Sunteți pe pagina 1din 10

Istoric

Cu 6000 de ani in urma, oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei pot obtine o bautura hranitoare si gustoasa. Orzul, hameiul, apa si drojdia sunt cele patru ingrediente naturale care, odata combinate, se transforma intr-o bautura populara berea. Istoricii afirma ca datorita triburilor nomade, berea era produsa din apa si orz, chiar dinainte ca oamenii sa descopere cum se face painea. In Evul Mediu, in Europa, berea era pregatita chiar si in interiorul manastirilor. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricatie prin utilizarea florilor de hamei, pentru o mai buna conservare a berii. In secolul 19, incepand cu Revolutia Industriala, procesul de fabricatie al berii a fost mecanizat, care a reprezentat piatra de temelie in istoria popularei bauturi. Pe teritoriul Tarilor Romane productia de bere a inceput la inceputul secolului 19, cand Johann de Gotha a inaugurat, in anul 1809, in suburbiile Bucurestiului, prima fabrica de bere. Cladirea a ars in timpul revolutiei de la 1821. Incepand cu a doua jumatate a secolului al- 19-lea, au fost construite mai multe fabrici si s-au deschis mai multe berarii, unele dintre ele inchinzandu-se rapid. Foarte curand, beraria a devenit o institutie si multe dintre ele au devenit un important loc de intalnire pentru politicienii, actorii si jurnalistii vremii. Berea este o mixtura a unor ingredient 100% natural, precum apa , hamei si drojdie si poate fi normal sau neagra. Berea poate avea multe culori de la galben pal la negru.

Gama sortimental existent pe pia a berii n Romnia


Berea este o combinaie de ingrediente 100% naturale: ap, malt, hamei i drojdie i se gsete sub mai multe variante: de la bere normal la bere neagr. Berea se poate gsi ntr-o gam vast de culori de la galbenul pal la negru, trecnd prin toate nuanele intermediare. Berile se mpart n dou mari categorii: "ale" i "leger". "Ale" sunt berile "proaspete", obinute prin fermentare rapid, n timp ce "leger-urile" se prepar prin fermentaie mai lenta i capat gustul final dupa o minim "mbtrnire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate i mai spumoase. Unicitatea gustului fiecrei beri provine din combinaia de soiuri de hamei folosit. Exista sute de soiuri, de unde i incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA. Ca i pe piaa mondial, n Romania ntlnim urmatoarele sortimente de bere: Bere blond:- slab alcoolic; - uoar; - obinuit; - superioar; - pils. Aceasta se consum n special vara datorit cantitii mai mici de alcool coninut i fiindc nlocuiete microelementele pierdute prin transpiraie. Bere brun: - obinuit; - superioar; - porter. Aceasta se consum mai ales n anotimpurile reci datorit coninutului mai ridicat de Special tipuri:

alcool.

- Fr alcool pentru oferi (are maxim 0.3% alcool); - Hipocaloric, pentru diabetici (are maxim 1% glucide); - Bere cu coninut redus de alcool, 1.5% (pentru tineri); - Dietetic; - Nutritiv; - Caramel; - Cu tequilla; - Cu lamaie. Berea ofer mai mult dect un gust unic, este butura care trece dincolo de grania relaxrii, fiind n aceeai msur un pretext de socializare i un produs care consumat cu moderaie face parte dintr-un stil de via echilibrat.

Principalele firme productoare (cot de pia, prezentare general)


Brau Union SA, Ursus Breweries (South African Brew - Miller), Interbrew Romania and United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romania) sunt cei mai importanti jucatori pe piata romaneasca. Ei ocupa aproape 80% din totalul pietei. Primul loc este ocupat de Brau Union ( 27% din piata), urmat de Ursus ( 22% din piata) , Interbrew ( 21%) si Tuborg (8,5 %) . Cele patru companii au investit in Romania , pana acum , 420 milioane euro si impreuna ei au format Asociatia Romana a Berii. Companiile internationale . Companiile internationale impreuna cu inca 22 producatori autohtoni, pana la sfarsitul lui ianurie 2004 al Patronajului Industriei Berarilor Romani. Pe baza unor neintelegeri aparute in interiorul organizatiei, firmele independente s-au retras din organizatie la inceputul anului 2004. Doua luni mai tarziu , producatorii romani au infiintat Patronatul Societatilor Independente Producatoare de Bere(PSIPBR).

