Sunteți pe pagina 1din 18

HERNIA INGHINALA Rolul nursing-ului in prevenirea bolii

Asistenta medicala are un rol important in prevenirea acestei boli, are obligatia de a sfatui pacientul sa nu amane interventia chirurgicala de a-I explica riscurile si complicatiile la care se expune amanand interventia si faptaul ca daca interventia se face in starea precoce a bolii vindecarea se va produce intr-un timp mai scurt si fara recidive. Numarul mare de cazuri de hernie inghinala, unele dintre cele mai intalnite afectiuni ale peretelui abdominal (una la 14 locuitori) care apare la toate varstele. Hernia cu sediul inghinal este cea mai frecventa, reprezentand 80% din totalul localizarilor, iar in ceea ce priveste sexual, ea apare mai frecvent la barbati si in special la varsta adulta si la batrani. Prin hernia inghinala se intelege iesirea totala sau partiala a anselor intestinale si /sau a epiploonului ,printr-un orificiu (preexistent sau creat de impulsul pe care il exercita acestea asupra peretelui abdominal inghinal) cu pastrarea integritatii invelisului cutanat. Cauzele declansarii herniei inghinale sunt de doua feluri : - Cauze predispozante ,din care fac parte factori ereditari (zone slab anatomice: fosele inghinale, inelul femoral,inelul ombilical ). - Factori dobanditi (slabirea peretelui abdominal prin denutritie, casexie, anemie, boli de collagen, boli hipoxiante, restrictii alimentare, sarcini repetate, interventiile chirurgicale anterioare in zonele limitrofe, regiuni inghinale). - Factori functionali care actioneaza prin stricarea echilibrului dintre presa abdominala si presiunea intraabdominala. - Cause determinante: principal fiind efortul fizic. Daca totusi pacientul nu a fost educat si nu a stiut sa evite formarea herniei inghinale ,el trebuie educat cum sa se ingrijeasca dupa interventia chirurgicala pentru a evita eventualele recidive. Pacientul este educat ca dupa externare sa evite efortul fizic si oboseala timp de trei luni ,sa se alimenteze conform regimului prescris cu alimente neflatulente ,usor digerabile si multe lichide pentru evitarea constipatiei deoarece aceasta poate exercita o presiune asupra plagii operatorii si provoca o vindecare defectuoasa sau o recidiva. Anatomia si fiziologia aparatului respectiv Anatomia muschilor abdomenului Peretele abdominal este constituit din musculature abdominala , acoperita de jascia superficial a abdomenului , de un strat mai mult sau mai putin intins de tesut celulo-adipos si de piele. Muschii abdomenului sunt reuniti intr-un sistem ce realizeaza o veritabila arhitectura functionala si care asigura cel mai inalt grad de eficacitate.

Muschii care circumscriu pretele abdominal pot fi impartiti in cinci grupuri: - Anterior format din muschiul drept abdominal si piramidal - Lateral - format din cei trei muschi lati: oblicul extern, oblicul intern si transversul abdominal - Posterior- compus din muschiul patratul lombar si proasul mare si proasul mic. Muschiul drept abdominal Este continut intr-o teaca in interiorul careia se mai afla muschiul piramidal ,vasele epigastrice care se anastomozeaza cu vasele toracice interne si portiunile terminale ale nervilor intercostali.Este inervat de nervii intercostali VII-XII, precum si de nervii iliohipogastric si ilioinghinali. Muschiul piramidal Este un muschi unic ,triunghiular, cu baza la pubis si varful spre linia alba ,aplicat pe muschiul drept abdominal in partea sa anterioara si inferioara ,de fiecare parte a liniei mediane ,inervatia lui este identical cu a muschiului drept abdominal. Muschiul oblic extern Este cel mai superficial sic el mai intins dintre muschii laterali ai abdomenului ,directia fibrelor sale continuand-o pe cea a intercostalilor externi si este inervat de nervii iliohipogastric ,ilioinghinali si intercostali inferiori. Muschiul oblic intern Este situate sub muschiul oblic extern. Fibrele sale ,asemanatoare celor ale muschilor intercostali interni sunt orientate oblic in sus si inainte ,invers fata de cele ale oblicului exte Muschiul transvers-abdominal Este un muschi lat, situate profund fata de oblicul intern, fiind compus dintr-o parte muscular si doua parti aponevrotice (anterioara si posterioara) Muschiul patrat al lombelor Are o forma patrulatera ,se intinde intre coasta a XII-a si creasta iliaca a coxalului .Participa la formarea peretelui posterior al abdomenului si corespund planului muschilor subcostali si transvers al sternului. Muschiul psoas Este un muschi mare ,voluminous si fusiform, prezinta un plan superficial si altul profund, intre cele doua planuri situandu-se planul lombar. Fiecare muschi lat abdominal este format dintr-o portiune muscular, continuata anterior cu cate o aponevroza. Aponevroza este un tendon, aplatizat, dens, format din tesut colagen foarte puternic, ale caror fibre sunt usor evidentiabile.Muschii si aponevrozele sunt inveliti in fascii, care reprezinta condensari ale tesutului conjunctiv. Vascularizatia peretelui antero-lateral Peretele antero-lateral al abdomenului este irigat de doua grupuri de artere: - Un grup continua seria arterelor segmentare ale trunchiului (ultimele artere intercostale si arterele lombare), care se distribuie partilor posterioare si laterale ale peretelui abdominal;

