CAPITOLUL 1 ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE........................................................2 1.1. Aspecte generale........................................................................................................................2 1.2. Mecanismul derularii asigurarii.................................................................................................9 1.3.

. Sistemele de asigurari agricole din Uniunea Europeana.........................................................14 1.4. Piata asigurarilor agricole din Romania..................................................................................19 1.5. Managementul riscului............................................................................................................23 CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ................................................................................................26 2.1 ASTRA ASIGURARI SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE.........................26 2.2 Asigurari Astra..........................................................................................................................32 CONCLUZII.......................................................................................................................................39 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................41

CAPITOLUL 1 ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE

1.1. Aspecte generale 1.1.1 Subiec ii asigurrii Asigurtorul convine s-l despgubeasc pe asigurat pentru pierderile materiale / financiare datorit distrugerii (pariale sau totale) produciei agricole principale, ca urmare a riscurilor asigurate, n schimbul achitrii la zi a primei de asigurare. Asiguratul poate fi o societate comercial, regie autonom, asociaie agricol, productor de semine autorizat sau o persoan fizic care deine i/sau exploateaza pe baza unor acte doveditoare acceptate conform legislaiei n vigoare o suprafa delimitat de teren, pe care s-a nfiinat o cultur agricol. 1.1.2 Obiectul asigurat a) n cadrul asigurrii obinuite1 se pot asigura culturile de cmp, rodul viilor, pomilor i hameiului, excepie fcnd: fneele i punile naturale; pdurile i plantaiile de pduri; plantele cultivate sub culturi protectoare; culturile destinate fertilizrii solului sau semnate pentru punat; plantele decorative ( grdini cu flori, tufiuri, pomi, pajiti, parcuri, etc.); culturile protejate aflate n sere, rsadnie, solaria, etc.; rsadurile; pepinierele; plantaiile ca atare, de pomi, vi de vie, hamei; plantaiile de cpuni, zmeura i ali arbuti fructiferi; culturile agricole pe suprafee de pn la 10 ari. b) La culturi cu mai multe recolte pe an se asigur ntreaga producie anual. c) Nu se asigur culturile agricole care au suferit daune n anul agricol n curs, produse din orice cauze. d) Se pot asigura potrivit Condi iilor Speciale ale unor asigurtori: culturile din sere, solaria, rsadnie ( culturi din spaii protejate); pepinierele pomicole; plantaiile de portaltoi; plantaiile tinere de pomi; pdurile colile de vi de vie; plantaiile de cpuni; arbutii fructiferi; plante ornamentale i decorative. 1.1.3 Riscurile asigurate 1. Asiguratorii acord despgubiri ca urmare a urmtorilor factori naturali de risc: a) grindina; b) bruma (ngheul trziu de primvar, respectiv ngheul timpuriu de toamn);
1

Cristina Ciuma Asigurri Generale , Editura Casa Crii de tiint, Cluj Napoca, 2009 , pag. 128 .

c) ploi toren iale; d) furtuni, uragane, tornade; e) prbuiri sau alunecri de terenuri cultivate; f) incendiu provocat de descrcri electrice naturale (trsnet, fulger). n caz de grindin, se acord despgubiri pentru pagubele pricinuite prin vtmarea sau distrugerea plantelor ca urmare a efectelor mecanice ale acesteia, sau ca urmare a depozitrii la baza plantelor a unui strat de ghea provenit din grindin. n caz de ploaie toren ial, se acord despgubiri: - pentru pagubele pricinuite prin efectele directe ale acesteia i anume: prin splarea seminelor sau a solului din jurul plantelor, dezgolirea rdcinilor, mlirea produs de uvoaie, luarea plantelor cu sau fr pmntul din jurul lor, ruperea tulpinilor ( tijelor), florilor sau rdcinilor, splarea polenului, culcarea la pmnt a plantelor; - pentru pagubele pricinuite prin efectele indirecte ale acesteia i anume: prin acumulri, bltiri sau revrsri de ap, cu sau fr mlirea culturii, dac acestea au fost produse din cauza unei ploi toreniale bine determinate, fie la locul daunei, fie n alt loc, precum i pentru pagubele pricinuite culturilor prin surparea terenului pe care se afla acestea, n urma unei acumulri, bltiri sau revrsri de ap produse din cauza unei ploi toreniale. n caz de furtun, uragan, tornade, se acord despgubiri pentru pagubele pricinuite prin: - spulberarea stratului superior al solului din jurul plantelor; - dezgolirea rdcinilor; - depunerea pe plante a pmntului spulberat; - smulgerea plantelor; - ruperea tulpinilor (tijelor), florilor sau rdcinilor; - culcarea la pmnt a plantelor ntr-o perioad cnd ele au ajuns spre maturizare i nu se mai pot ridica; - scuturarea spicelor la cereale. Se despgubesc numai pierderile de cantitate pricinuite recoltei i numai la produsul de baz al culturii. Astfel, la pioase, se acord despgubiri pentru pierderile de boabe; la sfecla de zahr cultivate pentru smn sau la alte plante semincere, pentru pierderile de smn; la sfecla de zahr cultivate pentru rdcini, pentru pierderile de rdcini; la in, cnep i sorg, pentru pierderile de fuior, ori smn, sau pentru ambele produse, dup scopul pentru care au fost cultivate. Pentru pagubele pricinuite de grindin, culturilor de tutun, se acord despgubiri, att pentru pierderile de cantitate, inclusiv pentru pierderile de calitate ca urmare a faptului c foile de tutun au suferit din cauza grindinii, deteriorri mecanice mai mari de 50% din suprafaa lor. Excluderi Asigurtorul nu acord despgubiri dac daunele s-au produs: 1) nainte de intrarea n vigoare a contractului de asigurare sau de ncepere a rspunderii asiguratorului; 2) de asigurat sau prepuii si n mod intenionat; 3) datorit operaiilor militare i de rzboi ( declarat sau nu), a tulburrilor civile, sociale, efectelor exploziei atomice i ale iradierilor de orice natur; 4) n timpul stocrii provizorii n cmp sau n timpul transportului spre locul de depozitare; 5) atacului bolilor i duntorilor; 6) nepturii insectelor; 7) maturrii(coacere, maturizare) excesiv datorate ntrzierii recoltatului; 8) nerespectrii tehnologiilor de cultur; 9) unor factori de risc ca: 3

a) acumulri i bltiri rezultate din topirea zpezii, ploi de durat, infiltraii de ap, ridicarea pnzei freatice2; b) ngheul culturilor n timpul iernii; c) revrsarea cursurilor de ap ( inundaii); d) secet n sol i/sau atmosferic. Asiguratorii isi pot organiza oferta de asigurare astfel: Tabelul nr. 1.1 6) intepaturii insectelor; 7) maturarii ( coacere, maturizare ) excesiva datorate intarzierii recoltatului; 8) nerespectarii tehnologiilor de cultura; III. Conditii Speciale: 1) inghetul de iarna; 2) inundatii din ploi torentiale; 3) seceta; 4) intarzierea recoltatului datorita ploilor de durata.

Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007.

Iosif Gheorghe, Risc si incertitudine in agricultura, Tribuna economica, nr. 31 32, 2005 pag. 36 .

1.1.4 Suma asigurata Exista trei repere in stabilirea sumei asigurate: 1) nivelul cheltuielilor de productie specifice culturii asigurate exclusive cheltuielile de recoltare. Cheltuielile de productie sunt cheltuielile tehnologice directe: materii prime si materiale (samanta, ingrasaminte chimice, organice, pesticide, amendamente); cheltuieli cu manopera; lucrari mecanice; alte cheltuieli( redeventa, arenda). 2) valoarea rezultata din inmultirea: a) productiei medii la hectar, obtinuta la cultura respective, in ultimitrei ani, cu productii normale, de catre cultivatorii din localitatea, zona respective; b) cu suma asigurata maxima pe unitatea de productie (kg) la cultura respectiva; c) numarul de hectare de cultura aduse in asigurare. 3) intervalul format intre o valoare minima si respective valoare maxima, stability de catre asigurator pe tipuri si categorii de culture agricole. Spre exemplu la S.C Carpatica Asig suma asigurata se stabileste in intervalul 600 1000 lei/ha la suprafata asigurata de maximum 5 ha/polita. In aceasta situatie asiguratul poate solicita, in scris societatii de asigurare in cadrul limitei superioare majorarea sau diminuarea sumei asigurate initial prin contractul de asigurare. In cazul acceptului societatii si prima de asigurare se majoreaza sau se diminueaza in mod corespunzator cu effect retroactive. O cerere in acest sens depusa de asigurat dupa ce a intervenit o dauna nu este posibil de acceptat. 1.1.5 Prima de asigurare 1. Se calculeaza in lei sau in valuta convertibila, prin aplicarea la suma asigurata a cotei tarifare. 2. Tariful de asigurare este construit pe: a) categorii (tarifare) de culturi; b) grupe de incadrare a judetului in care este infiintata cultura asigurata. 3. In raport cu frecventa riscurilor asigurate sunt 4 sau chiar 6 zone tarifare, unitatea de referinta si incadrare fiind judetul ( unitatea administrativ teritoriala). Tabelul nr. 1.2 Varianta A Judete de categoria: I Buzau, Constanta, Covasna, Tulcea. a II a Arges, Dolj, Ialomita, Mehedinti. a III a Bacau, Brasov, Cluj, Dambovita, Harghita, Prahova, Salaj, Vaslui, Valcea, Vrancea si Bucuresti a IV a Bihor, Bistrita Nasaud, Botosani, Braila, Galati, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Maramures, Neamt, Olt, Sibiu, Teleorman. a V a Alba, Arad, Caras-Severin, Mures, Satu-Mare, Suceava, Timis. a VI a Iasi. Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007.

Tabelul nr. 1.3 Varianta B Judete de categoria I Culturi de camp. Constanta, Tulcea, cu exceptia unor localitati, incadrate in zona a 2 a ca: - Poarta Alba, Castelu, Basarabi, Valu lui Traian, Pestera(din judetul Constanta); - Luncavita, Greci, Cerna,Dorobantu, Niculitel( din judetul Tulcea). Rodul viilor,pomilor si hameiului. Braila, Calarasi,Ialomita. a II a Culturi de camp. Localitatile prezentate ca exceptate din zonaI a judetelor Constanta si Tulcea. Braila, Calarasi, Ialomita, Sectorul agricol Ilfov. Rodul viilor, pomilor si hameiului. Buzau, Constanta, Dolj, Giurgiu, Galati, Gorj, Mehedinti, Tulcea, Sectorul agricol Ilfov. a III a Culturi de camp Arad, Arges, Bacau, Buzau, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Mehedinti, Olt, Prahova, Teleorman, Timis, Valcea, Vrancea. Rodul viilor, pomilor si hameiului. Alba, Bacau, Botosani, Dambovita, Iasi, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Teleorman, Vaslui, Valcea, Vrancea. a IV a Culturi de camp. Alba, Bihor, Botosani, Caras-Severin, Dambovita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, SatuMare, Salaj, Sibiu, Vaslui, Bistrita, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Suceava. Rodul viilor, pomilor si hameiului. Arges(viile si livezile din zona de campie se incadreaza in zona a III a), Brasov, CarasSeverin, Cluj, Hunedoara, Maramures, Salaj, Sibiu, Arad, Bihor, Bistrita, Covasna, Harghita, Satu-Mare, Suceava, Timis. Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007. 4. In functie de sensibilitatea fata de actiunea factorilor naturali de risc asigurati3. Tabelul nr. 1.4 Varianta I Grupa I Sfecla de zahar pentru radacini, sfecla furajera pentru radacini, legume radacinoase (morcov, telina, patrunjel, pastarnac, hrean, sfecla rosie, ridichi) pentru radacini, legume bulboase ( ceapa, usturoi, praz), sorg pentru mature si samanta, plante de nutret pentru masa verde, siloz si fan ( leguminoase anuale si perene, graminee anuale si perene, borceaguri). Grupa a II a Cartof, legume condimentare ( marar, patrunjel pentru Frunze, leustean, cimbru, maghiran, tarhon), mazare de gradina, sparanghel, legume varzoase ( conopida, varza, gulii), legume cu vredeturi ( salata, spanac, loboda), porumb boabe, rapita pentru furaj. Grupa a III a Orz, orzoaica, ovaz, grau, floarea- soarelui, plante de nutret pentru samanta, canepa pentru fuior si samnta, fasole de gradina, rapita pentru ulei. Grupa a IV a Mazare boabe, fasole, seminceri legumicoli ( Solano-fructoase, varzoase, bostanoase), soia, naut, linte, bob, loturi de hibridare de porumb si floarea
3

Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 2007, pag. 81.

soarelui. Toamte, ardei, castraveti, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei, dovleci, plante aromate si medicinale, sfecla de zahr pentru samanta, sfecla furajera pentru samnta, legume radacinoase pentru samanta, legume bulboase pentru samanta. Grupa a VI a Tutun. Grupa a VII a Rodul viilor ( altoite sau indigene); Rodul livezilor; Rodul hameiului. Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007. Grupa a V a 5. Primele de asigurare se pot achita integral sau in rate, astfel: - in numerar pe baza de chitanta; - prin cec; - prin dispozitie de plata in contul societatii de asigurare; - prin dispozitie de incasare in baza autorizarii date de catre asigurat asiguratorului de a o introduce la banca la termenele scadente prevazute in contract. 6. In cazul achitarii integrale si anticipate asiguratul beneficiaza de o reducere de 10% a primei de asigurare. 7. In cazul politelor agricole cesionate in favoarea unuia sau mai multor creditori achitarea primei de asigurare se poate face numai integral si anticipat. 8. Asiguratii care opteaza pentru plata in rate a primelor de asigurare au in vedere urmatoarele termene: Tabelul nr. 1.6 II. Pentru rodul viilor, pomilor si hameiului: A) La contractele incheiate in anul precedent celui calendaristic pentru care se face asigurarea: a) rata I, la incheierea contractului de asigurare 30% din volumul total al primelor de asigurare; b) rata a II a, pana la data de 15 februarie, 40% din volumul total al primelor de asigurare; c) rata a III a, pana la data de 15 aprilie, restul primelor de asigurare.