Spuma berii se imparte in patru:


-Brau Union Romania SA Cu o cota de piata de 27 % si o cifra de afaceri de 158,6 milioane euro; Brand-uri principale: Golden Brau, Kaiser, Heineken, Schlossgold, Silva, Ciuc, Bucegi, Gosser etc.

www.heinekenmusic.ro -Interbrew Romania SA

www.ciuc.ro

Cu o cota de piata de 21, 5% si o cifra de afaceri de 140 milioane de euro. Brandurile principale sunt: : Stella Artois, Becks, Bergenbier, Noroc, Hopffen Konig,

Efes Pilsner, Caraiman.

-United Romanian Brewries Bereprod SRL Cu o cota de piata de 8, 5% si o cifra de afaceri de 60 milioane de euro; Principalele brand-uri: Tuborg Gold, Tuborg Royal Export, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Carlsberg, Skol, Guinness, Kilkenny.

-Ursus Breweries SA Cu o cota de piata de 23% si o cifra de afaceri de 150 milioane de euro. Principalele brand-uri : Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Peroni Nostro, Azzorr, Pilsner Urquell.

www.ursus.ro

Importuri si exporturi (daca este cazul):


Producia de bere a devenit unul dintre cele mai sustenabile sectoare de activitate economic din Romnia i, n sprijinul acestei realiti, cele mai recente date statistice arat c n proporie de 99% consumul de bere este acoperit de producia intern. n anul 2010, contextul economic instabil care a afectat consumatorii i obiceiurile lor a determinat o scdere a pieei berii cu 3,5 % fa de anul precedent, nregistrnd un volum total de 17 milioane de hl. Consumul de bere per capita a urmrit acelai trend descendent, ajungnd la valoarea de 78 de litri, n timp ce preferinele consumatorilor n ceea ce privete ambalajul de bere s-au meninut constante pentru PET- 49,3%, sticl-31,7%, cutie-16% i draught-3%. n ceea ce privete importurile i exporturile de bere n 2010, importul a crescut, ns exportul a sczut. Segmentul de bere de import a crescut pn la 0,22 milioane de hl, n timp ce exporturile au sczut uor, ajungnd la 0,14 milioane hl, fapt ce denot o orientare a consumatorului fa de specialitaile de bere. n prezent, 99% din cantitatea de bere consumat n Romnia este asigurat din producia intern, industria berii genernd n total un numr de 96.400 locuri de munc, att n unitile de producie, ct i n sectoare adiacente precum retail, industrie ospitalier, furnizori i distribuitori.
Modelul de consum al romnilor se ncadreaz n categoria rilor productoare de vin, unde consumul de bere este mai sczut dect n zonele nordice ale Europei, unde berea este la ea acas. Consumul actual,

de circa 65 de litri pe cap de locuitor, se apropie de limita superioar a acestui model de consum. Spre exemplu, n Spania, consumul s-a oprit de ani buni la 75 de litri, iar vecinii notri unguri consum cu consecven 70 de litri de bere pe cap de locuitor. Pe de alt parte, cehii ocup primul loc la consumul de bere, cu 155 de litri pe cap de locuitor. Urmeaz n ordine Germania, cu 117 litri pe cap de locuitor, i Austria, cu 110 litri. Dei se afl la mare distan de nivelul nregistrat la noi, consumul de bere din aceste ri tinde s scad, pe msur ce gusturile tinerilor se ndreapt ctre alte buturi, precum vinul sau rcoritoarele. Dei cu un potenial redus de cretere, ara noastr rmne o oportunitate n estul Europei, unde celelate ri foste comuniste au ajuns deja la nivelul de saturaie.