Al doilea grup- artera epigastrica superioara, artera epigastrica inferioara, artera circumflexa iliaca profunda, artera epigastrica superficiala si artera circumflexa iliaca superficial are traiectul longitudinal si iriga partea anterioara a abdomenului. Sangele venos al peretelui abdominal in sistemul can.superior ,ca. inferior si posterior de urmatoarele vene: epigastrice superioare, epigastrice inferioare , epigastrice superficiale, circumflexe iliace profunde ,circumflexe iliace superficiale ,lombare, intercostale, paraombilicale si venele parte accesorii. Canalul inghinal Se prezinta ca un traiect in peretele abdominal si este locul prin care se exteriorizeaza herniile inghinale. Directia sa este oblica ,de sus in jos si din afara inauntru, deasupra arcadei inghinale. Are un orificiu intern,unul extern si patru pereti: anterior si posterior; superior si inferior de asemenea si un continut format din cordonul spermatic la barbat (ce include canalul diferent si vasele aferente si eferente ale testiculului ) si din ligamentul rotund la femeie. - orificiul extern este superficial si se afla situate in aponevroza oblicului mare,deasupra spinei pubelui.P rin acest orificiu cordonul spermatic se exteriorizeaza din canalul inghinal coborand in huria scrotala. Orificiul poate fi palpat la nivelul radacinii scrotului, are margini taioase, aponevrotice si in mod normal permite introducerea pulpei degetului examinator in canal. - Orificiul intern este tapetat de peritoneul parietal abdominal si corespunde fosei inghinale externe. In acesata regiune ,peritoneul prezinta trei depresiuni(incepand de la linia mediana spre lateral) denumite si fose inghinale.Ele sunt delimitate de uraca, rest al alantoidei, de cordonul arterei ombilicale si de artera epigastrica. Fosa inghinala externa se afla in afara arterei epigastrice si este locul prin care in marea majoritate a herniilor sacului herniar ,patrunde in canalul inghinal.Fosa mijlocie se afla medial intre artera epigastrica si cordonul arterei ombilicale, iar fosa inghinala interna intre cordonul arterei ombilicale si uraca. Peretele anterior este format de: piele, tesut celulo-adipos subcutanat, fascia de invelis a oblicului extern si aponevroza oblicului extern,aceasta din urma constituind elemental esential al peretelui anterior. Uneori in partea cea mai laterala contribuie la formarea acestui perete si fasciculele cele mai inferioare ale muschilor transvers si oblic intern, cand acesti muschi sunt foarte dezvoltati. Peretele posterior este reprezentat de fascia transversalis intarita lateral de ligamentul interforecular al lui Hesselbach si medial, in sens antero-posterior , de ligamentul reflex al lui Colles ,tendonul conjunct al lui Marton si Thomas si ligamentul lui Heule. La formarea peretelui posterior mai participa si tesutul cellular preperitoneal si peritoneul parietal ce captuseste fata posterioara a peretelui abdominal anterior. Peretele superior al canalului inghinal este format lateral de marginile inferioare ale muschilor oblic intern si transvers al abdomenului , iar medial de tendonul conjunct al lui Marton si Thomas, care rezulta din alipirea acestor margini sau de flax inghinale. Peretele inferior al canalului inghinal este reprezentat de jgheabul inghinal, pe care sta culcat, ca intr-un hamac, funiculul spermatic la barbat, respective ligamentul rotund al uterului la femeie. Tratament

