Sunteți pe pagina 1din 334

Istoria Mntuirii

Ellen G. White

Copyright 2012 Ellen G. White Estate, Inc.

Informaii despre aceast carte t a


Prezentare general a Aceast publicaie ePub este oferit de c tre Ellen G. White a t a a Estate. Ea face parte dintr-o colecie mai larg . Va rug m s vizitai t a a a t Ellen G. White Estate website pentru o list complet a publicaiilor a a t disponibile. Despre autor Ellen G. White (1827-1915) este considerat ca ind autorul a american cu cele mai raspndite traduceri, lucr rile ei ind publicate a n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini, ntr-o varietate larg de subiecte spirituale si practice. Cal uzit de a a a Duhul Sfnt, ea l-a n lat pe Isus si a ar tat c tre Biblie ca temelie a at a a credinei sale. t Mai multe link-uri O scurt bibliograe a lui Ellen G. White a Despre Ellen G. White Estate Sfritul acordului licenei de utilizator s t Vizualizarea, imprimarea sau desc rcarea acestei c ri, va acorda a at doar o licena limitat , neexclusiv si netransferabil pentru utilizat a a a rea personal . Aceast licena nu permite republicarea, distribuia, a a t t transferul, sublicena, vnzarea, preg tirea unor lucr ri derivate, sau t a a folosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizat a acestei c ri a at se va sfri prin anularea licenei acordate prin prezenta. s t Mai multe informaii t Pentru informaii suplimentare despre autor, editori, sau modul t n care putei sprijini acest serviciu, v rugam s contactai Ellen G. t a a t i

White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunosc tori pentru a interesul si impresiile dumneavoastr si v dorim binecuvntarea lui a a Dumnezeu n timp ce vei citi. t

ii

iii

Iubirea lui Dumnezeu triumf toare n cele din urm a a


Istoria Mntuirii, de nzestrata autoare Ellen G. White, este o carte scris pentru aceste timpuri. Evenimentele actuale las un a a semn de ntrebare suspendat la orizont. Suntem noi o lume de ine t omeneti chinuit , osndit la multe ncerc ri si ngrijor ri, sau se s a a a a va schimba n mai bine viziunea zilei de mine? Cei mai de frunte oameni politici si de stiina ofer ceva sperana, t a t dar vocile celor mai muli lozo, oameni de stat si fee bisericeti t t s par s sune ntr-o cheie minor . a a Exist undeva sperana si sigurana? Da, pentru aceia care refuz a t t a s dispere si care raioneaz c Dumnezeu, cu sigurana, trebuie s a t a a t a stie despre situaia grea a omenirii si va aciona n mod dramatic s t t a schimbe cursul evenimentelor pentru ei va o cale de ieire. Dar s cititorul acestui volum va g si mai mult dect raionament omenesc a t care s susin vederea optimist . Credina va izvor n inima sa pe a t a a t m sur ce citete aceast relatare clar si plin de putere a luptelor a a s a a a n c rate ale omului mpotriva puterilor ntunecate ale r ului. Naa a a raiunea este bazat pe tema biblic a conictului de veacuri dintre t a a forele divine si satanice pentru a st pni voina si destinul omului. t a t Aici este recapitulat istoria cre rii omului si a c derii lui n p cat, a a a a precum si a controlului demonic ce a inspirat r zboaie, a instigat a crima, tragedia si suferina universal . La baza c rii st mntuirea t a at a omului nf ptuit de Hristos pe cruce. a a [10] Fiecare pagin a acestei naraiuni asigur p trunderi a t a a n istorie, cu o nelegere a adev ratei naturi a lucrurilor, rar t a ncercate de vreun autor, cu excepia scriitorilor Sntelor Scripturi. t Istoria Mntuirii este o adev rat istorie a r zboiului istoria a a a lui Dumnezeu, a demonilor si a omului n conict. Ea culmineaz a printr-un deznod mnt triumf tor, cu pace si restaurare pentru toi a a t aceia care l urmeaz pe Isus Hristos, mp ratul mp railor care se a a a t ntoarce victorios pe p mnt. a Compilatorii acestui volum au extras seleciuni din patru c ri t at scrise anterior de Ellen G. White pe aceast tem impresionant . a a a iv

Aceste pasaje au fost aranjate n ordine cronologic . Naraiunea a t cuprinde ntreaga durat a existenei umane si asigur cele mai a t a cuprinz toare si relevante capitole ale acestui subiect. a Timpul este preios. Este pe sfrite. Venicia ne cheam pe t s s a toi. Cititorul acestei c ri va descoperi c viitorul este luminos. t at a Dumnezeu si forele dreptii vor ctiga biruina nal . t at s t a Editorii

Cuprins
Informaii despre aceast carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i t a Iubirea lui Dumnezeu triumf toare n cele din urm . . . . . . . . . . . iv a a Capitolul 1 C derea lui Lucifer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 a R zboi n cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 a Capitolul 2 Creaiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 t Adam si Eva n Eden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Capitolul 3 Consecinele r zvr tirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 t a a Satana caut restabilirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 a Complotul mpotriva familiei omeneti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 s Adam si Eva avertizai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 t Capitolul 4 Ispita si c derea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 a Eva devine un ispititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Libertatea omului de a alege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Blestemul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Capitolul 5 Planul de mntuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Singura cale de mntuire posibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 a Legea neschimb toare a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 a O privire n viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Jertfa pentru p cat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 a Capitolul 6 Cain, Abel si jertfele lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 nceputul morii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 t Capitolul 7 Set si Enoh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 n larea lui Enoh la cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 at Capitolul 8 Potopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Construirea cor biei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 a Animalele intr n corabie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 a Izbucnirea furtunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Jertfa lui Noe si f g duina lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . 55 a a t Capitolul 9 Turnul Babel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Capitolul 10 Avraam si s mna f g duit . . . . . . . . . . . . . . . 59 a t a a a Ezitare faa de f g duinele lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . 60 t a a t Semeia Agarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 t Fiul f g duit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 a a Testul suprem al credinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 t vi

Cuprins

vii

Solia ngerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Capitolul 11 C s toria lui Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 aa Un exemplu de ascultare lial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 a Capitolul 12 Iacov si Esau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Anii exilului lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 ntoarcerea n Canaan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Capitolul 13 Iacov si ngerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Credina triumf toare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 t a O parabol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 a Capitolul 14 Copiii lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Iosif n Egipt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Zile de prosperitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Asuprirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Preg tire special pentru lucrarea de conducere . . . . . . . . . . . 84 a a Capitolul 15 Manifestarea puterii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . 87 Israel inuenat de mediul nconjur tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 t a Pl gile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 a Capitolul 16 Eliberarea lui Israel din robie . . . . . . . . . . . . . . . 93 Stlpul de foc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Eliberarea de la Marea Roie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 s Capitolul 17 C l toriile lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 aa O lecie pentru zilele noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 t Mana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Ap din stnc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 a a nfrngerea lui Amalec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Vizita lui Ietro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Capitolul 18 Legea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Preg tire pentru apropierea de Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . 106 a Manifestarea prezenei lui Dumnezeu cu m reie t a t nfricoatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 s Proclamarea Legii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 Primejdia idolatriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Legea venic a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 s a Scris pe table de piatr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 a a Judecile si rnduielile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 at Capitolul 19 Sanctuarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 nregistrat pentru generaiile urm toare . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 t a

viii

Istoria Mntuirii

Potrivit cu modelul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Dou nc peri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 a a Norul c l uzitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 aa Capitolul 20 Iscoadele si raportul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 Israel murmur din nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 a Rug ciunea ecace a lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 a napoi n pustiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Capitolul 21 P catul lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 a Moise i pierde r bdarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 s a Sentina cea grea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 t Capitolul 22 Moartea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 Ultimele nvaturi date lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 at Moartea si nvierea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 Capitolul 23 Intrarea n ara f g duit . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 t a a a Trecerea Iordanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 C petenia otirii Domnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 a s Luarea Ierihonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 Iosua, un conduc tor nelept si consacrat . . . . . . . . . . . . . . . 138 a t Capitolul 24 Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israeliilor140 t Rezultatul neglijenei lui Eli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 t Chivotul luat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142 n ara listenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 t napoiat lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 ncumetarea pedepsit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 a n templul lui Solomon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Captivitatea lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 Capitolul 25 Prima venire a Domnului Hristos . . . . . . . . . . . 150 Botezul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 Lucrarea lui Ioan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 Ispita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 Mustrarea ispititorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153 Capitolul 26 Lucrarea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Uurarea celor suferinzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 s Opoziie inecient . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 t a Schimbarea la faa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t Capitolul 27 Tr darea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . 160 a n gr din . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 a a Tr darea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 a

Cuprins

ix

Capitolul 28 Judecarea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . T g duirea lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a n sala de judecat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a M rturisirea lui Iuda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Isus naintea lui Pilat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Trimis la Irod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 29 R stignirea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . a Tintuit pe cruce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O lecie de dragoste lial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t a S-a sfrit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ngroparea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 30 nvierea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . Tat l T u Te cheam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a a Raportul g rzii romane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Primele roade ale mntuirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Femeile la mormnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu M atinge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Toma necredinciosul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sfritul ucigaului lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s s Patruzeci de zile cu ucenicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 31 n larea Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . at F g duina revenirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a t Mnia lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 32 Cincizecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Coborrea Duhului Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Puterea Cincizecimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Predica lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O lecie pentru zilele noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Capitolul 33 Vindecarea ologului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Arestarea si judecarea apostolilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ap rarea cutez toare a lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Capitolul 34 Credincioi lui Dumnezeu n vremuri de s persecuie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Eliberat de un nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A doua judecat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 35 Rnduiala Evangheliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 36 Moartea lui Stefan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ap rarea lui Stefan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a

164 164 165 166 167 167 170 171 173 174 175 177 177 178 179 180 181 181 182 182 184 184 185 186 186 187 188 190 191 192 193 195 195 196 199 201 202

Istoria Mntuirii

O moarte de martir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 37 Convertirea lui Saul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Viziunea despre Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ndrumat c tre Biseric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Din prigonitor, apostol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Preg tire pentru slujire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 38 nceputul lucr rii lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . a ntlnirea cu Petru si Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fuga din Ierusalim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 39 Lucrarea lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sutaul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ngerul l viziteaz pe Corneliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Viziunea lui Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vizita la Corneliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Neamurile primesc Duhul Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Viziunea Bisericii m rite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 40 Petru eliberat din nchisoare . . . . . . . . . . . . . . . Eliberat de un nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R spunsul la rug ciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a R splata lui Irod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 41 n regiunile din jur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Hirotonirea lui Pavel si Barnaba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prima Conferina General . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t a Dovezile experienei lui Corneliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Decizia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 42 Anii de lucrare ai lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . Pavel i recapituleaz experiena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s a t Un lucr tor care se adapteaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Slujire n lanuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Capitolul 43 Martirajul lui Pavel si Petru . . . . . . . . . . . . . . . Ultima m rturie a lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 44 Marea apostazie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Compromisul cu p gnismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Retragerea celor credincioi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s Capitolul 45 Taina f r delegii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . aa Vremurile si Legea schimbate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evul ntunecat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zile de primejdie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

203 206 207 208 210 211 212 213 214 215 215 216 217 219 220 221 223 224 226 227 229 230 231 233 233 236 237 237 238 240 241 244 245 247 249 250 253 253

Cuprins

xi

Capitolul 46 Primii reformatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Luceaf rul de dimineaa al Reformaiunii . . . . . . . . . . . . . . . a t t R spndirea Reformei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 47 Luther si marea reform . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Un conduc tor reformator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Desp rirea lui Luther de Roma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . at Capitolul 48 naintarea Reformei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Luther naintea conciliului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iluminarea Angliei si Scoiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Capitolul 49 Nereuita de a nainta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s Capitolul 50 Prima solie ngereasc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a O mare redeteptare religioas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s a mpotrivirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Preg tiri pentru ntlnirea cu Domnul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 51 A doua solie ngereasc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Timpul de z bovire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 52 Strig tul de la miezul nopii . . . . . . . . . . . . . . . a t Dezam gii, dar nu p r sii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a t aa t Capitolul 53 Sanctuarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sanctuarul p mntesc si sanctuarul ceresc . . . . . . . . . . . . . . . a Curirea sanctuarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . at Capitolul 54 A treia solie ngereasc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Fiara si icoana ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O solie solemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 55 O platform neclintit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Repetarea experienei evreilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Capitolul 56 Am girile lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Scripturile, temelie sigur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 57 Spiritismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vr jitoria modern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Nimeni nu trebuie s e am git . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Capitolul 58 Marea strigare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 59 nchiderea harului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prea trziu! Prea trziu! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 60 Timpul strmtor rii lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . a Strig tul pentru eliberare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 61 Eliberarea snilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t A doua venire a lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

256 257 258 260 261 262 264 264 267 269 271 272 274 275 277 278 281 282 285 286 287 288 290 291 292 292 294 295 298 299 300 303 306 307 309 310 312 313

xii

Istoria Mntuirii

Prima nviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 62 R splata snilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a t Capitolul 63 Mileniul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 64 A doua nviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 65 ncoronarea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Privelitea marii lupte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s La bara judecii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . at Capitolul 66 Moartea a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Foc din cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 67 Noul p mnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Noul Ierusalim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

313 315 317 319 321 322 324 325 326 328 329

Capitolul 1 C derea lui Lucifer a


nainte de r zvr tirea lui n cer, Lucifer a fost un nger n lat a a at si sl vit, urm torul n rang dup Fiul prea iubit al lui Dumnezeu. a a a nfiarea lui, ca si a celorlali ngeri, era blnd si exprima fericire. at s t a Fruntea lui era nalt si lat , ar tnd un intelect plin de putere. nf a a a a iarea lui era perfect , iar statura nobil si maiestuoas . O lumin ts a a a a deosebit i radia pe faa si str lucea n jurul lui, mai luminoas si a t a a mai frumoas dect n jurul celorlali ngeri; totui Domnul Hristos, a t s preiosul Fiu al lui Dumnezeu, era superior ntregii otiri ngereti. t s s El era una cu Tat l dinainte ca ngerii s fost creai. Lucifer era ina a t vidios pe Domnul Hristos si treptat a preluat comanda care-I revenea numai lui Hristos. Marele Creator a convocat ntreaga otire cereasc pentru ca, n s a prezena tuturor ngerilor, s -I acorde onoare deosebit Fiului S u. t a a a Fiul a fost aezat pe tron cu Tat l si mulimea cereasc a ngerilor s a t a sni era adunat n jurul Lor. Tat l a f cut cunoscut faptul c El nt a a a a sui a rnduit ca Hristos, Fiul S u, s e egal cu El aa nct, oriunde s a a s era prezena Fiului, s e ca si propria Lui prezena. Cuvntul Fiului t a t trebuia s e ascultat la fel ca si cuvntul Tat lui. El L-a investit pe a a Fiul S u cu autoritate s conduc oastea cereasc . n mod deosebit a a a a Fiul trebuia s lucreze n unire cu Tat l n planul de creaiune a a a t p mntului si a ec rei vieuitoare care avea s existe pe p mnt. [14] a a t a a Fiul avea s ndeplineasc voia si planurile Tat lui, dar f r a face a a a aa nimic de unul singur. Voia Tat lui avea s e mplinit n El. a a a Lucifer era invidios si gelos pe Domnul Isus Hristos. Totui, s atunci cnd toi ngerii s-au plecat naintea lui Isus ca s -I recunoasc t a a supremaia, nalta autoritate si dreptul de a conduce, Lucifer s-a t plecat mpreun cu ei, dar inima i era plin de invidie si ur . Hristos a a a a fost luat n sfatul special al lui Dumnezeu ca s colaboreze la a planurile Sale, n timp ce Lucifer nu le cunotea. El nu nelegea si s t nici nu i-a fost permis s cunoasc planurile lui Dumnezeu. Domnul a a Hristos, ns , a fost recunoscut ca suveran al cerului, iar puterea si a autoritatea Sa trebuia s e aceleai cu ale lui Dumnezeu nsui. a s s 13

14

Istoria Mntuirii

Lucifer credea c el era un favorit n cer, printre ngeri. El a fost a mult n lat, dar aceasta nu l-a f cut s aduc recunotina si laud at a a a s t a Creatorului s u. El aspira la n limea lui Dumnezeu nsui. S-a a at s ncrezut n poziia lui nalt . Stia c era onorat de ngeri. Avea de t a a ndeplinit o misiune deosebit . El fusese lng Marele Creator, iar a a razele nesfrite de lumin glorioas care l nv luiau pe Dumnezeul s a a a cel venic str luceau n mod special asupra lui. El se gndea la felul s a n care ngerii i ascultau ordinele cu pl cere si promptitudine. Nu a erau oare vemintele lui str lucitoare si frumoase? De ce ar trebui s a ca Hristos s e onorat astfel naintea lui? a Lucifer a p r sit prezena imediat a Tat lui, nemulumit si plin aa t a a t de invidie mpotriva Domnului Hristos. Ascunzndu-i planurile s adev rate, el a adunat oastea ngerilor. ncepu s vorbeasc , iar a a a subiectul era chiar el. Ca unul mhnit, el a subliniat preferina pe t care Dumnezeu I-o acordase lui Isus, neglijndu-l pe el. Le-a spus ngerilor c toat dulcea libertate de care se bucuraser era pe sfrite. a a a s [15] C ci nu a fost oare desemnat un conduc tor peste ei c ruia trebuia a a a de-acum s -i dea n mod slugarnic onoare? Le-a spus c i-a chemat a a laolalt s -i asigure c el nu se va mai supune acestei viol ri a a a a a drepturilor lui si ale lor; c niciodat nu se va mai pleca n faa lui a a t Hristos; c va lua asupra lui onoarea ce ar trebuit s -i e conferit a a a si va comandantul tuturor acelora care se vor supune s -l urmeze a si s asculte de vocea lui. a A fost disput printre ngeri. Lucifer si simpatizanii lui se luptau a t s reformeze conducerea lui Dumnezeu. Ei erau nemulumii si a t t nefericii pentru c nu puteau s priveasc n nelepciunea Lui t a a a t de nep truns ca s -I descopere planurile cu privire la n larea si a a at nzestrarea Fiului S u cu o aa putere si suveranitate. Ei s-au r zvr tit a s a a mpotriva autoritii Fiului. at ngerii care erau loiali si sinceri au c utat s l mpace pe acest a a nger puternic si r zvr tit cu voina Creatorului lui. Ei au ndreptit a a t at aciunea lui Dumnezeu de a acorda onoare Domnului Hristos si, cu t argumente puternice, c utau s -l conving pe Lucifer c el nu avea a a a a mai puin onoare acum dect nainte ca Tat l s declare cinstea t a a a pe care o oferise Fiului S u. Ei au ar tat cu claritate c Hristos era a a a Fiul lui Dumnezeu, existnd mpreun cu Tat l nainte ca ngerii a a s fost creai, c El st tuse ntotdeauna la dreapta lui Dumnezeu, a t a a c autoritatea Lui blnd si iubitoare nu fusese pus la ndoial a a a a

C derea lui Lucifer a

15

niciodat pn atunci si c El nu d duse niciodat dect porunci pe a a a a a care oastea cereasc se bucura s le mplineasc . Ei au insistat asupra a a a faptului c onoarea pe care o primise Hristos de la Tat l, n prezena a a t ngerilor, n-a stirbit cu nimic onoarea pe care o primise Lucifer pn a atunci. ngerii au plns. Au c utat cu ngrijorare s -l fac s renune a a a a t la planul lui r u si s se supun Creatorului lor, pentru c nainte [16] a a a a era numai pace si armonie si ce ar putut da natere acestei voci s r zvr tite si nesupuse? a a Lucifer a refuzat s asculte. Apoi s-a ndep rtat de ngerii loiali a a si sinceri, pe care i-a numit sclavi. Aceti ngeri, credincioi lui s s Dumnezeu, au r mas uimii v znd cum Lucifer avea succes n a t a efortul lui de a strni revolt . El le-a promis o guvernare nou , mai a a bun dect cea pe care o aveau acum, si n care totul va libertate. a Foarte muli si-au f cut cunoscut planul de a-l accepta pe Lucifer t a drept conduc tor si comandant suprem al lor. V znd c propunerile a a a i-au fost primite cu succes, el se m gulea c i-ar avea pe toi ngerii de a a t partea lui si c ar egal cu nsui Dumnezeu, iar vocea lui autoritar a s a va auzit comandnd ntreaga oaste a cerului. Din nou ngerii loiali a l-au avertizat si i-au ar tat care vor , cu sigurana, consecinele dac a t t a el persist n aceast hot rre; c Acela care i-a putut crea pe ngeri a a a a putea, prin t ria Lui, si s le r stoarne ntreaga autoritate si, ca un a a a semn, s le pedepseasc ndr zneala si r zvr tirea lor teribil . S te a a a a a a a gndeti c un nger s-ar opune Legii lui Dumnezeu care era la fel s a de sacr ca si El nsui! I-au avertizat pe ngerii rebeli s -i nchid a s as a urechile la argumentele nel toare ale lui Lucifer. L-au sf tuit, pe el s a a si pe toi aceia pe care i inueneze, s mearg la Dumnezeu si s -i t t a a as m rturiseasc greeala de a admis un gnd ce punea la ndoial a a s a autoritatea Sa. Muli dintre simpatizanii lui Lucifer erau nclinai s asculte t t t a sfatul ngerilor credincioi, s se poc iasc de nemulumirea lor si s a a a t s e primii din nou n ncrederea deplin a Tat lui si a Fiului S u a t a a a iubit. Atunci marele r zvr tit a declarat c el cunotea Legea lui a a a s Dumnezeu si c , dac s-ar supune n ascultare servil , onoarea i-ar a a a luat . Nu i-ar mai ncredinat misiunea lui nalt . Le-a spus [17] a t a a c merseser deja prea departe ca s se mai ntoarc si c el va a a a a a nfrunta consecinele, c ci niciodat n-ar mai vrea s se plece ntr-o t a a a nchinare de sclav naintea Fiului lui Dumnezeu; c Dumnezeu nu a i-ar ierta si c acum ei trebuie s -i apere libertatea si s -i obin a as as t a

