procesului ruralizare. ca in lransplantate mediul judelui s-apdstrat la suddecet sporadic romanii nu faptul institulia ce important (lacarefunclia menliune clard celnic). Singura este echivalente ceade dunereni De la in apare zonaPrizren, 1198-1199. aceea, a unorjuzi vlahibalcanici judelui nordde Duniredovedegte ramurii formarea la supravieluirea instituliei constituirea staDupe nu in in regiune, undeva Balcani. daco-romdne aceastd de lermenul iudeta cep'lal aici sensulde unitate tului Tara Romeneascd, precum judelui pestrat in alteregiuni gi romanice, s-a Institutia administrativd. (subdiferitele cazuri, Dalmalia. toateacesle in Sardinia, Castilia, Italia, ludices cele aulonome, pe carelorga unor erauconducAtorii structuri lor numelocale) (cu populare. viala Acolo undea supravieluit urbane deoRomanii le-adenumit (inclusiv oragelor, de cetaleni alesi eraufruntagii in acegti sebire ltalia), ludrbes care ruralizata a foslSardinia, Vl-lX). zonaprofund in in la Roma secolele ludi rosimilare administralive, unor conducelorii structuri ces au devenit iudelelor carea ducelui insulei, erausubordonali sarzi medievale. Acegti menegti iud,ke puncte in comune evoaiadarunele Au dependent Bizants. exislat de fostinitial de cares-audesprins lmperiul din regiuni romanice diferite lutiacomunitelilor Roman. a ca cnezilor, presupune aceasta fosl ?mprumulatd se in privinla institutiei o impiedice literare lipsa izvoarelor Vll-lX.Evident, de la slaviinc6din secolele nordromanesc in siguri a cnezilor mediul Prima atestare concluzie definitivd. cA S-a loanitilor). dovedit institutia dateaze abia din 1247(in Diploma dunarean fiindo transpude estediferitd ceaslavdal cdreinumeil poarta, romaneasci erc roman un priHolban, cneazul Mariei Dupdexpresia nerea celeia judelui. (sfatul belranilor), paresin de ob9ti obgtii uniunii sau cadrul conducerii musinter gentilices. careeraugefide comunitdti de slavi, spredeosebire cnezii pentru formade organF multtimpsingura de au Uniunile obgti reprezentat nu populaliei Dunirii.Obgtea s-a romanice la nordul de a zarepolitico-militare Ea sau de militare polftice. a foslo strucunorcauze nalure ndscut acliunea din care militare, existau inse9i atribulii cdreia moitente,in interiorul turdsociala de au statale. Uniunile ob9ti la formaliuni de au avulrolullorin evolutia la obgte H. cumobserva H. Stahl, statale. Dupd viitoarelor slruc{uri constituit tuturor baza "formatiunile cu facegi desface cea maimareugurinla, confederale puleau se "piese (obgtile develmaSe teritoriale detagabile" comunitililor ale folosind aceste
(penehanul 100A). ed.de l. lonil;, V pdmentutui vol 8N. lorga, /sfora romenilot, lt. Oamenii 1992,p. 132-137. V Mihiilescu-Barliba, Chirica Bucureqti ln XlllXlV, Bucureiti,1981 p 213-231 rclafilorrcmeno-uhgarc secolele 9 M. Holban, c/'onlca OD , 10 H.H Stahl,Contibulii ., vol lll, p.23.