Hernia se trateaza numai chirurgical. Tratamentul trebuie aplicat cat mai curand de la aparitia herniei pentru a se evita strangularea care da complicatii grave sau chiar mortale. Se face asanumita cura operatorie a herniei. Operatia consta in incizie, gasirea sacului herniar, introducerea organelor herniate in abdomen (daca ele se gasesc in sacul herniar), rezecarea sacului herniar, sutura acestui sac la baza. Apoi pentru inghiderea locului pe unde s-a introdus hernia, cu scopul de a se evita aparitia unei noi hernia, se reface peretele abdominal (inghinal) prin care s-a proddus hernia Exista nenumarate procedee pentru refacerea peretelui canalului inghinal: a) sutura tendonului conjunct la arcada crurala, inapoia cordonului spermatic (retrofunicular); procedeul Bassini; b) sutura acestor elemente inaintea cordonului spermatic (prefunicular); procedeul Forgue.Aceasta varianta este mult mai rar folosita decat cea anterioara. l) Profilaxie La externare atat medical cat si asistenta vor furniza pacientului datele necesare pentru a preveni reaparitia herniei inghinale si mai ales educatia sanitara a bolnavului. Dupa externare bolnavul va trebui sa evite eforturile fizice, constipatia si ortostatismul prelungit pe o perioada de cel putin doua luni. La bolnavii varstnici , la care conformatia peretelui abdominal este slabita se va avea in vedere evitarea complicatiilor pulmonare ce presupun accese de tuse suparatoare. Constipatia va fi prevenita printr-o alimentatie bogata in lichide. Bolnavii predispusi la aparitia de hernie vor fi educati sa evite efortul de ridicare a unor greutati mari si ortostatismul prelungit. Educatia sanitara a bolnavului cu hernie inghinala are o importanta deosebita la externarea acestuia deoarece previne aparitia de recidive urmate de complicatia acestora sau de aparitia altor zone herniare.

Prezentare caz nr.1

1. Culegerea datelor Nume: R Prenume: M Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.07.1963 Religia: Ortodoxa Varsta: 48 ani Domiciliu: str. Plevnei, nr.55, Tulcea Ocupatie: sondor Conditii sociale: bune, casatorit,1 copil 2. Interpretarea datelor Date stabile:- sex masculin - Grupa sanguina A II - RH negativ - Inaltime 1,70 m - Greutate 80 kg Date mobile: T.A. 130/80 mmHg P 80b/min R 18 R/min T 36,7 C Vaz bun Auz bun

Diureza- 1100 ml/zi Scaun 1-2 scaune/zi

Antecedente heredo-colaterale: mama cardiac, tata decedat. Antecedente personale: in copilarie a avut varicela, rujeola, neaga boli transmisibile.
1. Motivele internarii: durere in regiunea inghinala dreapta exacerbata de efort fizic si

ortostatism prelungit, formatiune tumorala in regiunea inghinala dreapta.


2. Istoricul bolii: boala debuteaza cu dureri in regiunea inghinala dreapta exacerbata de efort

fizic si ortostatism prelungit, anxietate, insomnia.


3. Diagnostic de internare: hernie inghinala dreapta

Problemele pacientului: - insomnie - Anxietate - Apetit scazut - Nelinistit, oboist - Dureri puternice in regiunea inghinala dreapta care cedeaza cand pacientul se aseaza in pozitie de decubit dorsal.

Examen fizic

Sistem neuro-muscular: pacientul este bine orientat temporo-spatial, cu echilibru pastrat ,tonus muscular normal. Sistem respirator: 18 respiratii/min, toracele este simetric, nu prezinta tuse, dispnee, tipul respiratiei este costal inferior. Sistem cardio-vascular: puls regulat, bine batut, frecventa pulsului este de 80 batai/min, TA130/80mmHg Sistem digestiv: greutatea la internare 80kg, inaltime1,70m. Cantitatea de lichide consumate este de 1500-2000 ml/24h, iar cantitatea de lichide eliminate de 1500-1800 ml/24h. Regimul alimentar este normal, apetitul usor alterat, frecventa scaunelor 1-2/ 24h, nu prezinta greturi sau balonari. Abdomenul este normal, nu prezinta constipatie sau diaree. Ficatul si splina sunt in limite normale. Tegumente si mucoase: normal colorate, nu prezinta edeme la nivelul membrelor inferioare. Sistem emotional: pacientul este agitat, nu cunoaste interventia chirurgicala, modul de tratament, ca urmare este nelinistit si anxios. Sistem neuro-psihic: ROT normale, orientat temporo-spatial. Interpretarea datelor: Nevoi dependente: 1. Nevoia de a evita pericolele: alterarea confortului datorita formatiunii tumorale din regiunea inghinala dreapta manifestata prin durere; anxietate moderata datorita faptului ca urmeaza interventia chirurgicala, manifestata prin neliniste. 2. Nevoia de a se misca: dificultate in a se deplasa datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin mers nesigur, pozitie antalgica 3. Nevoia de a-si proteja tegumentele: dificultate in a face ingrijirile de igiena datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin igiena deficitara. 4. Nevoia de a dormi ,a se odihni: perturbarea somnului datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin insomnie, oboseala in timpul zilei. 5. Nevoia de a invata: lipsa de cunostinte in legatura cu pregatirea preoperatorie, procedura chirurgicala, procedurilesi urmarile postoperatorii manifestata prin cerere de informatii.