16

Istoria Mntuirii

prin fora poziia si autoritatea care nu le-au fost acordate de bun t t a voie. [Aa s-a ntmplat c Lucifer, purt torul de lumin , cel care s a a a s-a mp rt sit de slava lui Dumnezeu si era prezent la tronul Tat lui, a a a prin p cat a devenit Satana, adversarul Patriarhi si Profei, p a t 40.] ngerii credincioi au alergat n grab la Fiul lui Dumnezeu si s a I-au f cut cunoscut ceea ce se ntmpla printre ngeri. Ei L-au g sit a a pe Tat l consultndu-Se cu Fiul S u prea iubit ca s stabileasc a a a a mijloacele prin care s nl ture pentru totdeauna autoritatea asumat a a a de Satana, pentru cel mai mare bine al ngerilor credincioi. Marele s Dumnezeu ar putut s -l arunce dintr-o dat pe acest arhiam gitor a a a afar din cer, dar nu acesta era scopul S u. El avea s -i acorde a a a rebelului sansa s -i m soare puterea si t ria cu Fiul S u iubit si as a a a cu ngerii credincioi Lui. n aceast lupt , ecare nger va alege s a a de partea cui va si acest lucru va cunoscut de toi. A permite t vreunuia dintre aceia care s-au unit cu Satana n r zvr tirea lui s a a a mai locuiasc n cer n-ar prezentat sigurana. Ei nvaser lecia a t at a t r zvr tirii veritabile mpotriva Legii de neschimbat a lui Dumnezeu, a a iar acest lucru era incurabil. Dac Dumnezeu Si-ar manifestat a puterea ca s -l pedepseasc pe acest conduc tor r zvr tit, ngerii a a a a a necredincioi nu s-ar dat pe faa. De aceea, Dumnezeu a folosit s t alt cale pentru a-Si manifesta n mod distinct dreptatea si judecata a naintea ntregii otiri cereti. s s R zboi n cer a Era cea mai mare crim s te r zvr teti mpotriva conducerii a a a a s lui Dumnezeu. Tot cerul p rea n agitaie. ngerii erau organizai n a t t companii, ecare divizie avnd un nger comandant n fruntea ei. [18] Satana lupta mpotriva Legii lui Dumnezeu din cauza ambiiei de a t se n la pe sine si pentru c nu voia s se supun autoritii Fiului at a a a at lui Dumnezeu, Marele Comandant al cerului. ntreaga oaste cereasc a fost convocat s apar naintea Tat lui, a a a a a pentru ca ecare caz s e hot rt. Cu neruinare, Satana si-a expria a s mat nemulumirea c Hristos este privilegiat faa de el. S-a ridicat t a t plin de mndrie si a insistat c el ar trebui s e egal cu Dumne a a zeu, s participe la consf tuiri cu Tat l si s -I neleag planurile. a a a a t a Dumnezeu l-a informat pe Satana c numai Fiului S u I-ar descoperi a a

C derea lui Lucifer a

17

planurile Sale secrete si a cerut ca ntreaga familie din cer, chiar si Satana, s -I dea ascultare absolut si necondiionat ; dar el (Satana) a a t a s-a dovedit nedemn de un loc n cer. Satana a ar tat apoi, jubilnd, a c tre simpatizanii lui care cuprindeau aproape jum tate din toi a t a t ngerii si a exclamat: Acetia sunt al turi de mine! i vei alunga si s a pe ei si vei face un gol aa de mare n cer? Apoi el a declarat c s a era preg tit s se mpotriveasc autoritii Domnului Hristos si s -i a a a at as apere locul din cer prin fora putere mpotriva puterii. t ngerii cei buni au plns la auzirea cuvintelor lui Satana si a laudelor lui triumf toare. Dumnezeu a declarat c r zvr tiii n-ar a a a a t trebui s mai r mn n cer. Poziia lor nalt si fericit fusese a a a t a a deinut sub condiia ascult rii de Legea pe care o d duse Dumnezeu t a t a a pentru a guverna nalta clas a inelor inteligente. Nu fusese ns a t a prev zut nici o clauz pentru salvarea acelora care s-ar aventura a a a s -I ncalce Legea. Satana a devenit ndr zne n rebeliunea lui si a a t si-a exprimat dispreul faa de Legea Creatorului s u. Nu putea s t t a o suporte. El a pretins c ngerii nu aveau nevoie de Lege, ci c a a trebuie l sai liberi s -i urmeze propria voina, care i-ar conduce a t as t ntotdeauna n mod corect; c acea Lege era o restricie a libertii lor a t at si c abolirea Legii era un obiectiv m re al r zvr tirii lui. El credea [19] a a t a a c starea ngerilor necesita o mbun tire. Nu n acelai fel gndea a a at s si Dumnezeu, care f cuse Legile si le n lase la egalitate cu Sine a at nsui. Fericirea otilor cereti consta n ascultarea lor des vrit de s s s a s a Lege. Fiecare i avea lucrarea lui deosebit , ce-i fusese ncredinat , s a t a si, pn la revolta lui Satana, n cer fusese ordine perfect si activitate a a armonioas . a Apoi a fost r zboi n cer. Fiul lui Dumnezeu, prinul cerului, ma t preun cu ngerii credincioi Lui s-au angajat n lupt cu arhirebelul a s a si aceia care s-au unit cu el. Fiul lui Dumnezeu si ngerii loiali au biruit, iar Satana si simpatizanii lui au fost alungai din cer. Toat t t a oastea cereasc L-a recunoscut si adorat pe Dumnezeul drept ii. a at Nici o umbr de r zvr tire n-a mai fost l sat n cer. Totul era plin a a a a a de pace si de armonie ca si nainte. ngerii din cer au plns destinul celor care le fuseser tovar si n fericire si binecuvntare. Pierderea a a lor a fost simit n cer. t a Tat l L-a consultat pe Fiul S u n leg tur cu planul Lor de a-l a a a a crea pe om, care s locuiasc pe p mnt. nainte de a-i oferi omului a a a sigurana venic , Dumnezeu urma s -l pun la prob pentru a-i t s a a a a

18

Istoria Mntuirii

ncerca loialitatea. Dac suporta testul prin care Dumnezeu a g sit a a cu cale s -l ncerce, omul ar fost n cele din urm egal cu ngerii. a a El avea s benecieze de favoarea lui Dumnezeu, s converseze cu a a ngerii si ei cu el. Dumnezeu n-a g sit potrivit s -l aeze pe om n a a s [20] afara puterii neascult rii. a

Capitolul 2 Creaiunea t
Tat l si Fiul S-au angajat n marea si minunata lucrare la care a se gndiser , aceea de creare a lumii. P mntul a ieit nespus de a a s frumos din mna Creatorului. Existau muni, dealuri si cmpii, cu t ruri si lacuri pres rate printre ele. P mntul nu era o cmpie ntins , a a a ci monotonia peisajului era ntrerupt de dealuri si muni, nu aa a t s de nali si coluroi cum sunt acum, ci avnd o form frumoas si t t s a a simetric . Nu se vedeau deloc stnci nalte si golae, c ci se aau a s a sub p mnt, alc tuind un schelet al acestuia. Dealurile, munii si a a t cmpiile frumoase erau mpodobite cu plante, ori si copaci nali si t maiestuoi de toate speciile, cu mult mai nali si mai frumoi dect s t s copacii de ast zi. Aerul era curat si s n tos, iar p mntul p rea ca a a a a a un palat nobil. ngerii priveau si se bucurau de lucr rile frumoase si a minunate ale lui Dumnezeu. Dup ce a fost creat p mntul si vieuitoarele de pe el, Tat l si a a t a Fiul Si-au ndeplinit planul, hot rt nainte de c derea lui Satana, de a a a face om dup chipul si asem narea Lor. Ei lucraser mpreun la a a a a crearea p mntului si a ec rei vieuitoare de pe el. Apoi Dumnezeu a a t a zis: S facem om dup chipul si asem narea Noastr . Cnd a [21] a a a a ieit din mna Creatorului s u, Adam era de o n lime nobil si de s a at a o frumoas simetrie. El era de mai bine de dou ori mai nalt dect a a oamenii care tr iesc ast zi si era bine proporionat. Tr s turile lui a a t aa erau perfecte si frumoase. Pielea nu-i era nici alb , nici palid , ci a a rumen , mbujorat , str lucind de o bogat tent de s n tate. Eva a a a a a a a nu era la fel de nalt ca Adam. Capul ei ajungea puin deasupra a t umerilor lui. Ea era, de asemenea, nobil , des vrit n simetrie si a a s a foarte frumoas . a Aceast pereche neprih nit nu purta veminte articiale. Ei a a a s erau mbr cai ntr-un vemnt de lumin si slav , aa cum poart a t s a a s a ngerii. Acest cerc de lumin i nv luia atta timp ct tr iau n a a a ascultare de Dumnezeu. Dei Dumnezeu f cuse totul de o frumusee s a t des vrit si se p rea c nimic nu lipsea de pe p mnt ca s -i fac a s a a a a a a fericii pe Adam si Eva, totui El Si-a manifestat marea Lui iubire t s 19

20

Istoria Mntuirii

plantnd, special pentru ei, o gr din . O parte din timpul lor urma s a a a e ocupat , n mod pl cut, ngrijind gr dina, iar o alt parte primind a a a a vizita ngerilor, ascultnd nvaturile lor si meditnd. Munca lor nu at era obositoare, ci pl cut si nvior toare. Aceast gr din frumoas a a a a a a a urma s e c minul lor. a a n aceast gr din Domnul a aezat toate soiurile de pomi pentru a a a s folosina si pentru frumusee. Erau pomi nc rcai cu fructe aromate, t t a t pl cute la vedere si bune la gust, destinate de Dumnezeu s serveasc a a a drept hran perechii snte. Erau vie frumoase care creteau drept, cu a t s nc rc tura lor de fructe, care nu se aseam n cu nimic din ce a v zut a a a a a omul dup c dere. Fructele erau foarte mari si de diferite culori: a a unele erau aproape negre, altele mov, roii, roz si verde deschis. s [22] Aceast frumusee si bog ie de fructe crescute pe ramurile viei a t at t se numeau struguri. Chiar dac nu erau sprijinite de vreun suport, a viele nu se trau pe p mnt, dar greutatea roadelor le apleca mult. t a Munca pl cut a lui Adam si a Evei era de a forma boli din ramurile a a t viei si a le orienta n aa fel nct s formeze locuine naturale din t s a t pomii frumoi, cu frunziul si nc rc tura lor de fructe aromate. s s a a P mntul era mbr cat cu verdeaa minunat n care creteau din a a t a s abundena miriade de ori parfumate, din orice specie si de orice t nuana. Totul era minunat si aranjat cu gust. n mijlocul gr dinii se t a aa pomul vieii, care-i dep sea n splendoare pe toi ceilali pomi. t a t t Fructele lui sem nau cu nite mere de aur si argint si trebuia s pera s a petueze nemurirea, iar frunzele sale aveau proprieti vindec toare. at a Adam si Eva n Eden Perechea sfnt era foarte fericit n Eden. Le-a fost dat st pa a a a nire nelimitat asupra oric rei f pturi vii. Leul si mielul se jucau n a a a jurul lor n pace, f r s le fac vreun r u, si dormeau la picioarele aa a a a lor. P s ri de orice culoare si penaj zburau printre pomi si ori si n aa jurul lui Adam si al Evei, n timp ce cntecele lor cu tonuri delicate r sunau n acorduri dulci, aducnd laude Creatorului. a Adam si Eva erau fascinai de frumuseile c minului lor din t t a Eden. Erau ncntai de p s relele din jurul lor cu pene str lucitoare t aa a si pline de graie, care-i ciripeau cntecele lor voioase. Perechea t s sfnt se unea cu ele si-i n lau vocea n cntece armonioase de a s at laud , dragoste si adorare la adresa Tat lui si a Fiului S u scump, a a a

Creaiunea t

21

pentru dovezile de iubire care-i nconjurau. Ei recunoteau ordinea s si armonia creaiunii, ce vorbeau despre nelepciunea si cunoaterea t t s innite. Descopereau mereu noi frumusei si str luciri ale c minului [23] t a a lor din Eden, ceea ce le umplea inimile cu iubire mai profund a si aducea pe buzele lor expresii de recunotina si respect pentru s t [24] Creatorul lor.

Capitolul 3 Consecinele r zvr tirii t a a


n mijlocul gr dinii, lng pomul vieii, se aa pomul cunotinei a a t s t binelui si r ului. Dumnezeu a destinat n mod special acest pom a s e angajamentul primilor notri p rini de ascultare, credina si a s a t t dragoste faa de El. Domnul le-a poruncit s nu m nnce din el si t a a nici s nu-l ating , ca s nu moar . Le-a spus c pot mnca dup a a a a a a pl cere din toi pomii din gr din , cu excepia unuia din care, dac a t a a t a vor mnca, vor muri negreit. s Cnd Adam si Eva au fost aezai n frumoasa gr din aveau tot s t a a ce-i puteau dori pentru fericirea lor. Dar, nainte de a le oferit s a sigurana venic , Dumnezeu, n ornduirea Lui atotneleapt , a ales t s a t a s le testeze loialitatea. Ei aveau s se bucure de favoarea Lui si s a a a converseze cu El. Totui, El nu a aezat r ul n locuri inaccesibile s s a pentru ei. Lui Satana i s-a permis s -i ispiteasc . Dac suportau a a a ncercarea, aveau s se bucure venic de favoarea lui Dumnezeu si a a s ngerilor cereti. s Satana a r mas uimit de noua lui condiie. Fericirea l-a p r sit. a t aa Se uita la ngerii care odat erau att de fericii cu el, dar care au fost a t alungai din cer mpreun cu el. nainte de c derea lor, nici o umbr t a a a de nemulumire nu le p ta fericirea. Acum totul p rea schimbat. t a a [25] Fee ce reectaser chipul F c torului lor erau acum ntunecate si t a a a dezn d jduite. ntre ei era ceart , nenelegere si amare acuzaii recia a a t t proce. nainte de r zvr tirea lor, aceste lucruri fuseser necunoscute a a a n ceruri. Satana vedea acum rezultatele teribile ale r zvr tirii sale. a a S-a norat si s-a temut s priveasc viitorul si s se gndeasc la a a a a sfritul acestor lucruri. s Sosete ceasul voioaselor cnt ri de laud la adresa lui Dumnes a a zeu si a Fiului S u prea iubit. Satana era cel care conducea alt dat a a a corul. El d dea tonul, apoi ntreaga otire ngereasc se unea cu el si a s a acordurile unei muzici glorioase r sunau n cer n cinstea lui Dumnea zeu si a iubitului S u Fiu. Dar acum, n loc de sunetele unei muzici a melodioase, la urechile marelui conduc tor rebel ajungeau discordie a si cuvinte mnioase. Unde se a ? Nu este totul un vis groaznic? a 22

Consecinele r zvr tirii t a a

23

Este nchis afar din cer? Porile cerului n-au s se mai deschid a t a a niciodat ca s -l primeasc n untru? Ora de nchinare se apropie, a a a a cnd ngeri str lucitori si sni se pleac naintea Tat lui. El nu se a t a a va mai uni cu ei n cntarea cereasc . Nu se va mai pleca naintea a prezenei venicului Dumnezeu, cu reverena si team sfnt . t s t a a Dac ar putea din nou curat, sincer si credincios ar ceda cu a bucurie la preteniile lui de autoritate. Dar era pierdut! Era dincolo t de posibilitatea de a mntuit, din cauza r zvr tirii sale ngmfate! a a Si aceasta nu era totul; i condusese si pe alii la r zvr tire si la t a a aceeai condiie de a pierdui mpreun cu el. Acetia erau ngeri, s t t a s care nu se gndiser niciodat s pun sub semnul ntreb rii voina a a a a a t Cerului sau s refuze a asculta de Legea lui Dumnezeu, pn cnd a a Satana nu le-a pus n minte aceste lucruri, prezentnd naintea lor faptul c ar putea s se bucure de un bine mai mare si de o libertate a a mai nalt si mai sl vit . Acesta a fost argumentul fals prin care i a a a nelase. Asupra lui ap sa acum o responsabilitate de care ar fost s a bucuros s se elibereze. a Aceste spirite deveniser violente din cauza speranelor nelate. a t s n loc de un bine mai mare, experimentau acum rezultatele triste [26] ale neascult rii si nesocotirii Legii. Niciodat nu vor mai conduse a a aceste ine nefericite de guvernarea blnd a Domnului Isus Hristos. t a Niciodat nu vor mai micai de dragostea profund si arz toare, a s t a a de pacea si de bucuria cu care prezena Lui i inspirase ntotdeauna, t pentru a se ntoarce la El n ascultare voioas , cu stim si reverena. a a t Satana caut restabilirea a Satana s-a cutremurat cnd si-a privit lucrarea. Se aa singur, meditnd la planurile lui trecute, prezente si viitoare. F ptura lui pu a ternic s-a scuturat ca din cauza furtunii. Tocmai trecea un nger din a cer. El l-a chemat si l-a rugat erbinte s -i rnduiasc o ntrevedere a a cu Hristos. Acest lucru i-a fost acordat si atunci el i-a spus Fiului lui Dumnezeu c se poc ia de rebeliunea lui si c dorea s aib din nou a a a a a favoarea lui Dumnezeu. El voia s ocupe locul pe care Dumnezeu a i-l stabilise mai nainte si s se ae sub conducerea Lui neleapt . a t a Domnul Hristos a plns durerea lui Satana, dar i-a spus ceea ce era n gndul lui Dumnezeu, c el nu mai putea primit n cer niciodat . a a Cerul nu trebuie pus n primejdie. Dac el ar primit napoi, ntreg a

24

Istoria Mntuirii

cerul ar mnjit, deoarece p catul si r zvr tirea au nceput cu el. a a a Seminele rebeliunii se aau nc n el. Nu avea nici o scuz pentru t a a r zvr tirea lui; si nu se distrusese numai pe sine f r sperana de a a aa t reabilitare, ci si otiri de ngeri care ar fost fericii n cer, dac ar s t a r mas statornici. Legea lui Dumnezeu putea condamna, dar nu putea a ierta. El nu se c ia de r zvr tirea lui pentru c vedea bun tatea lui a a a a a Dumnezeu de care abuzase. Nu era posibil ca dragostea lui faa de t Dumnezeu s crescut att de mult de la c derea lui nct s -l cona a a duc la supunere de bun voie si la ascultare voioas de Legea Sa, a a a pe care o dispreuise. Cauzele ntrist rii lui erau nefericirea pe care t a [27] o simea din cauza pierderii luminii pl cute a cerului, simamntul t a t vinov iei care-l ap sa si dezam girea datorat nemplinirii atepat a a a s t rilor lui. A comandant n afara cerului era cu totul diferit dect a a avea aceast onoare n cer. Pierderea tuturor privilegiilor cerului a p rea prea greu de suportat. El dorea s le rectige. a a s Aceast mare schimbare de poziie nu i crescuse dragostea faa a t t de Dumnezeu, nici faa de Legea Lui neleapt si dreapt . Cnd t t a a Satana s-a convins pe deplin c nu mai exista nici o posibilitate a pentru reaezarea lui n graia divin , si-a manifestat r utatea cu o s t a a ur si mai mare si cu o vehemena aprins . a t a Dumnezeu stia c o r zvr tire aa de hot rt nu va r mne a a a s a a a inactiv . Satana avea s inventeze mijloace pentru a-i nec ji pe a a a ngerii cereti si a ar ta dispre faa de autoritatea Sa. Pentru c nu s a t t a putea obine acces pe porile cerului, avea s stea chiar la intrare, t t a s -i tachineze pe ngeri si s caute ceart cu ei cnd intrau si ieeau. a a a s Avea s caute s distrug fericirea lui Adam si a Evei. Se va str dui a a a a s -i incite la revolt , stiind c aceasta ar produce durere n cer. a a a Complotul mpotriva familiei omeneti s ngerii care l urmaser pe Satana l c utau, iar el s-a ridicat si, a a lundu-i o privire sd toare, i-a informat cu privire la planurile lui s a de a-l smulge pe nobilul Adam si pe tovar sa lui, Eva, din mna lui a Dumnezeu. Dac i-ar putea ademeni cumva la neascultare, Dumnea zeu ar asigura vreun mijloc prin care ei s poat iertai, iar atunci a a t ar drept ca si Satana si ngerii lui s aib parte de harul lui Dum a a nezeu. Dac acest lucru nu se va realiza, ei s-ar putea uni cu Adam a

Consecinele r zvr tirii t a a

25

si Eva, deoarece odat ce acetia ar c lca Legea lui Dumnezeu, ar [28] a s a obiectele mniei lui Dumnezeu, ca si ei. Nelegiuirea i-ar plasa si pe Adam si Eva ntr-o stare de rebeliune, iar Satana si ngerii lui s-ar putea uni cu ei, ar lua n st pnire gr dina Edenului si ar p stra-o ca a a a pe c minul lor. Ei credeau c , dac ar putea obine acces la pomul a a a t vieii din mijlocul gr dinii, t ria lor ar egal cu cea a ngerilor t a a a sni si nici chiar Dumnezeu nu i-ar putea alunga. t Satana s-a consultat cu ngerii lui r i. Nu toi s-au unit deodat a t a pentru a se angaja n aceast lucrare riscant si teribil . El le-a spus a a a c nu-i va ncredina nici unuia din ei s vrirea acestei lucr ri, a t a s a deoarece credea c numai el are sucient nelepciune ca s duc la a a t a a ndeplinire o iniiativ aa de important . Dorea ca ei s se gndeasc t a s a a a la acest lucru, n timp ce el avea s se retrag s -i completeze plaa a as nurile. Satana a ncercat s -i fac s cread c aceasta era singura si a a a a a ultima lor sperana. Dac euau aici, toate planurile lor de a rectiga t a s s si st pni cerul sau o parte din creaiunea lui Dumnezeu erau f r a t aa sperana. t Satana s-a dus s -i denitiveze planurile care s produc n moas a a dul cel mai sigur c derea lui Adam si a Evei. Se temea c scopurile a a i-ar putea z d rnicite chiar dac ar avea succes n a-i conduce a a a pe Adam si Eva la neascultare de porunca lui Dumnezeu, pentru a deveni astfel c lc tori ai Legii Sale, iar el n-ar ctiga nici un bine a a s pentru sine, cazul lui nu s-ar mbun ti cu nimic; vina i-ar nc si a at a mai mare. Satana se cutremura la gndul de a cufunda perechea sfnt si a fericit n nenorocirea si remucarea pe care el nsui le ndura. a s s P rea ntr-o stare de sov ial : ba era hot rt si ferm, ba ezita si a a a a oscila. ngerii lui i c utau conduc torul, ca s -i spun hot rrea s a a a a a lor. Ei voiau s se uneasc cu Satana n planurile lui, s poarte cu el [29] a a a responsabilitatea si s e p rtai la consecine. a a s t Satana si-a alungat simamintele de disperare si sl biciune si, t a ind conduc torul lor, s-a nt rit ca s nfrunte situaia si s fac tot a a a t a a ce-i st tea n putere ca s sdeze autoritatea lui Dumnezeu si a Fiului a a S u. Le-a f cut cunoscut planurile lui. Dac ar veni cu ndr zneal a a a a a la Adam si Eva si s-ar plnge de Fiul iubit al lui Dumnezeu, ei nu l-ar asculta nici o clip , ci ar preg tii pentru un asemenea atac. a a t Dac ar ncerca s -i intimideze cu puterea lui, ind pn nu de mult a a a