Numr de consumatori
Cea mai mare parte din berea produsa in tara noastra, in proportie de 70%, este consumata acasa, in timp ce restul, in restaurante si baruri. Reprezentantii ABR afirma ca 85% dintre barbatii cu varste peste 18 ani si 56% dintre femei sunt consumatori fideli de bere, iar 97,5% din berea consumata provine din productia locala.

n ultimii 10 ani industria berii n Romnia a avut o evoluie pozitiv n ceea ce privete calitatea, diversitatea mrcilor i producia realizat. Aceast evoluie a fost posibil datorit unor politici ambitioase ale investitorilor strini care au determinat creterea competiiei pe piaa intern. Criza s-a facut simit din plin pe piaa romneasc a berii. Astfel, n anul 2010, contextul economic instabil a determinat o scdere a pieei berii cu 3,5% fa de anul precedent, atingnd un volum total de 17 milioane de hectolitri. n ultimii doi ani piaa berii a nregistrat o contracie de 16% fa de 2008, an n care volumul vnzarilor de bere a atins o cot-record de 20,2 milioane de hectolitri. Tot n 2010, cel mai prost an al industriei berii din Romnia, producorii au fost nevoi s nchid trei fabrici i s diponibilizeze aproape 2.000 de angajati. Astfel, Ursus Breweries a nchis n anul 2010 fabrica de la Cluj, decizie cu repecusiuni de imagine n regiunea Ardealului. De aceea, Ursus Breweries dorete nfiinarea unui muzeu al berii i a unei mini-faciliti de producie n locul vechii fabrici. De asemenea, Heineken a nchis la nceputul anului 2010 fabrica de la Heeg. Cu toate acestea, Heineken Romnia raporteaz o cretere de 7% a cifrei de afaceri pentru 2010, comparativ cu 2009, ajungnd la 1.124 milioane RON brut i la 934 milioane RON net. Consumul de bere pe cap de locuitor n anul 2010 a nregistrat o valoare de 78 de litri, continund trendul descedent nceput n anul 2009 i demonstrnd faptul c situaia economic a afectat consumatorii i obiceiurile de consum. n acest moment cele 5 companii membre ale Asociaiei Berarii Romniei ating n hectolitri un volum de 15,3 milioane, cu 4,4% mai puin fa de anul 2009, i ofer un numr de peste 4 100 de locuri de munc n cadrul celor 10 fabrici de bere situate n mai multe orae din ar. Industria berii genereaz n total un numr de 96400 locuri de munc, att n fabricile sale, ct i n sectoare adiacente precum retail, industrie ospitalier, furnizori i distribuitori. Preferinele consumatorilor n ceea ce privete ambalajul s-au meninut constante n anul 2010, PET-ul deinnd o pondere de 49,3%, sticla 31,7%, doza reprezint 16% iar berea la draft 3%. Consum de bere pe cap de locuitor n Romnia 2005 2006 70 81 Sursa: Institutul Naional de Statistic 2007 89 2008 93 2009 81 2010 78