Prima zi de spitalizare

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING 1.de a Alterarea evita confortului datorata pericolele formatiunii tumorale din regiunea inghinala dreapta manifestata prin durere.

OBIECTIVE Pacientul sa prezinte diminuarea durerii.

INTERVENTII Instalez pacientul intr-un salon cu un climat optim, ii recomand repaos la pat si sa adopte o pozitie antalgica; monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in F.O.; evaluez caracteristicile durerii si administrez medicatia antialgica si antispastica prescrisa de medic si observ efectul acesteia (algifen 1g/8h,no-spa 1g/8h), pregatesc pacientul pentru examen EKG si radiografie pulmonara, pregatesc pacientul si materialele necesare recoltarii sangelui pentru bilantul preoperator.

EVALUARE Durerea s-a diminuat dupa administrarea medicatiei

Anxietatea moderata datorata faptului ca urmeaza sa I se efectueze interventia chirurgicala manifestata prin neliniste 2.de a se Dificultate in a se misca deplasa datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin mers nesigur, pozitie antalgica.

Pacientul sasi exprime sentimentele de neliniste inaintea interventiei chirurgicale Pacientul sa se deplaseze cu usurinta sis a aiba o postura adecvata.

Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu, identific impreuna cu pacientul cauza anxietatii, durerea, anestezia, manifest intelegere empatica si incurajez pacientul, furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate. Insotesc pacientul la examenele paraclinice, sfatuiesc pacientul sa se deplaseze incet si sprijinit pentru a nu amplifica durerea; sa faca exercitii pasive si sa schimbe pozitia la fiecare doua ore.

In urma interventiilor acordate anxietatea a diminuat.

Pacientul se deplaseaza incet dar fara ajutor

NEVOIA

DIAGNOSTIC NURSING

DE OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

3.de a-si proteja tegumente le

Dificultate in a face ingrijirile de igiena datorata durerii din regiunea inghinala dreapta manifestata prin igiena superficiala.

4.de a Perturbarea somnului dormi, de datorata durerii din a se odihni regiunea inghinala dreapta manifestata prin insomnia, oboseala in timpul zilei. 5.de invata a Lipsa de cunostinte in legatura cu pregatirea preoperatorie, procedura chirurgicala, procedurile postoperatorii a Apetit scazut a manifestat prin inapetenta din cauza durerii din regiunea inghinala dreapta, a insomniei si anxietatii.

6.de manca, bea

Pacientul sa Evaluez cu pacientul ce masuri poata face de igiena poate indeplini si la ingrijirile de care necesita ajutor; asist igiena pacientul sa-si faca igiena corporala si apoi sa se imbrace; mentin interventiile si in zilele urmatoare in functie de necesitatile pacientului Pacientul sa Inlatur stimuli auditivi, vizuali beneficieze de ce ar putea perturba somnul somn pacientului; administrez corespunzator medicatia prescrisa de medic: cantitativ si fenobarbital 1f i.m. la ora calitativ. 22:00 si observ efectul medicatiei asupra organismului pacientului. Pacientul sa Explorez nivelul de cunostinte fie informat al pacientului; clarific cu despre pacientul conceptiile eronate; procedurile informez si explic diferitele pre si post- procedure si scopul acestora; operatorii, incurajez pacientul sa-si procedura exprime eventualele chirurgicala nelamuriri. Pacientul este Informez pacientul asupra informat ca nu regimului dinaintea mai are voie interventiei chirurgicale; sa manance efectuez clisma evacuatorie dupa ora pentru degajarea presiunii 18:00. abdomenului asupra tumorii inghinale; regim igienodietetic.

Pacientul are tegumente si mucoase curate.

Somn medicamentos

Pacientul a inteles explicatiile si este putin mai linistit.

Pacientul a colaborat si nu a mai mancat dupa ora 18:00.