26

Istoria Mntuirii

un nger cu nalt autoritate, n-ar realiza nimic. El a decis c viclenia a a si nel ciunea ar reui ceea ce n-ar putea s fac t ria si fora. s a s a a a t Adam si Eva avertizai t Dumnezeu a adunat otirea ngereasc pentru a lua m suri de s a a prevenire a r ului ameninator. n sfatul cerului s-a hot rt ca ngerii a t a s viziteze Edenul si s -l avertizeze pe Adam c se aa n primejdie a a a din partea vr jmaului. Doi ngeri s-au gr bit s -i viziteze pe primii a s a a notri p rini. Perechea sfnt i-a primit cu bucurie si inocena, s a t a t exprimndu-i mulumirile pline de recunotina faa de Creatorul lor s t s t t pentru felul n care i nconjurase cu o aa abundena a darurilor Sale. s t Totul era frumos si atractiv ca s -i bucure si toate lucrurile p reau a a n mod nelept adaptate la nevoile lor. Mai presus de toate celelalte t binecuvnt ri, ns , ei preuiau tov r sia Fiului lui Dumnezeu si a a a t a a ngerilor cereti, pentru c le puteau povesti, la ecare vizit , noile s a a lor descoperiri despre frumuseile naturii din pl cutul lor c min, t a a Edenul, si aveau multe ntreb ri cu privire la lucrurile pe care nu le a puteau nelege limpede. t Cu bun voina si dragoste, ngerii le-au dat informaiile pe care a t t [30] le doreau. Le-au mai relatat si istoria trist a r zvr tirii si c derii a a a a lui Satana. Atunci ei le-au dat informaii clare cu privire la faptul t c pomul cunotinei a fost pus n gr din pentru a o garanie a s t a a t a ascult rii si dragostei lor faa de Dumnezeu; c starea nalt si a t a a fericit a ngerilor sni avea s e p strat cu condiia ascult rii; a t a a a t a c si ei se aau n aceeai situaie: puteau s asculte de Legea lui a s t a Dumnezeu si s e nespus de fericii sau s-o calce si s -i piard a t as a starea nalt si s e cufundai ntr-o disperare f r margini. a a t aa Ei i-au spus lui Adam si Evei c Dumnezeu nu-i constrnge a s asculte, c El nu le-a luat puterea de a merge contrar voinei a a t Lui; c ei erau ine morale, libere s asculte sau s nu asculte. Nu a t a a era dect o singur interdicie pe care Dumnezeu v zuse potrivit a t a s-o aeze asupra lor. Dac vor c lca voia lui Dumnezeu, vor muri s a a negreit. ngerii le-au povestit lui Adam si Evei cum cel mai n lat s at nger, urm torul n rang dup Domnul Hristos, a refuzat s asculte de a a a Legea lui Dumnezeu, pe care El o stabilise ca s guverneze inele a t cereti; cum r zvr tirea lui provocase r zboi n cer; cum r zvr tiii s a a a a a t au fost ndep rtai si ecare nger care se unise cu el n a se ndoi a t

Consecinele r zvr tirii t a a

27

de autoritatea marelui Iehova a fost alungat din cer; si cum acest vr jma c zut era acum mpotrivitorul a tot ceea ce privea interesele a s a lui Dumnezeu si ale Fiului S u iubit. a Ei le-au spus c Satana si-a propus s le fac r u si c era necesar a a a a a ca ei s e n gard , c ci puteau veni n contact cu inamicul c zut; a a a a acesta, ns , nu le putea face r u ct timp ei ascultau de porunca a a lui Dumnezeu, c ci, dac ar fost necesar, toi ngeri din cer le-ar a a t venit n ajutor ca s nu-i vat me dumanul n vreun fel. Dac a a s a nu ascultau, ns , de porunca lui Dumnezeu, atunci Satana ar avea a putere s -i nec jeasc , s -i ncurce si s -i tulbure. Dac r mneau a a a a a a a statornici mpotriva primelor aluzii ale lui Satana, erau n tot atta [31] sigurana ca si ngerii cereti. Dar, dac se supuneau ispititorului, t s a Acela care nu i-a cruat pe ngerii n lai nu i-ar cruat nici pe t at t t ei. Ei trebuie s sufer>Apedeapsa p catului lor deoarece Legea lui a a Dumnezeu este la fel de sacr ca si El nsui, iar El cere ascultare a s f r rezerve de la toi cei din cer si de pe p mnt. aa t a ngerii au avertizat-o pe Eva s nu se despart de Adam n a a activitatea ei, deoarece ar putea adus n contact cu acest vr jma a a s c zut. Desp rii ar fost ntr-o primejdie mai mare dect mpreun . a att a ngerii i-au sf tuit s urmeze ndeaproape instruciunile pe care li a a t le d duse Dumnezeu n leg tur cu pomul cunotinei, deoarece a a a s t n ascultare des vrit se aau n sigurana si atunci dumanul a s a t s nu avea putere s -i nele. Dumnezeu nu i-a permis lui Satana s -i a s a urm reasc mereu cu ispite. El putea avea acces la ei numai la pomul a a cunotinei binelui si r ului. s t a Adam si Eva i-au asigurat pe ngeri c nu vor c lca niciodat po a a a runca expres a lui Dumnezeu, pentru c pl cerea lor cea mai mare a a a era mplinirea voii Lui. ngerii s-au unit cu Adam si Eva n acordu rile snte ale unei muzici armonioase, iar, pe m sur ce cntecele lor a a r sunau din Edenul fericit, Satana auzea sunetul melodiilor de adoa raie plin de bucurie pentru Tat l si Fiul. Invidia, ura si dum nia t a a s a lui creteau pe m sur ce asculta si el si-a exprimat faa de urmaii s a a t s lui dorina puternic de a-i incita ( pe Adam si Eva ) la neascultare t a si a aduce ndat mnia lui Dumnezeu asupra lor, schimbndu-le a [32] cntecele de laud n ur si blesteme la adresa F c torului lor. a a a a

Capitolul 4 Ispita si c derea a


Satana ia forma unui sarpe si intr n Eden. Sarpele era o creatur a a frumoas cu aripi, iar n timp ce zbura prin v zduh nfiarea lui era a a at s str lucitoare, sem nnd cu aurul lustruit. El nu mergea pe p mnt, a a a ci zbura din loc n loc si mnca fructe ca si omul. Satana a intrat n sarpe, si-a ocupat locul n pomul cunotinei si a nceput s m nnce s t a a n voie din fructe. Eva, la nceput f r s -i dea seama, lucrnd s-a desp rit de aa as at soul ei. Cnd a devenit contient de acest lucru, a simit c ar t s a t a putea exista un pericol, dar din nou a crezut c era n sigurana, a t chiar dac nu r m sese aproape de soul ei, si c avea nelepciune a a a t a t si t rie s stie dac vine r ul si cum s -l ntmpine. Tocmai aceasta a a a a a o avertizaser ngerii s nu fac . Eva s-a pomenit privind ndelung, a a a cu admiraie si curiozitate, la pomul interzis. A v zut c pomul era t a a foarte pl cut si se ntreba de ce spusese Dumnezeu cu atta hot rre a a s nu m nnce din el si s nu-l ating . Acum era ocazia lui Satana. a a a a I s-a adresat ca si cum era n stare s -i ghiceasc gndul: Oare a a a zis Dumnezeu cu adev rat: S nu mncai din toi pomii din a a t t gr din ? n felul acesta, cu cuvinte dulci si pl cute si cu o voce a a a [33] muzical i-a vorbit el Evei. Ea a fost uimit s aud sarpele vorbind. a a a a El i-a pream rit frumuseea si farmecul deosebit, ceea ce nu a fost a t nepl cut pentru Eva. Dar era surprins , deoarece stia c Dumnezeu a a a nu-i d duse sarpelui capacitatea de a vorbi. a Curiozitatea Evei a fost trezit . n loc s fug de acolo, ea a stat a a a s asculte un sarpe vorbind. Nu i-a trecut prin minte c ar putea a a acel duman c zut, folosindu-se de sarpe ca de un medium. Satana s a era cel care vorbea, si nu sarpele. Eva era ademenit , m gulit , a a a orbit . Dac ar ntlnit un personaj impresionant, avnd forma si a a asem narea ngerilor, ea ar fost n gard . Totui acea voce str in a a s a a ar trebuit s-o trimit lng soul ei, s -l ntrebe pe el de ce un altul a a t a i se adreseaz ei n felul acesta liber. Dar ea a nceput o conversaie a t cu sarpele si i-a r spuns la ntrebare: Putem s mnc m din rodul a a a tuturor pomilor din gr din . Dar despre rodul pomului din mijlocul a a 28

Ispita si c derea a

29

gr dinii Dumnezeu a zis: S nu mncai din el si s nu v atingei a a t a a t de el ca s nu murii Sarpele i-a r spuns: Hot rt, c nu vei muri: a t a a a t pentru c Dumnezeu stie c n ziua cnd vei mnca din el vi se vor a a t deschide ochii si vei ca Dumnezeu, cunoscnd binele si r ul. t a Satana voia s -i transmit ideea c , mncnd din pomul interzis, a a a ei ar primi un fel de cunoatere nou si mai nobil dect atinseser s a a a pn atunci. Aceasta a fost lucrarea lui special , cu mare succes, a a nc de la c dere: s -i conduc pe oameni s cerceteze tainele celui a a a a a Atotputernic, s nu e satisf cui cu ceea ce Dumnezeu le-a descoa a t perit si nici ateni s asculte ce le-a poruncit. El ar vrea s -i duc t a a a la neascultare de poruncile lui Dumnezeu si apoi s -i fac s cre a a a ad c intr ntr-un minunat cmp de cunoatere. Aceasta este pur a a a s a [34] nchipuire si o am gire jalnic . a a Ei nu reuesc s neleag ce a poruncit Dumnezeu, nu in seam s a t a t a de poruncile Sale clare si aspir la nelepciune, independeni de a t t Dumnezeu, si caut s neleag ceea ce El a g sit potrivit s le refuze a a t a a a muritorilor. Sunt mb rb tai de ideile lor despre progres si fascinai a a t t de propria lozoe deart , dar bjbie printr-un ntuneric ca de miez s a de noapte n locul luminii adev ratei cunoateri. Ei nvaa mereu, a s t dar nu sunt niciodat n stare s ajung la cunoaterea adev rului. a a a s a Nu a fost voia lui Dumnezeu ca aceast pereche f r p cat s a aa a a aib vreo cunoatere a r ului. El le d duse cu generozitate binele, a s a a dar a reinut r ul. Eva a crezut c vorbele sarpelui erau nelepte t a a t si a acceptat armaia clar : Hot rt, c nu vei muri: pentru c t a a a t a Dumnezeu stie c n ziua cnd vei mnca din el, vi se vor deschide a t ochii si vei ca Dumnezeu, cunoscnd binele si r ul, f cndu-L pe t a a Dumnezeu mincinos. Satana a insinuat cu ndr zneal c Dumnezeu a a a i nelase nel sndu-i s obin o cunoatere mai nalt si s e s a a t a s a a egali cu El. Dumnezeu a zis: Dac vei mnca, vei muri negreit. a t t s Sarpele a zis: Dac vei mnca, hot rt, c nu vei muri. a t a a t Ispititorul a asigurat-o pe Eva c , ndat ce va mnca din fruct, a a va primi o cunotina nou si superioar care o va face egal cu s t a a a Dumnezeu. I-a atras atenia c tre el nsui. A mncat n voie din t a s pom si nu numai c l-a g sit ca ind cu des vrire nev t m tor, ci si a a a s aa a delicios si nvior tor. El i-a spus Evei c tocmai datorit proprieti a a a at lor minunate ale acestuia de a da nelepciune si putere le interzisese t Dumnezeu s m nnce din el sau chiar s -l ating , deoarece El i a a a a cunotea calitile minunate. Satana arma c a obinut puterea de a s at a t

30

Istoria Mntuirii

vorbi datorit faptului c mncase din fructul pomului interzis lor. a a A dat de neles c Dumnezeu nu-i va ndeplini cuvntul. Nu era t a s [35] dect o ameninare pentru a-i intimida si a-i reine de la un mare t t bine. Apoi i-a mai spus c ei n-ar putea muri. Nu mncaser ei din a a pomul vieii, care perpetueaz nemurirea? Dumnezeu i nela pentru t a s a le refuza o stare mai nalt de nzestrare si o fericire mai mare. a Ispititorul a cules un fruct si i l-a dat Evei. Ea l-a luat n mn . El a a spus: Vi s-a interzis pn si s -l atingei, ca s nu murii. I-a a a t a t spus c nu va pi nici un r u si nici nu va muri mncnd din fruct, a at a dup cum nu a p it nimic atingndu-l si inndu-l n mn . Eva a a at t a fost ncurajat deoarece nu a simit imediat semnele dezaprob rii a t a lui Dumnezeu. Ea g sea cuvintele ispititorului cu totul nelepte si a t corecte. A mncat si a fost ncntat de fruct. P rea delicios pentru a a gustul ei si si-a nchipuit c simea efectele lui minunate. a t Eva devine un ispititor Atunci ea ns si a cules din fructe, a mncat si si-a imaginat c a a a simit puterea nvior toare a unei existene noi si superioare ca t a t rezultat al inuenei fructului interzis. Se aa ntr-o stare de excitare t ciudat si nereasc n timp ce i c uta soul, cu minile nc rcate a a s a t a cu fructe. I-a relatat cuvntarea neleapt a sarpelui si voia s -l t a a conduc si pe el, ct mai repede, la pomul cunotinei. I-a spus c a s t a ea mncase din fructe si, n loc s aib vreun simamnt de moarte, a a t a simit o inuena pl cut si nvior toare. Imediat ce nu a ascultat, t t a a a Eva a devenit un agent puternic prin care s-a produs c derea soului a t ei. Am v zut o tristee aternndu-se pe faa lui Adam. P rea speriat a t s t a si plin de uimire. n mintea lui p rea c se duce o lupt . El i-a spus a a a [36] Evei c era foarte sigur c acesta era dumanul despre care fuseser a a s a avertizai si, dac era aa, ea trebuia s moar . Ea l-a asigurat c nu t a s a a a simea nici un fel de efecte rele, ci mai degrab o inuena foarte t a t pl cut , si l-a rugat st ruitor s m nnce si el. a a a a a Adam a neles foarte bine c tovar sa lui nc lcase singura int a a a terdicie pus asupra lor ca un test al credincioiei si dragostei. Eva t a s se gndea c , dac sarpele a spus c hot rt nu vor muri, cuvintele a a a a lui trebuie s e adev rate, pentru c ea nu simea semnele nemulua a a t t

Ispita si c derea a

31

mirii lui Dumnezeu, ci o inuena pl cut , aa cum si-a imaginat c t a a s a simeau ngerii. t Adam regreta c Eva plecase de lng el, dar acum faptul era a a consumat. El trebuia s e desp rit de ea, cea a c rei companie i a at a pl cuse att de mult. Cum ar putea s accepte aceasta? Dragostea lui a a pentru Eva era puternic . Cu dezn dejde cumplit , s-a hot rt s -i a a a a a mp rt seasc soarta. El se gndea c Eva era parte din el si, dac ea a a a a a trebuie s moar , va muri si el, pentru c nu putea suporta gndul a a a desp ririi de ea. i lipsea credina n Creatorul lui binevoitor si plin at t de mil . El nu s-a gndit c Dumnezeu, care l modelase din arna a a t p mntului, f cndu-l o f ptur vie si frumoas , si o crease pe Eva a a a a a s -i e tovar sa, putea s-o nlocuiasc . Oare, totui, nu s-ar putea ca a a a s vorbele acestui sarpe nelept s e corecte? Eva se aa n faa lui, t a t la fel de pl cut si de frumoas si, n aparena, la fel de nevinovat a a a t a ca si nainte de aceast fapt de neascultare. Ea exprima o dragoste a a mai mare si mai nalt faa de el dect nainte de neascultarea ei, a t ca efect al fructelor pe care le mncase. Nu a v zut n ea nici un a semn al morii. Ea i vorbise despre inuena fericit a fructelor t t a si despre dragostea ei erbinte pentru el, iar Adam s-a hot rt s a a nfrunte consecinele. A luat fructul, l-a mncat repede, dar, ca si t Eva, n-a simit imediat efectele lui nefaste. t Eva se crezuse capabil s decid ntre bine si r u. Sperana [37] a a a a t m gulitoare de a intra ntr-o stare de cunoatere superioar o f cuse a s a a s cread c sarpele i era un prieten deosebit, avnd un mare interes a a a pentru fericirea ei. Dac si-ar c utat soul si ar relatat F c torului a a t a a lor cuvintele sarpelui, ar fost imediat eliberai de ispita lui iscusit . t a Domnul n-a vrut ca ei s cerceteze rodul pomului cunotinei binelui a s t si r ului, deoarece atunci ar fost expui lui Satana deghizat. El stia a s c ei vor n deplin sigurana dac nu vor atinge fructul. a a t a Libertatea omului de a alege Dumnezeu i-a instruit pe primii notri p rini cu privire la pomul s a t cunotinei si ei erau informai pe deplin despre c derea lui Satana s t t a si despre primejdia ascult rii de sugestiile lui. Dumnezeu nu i-a a lipsit de puterea de a mnca din fructul interzis. El i-a l sat ca a ageni morali liberi, s -I cread cuvntul, s -I asculte poruncile si t a a a s tr iasc , sau s -l cread pe ispititor, s nu asculte si s piar . a a a a a a a a

32

Istoria Mntuirii

Amndoi au mncat, iar marea nelepciune pe care au dobndit-o a t fost cunoaterea p catului si un simamnt de vinov ie. nveliul s a t at s de lumin din jurul lor a disp rut curnd, iar sub povara vinei si a a a pierderii nvelitorii lor divine i-a cuprins un tremur si au ncercat s -i acopere trupul dezgolit. as Primii notri p rini au ales s cread cuvintele unui sarpe, dei s a t a a s el nu le d duse nici o dovad de iubire. El nu f cuse nimic pentru a a a fericirea si binele lor, n timp ce Dumnezeu le d duse tot ce era a bun ca hran si pl cut de privit. Oriunde se putea odihni ochiul era a a belug si frumusee; totui Eva a fost am git de sarpe s cread c s t s a a a a a exista ceva interzis ce i-ar face nelepi, chiar ca Dumnezeu. n loc t t [38] s cread si s se ncread n Dumnezeu, ea s-a ndoit n mod josnic a a a a de bun tatea Lui si a apreciat cuvintele lui Satana. a Dup neascultarea lui, Adam si-a imaginat la nceput c se sima a ea n lat c tre o existena nou si superioar . Curnd, ns , gndul t at a t a a a nelegiuirii lui l-a ngrozit. Aerul care avusese o temperatur blnd a a si constant , p rea c -i ngheaa. Perechea vinovat avea un sim a a a t a amnt al p catului. Simeau o team de viitor, o senzaie de lips t a t a t a si o goliciune a suetului. Iubirea dulce, pacea si fericirea plin a de mulumire p reau c le fuseser luate, iar n locul lor, o nevoie t a a a dup ceva a venit asupra lor, cum nu mai experimentaser niciodat . a a a Atunci, pentru prima oar , atenia le-a fost atras c tre exterior. Ei a t a a nu fuseser mbr cai, ci nv luii n lumin , ca si ngerii cereti. a a t a t a s Aceast lumin care-i nconjurase i-a p r sit. Pentru a-i uura sima a aa s s amntul de lips si de goliciune pe care-l aveau, si-au ndreptat t a atenia spre a c uta o nvelitoare pentru trupurile lor, c ci cum ar t a a putut ap rea dezbr cai n ochii lui Dumnezeu si ai ngerilor? a a t Crima lor le st acum nainte n adev rata ei lumin . C lcarea a a a a poruncii precise a lui Dumnezeu cap t un caracter mai clar. Adam aa condamna greeala Evei de a pleca de lng el si de a nelat de s a s a sarpe. Ei se m guleau c Dumnezeu, care le d duse totul ca s -i fac a a a a a fericii, ar putea s le scuze, totui, neascultarea, datorit marii lui t a s a iubiri faa de ei si c , n denitiv, pedeapsa lor nu va chiar aa de t a s nfricoatoare. s Satana jubila datorit succesului lui. O ispitise pe femeie s nu a a aib ncredere n Dumnezeu, s -I pun nelepciunea sub semnul a a a t ntreb rii si s caute s -I p trund planurile atotnelepte. Prin ea a a a a a a t