ALEXANDRU MADGEARU

- notanoastra), pentru le asambla felurite luptelor dupehazardul chipuri, a in domia o aiunse acum forma clase conducdtoare militare, diversele dinlre Deturi provin din romanegti statele medievale Cu nantepropriu-zisa"l0. altecuvinte, nomai sub o unicestdpanire, intaia cuceritorilor de aducerea uniunilor obgti gi apoia domniei Modulin cares-a fdcutaceastiuniticare, autohtone. mazi geneza statale. ceeace ne preocupe. este adica genezei a statale fostinstabilio a Pe langd ruralizare,alti cauze iniarzierii de deschise, Zonele romanesc. a de demograficeteritoriului etnogeneza tatea partea populatiei romanice, abandonate cetreo de au campie, fosttemporar teritoriului atuncicandslaviiau Ditrunsin numarfoartemarein toatepartile fdceauagriculture aveau Slavii etnogeneza romanilor. undes-a desfigurai 9i s-a in din Refugierea autohtonilor campii falaslavilor fertile. nevoie terenuri de in al produs toata Europa Sud-Est cursulsecolului Vll-lea,inclusiv in de in din de Au insi 9i perioade revenire Moldova. existat Muntenia Transilvania, 9i sau peduri, (dealuri, lunce), dupAce treceagoculinvaziilor de zonele refugiu plecau cdutarea teritoriill. a Rezultatulfostci in secolele altor in dupA slavii ce romaneasce de doue"penze populalie"l2, s-aucristalizat modtreptat in 9i VIIFX de Dundre. vast un slavd, careacopeieau teritoriu intinsla nord9i la sud pe de au Chiardacdunelemicroregiuni fost abandonate romanici, intin(unde gi s-auintrepdtruns Balcani Nordici Munlii dintre Carpalii dereaspa.tiului au de romaneasci slavd) existat altemicroregiuni celedouap6nze populalie 9i 9i fdre a romanic supravieluit intrerupere mai mariundeelementul sau regiuni latind limba din de cuvinte origine cd au lingvistice arelat maimulte CercetArile adice pastral Transilvania Banat, (ai, in numai romand iune,nea etc.)s-au 9i putea Acestfaptnu s-ar a exactacolounderomanizareafostceamaiintense. dedialeclologia De ar explica daceromanii fi venitdin afteparte. asemenea, in graiurile igi daco-romen au originea Transildialectului ce monstreaze toate romene. limbii ale migciricentrifuge vorbitorilor din vania, cares-audesfdsurat Apuseni in au unii acestor cercetdri, lingvigti amplasat zonaMunlilor Pe baza dacicel3. a romanitalii vetrele supravietuire de unadintre care s-au dacd latina sau de nord-dundreneorigine hidronime Celemaimulte Crigana Transilvaniei, se slavd afldin vestul sigur fird flliere 9i in lransmis mod (sat caremostene9te numelerauAmpoi,Geheia Berzava, Banat:crig, Ttmii', slavesd se fi transmis ca Esteposibil tot ferdfiliere 9i Negru). lui G/pil,Crigul privin.te, diferdin aceaste lingvigtilor Some$, opiniile dar O/t,Mure$, numele
Vll-Vlll' la a cultutald Dunere de Josln secolele Conlnuitate disconlinuilate 11 A. Madgearu, 9i 19+197 . 1997 Bucuregti. p. 131-137, la lnttoducere istoia culturii alat de inspirat;a lui P. P Panaitescu' 12 Dup: expresia p. 120-121,210 1969, romarestl. Bucnrelti, 1976,p 346-350 Bucurelti, L 13 S Pugcanu Limba rcmene, Pivirc generald,

STATELOR MEDIEVALE ROMANE9TI PREMIZELE GENEZEI

pornind la controversa Muregul esle de evolutiei a > rom.o. De exemplu, lat. (segi de Geograful (secolul Vl-lea) al Anonim Ravenna din atestat lordanes de de carea evoluat ulterior Morig(redate in colulal Vlll-lea) fo(maMarisia, in romaneascd, Cd era veche Constantin PorfirogenetulMons/s). aceasta forma ca (Cenad), lui Morisena X-Xl,o dovedegte numele regedinlei Ahtum, dinsecolele de existd Muregana. plus, vestul in in Transilvaniei 9i altetoponime origine adice lipsiteins5 de atestdrianlice'. Abrud,Albac, lbru, Pareng, dacd sau latine, general, cele a ci studierea toponimiei munlilor aretat denumirile mai cindret.in pre-slava, pe{rat la altitudinile mai mari.Ele concele de s-au vechi, origine Retezat, PaMunlii Banatului, delimitat Munlii de Apuseni, tureazd teritoriu un de cu toponimia oriMaramureg, Ndsdudla. altecuvinte, reng, Sebeg, Fdgdrag, periferice Transilvaniei, ginedaco-latinA ale cel a supravietuil maibinein zonele de migratoare. careau fostmaiputin afectate populaliile pe bazate pestorit trecerea o economie la Modificdrile habitat produs de au de pe practicarea monlan(diferit cel de transhumanlei a nomadismului 9i Si pendularea locurile iernat cele intre de constd in stepd). Nomadismul montan 9i El intregii comunit6.ti, doara lurmelor. estemai bine nu de virat, cu mutarea lung6, atesde Balcanica, undeesleun fenomen durata cunoscut Peninsula in greacS. schimb, existd forme de dovezi aceaste ce in nu tat incddinantichilatea gi doar pestorit fi existat la romanii care nord-dunereni, au cunoscut lranshuar a (pendulare mutarea transhumantfostfaccomunita(ilor). Pestoritul fdra manla gi contactelor dialectului daco-roman al menlinerii al torulesenlial omogenizerii permanente toateregiunile romanegti. intre practicarea forme agricuF de unor de nu Locuirea zonele munle a exclus in artificiale zonele in unor Apuseni, existen.ta teraseri Munlilor tu16. regiunea in (ca continuitatea locuire de vialdsedentara gi in alte de inaltedemonstreaza 9i De precum Celiman). fapt,ecoFdgArag, Rodna, Haleg, Cibin, zonemonlane, s-a migraliilor din evulmediu caracdin nomia comunelilorrom6negti epoca 9i inclusiv in cu cregterii animalelor formede agriculturd, terizatprinimbinarea pericarpatice fost zonede au intracarpatice zonelemontane. Depresiunile 9i pdprielnice (apd, terencultivabil, conditii mediu de supravietuire, ofereau care "retragerii munte", in traditionald istoriografia peguni). aceea, la teoria duri, De supraviecd in igi valabilitatea, sensul ea nu exclude rom6neascd, pestreaze elnical grupuri rolul ci romanice campie, accentueazd de rezervor la unor tuirea greuaccesibile migratorilor mai zonelor gi a spaliului sud-dundreand au in Romanii locuit zonemaiinalte in partea la retragerea munte Pe in loretnic(in special Pind9i Macedonia). de altdparte,
14 G. Giuglea, Cuvinteromenegti9i romanice.Studii de istoia Inbii, etimologie,toponimie, 1983,p 315-316, 328-332. Bucuresti,