A II-a zi de spitalizare NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE NURSING

INTERVENTII

EVALUARE

1.de a se Dificultate in a se Pacientul sa misca deplasa, mers nesigur, se deplaseze pozitie antalgica. cu usurinta si postura adecvata. 2.de a Alterarea confortului Pacientul este evita datorita durerii. intrebat daca pericolele durerea este la fel de vie ca pana la internare sau s-a diminuat in urma tratamentului 3.de a-si Dificultate in a face Pacientul sa proteja ingrijirile de igiena poata face tegument preoperatorii ingrijirile de ele igiena necesare.

Sfatuiesc pacientul sa faca exercitii pasive Pacientul pana la deplasarea lui sala preoperatorie. colaboreaza si este mai linistit. Pacientul este sfatuit de echipa de ingrijire sa fie linistit si este incurajat sa fie optimist si ca interventia chirurgicala se va desfasura fara problem. Pacientul este linistit, constient si colaboreaza foarte bine.

4.de a se Sensibilitate si reflexe misca diminuate cauzate de interventia chirurgicala; incapacitate de a se misca datorita interventiei chirurgicale manifestata prin sensibilitate si reflexe diminuate.

Pacientul sasi recapete sensibilitatea si reflexele (cornean, de deglutitie, faringian)

Ajut pacientul sa faca ingrijirile de igiena preoperatorii, il ajut la igiena corporala, epilez zona interventiei chirurgicala, il ajut sa se imbrace cu camasa pentru a fi deplasat in sala de operatie; insotesc pacientul la sala de operatie daca este nevoie si-l predau echipei de specialitate. Se efectueaza transportul silentios, fara zdruncinaturi de la sala de operatie la salonul din serviciul ATI si se asigura pozitia de decubit dorsal, fara perna, cu capul intors intr-o parte; salonul va fi aerisit, cu temperature optima cuprinsa intre 18-20 C; se va asigura aparat de oxigen si de aspiratie daca este cazul; supraveghez aspectul general al pacientului, coloratia pielii pentru a sesiza paloarea sau cianoza.

Pacientul are tegumente si mucoase curate.

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING 5.de a dormi, Incapacitateade a-si a se odihni satisface nevoia de a se odihni datorata durerii de la nivelul plagii operatorii manifestata prin insomnia.

OBIECTIVE Pacientul sa prezinte somn corespunzator calitativ si cantitativ.

INTERVENTII Asigur un mediu de calm si siguranta, salon linistit si foarte bine aerisit; asigur confortul pacientului prin atenuarea durerii, asigurarea unei bune igiene corporale, asigurarea lenjeriei de pat curate si uscata; sfatuiesc pacientul sa-si goleasca vezica urinara inainte de culcare; ii explic rolul somnului si odihnei pentru refacerea organismului si necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul si oduhna (oboseala, stresul, cafeaua, alcoolul) administrez la indicatia medicului fenobarbital 1f im la ora 22 si observ efectul medicamentos asupra organismului pacientului.; coloratia unghiilor, starea extremitatilor, starea mucoaselor, starea de calm sau agitatie; urmaresc ritmul perfuziei si verific pozitia acului branulei in vena; linistesc bolnavul pana la trezirea lui definitive dupa anestezie, ii explic in ce sectie suntem si ca apoi vom pleca pe sectia chirurgie dup ace va avea acceptul medicului anestezist.

EVALUARE Pacientul prezinta treziri frecvente datorate durerii. Pacientul sa fie linistit, sa aiba coloratie normal a tegumentelor si mucoaselor sis a se trezeasca din anestezie linistit si calm.

A III-a zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.de a Alterarea manca, a eliminarii bea intestinale datorata interventiei chirurgicale manifestata prin diminuarea peristaltismului intestinal

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE Prima mictiune apare la 6 ore dupa interventia chirurgicala; diureza 1300ml, urina normocroma; apare primul scaun de consistent pastoasa in cantitate de 200g. Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. Dureri acute la nivelul plagiiDurerea se diminueaza dupa administrare de algifen 1f im.Pacientul prezinta dureri moderate.Pansam ent curat fara secretiiPlaga operatorie cu evolutie buna spre cicatrizare; Se extrag firele de sutura.

Pacientul sa Urmaresc functiile vegetative ale prezinte pacientului:diureza si scaunul; urmaresc daca eliminare prima mictiune apare in primele 6-8 ore de la urinara si interventia chirurgicala; pana la ridicarea din transit pat deserves pacientul cu urinarul la pat; intestinal urmaresc aspectul si cantitatea de urina normal. emisa in 24 ore; dupa perioada de pareza intestinala postoperatorie observ daca pacientul incepe sa emita gaze,acesta fiind primul semn ca peristaltismul intestinal s-a restabilit; la indicatia medicului se trece la regim hidric cu ceai neindulcit, supa strecurata de legume, apa plata aproximativ 1000 ml.