Actualitate > Social > romani

Romanii au consumat mai multa bere in 2012 fata de anul trecut


Consumul de bere din Romania a inregistrat in primul semestru al anului 2012 o crestere in volum de 4% fata de perioada similara a anului trecut, insumand 8,3 milioane hectolitri (hl), se arata intrun comunicat al Asociatiei Berarii Romaniei. Volumul de vanzari inregistrat in perioada ianuarie - iunie 2012 de catre membrii Asociatiei Berarii Romaniei - Bergenbier, Heineken Romania, Romaqua Group, Ursus Breweries si United Romanian Breweries - a urmat acelasi trend, atingand 7,8 milioane hl, in crestere cu 5,4% fata de aceeasi perioada din 2011. "Aceasta evolutie se datoreaza unui cumul de factori care a generat la nivel de piata reluarea unui trend pozitiv. Astfel, temperaturile ridicate si Campionatul European de Fotbal au reusit sa creeze un context favorabil revenirii unor obiceiuri de consum pe care perioada de criza le modificase intr-o mare masura", a declarat Hezy Ovadia, Presedintele Asociatiei Berarii Romaniei. In prezent, peste 98% din cantitatea de bere consumata in Romania este asigurata din productia interna, piata berii inregistrand cel mai mic nivel al importurilor din industria alimentara. Industria berii genereaza in total un numar de 76.000 locuri de munca, atat in unitatile de productie, cat si in sectoare adiacente precum retail, industrie ospitaliera, furnizori si distribuitori. Piata berii s-a confruntat incepand din 2008 cu o contractie importanta la nivelul consumului, scaderea cumulata in anii 2009 si 2010 atingand 16%. Perioada de acalmie din 2011, cand piata a dat semne de stabilizare, a fost inlocuita in chiar primele trei luni ale anului 2012 de reluarea declinului. Scaderea consumului de bere la nivelul pietei a avut in cei deja patru ani de recesiune profunde implicatii negative la nivelul intregii industrii a berii, in special de natura sociala. Astfel, in doar trei ani, numarul locurilor de munca generate de industria berii la nivelul intregii economii a tarii, direct si indirect, s-a redus cu un procent important, de 21%, scazand de la 96.400, la 76.000. In anul 2011, volumul total al pietei berii a atins 17 milioane hl, mentinandu-se la nivelul anului precedent, iar vanzarile realizate de membrii Asociatiei Berarii Romaniei au atins un volum de 15,6 milioane hl. Investitiile totale efectuate de membrii asociatiei au inregistrat la nivelul anului trecut 61 milioane euro, in crestere cu 10 milioane euro fata de 2010. Avand ca referinta datele furnizate de ultimul recensamant al populatiei Romaniei, consumul de bere per capita in 2011 a atins valoarea de 89 litri.

Romnii, pe locul 7 n Europa la consumul de bere. Peste 50% din naionali prefer PET-ul
Romnii au consumat 89 litri de bere pe cap de locuitor anul trecut, ocupnd astfel locul apte n rndul rilor europene, pe primul loc fiind Cehia, cu 144 litri pe cap de locuitor. Pe locul doi n clasament, se afl Germania, cu 107 litri de bere pe cap de locuitor, la polul opus fiind Frana i Italia, cu 30, respectiv, 28 litri pe cap de locuitor, relev un studiu prezentat mari de Asociaia Berarilor din Romniar.

Potrivit directorului Asociaiei Berarilor din Romnia, Constantin Bratu, 17 milioane de hectolitri a fost volumul atins de piaa berii n anul 2011, acelai ca n 2010. Tot el spune c peste 98% din berea consumat de romni este produs la ei n ar, fapt care claseaz Romnia pe penultimul loc al nivelului importurilor i c romnii au consumat n 2011 doar 0,27 milioane hectolitri de bere importat. Potrivit statisticilor, 51,3% din romni prefer berea la PET, 30,2% la sticl, 14,8% la cutie, 3,7% la draft.