I. Pentru culturile de camp: A) La contractele incheiate in anul precedent celui calendaristic pentru care se face asigurarea (culturi de toamna, culturi perene si eventual culturi care se vor infiinta in primavara): a) rata I, la incheierea contractului de asigurare 50% din volumul total al primelor aferente acestor culture; b) rata a II a, pana la data de 15 februarie, 30% din volumul total al primelor de asigurare; c) rata a III a, pana la data de 15 martie, restul primelor de asigurare. B) La contractele incheiate in anul calendaristic in care se face asigurare: a) rata I, la incheierea contractului de asigurare, 50% din volumul total al primelor de asigurare; b) rata a II a, in termen de o luna de la data achitarii primei rate, 30% din volumul total al primelor de asigurare; c) rata a III a, in termen de o luna, de la data achitarii ratei a II a, restul primelor cu conditia sa nu depaseasca data inceperii recoltarii 7

B) La contractele incheiate in anul calendaristic pentru care se face asigurarea: a) rata I, la incheierea contractului de asigurare, 30% din volumul total al primelor de asigurare; b) rata a II a, in termen de o luna de la data achitarii primei rate, 40% din volumul total al primelor de asigurare; c) rata a III a, in termen de o luna de la plata celei de a 2 a rate, restul primelor de asigurare cu conditia sa nu depaseasca data inceperii

culturilor respective. recoltarii culturilor asigurate. Sursa: Cristina Ciumas Asigurari Generale , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2009 In cazul platii in rate a primelor de asigurare, nerespectarea termenelor scadente prevazute in contractul de asigurare, atrage dupa sine, in mod tacit, relizierea contractului si exonerarea de raspundere a societatii de asigurare inclusive pentru ratele incasate. 9. potrivit conditiilor de asigurare ale unor asiguratori, in cazuri justificate, partile pot conveni de comun accord asupra unui termen de pasuire in ceea ce priveste plata ratelor de prima, termen ce nu poate depasi o luna de zile. Pe aceasta perioada, raspunderea societatii de asigurare fata de asigurat se suspenda pana la incasarea ratei din prima respective. Daca rata nu este achitata in termenul de pasuire, contractul de asigurare este reziliat de plin drept fara restituirea primelor dj achitate. 10. a) Daca parcela asigurata ( indifferent de cultura) este libera de daune ( nu are pagube datorate factorilor de risc asigurati) un an, incepand cu al 2-lea an si urmatorii ani liberi de daune prima de asigurare completa aferenta culturilor infiintate pe aceea parcela se reduce astfel: 10% pentru cel de-al II lea an consecutive de asigurare; 20% pentru cel de-al III lea an consecutive de asigurare; 30% pentru cel de-al IV lea si urmatorii ani consecutive de asigurare. b) De aceasta bonificatie beneficiaza atat asiguratii cu contracte de asigurare multianuale cat si cei care incheie contracte anuale, dar mentin raporturile de asigurare cu societatea de asigurari mai multi ani consecutivi. c) Daca sirul anilor lipsiti de daune este interrupt de un an cu daune, in mod automat, in anul urmator acestuia, prima de asigurare revine la 100% din prima completa. d) Unii asiguratori in cazul anului cu daune majoreaza prima de asigurare pentru anul urmator cu 10% fata de valoarea sa tarifara. 1.1.6 Durata asigurata Contractul de asigurare poate fi incheiat: a) pentru anul agricol in curs4, oricand in timpul anului, pe tot parcursul vegetatiei culturii respective ( fie in perioada insamantarilor, fie chiar si in preajma recoltarii, dupa cum hotaraste asiguratul). Avand in vedere insa ca indifferent de perioada cand se incheie asigurarea se plateste aceeasi prima, asiguratul va avea interesul sa incheie asigurarea cat mai devreme in cursul anului agricol. b) anual, pe o perioada de 1 an. Asigurarea anuala se stinge odata cu sfarsitul perioadei asigurate anul calendaristic fara a mai fi necesara denuntarea expresa a contractului. c) multiannual, pe o perioada de minimum 3 ani. Contractile multianuale impugn ca asiguratul sa anunte societatea de asigurare pana la 15 mai, pe formularul emis special de aceasta, eventualele modificari anuale intervenite in structura culturilor asigurate. Ele pot fi denuntate de catre asigurat pana la cel tarziu 30 septembrie al ultimului an de contract. Valabilitatea unui contract multiannual nedenuntat la timp se prelungeste automat cu un an de zile.

Bistriceanu Gheorghe Asigurari si Reasigurari in Romania, Editura Universitara Bucuresti, 2006, pag. 342.

1.2. Mecanismul derularii asigurarii 1.1.1 Incheierea contractului de asigurare I. Precizari preliminare. a) Relatiile dintre asigurator si asigurat ( proprietarul terenului agricol sau orice persoana fizica sau juridical care are un interes legitim vadit sau vreo raspundere pentru exploatarea, conservarea si protejarea acestuia) se stabilesc prin liberal consimtamant al partilor. b) La schimbarea proprietatii sau a celui care exploateaza terenul agricol ( vanzare, mostenire, donatie, arendare, etc.), cel care dobandeste proprietatea sau dreptul de exploatare preia drepturile si obligatiile fostului proprietar cu care asiguratorul a incheiat contractul de asigurare. c) Pentru plata primei de asigurare corespunzatoare perioadei asigurate in curs de desfasurare ( anul calendaristic), raspund solidar atat fostul proprietar cat sisuccesorul proprietarul sau cel care preia exploatarea ( cu exceptia cazului in care fiind mostenitor trebuie sa plateasca integral). d) Despre schimbarea proprietatii sau a celui care exploateaza terenul agricol, societatea de asigurari trebuie anuntata in scris, ata de fostul proprietar (daca acesta nu a decedat), cat si de succesorul sau facandu-se si dovada, prin acte, a acestei schimbari. e) Succesorul proprietatii sau a celui care preia exploatarea proprietatii este in drept sa denunte contractul de asigurare multiannual incheiat de fostul proprietar sau de cel care a detinut anterior exploatarea proprietatii la sfarsitul anului calendaristic in curs. II. Aspecte tehnice. a) Contractul de asigurare poate fi incheiat atat inainte, cat si dupa infiintarea unei culture. In primul caz se are in vedere ca datele inscrise in contract si anexele sale sa fie conforme cu planul de cultura, credibile si complete. In situatia aparitiei unor modificari ulterioare care vizeaza suprafata, amplasarea,etc. asiguratul are obligatia de a sesiza in scris asiguratorul, iar actul se anexeaza politei. Termenul de depunere a inscrisului este: - 31 decembrie pentru culturile infiintate in toamna; - 30 de zile de la terminarea epocii normale de semanat a culturii in cauza, daca se seamana in primavara. In al doilea caz, datele inscrise in contract si anexele sale raman valabile neacceptandu-se modificari ulterioare. b) Actele necesare pentru incheierea contractului de asigurare, in ordinea completarii lor sunt: 1. Cererea chestionar pentru asigurarea culturilor agricole; 2. Tabelul culturilor agricole asigurate; 3. Schita de amplasare a culturilor agricole asigurate; 4. Polita pentru asigurarea culturilor agricole. Primele trei documente numite anexe la polita, se intocmesc de catre asigurat, se verifica de catre agentul de asigurare sa fie correct completate, sa contina date reale si correlate intre ele. Polita de asigurare se intocmeste de catre agentul de asigurare pe baza datelor prezentate in anexe de catre persoana asigurata. Directorii sucursalelor si agentiilor din teritoriu ai asiguratorului au obligatia de a verifica cu atentie si de a superviza toate actele mentionate si chiar de a confrunta datele cu realitatea.

1.2.2 Inceputul si incetarea raspunderii societatii de asigurare Asigurarea intra in vigoare incepand cu ora 24 a zilei urmatoare celei in care valoarea integrala sau dupa caz, prima rata a primelor de asigurare a intrat in contul societatii de asigurare. Raspunderea societatii de asigurare fata de asigurat incepe: a) la culturile agricole infiintate prin semanat, pentru toate riscurile cuprinse in asigurare, cu exceptia grindinii, inghetului si incendiului, din momentul insamantarii lor, iar pentru grindina, inghet si incendiu din momentul rasaririi lor; b) la culturile agricole rasadite, pentru toate riscurile cuprinse in asigurare, din momentul plantarii lor; c) la vie, dupa incheierea infloritului, la livezi dupa legarea fructelor, iar la hamei la inflorire. Pentru rodul viilor, la cererea asiguratului, raspunderea poate incepe si din momentul aparitiei lastarilor cu conditia perceperii unui adios de 10% din primele de asigurare. Raspunderea societatii de asigurare inceteaza: a) la culturile agricole, din momentul recoltarii prod dezradacinare, desprinderea frunzelor); b) la vii, livezi, hamei din momentul culesului. In toate cazurile asiguratorul este absolvit de raspundere atunci cand asiguratul datorita faptului ca nu a respectat perioada optima de recoltare specifica fiecarei culture, a suferit pagube si diminuari ale recoltei in urma producerii evenimentelor asigurate. 1.2.3 Obligatiile asiguratului 1. Pana la producerea evenimentului asigurat: a) intretinerea culturilor asigurate in bune conditii, cu respectarea regulilor agrotehnice; b) sa ia masuri pentru prevenirea distrugerii ori vatamarii culturilor agricole; c) in cazul unor modificari survenite in timpul perioadei de asigurare asupra planului de productie si care afecteaza destinatia si suprafata culturii sa anunte asiguratorul despre acestea intrun termen de maxim 10 zile calendaristice; d) sa permita in orice moment reprezentantului asiguratorului efectuarea de controale si verificari asupra modului de intretinere a culturilor sis a puna la dispozitie mijloace de transport adecvate pentru aceste verificari si controale respective inspectia de dauna. 2. Dupa producerea daunei: a) sa limiteze pagubele, sa ia masuri pentru salvarea culturilor ramase, prin ingrijirea lor suplimentara; b) sa anunte imediat, autoritatile locale de la primarie, pollitie, jandarmerie, pompieri sau statia meteorological dupa cum este cazul, pentru constatare, cercetare, ancheta privitoare la dauna produsa, solicitand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentului asigurat, extinderea si consecintele sale5; c) sa anunte reprezentantul zonal al asiguratorului in termen de 3 5 zile oferind toate detaliile asupra: - evenimentului produs; - a solei/parcelei afectate si a suprafetei acesteia; - momentul exact al producerii evenimentului; - gradul de distrugere estimate. In cazul producerii unui eveniment asigurat in perioada recoltarii/culesului, anuntul va fi facut intr-un termen de maxim 24 de ore. Anuntul se face prin telegrama, telefon, fax sau direct la sucursala/agentia emitenta a politei. In caz de litigii asiguratul trebuie sa faca dovada anuntului.

Negoita Ion, Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 2001, pag. 420.

10

d) sa nu modifice starea reala a culturii afectate pana la constatarea efectuata de reprezentantul asiguratorului; e) sa creeze conditii de verificare in teren a culturilor asigurate sis a faciliteze reprezentatntului societatii de asigurare accesul la actele si evidentele necesare pentru determinarea corecta a valorii pagubei si stabilirea dreptului la despagubire; f) sa instiinteze in scris asiguratorul daca a incheiat alt contract de asigurare cu un alt asigurator pentru aceleasi riscuri, sole sau sole diferite comunicand si numele acestuia; g) sa pastreze dreptul de regres al asiguratorului impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei. 1.2.4 Constatarea si evaluarea pagubei, stabilirea si plata despagubirii Determinarea daunelor si evaluarea pagubelor se face de catre reprezentantii asiguratorului si a asiguratului prin constatare la fata locului sip e baza actelor doveditoare emise de factorii abilitati. Riscurile cuprinse in asigurarea culturilor se pot produce in diferite etape de vegetatie a plantelor: - la inceputul ei; - mai tarziu, cand vegetatia este avansata; - sau in preajma recoltarii. Daca evenimenul asigurat, calamitatea s-a produs mai devreme si ramane o perioada suficienta pentru vegetatia unei alte culture, terenul daunat se poate insamanta( replanta). Daca s-a produs mai tarziu inseamna ca aceasta posibilitate nu mai exista si plantele daunate sunt lasate sa-si continue vegetatia. In functie de aceasta, tehnica lichidarii daunelor este diferita dupa cum este vorba de o situatie sau alta. A. Constatarea, evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor la culturile de pe suprafetele care urmeaza sa fie reinsamantate sau replantate. Reinsamantarea se poate face cu aceeasi planta sau cu altele, in functie de timpul de vegetatie disponibil. Desfasurarea operatiunilor de lichidare are loc astfel: 1) se stabileste mai intai suprafata daunata, trecandu-se intr-o anexa la procesul verbal de constatare a daunei: dimensiunile loturilor si numerele parcelelor si tarlalelor daunate din evidentele cadastrale; 2) se determina apoi marimea pagubei. Fiind vorba de reinsamantare si paguba este totala, operatiunea se complica cu determinarea masurii in care plantele de pe terenurile care se reinsamanteaza sunt vatamate din cauza cuprinse si respective necuprinse in asigurare. Paguba care face obiectul despagubirii va fi cea provocata numai din cause cuprinse in asigurare. Paguba la asigurarea culturilor agricole nu se exprima baneste ci se stabileste sub forma de procent, care arata cat din recolta scontata la finalul vegetatiei culturii respective s-a pierdut. Acest procent arata gradul de distrugere al culturii si se stabileste astfel: din cauze cuprinse in asigurare ( Ga); din cauze necuprinse in asigurare ( Gn); total ( Gt). Relatia dintre ele fiind: Gt = Ga + Gn. 11