2.de a se Discomfort misca abdominal datorat interventiei chirurgicale manifestat prin dureri la nivelul plagii operatorii.

Pacientul sa prezinte diminuarea durerii sis a se poata imobiliza cu ajutorul asistentei sau fara.

Incurajez pacientul sa faca exercitii de mobilizare pasive in pat pana la indicatia medicului de a se ridica in pozitie semisezanda la marginea patului si apoi in ortostatism; incurajez pacientul sa spuna daca are dureri in descrierea lor sis a sesizeze momentul de remisie sau exacerbare; urmaresc durerea, localizarea si intensitatea precum si starea de tensiune a peretelui abdominal; asigur confortul pacientului prin asezarea intr-o pozitie care sa nu deranjeze operatia; invat pacientul sa-si comprime cu palma plaga operatorie atunci cand tuseste sau isi schimba pozitia in pat; sa-si sustina locul inciziei chirurgicale in timpul exercitiilor

NEVOIA

DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Respiratorii sau la ridicarea din pat, administrarea medicatiei antialgica si antispastica prescrisa de medic si observ efectul medicatiei asupra organismului; Efectuez toaleta plagii cu solutie de apa oxigenata si betadina si aplic pansament steril; urmaresc ca pansamentul sa se mentina curat si uscat si dupa exercitiile fizice. 3.de invata a Cunostinte insuficiente referitor la perioada de convalescenta datorata lipsei surselor de informare manifestata prin cerere de informatii. Pacientul sa acumuleze cunostinte suficiente cu privire la perioada de convalescent. Completez cunostintele pacientului; stabilesc impreuna cu pacientul obiectivele educationale dandu-i informatii pertinente; sfatuiesc pacientul sa evite efortul fizic cel putin 6 luni pentru evitarea aparitiei complicatiilor; sa se prezinte la control la 30 zile de la externare; sfatuiesc pacientul sa poarte lenjerie de corp curata si il sfatuiesc sa aiba grija de pansament pentru ca acesta sa nu se dezlipeasca; pentru schimbarea pansamentului sa se prezinte la sala de pansament. Pacientul a receptionat corect informatiile transmise.

Scopul lucrrii este de optimizare a mijloacelor kinetice de profilaxie i tratament n hernie inghinala.

Obiectivele cercetrii -s stabileasc care sunt exerciiile optime din cadrul programului kinetic aplicat n conformitate cu starea pacientului (evolutiv, contextul etiopatogenic) -s stabileasc indicaiile i contraindicaiile aplicrii programului kinetic n cadrul asistenei medicale complexe (medicamentoase, fizicale, kinetice) a pacientului -s stabileasc numrul optim al edinelor de program recuperator -s stabileasc perioada optim de aplicare a terapiei n urma creia se obine ameliorarea simptomatologiei clinice la persoanelel cu hernie inghinala; -s alctuiasc programul kinetic pe care pacientul va trebui s-l urmeze la domiciliu n condiiile desfurrii unui regim relativ normal de via i munc. Sarcinile cercetrii Studiul bibliografic privind relaia dintre cauzele apariiei hernie inghinale; Studierea referinelor legate de metodologia cercetrii n activitile de recuperare a hernie inghinala , fiind reinute instrumentele de evaluare care se preteaz a fi utilizate n programele kinetice; Ipoteze 1. Lucrarea si propune s demonstreze c programul kinetic profilactic propus contribuie la mbuntirea calitii vieii la pacientii cu hernie inghinala. 2. Evaluarea complet clinic a persoanelor cu hernia inghinala , n contextul aprecierii statusului clinic i funcional general al pacientului, contribuie la recuperarea mai eficient a pacientului Metodele de cercetare folosite: Pentru realizarea sarcinilor cercetrii au fost folosite urmtoarele metode tiinifice de cercetare: 1. Analiza literaturii de specialitate 2. Metoda observaiei 3. Observaia pedagogic 4. Ancheta Analiza literaturii de specialitate Pentru fundamentarea tiinific a temei, am considerat necesar studierea literaturii de specialitate care trateaz acest subiect. Autorii studiai au tratat n lucrrile si studiile lor probleme legate de osteoporoz i efectele acestei afeciuni asupra organismului uman. Studierea bibliografiei tiinifico-metodice a fost o activitate care ne-a nsoit n permanen pe ntreg parcursul cercetrii, att n etapa pregtitoare, ca suport pentru demararea n bune condiii i ntr-o direcie corespunztoare a acesteia, ct i mai ales, atunci cnd materialul adunat a trebuit analizat i concluzionat. Documentele pe care le-am studiat, elaborate de autori romni i strini, clasificate dup criterii bibliografice, au fost mprite n documente tiinifice primare, dintre care enumerm: manualele, ndrumarele, monografiile, rapoartele tiinifice, periodicele (reviste i ziare), lucrrile