Ispita si c derea a

33

provocat si nfrngerea lui Adam care, ca urmare a dragostei pentru [39] Eva, a nesocotit porunca lui Dumnezeu si a c zut si el. a Vestea c derii omului s-a r spndit n cer si toate harpele au a a t cut. ngerii si-au aruncat coroanele de pe cap, cu tristee. Tot a t cerul era n agitaie. ngerii erau mhnii din cauza nerecunotinei t t s t josnice a omului faa de binecuvnt rile bogate pe care i le asigurase t a Dumnezeu. S-a inut un sfat pentru a decide ce trebuia f cut cu t a perechea vinovat . ngerii se temeau ca nu cumva acetia s -i a s as ntind mna s m nnce din pomul vieii si astfel s perpetueze o a a a t a viaa de p cat. t a Domnul i-a vizitat pe Adam si Eva si le-a f cut cunoscut ur a m rile neascult rii lor. Cnd au auzit apropierea maiestuoas a lui a a a Dumnezeu, au c utat s se ascund de privirea Lui cercet toare, de a a a a care erau ncntai pe timpul inocenei si sneniei lor. Dar Domnul t t t Dumnezeu a chemat pe om si i-a zis: Unde eti? El a r spuns: s a Ti-am auzit glasul n gr din si mi-a fost fric , pentru c eram gol, a a a a si m-am ascuns. Si Domnul Dumnezeu a zis: Cine i-a spus c t a eti gol? Nu cumva ai mncat din pomul din care i poruncisem s s t a nu m nnci? Domnul a pus aceast ntrebare nu pentru c avea a a a nevoie de informaie, ci pentru ca perechea vinovat s neleag ce t a a t a se ntmplase. Cum ai devenit ruinat si fricos? Adam si-a recunoss cut nelegiuirea, nu pentru c se c ia de neascultarea lui, ci pentru a a a arunca blamul asupra lui Dumnezeu. Femeia pe care mi-ai dat-o s e lng mine mi-a dat din pom si am mncat. Eva a fost apoi a a ntrebat : Ce ai f cut? Ea a r spuns: Sarpele m-a am git si am a a a a mncat din pom. Blestemul Atunci Domnul s-a adresat sarpelui: Fiindc ai f cut lucrul a a acesta, blestemat eti ntre toate vitele si ntre toate arele de pe s cmp; n toate zilele vieii tale s te tr sti pe pntece si s m nnci [40] t a a a a arn . Dup cum fusese n lat mai presus de arele cmpului, t a a at sarpele trebuia acum s e cobort sub nivelul lor si detestat de om, a ntruct a fost agentul prin care a acionat Satana. Omului i-a zis: t Fiindc ai ascultat de glasul nevestei tale si ai mncat din pomul a despre care i poruncisem: s nu m nnci deloc din el, blestemat este t a a acum p mntul din pricina ta. Cu mult trud s -i scoi hrana din a a a at t

34

Istoria Mntuirii

el n toate zilele vieii tale; spini si p l mid s -i dea si s m nnci t aa a at a a iarba de pe cmp. n sudoarea feei tale s -i m nnci pinea pn te t at a a vei ntoarce n p mnt. a Dumnezeu a blestemat p mntul din cauza p catului lor de a a a mncat din pomul cunotinei si a declarat: Cu mult trud s -i s t a a at scoi hrana din el n toate zilele vieii tale. El le mp rise binele, t t at dar le reinuse r ul. Acum El declar c ei vor mnca din el, adic , t a a a a vor cunoate r ul n toate zilele vieii lor. s a t Din acel moment, omenirea avea s e chinuit de ispitele lui a a Satana. Lui Adam i s-a hot rt trud si grij continu n locul muncii a a a a pl cute si nveselitoare de care se bucurase pn atunci. Ei trebuia a a s e subiectul dezam girii, al ntrist rii si al durerii si, n nal, s a a a a ajung la dezintegrare. Erau f cui din arna p mntului si trebuia a a t t a s se ntoarc n arn . a a t a Au fost informai c trebuia s -i piard c minul din Eden. Se t a as a a supuseser nel ciunii si crezuser cuvntul lui Satana c Dumnea s a a a zeu ar minit. Prin neascultarea lor i-au deschis lui Satana o cale t de a ctiga acces mai uor la ei si nu mai era sigur ca ei s r mn s s a a a n gr dina Edenului, ca nu cumva, n starea lor p c toas , s aib a a a a a a [41] acces la pomul vieii si s perpetueze o viaa de p cat. Ei s-au rugat t a t a st ruitor s li se permit s r mn , cu toate c recunoteau c i a a a a a a a s a s pierduser dreptul la fericitul Eden. Au promis pentru viitor ascula tare de Dumnezeu, f r rezerve. Au fost informai c , n c derea lor aa t a a de la inocena la vinov ie, n-au dobndit t rie, ci sl biciune. Nu t at a a i p straser integritatea de cnd erau sni, fericii si nevinovai si s a a t t t urmau s aib mult mai puin t rie de a r mne credincioi, avnd a a t a a a s de acum o contiina vinovat . Adam si Eva au fost plini de cea s t a mai t ioas remucare si chin suetesc. Acum i d deau seama c a a s s a a pedeapsa p catului era moartea. a Nite ngeri au fost ns rcinai ndat s p zeasc drumul spre s a t a a a a pomul vieii. Planul studiat al lui Satana era ca Adam si Eva s t a nu asculte de Dumnezeu, s primeasc dezaprobarea Lui si apoi s a a a m nnce din pomul vieii, ca s poat perpetua o viaa de p cat. a t a a t a ngeri sni, ns , au fost trimii s le nchid calea spre pomul vieii. t a s a a t n jurul acestor ngeri str luceau n ecare direcie raze ce p reau ca a t a [42] nite s bii sclipitoare. s a

Capitolul 5 Planul de mntuire


Cnd s-a aat c omul era pierdut, c acea lume pe care o crease a a Dumnezeu avea s e umplut cu muritori osndii la nenorocire, a a t boal si moarte si c nu exista nici o cale de sc pare pentru vinovat, a a a cerul s-a umplut de mhnire. ntreaga familie a lui Adam trebuie s moar . L-am v zut pe pl cutul Domn Isus cu o expresie de a a a a compasiune si de tristee pe faa. Curnd L-am v zut apropiindu t t a Se de lumina nespus de str lucitoare care l nconjura pe Tat l si a a ngerul meu nsoitor mi-a spus c Ei se aau ntr-o conversaie t a t tainic . ngerii p reau cuprini de o nelinite intens , n timp ce Ei a a s s a comunicau. De trei ori a fost nv luit Domnul Hristos de lumina din a jurul Tat lui, iar a treia oar a ieit de acolo si persoana Lui putea a a s v zut . Faa i era calm , f r nici o dezorientare sau dubiu, si iradia a a t a aa o bun tate si un farmec ce nu pot exprimate n cuvinte. a Apoi le-a f cut cunoscut ngerilor faptul c se g sise o cale de a a a sc pare pentru omul pierdut. Le-a spus c a st ruit pe lng Tat l a a a a a S u, oferindu-Se s -Si dea viaa ca r scump rare si s ia asupra Lui a a t a a a sentina de moarte, pentru ca omul s poat g si iertare prin El; ca, t a a a prin meritele sngelui S u si prin ascultare de Legea lui Dumnezeu, a omul s poat avea favoarea lui Dumnezeu, s e adus n frumoasa [43] a a a gr din si s m nnce din rodul pomului vieii. a a a a t Comandantul otilor ngereti nu le-a ascuns nimic, ci le-a descos s perit Planul de Mntuire, dar la nceput ngerii nu s-au putut bucura. Isus le-a spus c va sta ntre mnia Tat lui S u si omul vinovat, c a a a a va purta f r delegea si batjocura si doar civa l vor primi ca ind aa t Fiul lui Dumnezeu. Aproape toi l vor ur si-L vor respinge. i va t s p r si toat slava din cer, va veni pe p mnt ca om, Se va smeri ca aa a a un om, va cunoate, din proprie experiena, diferitele ispite de care s t este asaltat omul, ca s stie cum s -i ajute pe aceia care vor ispitii; a a t iar n nal, dup ce misiunea Lui ca nvator va ndeplinit , va a at a dat n minile oamenilor si va ndura aproape orice fel de cruzime si suferina pe care le-ar putea produce Satana si ngerii lui prin oamet nii r i inspirai de el; va suferi cea mai crud moarte, atrnat ntre a t a 35

36

Istoria Mntuirii

cer si p mnt ca un p c tos vinovat; va ndura ceasuri ngrozitoare a a a de agonie, la care nici ngerii nu vor putea privi, ci i vor acoperi s feele. El nu va suferi numai agonie zic , ci si mintal , care nici nu t a a se poate compara cu suferina corpului. Greutatea p catelor ntregii t a lumi va ap sa asupra lui. El le-a spus ngerilor c va muri, va nvia a a a treia zi si Se va n la la Tat l S u ca s mijloceasc pentru omul at a a a a nd r tnic si vinovat. aa Singura cale de mntuire posibil a ngerii s-au aruncat cu faa la p mnt naintea Lui. Si-au oferit t a vieile lor. Isus le-a spus c prin moartea Lui i va salva pe muli si t a t [44] c viaa unui nger nu poate pl ti vina. Numai viaa Sa ar putea a t a t acceptat de Tat l ca r scump rare pentru om. Le-a mai spus c ei a a a a a vor avea rolul de a cu El si de a-L nt ri n diferite ocazii; c va lua a a natura c zut a omului si c t ria Lui nu va nici m car egal cu a a a a a a cea a ngerilor; c ei vor martorii umilirii si marilor Lui suferine; a t c , v znd aceste lucruri precum si ura oamenilor mpotriva Lui, vor a a micai de cele mai profunde sentimente si, datorit dragostei faa s t a t de El, vor dori s -L salveze si s -L elibereze din minile ucigailor a a s Lui; dar c nu trebuie s intervin , pentru a nu mpiedica nimic din a a a cele ce vor vedea, si c vor avea un rol la nvierea Lui; c Planul de a a Mntuire a fost pus la punct si c Tat l S u l-a acceptat. a a a Cu o tristee sfnt , Isus i-a mngiat si mb rb tat pe ngeri, t a a a informndu-i c , pe viitor, aceia pe care i va mntui vor cu El, a c prin moartea Lui i va r scump ra pe muli si-l va distruge pe a a a t cel care avea puterea morii. Tat l S u i va da mp ria si m rirea t a a a at a mp riei sub cerul ntreg, iar El o va st pni n veci de veci. Satana a at a si p c toii vor distrui, ca s nu mai tulbure vreodat cerul sau a a s s a a noul p mnt puricat. Isus a rugat erbinte oastea ngereasc s e a a a mp cat cu planul pe care Tat l Lui l acceptase si s se bucure a a a a c , prin moartea Sa, omul c zut putea iar si s obin favoarea lui a a a a t a Dumnezeu si s guste cerul. a Atunci o bucurie nespus a umplut cerul. Oastea cereasc a cntat a a un cntec de laud si adorare. Si-au atins harpele si au cntat o not a a mai nalt , pentru marea ndurare si bun voina a Lui Dumnezeu, a a t manifestate prin faptul c l d duse pe Fiul S u iubit s moar pentru a a a a a un neam de r zvr tii. Laud si adorare au fost rev rsate pentru a a t a a

Planul de mntuire

37

lep darea si sacriciul de Sine dovedite de Domnul Isus; pentru c a [45] a a consimit s p r seasc snul Tat lui S u, a ales o viaa de suferina t a aa a a a t t si chin suetesc si o moarte ruinoas , pentru a da viaa altora. s a t ngerul a zis: Credei c Tat l L-a dat pe Fiul S u iubit f r t a a a aa zbucium? Nu, nu. Dumnezeul cerului a trecut chiar printr-o lupt a ntre a-l l sa pe omul vinovat s piar si a-l da pe iubitul Lui Fiu s a a a a moar pentru el. ngerii erau att de interesai de salvarea omului, a t nct se puteau g si printre ei unii care ar renunat la slava lor a t si si-ar dat viaa pentru omul muritor. ngerul meu nsoitor mi-a t t spus: Dar aceasta n-ar folosi la nimic. Nelegiuirea a fost prea mare ca viaa unui nger s poat pl ti preul. Nimic altceva, ci numai t a a a t moartea si mijlocirea Fiului S u vor pl ti vina si-l vor salva pe omul a a pierdut din ntristare si nenorocire dezn d jduit . a a a ngerilor, ns , le-a fost ncredinat lucrarea de a urca si a cobor a t a cu balsam nt ritor din slav pentru a alina suferinele Fiului lui a a t Dumnezeu si a-I sluji. Lucrarea lor avea s e si aceea de a-i p zi a a pe cei aai sub har de ngerii r i si de ntunericul esut continuu n t a t jurul lor de c tre Satana. Am v zut c era imposibil ca Dumnezeu s a a a a schimbe sau s modice Legea Sa pentru a-l salva pe omul pierdut, a muritor; de aceea a ng duit ca prea iubitul Lui Fiu s moar pentru a a a nelegiuirea omului. Din nou, Satana si ngerii lui s-au bucurat pentru c au putut, a prin c derea omului, s -L coboare pe Fiul lui Dumnezeu din poziia a a t Lui nalt . El le-a spus ngerilor lui c , atunci cnd Isus va lua natura a a omului c zut, l va birui si va mpiedica mplinirea Planului de a Mntuire. Mi s-a ar tat cum fusese Satana odat , un nger fericit si n lat. a a at Apoi mi s-a ar tat cum era el acum. nc mai are o statur regeasc . a a a a Tr s turile i mai sunt nc nobile, c ci el este un nger c zut. Ex- [46] aa a a a presia feei lui, ns , este plin de nelinite, grij , nefericire, r utate, t a a s a a ur , neastmp r, nel ciune si orice r u. Am remarcat n special a a s a a acea frunte care odat era aa de nobil : a nceput s se trag nd r t a s a a a aa de la ochi. Am v zut c el s-a nclinat att de mult spre r u, nct a a a orice calitate bun s-a degradat si s-a dezvoltat orice tr s tur rea. a aa a Ochii i erau vicleni, sirei si cu o mare putere de p trundere. Statura t a i era mare, dar carnea atrna pe mini si pe faa. Cum l priveam, i t s sprijinea b rbia pe mna stng . P rea c se a n cugetare adnc . a a a a a a Pe faa avea un zmbet care m-a f cut s tremur, aa de plin era de t a a s

38

Istoria Mntuirii

r utate si de siretenie satanic . El zmbete astfel cnd este sigur de a a s victima lui, iar pe m sur ce o prinde n capcan , zmbetul i devine a a a tot mai ngrozitor. n umilina si tristee de nedescris, Adam si Eva au p r sit minut t aa nata gr din n care fuseser att de fericii pn cnd au nesocotit a a a t a porunca lui Dumnezeu. Atmosfera s-a schimbat. Nu mai era constant ca nainte de p cat. Dumnezeu i-a mbr cat cu haine din piei, a a a ca s -i protejeze de frigul si de c ldura la care erau expui. a a s Legea neschimb toare a lui Dumnezeu a Tot cerul a jelit din cauza neascult rii si c derii lui Adam si a a a Evei, care a atras mnia lui Dumnezeu asupra ntregului neam omenesc. Comunicarea cu Dumnezeu le-a fost ntrerupt , iar ei s-au a cufundat n nenorocire f r sperana. Legea lui Dumnezeu nu putea aa t schimbat pentru a ntmpina nevoia omului, deoarece, n ordinea a lui Dumnezeu, ea nu avea s -i piard nici puterea si nici cea mai as a mic parte din cerinele sale. a t ngerii lui Dumnezeu au fost ns rcinai s viziteze perechea a t a [47] c zut si s -i informeze c , dei nu-i mai puteau p stra starea sfnt a a a a s s a a si c minul din Eden, totui cazul lor nu era cu totul lipsit de sperana. a s t Li s-a spus c Fiul lui Dumnezeu care st tuse de vorb cu ei n Eden, a a a fusese micat de mil cnd le-a v zut condiia dezn d jduit si Se s a a t a a a oferise de bun voie s ia asupra Sa pedeapsa cuvenit lor, s moar a a a a a pentru ei, ca omul s poat totui tr i prin credina n isp sirea pe a a s a t a care Hristos a propus s-o fac pentru el. Prin Domnul Hristos a fost a deschis o ua de sperana pentru ca omul, n ciuda marelui lui p cat, a s t a s nu e sub st pnirea absolut a lui Satana. Credina n meritele a a a t Fiului lui Dumnezeu avea s -l nale pe om astfel nct acesta s a t a poat rezista siretlicurilor lui Satana. I se va acorda un timp de prob a a n care, printr-o viaa de poc ina si de credina n r scump rarea t a t t a a Fiului lui Dumnezeu, s poat mntuit din c lcarea Legii Tat lui si a a a a astfel s e n lat ntr-o poziie unde eforturile lui de a p zi Legea a at t a s poat acceptate. a a ngerii le-au vorbit despre mhnirea simit n cer cnd s-a anunt a at c ei c lcaser Legea lui Dumnezeu, fapt ce a f cut necesar ca t a a a a Domnul Hristos s -Si sacrice viaa Lui preioas . a t t a

Planul de mntuire

39

Cnd Adam si Eva si-au dat seama ct de nalt si de sfnt era a a Legea lui Dumnezeu, a c rei nesocotire a necesitat un sacriciu aa a s de costisitor pentru a-i salva pe ei si pe urmaii lor de la distrugere s total , s-au rugat erbinte ca mai degrab s moar ei nii sau s a a a a ss a e l sai, mpreun cu urmaii lor, s sufere pedeapsa p catului lor, a t a s a a dect ca Fiul prea iubit al lui Dumnezeu s fac acest sacriciu aa a a s de mare. Durerea lui Adam s-a intensicat. El a v zut c p catele a a a [48] lui erau att de mari, nct atr geau consecine nfricoatoare. a t s Comandantul onorat al cerului, cu care umblase si vorbise n nevinovia lui sfnt , pe care ngerii l cinstesc si c ruia I se nchin , at a a a va trebui oare s e cobort din poziia Sa nalt ca s moar din a t a a a cauza nelegiuirii lui? Adam a fost informat c viaa unui nger nu putea pl ti preul. a t a t Legea lui Iehova, temelia guvern rii Sale n cer si pe p mnt, era la a a fel de sfnt ca si Dumnezeu nsui; si din acest motiv viaa unui a s t nger nu putea acceptat de Dumnezeu ca jertf pentru nc lcarea a a a ei. Legea Sa este mai important n ochii Lui dect ngerii sni a t din jurul tronului S u. Tat l nu putea desina sau schimba nici a a t un precept al Legii pentru a o aduce la nivelul condiiei c zute a t a omului, dar Domnul Hristos, care n unire cu Tat l l crease pe om, a putea face o isp sire acceptat de Dumnezeu, dndu-Si viaa ca a a t jertf si suportnd mnia Tat lui. ngerii i-au f cut cunoscut lui a a a Adam c , dup cum p catul lui adusese moartea si nenorocirea, prin a a a jertfa Domnului Isus Hristos aveau s e aduse la lumin viaa si a a t nemurirea. O privire n viitor Lui Adam i-au fost descoperite evenimente viitoare importante, de la excluderea lui din Eden la potop si apoi pn la prima venire a a Domnului Hristos pe p mnt. Dragostea pentru Adam si urmaii a s lui l va determina pe Fiul lui Dumnezeu s Se coboare pn acolo a a nct s ia natura omeneasc si n felul acesta, prin propria-I umilire, a a s -i nale pe toi cei care vor crede n El. O asemenea jertf avea a t t a sucient valoare ca s salveze ntreaga lume; dar numai civa se a a t vor folosi de mntuirea adus lor printr-un sacriciu aa de minunat. a s Cei mai muli nu vor de acord cu condiiile ce li se cer pentru a t t p rtai la m reaa Lui salvare. Ei vor prefera p catul si c lcarea Legii a s a t a a

40

Istoria Mntuirii

[49] lui Dumnezeu, mai degrab dect poc ina, ascultarea si dependena a a t t prin credina de meritele jertfei oferite. Aceast jertf avea o valoare t a a innit , putnd s -l fac pe omul care se va folosi de ea mai scump a a a dect aurul, chiar mai scump dect aurul de Or. Adam a fost purtat de-a lungul generaiilor si a v zut nmulirea t a t crimei, a vinei si a degrad rii, din cauz c omul va ceda nclinaiilor a a a t lui naturale puternice de a c lca Legea sfnt a lui Dumnezeu. A a a v zut blestemul lui Dumnezeu ap snd tot mai greu asupra rasei a a umane, asupra turmelor si asupra p mntului, din cauza nelegiuirii a nentrerupte a omului. I s-a ar tat c nedreptatea si violena vor a a t spori n mod constant; totui, n tot acest val de nefericire si durere, s ntotdeauna vor civa care vor p stra cunoaterea de Dumnezeu si t a s vor r mnea nep tai n mijlocul degener rii morale predominante. a a t a Adam a fost f cut s neleag ce este p catul: c lcarea Legii. I a a t a a a s-a ar tat c degenerarea moral , mintal si zic va veni asupra a a a a a omenirii ca rezultat al nelegiuirii, pn ce lumea se va umple de cu a orice fel de nenorocire. Zilele omului au fost scurtate din cauza propriului s u p cat, care a a a constat n nesocotirea Legii celei drepte a lui Dumnezeu. n cele din urm , omenirea s-a degradat aa de mult, nct p rea o ras inferioar a s a a a si aproape f r valoare. n general nu erau n stare s aprecieze taina aa a Calvarului, adev rurile m ree si nalte ale isp sirii si Planul de a a t a Mntuire, din cauza ng duinei faa de gndirea reasc . Totui, a t t a s f r a ine seama de sl biciunile oamenilor si de puterea lor sc zut aa t a a a mintal , moral si zic , Domnul Hristos, credincios scopului pentru a a a care a p r sit cerul, continu s e interesat de cei slabi, depreciai si aa a a t [50] degenerai si-i invit s -i ascund n El sl biciunea si marile lipsuri. t a as a a Dac vor veni la El, El va r spunde tuturor nevoilor lor. a a Jertfa pentru p cat a Cnd Adam a adus o jertf pentru p cat, potrivit cu nvaturile a a at speciale ale lui Dumnezeu, a fost pentru el cea mai dureroas cerea monie. Mna lui trebuia s se ridice pentru a lua viaa pe care numai a t Dumnezeu o poate da si s aduc o jertf pentru p cat. Pentru prima a a a a oar a fost martorul morii. n timp ce privea victima sngernd , a t a zvrcolindu-se n agonia morii si reprezentndu-L pe Fiul lui Dumt

Planul de mntuire

41

nezeu, trebuia s -L vad , prin credina, pe Acela care avea s moar a a t a a ca jertf pentru om. a Aceast jertf pentru p cat, stabilit de Dumnezeu, trebuia s a a a a a i aminteasc permanent lui Adam de vina sa si de recunoaterea a s cu poc ina a p catului lui. Acest fapt, de a lua viaa, i-a dat lui a t a t Adam o nelegere mai profund si mai clar a nelegiuirii sale, pe t a a care n-o putea isp si nimic altceva dect moartea Fiului scump al a lui Dumnezeu. El a fost uimit de bun tatea innit si iubirea f r a a aa seam n care erau dispuse s pl teasc un astfel de pre pentru a-l a a a a t salva pe vinovat. Cnd Adam ucidea victima nevinovat , i se p rea a a c v rsa cu minile sale sngele Fiului lui Dumnezeu. Stia c , dac a a a a ar r mas credincios lui Dumnezeu si Legii Lui snte, n-ar existat a moarte pentru nici un animal sau om. Totui, n jertfa pentru p cat, s a ce ar ta c tre jertfa m reaa si des vrit a Domnului Hristos, a a a a t a s a ap rut o stea de sperana spre a lumina viitorul ntunecat si ngrozitor a t si a-l elibera de sub dezn dejdea si ruina total . a a La nceput, capul ec rei familii era considerat conduc torul si a a preotul familiei. Mai trziu, cnd oamenii s-au nmulit pe p mnt, t a b rbai numii de Dumnezeu au ndeplinit acest serviciu solemn al a t t aducerii jertfelor pentru popor. n mintea p c toilor, sngele ani- [51] a a s malului jertt trebuia s e asociat cu sngele Fiului lui Dumnezeu. a Moartea victimei avea s dovedeasc tuturor c plata p catului este a a a a moartea. Prin actul jertfei, p c tosul i recunotea vina si i maa a s s s nifesta credina, privind nainte c tre sacriciul m re si des vrit t a a t a s al Domnului Hristos, pe care l reprezenta victima. F r isp sirea a a a Fiului S u, Dumnezeu nu putea transmite omului binecuvntare sau a salvare. Dumnezeu era gelos pentru onoarea Legii Sale. C lcarea a ei a produs o desp rire nsp imnt toare ntre Dumnezeu si om. at a a Lui Adam, n starea lui de nevinov ie, i s-a oferit comunicare diat rect , liber si pl cut cu F c torul lui. Dup nelegiuirea lui, ns , a a a a a a a a [52] Dumnezeu a comunicat cu omul prin Hristos si prin ngeri.