Determinarea gradului de distrugere total, pe cause cuprinse si respective necuprinse in asigurare se face prin metoda parcelelor sau randurilor de proba care consta in urmatoarele: I. se iau cel putin 10 parcele de proba de cate un metro patrat fiecare sau 10 randuri de proba de cate metrii liniari, in functie de felul culturii, in diferite parti ale suprafetei daunate si se numara: - plante vii; - plantele distruse din cauze cuprinse in asigurare; - plantele distruse din cauze necuprinse in asigurare. II. se stabileste apoi numarul mediu de plante distruse din cause cuprinse respective necuprinse in asigurare si numarul mediu total de plante de pe o parcela sau rand de proba. Rezultatele numararii plantelor se aduna si se impart la numarul probelor luate obtinandu-se numarul mediu de plante pe metro patrat respective 5 ml. III. numarul de plante distruse ori vatamate de riscuri asigurate se raporteaza la numarul total al plantelor existente inainte de producerea evenimentului asigurat, obtinandu-se astfel, gradul de distrugere care se ia in calcul la stabilirea despagubirii: Ga = Na/Nt x 100 unde: Ga = gradul de distrugere din cause cuprinse in asigurare; Na = numarul mediu de plante distruse din cause cuprinse in asigurare pe mp (ml); Nt = numarul mediu de plante total pe mp (ml). daca la constatare s-a stabilit ca, cultura distrusa ori vatamata nu avea o densitate normala a plantelor, gradul de distrugere se stabileste in functie de numarul mediu de plante pe mp sau 5 ml de pe o parcela cu acelasi fel de cultura necalamitata de nici o cauza (Nt). Prin stabilirea gradului de distrugere se cunoaste primul element necesar calcularii despagubiri6i. IV. Despagubirea necesita exprimare baneasca, de aceea gradul de distrugere din riscuri asigurate (Ga) se aplica asupra sumei asigurate (Sa). Acest calcul ar fi just daca am fi la sfarsitul vegetatiei culturii, adica in situatia fara insamantarea terenului. Ori, fiind vorba de reinsamantare inseamna ca perioada de vegetatie a culturii asigurate a fost intrerupta si o serie de lucrari pe care asiguratul urma sa le faca pana la obtinerea recoltei ( lucrari de intretinere, lucrari legate de recoltare) nu mai au loc. Aceasta inseamna ca asiguratorul trebuie sa reconsidere suma asigurata misorand-o proportional cu cheltuielile pe care asiguratul nu le mai face. Reconsiderarea sumei asigurate se face in sensul reducerii ei corespunzator unei cote, cota de reinsamantare. Astfel: Dp = Ga x Sa x Cr Sa = sa x Sa/ ha Dp = Ga x sa x Sa/ ha x Cr unde: Dp = despagubirea cuvenita asiguratului; Sa = suma asigurata totala; sa = suprafata asigurata ( aferenta culturii daunate si care se reinsamanteaza); Sa/ha = suma asigurata pe unitatea de suprafata ( hectarul); Cr = cota de reinsamantare.

Negoita Ion, Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 2001, pag 455.

12

B. Constatarea, evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor la culturile de pe suprafetele care nu se reinsamanteaza. In acest caz inseamna ca, desi lovite de calamitati, culturile sunt lasate sa-si continuie vegetatia, paguba si despagubirea calculandu-se in functie de recolta obtinuta. In lichidarea daunelor la culture in aceasta situatie se disting doua etape: constatarea preliminara, imediat dupa producerea calamitatii; constatarea definitiva a daunei in perioada ( epoca) de maturitate a culturilor sau la recoltare. a) Constatarea preliminara are menirea de a stabili daca pana la data respective cultura a fost si sub influenta unor cause necuprinse in asigurare. Datele acestei lucrari se folosesc apoi la stabilirea despagubirii in faza de maturitate sau de recoltare a culturilor. Tehnica operatiunii este aceeasi, adica se foloseste metoda parcelelor sau randurilor de proba, se stabileste media totalului de plante pe mp sau 5 ml, numarul de plante distruse din cause cuprinse si necuprinse in asigurare si numarul de plante vii ( nevatamate de nici un fel de cauza). Calculul se opreste aici fara a se mai calcula si gradul de distrugere ( din riscuri asigurate) stabilirea acestuia urmand a se face cu oazia constatarii definitive. b) Constatarea definitive la culturile care ajung la maturitate si se recolteaza o singura data se face in preajma recoltarii prin evaluarea in lan a productiei de pe terenurile cu culturile daunate. Constatarea definitive are ca scop sa determine productia medie la hectar de pe suprafata daunata (Qo) comparative cu productia medie la hectar ce s-ar fi obtinut in mod normal (Qn). Astfel: daca Qo Qn ( cu toate ca in timpul vegetatiei sale cultura a suferit calamitati) asiguratorul nu are nici o obligatie fata de asigurare; daca Qn < Qn se determina pierderea de productie (P): P = Qn Qo Aceasta pierdere de productie se exprima procentual obtinandu-se gradul de distrugere (Gt): Gt = P/ Qn x 100 Apoi, in functie de datele constatarii preliminare si a celei definitive se stabileste in ce masura minusul de productie este provocat si de cause necuprinse in asigurare. a) Daca cultura a fost daunata numai din cause cuprinse in asigurare gradul de distrugere din aceste cause (Ga) este gradul de distrugere total (Gt): Ga = Gt. b) Invers, inseamna ca din gradul de distrugere total (Gt) trebuie scazut gradul de distrugere din cause necuprinse din asigurare (Gn) pentru a se afla gradul de distrugere pe baza caruia se calculeaza despagubirea: Ga = Gt Gn. Despagubirea se determina in final prin aplicarea gradului de distrugere din riscuri asigurate (Ga) asupra sumei asigurate (Sa): Dp = Ga x Sa In stabilirea despagubiri se mai tine cont de un aspect si anume daca suprafata efectiv insamantata si daunata (sd) este mai mare decat cea asigurata (sa). Astfel, daca sd > sa suma asigurata la hectar (Sa/ha) se micsoreaza potrivit raportului in care se afla suprafata asigurata cu cea daunata: Sar/ha = sa/sd x Sa/ha unde: Sar/ha reprezinta suma asigurata redusa

13

1.3. Sistemele de asigurari agricole din Uniunea Europeana Un studiu elaborat de Joint Research Centre of the European Union, Agricultural Insurance Schemes, definete riscurile asociate agriculturii n Uniunea European astfel: de natur politic, rezultat al renegocierii acordurilor comerciale interne ale UE, cu efecte preponderent asupra variaiei preurilor sau subveniilor pltite agricultorilor; de natur comercial, ca rezultat al unui dezechilibru de fore ntre comerciani i agricultori, cu efecte negative asupra veniturilor obinute de fermieri ; de natur sanitar, preponderent ca urmare a introducerii de noi standarde sanitare sau a unor msuri impuse de apariia unor boli la animale; de natur climatic, ca urmare a fenomenului de nclzire global, afectnd preponderent culturile vegetale, dar cu potenial de a produce efecte negative i asupra creterii animalelor, prin distrugerea punilor sau diminuarea rezervelor de furaje. Dependena rezultatelor din agricultur de factorii meterologici nu mai necesit nici un fel de demonstraie. Totui, dintre multitudinea de fenomene meteorologice care pot afecta producia agricol, seceta, ngheul, ploaia n exces i grindina sunt considerate, prin frecven i severitatea efectelor, cele mai importante. Datele statistice colectate sistematic, ncepnd cu 1975, de la mai bine de 2000 de staii meteorologice rspndite pe ntregul continent, au condus la alctuirea unor hri de risc climatic pe baza crora se poate aprecia,n funcie de sezon, poziie geografic i tipul culturii vegetale, expunerea la diferite riscuri de natur meteorologic. Acestea pun n eviden faptul c nu exist regiune european care s nu fie expus sistematic la cel puin unul dintre principalele riscuri menionate anterior. Totodat, innd cont i de informaiile cu privire la culturile vegetale tradiionale pentru fiecare zon geografic, hrile pun n eviden i eterogenitatea care caracterizeaz continentul european cu privire la vulnerabilitatea produciei agricole. Din perspectiva asigurrilor este de remarcat c zonele cu expunere i/sau vulnerabilitate maxim la diferitele riscuri nu sunt, din fericire, concentrate ntr-o singur regiune. Asigurari Asigurrile reprezint probabil unul dintre cele mai populare instrumente de risk management orientate ctre distribuirea riscului, alturi de participarea la fonduri mutuale sau de intervenia fondurilor de calamitate. Contractele de marketing sau hedging-ul pe pieele futures adaug listei noi direcii de urmat, mai sofisticate i poate mai greu accesibile utilizatorului mediu,dar avnd capacitatea de a compensa n multe privine limitrile instrumentelor tradiionale menionate anterior. n ceea ce privete asigurrile, aria lor aciune este definit prin necesitatea de a fi ndeplinite dou condiii eseniale: controlul efectelor adverse produse de asimetria informaiilor disponibile cu privire la expunerea i vulnerabilitatea la risc, precum i depirea implicaiilor riscurilor sistemice, care pot afecta simultan un mare numr de subieci. n acest context, producerea unor dezastre naturale sau epizootii7 reprezint situaii dificile pentru asigurtori, de unde i necesitatea acoperirii acestor riscuri i cu ajutorul altor instrumente, de tipul ajutoarelor adhoc, fondurilor de calamitate etc. O ncercare de categorisire a tipurilor de asigurri agricole practicate n Europa trebuie s fac, nti de toate, disjuncia ntre produsele adresate domeniului creterii animalelor i cele care vizeaz culturile vegetale, specificitatea fiecruia dintre cele dou ramuri determinnd caracteristici diferite i pentru produsele de asigurare. Astfel, n cazul asigurrii animalelor, se face o distincie clar ntre daunele directe i cele produse pe cale de consecin, guvernele i instituiile comunitare europene suportnd, de regul, cea mai mare parte a daunelor directe i, n proporii variabile, o parte daunelor indirecte. Intervenia statului se manifest fie prin pli de la bugetul de stat, fie prin
7

Klassek M. Asigurarile agricole o categorie speciala de asigurari, Revista Primm, nr. 5, 2010, pag 23

14

aciunea unor scheme de finanare construite prin parteneriate public-private, cu contribuie obligatorie. Pentru asigurarea culturilor vegetale, paleta de produse oferite de industria asigurrilor este mult mai nuanat, mergnd de la asigurri de risc unic, pn la asigurri complexe ale fermelor, pentru riscuri multiple, acoperind att pierderile financiare provocate de diminuarea produciei, ct i pe cele determinate de variaia nefavorabil a preurilor. Asigurrile de risc-unic, cu precdere cele pentru grindin, sunt cele mai dezvoltate, cu o ndelungat istorie, fiind disponibile n toate rile UE, n timp ce formele mai complexe de asigurare a produciei agricole, cunoscute i sub denumirea de asigurri agricole multi-risc, se regsesc preponderent n rile unde exist i o formul de sprijin financiar din partea sectorului public pentru dezvoltarea asigurrilor agricole. n principiu, poliele multi-risc ofer acoperire pentru principalele riscuri climatice de natur s provoace diminuarea semnificativ a produciei agricole. Numrul i natura acestor riscuri sunt stabilite potrivit specificului fiecrei ri, de regul excluzndu-se riscurile de mbolnvire a plantelor. n acest sens, soluiile de asigurare europene difer substanial de opiunea american, asigurrile Multiple Peril Crop Insurance (MPCI) practicate n SUA furniznd acoperire pentru toate riscurile naturale posibile care pot afecta producia agricol, inclusiv pentru cel de mbolnvire a plantelor. Diferenele dintre cele dou abordri nu se opresc aici, procedura de desdunare fiind, de asemenea, diferit. n timp ce pentru MPCI daunele sunt calculate simplu, ca diferen ntre producia garantat (asigurat) i cea real, sistemele europene in cont de mai muli factori i impun identificarea riscului care a produs dauna, stabilirea caracterului zonal al producerii acestuia, precum i corectarea dimensiunii volumului de producie asigurat n funcie de condiiile i capacitatea de producie specifice fiecrei ferme. Dac procedurii europene, n mod evident mai complicat, i s-ar putea reproa costurile administrative mai ridicate, nu este de neglijat avantajul faptului c ea reuete s elimine ntr-o foarte mare msur hazardul moral, ocolind astfel una dintre cele mai sensibile probleme ale pieei americane de asigurri agricole. Spania este deintoarea celui mai dezvoltat system de asigurri agricole din Europa, cele mai multe dintre riscurile care ar putea conduce la scderea produciei fiind acoperite prin asigurare. Guvernul, asociaiile fermierilor i asigurtorii au czut de acord asupra faptului c un system de asigurri pentru fermieri, definit printr-o lege specific, reprezint cea mai bun soluie pentru managementul daunelor catastrofale n agricultur. Ca urmare, riscurile sunt preluate n co-asigurare de asigurtorii spanioli care co-asigurare de asigurtorii spanioli care constituie un pool de asigurare specializat. Frana, Italia, Austria i Luxemburg au, de asemenea, un sistem de asigurri agricole dezvoltat, pierderea produciei fiind acoperit prin asigurare pentru majoritatea riscurilor. Soluia general acceptat este cea a unei asigurri de baz, pentru grindin, creia i se adaug un supliment de asigurare a produciei, parial subvenionat de stat, pentru cele mai importante riscuri specifice fiecreia dintre rile menionate. n Portugalia i Suedia, precum i ntr-o bun parte a rilor din Europa Central i de Est, ca Bulgaria, Cehia, Ungaria, Romnia, Slovacia i Slovenia, exist o asigurare de baz creia i se poate adauga suplimentar, n msura n care este disponibil, o asigurare pentru riscuri combinate. Concret, numai grindina i un numr redus de alte riscuri naturale sunt acoperite prin asigurare, nefiind disponibile forme de asigurare exhaustive. Exist, de asemenea, numeroase ri unde asigurarea pentru grindin, sau alte cteva tipuri de asigurare pentru risc unic sunt singurele disponibile. Pe aceste piee, cum ar fi Belgia, Germania, Olanda sau Marea Britanie, cererea pentru alte tipuri de asigurri agricole este neglijabil. Totodat, nu exist formule de subvenionare public pentru asigurrile agricole. rile Nord-Europene sunt caracterizate, n general, de un nivel foarte sczut al cererii pentru asigurri agricole, dar n unele dintre acestea exist totui soluii publice, cum ar fi Crop Compensation Scheme din Finlanda, care au ca menire compensarea pierderilor de producie cauzate de producerea unor riscuri naturale 15