Perspectivele pieei
n perspectiv, berea va cunoaste o continu crestere a ponderii n ansamblulconsumului de buturi alcoolice, avnd la baz urmtoarele considerente: Recunoasterea, de ctre un numr din ce n ce mai mare de consumatori, de ambelesexe, a nevoii de consum a acestei buturi, datorit satisfaciei pe care aceasta o confer,calitilor organoleptice (gust, arom, concentraie de dioxid de carbon, persistena spumei,coninut mai redus de alcool, etc.), proprietii pe care o are de a potoli senzaia de sete si, nun ultimul rnd, aportului factorilor nutritivi (calorii, glucide, etc.) care caracterizeaz acest produs. Acoperirea, ntr-o mai mare msur, a cererii populaiei n sezonul cald, cnd produsul este solicitat mai intens, ndeosebi n zonele situate n sudul rii, unde sitemperaturile sunt mai ridicate n timpul verii Depsirea actualei stri de criz pe care o traverseaz tara noastr, care a afectat puternic potenialul de cumprare al populaiei, deteriorat ndeosebi la importante categorii de populaie defavorizate, afectnd si consumul de bere, care de fapt de situeaz pe o scar inferioar n ierarhia trebuinelor Intensificarea, de ctre productori, a unor masuri de stimulare a consumului nextrasezon, cnd importante capaciti de producie sunt utilizate ntr-o mai mic msur. Seau n vedere, n acest sens, efectele pozitive ale unei mai bune publiciti si reclamecomerciale, reducerea preului de vnzare n sezonul rece, acordarea din partea fabricilor, aunor credite comerciale mai mari reelei de desfacere, pentru ca aceasta s fie mai bineaprovizionat, asigurnd o continuitate a vnzrii berii, o politic mai activ n ceea ce priveste structurarea canalelor de distribuie, astfel nct berea s ajung ct mai direct laconsumatori

Capacitatea pie ei Numarul de consumatorii efectivi de bere la nivelul anului 2010 a fost de aproximativ de persoane 3,2 mil de persoane, iar cel potenial est egal cu totalul persoanelor cu vrsta de peste 18 ani, mai precis 16,5 mil de persoane.

Determinarea segmentelor de pre cu identificarea principalelor mrci incluse n fiecare segment


Pe piaa romneasc exist peste 25 de mrci de bere care concureaz pe patru mari paliere de calitate i pre .Piaa berii din Romnia poate fi comparat cu un cmp de rzboi care nu cunoate armistiiu. Fiecare brand este poziionat dup manualul de marketing".In teatrul de operaiuni" din

rzboiul berii sunt angrenai patru productori multinaionali InbevRomnia, Heineken Romnia, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (Urbb) si unul autohton, European Food. Principalele mrci incluse n fiecare segment de pia sunt: SUPER PREMIUM: Stella Artois (InBev), Heineken (Heineken Romnia), Carlsberg (URBB), Peroni(Ursus Breweries)- cu un pre mediu de 3,5 RON/ 0,5 L. PREMIUM: Ursus (Ursus Breweries), Becks (InBev), Tuborg (URBB), Silva (Heineken Romnia),Holsten (URBB), Gsser (Heineken Romnia), Redds (Ursus Breweries)- cu un pre mediu de 2,8RON/ 0,5 L . CORE LAGER: Bergenbier (InBev), Timioreana (Ursus Breweries), Golden Brau (HeinekenRomnia), Ciuc (Heineken Romnia), Skol (URBB), Stejar (Ursus Breweries)cu un pre mediu de 2RON/0,5L. VALUE BRANDS: Brger (European Food), Neumarkt (Heineken Romnia), Lwenbrau (InBev), Noroc (InBev), Bucegi (Heineken Romnia), Ciuca (Ursus Breweries), Gambrinus (HeinekenRomnia), Albacher (Romaqua Group)- cu un pre mediu de 1,5 RON/ 0,5 L. Sursa: Compania de cercetare de pia MEMRB