Capitolul 6 Cain, Abel si jertfele lor


Cain si Abel, ii lui Adam, aveau caractere foarte diferite. Abel se temea de Dumnezeu. Cain nutrea sentimente de r zvr tire si a a murmura mpotriva lui Dumnezeu din cauza blestemului pronunat mpotriva lui Adam si din cauz c si p mntul era blestemat t a a a datorit p catului lui. Aceti frai fuseser nvai cu privire la m a a s t a at t a surile luate pentru salvarea omenirii. Li se cerea s ndeplineasc a a un sistem de ascultare umil , n care s -i dovedeasc reverena faa a as a t t de Dumnezeu, credina si dependena de Mntuitorul promis, prin t t sacricarea mieilor nti n scui si aducerea lor ca o solemn ardere a t a de tot naintea lui Dumnezeu. Aceast jertf i f cea s -i aminteasc a a a as a mereu p catul, precum si pe Mntuitorul care avea s vin si care a a a trebuia s e m reaa jertf pentru om. a a t a Cain si-a adus darul Domnului cu murmur si necredina n inim t a cu privire la Jertfa promis . El nu era dispus s urmeze cu strictee a a t planul de ascultare, s -i procure un miel si s -l ofere mpreun cu as a a roadele p mntului. A luat numai din roade si nu a inut seama de a t cerina lui Dumnezeu. Domnul i f cuse cunoscut lui Adam c f r t a a aa v rsare de snge nu poate exista iertare a p catului. Cain nu a fost a a meticulos, s aduc m car cele mai bune roade. Abel si-a avertizat a a a [53] fratele s nu vin naintea Domnului f r o jertf de snge. Cain, a a aa a ind cel mai mare, n-a vrut s -l asculte pe fratele lui. I-a dispreuit a t sfatul si si-a adus jertfa cu ndoial si murmur n ceea ce privete a s necesitatea ceremoniei. Iar Dumnezeu nu i-a acceptat-o. Abel a adus din ntii n scui ai turmei si din gr sime, dup a t a a cum poruncise Dumnezeu; cu deplin ncredere n Mesia care avea a s vin , si cu veneraie smerit , si-a oferit jertfa. Dumnezeu i-a a a t a respectat darul. O lumin a fulgerat din cer si a consumat jertfa lui a Abel. Cain nu vede nici o manifestare ca dovad a accept rii jertfei a a lui. Se mnie pe Domnul si pe fratele lui. Dumnezeu binevoiete s s -i trimit un nger pentru a sta de vorb cu el. a a a ngerul l ntreab despre motivul mniei lui si-i spune c , dac a a a face binele si urmeaz instruciunile date de Dumnezeu, El l va a t 42

Cain, Abel si jertfele lor

43

accepta si-i va respecta jertfa. Dar, dac nu se va supune cu umilina, a t dac nu-L va crede si nu-L va asculta, El nu-i poate accepta darul. a ngerul i spune lui Cain c nu a fost nici o nedreptate sau p rtinire a a din partea lui Dumnezeu, dar c nu i-a putut primi jertfa din cauza a p catului lui si a neascult rii de porunca Sa clar si c , dac va face a a a a a binele, va primit de Dumnezeu, iar fratele lui va trebui s -l asculte a si el va lua conducerea pentru c era cel mai mare. a ns chiar si dup ce a fost astfel instruit cu exactitate, Cain nu a a s-a poc it. n loc s se condamne si s se deteste pe sine pentru a a a necredina lui, el nc se plnge de nedreptatea si de p rtinirea lui t a a Dumnezeu. n gelozia si ura lui, devine dumanul lui Abel si-l oc s a r ste. Abel i arat cu blndee fratelui s u greelile si faptul c r ul a a t a s a a este n el. Cain, ns , i ur ste fratele din momentul n care Dumnea s a zeu i manifest dovezile accept rii faa de acesta. Abel caut s -i [54] s a a t a a potoleasc mnia vorbindu-i despre mila ar tat de Dumnezeu faa a a a t de p rinii lor, prin faptul c le-a salvat viaa cnd ar putut s aduc a t a t a a pe dat moartea asupra lor. El i spune lui Cain c Dumnezeu i a a iubete, altfel nu L-ar dat pe Fiul Lui, sfnt si nevinovat, s sufere s a mnia pe care merita s-o sufere omul pentru neascultarea lui. nceputul morii t n timp ce Abel justic planul lui Dumnezeu, Cain se nfua rie. Mnia lui crete si se aprinde mpotriva lui Abel, pn cnd s a l omoar . Dumnezeu l ntreab pe Cain despre fratele lui, iar el a a rostete o minciun : Nu stiu. Sunt eu p zitorul fratelui meu? Dums a a nezeu l informeaz c i cunotea p catul, i cunotea orice fapt , a a s a s a chiar si gndurile inimii si-i spune: Sngele fratelui t u strig din a a p mnt la Mine. Acum blestemat eti tu, izgonit din ogorul acesta a s care si-a deschis gura ca s primeasc din mna ta sngele fratelui a a t u. Cnd vei lucra p mntul, nu-i va mai da bogia lui. Pribeag si a a t at fugar vei pe p mnt. a La nceput, blestemul asupra p mntului nu s-a simit dect puin; a t t dar acum asupra lui ap sa un blestem dublu. Cain si Abel reprezint a a cele dou categorii, drepi si nedrepi, credincioi si necredincioi, a t t s s care exist de la c derea omului pn la a doua venire a lui Hristos. a a a Cain, care si-a omort fratele, i reprezint pe cei r i care vor a a invidioi pe cei neprih nii si-i vor ur pentru c sunt mai buni dect s a t a

44

Istoria Mntuirii

ei. Vor geloi pe ei, i vor persecuta si-i vor da la moarte, din cauz s a [55] c faptele bune ale acestora le condamn calea lor p c toas . a a a a a Viaa lui Adam a fost plin de ntristare, umilina si poc ina cont a t a t tinu . Pe m sur ce-i nva pe copiii si nepoii lui frica de Domnul, a a a at t si-a reproat adesea cu am r ciune p catul care adusese atta neno s aa a rocire asupra urmailor lui. Cnd a p r sit frumosul Eden, gndul c s aa a trebuie s moar l-a cutremurat cu groaz . El vedea moartea ca pe a a a o calamitate nfricoatoare. Pentru prima oar a f cut cunotina cu s a a s t realitatea grozav a morii n familia omeneasc prin chiar ul s u, a t a a Cain, care si-a ucis fratele. Plin de cea mai amar remucare pentru a a s propria-i nelegiuire, lipsit de ul lui, Abel, si privind la Cain ca ind ucigaul acestuia si cunoscnd blestemul lui Dumnezeu asupra lui, s inima lui Adam a fost copleit de durere. Cu cea mai mare asprime s a si-a imputat prima f r delege. El a implorat iertarea lui Dumnezeu aa prin Jertfa f g duit . A simit profund mnia lui Dumnezeu pentru a a a t crima lui comis n Paradis. Mai trziu el a fost martorul corupiei a t generale care, n nal, L-a provocat pe Dumnezeu s -i distrug pe a a locuitorii p mntului printr-un potop. Sentina de moarte pronunat a t t a asupra lui de c tre Creator i-a p rut teribil la nceput. Dup ce a a a a a tr it cteva sute de ani, ns , a v zut c Dumnezeu era drept si milos a a a a ca s pun cap t unei viei nenorocite. a a a t Cnd Adam a fost martorul primelor semne de degradare ale naturii, n c derea frunzelor si n olirea orilor, a plns mai mult a dect i plng oamenii de ast zi morii. Florile ce se oleau nu s a t reprezentau o pricin de durere prea adnc deoarece erau pl pnde a a a si delicate; dar ca pomii cei nali, falnici si puternici s -i lepede t as frunzele, s se descompun , prezenta naintea lui dezintegrarea gea a neral a frumoasei naturi pe care Dumnezeu o crease pentru fericirea a omului. [56] El le-a zugr vit copiilor si nepoilor lui, pn la a noua genea t a raie, tr s turile des vrite ale c minului s u din Eden, precum t aa a s a a si c derea lui cu rezultatele ei grozave si povara de durere adus a a asupra lui de ruptura din familie, ce dusese la moartea lui Abel. Le-a relatat suferinele prin care l trecuse Dumnezeu ca s -l nvee t a t necesitatea ascult rii stricte de Legea Lui. Le-a declarat c p catul, a a a indiferent sub ce form exist , va pedepsit. I-a implorat s asculte a a a de Dumnezeu, care-i va trata cu mil dac l vor iubi si se vor teme a a de El.

Cain, Abel si jertfele lor

45

ngerii au stat de vorb cu Adam dup c derea lui si i-au spus a a a despre Planul de Mntuire si despre faptul c neamul omenesc nu a se aa dincolo de posibilitatea salv rii. Dei ntre om si Dumnezeu a s se produsese o desp rire ngrozitoare, totui a fost prev zut jertfa at s a a Fiului S u iubit, prin care oamenii s poat mntuii. Dar singura a a a t lor sperana era ntr-o viaa de poc ina umil si de ncredere n t t a t a m sura luat . Toi cei care l vor accepta n felul acesta pe Hristos, ca a a t singurul lor Mntuitor, vor din nou adui n favoarea lui Dumnezeu s [57] prin meritele Fiului S u. a

Capitolul 7 Set si Enoh


Set avea un caracter ales si urma s ia locul lui Abel ntr-o tr ire a a f r prihan . Totui el era un u al lui Adam, ca si Cain cel p c tos, aa a s a a si nu a motenit din natura tat lui s u mai mult bun tate reasc s a a a a a dect fratele lui. El s-a n scut n p cat, dar, prin harul lui Dumnezeu, a a primind nv aturile date cu credincioie de Adam, L-a onorat pe at s Dumnezeu, f cnd voia Lui. S-a desp rit de urmaii corupi ai lui a at s t Cain si a lucrat, aa cum ar f cut Abel dac ar tr it, ca s ntoarc s a a a a a mintea oamenilor p c toi la adorarea si ascultarea de Dumnezeu. a a s Enoh a fost un om sfnt. El L-a slujit pe Dumnezeu cu toat a inima. V znd corupia familiei omeneti, s-a desp rit de descena t s at denii lui Cain, mustrndu-i pentru marea lor stric ciune. Pe p mnt t a a existau si din aceia care l cunoteau pe Dumnezeu, se temeau de s El si I se nchinau. Totui neprih nitul Enoh era att de nefericit s a din cauza nmulirii tic loiei celor lipsii de evlavie, nct evita s t a s t a se asocieze cu ei n ecare zi, temndu-se c ar putea afectat de a necredina lor si astfel, n mintea lui, nu L-ar mai privi pe Dumnezeu t cu acea sfnt veneraie cuvenit naltului S u caracter. Suetul i a t a a era tulburat cnd vedea zilnic cum ei c lcau n picioare autoritatea a lui Dumnezeu. A ales s stea separat de ei si i petrecea mare parte a s [58] din timp n singur tate, n meditaie si rug ciune. El atepta naintea a t a s Domnului, rugndu-Se s -I cunoasc voina n mod des vrit spre a a t a s a o mplini. Dumnezeu comunica cu Enoh prin ngerii Lui si-i d dea a nv aturi divine. El i-a f cut cunoscut c nu va suporta r zvr tiat a a a a rea omului la nesfrit si c inteniona s distrug rasa p c toas , s a t a a a a a aducnd asupra p mntului un potop. a Gr dina Edenului, curat si pl cut , din care au fost izgonii a a a a t primii notri p rini, a r mas pn cnd Dumnezeu Si-a pus n gnd s a t a a s nimiceasc p mntul prin potop. El o plantase si o binecuvntase a a a n mod deosebit. n providena Lui minunat , a retras-o de pe p mnt t a a si o va aduce napoi mpodobit mai frumos dect nainte de a a fost luat . Dumnezeu Si-a propus s p streze o mostr a lucr rii a a a a a 46

Set si Enoh

47

Lui de creaiune des vrit , neafectat de blestemul cu care a lovit t a s a a p mntul. a Domnul i-a desf surat mai deplin lui Enoh planul de Mntuire a si, prin Duhul profeiei, l-a dus de-a lungul generaiilor ce aveau s t t a tr iasc dup potop si i-a ar tat marile evenimente legate de a doua a a a a venire a lui Hristos si de sfritul lumii. ( Iuda 14 ) s Enoh era tulburat cu privire la moarte. I se p rea c cel neprih nit a a a si cel r u vor merge mpreun n arn si acela le va sfritul. El a a t a s nu putea s vad clar viaa celor drepi, dup mormnt. n viziune a a t t a profetic el a fost nvat cu privire la Fiul lui Dumnezeu, care avea a at s moar ca jertf pentru om, si i s-a ar tat venirea Domnului Hristos a a a a pe norii cerului, nsoit de oastea ngereasc , pentru a da viaa neprit a t h niilor mori si a-i elibera din mormintele lor. Enoh a mai v zut a t t a si starea corupt a lumii n timpul cnd Hristos ar trebui s vin a a a a doua oar . A v zut c va exista o generaie l ud roas , obraznic si [59] a a a t a a a a nc p nat , aliniat n r zvr tire mpotriva Legii lui Dumnezeu, a at a a a a t g duindu-L pe singurul Dumnezeu si pe Domnul nostru Isus Hrisa a tos, nesocotindu-I sngele si dispreuindu-I isp sirea. El i-a v zut t a a pe cei neprih nii ncununai cu slav si cinste, n timp ce nelegiuiii a t t a t erau desp rii de prezena Domnului si nimicii de foc. att t t Enoh le-a repetat oamenilor cu credincioie tot ce i descoperise s Dumnezeu prin Spiritul profeiei. Unii l-au crezut si s-au ntors de t la r utatea lor la frica si nchinarea faa de Dumnezeu. a t n larea lui Enoh la cer at Enoh continua s se apropie de atmosfera cerului pe m sur ce se a a a unea tot mai mult cu Dumnezeu. Pe faa i str lucea o lumin sfnt , t a a a care r mnea asupra lui n timp ce-i nv a pe aceia care voiau a at s -i asculte cuvintele nelepte. nf iarea lui cereasc si demn a t at s a a i impresiona pe oameni si-i umplea de un sentiment de respect amestecat cu team si uimire. Domnul l iubea pe Enoh pentru c a a acesta l urma cu statornicie, ura nelegiuirea si c uta cu st ruina a a t cunotina cereasc , pentru a putea ndeplini n mod des vrit voia s t a a s lui Dumnezeu. El tnjea dup o unire tot mai strns cu Domnul de a a care se temea, pe care l venera si-L adora. Dumnezeu n-a vrut s a permit ca Enoh s moar ca ali oameni, ci Si-a trimis ngerii ca a a a t s -l ia la cer f r a vedea moartea. Enoh a fost luat dintre oameni, a aa

48

Istoria Mntuirii

n prezena celor neprih nii si a celor r i. Aceia care l iubeau s-au t a t a gndit c Dumnezeu s-ar putea s -l l sat n vreunul din locurile lui a a a retrase, dar, dup c ut ri st ruitoare, neind n stare s -l g seasc , a a a a a a a au raportat c nu mai era, pentru c l luase Dumnezeu. a a Prin luarea la cer a lui Enoh, un urma al lui Adam cel c zut, s a Dumnezeu ne nvaa o lecie de cea mai mare importana: c toi cei t t t a t [60] care se ncred n Jertfa f g duit si ascult cu credincioie auruncile a a a a s lui Dumnezeu vor r spl tii. Din nou vedem aici reprezentate dou a a t a categorii care vor exista pn la a doua venire a Domnului Hristos: a cei drepi si cei nedrepi, cei credincioi si cei r zvr tii. Dumnezeu t t s a a t i va aduce aminte de cei drepi, care se tem de El. i va respecta si s t i va onora, n contul Fiului S u prea iubit, si le va da viaa venic . a t s a Dar pe cei nelegiuii, care I-au c lcat n picioare autoritatea, i va t a nl tura si-i va distruge de pe p mnt si vor ca si cnd n-ar a a existat. Dup c derea lui Adam dintr-o stare de fericire des vrit ntr-o a a a s a stare de nenorocire si p cat, exista pericolul ca omul s se descu a a rajeze si s ntrebe: Ce am ctigat dac am p zit poruncile Lui a s a a si am umblat triti naintea Domnului ( Maleahi 3, 14 ), cnd un s blestem greu apas asupra neamului omenesc si moartea este partea a noastr , a tuturor? nvaturile date lui Adam, ns , repetate de Set si a at a exemplicate pe deplin de Enoh, au risipit ntunericul si tristeea si t au dat sperana omului c , aa dup cum prin Adam a venit moartea, t a s a prin Isus, Mntuitorul f g duit, vor veni viaa si nemurirea. a a t n cazul lui Enoh, credincioii dezn d jduii erau nv ai c , s a a t at t a dei tr iau n mijlocul unui popor corupt si p c tos, care se aa n s a a a r zvr tire deschis si neruinat mpotriva Creatorului lui, totui, a a a s a s dac voiau s -L asculte si s aib credina n Salvatorul promis, a a a a t puteau s tr iasc n neprih nire ca si credinciosul Enoh, s e a a a a a primii de Dumnezeu si n lai, n cele din urm , la tronul S u t at t a a ceresc. Enoh, desp rit de lume si petrecnd mult timp n rug ciune si at a n comuniune cu Dumnezeu, reprezint poporul S u credincios din a a ultimele zile. Nelegiuirea va predomina pe p mnt ntr-o proporie a t [61] nfricoatoare. Oamenii i vor urma pornirea inimii lor stricate, s s i vor continua lozoa nel toare si se vor r zvr ti mpotriva s s a a a autoritii cerului. at

Set si Enoh

49

Poporul lui Dumnezeu se va desp ri de practicile nedrepte ale at celor din jur si va c uta puritatea gndirii si supunerea sfnt faa a a t de voia Lui, pn cnd chipul S u divin se va reecta n el. Ca si a a Enoh, el va preg tit pentru n larea la cer. n timp ce se str duiete a at a s s nvee si s avertizeze lumea, el nu se va conforma spiritului si a t a obiceiurilor necredincioilor, ci le va condamna printr-o conversaie s t sfnt si un exemplu evlavios. n larea la cer a lui Enoh, chiar a at nainte de distrugerea lumii prin potop, reprezint n larea tuturor a at drepilor vii de pe p mnt nainte de distrugerea prin foc. Snii t a t vor sl vii n prezena acelora care i-au urt pentru ascultarea lor a t t [62] credincioas de poruncile drepte ale lui Dumnezeu. a

Capitolul 8 Potopul
Urmaii lui Set erau numii ii lui Dumnezeu, iar urmaii lui s t s Cain, ii oamenilor. Pe m sur ce ii lui Dumnezeu s-au amestecat a a cu ii oamenilor, au devenit corupi. S-au nrudit cu ei prin c s torie t aa si, din cauza inuenei soiilor lor, si-au pierdut caracterul lor deo t t sebit si sfnt si s-au unit cu ii lui Cain n idolatria acestora. Muli t au aruncat la o parte frica de Dumnezeu si I-au nesocotit poruncile. Existau civa, ns , care f ceau binele, se temeau de Creatorul lor t a a si-L onorau. Noe si familia lui erau printre aceti civa neprih nii. s t a t R utatea omului era aa de mare si a crescut ntr-o asemenea a s m sur nsp imnt toare, nct I-a p rut r u lui Dumnezeu c a f cut a a a a a a a a om pe p mnt. El a v zut c r utatea omului era mare si c toate a a a a a ntocmirile gndurilor din inima lui erau ndreptate numai spre r u. a Cu mai mult de o sut de ani nainte de potop, Dumnezeu a a trimis un nger la credinciosul Noe, ca s -l avertizeze c nu va a a mai avea mil de omenirea stricat . El nu voia, ns , ca oamenii s a a a a nu-I cunoasc planul. Avea s -l instruiasc pe Noe si s -l fac un a a a a a predicator credincios, ca s avertizeze lumea de distrugerea ce avea a s vin , pentru ca locuitorii p mntului s e l sai f r scuz . Noe a a a a a t aa a [63] trebuia s le predice oamenilor si s preg teasc o arc , dup cum l a a a a a a va conduce Dumnezeu, pentru salvarea lui si a familiei. El nu avea s predice numai, ci exemplul lui n construirea cor biei avea s -i a a a conving pe toi c el credea ceea ce predica. a t a Noe si familia lui nu erau singurii care se temeau si ascultau de Dumnezeu. Dar Noe era cel mai sfnt si mai evlavios dintre toi de t pe p mnt, iar Dumnezeu i-a p strat viaa ca s mplineasc voia a a t a a Lui prin construirea cor biei si prin avertizarea lumii despre osnda a ce urma. Metusala, bunicul lui Noe, a tr it pn n anul potopului; a a si mai erau si alii care au crezut predicarea lui Noe si l-au ajutat t la construirea cor biei, dar care au murit nainte de a veni apele pe a p mnt. Noe a condamnat lumea prin predicarea si prin exemplul a lui n construirea arc i. a 50