de tip catastrofic. n sfrit, un caz particular este reprezentat de sistemele din Grecia i Cipru, unde exist un sistem public de asigurare agricol obligatorie. Principii comune. Aplicare diversa Fransiza Eliminarea hazardului moral este, de asemenea,unul dintre motivele principale ale aplicrii franizei sau sumelor deductibile n cvasi-totalitatea polielor de asigurri agricole. Definit ca prag procentual din suma asigurat pe care dauna trebuie s-l depeasc pentru a face obiectul unei despgubiri, franiza este asociat n multe cazuri i cu o sum fix, deductibil din valoarea daunei, pe care asiguratul trebuie s-o suporte pe spezele proprii (deductibilul direct). Totalul acestor sume care cad n sarcina asiguratului, cu scopul de a-l stimula s ia msuri proprii de evitare sau limitare a daunelor, poate varia foarte mult, la nivelul continentului european nregistrndu-se valori cuprinse, de regul, ntre 0 i 40% din suma asigurat, i n unele cazuri chiar mai mari. Totui, dincolo de diversitatea de cazuri ntlnite, se pot desprinde cteva principii comune, cum ar fi: risc nalt, suma deductibil este mai ridicat dimensiunea riscului fiind apreciat fie prin frecvena sa ridicat, n timp sau pe o anumit arie geografic, fie prin natura culturii pe care ar putea s-o afecteze, culturile de legume i fructe demonstrnd o sensibilitate mai mare la condiiile climatice adverse; flexibilitate asiguratul poate opta pentru raportul care i se pare cel mai convenabil ntre dimensiunea franizei i valoarea primei de asigurare; experien redus, franiz ridicat produsele de asigurare noi, pentru care experiena trecut este redus, sunt purttoarele unor sume deductibile mai ridicate. Evaluarea daunelor Procedura de evaluare a daunelor este similar n cea mai mare parte a rilor europene, aplicarea ei cznd n sarcina evaluatorilor din teren. Acetia utilizeaz un sistem unificat de standarde specifice fiecrui tip de cultur agricol, rennoit anual pe baza negocierilor purtate de International Association of Hail Insurers, astfel nct se poate afirma c evaluarea daunelor pentru asigurrile agricole de risc-unic produc rezultate comparabile la nivel internaional. Prime de asigurare Cotarea riscurilor agricole difer substanial n funcie de tipologia produselor de asigurare existente, sistemul de subvenii, caracteristicile geografice i climatice care determin frecvene i intensiti diferite ale riscurilor, tipologia culturilor vegetale, numrul asigurailor care pot fi afectai simultan8 etc. Astfel, se pot ntlni exemple de valori ale primelor de asigurare foarte reduse, cum ar fi cele practicate n Grecia pentru riscul de grindin (2,3%), pentru aquacultur (1,5%) sau asigurarea psrilor din fermele avicole (1%). n acelai timp, pentru riscuri care determin pierderi mai importante sau mai frecvente, cotaiile de prim pot atinge sau chiar depi 7 - 8%. Asigurrile multi-risc pentru producia agricol din Italia sau asigurarea vitelor n Grecia sunt exemple relevante n acest sens. Cazul Austriei este, de asemenea, semnificativ pentru a ilustra diversitatea cotaiilor de prim practicate. Astfel, pentru riscul de grindin se practic rate de 2,8% n cazul culturilor de cereale, 6,5% pentru plantaiile de vi-de-vie i de circa 14%, n medie, pentru fructe. Potrivit statisticilor Comisiei Europene, volumul anual de prime subscrise n UE se cifreaz la circa 1,54 miliarde euro (exclusiv sistemul public de asigurare din Grecia), n timp ce daunele ating aprox. 1,06 miliarde euro anual. Rata daunei fluctueaz, n medie, ntre 60 75%, diferenele substaniale de la an la an fiind cauza volatilitii ridicate induse de manifestarea fenomenelor meteorologice cu efecte catastrofale. Singura abatere notabil fa de medie se nregistraz n Slovenia, n care s-au consemnat valori foarte ridicate ale ratei daunei, de 148%.
8

Negru T. Asigurari Ghid practic, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag 167.

16

Subventii O mare varietate de situaii poate fi ntlnit i n ceea ce privete sprijinul financiar acordat de statele europene pentru finanarea primelor de asigurare pentru agricultur. De la totala absen a subveniei (Bulgaria, Grecia, Irlanda), pn la contribuii substaniale care pot atinge i circa 68% din totalul primelor de asigurare, ca n cazul Portogaliei, soluiile adoptate depind de interesele economice specifice fiecrui stat (ncurajarea asigurrii pentru anumite riscuri, considerate de importan critic, sprijinirea anumitor categorii de cultivatori sau a unor ramuri ale agriculturii etc.). Elementul comun care se impune cu puterea evidenei este acela c existena unei politici coerente de subvenionare a asigurrilor agricole este o condiie esenial a dezvoltrii unui system solid de asigurri agricole i, implicit, a asigurrii stabilitii financiare a productorilor. Potrivit statisticilor Directoratului Comisiei Europene pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, subveniile anuale pentru asigurri agricole la nivelul EU25 se situeaz la circa 32% din volumul primelor de asigurare, atingnd 497 milioane euro. Prin comparaie, nivelul total al ajutoarelor ad-hoc se ridic la aprox. 904 milioane euro, fr a include n aceast cifr totalitatea ajutoarelor acordate pentru daune la efectivul de animale. Perspective Probabil c dac ar trebui ales un singur cuvnt pentru a caracteriza sistemele de asigurri agricole din Europa, acesta ar trebui s fie diversitate. Ideea de a construi o schema unic european de asigurri pentru agricultur are de depit n primul rnd acest obstacol, tradus n practic printr-o diversitate de interese politicoeconomice, de caracteristici socio-economice i culturale. Ca urmare, pentru ca unificarea sistemelor s devin dac nu realizabil, mcar mai puin discutabil, primii pai se vor ndrepta ctre armonizarea sistemelor naionale potrivit unor principii comune mai detaliate i mai ferme dect n prezent. n acest sens, proiectul de modificare a reglementrilor UE cu privire la acordarea ajutoarelor de stat pentru daunele suferite de ntreprinderile agricole mici i mijlocii constituie un bun exemplu. Potrivit acestuia, ncepnd cu 2010 aceste ajutoare vor putea fi acordate numai n cazul n care fermierii dein o asigurare pentru cel puin 50% din nivelul produciei agricole anuale. Conformitatea cu principiile EU ar putea fi premiat printr-un acces mai facil la subvenii comunitare pentru agricultur. Acestor aspecte li se suprapune i provocarea major pe care schimbrile climatice n curs o implic. Fenomene extreme cu frecven i intensitate crescute, persistena secetei pe arii extinse, cu afectarea subsecvent a fertilitii solului, potenialul crescut de manifestare a unor epizootii sunt atia factori care vor influena negative nivelul i stabilitatea produciilor agricole, securitatea financiar a fermierilor. Dac previziunile specialitilor n domeniu se vor dovedi corecte, anul 2050 va gsi rile europene cu un profil agricol mult schimbat fa de prezent, ceea ceva conduce la o abordare diferit a managementului riscurilor n acest domeniu i, implicit, la necesitatea adaptrii sistemelor de asigurare.

17

Tabel nr. 1.7 Sistemele de asigurri agricole din Europa - caracteristici

Tip asigurare Penetrare Prime Prime/ suma asigura ta
%

Tara
Risc unic mixta A prod. agricole % din productie asigurata Mil. EUR

Daune medii anuale

Mil. EUR

Subventii pt. asig. agricole

Mil. EUR %

Austria Belgia Bulgaria Cipru Cehia Danemarca Estonia Finlanda Franta Germania Grecia

Ungaria Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Olanda Polonia Portugalia Romania Slovacia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie Total Sursa: Comisia Europeana9
.

PS P GC PS P P GC+ GS+ G P P P PS PS PS PS PS PS P P(S#) PS PS PS PS PS PS PS P PS PS P P P -

PS P P GC PS P P P P P G

PS PS PS PS PS -

78 NA 52 (100) 35 NA <1 <1 NA 43 (100) 52 NA 8 <1 1 45 NA 7 22 12 NA 17 26 60 7

52.00 49.00 6.60 8.70 32.00 NA 0.10 1.80 211.00 129.20 NA 43.50 NA 271.20 0.10 1.10 1.30 75.00 9.90 46.90 14.00 9.50 564.70 NA 11.10 1.538.0

2.6 NA 4.8 7.2 1.8 NA NA 1.7 1.2 2.5 NA NA 7.4 NA 4.3 2.3 NA NA 8.4 NA NA 7.6 6.3 NA 0.8

32.00 NA 4.50 4.50 24.00 NA NA 1.10 NA 104.50 218.00 30.70 NA 166.20 NA 1.10 1.00 30.70 6.30 30.20 4.40 NA 13.80 388.30 NA NA 1061.00

24.00 0.00 0.00 4.40 7.00 0.00 0.00 0.00 5.00 0.00

46 50 30

2.4

0.00 0.00 180.00 0.05 0.55 0.65 0.00 0.00 32.00 7.00 4.30 232.00 0.00 0.00 497.00

67 50 50 50 68 50 50 45 41 32

Legenda: # sistem pilot S subventionat, P privat nesubventionat, PS privat partial subventionat G public nesubventionat, GS public partial subventionat, GC public partial subventionat

18

1.4. Piata asigurarilor agricole din Romania Piaa asigurrilor agricole din Romnia se afl n stagnare, numrul de polie ncheiate pstrndu-se constant la un nivel foarte redus, n timp ce volumul de prime de asigurare nu a cunoscut nici el o evoluie semnificativ fa de anii anteriori. Impactul condiiilor meteorologice nefavorabile din 2010 au generat daune considerabile pe segmentul asigurrilor agricole, de 48,3 milioane lei, n timp ce ncasrile din subscrieri pe aceeai clas, n anul agricol 2010-2011, au fost de 53,7 milioane lei. Rezult, aadar, o rat a daunei de 90%, dei juctorii din pia au precizat la acel moment c n unele cazuri acest indicator a atins valori de pn la 200%. Statul a pltit, de asemenea, sume semnificative productorilor agricoli pentru daune produse de riscurile acoperite prin Legea nr.381/2002. Fig. nr. 1.1 In cati ani va ajunge agricultura romaneasca la nivelul mediei europene?

8% 34% 18%
1 - 3 ani 4 - 7 ani 8 - 10 ani peste 10 ani

40%

Sursa: Conferinta Nationala de Asigurari Agricole Doar 1,8 milioane ha au fost asigurate n anul agricol 2010-2011, dintr-un potenial de circa 10,5 milioane ha, rezultnd un grad de cuprindere n asigurare a suprafeelor agricole de numai 17%. Astfel, cu toate c statul a sprijinit agricultorii prin subvenionarea primelor de asigurare, n proporie de 50%, creterea fa de anul 2009-2010 nu a depit 25%, n timp ce tariful de prim a sczut cu 20%. n timp ce din potenialul asigurabil de 10,8 milioane ha sunt cuprinse ntr-o form de asigurare doar 1,8 milioane ha, gradul de cuprindere n asigurare al suprafeelor agricole n statele din Comunitatea European este, n medie, de 65%-70%, de unde rezult c societile de profil din Romnia mai au de asigurat nc minimum 48% din suprafeele agricole, pentru a atinge nivelul mediu din CEE.. Segmentul de 48%-53% care trebuie preluat n asigurare din suprafaa agricol asigurabil pentru a ajunge la nivelul rilor din CEE, n plus fa de gradul de cuprindere n asigurare actual de doar 17%, indic, pe lng un decalaj extrem de mare i de dificil de recuperat, un potenial extraordinar de evoluie a clasei asigurrilor agricole. 19

Tabelul nr. 1.8 Asigurari agricole Prime brute subscrise S1 2011 2010 EUR RON EUR RON Fata Asigurari 3.32 12.18 2.63 8.77 Asirom 2.07 7.59 5.10 17.00 Omniasig 1.57 5.76 0.28 0.95 Allianz Tiriac 1.23 4.53 4.52 15.08 Ardaf 0.92 3.37 1.72 5.76 Generali 0.67 2.48 1.31 4.39 Astra 0.46 1.70 0.23 0.77 Asiban 0.43 1.57 0.33 1.11 Euroins 0.41 1.49 0.00 0.00 BCR Asigurari 0.17 0.62 0.24 0.82 Carpatica Asig. 0.03 0.11 0.04 0.12 Total 11.28 41.40 16.41 54.76 Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Companie Daune platite S1 2011 2010 EUR RON EUR 0.18 0.66 0.60 0.25 0.92 1.51 0.08 0.29 0.04 0.51 1.88 6.04 0.07 0.27 0.36 0.11 0.42 0.89 0.00 0.00 0.18 0.11 0.40 0.01 0.10 0.38 0.06 0.02 0.08 1.45 5.31 9.70 Cota de piata S1 2011 29.41 18.34 13.92 10.94 8.13 5.98 4.10 3.80 3.60 1.50 0.27 100.00