MADGEARU ALEXANDRU

inzoneoerifericesauma|greuaccesibi|easa|valmu|tecomuniteliroma Vll-Vlll' din atat in Balcanice, vremurile de grele secolele grecegti Peninsula din dinde fortificatii refugiu' numeroase existe veilor, de-alungul aatcani, in trlungi Din arheologic ceeace se cunoa$te' tre carefoartepulineau fost cercetale lor lV-Vl Suprafetele suntde in cd reiese ele au fosl ridicate folosite secolele 9i ele gi uneledintre au putut ele dintre se aflau biserici. unora 2_6 ha.in inlefiorul numeroasele mentiona Choniates caci indelungate, Nicetas o fi folosite vreme s-aubizuit pe Haemus' carevlahii din pe abrupte Muntii ridicate stanci fortdrele 'l1E6. sunt fortificalii cunoscute in zonamuntoasi 9i Asemenea lor in revolta din (sudulserbiei)' MoesiaSuperior DaciaMediterranea 9i din fosteleproMncii in construite secolulal Vl-lea,aveau9i rol militar'dar fortificate, Acesterefugii drupe populaliei Ele civile. erauridicate marginea serveau L adipostirea 9i lor suprafala cu legale mortar; de ziduri piatrd pe murilor, miciin5llimi aveau 9i de locuinle suprafaF s-audescoperit panela 2500mp.in interior estede 4OO la Probabil incintei de-alungul de dispuse, obicei, piatra bordeie, de cu ziduri 9i o care din preolul anonim Diocleea, a compus crose fortificalii referea aceste nicdinseco|u|aIX|F|ea.Vorbinddespreinvazii|ebarbare,e|aretacum' pe castele vara incepurd ridica in tinii,vezandu-se marenivald9i pereculie, bar' din se puteau, astfel scape mainile ca giin tari, munlilor locuri precum furile gi-iva liberaln acelezile'mulli de pendce se va induraDumnezeu ei barilor, zi ( pe{le maritime transmontane ) fugeau dupitzi din loate din cregtini 9i mai in ce petreceau munli in locuri tari"l5' 9i cu pa4ite se impreunara acei Ei Tranmunliicareinconioara au nceeagifunctiede loc de retugiu avut-o9i pdndin dealtfel' zone(populate' in locuirea anumite munlicarepermit silvania, a de in zonele munte fosto realiLocuirea Apuseni). Muntilor prezenl, cazul in carturaru' merturia chiarin epocitarzii.Estefoarteinteresante iate inregistrate "Acegti veilor fundul pdstori triiescde veacuriin din N. luimaghLr Bethlen 1665: cu nu ai mici republici separate, ciror membri au nicio legatura ceilalli ca nigte timp preot9i iude,care este in acela'i Capulfamiliei ai locuiiori Ardealului. gijudecatd ei' ( ) intre sdi, cu giseara la rugdciune casnicii $nand ste dimineala verii' candi9i m6neoile in locuri pestorila sfarsitul acegti Veile9i le peresesc unde ai in Dunerii TaraRomaneasce, elegasesc iarna de pe marginea biltoase la lor (..). Femeile copiii suntimbraca{ fel cu barprintre stufiguri Si verde iarbd de incatnu se ocupa loc oilor in aga batiigi trdiesc de retra9i mijlocul prinmunli, modde viatenu Un in lor de tovardgii gi cu ce se intampld lume"16 asemenea
oP. 15 A. Madgearu, c/a'P.133. 1979'p 238 Bucureqti' pesbteascd' de f t o ,lpud o- Bunociu, ol;torut iamd'zioile 9! poezia cit., oP. P.29 17 R. PoPa, in Vlahiidin spalul bizantin bu?ercscpene-lacuceirea otomane' i 18 P 9. Nesiurel, 1996'p 65 Bucurelti' N Djuvara), Deslnlcoord. Arom'nii lsioie. Limbe.