Potopul

51

Dumnezeu le-a dat tuturor celor ce alegeau ocazia de a se poc i a si a se ntoarce la El. Dar ei nu au crezut predicarea lui Noe. I-au sdat avertiz rile si au ridiculizat construirea pe uscat a acelui vas a imens. Eforturile lui Noe de a-i reforma pe semenii s i nu au avut a succes. Mai bine de o sut de ani, ns , el a perseverat n str duinele a a a t sale de a-i ntoarce pe oameni la poc ina si la Dumnezeu. Fiecare a t lovitur dat la construirea cor biei era un mesaj adresat oamenilor. a a a Noe dirija lucr rile, predica si lucra, n timp ce oamenii, cuprini de a s uimire, l priveau ca pe un fanatic. Construirea cor biei a Dumnezeu i-a dat lui Noe dimensiunile exacte ale cor biei, ina struciuni clare si toate detaliile cu privire la construirea ei. Din t multe puncte de vedere arca n-a fost construit ca un vas, ci a fost a preg tit ca o cas , avnd partea de jos ca a unui vapor, pentru a a a a putea pluti pe ap . Nu existau ferestre n pereii laterali ai cor biei, a t a ci deasupra, pe unde venea lumina. Avea trei etaje si o ua ntr-o [64] s parte. Diferitele compartimente preg tite pentru a primi animale a erau f cute n aa fel nct toate primeau lumin prin fereastra de a s a deasupra. Arca a fost f cut din lemn de chiparos sau gofer, care a a nu se deterioreaz timp de sute de ani. Era o construcie foarte rea t zistent , pe care n-ar putut-o inventa nelepciunea nici unui om. a t Dumnezeu a fost proiectantul, iar Noe meterul S u constructor. s a Dup ce Noe a f cut tot ce i-a stat n putere ca s lucreze corect a a a ecare parte, era imposibil ca arca s poat rezista la furtuna pe a a care Dumnezeu, n mnia Lui aprins , avea s-o aduc pe p mnt. a a a Lucrarea de nisare a construciei a fost un proces lent. Fiecare t bucat de lemn a fost potrivit exact si ecare mbinare acoperit cu a a a smoal . S-a f cut tot ce a stat n puterea omului, pentru ca lucrarea a a s e des vrit ; totui, dup toate acestea, numai Dumnezeu, prin a a s a s a puterea Lui miraculoas , putea s-o p zeasc de valurile furioase si a a a puternice. La nceput, se p rea c muli au primit avertizarea lui Noe, dar a a t ei nu s-au ntors pe deplin la Dumnezeu, cu poc ina adev rat . a t a a Le-a fost dat un timp, nainte de a veni potopul, n care aveau s a e pui la prob si ncercai. Ei au c zut la test. Degradarea ce s a t a predomina i-a biruit si pn la urm s-au unit cu cei corupi n a-i a a t s

52

Istoria Mntuirii

bate joc si a vorbi dispreuitor despre credinciosul Noe. N-au vrut s t a si p r seasc p catele, ci au continuat n poligamie si n ng duirea aa a a a poftelor lor stricate. Timpul lor de prob se apropia de ncheiere. Locuitorii necrea dincioi si sd tori ai lumii aveau s primeasc un semn deosebit s a a a al puterii lui Dumnezeu. Noe a urmat cu exactitate instruciunile t pe care i le d duse Dumnezeu. Corabia a fost terminat ntocmai a a [65] cum poruncise El. Noe pusese n magazie cantiti imense de hran at a pentru oameni si pentru animale. Dup ce toate acestea au fost nde a plinite, Dumnezeu i-a poruncit credinciosului Noe: Intr n corabie, a tu si toat casa ta; c ci te-am v zut f r prihan naintea Mea. a a a aa a Animalele intr n corabie a Au fost trimii ngeri ca s adune din p duri si din cmpii animas a a lele pe care le crease Dumnezeu. ngerii mergeau naintea lor, iar ele veneau n urm , dou cte dou , mascul si femel , iar din cele curate a a a a cte sapte perechi. Aceste animale, de la cele mai feroce pn la cele a mai blnde si ned un toare, intrau n corabie ntr-un mar panic a a s s si solemn. Cerul p rea ntunecat de p s ri de toate felurile. Zburau a aa spre corabie dou cte dou , mascul si femel , iar din p s rile curate a a a aa cte sapte. Oamenii priveau cu uimire, unii cu team , dar ajunseser a a att de mpietrii de r zvr tire, nct acest remarcabil semn al puterii t a a lui Dumnezeu a avut doar o inuena trec toare asupra lor. Timp de t a sapte zile au intrat animalele n corabie, iar Noe le aranja n locurile preg tite pentru ele. a Pe cnd omenirea osndit privea soarele str lucind n slava lui a a si p mntul mbr cat n frumuseea sa aproape edenic , si-a alungat, a a t a prin distracii zgomotoase, temerile ce ap ruser . Prin faptele lor de t a a violena p reau s invite asupra lor pedeapsa mniei deja aprinse a t a a lui Dumnezeu. Totul era acum gata pentru nchiderea corabiei, lucru ce nu putea f cut de Noe din interior. Mulimea batjocoritoare a v zut un a t a nger cobornd din cer, mbr cat ntr-o str lucire ca a fulgerului. El a a a nchis ua masiv si si-a luat din nou zborul spre cer. s a Familia lui Noe a stat n corabie sapte zile nainte ca ploaia s a [66] cad pe p mnt. a a

Potopul

53

n acest timp s-au preg tit pentru lunga lor sedere n timpul ct a apele aveau s acopere p mntul. Acestea au fost zile de manifest ri a a a hulitoare din partea mulimii necredincioilor. Ei credeau c , dac t s a a profeia lui Noe nu s-a mplinit ndat dup intrarea lui n arc , t a a a atunci el fusese nelat si lumea nu putea distrus prin potop. s a nainte de aceasta nu existase ploaie pe p mnt. Dumnezeu f cea a a ca o ceaa s se ridice de pe ape si s cad ca roua, n timpul nopii, t a a a t renviornd vegetaia si f cnd-o s noreasc . Cu toate c au v zut t a a a a a manifestarea solemn a puterii lui Dumnezeu, prin felul neobinuit a s n care animalele au ieit din p duri si din cmpii si au intrat n s a corabie si prin faptul c ngerul lui Dumnezeu, mbr cat n str lucire a a a si maiestuozitate nsp imnt toare, a cobort din cer si a nchis ua, a a s totui ei si-au mpietrit inimile, continund s benchetuiasc si s s a a a fac glume pe seama manifest rilor remarcabile ale puterii divine. a a Izbucnirea furtunii n ziua a opta, ns , cerurile s-au ntunecat. Zgomotul tunetelor si a lumina str lucitoare a fulgerelor a nceput s -i ngrozeasc pe oameni a a a si pe animale. Ploaia c dea din norii de deasupra lor. Niciodat nu a a mai v zuser aa ceva si curajul a nceput s le sl beasc de spaim . a a s a a a a Animalele umblau de colo colo n cea mai s lbatic teroare, iar a a glasurile lor discordante p reau s -i plng propriul destin si pe a as a acela al oamenilor. Violena furtunii a crescut pn cnd apele p reau t a a s curg din cer ca nite cascade. Malurile rurilor s-au pr buit, iar a a s a s apele s-au rev rsat peste cmpii. S-au deschis si izvoarele adncului a celui mare. Jeturi de ap neau din p mnt cu o fora de nedescris, at s a t aruncnd la sute de metri n aer stnci masive care apoi, n c derea [67] a lor, se ngropau adnc n p mnt. a Pentru prima oar priveau oamenii distrugerea lucr rii minilor a a lor. Cl dirile lor splendide, gr dinile si livezile frumos amenajate, a a unde i aezaser idolii, erau nimicite de fulgere din cer. Ruinele s s a lor erau r spndite pretutindeni. n livezi, ei i n laser altare a s at a nchinate idolilor lor, pe care aduceau jertfe omeneti. Dumnezeu s le detesta si, n mnia Lui, le-a d rmat n faa lor, iar ei au fost a t f cui s tremure naintea viului Dumnezeu, Creatorul cerului si a t a al p mntului, si au fost f cui s stie c distrugerea le-au adus-o a a t a a urciunile si ngrozitoarele lor jertfe idolatre.

54

Istoria Mntuirii

Violena furtunii cretea si lupta fenomenelor naturii se amesteca t s cu vaietele oamenilor care dispreuiser autoritatea lui Dumnezeu. t a Copaci, cl diri si stnci erau aruncate n toate direciile. Groaza a t oamenilor si a animalelor nu putea descris . nsui Satana, care a s era constrns s e n mijlocul elementelor dezl nuite, se temea a a t pentru propria-i existena. El se bucurase s conduc un neam att t a a de puternic si dorise ca ei s tr iasc practicndu-i urciunile si a a a s r zvr tindu-se si mai mult mpotriva Dumnezeului cerului. Satana a a rostea blesteme la adresa lui Dumnezeu, acuzndu-L de nedreptate si cruzime. Muli oameni, ca si Satana, l huleau pe Dumnezeu si, t dac si-ar putut duce pn la cap t r zvr tirea, L-ar dobort de a a a a a pe tronul S u de dreptate. a n timp ce muli l blestemau si l huleau pe Creatorul lor, alii, t t nnebunii de spaim , i ntindeau minile spre corabie, implornd t a s [68] s e primii n ea. a t Acest lucru, ns , era imposibil. Dumnezeu nchisese ua, sina s gura intrare, iar Noe a r mas n untru si nelegiuiii afar . Numai a a t a El putea deschide ua. Ei erau constrni s recunoasc existena s s a a t unui Dumnezeu viu, mai puternic dect omul, pe care l sdaser si a l huliser . l chemau st ruitor, dar urechea Lui nu era deschis la a a a strig tul lor. n disperarea lor, unii au c utat s p trund cu fora n a a a a a t corabie, dar acea construcie solid a rezistat la toate eforturile lor. t a Unii s-au agat de ea pn cnd au fost luai de talazurile nfuriate at a t sau smuli de pietre si pomi ce erau aruncai n toate p rile. s t at Cei care dispreuiser avertizarea lui Noe si l batjocoriser pe t a a acel credincios predicator al neprih nirii s-au poc it prea trziu de a a necredina lor. Corabia era foarte cl tinat si zguduit . Animalele t a a a din untru i exprimau spaima grozav prin tot felul de zgomote; a s a totui, n mijlocul tuturor elementelor desc tuate, al valurilor si al s a s pietrelor si copacilor aruncai, corabia plutea n sigurana. ngeri t t care excelau n t rie o c l uzeau si o p zeau de r u. P zirea ei a aa a a a n ecare clip din cele patruzeci de zile si nopi, n timpul acelei a t furtuni ngrozitoare, a fost o minune a Celui atotputernic. Animalele expuse intemperiilor alergau la oameni, alegnd prezena lor ca si cnd ar ateptat ajutor de la ei. Unii s-au legat pe sine t s si pe copiii lor de aceste animale puternice, stiind c ele vor lupta a pentru viaa si se vor cara pe locurile cele mai nalte ca s scape de t at a apele n cretere. Furtuna nu si-a domolit furia, iar apele creteau mai s s

Potopul

55

repede dect la nceput. Unii s-au agat de copacii falnici de pe cele at mai mari n limi, dar acetia erau smuli din r d cini si purtai cu at s s a a t violena prin aer, ca si cnd ar fost azvrlii cu mnie, mpreun cu [69] t t a pietre si p mnt, n valurile umate si clocotitoare. Fiine omeneti a t s si animale luptau s -i p streze poziia pe cele mai mari n limi, as a t at pn cnd toi au fost aruncai mpreun n apele nspumate, care a t t a aproape ajungeau la locurile cele mai nalte. Pn la urm , apa a a a ajuns si la aceste locuri, iar oamenii si animalele deopotriv au pierit a n potop. Noe si familia lui urm reau cu ner bdare sc derea apelor si a a a doreau s se ntoarc pe p mnt. Noe a trimis un corb care a plecat a a a si s-a ntors, dar nu i-a adus informaia dorit . A trimis apoi un t a porumbel care, neavnd unde s se odihneasc , s-a ntors la corabie. a a Dup sapte zile, porumbelul a fost trimis din nou, iar cnd au v zut a a frunza de m slin n ciocul lui, familia celor opt, care fuseser nchii a a s n arc att de mult timp, s-a bucurat foarte mult. a Din nou un nger a cobort si a deschis ua cor biei. Noe putea s s a a ia capacul de deasupra, dar nu putea deschide ua pe care o nchisese s Dumnezeu. Dumnezeu i-a vorbit prin ngerul care a deschis-o si a invitat familia s ias si s scoat afar cu ei toate f pturile vii. a a a a a a Jertfa lui Noe si f g duina lui Dumnezeu a a t Noe nu L-a uitat pe Dumnezeu, care i ocrotise cu atta ndurare. Imediat a n lat un altar, a luat din toate animalele curate si din toate at p s rile curate si a adus arderi de tot ar tndu-i credina n Hristos, aa a s t marea Jertf , si manifestndu-i recunotina faa de Dumnezeu a s s t t pentru ocrotirea lor minunat . Jertfa lui Noe s-a n lat naintea a at Domnului ca un miros pl cut. El a primit-o si l-a binecuvntat pe a Noe si familia lui. Aici este o lecie pentru toi aceia care tr iesc pe [70] t t a p mnt: pentru ecare manifestare a ndur rii si iubirii lui Dumnezeu a a faa de ei, ar trebui nainte de toate s -i ofere mulumiri pline de t a t recunotina si nchinare umil . s t a Ca omul s nu e cumva nsp imntat de nori si de c derea a a a ploilor si s nu tr iasc mereu cu groaz , temndu-se de un alt potop, a a a a Dumnezeu a ncurajat binevoitor familia lui Noe printr-o f g duina: a a t Fac un leg mnt cu voi c nici o f ptur nu va mai nimicit de a a a a a apele potopului si nu va mai veni potop ca s pustieasc p mntul. a a a

56

Istoria Mntuirii

Si Dumnezeu a zis: Iat semnul pe care-l fac ntre Mine si voi si a toate vieuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni t n veci: curcubeul Meu pe care l-am aezat n nor va sluji ca semn al s leg mntului dintre Mine si p mnt. Cnd voi strnge nori deasupra a a p mntului, curcubeul se va ar ta n nor.... Curcubeul va n nor; si a a Eu M voi uita la el, ca s -Mi aduc aminte de leg mntul cel venic a a a s dintre Dumnezeu si vieuitoarele de orice trup de pe p mnt. t a Ct bun voina din partea lui Dumnezeu! Ct ndurare pentru a a t a omul greit, ca s aeze n nori frumosul curcubeu multicolor, o s a s dovad a leg mntului atotputernicului Dumnezeu cu omul! Acest a a curcubeu avea s arate tuturor generaiilor faptul c Dumnezeu ia t a a nimicit pe locuitorii p mntului prin potop, din cauza marii lor a r uti. Planul Lui era ca atunci cnd copiii generaiilor urm toare a at t a aveau s vad curcubeul n nor si s ntrebe despre motivul acestui a a a arc superb mbrind cerul, p rinii s le poat explica distrugerea at s a t a a lumii vechi prin potop, din cauz c oamenii s-au dedat la tot felul a a [71] de nelegiuiri, iar minile Celui Prea nalt au ndoit curcubeul si l-au aezat n nori, ca o dovad c El nu va mai aduce niciodat un potop s a a a de ape pe p mnt. a Acest simbol din nor trebuie s le nt reasc tuturor ncrederea a a a n Dumnezeu, c ci el este o dovad a milei si bun t ii divine faa a a a at t de om. Dei Dumnezeu a fost provocat s distrug p mntul prin s a a a potop, totui mila Lui nc mai nconjoar p mntul. s a a a El spune c , atunci cnd se va uita la curcubeu, i va aduce a s aminte. Nu trebuie s nelegem c El uit vreodat , ci El vorbete a t a a a s [72] n limbajul omului, pentru ca acesta s -L poat nelege mai bine. a a t

Capitolul 9 Turnul Babel


Unii din descendenii lui Noe au nceput curnd s apostazieze. t a O parte a urmat exemplul lui Noe si a ascultat de poruncile lui Dumnezeu; alii erau necredincioi si r zvr tii si nu toi acetia t s a a t t s credeau la fel cu privire la potop. Unii nu credeau n existena lui t Dumnezeu, iar n mintea lor considerau c potopul a avut cauze a naturale. Alii credeau c Dumnezeu exist si c a distrus lumea t a a a antediluvian prin potop; simamintele lor, ca si ale lui Cain se a t r zvr teau mpotriva lui Dumnezeu pentru c i nimicise pe oameni a a a de pe p mnt si blestemase p mntul, pentru a treia oar , prin potop. a a a Cei care erau dumanii lui Dumnezeu se simeau zilnic mustrai s t t de comportarea neprih nit si de viaa evlavioas a celor care l a a t a iubeau, l ascultau si-L pream reau. Necredincioii s-au consultat a s ntre ei si au c zut de acord s se despart de cei credincioi, a c ror a a a s a viaa dreapt era o mustrare continu a c ilor lor rele. Au c l torit la t a a a aa dep rtare de ei si au ales o cmpie ntins unde s locuiasc . Si-au a a a a construit o cetate si au conceput ideea de a construi un turn nalt pn la nori, ca s locuiasc mpreun n cetate si n turn si s nu a a a a a mai e risipii. t Ei s-au gndit c se vor asigura n cazul unui alt potop, c ci i a a s vor construi turnul cu mult mai nalt dect nivelul atins de ape n [73] timpul potopului, si lumea ntreag i va onora, iar ei vor ca nite a s dumnezei si vor st pni peste oameni. Acest turn era planicat s -i a a pream reasc pe constructori si s abat atenia altor locuitori ai a a a a t p mntului de la Dumnezeu, pentru a se uni cu ei n idolatrie. Oaa menii locuiau deja n turn, chiar nainte de a se termina construcia. t Camere mobilate si decorate splendid erau nchinate idolilor lor. Aceia care nu credeau n Dumnezeu i nchipuiau c , dac turnul s a a va ajunge pn la nori, vor putea descoperi cauzele potopului. a S-au n lat pe ei nii mpotriva lui Dumnezeu. Dar El nu at ss le-a ng duit s -i termine lucrarea. Turnul era construit pn la a as a o mare n lime cnd Domnul a trimis doi ngeri ca s le ncurce at a lucrul. Cnd sus era nevoie de material pentru lucru, oameni special 57

58

Istoria Mntuirii

desemnai trimiteau vorb din unul n altul, pn jos. Cnd cererea t a a era transmis n felul acesta, ngerii le-au ncurcat limba, iar oamenii a de jos le-au trimis materiale ce nu fuseser cerute. A urca materialul a pn la muncitorii din vrful turnului era un proces laborios. Cnd a acetia descopereau c nu era ceea ce doriser , erau dezam gii si s a a a t furioi si i certau pe cei pe care i credeau vinovai. s t n aceste condiii, nu mai era armonie n lucrul lor. Sup rai unii t a t pe alii si neind n stare s -i explice nenelegerile si cuvintele t as t ciudate dintre ei, si-au p r sit lucrul, s-au desp rit si s-au r spndit aa at a [74] pe tot p mntul. Pn atunci, oamenii vorbiser o singur limb . a a a a a Un fulger din cer, ca semn al mniei lui Dumnezeu, a zdrobit vrful turnului si l-a trntit la p mnt. n felul acesta Dumnezeu a vrut s -i a a [75] arate omului r zvr tit c El este suprem. a a a

Capitolul 10 Avraam si s mna f g duit a t a a a


Domnul l-a ales pe Avraam ca s duc la ndeplinire voia Lui. a a El a fost condus s -i p r seasc naiunea idolatr si s se despart as aa a t a a a de rudele lui. Domnul S-a descoperit lui Avraam n tineree, i-a dat t pricepere si l-a p zit de idolatrie. El pl nuia s -l fac un exemplu a a a a de credina si adev rat consacrare, pentru poporul S u care avea s t a a a a locuiasc dup aceea pe p mnt. Caracterul lui se remarca prin intea a a gritate, generozitate si ospitalitate. El impunea respect, ca un prin t puternic ntre oameni. Reverena si dragostea lui pentru Dumnet zeu, precum si ascultarea strict de voina Sa, i-au ctigat respectul a t s slujitorilor si al vecinilor. Exemplul lui de evlavie si viaa lui nepri t h nit , mpreun cu nv aturile date cu credincioie slujitorilor si a a a at s familiei, i-au condus s se team , s -L iubeasc si s -L venereze pe a a a a a Dumnezeul lui Avraam. Domnul S-a ar tat lui Avraam si i-a promis c s mna lui va a a a t numeroas ca stelele cerului. I-a mai f cut cunoscut, prin simbolul a a marelui ntuneric ngrozitor ce a venit asupra lui, lunga perioad de a sclavie n Egipt a urmailor lui. s La nceput, Dumnezeu i-a dat lui Avraam o singur soie, a t ar tndu-Si n felul acesta rnduielile. El nu a planicat niciodat ca a a omul s aib mai multe soii. Lameh a fost primul care s-a dep rtat [76] a a t a n aceast privina de ordinea neleapt a lui Dumnezeu. El a avut a t t a dou soii, ceea ce a creat discordie n familie. Invidia si gelozia a t celor dou l-au f cut pe Lameh nefericit. Cnd oamenii au nceput a a s se nmuleasc pe p mnt si li s-au n scut ice, si-au luat soii a t a a a t din toate acelea pe care si le-au ales. Acesta a fost unul din marile p cate ale locuitorilor lumii vechi, care a adus mnia lui Dumnezeu a asupra lor. Acest obicei era practicat dup potop si devenise att a de obinuit, nct chiar oameni drepi au adoptat aceast practic , s t a a lundu-i mai multe soii. n felul acesta, ei au devenit corupi si s t t s-au dep rtat n aceast privina de rnduiala lui Dumnezeu. a a t Domnul a spus despre Noe si familia lui care a fost salvat n co a rabie: C ci te-am v zut f r prihan naintea Mea n neamul acesta a a aa a 59