RON 2.01 5.02 0.12 20.16 1.21 2.97 0.61 0.04 0.22 32.36

Companiile de asigurri de profil au nregistrat, n anul agricol 2010 - 2011, subscrieri de peste 88 milioane lei, cu peste 34 milioane lei mai mult ca n intervalul 2009-2010, potrivit datelor furnizate de UNSAR - Uniunea Naional a Societilor de Asigurare-Reasigurare din Romnia. Suma reprezint acoperirea culturilor de toamn i a celor de primvar din intervalul 1 septembrie 2010 - 31 iulie 2011, primele genernd subscrieri de aproximativ 55 milioane lei. n acelai interval, suprafaa asigurat a reprezentat n jur de 4,3 milioane ha, din care peste 2,8 milioane ha pentru culturile de toamn. Dup prima jumtate a anului n curs, piaa asigurrilor agricole se ridic la 41,40 milioane lei, adic la 11,3 milioane euro, reprezentnd mai puin de 1% din subscrierile totale realizate de asigurtorii romni. n acelai timp, volumul daunelor pltite din asigurri agricole se ridic la 5,31 milioane lei (1,45 milioane euro), din care cele mai multe au revenit companiilor ALLIANZ-IRIAC (1,88 milioane lei), ASIROM (0,92 milioane lei) i FATA Asigurri (0,66 milioane lei). Cu o cot de pia de aproape 30%, FATA Asigurri este lider pe aceast clas, cu afaceri din asigurri agricole n valoare de 12,18 milioane lei, reprezentnd 47,6% din portofoliu, fa de 8,77 milioane lei n ntreg anul 2007. Pe urmtoarele poziii din Top 5 se claseaz, n ordine, ASIROM, cu subscrieri de 7,6 milioane lei i o cot de pia de 18,34%, i OMNIASIG, cu peste 5,7 milioane lei i 13,9% din pia. Acestea sunt urmate de ALLIANZ-IRIAC, care cumuleaz aproape 11% din pia cu cele 4,53 milioane lei n prime brute subscrise, i ARDAF, companie ale crei afaceri pe clasa asigurrilor agricole se ridic la 3,37 milioane lei, aferente unei cote de pia de 8,13%. Ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare in agricultura Schema10 de ajutor de stat se aplica n perioada 2010-2013. Sumele alocate acestei scheme de ajutor de stat se aproba anual prin hotarre de Guvern, n conformitate cu dispozitiile O.G. nr. 14/2010. Ajutorul de stat se acorda pentru primele de asigurare aferente politelor ncheiate dupa ,
10

Revista PRIMM, nr. 8, 2010, pag 21

20

19.08.2010 data publicarii numarului de nregistrare a cererii de exceptare pe site-ul Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI). Ajutorul de stat se acorda sub forma rambursarii unei cote procentuale din costul primelor de asigurare platite de producatorii agricoli, astfel: - 70% pentru politele pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale; - 50% pentru politele pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum si a altor pierderi cauzate de fenomene meteo nefavorabile si/sau de boli ale animalelor sau plantelor ori infestari parazitare. Fig. nr. 1.2 Cine ar trebui sa suporte plata daunelor generate de catastrofele naturale in agricultura?

18% 2% 48%
Statul Asiguratorii P roprietarii Altcineva

32%

Sursa: Conferinta Nationala de Asigurari Agricole Beneficiarii sunt ntreprinderile mici si mijlocii care desfasoara activitate n domeniul productiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiintarii si dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, si conform prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna n aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 214 din 9 august 2008 daca exploateaza terenuri agricole n calitate de proprietari,arendasi, concesionari, asociati administratori n cadrul asociatiilor n participatiune, locatari sau altele asemenea, pentru urmatoarele categorii: culturi n teren arabil, anuale si perene, plantatii de pomi si arbusti fructiferi, de hamei si de vii, cu exceptia soiurilor de struguri pentru vin care beneficiaza de sprijin n conformitate cu prevederile Ordinului M.A.D.R. nr. 756/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar producatorilor din sectorul vitivinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin, denumite n continuare culturi agricole, si au ncheiate polite de asigurare cu societati de asigurare-reasigurare. Conditiile de eligibilitate pe care trebuie sa le ndeplineasca beneficiarii sunt: 1. sa fie microntreprindere sau ntreprindere mica si mijlocie, care si desfasoara activitatea n domeniul productiei primare agricole (ntreprindere mijlocie: maximum 249 salariati, cifra de afaceri anuala neta echivalentul n lei a maximum 50 milioane euro sau active totale echivalentul n lei a maximum 43 milioane euro ntreprindere mica: maximum 49 salariati, cifra de afaceri anuala neta echivalentul n lei a maximum 10 milioane euro sau active totale - echivalentul n lei a maximum 10 milioane euro microntreprindere: maximum 9 salariati, cifra de afaceri anuala neta 21

echivalentul n lei a maximum 2 milioane euro sau active totale echivalentul n lei a maximum 2 milioane euro) 2. sa nu fie n dificultate financiara n sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate n dificultate, respectiv persoane ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciara sau lichidare; 3. sa nu fie persoane mpotriva carora a fost emisa o decizie de recuperare definitiva a unui ajutor de stat, daca aceasta decizie de recuperare nu a fost deja executata, conform prevederilor legale n vigoare, precum si ale art.13 - 17 din OUG nr 14/2010 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.74/2010 4. sa faca dovada nscrierii n Registrul Plantatiilor Viticole, denumit n continuare RPV, a suprafetei de vita de vie cu soiuri de struguri de masa pentru care s-a ncheiat polita de asigurare a recoltei11 5. au ncheiat polite de asigurare cu societatile de asigurare-reasigurare pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale si pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile si/sau a pierderilor cauzate de boli ale plantelor (dupa data de 19 august 2010, data intrarii n vigoare a H.G. 756/2010 - cf. Art.17, alin (2) din actul normativ mai sus mentionat. 6. sa fie nscrisi n evidentele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura cu suprafetele de teren pe care le exploateaza; 7. suprafetele de teren pe care le exploateaza sa fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafata parcelei agricole sa fie de minim 0,3 ha. n cazul plantatiilor de pomi, arbustilor fructiferi, culturilor de hamei sau de vii suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de 0,1 ha. Fig. nr. 1.3 In ce masura asigurarile sunt o solutie pentru sustinerea dezvoltarii sectorului agricol din Romania?

20%

2%

6% 26%
Foarte mica Mica Moderata Mare Foarte mare

46%

Sursa: Conferinta Nationala de Asigurari Agricole

11

Revista PRIMM, nr. 8, 2010, pag 24.

22

1.5. Managementul riscului Cum o agricultur modern nu se poate dezvolta in absena unui sistem complex i eficient de asigurri agricole, identificarea i promovarea practicilor de managementul riscului in agricultur, fundamentarea actuarial a tarifelor pentru astfel de asigurri, realizarea profilului de risc, sunt necesare in contextul unei volatiliti in cretere a pieei i al agravrii efectelor riscurilor catastrofale. Cauzat de creterea alarmant a populaiei globale, de condiiile meteorologice nefavorabile din unele pri ale lumii, de msurile pentru protecia mediului, precum i de stimularea produciei de biocombustibili, criza alimentelor de la jumtatea acestui an a constituit preul pltit pentru o perioad lung de timp n care s-a subestimat necesitatea investiiilor n agricultur, n special n rile n curs de dezvoltare, mult mai vulnerabile la volatilitatea preurilor. Manifestat prin creteri masive ale preurilor la nivel internaional, care au provocat revolte n aproape 40 de ri n ultimele luni, aceast criz a tras un semnal de alarm, ONU i Banca Mondial anunnd deja o serie de msuri de urgen menite s impulsioneze creterea produciei agricole pe plan mondial (reducerea tarifelor la importuri de alimente, restriciile la exporturi, subvenii etc.). La reuniunea Consiliului European, Romnia a propu eliminarea treptat a subveniilor pentru culturile care au ca destinaie final biocombustibilii i, pe de alt parte, promovarea investiiilor n activitile de cercetare-dezvoltare, n echipamente i utilaje pentru creterea productivitii la produsele agricole de baz. Principalele riscuri in agricultura sunt: riscul de productie apare datorita incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali de care depinde dezvoltarea culturilor si animalelor ( vremea, boli, cantitatea si calitatea mijloacelor folosite in productie) si siguranta inventarului agricol. pretul si riscul de piata - se refera la incertitudinea privind pretul produselor si a preturilor platite pentru imputuri,riscul valutar, riscul de plasare a capitalurilor existente. riscul financial - rezulta cind fermieri trebuie sa ia credite pentru sustinerea productiei (si trebuie sa ia) din posibilitatea modificarii dobinzilor, curs valutar, ratelor de leasing. Imposibilitatea creditarii activitatii. riscul institutional apare datorita actiunilor guvernului sau parlamentului.Taxe,decizii privind protectia mediului,reguli ptr cresterea animalelor,decizii privind subventionarea productiei sau sustinerea asigurarilor pentru agricultura etc riscul uman se refera la factorul uman implicat in activitatea agricola, sanatatea personalului, raspunderile personalului, accidente, boli mortalitate, migratia personalului etc.

23

fig. nr. 1.4 Principalele riscuri in agricultura

DE PRODUCTIE

DE PIATA

FINANCIAL

INSTITUTIONAL

UMAN

Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Tratarea acestor riscuri 12este foarte importanta si se face in scopul dezvoltarii unei agriculture sanatoase capabila sa asigure: - Securitatea alimentara - Nivel normal de viata populatiei din mediul rural - Protectia mediului - Alimentatia sanatoasa a populatiei - Cresterea aportului agriculturi la P.I.B. Abordarea acestor riscuri este complexa si poate fi facuta din 2 perspective: 1. din punct de vedere al politicilor publice 2. din punct de vedere al strategiilor private

12

Ciobotaru N. Managementul riscului, Revista PRIMM, nr. 7, 2011, pag 18.

24

Fig nr. 1.5 Abordarea riscurilor

SOLUTII DE RISC

ARMONIZARE

PUBLIC

PRIVAT

Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Comutarea punctului central al reformei agricole a Uniunii Europene de la managementul de pia la managementul de risc va fi posibil doar odat cu creterea rolului companiilor private de asigurri n acest sector. Cel mai important pas n aceast direcie este sprijinul financiar acordat de stat productorilor agricoli n achiziionarea produselor de asigurare disponibile pe pia, dat fiind faptul c acestea sunt, nu de puine ori, destul de greu accesibile ca pre pentru agricultori. Acoperirea culturilor fiind destul de riscant pentru muli asigurtori din cauza frecvenei i intensitii tot mai crescute a riscurilor catastrofale, primele de asigurare se afl la un nivel destul de ridicat pentru muli productori agricoli. O astfel de msur de subvenionare de ctre stat a unei pri din prima de asigurare se impune ca necesar i n Romnia, cu scopul impulsionrii cererii de asigurri agricole n rndul productorilor romni, potenialul neasigurat fiind considerabil.

25

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ

2.1 ASTRA ASIGURARI SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE ASTRA Asigurari este cea mai mare companie de asigurari din Romania dupa volumul primelor brute subscrise. Asiguratorul a intrat pe piata de profil din Romania ca jucator puternic si stabilinca din 1991, cand s-a desprins din fosta companie de stat ADAS. Astra Asigurari se numara printre cele mai capitalizate companii din piata autohtona de profil, cu un capital social 13cu o valoare de 55 milioane de euro. Beneficiaza de cea mai buna acoperire teritoriala nationala prin urmatoarele canale de distributie : 270 succursale, agentii si puncte de vanzari ; peste 900 de angajati in vanzari ; peste 300 de brokeri de asigurare ; mai mult de 20 000 de agenti ( persoane fizice si juridice). ASTRA Asigurari a implementat strategii noi de vanzare si de produs, principalele atuuri fiind modernizarea si flexibilitatea celor peste 60 de tipuri de asigurari generale, de viata si de sanatate din portofoliu. Practic este vorba despre cele mai avansate sisteme de vanzari si de administrare de portofoliu : vanzari exclusiv online peste structurile de vanzari si brokeri ( peste 50 000 de utilizatori de vanzari ; vanzari online ( www.astraonline.ro ) ; sisteme de gestionare online a daunelor. Compania si-a imbunatatit prestatia cu fiecare an ; in 2009 a ajuns in Top 3 al companiilor romanesti din piata de profil, iar 2010 gaseste compania instalata in fotoliul lider al pietei de asigurari. Valorile asumate de catre Asiguratorul Numarul 1 nu sunt simple afirmatii,sunt angajamente pe care compania si le asuma in fata fiecarui client in parte : Angajament -Sa propunem acele solutii care raspund exact asteptarilor si cerintelor clientilor ! Seriozitate Este garantia suplimentara a calitatii serviciilor pe care le oferim ! Traditie Doua decenii de continuitate , experienta, credibilitate si notorietate, istorie si planuri indraznete ! Responsabilitate Pentru siguranta viitorului clientilor nostri si preluarea riscurilor acestora ! Atasament Aliat de nadejde pe termen lung !

13

S.C. ASTRA Asigurari S.A

26

Prime brute subscrise Volumul de prime brute subscrise in anul 2011 a fost de 1.083.209.476 lei, in crestere cu 34% fata de 809.471.525 lei, in 2010. TOTAL PRIME SUBSCRISE 2011
(nete anulari)(lei)

Tabelul nr 2.1 1.083.209.476 lei 1.068.991.005 lei 1.119.875.713 lei 50.884.708 lei 14.218.471 lei 16.966.969 lei 2.748.498

ACTIVITATEA DE ASIGURARI GENERALE Prime subscrise Prime anulate ACTIVITATEA DE ASIGURARI DE VIATA Prime subscrise Prime anulate Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari.