ROMANE9TI MEDIEVALE STATELOR GENEZEI PREMIZELE

in a ca greleale migraliilor, urmare refugierii decatin vremurile se puteanagte intramontanepremontane' in 9l mai de zonele munte, precis depresiunile sF submontan, populaliei mediul din a de zonele concenlrare dintre Unele in mai in unorvei,s-aunumitCdmputungui. prezent, persist5 tuatede-alungul cel Muscel, de la izvoarele cel Campulunguri: din a amintireadoartrei tooonimie ele in gi celde la Tisa(Maramureg)l7 vechime, eraumainumeroase Moldovei Si,dupemedurialuiCantemir,erauunfelde"republicitardnegti",adi cm(uniuni ob$i) Asemenea de de autonome maimaridimensiuni teritoriale Kimbalongon pulunguriau existat9i la romdniisud'dundrenio depresiune bizanti' cu luptele in Macedoniei, legature in (Cempulung) atestate nordul este din no-bulgare 101418. de concentrari in depresiunile care au existat in cele mai multecazuri, printr-o schimdar provine lat ferra, din populatie fostdenumite Cuvantul au fet. "pemant", pentrucare a fost preluat inlelesulde barede sens. Ierra a pierdut a carene aratecet de dramatic fostfenomenul urban, pavimentum, termen un romanesc' post-roman5. sensulpopular in lerile" sunt in de ruralizare Dacia trecarelocuitorii in prin sau natural dealuri munli, delimitate acelemicroregiuni De animalelor. asemepracticand agricultura crelterea 9i iescin sateadunate, s 'Fre' seintelege oriceregiune cAmpie cultivatdl Ca zonede conde nea,prin 9i "!drile'au in acelagi 9i timp fosl economice' a populatiei a resurselor cenlrare 9i orgaaparitiei necesare potenliale, careau eistat condiliile in de centre putere "Fri"cuprindeau numer maimic un Aceste romanesti. nismelor Dolitico-militare din lor carela randul eraucompuse 5 pandla de saumaimarede uniuni obiti, "!6ri", FagSAlmdjul' Loviltea, Hategul, amintim: de Ca 25 de sate2o. exemple separate formaliuni vdilealcdtuiau acestor'leri', in Vrancea. inieriorul ragul, intredin cumreiese cercetarile dupe de cnezate vale), convenlional (denumite in prinse special Maramureg Haleg21. in 9i din minime adici al uneipresiuni peste un spatiu libertelii, al tot a Muntele fost din sAtelti comunitelilor libertatea in parlea statului. evulmediu, reprezentanlilor a feudalA cel zonelemai inaltea persistat mai mult,atuncicend aseryirea (la Moldova fel s'au petresatelordin Tara Romaneascd 9i cupri s majoritalea Pe ale gi in zoneleperiferice Transilvaniei) timpuldominaliilor cut lucrurile acestor cuceinaccesibil ideal, un oferea adapost muntele nomazi, rezboinicilor de doarcu zonele stepi 9i de campie' depringi ritori
a ll 9i cea In 19l. conea,lnterpte5i geografice istoiapoporutuiroman ln ce conditii apdrut 10' '1 ?roblemede geografie"' 963'p 57-61 an numele'T, Romeneasc'"' Ia Insemnat otigine oP. P.28. 20 R. PoPa, cit., 'fara 1970;ldem' La lnceputunle al ln Maramurcgului veacul X/yJea' Bucuregti, 21 ldem, 1988 Bucure9ti' Tara Mediurcmenesc. Halegului' Evului

100

ALEXANDRU MADGEARU

"retragerea munte" pareo simple La prima vedere, la teorieconcepute ad-f,oc pentru demonstra de calreistorici, a supravietuirea elementului romanic norla dul Dundrii. Totugi, dace ne raportem un cadrumai larg,vom inlelege la ce locuirea muntea fosto permanentd civilizatiilor la a create spaliulmeditein gi ranean. Studii comparative ca in Pirinei in Alpisatele arata suntorganizate in comunitdli vale,in inleriorul de cerora incheie se inlelegeri careregleaze viata economice. Comunitdtile conduse adundri sunt de compuse reprezentanlii din (in satefor, denumili exemplu nordul de (ca Spaniei) hombres buenos gi 'oamenii gi belreni" obgtile buni din romanegti). Aceste se autoadministre ldeea vdi azd. de valeca unitate sociale esteintelnitd toateregiunile in montane Europa. din prestatale lunlzolarea acestor regiuni favorizat a organizarea structuri de de-a gulvdilor22. Zonele montane fostin acelagi au timpgi o 'fabrice oameni folosul de altoin penlru ra"23, adici un rezervor populalie de spaliile la campie. de Resursele periodice restranse hranepe carele oferdmuntele de determine expansiunea sprec6mpie populaliei. a Femand Braudel examinat a dintrelocuirea ?n relalia pastoritul zonele montane, nomad diaspora sprezonele campie, toate de in 9i regiunile bazinului mediteranean24 in cazul romdnesc, de repopularea campiilorfostefectul a combinat migcarilor al populalie gi dinspre munteii al instaliriiunuimodusvivendi inlre sedentari pendularea nomazi zonele campie. in de Transhumanta, a insemnat care inlre gi locurile verat la munte celede iernat la campie, stabilit de de traseele de de a panetae iu in secolele repopulare cSmpiilor2s. a Totugi, XVlll-XlX, densitatea populatiei fost multmai ridicate zonele dealdecatla campie, Tara a in de in RomaneascS, examinarea iar reprezendocumentelor casatele la campie arate de prin tau un procent redusin secolele XIV-XVI. Abiaschimbarea regimului agricol populaliei (1829)a uniformizat efecleleTratatului la Adrianopol de densitatea paneatunci pulinpopulate26. rurale, au fostcolonizate cici regiunile rdmase Nutrebuie inlelegem ci regiunile campie Muntenia Moldova sa au insd de din $i fosttotaldepopulate comuniteli de Nomazii sedentare timpul in epocii migraliilor. protobulgarii, pecenegii, de origine tiircici(hunii, au avarii, ungurii, cumanii) avut grupuri populatie tot interesul menlina se de sedentare, deoarece nu practiei
'Pays"et communautes vallee. "Revue 22 P.H. Stahl, de Exemdes rcumains eulopdennos, et p.151-172. RoumaineHistoire 199E,3-4, d ,37, 23 F. Braudel, Meditercna lunea meditercneane epoca Filipal ll-lea,vol. I, Bucure$ti, h lui 9i p. 1985, 90-92. p 24 lbidem, 65-92. g 25 A Sacerdoteanu, E/emente continuitateunitate istoia medievald romenilor,ln de ln a vol. Untate9i contihuitate istoia poporului ln rcm6r, Bucuresli, 1968,p. 119. 'Studii", 1956, XIV-XVI, 9, 26 | Donai, Agezeileomene|ti TaraRoneneascd secolele din ln 5 p 75-95