Strategii i tactici de comunicare


Cei patru mari competitori, pentru a-si promova produsele, comuica cu publicul tinta- clientii prin reclame in presa scrisa, la tv sau pe internat sau lanseaza diverse campani.Exist patru mari segmente pe aceast pia - value (berile ieftine, destinate unui consum larg), core (cele de uz general), premium i, respectiv, superpremium.Pentru fiecare dintre aceste segmente, strategiile de marketing sunt diferite; dac pentru mrci ieftineca Noroc, Gambrinus sau Stejar conteaz n primul rnd preul de retail i volumul vnzrilor, n ceeace privete Tuborg, Ursus, Becks (din categoria premium) sau Carlsberg, Peroni i Heineken (super- premium) elementul difereniator este, desigur, brandul. Competitorii incearca sa se diferentieze, astfel URBB folosete pentru Tuborg etichete transparente, n timp ce pentru Carlsberg a ales ca noua sticl s renune la acestea i s aib numele reliefat. InBev a gandit un proces de rebranding pentru Bergenbier, care si-a schimbat ambalajul, culoareareprezentativa si compozitia lichidului. Brandul se retrage usor de pe teritoriul masculinitatii si se adanceste in cel al prieteniei. Ursus Breweries, la rndul su, a lansat cu un an in urma Ursus - o marc premium - la sticl de 330de ml, destinat n principal canalelor HoReCa, dar i distribuiei n key accounts.Tendina afecteaz toate segmentele pieei: Noroc, o marc value a InBev, este mbuteliat la unPET de nu mai puin de trei litri, n vreme ce Gsser, o bere premium, a trecut la o sticl de un litru -capacitate rezervat prin tradiie unui segment de pre inferior. Piaa berii n Romnia este o pia dezvoltat care crete sesizabil de la un an la altul. Productorii internaionali aflai ntr-o competiie acerb spre primul loc pe pia aloc anual bugetului demarketing zeci de milioane de euro din care aproximativ o treime merg spre promovarea media a produsului .ntr-un sezon n care consumul de bere scade vertiginos Tuborg Romnia ,unul dintre pricipalii juctori de pe piaa intern, i majoreaz vnzrile de bere n perioada srbtorilor de iarncu mai mult de zece procente fa de o lun normal a anului potrivit reprezentanilor companiei.Tuborg Christmas Brew este berea special cu gust de Srbtori cum auzim n

diferitelereclame oferite n aceast perioad. Este singura bere din Romnia special creat pentru srbtorile deiarn -puin mai tare (5,6% alcool), mai aromat i cu o culoare brun-rocat.Se lanseaz n prima zide vineri din noiembrie la ora 23:59 i este disponibil pn n ajunul Anului Nou. Strategia are unsucces teribil- n perioada de circa 51 de zile n care aceast bere e vndut, romnii golesc milioanede sticle.

Puncte forte i puncte slabe ale fiecrui competitor


BRAU UNION ROMANIA S.A. Puncte forte : parte a grupului Heineken , grupul cu cea mai raspandita prezenta internationala in lume : opereaza pe piata romaneasca cu 5 unitati de productie la Hateg, Miercurea Ciuc , Constanta, Craiova si Bucuresti :portofoliul de marci oferit de Brau Union acopera toate segmentele pietei de profil (Heineken, Gsser,Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau si Bucegi) INTERBREW ROMANIA S.A Punte forte : importa specialitati belgiene (Leffe si Hoegaarden) :a atins cele mai inalte standarde de transparenta financiara ,publicandu-si rezultatele financiare trimestrial. Ursus Breweries SA Puncte forte : prima companie privatizata prin oferta publica dupa anul 1989 : prima bere etichetata premium din Romania :prima bere romaneasca la cutie : URSUS Premium are 24 de medalii obtinute la competitiile internationale, pe 3 continente. De la medalia de bronz castigata la una dintre cele mai prestigioase intreceri de bere "The Brewing Industry International Awards", la Munchen in 2005, la medalia de aur pentru "URSUS Premium" in cadrul concursului "Monde Selection" din Belgia in acelasi an si Grand Gold Medal in 2009, in cadrul aceleiasi competitii.