Primele brute incasate din activitatea de asigurare in anul 2011 au fost de 1.049.954.890 lei, in crestere cu 56% fata de 675.073.270 lei in 2010. TOTAL PRIME INCASATA IN 2011
(lei)

Tabelul nr. 2.2 1.049.954.890 lei 1.038.083.081 lei 1.088.967.789 lei 50.884.789 lei 11.871.809 lei 14.620.307 lei 2.748.498 lei

ACTIVITATEA DE ASIGURARI GENERALE Prime subscrise Prime anulate ACTIVITATEA DE ASIGURARI DE VIATA Prime subscrise Prime anulate Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari.

Activitatea de regularizare a daunelor din asigurari s-a materializat in plati de 526.222.294 lei, fata de 327.662.127 lei in 2010. A rezultat o rata a daunei fata de primele incasate de 50% in crestere, comparative cu cea realizata in 2010, cand a fost de 49%. 2009 Total(lei) 272.906.150 DAUNE ASIGURARI GENERALE 272.202.606 DAUNE ASIGURARI DE VIATA 703.550 Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari 2010 327.662.127 326.436.559 1.225.568 2011 526.222.294 521.858.291 4.364.003 Tabelul nr 2.3 In crestere cu 61% 60% 256%

n 2011, s-au realizat venituri din aciunea de recuperri i regrese din asigurare de 29.221.762 lei, n cretere cu 22% fa de 23.864.808 lei, n 2010. Activitatea de reasigurare s-a materializat ntr-un sold tehnic negativ de 44.417.952 lei. n anul precedent, soldul tehnic negativ a fost de 55.269.060 lei. Veniturile din reasigurare au fost de 26.159.558 lei, n cretere cu 522 % fa de 2010. Cheltuielile cu reasigurarea s-au ridicat la 70.577.510 lei, mai mult cu 19%, dect cele din 2010. Cheltuielile de atragere a asigurailor au atins nivelul de 195.298.629 lei, cu 49% mai mare,

27

comparativ cu cele din anul precedent. La 31 decembrie 2011, societatea a dispus de o reea de 270 uniti teritoriale, dintre care 49 sunt sucursale. Numrul de salariai a ajuns la 1.823, fa de 1.561 n 2010. Contul de profit si pierdere Veniturile din exploatare includ n proporie de 95% veniturile din prime brute subscrise, n cretere cu 34% n 2010 fa de anul precedent. n categoria veniturilor din exploatare sunt incluse i alte venituri. LEI Tabelul nr. 2.4 IN TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 2,44% 2,19% 0,13% 0,44%

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE VENITURI DIN REGRESE 29.221.762 VENITURI DIN REASIGURARE 26.159.558 VENITURI DIN CHIRII 1.513.264 ALTE VENITURI 5.308.039 Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari Veniturile din diferenele de curs valutar rezult ca urmare a: operaiunilor de reevaluare a disponibilitilor bneti n valut din conturi curente, depozite i casierie; operaiunilor de reevaluare a creanelor provenite din activitatea de asigurare; operaiunilor de reevaluare a creanelor i datoriilor n valut provenite din activitatea de reasigurare. Veniturile14 financiare (42.615.586 lei) cuprind: veniturile din diferenele de curs valutar i din dobnzi, de 13.831.262 lei, i veniturile din dividende, de 713.369 lei, primite de la societatea Germanischer Lloyd i Fondul Proprietatea, la care ASTRA deine titluri de participare. Veniturile din dobnzi au crescut cu 24% fa de 2009, cnd atingeau nivelul de 11.168.888 lei. Bugetul pentru investiii din 2010 s-a concretizat n cumprarea de aciuni n valoare de 13.891.824 lei. Cheltuielile financiare, adic 14.632.478 lei, cuprind n principal diferenele de curs valutar, dobnzi la contractele de leasing i contractele de credit. Cheltuielile administrative fixe, de 114.742.945 lei, au crescut cu 44% fa de anul precedent (79.599.016 lei). Acestea concentreaz cheltuieli legate de salarii i contribuii aferente, taxe i impozite datorate la cldiri, terenuri, autoturisme, reparaii i ntreinere sedii, amortizare imobilizri corporale i imobilizri necorporale, cheltuieli cu serviciile potale i de telecomunicaii, cheltuieli de protocol, cheltuieli cu asigurrile imobilelor i autoturismelor societii, cheltuieli cu onorariile notarilor i avocailor. Contul de profit si pierdere Venituri din prime brute subscrise Venituri din plasamente Alte venituri din care: Alte venituri tehnice Alte venituri Total venituri Cheltuieli cu daune Cheltuieli cu achizitie si administrare
14

31.12.2009 649.927.051 47.461.772 173.760.451 4.701.135 169.059.316 871.149.274 280.560.691 165.228.534 28

31.12.2010 809.471.525 42.461.772 19.205.108 12.691.080 6.514.028 873.699.974 327.662.127 210.930.656

Tabelul nr. 2.5 31.12.2011 1.083.209.476 42.615.586 62.202.623 55.381.321 6.821.321 1.188.027.685 526.883.477 310.041.574

Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

Alte cheltuieli 421.871.683 Total cheltuieli 867.660.908 Rezultat current 3.488.366 Impozit pe profit 0 Profit net 799.517.436 Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

328.871.681 867.464.464 6.235.510 28.667 6.206.843

325.744.528 1.162.669.579 25.358.106 32.250 25.325.856

Bilantul contabil Bilanul s-a ntocmit pe baza datelor nregistrate n contabilitate, potrivit noilor reglementri contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurrilor, publicate n ordinul C.S.A. nr.3129/2005. S-a efectuat inventarierea tuturor conturilor societii, pe baza Deciziei nr. 321/30.12.2010, n conformitate cu dispoziiile legale. Nu s-au realizat compensri ntre conturile bilaniere (de activ i pasiv), i nici ntre venituri i cheltuieli. Totalul activului la 31.12.2011 a fost de 1.358.672.703 lei, n cretere cu 20% fa de anul 2010, cnd acesta a fost de 1.129.974.137 lei. Activele necorporale n 2011 au fost n valoare de 4.212.575 lei, n scdere fa de 19.176.128 lei n anul 2010. Plasamente n imobilizri corporale: terenuri i construcii: 99.628.439 lei, n scdere cu 3% fa de 2010 (102.625.963 lei). imobilizri corporale n curs: 5.096.330 lei, n cretere cu 92% fa de 2010 (2.642.192 lei). Alte plasamente n imobilizri financiare, 42.241.984 lei, n cretere cu 72% fa de anul 2010 (24.553.916 lei), se refer la: participaii: 41.569.650, n cretere cu 75% fa de anul precedent (23.730.930 lei). garanii: 672.334 lei, n scdere cu 18% fa de anul 2010 (822.986 lei). Alte plasamente financiare 2011: 216.573.612 lei includ depozitele bancare n lei i n valut (201.196.869), acestea din urm n cretere cu 31% fa de 31.12.2010 (121.978.872 lei). Partea din rezerva tehnic aferent contractelor de reasigurare a fost de 165.164.798 lei, n cretere cu 38% comparative cu 2010 (119.917.975 lei). Creanele din operaiuni de asigurare (prime brute subscrise i nencasate) au atins valoarea de 525.425.395 lei, cu 2% mai mult dect n 2010 (516.269.079 lei). Creanele din operaiuni de reasigurare pentru primiri i cedri n reasigurare au reprezentat 27.093.907 lei, cu 97 de procente mai mult dect n anul anterior (13.741.215 lei). Alte creane: 106.236.645 lei, n cretere cu 65% fa de anul 2010 (64.317.623 lei). Valoarea imobilizrilor corporale i a avansurilor pentru imobilizri a fost de 10.251.651 lei, n cretere cu 37 de procente. Stocurile n 2011 au fost n valoare de 348.993 lei i au nregistrat o scdere de 72% fa de 2010 (1.263.338 lei). Casa i conturile la bnci au atins nivelul de 12.888.053 lei, cu 47% mai puin dect n 2010 (24.247.665 lei). Tabelul nr. 2.6 ACTIV (lei) 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 ACTIVE NECORPORALE Imobilizari necorporale 17.811.643 19.176.128 4.212.575 PLASAMENTE Terenuri si constructii 106.007.928 105.268.155 104.724.769 Alte plasamente in imobilizari financiare 19.671.452 2.455.3716 42.241.984 Alte plasamente financiare 93.449.629 123.884.656 216.573.612 Creante 430.435.214 594.327.917 658.755.947

29

Lichiditati 12.425.597 24.247.664 12.888.053 Cheltuieli de achizitie reportate 63.450.869 107.157.954 131.316.378 Alte elemente de activ 75.650.766 131.357.947 187.959.385 TOTAL ACTIV 818.903.098 1.129.974.137 1.358.672.703 Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari Capitalul social subscris i vrsat15 a rmas nemodificat, la nivelul sumei de 192.712.534 lei. Rezerva din reevaluarea 2011 a rmas nemodificat la 62.900.017 lei. Rezervele legale au crescut la 1.232.237 lei prin repartizarea cotei de 5% din profitul realizat. Alte rezerve n 2011 au crescut la valoarea de 23.801.071 lei. Rezervele tehnice brute n 2011 au atins nivelul de 1.002.916.603 lei, cu 25% mai mult fa de anul 2010 (800.557.968 lei). Tabelul nr.2.7 Rezerve tehnice (lei) 2009 2010 2011 Rezerve asigurari generale 542.721.745 786.123.613 986.335.360 Rezerve de dauna avizata 86.819.828 98.207.745 147.577.178 Rezerve de dauna neavizata 61.684.468 79.678.306 115.851.441 Rezerve de catastrofa 29.201.653 52.173.342 73.262.992 Rezerve de prima 365.015.633 556.064.220 649.643.749 Alte rezerve 163 0 0 Rezerve asigurari de viata 9.951.733 14.434.355 16.581.243 Total 552.673.478 800.557.968 1.002.916.603 Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari Datoriile din reasigurare au fost n 2011 de 47.816.216, mai mari cu 5% fa de ultimul an (45.533.416 lei). Alte datorii, inclusive cele fiscale, au fost n valoare de 133.014.949 lei, n cretere cu 11%.Veniturile n avans au fost n scdere cu 19% i au reprezentat 18.340.433 lei. Acestea cuprind ncasrile din prime RCA i facultative n avans, contracte pentru care subscrierea a nceput dup 31.12.2010. Profitul nregistrat la 31.12.2010 este n sum de 25.325.856 lei. PASIV CAPITAL SI DATORII CAPITALURI PROPRII TOTAL Capital subscris si reserve de capital Alte reserve Reserve din reevaluare Profit current/pierdere curenta Pierdere neacoperita DATORII SUBORDONATE REZERVE TEHNICE BRUTE Reserve de prime Reserve matematice Reserve de daune Reserve pentru participare la beneficii Reserve catastrofa Reserve egalizare DATORII VENITURI IN AVANS Total pasiv
15

31.12.2009 134.617.340 192.712.534 23.687.374 62.900.017 3.488.366 -148.170.951 0 552.673.478 369.293.534 1.427.659 148.968.440 163 29.201.653 0 119.584.989 12.027.291 818.903.098

31.12.2010 140.824.182 192.712.534 23.998.908 62.900.017 6.206.843 -144.994.120 0 800.557.968 562.599.042 2.085.342 178.856.484 4.843.758 52.173.342 0 165.856.027 22.735.960 1.129.974.137

Tabelul nr. 2.8 31.12.2011 156.266.780 192.712.534 26.293.381 62.900.017 25.325.856 -150.965.008 0 1.002.916.603 657.568.015 4.294.178 263.972.859 3.818.559 73.262.992 0 180.831.165 18.658.155 1.358.672.703

Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

30

Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari Analiza SWOT

PUNCTE TARI tehnologie modern ce asigur obinerea unor rezultate ce se ridic la standarde nalte; ncredere n relaia cu clienii; prestaz servicii de calitate; raportul optim ntre serviciile de calitate oferite i tarifele stabilite; lider pe piaa asigurrilor n Romnia;

PUNCTE SLABE rata daunei foarte ridicat; desfurarea activit are ii loc n spaii nchiriate; tarifele ridicate ale primelor de asigurare comparativ cu celelalte societi; criza actual influeneaz clienii s nu i ncheie asigurri facultative.

OPORTUNITATI creterea profitului anual din vnzri i creterea numrului de asigurai; lrgirea pieei de desfacere

AMENINTARI concurena puternic; efectele negative ale crizei economice; pierderea clienilor din cauza practicrii unor tarife mai ridicate

31

2.2 Asigurari Astra Pe segmentul asigurarilor, Astra Asigurari vine in intampinarea clientiloroferind produse si servicii specifice, adaptate cerintelor individuale: - protectie si investitie ( Asigurari de viata cu componenta investitionala); - protectie si economisire ( Asigurari de viata cu componenta de economisire ); - protectie si planificare ( asigurari de viata cu componenta de renta pentru studii si/sau casatorie ). Tipuri de asigurari oferite de Astra Asigurari: Persoane fizice: - Asigurari de Viata - Asigurari de Sanatate - Asigurari RCA - Asigurari CASCO - Asigurari Locuinta - Asigurare Accidente - Raspundere civila - Asigurari Agricole Persoane juridice: - Asigurare colectiva de accidente de persoane - Asigurare de raspundere civila fata de terti - Asigurari maritime, de transport si aviatie - PRIMMA Afacere - Asigurari de risc financiar - Asigurari complexe.