prezentate la manifestri tiinifice, culegeri de comunicri tiinifice, disertaii i documente tiinifice secundare i anume: studiile de sintez, revistele de referate, indexurile (de nume, de autori de subiecte), cataloagele (tematice, pe subiecte), bibliografiile, dicionarele (explicative, de termeni literari sau de specialitate). n afar de modalitile tradiionale de documentare, pentru a mbogi lista materialelor tiinifico-metodice, am utilizat computerul, prin reeaua internet, care ne-a pus la dispoziie o serie de lucrri de ultim or legate de subiectul cercetat. Metoda observaiei Este una dintre cele mai vechi metode de cercetare, folosit nu numai n foarte multe domenii de cercetare. Este frecvent utilizat deoarece este cel mai uor de aplicat din punct de vedere tehnic i nu necesit o aparatur sofisticat. n cazul cercetrii noastre observaia const n urmrirea atent intenionat i nregistrarea exact, sistematic a diferitelor manifestri ale persoanelor cu osteoporoz, ca i a contextului situaional unde acesta se produce, n scopul sesizrii unor aspecte eseniale ale manifestrii acestei afeciuni. Cuvntul observaie" semnific tocmai constatarea exact a unui fenomen, fapt, cu ajutorul unor mijloace de investigaie i apoi studierea aprofundat a acestei constatri. Observatorul este doar un fotograf al faptului, iar observaia trebuie s redea exact natura faptului, fenomenului. Condiiile unei bune observaii Exist o serie de exigene care trebuie avute n vedere, pentru ca observaia s se caracterizeze prin eficien i obiectivitate: a) stabilirea precis, clar a scopului urmrit. Este necesar ca observaia s se realizeze pe baza unui plan dinainte stabilit, n care s se menioneze obiectivul urmrit, aspectul, latura sau comportamentul vizat; b) selectarea formelor, care vor fi utilizate, a condiiilor i mijloacelor necesare. Vor fi precizate cu claritate tipurile de observaii folosite i condiiile de loc, timp, durat, de nregistrare a manifestrilor subiectului, aparatura folosit pentru nregistrare, elaborarea unui plan riguros al observaiei; c) notarea imediat a observaiilor. Pentru a se evita omisiunile sau distorsiunile este foarte important ca observaiile s se noteze dac este posibil chiar n timpul activitii, dac nu, imediat dup ncheierea activitii; d) necesitatea discreiei - n sensul c subiectul nu trebuie s-i dea seama c este observat i ce aspecte sunt vizate; e) s fie sistematic - urmrind fenomenul propus n planul iniial, n pofida tentaiei de a-i ndrepta atenia asupra unor aspecte mai spectaculoase; f) s fie veridic - nregistrndu-se doar faptele observate i nu supoziiile observatorului, prerile, comentariile acestuia. Este foarte important constatarea tendinei observatorului de a deforma faptele n funcie de orizonturile, dispoziiile mentale n care se afl acesta n momentul efecturii observaiei. Ateptrile i anticiprile observatorului induc rezultate n conformitate cu acestea.