CONCLUZIE
Avand in vedere ca in acest moment, consumul de bere din Romania se realizeaza 99% din productia interna si doar 1% din ceea ce importam, putem afirma ca industria berii romanesti este cea mai patriota industrie. Este de remarcat rolul considerabil pe care l-au jucat Berarii Romaniei in realizarea acestei reusite. Desi in ultimii ani, consumul de bere a scazut considerabil, previziunile pentru 2012

indica existenta unei viitoare cresteri si posibil , a unei reveniri la cifrele din 2007-2008. Conform secretarului general al APBR, Vifor Versescu, guvernul ar trebui sa se gandeasca mai mult la producatorii de bere pentru ca bugetul statului colecteaza venituri importante de la acestia deoarece in acest sector evaziunea fiscala este aproape inexistenta. Anul trecut industria berii a contribuit la bugetul statului cu 82,5 milioane de euro, cu 7,5 milioane euro mai mult decat in anul precedent. Anul trecut, in Romania s-au consumat 44-45 litri de bere pe cap de locuitor, in vreme ce in Europa de vest, consumul anual de bere pe cap de locuitor se ridica la 80-100 de litri.

BIBLIOGRAFIE


http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere[accesat

la data de 19.12.2011] http://www.zf.ro/analiza/marcile-locale-[accesat la data de 19.12.2011] http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1234020-patru-producatori-bere-din-romaniaisi-impart-70-din-piata.htm[accesat la data de 19.12.2011] http://heinekenromania.ro[accesat la data de 23.12.2011] http://www.ursus-breweries.ro/[accesat la data de 23.12.2011] http://www.recolta.eu/piata-berii-din-romania-scadere-cu-35-in-2010/[accesat la data de 23.12.2011] http://www.ziare.com/articole/productie+bere+romania[accesat la data de 23.12.2011]
http://m.fin.ro/articol_58429/piata-berii-a-scazut-pentru-al-doilea-an-consecutiv-pana-la-17mil--hectolitri.html[accesat

la data de 23.12.2011] la data de

http://www.ursus-breweries.ro/media/comunicate-de-presa/[accesat

23.12.2011]
http://www.revista-piata.ro/Ursus_Breweries__Rezultate_bune__in_conditii_de_piata_dificileid3690.html[accesat

la data de 05.01.2012]

http://www.ziare.com/afaceri/investitii/burger-cade-in-topul-celor-mai-baute-beri-dinromania-856420[accesat

la data de 05.01.2012] Brger, cea mai cumprat bere - Oradea.Net[accesat la data de 05.01.2012]
http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/103809/O-relansare-de-2-mil-euro-BereaCarlsberg-are-o-noua-identitate.html[accesat matorilor.html[accesat

la data de 05.01.2012]

http://www.magazinulprogresiv.ro/articol/1341/Cresterea_vanzarilor_de_bere_la_mana_consu

la data de 05.01.2012] http://www.adevarul.ro/financiar/media/marcile-cuceri-mintea-buzunareleconsumatorilor_0_31197811.html[accesat la data de 05.01.2012]


rapoarte ale Asociaiei Productorilor de Bere din Romnia (APBR); Institutul Naional de Statistic i Studii Economice (INSSE) Anuarul Statistic al Romniei 2010;
http://www.zf.ro/companii/cine-a-pierdut-cota-de-piata-in-bere-pretul-si-investitiile-inpromovare-au-schimbat-topul-marcilor-de-bere-5482665/[accesat la data de 10.01.2012] http://www.visionwise.ro/ro/studii-sindicale/[accesat la data de 10.01.2012] http://www.retail-fmcg.ro/fmcg/heineken-lanseaza-the-entrance-o-noua-campanie-debrand.html[accesat la data de 10.01.2012] http://www.hipmag.ro/2011/03/04/becksperience-2011/[accesat la data de 10.01.2012]

http://www.horeca.ro/restaurante/food-beverage/1425-heineken-romania-ii-mrete-portofoliuldup-un-an-2010-bun-.html[accesat la data de 10.01.2012]

http://www.strategic.ro/publicitate/ursus-lanseaza-campania-%E2%80%9C22-de-milioane-desuporteri-o-singura-inima%E2%80%9D.html[accesat la data de 10.01.2012]

BIBLIOGRAFIE

Ziarul Financiar Saptamana Financiara Jurnalul National Cotidianul Romania Libera Evenimentul Zilei www.minind.ro www.insse.ro www.hotnews.ro www.berariiromaniei.ro