60

Istoria Mntuirii

de oameni. Genesa 7, 1. Noe avea o singur soie, iar disciplina a t familiei lor unite a fost binecuvntat de Dumnezeu. Deoarece ii a lui Noe erau f r prihan , ei au fost ocrotii n arc mpreun cu tat l aa a t a a a lor neprih nit. De la bun nceput nu a aprobat Dumnezeu poligamia. a Este contrar voinei Lui. Stia c ea va distruge fericirea omului. a t a Pacea lui Avraam a fost n mare m sur afectat prin c s toria lui a a a aa nefericit cu Agar. a Ezitare faa de f g duinele lui Dumnezeu t a a t Domnul i-a spus lui Avraam, dup desp rirea acestuia de Lot: a at Ridic -i ochii si, din locul n care eti, privete spre miaz noapte si at s s a spre miaz zi, spre r s rit si spre apus; c ci toat ara pe care o vezi ia aa a at t o voi da ie si seminei tale n veac. i voi face s mna ca pulberea t t t a t p mntului de mare; aa c , dac poate cineva num ra pulberea a s a a a p mntului, si s mna ta va putea s e num rat . Cuvntul a a t a a a Domnului a vorbit lui Avram ntr-o vedenie si a zis: Avrame, nu te [77] teme; Eu sunt scutul t u si r splata ta cea foarte mare.... Si Avram a a a zis: Iat c nu mi-ai dat s mna si slujitorul n scut n casa mea este a a a t a motenitorul meu. s Cum Avraam nu avea nici un u, la nceput se gndea c servitoa rul lui credincios, Eliezer, prin adoptare, i va deveni u si motenitor. s Dumnezeu, ns , i-a spus lui Avraam c nu servitorul lui i va u a a si motenitor, ci c el va avea ntr-adev r un u. Si, dup ce l-a dus s a a a afar , i-a zis: Uit -te pe cer si num r stelele, dac poi s le numeri. a a aa a t a Si i-a zis: Aa va s mna ta. s a t Dac Avraam si Sara ar ateptat cu ncredere mplinirea f a s a g duinei c vor avea un u, mult nefericire ar fost evitat . Ei a t a a a au crezut c va chiar aa cum promisese Dumnezeu, dar n-au a s putut crede c Sara, la vrsta ei naintat , va avea un u. Ea a sua a gerat un plan prin care credea c putea ndeplinit f g duina lui a a a a t Dumnezeu. L-a rugat pe Avraam s-o ia pe Agar de soie. Aici le-au t lipsit amndurora credina si ncrederea des vrit n puterea lui t a s a Dumnezeu. Prin faptul c a ascultat de glasul Sarei si a luat-o pe a Agar de soie, Avraam nu a reuit s treac testul credinei lui n t s a a t puterea nelimitat a lui Dumnezeu, si a adus mult nefericire asupra a a lor. Domnul inteniona s demonstreze credina neclintit si bizuirea t a t a lui Avraam pe f g duinele pe care i le f cuse. a a t a

Avraam si s mna f g duit a t a a a

61

Semeia Agarei t Agar era mndr si l ud roas si se purta cu arogana faa de Sara. a a a a t t Se m gulea c avea s e mama unei mari naiuni din Avraam, aa a a a t s cum promisese Dumnezeu. Sara era nemulumit de purtarea Agarei [78] t a si-l nvinuia pe Avraam pentru faptul c lucrurile mergeau r u, iar el a a era obligat s asculte toate acestea. Avraam este mhnit si-i spune a Sarei c Agar este slujitoarea ei si c ea poate avea st pnire asupra a a a ei, dar refuz s-o goneasc , pentru c avea s e mama copilului s u, a a a a a prin care credea c se va mplini f g duina. i spune Sarei c n-ar a a a t a luat-o pe Agar de soie dac nu i-ar cerut-o n mod special chiar t a Sara. Avraam era silit s asculte si plngerile Agarei cu privire la a abuzul Sarei. Era ncurcat. Dac ncerca s corecteze r ul f cut a a a a Agarei, m rea gelozia si nefericirea Sarei, prima si mult iubita lui a soie. Agar fuge din faa Sarei. Un nger al lui Dumnezeu o ntlnete, t t s o mngie si n acelai timp o mustr pentru purtarea ei trufaa, s a s spunndu-i s se ntoarc la st pna ei si s se supun sub mna a a a a a acesteia. Dup naterea lui Ismael, Domnul nsui i S-a ar tat din nou lui a s s a Avraam si i-a spus: Voi pune leg mntul Meu ntre Mine si tine a si s mna ta dup tine din neam n neam; acesta este un leg mnt a t a a venic. Domnul repet iar si, prin ngerul S u, f g duina de a da s a a a a a t un u Sarei, ca ea s e astfel mama multor neamuri. Avraam nc a a nu nelegea f g duina lui Dumnezeu. Gndul i-a zburat imediat la t a a t Ismael, ca si cum prin el avea s vin multele naiuni promise si, n a a t dragostea faa de ul lui, a exclamat: S tr iasc Ismael naintea t a a a Ta! F g duina i este repetat lui Avraam, si mai desluit: Cu a a t a s adev rat, nevast -ta Sara i va nate un u; si-i vei pune numele a a t s Isaac. Eu voi ncheia leg mntul Meu cu el, ca un leg mnt venic a a s pentru s mna lui dup el. ngerii sunt trimii a doua oar la a t a s a Avraam, n drumul lor spre a distruge Sodoma, si i repet si mai [79] a l murit f g duina c Sara va nate un u. a a a t a s

62

Istoria Mntuirii

Fiul f g duit a a Dup naterea lui Isaac, marea bucurie manifestat de Avraam si a s a Sara a f cut-o foarte geloas pe Agar. Ismael fusese nvat de mama a a at lui c avea s e binecuvntat n mod special de Dumnezeu ca u al a a lui Avraam si c va moteni tot ce-i fusese f g duit acestuia. Ismael a s a a mp rt sea simamintele mamei lui si era mnios din cauza bucuriei a a t manifestate la naterea lui Isaac. L-a dispreuit pe Isaac, deoarece s t credea c era preferat n locul lui. Sara a v zut atitudinea lui Ismael a a faa de ul ei si a fost foarte micat . I-a relatat lui Avraam purtarea t s a nerespectuoas a lui Ismael faa de ea si de ul ei, Isaac, si i-a spus: a t Izgonete pe roaba aceasta si pe ul ei; c ci ul roabei acesteia nu s a va moteni mpreun cu ul meu, cu Isaac. s a Avraam a fost foarte mhnit. Ismael era ul lui, pe care-l iubea. Cum putea s -l izgoneasc ? n dezorientarea lui, s-a rugat lui Duma a nezeu, c ci nu stia ce cale s apuce. Domnul i-a spus lui Avraam, a a prin ngerii S i, s asculte cererea Sarei, soia lui, si s nu lase ca a a t a afeciunea faa de ul lui, sau faa de Agar, s -l mpiedice s e de t t t a a acord cu dorinele ei. Aceasta era singura cale pe care o putea urma t pentru a restabili armonia si fericirea n familia lui. Avraam a primit de la nger f g duina ncurajatoare c Ismael, dei desp rit de casa a a t a s at tat lui lui, nu va muri si nici nu va p r sit de Dumnezeu si c va a aa a ocrotit pentru c era ul lui Avraam. Dumnezeu a promis s fac si a a a [80] din Ismael o mare naiune. t Avraam avea o re nobil si binevoitoare, care s-a manifestat n a rug minile lui st ruitoare pentru oamenii din Sodoma. Spiritul lui a t a puternic a suferit mult. A fost copleit de ntristare, iar sentimentele s paterne i-au fost profund micate cnd a izgonit-o pe Agar si pe ul s lui, Ismael, s pribegeasc , str ini ntr-o ar str in . a a a t a a a Dac Dumnezeu ar aprobat poligamia, nu l-ar instruit astfel a pe Avraam s-o izgoneasc pe Agar si pe ul ei. Prin aceasta, a a vrut s -i nvee pe toi o lecie: c drepturile si fericirea relaiei de a t t t a t c s torie trebuie ntotdeauna respectate si p zite, chiar cu un mare aa a pre. Sara a fost prima si singura soie adev rat a lui Avraam. Ea t t a a avea toate drepturile de soie si de mam , pe care nimeni alta nu le t a putea avea n familia lor. Ea i stima soul, numindu-l domn, dar s t era geloas ca afeciunea lui s nu e mp rit ntre ea si Agar. a t a at a Dumnezeu nu a mustrat-o pe Sara pentru calea pe care a luat-o.

Avraam si s mna f g duit a t a a a

63

Avraam a fost mustrat de ngeri pentru nencrederea n puterea lui Dumnezeu, care l f cuse s-o ia pe Agar de soie si s cread c prin a t a a a ea se va mplini f g duina. a a t Testul suprem al credinei t Dumnezeu a v zut din nou potrivit s probeze credina lui a a t Avraam prin ncercarea cea mai nfricoatoare. Dac ar ndurat s a prima prob si ar ateptat cu r bdare ca f g duina s se mplia s a a a t a neasc prin Sara si n-ar luat-o pe Agar de soie, n-ar fost supus a t la proba cea mai minuioas la care a fost supus omul vreodat . t a a Domnul i-a poruncit lui Avraam: Ia pe ul t u, pe singurul t u u a a pe care-l iubeti, pe Isaac; du-te n ara Moria si adu-l ardere de tot s t acolo, pe un munte pe care i-l voi spune. t Avraam nu a fost nencrez tor n Dumnezeu si nu a ezitat, ci [81] a dimineaa, devreme, a luat doi slujitori, pe Isaac si lemnele pentru t arderea de tot si a plecat nspre locul despre care i spusese Dum nezeu. El nu i-a dezv luit Sarei adev ratul scop al c l toriei lui, a a aa stiind c dragostea ei pentru Isaac ar determina-o s nu se ncread a a a n Domnul si s -l rein pe ul ei. Avraam nu a l sat ca sentimentele a t a a p rinteti s -l controleze si s -l fac s se r zvr teasc mpotriva lui a s a a a a a a a Dumnezeu. Porunca Domnului era planicat s -i agite adncimile a a suetului. Ia-l pe ul t u. Apoi, ca pentru a-i ncerca inima si mai a profund, a ad ugat: Pe singurul t u u, pe care-l iubeti, pe Isaac; a a s adic , pe singurul u al f g duinei, i adu-l ardere de tot.... a a a t s Acest tat a c l torit trei zile cu ul lui, avnd timp sucient s a aa a se gndeasc si s se ndoiasc de Dumnezeu, dac ar fost nclinat a a a a s-o fac . Dar el nu s-a ndoit de Dumnezeu. El nu se gndea c a a de-acum f g duina se va mplini prin Ismael, deoarece Dumnezeu a a t i-a spus clar c va mplinit prin Isaac. a a Avraam a crezut c Isaac era ul f g duinei. El a mai crezut c a a a t a Dumnezeu voia chiar ceea ce spusese cnd i-a poruncit s mearg si a a s -l aduc ardere de tot. Nu a ezitat n faa f g duinei, ci a crezut c a a t a a t a Dumnezeu care, n providena Lui, i d duse Sarei un u la vrsta ei t a naintat si care i ceruse lui Avraam s ia viaa acelui u, putea si a a t s -i redea viaa si s -l scoale pe Isaac din mori. a t a t Avraam i-a l sat pe slujitori pe cale si a propus s mearg singur a a a cu ul lui, ca s se nchine la o oarecare dep rtare de ei. N-a vrut s le a a a

64

Istoria Mntuirii

permit slujitorilor s -i nsoeasc , pentru ca nu cumva dragostea lor a a t a pentru Isaac s -i determine s -l mpiedice pe Avraam s mplineasc a a a a porunca lui Dumnezeu. A luat lemnele din minile slujitorilor si [82] le-a pus pe umerii ului. A mai luat focul si cuitul. Era preg tit s t a a execute misiunea grozav dat de Dumnezeu. Tat l si ul au mers a a a mai departe, mpreun . a Atunci Isaac a vorbit cu tat l lui si a zis: Tat ! Ce este, a a ule? i-a r spuns el. Isaac a zis din nou: Iat focul si lemnele, dar a a unde este mielul pentru arderea de tot? Fiule, a r spuns Avraam, a Dumnezeu nsui va purta grij de mielul pentru arderea de tot. s a Si au mers amndoi mpreun nainte. Acel tat serios, iubitor si a a suferind mergea nainte cu hot rre, al turi de ul lui. Cnd au ajuns a a la locul pe care i-l ar tase Dumnezeu lui Avraam, el a construit acolo a un altar, a aezat lemnele n ordine, gata pentru jertf si apoi i-a spus s a lui Isaac despre porunca lui Dumnezeu de a-l oferi ca ardere de tot. I-a repetat f g duina pe care i-o f cuse Dumnezeu de cteva ori, c a a t a a prin Isaac el va deveni un neam mare. I-a spus c , prin ascultarea a poruncii Domnului de a-l ucide, Dumnezeu i va mplini f g duina, s a a t pentru c El avea putere s -l nvie din mori. a a t Solia ngerului Isaac credea n Dumnezeu. El fusese nvat ascultarea f r reat aa zerve de tat l lui si l iubea si adora pe Dumnezeul p rintelui s u. a a a Ar putut s -i opun rezistena tat lui dac voia, dar, dup ce l-a a a t a a a mbriat cu dragoste, s-a l sat legat si aezat pe lemne. Cnd mna at s a s tat lui s-a ridicat ca s -l ucid pe u, un nger al lui Dumnezeu, a a a care urm rise toat credincioia lui Avraam pe drumul spre Moria, a a a s strigat din cer si a zis: Avraame! Avraame! Iat -m ! a r spuns a a a el. ngerul a zis: S nu pui mna pe b iat si s nu-i faci nimic; c ci a a a a stiu acum c te temi de Dumnezeu, ntruct n-ai cruat pe ul t u, pe a t a [83] singurul t u u, pentru Mine. a Avraam a ridicat ochii si a v zut napoia lui un berbece, ncurcat a cu coarnele ntr-un tu; si Avraam s-a dus si a luat berbecele si l-a s adus ca ardere de tot n locul ului s u. a De data aceasta, Avraam a trecut testul pe deplin si n mod nobil, iar prin credincioia lui si-a compensat lipsa de credina n Dums t nezeu, care l f cuse s-o ia pe Agar de soie. Dup manifestarea a t a

Avraam si s mna f g duit a t a a a

65

credinei lui Avraam, Dumnezeu Si-a rennoit f g duina faa de el. t a a t t ngerul Domnului a chemat a doua oar din ceruri pe Avraam si a a zis: Pe Mine nsumi jur, zice Domnul; pentru c ai f cut lucrul a a acesta si n-ai cruat pe ul t u, pe singurul t u u, te voi binecuvnta t a a foarte mult si-i voi nmuli foarte mult s mna, si anume: ca stelele t t a t cerului si ca nisipul m rii; si s mna ta va st pni cetile vr jmai a a t a at a s lor ei. Toate neamurile p mntului vor binecuvntate n s mna a a t [84] ta, pentru c ai ascultat de porunca Mea. a

Capitolul 11 C s toria lui Isaac aa


Canaaniii erau idolatri, iar Domnul poruncise poporului S u s t a a nu se nrudeasc prin c s torie cu ei ca nu cumva s e condui la a aa a s idolatrie. Avraam era b trn si se atepta s moar curnd. Isaac era a s a a nc nec s torit. Avraam se temea de inuenele corup toare care l a aa t a nconjurau pe ul lui si dorea s -i aleag o soie care nu-l va dep rta a a t a de Dumnezeu. Aceast problem i-a ncredinat-o slujitorului lui a a t credincios si cu experiena care avea n grij toat averea lui. t a a Avraam i-a cerut slujitorului s u s jure solemn naintea Domnua a lui c nu va lua pentru Isaac o soie canaanit , ci va merge la rudele a t a lui Avraam, care credeau n adev ratul Dumnezeu. L-a ns rcinat s a a a e atent s nu-l duc pe Isaac n ara de unde venise Avraam, pentru a a t c aproape toi cei de acolo erau afectai de idolatrie. Dac nu putea a t t a g si o soie pentru Isaac, care s -i p r seasc rudele si s vin unde a t as aa a a a era el, atunci era eliberat de jur mntul f cut. a a Aceast chestiune important , nu a fost l sat s e rezolvat de a a a a a a Isaac singur, independent de tat l lui. Avraam i-a spus slujitorului a s u c Dumnezeu i va trimite ngerul nainte, ca s -l c l uzeasc a a s a aa a n alegerea pe care o va face. Servitorul c ruia i-a fost ncredina at aceast misiune si-a nceput lunga sa c l torie. Cnd a intrat n t a a aa [85] cetatea n care locuiau rudele lui Avraam, s-a rugat st ruitor ca Duma nezeu s -l c l uzeasc n alegerea unei soii pentru Isaac. A cerut a aa a t s -i e date anumite dovezi, pentru a nu grei n aceast privina. El a s a t s-a odihnit la o fntn unde se strngeau ntotdeauna muli oameni. a t Aici a observat ndeosebi manierele pl cute si purtarea politicoas a a a Rebec i si a primit toate dovezile c ea era aceea pe care Dumnezeu a a a avut pl cerea s-o aleag pentru a deveni soia ului st pnului s u, a a t a a Isaac. Ea l-a invitat pe slujitor acas la tat l ei. Atunci el le-a relatat a a tat lui si fratelui ei dovezile pe care le primise de la Domnul, c a a Rebeca trebuia s devin soia lui Isaac, ul st pnului lui. a a t a Apoi, slujitorul lui Avraam le-a spus: Acum, dac dorii s a t a ar tai bun voina si credincioie faa de st pnul meu, spunei-mi; a t a t s t a t dac nu, spunei-mi iar si, ca s m ndrept la dreapta sau la stnga. a t a a a 66

C s toria lui Isaac aa

67

Tat l si fratele au r spuns: De la Domnul vine lucrul acesta; noi a a nu-i putem spune nici r u nici bine. Iat , Rebeca este naintea ta; t a a ia-o si du-te, ca s e nevasta ului st pnului t u, cum a spus a a a Domnul. Cnd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s-a aruncat cu faa la p mnt naintea Domnului. t a Dup ce au fost aranjate toate lucrurile si a fost obinut consima t amntul tat lui si al fratelui, a fost consultat Rebeca, dac voia s t a a a a plece cu slujitorul lui Avraam la mare distana de familia tat lui ei, t a pentru a deveni soia lui Isaac. n urma ntmpl rilor petrecute, ea a t a crezut c mna lui Dumnezeu o alesese ca s e soia lui Isaac si a a a t r spuns: Da, vreau. a nvoielile cu privire la c s torie erau, n general, f cute de p rini; aa a a t totui, copiii nu erau constrni s se c s toreasc cu aceia pe care [86] s s a aa a nu-i puteau iubi. Ei ns , aveau ncredere n judecata p rinilor lor, a a t le urmau sfatul si-i ofereau dragostea acelora pe care i alegeau s p rinii lor cu experiena si tem tori de Dumnezeu. Se considera o a t t a crim a urma o cale contrar acesteia. a a Un exemplu de ascultare lial a Isaac a fost educat n frica de Domnul, s tr iasc o viaa de a a a t ascultare. Cnd avea patruzeci de ani, s-a supus, ca slujitorul cu experiena si tem tor de Dumnezeu al tat lui lui s aleag pentru el. t a a a a El a crezut c Dumnezeu l va c l uzi cu privire la g sirea unei soii. a aa a t Cazul lui Isaac a r mas nregistrat ca un exemplu de urmat pentru a copiii din generaiile urm toare, n special de c tre aceia care spun t a a c se tem de Dumnezeu. a Calea urmat de Avraam n educarea lui Isaac, pe care l-a f cut a a s iubeasc viaa de ascultare nobil , este nregistrat spre beneciul a a t a a p rinilor si ar trebui s -i determine s porunceasc familiei lor. a t a a a Trebuie s -i nvee copiii s se supun si s le respecte autoritatea. as t a a a P rinii s simt c asupra lor apas r spunderea de a ndruma a t a a a a a dragostea copiilor c tre persoanele pe care judecata lor le va ar ta a a [87] c sunt tovar si potrivii pentru ii sau icele lor. a a t

Capitolul 12 Iacov si Esau


Dumnezeu cunoate sfritul nc de la nceput. nainte de nas s a s terea lui Iacov si Esau, El a stiut ce fel de caractere i vor dezvolta s acetia. A stiut c Esau nu va avea pl cere s -L asculte. El a r spuns s a a a a rug ciunii ngrijorate a Rebec i si a informat-o c va avea doi copii, a a a iar cel mai mare va sluji pe cel mai mic. I-a prezentat istoria viitoare a celor doi i, faptul c vor dou naiuni, una mai mare dect ceaa a t lalt , si c ul mai mare va sluji celui mai mic. ntiul n scut avea a a a dreptul la avantaje deosebite si privilegii speciale, care nu aparineau t nici unui alt membru al familiei. Isaac l iubea pe Esau mai mult dect pe Iacov, pentru c i a procura vnat. El era ncntat de spiritul lui ndr zne si curajos, a t manifestat la vn toarea de animale s lbatice. Iacov era ul preferat a a al mamei, pentru c rea lui era mai blnd si mai potrivit s-o fac a a a a fericit . Iacov nvase de la mama lui ceea ce Dumnezeu o nvase a at at pe ea: c cel mai mare trebuie s slujeasc celui mai mic. Judecata a a a lui tinereasc l-a f cut s trag concluzia c aceast f g duina nu va a a a a a a a a t putea ndeplinit ct timp Esau avea privilegiile acordate ntiului a n scut. Cnd Esau s-a ntors de la cmp, sl bit de foame, Iacov s-a a a [88] folosit de ocazie pentru a prota de nevoia lui Esau. I-a propus s -i dea s m nnce ciorb , dac se va lep da de a a a a a a dreptul de nti n scut, iar Esau i l-a vndut lui Iacov. a Esau si-a luat dou soii idolatre, ceea ce a produs o mare ntris a t tare lui Isaac si Rebec i. Cu toate acestea, Isaac l iubea pe Esau mai a mult dect pe Iacov. Cnd a crezut c era aproape s moar , i-a cerut a a a lui Esau s -i preg teasc o mncare, ca s -l binecuvnteze nainte a a a a de a muri. Esau nu i-a spus tat lui s u c i vnduse lui Iacov dreptul a a a de nti n scut, nt rind aceasta printr-un jur mnt. Rebeca a auzit a a a cuvintele lui Isaac si si-a amintit cuvintele Domnului: Cel mai mare va sluji celui mai mic. Ea stia c Esau i tratase cu nechibzuina a s t dreptul de nti n scut si i-l vnduse lui Iacov. L-a convins pe Iacov a s -i nele tat l si, prin fraud , s primeasc binecuvntarea lui care, as s a a a a credea ea, nu putea obinut pe nici o alt cale. La nceput, Iacov t a a 68