2.2.1 Asigurarile Agricole Astra Asigurari 16ofera clientilor o gama larga de asigurari agricole si anume: - asigurarea culturilor agricole prin care se pot asigura toate culturile agricole, cereale, plante tehnice, plante medicinale si aromatice, leguminoase alimentare, plante de nutret, cartof si legume, culturi semincere, rodul viilor, pomilor si hameiului, arbusti fructiferi, capsuni, culturile din sere, solaria, rasadnite si tuneluri, pepinierele pomicole si viticole, plantatiile de portaltoi. Riscurile acoperite, in functie de solicitarea clientului sunt ingheturile tarzii de primavara, grindina, ploile torentiale, furtuna/vijelia, incendiul, alunecarile si prabusirile/surparile de terenuri cultivate, ingheturile timpurii de toamna, denumite generic riscuri Standard, sau numai: grindina, ploile torentiale, furtuna/vijelia, denumite generic riscuri Standard redus. Contractul de asigurare poate fi incheiat astfel: pana la data de 1 martie, pentru rodul plantatiilor (vii si pomi) asigurate la grupa de riscuri "Standard"; pana la legarea definitiva a rodului, pentru plantatiile de vii si pomi asigurate numai la riscul de "grindina" - in tot cursul anului agricol, dar cel putin cu o luna inaintea inceperii recoltarii culturii respective. Suma asigurata se stabileste de catre Asigurat impreuna cu Asiguratorul si reprezinta totalitatea cheltuielilor tehnologice, exclusiv cheltuielile cu recoltarea. - asigurarea animalelor se pot asigura urmatoarele specii si categorii de animale: bovine si bubaline cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 8 ani; ovine, caprine cu varsta cuprinsa intre 1 an si 5 ani, precum si miei la ingrasat; porcine pentru reproductie, cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 3 ani; porcine la ingrasat, cu greutatea cuprinsa intre 30 kg si 140 kg; scroafe cu purcei pana la intarcare; cabaline de tractiune cu varsta cuprinsa intre 1 an si 10 ani; cai de rasa din herghelii, cu varsta
16

S.C. ASTRA Asigurari S.A Asigurari Agricole

32

cuprinsa intre 1 an si 8 ani, precum si cai de curse cu varsta cuprinsa intre 1,5 ani si 4 ani; caini de rasa cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 7 ani, ca animale de companie; stupi cu albine; pasari de toate categoriile: gaini outoare, gaini pentru reproductie, tineret pentru reproductie, pui de carne etc., struti, fazani, rate, gaste, bibilici, prepelite, curci; melci in crescatorie; pesti in crescatorie. Riscurile acoperite, in functie de solicitarea clientului sunt: bolile chirurgicale, obstreticale, interne; accidentele provocate de: meteorizarea acuta (umflare), atacul animalelor salbatice, muscatura serpilor, intepatura insectelor veninoase, leziuni interne provocate de inghitirea unor obiecte, cu exceptia leziunilor de reticulita sau pericardita traumatica, urmarile castrarii sau altor operatii si tratamente efectuate de veterinari autorizati, distocie/fatare grea, otravirea/intoxicarea, inundatii din ploi torentiale, revarsari ale apelor curgatoare cu albii regularizate, incendiul, furtuna, cutremurul de pamant, avalansele de zapada. Contractul de asigurare poate fi incheiat oricand in timpul anului pentru o perioada de un an sau pentru o perioada tehnologica specifica speciei sau categoriei de animale. Suma asigurata este reprezentata de valoarea animalelor asigurate (valoarea contabila, de factura sau de pe piata locala). - asigurarea gospodariei agricole - se pot asigura constructiile, inclusiv mobilierul; proviziile, produsele agricole, marfurile in stoc; masini, unelte, utilaje, echipamente si instalatii agricole; animale; fan, paie, furaje depozitate. Riscurile acoperite sunt: incendiul ca risc principal; cutremurul, inundatiile si aluviunile, fenomenele atmosferice, autocombustia furajelor si electrocutarea animalelor ca riscuri suplimentare, cu o majorare de prima in functie de riscurile acoperite. Contractul de asigurare poate fi incheiat oricand in timpul anului pentru o perioada de un an. Suma asigurata este reprezentata de valorile declarate de asigurat pentru fiecare categorie dintre obiectivele asigurate, evidentiate in contabilitatea gospodariei agricole si in declaratia de asigurare. Descrierea procesului de instrumentare daune Asigurarea animalelor Avizarea Asiguratorului despre producerea daunelor Astra Asigurari despagubeste crescatorii de animale, persoane fizice sau juridice, cu care a incheiat un contract de asigurare, pentru daunele inregistrate de efectivul de animale asigurat, produse de riscurile asigurate prin Polita. Avizarea daunei trebuie sa fie completat de catre Asigurat cu toate datele informative privind: specia, rasa si categoria de varsta a animalelor, cauza pieirii animalelor, data producerii fenomenului luna, ziua si ora precum si situatia platii primei de asigurare sau a ratelor de prima de asigurare. Directorul Sucursalei Astra impreuna cu inspectorul de dauna din sucursala da curs instiintarii Asiguratului privind daunele produse animalelor asigurate, prin deplasare la fata locului, pentru verificarea avizarii daunei. Expertizarea daunelor Dupa primirea avizului de dauna semnat de asigurat inspectorul de daune din Sucursala se deplaseaza in teren si verifica veridicitatea informatiilor din aviz. La constatarea si expertizarea daunei impreuna cu inspectorul de dauna insotit de o persoana de specialitate ( medic veterinary, zootehnist ) participa si Directorul Sucursalei Astra, precum si Asiguratul sau, dupa caz, imputernicitul acestuia, iar atunci cand este cazul participa si expertul sau comisia de expertiza numita de Seful Departamentului de Asigurari si Daune Agricole. Expertiza constituie actiunea cea mai importanta pentru cuantificarea corecta si reala a despagubirii, de aceea trebuie sa fie tratata cu simt de raspundere si corectitudine, pentru a stabili si mentine raporturi de incredere intre Asigurat si Asigurator. Pentru intocmirea dosarului de dauna inspectorul de daune va tine seama de: - valoarea carni recuperate sau recuperabile a animalelor cu carne comestibila, inclusive a celei care a devenit necomestibila din culpa Asiguratului; 33

- valoarea carnii efectiv vanduta, provenita de la cabalinele sacrificate care se considera recuperate - valoarea pielii recuperate sau recuperabila - valoarea organelor, tacamului si pielii animalelor de carne sacrificate, daca unitatea de industrializare a carnii a scazut valoarea acestora. Dupa depunerea de catre Asigurat, a tuturor documentelor necesare ( instiintare, procesul verbal de primire eliberat de abator, process verbal de constatare eliberat de pompieri etc.) acesta va intocmi Dosarul de dauna, care va parcurge toate etapele de avizare, certificare, aprobare si plata indemnizatiei de despagubire. Daca Asiguratul nu este de accord cu constatarea daunelor si evaluarea pierderilor produse de riscurile asigurate, participand personal sau prin imputernicit la expertizarea daunelor, trebuie sa mentioneze obiectiunile pe Procesul Verbal de constatare respective, solicitand o expertiza neutral. Expertiza neutra va fi efectuata de experti de specialitate autorizati, in prezenta reprezentantilor celor doua parti contractante, constituind singura proba opozabila in instanta si in baza careia Asiguratorul va plati Asiguratului indemnizatia de despagubire. Cheltuielile ocazionate de expertiza neutral se suporta, dupa caz, de parte careia I se infirma rezultatul primei sau pretentiile nejustificate. Documentele folosite la expertizarea daunelor si intocmirea dosarului de dauna Pentru constatarea17 si expertizarea/cuantificarea daunelor la animale se vor folosi urmatoarele documente care trebuiesc anexate dosarului de dauna: - certificatul de sanatate eliberat de medical veterinary de la circumscriptia sanitary veterinara teritoriala - dovada ca Asiguratul este proprietarul animalelor asigurate - resgistrul fermei pentru identificarea animalelor si starea de sanatate a acestora - procesul verbal de constatare a pieirii animalelor eliberat de circumpscriptia sanitary veterinara - procesul verbal de primire eliberat de Abator - procesul verbal eliberat de pompieri in caz de incendiu - polita de asigurare - inventarierea animalelor - avizare dauna - procesul verbal de constatare a pieirii animalelor - table evaluare daune pasari - dosar dauna formular. Aplicatie Un Asigurat are in proprietate o bovina de rasa, care a fost asigurata la o valoare de 5.000 lei, valoarea animalului in momentul producerii daunei fiind de 6.000 lei. In calculul despagubirii se va aplica regula proportiei la valoarea asigurata, adica raportul dintre suma asigurata si valoarea animalului in momentul producerii daunei. a. cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, fara a se inregistra recuperari, iar contractul a fost prevazut fara fransiza, indemnizatia de despagubire este egala cu suma asigurata, astfel: Suma asigurata = 5.000 lei Fransiza = 0% Recuperari = 0 lei Valoarea totala a animalului = 6.000 lei
17

S.C. ASTRA Asigurari S.A

34

Despagubirea = 5.000 x ( 5.000: 6.000) = 4.166,67 lei. b. in cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, se inregistreaza recuperari, iar in contract este prevazuta o fransiza de 10%, din indemnizatia de despagubire se scade valoarea recuperarilor si fransiza, astfel: Suma asigurata = 5.000 lei Fransiza = 10%, respective 500 lei; Recuperari = 1.500 lei Valoarea totala a animalului = 6.000 lei Despagubirea = [5.000 x ( 5.000 : 6.000)] ( 1.500 + 500) = 2.166,67 lei Daca Asiguratul de mai sus a asigurat o bovina de rasa, iar in momentul producerii daunei in gospodaria sa se aflau doua bovine din aceeasi rasa si grupa de varsta, se face mai intai reducerea sumei asigurate, recurgand la principiul proportionalitatii la numar, dupa care se aplica proportia la valoare astfel: a. cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, fara a se inregistra recuperari, iar contractul a fost prvazut fara fransiza, indemnizatia de despagubire este egala cu suma asigurata redusa, astfel : Suma asigurata = 5.000 lei Suma asigurata redusa = 5.000 : 2 = 2.500 ( valoarea reala a animalului asigurat) Fransiza = 0% Recuperari = 0 lei Despagubirea = ( 5.000 : 2 ) = 2.500 lei. b. in cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, se inregistreaza recuperari, iar in contract este prevazuta o fransiza de 10%, din indemnizatia de despagubire se scade valoarea recuperarilor si fransiza, astfel: Suma asigurata = 5.000 lei Suma asigurata redusa = 5.000 : 2 = 2.500 ( valoarea reala a animalului asigurat) Fransiza = 10%espectiv 500 lei Recuperari = 1.500 lei Despagubirea =( 5.000 : 2 ) ( 1.500 + 500) = 500 lei Table nr. 2.9 Denumire document Avizare dauna Proces verbal de constatare a pieirii animalului Table evaluare daune pasari Dosar de Dauna Elaborare /Completare CL Insp. Daune N/A Insp. daune Matricea documentelor Avizare Aprobare Insp. Daune CL N/A Dep.Asig. si Daune Agr., Cons. Juridic, CFP, DS N/A N/A N/A Director General Perioada de arhivare 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani Se transforma in IC DA DA NU DA

Sursa: S.C ASTRA Asigurari S.A. 35

Descrierea procesului de instrumentare daune Asigurarea culturilor agricole Avizarea Asiguratorului despre producerea daunelor Astra Asigurari despagubeste producatorii agricoli, persoane fizice si persoane juridice cu care au incheiat un contract de asigurare, pentru daunele produse culturilor agricole de camp, rodul viilor, pomilor fructiferi si hameiului, produse de riscurile Standard: ingheturi tarzii de primavera, grindina, ploi torentiale, furtuna/vant puternic, incendiu provocat de descrcari electrice naturale/tarsnete, alunecari si prabusiri de terenuri cultivate, ingheturi timpurii de toamna sau Standard redus: grindina, ploi torentiale, furtuna/vant puternic. Avizarea daunelor, pentru culturile agricole daunate de riscuri asigurate, se face de catre Asigurat in cel mult 3 zile de la producerea evenimentului asigurat. Formularul18 Avizarea Daunei trebuie sa fie completat de asigurat cu toate datele informative privind: cultura, suprafata afectata, comuna, sola/parcela cadastrala afectat, fenomenul/factorul natural de risc asigurat si efectele asupra culturilor asigurate, data producerii fenomenului luna, ziua si ora, gradul de distrugere (%) apreciat de catre Asigurat, precum si situatia platii primei de asigurare sau a ratelor de prima de asigurare. Daunele considerate de insusi Asiguratul, ca fiind nesemnificative, motiv pentru care acesta nu solicita despagubiri, pot fi luate in calcul la o eventuala dauna ulterioara, fiind inglobate in daunele totale, daca la momentul respective, aceste daune, considerate neinsemnate, au fost avizate cu precizarea nu se cere evaluare. La data verificarii avizului de dauna, inspectorul de dauna va incheia impreuna cu Asiguratul Fisa de verificare a avizului de dauna completata conform cerintelor cuprinse in formular, in functie de situatia reala din teren, care se semneaza de parti. Expertizarea daunelor Dupa primirea avizului de dauna semnat de Asigurat si verificarea acestuia de catre inspectorul de daune din Sucursala, in functie de rezultatul verificarii inscris in Fisa de verificare a avizului de dauna, Seful Departamentului Asigurari si Daune Agricole numeste comisia pentru evaluarea daunelor, care se va deplasa la Asigurat. Expertiza constituie actiunea cea mai importanta pentru cuantificarea corecta si reala a despagubirii, de aceea trebuie sa fie tratata cu simt de raspundere si corectitudine, pentru a stabili si mentine raportui de incredere intre Asigurat si Astra Asigurari. Rolul inspectorului/expertului de dauna este de a determina parametrii tehnici, care stau la baza calcului indemnizatiei de despagubire, ca atare, documentele intocmite la data expertizarii daunei: Fisa tehnica si Procesul Verbal de expertizare al daunei la culture, precum si verificarea Situatiei cheltuielilor tehnologice effectuate de Asigurat pana la data producerii riscului asigurat, respective, pana la data expertizarii daunei, in cazul in care cultura a fost lasata sub observatie, trebuie sa fie intocmite corect. Expertiza se va desfasura, respectand urmatoarele etape: - Organizarea expertizei care vizeaza: localizarea geografica a suprafetelor afectate de riscul asigurat. Se vor localiza pe planul de situatie cadastral cu amplasarea culturilor, dupa caz, zonele afectate si se va stabili numarul de mostre necesare pentru o evaluare cat mai reala; culturile, care fac obiectul expertizei. Dupa caz expertul se va documenta asupra aspectelor tehnologice ale culturilor in cauza: fertilizare, combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor; fizionomia daunelor. Inainte de a incepe expertizarea daunelor, se face o vizionare a tuturo parcelelor afectate de factorul de risc si se stabilesc punctele de reper privind intensitatea manifestarii fenomenului natural.
18