PREMIZELE GENEZEI STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

10'1

produse localnici, precum de alte gi cauagricultura aveau nevoie hrana de de Si resurse(sare,tier).De aceea,insegiprezenta indelungatd unor grupuri a nomade inlr-un teritoriu dovedegte modindirect dat in existenta comunit6li unor gi sedentare2T. Aceastd simbioza economica dintreautohtoni cuceritori este gi atestate in alteregiuni, bundoare Noricum Pannonia, dominalia in sub lon9i gobarzilor gepizilor, secolele in V-Vll.Pede alteparte, dificultatea lucrdrilor de li defrisare destelenireterenurilor a impidurite virgine la campie un sau de era 9i (acestea, prea ugor la factorde stabilizare obgtilor a desigur, renunlau nu ogoarele dobandite multd cu munci)28. prina fi supuse cetre Astfel, comunitdlile agricole la campie sfarsit de au de presiunii nomazi. Obgtile aveau nu cumse reziste acestor rdzboinici profede sie.Dominalia nomazilor insemna faptperceperea tribut, de unui careeracolecgefiiobgtilor pozilie tat de cdtre s6tegli, careau capatat aceaste superioard tocgi supugi. maifiindce nevoie o clase intermediari stipani era de de intre Estede ce re_tinut acegti intermediari aveau funclii atat economice, gi militare. erau cal Ei conducetorii comunitatilor agricole raporturile in slabilite stdpanii cu nomazi. Ddrile erauplatite obltein ansamblu, repartizate posibilitetle de dupe fiecarui Si (cls/4.Aceast de relatii stdpenirea menlinul dupeorganigi membru tip cu s-a p6nd presiune marilor propriezarea statelor feudale romanegtj, c6nd conlinua a taria condus destr6marea maimulte la celor obgti. Tributul datorat obgti de se platea produse (bovine, porcine). ardlatcd in agricole, gi in animale dar S-a nevoia satisfacerii obligatiilor stdpanii cetre a la unei nomazi condus dezvoltarea pe economii bazate principal cregterea in animalelor, a caraclerizat care sociegi tatearomaneasca medievale dupdce au incelat dominatiile nomazilor29. gi in unele cazuri, dominalia nomazilor implica obligativitatea cooperdrii militare. cu Trdlnd Colaborarea militaria romanicilor barbarir fost.in fond.inevitabild. a pentru barbarii fel de Eldorado in apropierea acelui statcareconstituia toti un (lmperiul Romano-Bizantin), romanicii nord-dun6reni aveaunumai ca$igat de cu de pe urmaparticipdrii Ia raidurile lor Tntreprinse cdtrebarbarii careconde (eventual vieluiau. tratatul ade militara in de Strategikon atrlbuit unuiMaurikios "refugiali" impdratul carea domnilintre582-602), vorbegte unii se de romani care furnizau informalii armaleiromano-bizanlineteritoriul in nord-dunerean pe pasaj3o slepanft slavi.Interpretarea caream dalo cu alldocazie de acestui aratece estevorbade locuilori origine de romand caretrdiau [iluntenia in sau gi lvloldova, careeraubdnuili armata de romano-bizantindar facespionaj ce in pentrudovedirea prezentei favoarea slavilor. Dincolo importanla de izvorului
p.53. 27 H. H. Stahl,Studll..., 28 lbidem, p. 42 29 A. Sacerdoteanu, cit.,p. 119. op. 30 A. Madgearu, dt., p. 189-190. op.