Cercetrile au demonstrat c anticiprile profetului" cresc probabilitatea ca evenimentul anticipat s se i produc (Masling, 1959) datele reinute s permit un minimum de cuantificare i prelucrare statistico-matematic; h) efectuarea unui numr optim de observaii n condiii ct mai variate; i) posibilitatea repetrii observaiei pentru evidenierea semnificativului, esenialului. Avantajele observaiei Este vorba n primul rnd de uurina aplicrii, economicitatea mijloacelor materiale necesare efecturii cercetrii, naturaleea i autenticitatea fenomenelor relevante. Observaia permite surprinderea manifestrilor comportamentale fireti ale individului n condiii obinuite de via. Ofer date de ordin calitativ. Dezavantajele observaiei Observatorul trebuie s atepte uneori mult timp pn se produce fenomenul vizat, fr a putea interveni n nici un fel. La aceasta se adaug imposibilitatea de a izola i controla variabilele. Mai mult dect att, prezena observatorului poate determina intrarea n funciune a mecanismelor de aprare ale subiecilor care modific situaia global a cmpului social sau a comportamentelor celor observai, chiar fenomenul studiat pe ansamblu. Metoda anchetei. n domeniul educaiei, ancheta este considerat ca avnd o funcie de aciune, informaiile furnizate pregtind o decizie sau aducnd elemente necesare pentru formularea unor concluzii. Fiind definit, ancheta reprezint "un studiu extensiv destinat s cuprind mai ales sub form statistic, frecvena unor nsuiri sau variabile caracteristice (interese, opiuni, aptitudini, opinii) la nivelul unor populaii" (Gugiuman A. i colab., 1993). n lucrarea de fa am folosit aceast metod pentru a obine ntr-un timp scurt un volum mare de informaii privind patologia aparatului locomotor i aparitiei osteoporozei. Metodele de anchet sunt folosite n scopul culegerii de date prin intermediul tehnicii de ntrebare-rspuns. Ele presupun o bun fundamentare metodologic i anume: stabilirea condiiilor de folosire, alegerea eantioanelor, aplicarea tehnicii chestionarului.

Metoda observaiei pedagogice. Observaia este contemplarea intenionat a unui obiect, document, fenomen sau proces. Cunoaterea tiinific a unei realiti prin contemplare intenionat i metodic este condiionat de prelucrarea prin raiune a datelor obinute. Observaia trebuie s fie obiectiv, continu i sistematic. Datele obinute se nregistreaz, se clasific, se prelucreaz i formeaz concluzii.

Evaluare finala
Pacientul R.M. s-a internat pe sectia chirurgie a S.J.U. Tulcea prezentand durere in zona inghinala dreapta exacerbata de efort si ortostatism prelungit; anxietate. In urma examenului clinic general, a investigatiilor si tratamentului de specialitate se constata in regiunea inghinala dreapta o formatiune tumorala de consistent elastic, reductibila in clinostatism cu diametrul de 3 cm. Este diagnosticat cu hernie inghinala dreapta si i se recomanda interventie chirurgicale. Se recomanda efectuarea explorarilor paraclinice: EKG si radiografie pulmonara. L a indicatia medicului recoltez sange pentru efectuarea examenelor de laborator si urina pentru examen sumar de urina. Administrez medicatia prescrisa: algifen 1f, No-spa 1f im.Se recomanda regim igieno-dietetic. Rezultatul analizelor de laborator la internare - hb 13.6 % - Ht 40 % - L 5300 mm - VSH 6 mm/h - Uree sanguine 28 mg% - Glicemie 90 mg% - Creatinina 0.72 mg% - TS-2-4 ; TC-3-6; RH- pozitiv La examenul sumar de urina se constata: albumina, glucoza, pigmenti biliari, absenta densitate urinare 1015. Sediment urinar: epitalii rare, leucocite rare. Rezultatele explorarii paraclinice: EKG- cord in limite normale, fara modificari patologice. Radiografia pulmonara- nu prezinta leziuni pulmonare. In urma investigatiilor clinice si paraclinice , cu acordul scris al pacientului se intervine chirurgical sub anestezie generala practicandu-se cura radicala a herniei inghinale. Intraoperator se administreaza parenteral glucoza 5% 500ml si Augumentin 2.2 fl I.Dupa interventia chirurgicala medical recomanda reechilibrare hidroelectrolitica cu NaCl 9% 1000ml si glucoza 5% 500ml, tratament cu algifen, no-spa si fenobarbital. Postoperator, evolutie buna la tratament cu antialgice, antispastice si sedative, regim igienodietetic si pansament zilnic.Pacientul la externare atinge un grad maxim de anatomie, isi poate satisface independent toate nevoile fundamentale. Se externeaza cu stare generala buna, abdomen suplu,plaga operatorie curate, afebril. La externare i s-a recomandat: Sa se prezinte la control dupa 30 de zile; Sa evite efortul fizic cel putin 6 luni pentru evitarea aparitiei complicatiilor; Regim igieno-dietetic cel putin 15 zile cu evitarea alimentelor ce produc constipatie si flatulenta; Sa se prezinte la sala de pansament ori de cate ori este nevoie sau daca pansamentul prezinta secretii sau sange.

UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE SPECIALIZARE :MASTER KINETOTERAPIE

KINETOTERAPIA IN HERNIA INGHINALA

NUME SI PRENUME : PASLARU COSMIN-MARIAN POPA CARLIG BOGDAN PIRVU ADELIN CONSTANTIN PIRVU IONUT MASTER ANUL I