S.C. ASTRA Asigurari S.A

36

- Verificarile preliminare privind: data la care s-a produs evenimentul; exactitatea descrierilor si declaratiilor, care rezulta din documentele contractuale ( Polita si anexele la aceasta), acordand o atentie deosebita marimii si limitelor parcelelor asigurate, precum si cantitatii de produse inscrise in polita, folosindu-se de Planul de situatie cadastral cu amplasarea culturilor asigurate pe sole/parcele; regularitatea amplasarii mostrelor, lasate de/si la cererea Asiguratului inainte de inceperea recoltarii culturii afectate de riscuri asigurate, daca inspectorul de daune a acceptat aceasta cerere la data comunicarii avizului de dauna; constatarea stadiului de maturizare a produsului asigurat ( pierderile produse de intarzierea recoltatului nu se despagubesc). - Estimarea si cuantificarea daunelor astfel: inspectorul de daune va insista ca Asiguratul ( imputernicitul acestuia) sa participe active la toate operatiile componente ale expertizei ( numarari, masuratori, cantariri). In acest fel, Asiguratul se familiarizeaza cu metodologia de lucru si este convins de corectitudinea expertizei; expertul va admite sa participle la expertiza numai Asiguratul sau imputernicitul acestuia. In acest caz imputernicitul trebuie sa faca dovada unei Imputerniciri din partea Asiguratului. Inspectorul dedauna verifica numarul si data eliberarii acesteia, semnatura in original a Asiguratului si stampila in cazul persoanelor juridice. Daca Asiguratul va fi reprezentat de un expert si acesta actioneaza in contradictoriu fata de expertul/inspectorul de daune al Astra Asigurari, se va mentiona acest lucru in procesul verbal de expertizare a daunelor. In orice caz, numai Asiguratul sau expertul Asiguratului au dreptul de a participa la expertiza. expertiza va incepe cu parcela in care Asiguratul estimeaza ca pierderile sunt cele mai mari; in acest fel se va fixa un reper al intensitatii manifestarii riscului si se va desfasura expertiza sub cele mai favorabile auspicii; expertul se va limita la evaluarea productiilor si determinarea procentelor de pierdere datorate riscului asigurat pe sole/parcele; expertul va tine cont de caracterul local al manifestarii riscurilor asigurate, parcurgand toate parcelele reclamate in avizarea daunei si stabilind pentru fiecare in parte procentul de pierdere; nu-I este permisa expertului evaluarea sau stabilirea unui procent mediu de pierdere pe intreaga suprafata afectata si nici efectuarea de compensari intre parcelele cu grade diferite de daunare. De altfel, stabilirea procentului de pierdere pe fiecare parcela este necesara, atat pentru aplicarea corecta a fransizei, cat si pentru aplicarea corecta a sitemului malus/bonus; pe masura desfasurarii lucrarilor de expertizare, expertul se va asigura de acordul Asiguratorului privind metoda de expertizare si rezultatele expertizei; in caz de dezacord se va apela la un expert neutru. Expertiza neutral va fi efectuata de experti de specialitate autorizati, in prezenta reprezentatntilor celor doua parti contractante, constituind singura proba opozabila in instanta si, in baza careia, Asiguratorul va plati Asiguratului indemnizatie de despagubire. Comisia de constatare si expertizare a daunelor are obligatia ca, dupa parcurgerea etapelor de informari, identificari, masuratori si determinari in camp, completand toate rubricile, din urmatoarele documente: Fisele tehnice de determinare a daunelor, pentru fiecare specie de cultura afectata, pe sole/parcele sa elaboreze Procesul Verbal de expertizare a daunei la culture. 37

De asemenea se va anexa pentru fiecare cultura afectata Situatia cheltuielilor tehnologice efectuate pana la data constatarii daunelor prin verificare documentelor justificative prezentate de Asigurat comparative cu cheltuielile tehnologice asigurate, conform devizului tehnologic anexat la Polita de asigurare. Documentele folosite la expertizarea daunelor si intocmirea dosarului de dauna Pentru constatarea si expertizarea/ cuantificare daunelor la culturile de camp vor folosi urmatoarele documente: a. comune pentru culture de camp, rodul viilor, pomilor fructiferi si hameiului: date medii anuale privind ingheturile tarzii de primavera si timpurii de toamna fisa de verificare a avizului de dauna procesul verbal de expertizare a daunei la culture situatia cheltuielilor tehnologice effectuate pana la data constatarii daunei b. specifice pentru culture de camp19 stabilirea numarului minim de probe, marimea acestora si metoda de lucru pentru determinarea pagubelor produse de factorii naturali de risc fisa tehnica calculul daunelor cauzate de grindina la porumb daunele induse de deficitul foliar la floarea soarelui afectata de grindina. Table nr. 2.10 Matricea documentelor
Denumirea documentelor Avizare dauna Greutate medie a fructelor Fisa de verificare a avizarii daunei Efectul traumelor cauzate de grindina Stabilirea nr. minim de probe, marimea lor si metoda de lucru pt. determinarea pagubelor produse de factorii de risc naturali Process verbal de expertizare a daunei la culturi Situatia cheltuielilor tehnologice effectuate la data constatarii daunelor Date ampelografice pentru determinarea si stabilirea daunelor provocate de factorii de risc asigurati, la rodul viilor Fisa tehnica si de calcul a pierderilor la rodul viilor Fisa tehnica de calcul a pierderilor la culturile de camp Calculul daunelor, ca grad de distrugere al aparatului foliar, cauzate de grindina la plantele de proumb Daunele induse de deficitul foliar la floarea soarelui afectata de grindina Fisa tehnica de calculare a pierderilor la rodul pomilor
19

Elaborare/ Completare CL Insp.daune Insp.daune Insp.daune Insp.daune

Avizare Insp.daune N/A CL N/A N/A

Aprobare N/A N/A N/A N/A N/A

Perioada de arhivare 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani

Se transfor ma in IC DA NU DA NU NU

Insp.daune Insp.daune Insp.daune Insp.daune Insp.daune Insp.daune Insp.daune Insp.daune

CL CL N/A CL CL N/A N/A CL

N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A

10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani

DA DA NU DA DA NU NU DA

S.C. ASTRA Asigurari S.A

38

Dosar de dauna

Insp.daune

CL, Dep. Asig. Si Daune Agr., Cons. Juridic, CFP, DS

Director General

10 ani

DA

Sursa: S.C. ASTRA Asigurari S.A

CONCLUZII
Agricultura continu s se confrunte cu riscuri climatice care, n ultima perioad de timp, au dobndit o frecven i intensitate de manifestare, necunoscute anterior. n Romnia, se cunosc, fiind larg mediatizate, dezastrele provocate agriculturii de grindin, ploi toreniale, cu efectele lor indirecte, respectiv revrsri de ruri inundaii, alunecri de terenuri ( primavar toamn ), de seceta excesiv din ultimii ani, de temperaturile deosebit de sczute, sub limita de rezisten biologic a culturilor i plantaiilor ( iarna ). n condiiile unei economii libere, nedirijate, orice investiie personal este sub semnul riscului i al incertitudinii, cu att mai mult n agricultur, unde datorit problemelor specifice ale procesului de producie - durata lung a ciclului de producie, rotaia lent a capitalului, rata profitului mult mai redus comparativ cu alte ramuri economice - se impune o adevarat protecie a investiiilor. Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube, i de aceea, el trebuie s le cunoasc pentru a se proteja de efectele lor, pentru a putea aciona mpotriva lor. Forele naturii declaneaz calamiti cu efecte distructive puternice printre care se numr: seceta, ngheul, ploile toreniale, uraganele, inundaiile, cutremurele de pmnt, trsnetul, incendiile, prbuirile i alunecrile de teren, avalanele de zpad. O multitudine de cauze naturale provoac decese, boli i mbtrnire la oameni, afecteaz evoluia plantelor ori pun n pericol viaa animalelor. Asigurrile agricole, reprezint o necesitate pentru agricultura Romniei, n caz de calamiti naturale n agricultur acestea sunt menite s asigure o protecie sporit productorilor agricoli, s-i sprijine material pentru a-i ncuraja s-i protejeze patrimoniul prin asigurare. Practic, la ora actual nu mai exist fenomen natural nociv pentru culturile agricole, care s nu fie acoperit prin asigurare. Pentru stimularea dezvoltrii pieei de asigurri agricole este nevoie de implementarea unor programe de educare a populaiei n scopul contientizrii nevoii de ncheiere a asigurrilor agricole, realizat prin colaborarea dintre stat i asigurtorii care activeaz pe aceast pia. Una dintre msurile care ar putea stimula dezvoltarea asigurrilor agricole este subvenionarea primei de asigurare (n cuantum de cel puin 50%) i aplicarea ntocmai a prevederilor Legii nr. 381/2002. Agricultorii trebuie s fie contieni de riscurile la care sunt expui prin activitatea pe care o desfoar i trebuie s dezvolte un program de management al riscurilor activ. Pe de alt parte, asigurtorii trebuie s i revizuiasc gama de produse i s le adapteze la nevoile i posibilitile agricultorilor. Agricultorii consider c asigurrile reprezint o soluie pentru susinerea dezvoltrii sectorului pe care il reprezint. Mai mult de jumtate dintre ei au incredere c agricultura romaneasc va ajunge la nivelul mediei europene in mai puin de 10 ani, in acelai interval de timp estimandu-se c suprafaa agricol asigurat a rii va depi 50%, momentan situat la 17%. Soluiile pentru dezvoltarea acestui sector economic sunt adoptarea unui front comun intre asigurtori, parteneriate public-privat, implicarea activ a reasigurtorilor, precum i dezvoltarea unor polie de asigurare complexe i complete care, pe lang riscuri agricole, s acopere i interesele productorului agricol, ale fermierilor i s le ofere protecie. 39

Lucrarea de fa a constituit un studiu de caz privind asigurarea culturilor agricole n cadrul SC ASTRA Asigurari SA. Este una din societile sigure de pe piaa asigurrilor la ora actual oferind clienilor si sigurana de care au nevoie n momentul producerii evenimentului asigurat. n urma identificrii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitilor, a ameninrilor i n urma analizelor la care a fost supus, se poate concluziona c societatea S.C. ASTRA Asigurari S.A. este : este o societate profitabil; este o societate cu renume; are o structur organizatoric optim; posed o baz tehnico-material modern n proporie de aproximativ 90%; ofer clienilor servicii de foarte bun calitate; are un pre de cost al produselor competitiv; are o pia de desfacere stabil i este posibil lrgirea ei; ncasrile cresc de la an la an; Pentru meninerea i accentuarea dezvoltrii societii S.C. OMNIASIG VIG S.A se poate aciona prin: continuarea modernizrii bazei tehnico-materiale; modernizare continu a centrelor de desfurare a activitii; dezvoltarea continu a departamentului de vnzri i marketing; ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare; elaborarea msurilor de dezvoltare i stabilirea indicatorilor de realizat; altele. Analiza SWOT este o metod eficient, utilizat n cazul planificrii strategice pentru identificarea potenialelor, a prioritilor i pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie s dea rspunsul la ntrebarea Unde suntem?, aceasta implicnd analiza mediului intern al ntreprinderii i a mediului extern general i specific. Analiza SWOT d ocazia s se identifice msurile oportune pentru nlturarea / diminuarea punctelor slabe ( ierarhizarea lor ca prioriti ) i elimin n mare msur surprinderea n cazul ameninrilor. Avnd n vedere faptul c plile privind despgubirile dein ponderea cea mai mare n totalul cheltuielilor legate de asigurri este necesar o analiz minuioas a evoluiei despgubirilor, pe categorii de asigurai i n profil teritorial, deorece astfel se pot scoate la iveal eventualele rezerve de reducere a cheltuielilor de acest gen. n direcia creterii eficienei activitii de asigurare, poate aciona de asemenea i uilizarea mijlocelor de calcul moderne, pentru efectuarea diferitelor operaii. Experiena deja acumulat, n unele ri, ca de altfel i la noi, arat c aceste mijloace de calcul pot fi folosite la stabilirea primelor de asigurare, la contabilizarea acestora, la redactarea polielor de asigurare.

40

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu G., Asigurari si Reasigurari in Romania, Editura Universitara, Bucuresti, 2006 2. Ciobotaru N., Managementul riscului, Revista PRIMM, nr. 7, 2011 3. Ciuma, C., Economia asigurrilor, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2003 4. Ciumas C., Asigurari Generale, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2009 5. Iosif G., Risc si incertitudine in agricultura, Tribuna Economica, nr 31 32, 2005 6. Klassek M., Asigurarile Agricole o categorie speciala de asigurari, Revista PRIMM, nr. 5, 2010 7. Negoita I., Aplicatii practice in Asigurari si Reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 2001 8. Negru T., Asigurari Ghid practic, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006 9. Vacarel I., Bercea F., Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 2007

41