102

MADGEARU ALEXANDRU

esledemnde remarcat al secolului VFlea, la Dundrii finele la romanicilor nordul ai aliati slavilor. situalii' erau, unele in romanici ce faptul acegti timpuriu in romanilor evulmediu a primele militard formede organizare Aslfel, migratori stepani cu dar conffuntdrii, 9i al colaborerii ace$ti in s-aunascut cadrul ungurii, apoi cu bulgarii, ci (nu doar cu slaviigi avarii, 9i cu hunii9i gepizii, avardeistau $i gtiesigurca in confederalia gi Se pecenegii, cumanii tetarii). de intemeiate nomazii gi khaganate Ca kutriguri gepizi. 9i Gelelalte luptetorislavi, De grupatrdzboinici etniidiferite. aceea'nu poatefi de gi tiircici, cel avara romanici. unorrdzboinici nici exclusd existenla domsubstituirii in plata prestatala desfegurat condiliile s-a in perioada tributului aparatului insemna preluarea Aceasta limpului. de-alungul 9i nomade inatiilor au nomazi disp5rut' Candultimii la de de intermediari la un grupnomad altul31. de a din 9i aceslaparat, ce in ce maiconsolidat maieficace, fostmogtenit noii Romanegti ai Moldovei' domnii t5tarilor: 9i cares-ausubslituit TArii stdpeni clasei de a slatelorfeudaleromanegli fost precedate na9terea Formarea statein meal militar acestor organismului scheletul care boieregti, va constitui din boierimii Tara originii multasupra foarte s-a romaneasca discutat dievistica principale formarea sunt: de Cele RomaneascdMoldova. doudpuncte vedere 9i aloobgtilors2 originea membrii dintre 9i prin unei clasei boieregti ridicarea elite pecenego-cumand 9i slav5,bulgard' de (din genda boierimii stApanii origine luatein considerare' trebuie origini ambele pdrerea noastra, Dupd titard)33. agrF nomazi comunitelile stepanii dintre raporturile 9i Modulincarese stabileau Menob9tilor' dintremembrii ridicati unorintermediari exislenla cole imounea fdra demonstreaza putinFde injudelui numele latin) ei (cu instituliei tinerea care superioard, aveaalrisociale o in ce doiald a existat permanenldcategorie romanegti' comunil5lilor gi in butiide conducere de judecata cadrul Pedea|tdparte,incepandcuseco|u|a|V|-|ea,.s|aviiauintrodusi pe de paralelS, bazala comunitali sociale o slructurS nord-dunarene romanitelii trataPotrivit bizantine3a. in sc,avint izvoarele care tip gentilic, au fosldenumite in a9ezali Moldova Muntenia slavii 9i lui atribuit Maurikios, tuluide artemilnare "mulliregi"care "nu se inlelegintre al secolului Vl-leaaveau mijlocul dupd Musokios) Piragast' (Dauritas, Ardagast, conducetori acegti Unii dangii". dintre slave Triburile Simocatta Protector Theophylact de 9i au fostateslafi Menander
p.52-55; ldem'Contibulii,uol lll,p' 13-16' Studii, 31 H. H. Stahl, Despre pentruaceslpunclde vedereesteC' Giurescu' reprezentativl lucrare 32 Principala 1920. boiei,Bucuregti, oiginii dasei Problema de 33 Teoriaoriginiialogenea fost dezvoltatd P P Panaitescu' 1994,p 3164' Bucure$i, bole.ett.in ldem,lnterpretdiromeneib' oientaldln evul mediu De la cetegnii rcmaniIa napunea Romanitatea 34 S Brezeanu. p. 1999, 55-65 Bucuresti, medievalJ.

ROMANE9TI STATELOR MEDIEVALE GENEZEI PREMIZELE

103

'80 avard dupdanii ai secolugi au subdominatia din Muntenia Moldova ajuns sfert dupe independenla primul recaltigat ci dar lui al Vl-lea, probabil elegi-au in avarilor3s. un candse inregistreazS refluxal puterii al secolului Vll-lea, al avarilor sub au ramas stepenirea in celecares-auagezat Transilvania schimb, penA inceputul al secolului lx-lea. la a sd au e slavilor interven dupdce acegtia inceput se crestineze Asimilarea in Vlll-X. acesin slavi, secolele romani intreconducetorii condus la inrudiri 9i 9i ale slave cnezului voievode instituliile conducere 9i au te condilii fostpreluate inlramontane in inclusiv depresiunile la 9i cares-augeneralizat romani, dului, "voievod" de slavidoarsensul "comandant aveala de Termenul oremontane. semniestefoarte pe in Transformarea carea suferit-o limbaromenA milita/'. smilitara cdci statale, comanda militar geneza in factorului rolul ficativipentru pol ice. cu a identificat puterea unel a slavilor avutintrealteefecte constituirea clase instalarea in concluzie, 9i etnic, romano-slave de mixte conducatoare din punct vedere a spatiupopulaliei partea nord-dundreane din a militare organizdrii Progresele cararheologic unuiorizonl in se a luide etnogenezeromanilor reflecld aparilia luptade celorpentru marede armedin categoria relativ de acterizat numdrul in databile unor in compunerea depozite aflale de Estevorba armele aproape. piese harna9ament de arme, cuprindeau Depozitele al linii mariin secolul lx-lea. scerilede 9a' zabale, de gi unelte(topoare, varfuri sdgeli,varfuri lance, de timp erau Topoarele in acelagi arme9i unelte de brezdare pluggi altele). seceri, carese permit' indicii Nu la (in acest utile defrigdri). existd foarte ultimcaz,erau (ele din depozitele provin perioada careau constiluit etnicia celor identificarea s-au Romaniei descoperit de Depozitele pe teritoriul romano-slave). convieluirii curcani cosna(JudSuceava), (jud. Budegti Arge9), la: Barlogu 0ud.Vrancea), Radovanu (iud. obrejila Dragosloveni Vrancea), 0ud.Vrancea), 0ud.calaragi), Nu Bihor). toale aceste (jud.Vrancea), Rapa(Jud. Rdstoaca 0ud.CAlera$i), ca ce arme,dar s-a demonslrat depozitele atareformau contineau depozile era in locali. conditiile carefierul un bunde prestigiu, in unorconducdtori averea acumularea Bizantin), in (supus embargoului lmperiul gi dificil obtinut de scump posal puterii bogdliei un de 9i gi depbzitarea obiectelor fierreprezenta semn esorilo136. prin lor care Acegti conducetori iesin evidenla bogelia suntceipe careizvoarele dintre aceaclasaintermediard Ei boieri. reprezentau ii medievale vor denumi slavo-bulgar537 gi boieresle de origine 9i Termenul nomazi. localnici stepanii
150. op. 35 A. Madgearu, of., p. 18-25, 36 A. Canache, F. Cuda, Depozite de unette 9i atme medievale timpuii de pe teitoiul 1994,p. 179-221. Ro/r6riei,'Mousaios",4, p.31-33. Problena..., 37 P. P. Panaitescu.

'104

ALEXANDRU MAOGEARU

aminlegte modfoarteprecis in perioada dominaliei Bulgariei nordul la Dunerii din secolelelX-X,la care ne vom referiimediat. Estede remarcat depozite c6 de armeEiunelle s-audescoperit maimulte in regiunidin Europa Centrald de 9i Est,darin Romenia se concentreazezonedinMuntenia sudulMoldovei ele in gi cares-auaflatsubdominatia Bulgariei. La nordul Dun6rii, Muntenia, in Bulgaria slepanea modsiguro regiune, in de pe la inceputul secolului lx-lea. al Acoloau fostdeportati, g13, cei.12.OOO in (sau40.000, dupeunelesurse) prizonieri de bulgari Adrianopole. de luati din "Bulgaria dincolo Dundre', Regiunea, denumite izvoarele de bizantine de de a pe fostidenlificate bazaunor descoperiri arheologice.zonade le vesl9i nordin pe vestde Oltenita, razacomunelor Chirnogi, Ciscioarele, Greaca, Radovanu, Curcani, Mironegti, descoperit s-au gi tuburi canalizare ceramice de bizantina de tip urban secolul lx-lea,carenu pot fi atribuite din al decatacestor comunitdli adusedin mediulbizentin. zonarespectivd in ajungea Dunere la unul dintre 'drumuri sdrii", tradilionalele ale carepomea la ocnele prahova Buzdu. gi de din pentru Acesta motivul ere careBulgaria linutse stepaneasce a teritoriul respectiv Aicise afla'Bulgaria dincolo Dundre"38. de de Descooeriri similare fecut s-au de Siretului Dunerea, cu undeajungdrumurile 9i in apropiere confluenla serii carepornesc nord-estul din Muntenieisidin 8acdului39. zona Dominalia bulgard asupra teritoriilor nord-dunerene exercita formaperceperii tribut se sub unui din partea comunitellor locale. se poalevorbide includerea in stalulbulgar Nu lor propriu-zis nici de o prezenld gi militard masivS, caci se $tie,bunaoare, ce deportalii Adrianopole reugit infrange bulgari destule din pe au sd-i cu ugurinte, atunci cendau fugitdin prizonierat, 838. in gi Allearme piese harnagament descoperit modizolat, agezdri, de s-au in in in necropole, in contexte sau necunoscute. excludem Daci aceleoiesecarein modsigurau apa4inut razboinicilor nomazi, raman totugi numeroase armedin secolele Vlll-Xcarepot fi atribuite gi slavilor romenilor caretrdiauin Transilgi vania,Muntenia Moldova. observe Se concentrarea lopoarelor luptein de cetevamicroregiuni Moldova estul Munteniei din (at6tcele provenite din Si depozite, gi celedescoperite cal izolat). Estecuriosci topoarele sunt cvasiabsente Transilvania, in gi Banat Crigana, undeprelucrarea minereului fier de gi esteatestatd in secolele Vlll-X. punct vedere Din de economic nimic Aitehnic, nu se opunea utilizerii topoarelor cetrepopulatia de romano-slavd Transildin vania,Banal5i Crigana. Credem deosebirea de armamentul cA fald folosit in
38 D. ch. Teodor, aspec.ls concemant relations Quelques les entreRoumains, Byzantins el Bulgares lxe-Xesidc/es aux r.e., "Anuarul Institutului lstorie Arheologie D. Xenopol", de A. la9i, ii p 2 4 , 1 9 8 7 , 2 ,. 9 - 1 2 . 39 M. ComF, Un drumcarclegalinutulVrancei Dundre existenla cnezat valea g pe de unui Putnej secolele ln lX-X,ly'rancea. gicomunicdri", i982t984 (1987), 39-44. Studii p. 5-7,

PREMIZELEGENEZEISTATELORMEOIEVALEROMANESTI

105

prin gi perioadd putea explica adoptarea unui in s-ar Munlenia Moldova aceeagi pe de diferit, bazatcu precedere armele modde purtare rizboiului a radical putut rezultatul (arcul segeli). localnicilor a fi inlegrdrii luptd distanle la cu Acesta gi conduside avari.s-au descoperit din Transilvania Banatin confederalia (unde in in numeroase v6rfuri sdgeti fier sau bronz, special morminte de de prestigiu). varfuri de Alte in de acestea fostdepuse modritual ca insemne au Si au de din dar sageliprovin nivelurile locuire agezeri, acestea pututapa4ine din gi inamicilor au atacat militare agezari. in legeluricu organizarea Tot care acele puseSi piesele hamagament, acestea dovedesc existenla deoarece trebuie de in mai a uneicavalerii. remarcd Se rdspandirea accenluatd pintenilor Transilau de la in vania(indeosebi sud de Mureg;. vremece scer4ele 9a 9i zdbalele (avari, cet asiaticr unguri), 9i de cdtrerezboifostfolosite de citre nomazii atet gi pintenii fostfolosili de numai numai catrecilSretii au niciisedentari europeni, praclicau stildiferit ce16rie. Tocmai un de nomazii sedentari europeni, deoarece pintenii in respective, unei sedenlare. epoca indicd existen.ta cavalerii de aceea gi fale pintenii / romenilor slavilor a sunt9i un factor diferentiereromanicilor de pintenii romanogi existenla cavalerii unei sugereaza De de avari unguri. aceea, folositd cu ugoari,dotal5 special arcuri, in in Vll-lx (o cavalerie slave secolele pentru atacuri rapide)4 de avari se de in a Pe bazadispunerii teritoriu pieselor armament harnagament, 9i de mai multemicicentre Vlll-Xau outulexista Doate conchide in secolele ce gi in pe Ternavelor, zona putere a locale: valeamijlocie Muregului in podigul guriiArge9ului, sudulMoldovei. Uneledintre in Carpatilor Curbure, zona de in puteau libere, timpce altele aflaucu siguranta in se fi centre putere de aceste putere o cereeraBulgaria. datare regionali epocii a fald in dependenla de marea posibila. putere estedeocamdate nu centre de maiprecisd fiinlarii a acestor pe de a O aftemodalitate depistare calearheologiceconcentrdrilorpopude teritoriale esle cea a cartdrii formaliuni lalie care au stat in spateleprimelor gruperi agezeri, disde existenla multor mai descoperite. constatd Se agezerilor S-a la carpatodunerean. aiunsastfel teritoriului tribuite aproape in toatepd4ile carecuprinVlll-Xl, databile secolele in de delimitarea11 concentreri atezdri a grupari pe de deauinlre20 9i60 de agezeri, o suprafaF panela 5000kmp.Aceste prestatale4l. insao difi' Exi$e ar unor maimaride agezeri corespunde formaliuni erau uneigruperi contemporane dintre agezerile cultate majora. putem cate Nu iti unuiperimetru in aceleiagi comuneli, mutate interiorul vetrele 9i cate reprezinta rapide ogoarelor a abandonarea rudimentard impunea relativ restrans. Agricullura
Pintenidata! fn secoleleVlll-lx descopeili ln iumehtea de sud a 40 A. Madgearu, 57. Transilvani 1vlousaios", 994,1, p. 156-1 ei, 4,'1 ln secolele IV-X. Structuidemo-ecocarpato-danubiano-ponticd 41 9t. Olteanu, Societatea p.269-270. 1997, nomice social-politice, Bucurelti, Si

'106

ALEXANDRU MADGEARU

putea determinati altorterenuri. plus,mutarea In micilor agezari fi de 9i defrisarea gi atacuri, incendii de altecauze.Prinurmare, cercetSrile surprind o arheologice panoramiceurmelor imagine a materiale lesate un numer comuniteli, de de care pe eramaimicdec6tcel al vetrelor satdepistate leren.Pede altdparte, conde o gi cenlrare demografica reprezintiin mod obligatoriu un cenlrude putere. nu grupurilor a9ezirinu estesuficient pertinente pentru Astfel, metoda de de identifipreslatale. trebuie careaformaliunilor obiectelor Ea imbinaticu ceaa amplaserii de valoare mare9i pu(atoare prestigiu de social, carecu siguranle apa4inut au gi unorpersoane o pozitie cu superioard puncl vedere din de economic social. paginile Mdrturiile arheologice erpusein agreanterioare demonstreazd gareaunor structuri putereale populaliei de sedentare spaliulcarpatodin dunerean aflatde-alungul secolelor dominalia sub nomazilor. Aceste slrucluri de putere iegila lumine care vor atunci candelevorfi implicate evenimentele in gi au afectat ariemailargd Europa o ungurilor din Centrale de Sud-Est: raidurile acele careau ocupat Pannonia 896.in deceniile Tn urmdtoare, ungurii ataca vor gi voievodale romano-slave au luatnagtere Banal, care in Crigana Transilvania, atestate Gesta in Hunoarcrum42.

42 A, Madgearu,Romeniiln opeta Nobrului Anonim, Cluj-Napoca,2001.