Iacov si Esau

69

nu a vrut s nf ptuiasc aceast nel torie, dar pn la urm a fost a a a a s a a a de acord cu planul mamei lui. Rebeca cunotea p rtinirea lui Isaac n favoarea lui Esau si cres a dea c logica nu-i va schimba planurile. n loc s se ncread n a a a Dumnezeu, care rnduiete toate evenimentele, ea a manifestat lips s a de credina, convingndu-l pe Iacov s -i nele tat l. Calea lui Iat as s a cov, n aceast privina, nu a fost aprobat de Dumnezeu. n loc de a t a a ncerca s aduc la ndeplinire evenimentele prezise cu ajutorul a a nel toriei, Rebeca si Iacov ar trebuit s atepte ca Dumnezeu s a a s s -Si mplineasc scopurile n felul S u si la timpul S u. a a a a Dac Esau ar primit binecuvntarea p rinteasc ce se oferea a a a ntiului n scut, prosperitatea lui nu ar putut veni dect de la a Dumnezeu. El ar putut s -l binecuvnteze cu prosperitate sau s a a aduc asupra lui nenorocirea, n funcie de faptele lui. Dac L-ar a t a iubit si onorat pe Dumnezeu, ca neprih nitul Abel, ar fost primit si [89] a binecuvntat de El. Dac n-ar avut respect pentru Dumnezeu sau a pentru poruncile Lui, ca si Cain cel r u, urmndu-i calea corupt , a s a n-ar primit binecuvntarea Lui, ci ar fost respins, cum a fost si Cain. Dac purtarea lui Iacov ar fost neprih nit , dac L-ar a a a a iubit pe Dumnezeu si s-ar temut de El, ar fost binecuvntat cu prosperitate si mna lui Dumnezeu ar fost cu el, chiar dac n-ar a obinut binecuvntarea si privilegiile oferite, n general, ntilor t n scui. a t Anii exilului lui Iacov Rebeca s-a poc it cu am r ciune pentru sfatul r u dat lui Iacov, a aa a deoarece acesta a fost mijlocul prin care a fost desp rit pentru at a totdeauna de el. El a fost forat s fug de mnia lui Esau pentru t a a a-i salva viaa, iar mama lui nu l-a mai v zut niciodat . Isaac a tr it s t a a a muli ani dup ce i-a dat lui Iacov binecuvntarea si s-a convins, dup t a a modul de comportare al celor doi, c binecuvntarea i aparinea de a t drept lui Iacov. Iacov nu a fost fericit n relaiile lui de c s torie, dei soiile lui t aa s t erau surori. El s-a neles cu Laban s se c s toreasc cu ica lui, t a aa a Rahela, pe care o iubea. Dup ce l-a slujit pe Laban sapte ani pentru a Rahela, acesta l-a nelat si i-a dat-o pe Lea. Cnd si-a dat seama de s nel torie si de faptul c Lea i jucase partea ei, Iacov n-a putut-o s a a s

70

Istoria Mntuirii

iubi. Laban l-a nelat dndu-i-o pe Lea n loc de Rahela, ntruct s dorea s benecieze o mai lung perioad de timp de serviciile a a a lui credincioase. Iacov l-a mustrat pe Laban pentru c s-a jucat n a felul acesta cu sentimentele lui, dndu-i-o pe Lea, pe care n-o iubea. Laban l-a rugat s nu o alunge, pentru c aceasta era considerat o a a a [90] mare ocar , nu numai pentru ea, dar si pentru ntreaga familie. a Iacov a fost pus n cea mai penibil poziie, dar s-a hot rt s-o a t a p streze totui pe Lea si s se c s toreasc si cu sora ei. Lea a fost a s a aa a mult mai puin iubit dect Rahela. t a Laban s-a purtat n mod egoist cu Iacov. El s-a gndit doar s a prote de pe urma muncii lui, ndeplinite cu credincioie. Iacov l-ar s p r sit de mult pe vicleanul Laban, dar se temea s nu se ntlneasc aa a a cu Esau. El i-a auzit pe ii lui Laban plngndu-se: Iacov a luat tot ce era al tat lui nostru, si cu averea tat lui nostru si-a agonisit el a a toat bog ia aceasta. Iacov s-a uitat si la faa lui Laban; si iat c a at t a a nu mai era ca nainte. Iacov era fr mntat. Nu stia ncotro s-o apuce. Si-a adus proa blema naintea lui Dumnezeu si s-a rugat pentru c l uzirea Lui. aa Domnul i-a r spuns cu ndurare. Atunci Domnul i-a zis lui Iacov: a ntoarce-te n ara p rinilor t i si n locul t u de natere; si Eu voi t a t a a s cu tine. Iacov a trimis de a chemat pe Rahela si pe Lea, la cmp, la turma lui. El le-a zis: Dup faa tat lui vostru, v d bine c el nu mai a t a a a este ca mai nainte; Dar Dumnezeul tat lui meu a fost cu mine. Voi a niv stii c am slujit tat lui vostru cu toat puterea mea. Si tat l s a t a a a a vostru m-a nelat: de zece ori mi-a schimbat simbria; dar Dumnezeu s nu i-a ng duit s m p gubeasc . El le-a spus despre visul pe a a a a a care i-l d duse Dumnezeu, ca s plece de la Laban la rudele lui. a a Rahela si Lea si-au exprimat nemulumirea cu privire la felul n t care a procedase tat l lor. Cnd Iacov le-a repovestit despre r ul a a f cut de Laban, Rahela si Lea i-au spus: Mai avem noi oare parte si a motenire n casa tat lui nostru? Nu suntem noi oare privite de el ca s a nite str ine, pentru c ne-a vndut si ne-a mncat si banii? Toat s a a a bogia pe care a luat-o Dumnezeu de la tat l nostru este a noastr at a a [91] si a copiilor notri. F acum tot ce i-a spus Dumnezeu. s a t

Iacov si Esau

71

ntoarcerea n Canaan n lipsa lui Laban, Iacov si-a luat familia si tot ce avea si a plecat. Dup trei zile de c l torie, Laban a auzit de plecarea lui si a a aa fost foarte sup rat. L-a urm rit, hot rt s -l aduc napoi cu fora. a a a a a t Domnul, ns , a avut mil de Iacov si, cnd Laban era aproape s -l a a a ajung din urm , I S-a ar tat n vis cerndu-i s nu-i vorbeasc lui a a a a a Iacov, nici bine, nici r u. Aceasta nsemna c nu trebuia s -l foreze a a a t s se ntoarc si nici s nu-l nduplece prin propuneri ademenitoare. a a a Cnd l-a ntlnit pe Iacov, Laban l-a ntrebat de ce fugise pe ascuns, lundu-i fetele ca pe nite ostatice luate cu sabia. I-a spus: s Mna mea este destul de tare ca s v fac r u; dar Dumnezeu tat lui a a a a vostru mi-a zis n noaptea trecut : Ia seama s nu-i vorbeti lui Iacov a a s nici bine, nici r u. Iacov i-a reamintit atunci de felul zgrcit n care a se purtase faa de el, urm rindu-i numai avantajele lui. I-a spus c t a s a el, Iacov, se purtase corect ct timp st tuse la Laban: Nu i-am adus a t acas vite sfiate de are; eu nsumi te-am desp gubit pentru ele; a s a mi cereai napoi ce mi se fura ziua sau ce mi se fura noaptea. Ziua m topeam de c ldur , iar noaptea m pr p deam de frig si-mi fugea a a a a a a somnul de pe ochi. Iat , dou zeci de ani am stat n casa ta, i-am slujit paisprezece a a t ani pentru cele dou fete ale tale si sase ani pentru turma mea si a de zece ori mi-ai schimbat simbria. Dac n-a avut cu mine pe a s Dumnezeul tat lui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe acela de a care se teme Isaac, mi-ai dat drumul acum cu minile goale. Dar [92] Dumnezeu a v zut suferina mea si osteneala minilor mele si ieri a t noapte a rostit judecata. Atunci Laban l-a asigurat c le dorea binele icelor lui si copiilor a lor si c nu le putea face r u. A propus s fac un leg mnt ntre a a a a a ei: Vino, s facem amndoi un leg mnt si leg mntul acesta s a a a a slujeasc de m rturie ntre mine si tine. Iacov a luat o piatr si a a a a pus-o ca stlp de aducere aminte. Iacov a zis frailor s i: Strngei t a t pietre. Ei au strns pietre si au f cut o movil ; si au mncat acolo a a pe movil . a Laban a spus: Domnul s vegheze ntre tine si mine, ct vom a departe unul de altul. Dac vei asupri pe fetele mele, si dac vei mai a a lua si alte neveste afar de fetele mele, ia bine seama c nu un om a a va cu noi, ci Dumnezeu va martor ntre mine si tine.

72

Istoria Mntuirii

Iacov a f cut un leg mnt solemn naintea Domnului c nu va a a a lua alte soii. Laban a zis lui Iacov: Iat movila aceasta si iat t a a stlpul acesta pe care l-am ridicat ntre mine si tine. Movila aceasta s e martor si stlpul acesta s e martor c nici eu nu voi trece la a a a a tine peste movila aceasta, si nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta si peste stlpul acesta ca s ne facem r u. Dumnezeul lui a a Avraam si al lui Nahor, Dumnezeul tat lui lor s judece ntre noi. a a Iacov a jurat pe Acela de care se temea Isaac. Cum mergea Iacov n drumul lui, l-au ntlnit ngerii lui Dumnezeu. Cnd i-a v zut, a zis: Aceasta este tab ra lui Dumnezeu. a a El a v zut ngerii lui Dumnezeu ntr-un vis, t b rnd n jurul lui. a a a Iacov a trimis fratelui lui, Esau, o umil solie de mp care. Solii a a s-au ntors napoi la Iacov si i-au zis: Ne-am dus la fratele t u Esau; a si el vine naintea ta, cu patru sute de oameni. Iacov s-a sp imntat a [93] foarte mult si l-a apucat groaza. A mp rit n dou tabere oamenii at a pe care-i avea cu el, oile, boii si c milele si a zis: Dac vine Esau a a mpotriva uneia din tabere si o bate, tab ra care va r mnea va putea a a s scape. a Iacov a zis: Dumnezeul tat lui meu Avraam, Dumnezeul tat lui a a meu Isaac! Tu Doamne care mi-ai zis: ntoarce-te n ara ta si n t locul t u de natere si voi ngriji ca s -i mearg bine! Eu sunt prea a s at a mic pentru toate ndur rile si pentru toat credincioia pe care ai a a s ar tat-o faa de robul T u; c ci am trecut Iordanul acesta numai cu a t a a toiagul meu si iat c acum fac dou tabere. Izb vete-m , Te rog, a a a a s a din mna fratelui meu, din mna lui Esau! C ci m tem de el, ca s a a a nu vin si s m loveasc , pe mine, pe mame si pe copii. Si Tu ai zis: a a a a Eu voi ngriji ca s -i mearg bine si-i voi face s mna ca nisipul at a t a t [94] m rii, care, de mult ce este, nu se poate num ra. a a

Capitolul 13 Iacov si ngerul


Greeala pe care a f cut-o Iacov primind prin nel ciune bis a s a necuvntarea fratelui lui i-a fost adus din nou naintea ochilor n a mod conving tor, iar el se temea c Dumnezeu i va permite lui Esau a a s -i ia viaa. n fr mntarea lui, s-a rugat Domnului toat noaptea. a t a a Mi-a fost prezentat un nger stnd naintea lui Iacov, punndu-i n faa adev ratul lui caracter. n timp ce ngerul se ntoarce s plece, t a a Iacov l apuc si nu-l las . El face cereri cu lacrimi, m rturisind a a a c s-a poc it adnc de p cate si de relele f cute mpotriva fratelui a a a a lui, care l-au inut departe de casa tat lui s u timp de dou zeci de t a a a ani. ndr znete s invoce f g duinele lui Dumnezeu si dovezile a s a a a t bun voinei Lui faa de el, ar tate din cnd n cnd n timpul ct a t t a lipsise din casa tat lui lui. a Iacov s-a luptat cu ngerul toat noaptea, cernd st ruitor o binea a cuvntare. ngerul p rea s opun rug ciunii lui, amintindu-i mereu a a a a p catele si c utnd n acelai timp s plece de la el. Iacov era hot rt a a s a a s -l in , nu prin t rie zic , ci prin puterea credinei vii. Fr mntat, a t a a a t a Iacov a pomenit despre poc ina suetului lui, despre adnca umia t lina pentru greelile f cute. ngerul p rea c privete cu indiferena t s a a a s t la rug ciunea lui, f cnd mereu eforturi s se elibereze din strn- [95] a a a soare. El ar putut s -i exerseze puterea supranatural si s scape as a a cu fora din strnsoarea lui Iacov, dar nu a ales s fac aceasta. t a a Dar cnd a v zut c nu-l poate birui pe Iacov, ca s -l conving a a a a de puterea lui supranatural i-a atins coapsa, care i-a s rit imediat a a din ncheietur . Durerea zic , ns , nu l-a determinat pe Iacov s a a a a renune la eforturile lui st ruitoare. Obiectivul s u era s obin t a a a t a o binecuvntare, iar durerea trupului nu era un motiv sucient ca s -i abat mintea de la acest obiectiv. n ultimele momente ale a a conictului, hot rrea lui era chiar mai puternic dect la nceput. a a Pn la rev rsatul zorilor, credina i-a devenit tot mai zeloas si a a t a mai perseverent . El n-a vrut s -i dea drumul ngerului pn cnd a a a acesta nu l-a binecuvntat. ngerul i-a zis: Las -m s plec, c ci a a a a se revars zorile Dar Iacov a r spuns: Nu Te voi l sa s pleci, a a a a 73

74

Istoria Mntuirii

pn nu m vei binecuvnta. Atunci ngerul l-a ntrebat: Cum i a a t este numele? Iacov, a r spuns el. Apoi a zis: Numele t u nu a a va mai Iacov, ci te vei chema Israel; c ci ai luptat, ca un prin, cu a t Dumnezeu si cu oameni si ai fost biruitor. Credina triumf toare t a Credina st ruitoare a lui Iacov a biruit. El l-a inut strns pe t a t nger pn cnd a obinut binecuvntarea dorit si asigurarea iert rii a t a a p catelor sale. Numele i-a fost schimbat atunci din Iacov, cel ce a ia locul prin nel ciune, n Israel, care nseamn un prin al lui s a a t Dumnezeu. Iacov l-a ntrebat: Spune-mi, Te rog, numele T u. El a a r spuns: Pentru ce mi ceri numele? Si l-a binecuvntat acolo. a Iacov a pus locului aceluia numele Peniel; c ci, a zis el, am v zut a a pe Dumnezeu faa n faa si totui am sc pat cu viaa. Acela care a t t s a t fost cu Iacov n noaptea aceea, Acela cu care s-a luptat si pe care L-a [96] inut st ruitor pn l-a binecuvntat, a fost chiar Domnul Hristos. t a a Domnul a luat aminte la cererile lui Iacov si a schimbat planurile inimii lui Esau. El nu a aprobat nici o cale rea pe care a urmat-o Iacov. Acesta a avut o viaa de ndoial , dezorientare si remucare t a s din cauza p catului lui, pn cnd a avut acea lupt serioas cu a a a a ngerul si a obinut acolo dovada c Dumnezeu i iertase p catele. t a a S-a luptat cu ngerul si a fost biruitor, a plns si s-a rugat de el. Iacov l-a ntlnit la Betel si acolo ne-a vorbit Dumnezeu. Domnul este Dumnezeul otirilor; Numele Lui este Domnul. Osea 12, 4.5. s Esau m raluia mpotriva lui Iacov cu o armat , cu scopul de a s a a-i ucide fratele. Dar n timp ce Iacov se lupta cu ngerul n noaptea s aceea, un alt nger a fost trimis s -i mite inima lui Esau, pe cnd a s acesta dormea. Esau l-a v zut n vis pe Iacov, exilat pentru dou zeci a a de ani departe de casa tat lui s u, din cauz c se temea pentru viaa a a a a t lui. I-a observat ntristarea cnd a aat c mama lor murise. n visul a lui a v zut umilina lui Iacov si pe ngerii lui Dumnezeu n jurul lui. a t A visat c , atunci cnd s-au ntlnit, el nu mai avea de gnd s -i fac a a a r u. Cnd s-a trezit, Esau le-a povestit celor patru sute de oameni a visul s u si le-a spus s nu-l vat me pe Iacov, pentru c Dumnezeul a a a a tat lui lui era cu el. Cnd l vor ntlni, nici unul din ei s nu-i fac a a a r u. a

Iacov si ngerul

75

Iacov si-a ridicat ochii si s-a uitat si iat c Esau venea cu patru a a sute de oameni.... El nsui a trecut naintea lor; si s-a aruncat cu faa s t la p mnt de sapte ori, pn ce s-a apropiat de tot de fratele s u. Esau a a a a alergat naintea lui; l-a mbriat, si s-a aruncat pe grumaz si l-a at s s rutat. Si au plns. Iacov l-a rugat erbinte pe Esau s primeasc a a a un dar de pace. El a refuzat, dar Iacov a insistat: Primete deci [97] s darul meu, care i-a fost adus, indc Dumnezeu m-a umplut de t a bun ti si am de toate. Astfel a st ruit de el si Esau a primit. a at a O parabol a Iacov si Esau reprezint dou categorii: Iacov pe cei drepi, iar a a t Esau pe cei r i. Nelinitea lui Iacov, cnd a aat c Esau venea a s a mpotriva lui cu patru sute de oameni, reprezint strmtorarea celor a neprih nii atunci cnd decretul de moarte intr n vigoare, pentru a t a ca ei s e omori, chiar nainte de venirea Domnului. n timp ce a t oamenii r i se adun n jurul lor, suetul le este tulburat deoarece, ca a a si Iacov, nu v d nici o sc pare pentru viaa lor. ngerul a stat naintea a a t lui Iacov, iar el l-a apucat, l-a inut si s-a luptat cu el toat noaptea. t a Cei drepi vor lupta cu Dumnezeu n rug ciune n timpul strmtor rii t a a si chinului lor suetesc, la fel cum a luptat Iacov cu ngerul. n timpul fr mnt rii lui, Iacov s-a rugat toat noaptea pentru a sc pa de mna a a a a lui Esau. Neprih niii, n chinul lor suetesc, vor striga la Dumnezeu a t zi si noapte ca s -i scape de mna celor r i care-i nconjoar . a a a Iacov si-a m rturisit nevrednicia: Eu sunt prea mic pentru toate a ndur rile si pentru toat credincioia pe care ai ar tat-o faa de a a s a t robul T u. Drepii, n suferina lor, vor avea un simamnt adnc a t t t al nevredniciei lor si o vor recunoate cu lacrimi. Ca si Iacov vor s invoca prin Domnul Hristos, f g duinele lui Dumnezeu, f cute a a t a tocmai pentru astfel de p c toi dependeni, neajutorai si plini de a a s t t c ina. a t n fr mntarea sa, Iacov s-a prins strns de nger si n-a vrut s -l a a lase s plece. n timp ce el se ruga cu lacrimi, ngerul i-a amintit de a greelile trecute si a ncercat s plece de la el, pentru a-l ncerca. Tot [98] s a aa vor pui la prob si ncercai si cei drepi, n ziua necazului s s a t t lor, pentru a-i dovedi t ria credinei, perseverena si ncrederea s a t t neclintit n puterea lui Dumnezeu de a-i elibera. a

76

Istoria Mntuirii

Iacov nu voia s e respins. Stia c Dumnezeu este milos si a a a apelat la ndurarea Lui. El a ar tat c tre p rerea lui de r u si c tre a a a a a poc ina pentru greelile lui si a insistat cu cererea de a eliberat a t s din mna lui Esau. Rug ciunea lui insistent a durat n felul acesta a a toat noaptea. Cnd privea la greelile sale trecute, aproape ajungea a s la disperare. El stia, ns , c f r ajutor de la Dumnezeu va pieri. El a a aa l-a inut strns pe nger si si-a susinut cererea cu strig te erbini de t t a t agonie, pn cnd a biruit. a La fel va si cu cei neprih nii. Cnd rev d evenimentele din a t a viaa lor trecut , sperana aproape i p r sete, dar pe m sur ce t a t aa s a a realizeaz c este o situaie de viaa si de moarte, ei vor striga a a t t st ruitor c tre Dumnezeu si vor apela la El, prezentndu-i p rerea a a s a de r u din trecut pentru multele lor p cate si poc ina f cut cu a a a t a a umilina. Se vor bizui apoi pe f g duina Lui: Afar numai dac t a a t a a vor c uta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace a cu Mine. Isaia 27, 5. n felul acesta, cererile lor zeloase vor prezentate lui Dumnezeu zi si noapte. Dumnezeu n-ar ascultat rug ciunea lui Iacov si nu i-ar salvat ndur tor viaa dac el nu a a t a s-ar poc it deja de r ul f cut cnd obinuse binecuvntarea prin a a a t nel torie. s a Cei drepi, ca si Iacov, vor manifestata o credina si o hot rre de t t a neclintit, ce nu vor accepta nici un refuz. Ei i vor simi nevrednicia, s t dar nu vor avea greeli ascunse de dezv luit. Dac ar mai avea p cate, s a a a pe care s nu le m rturisit si de care s nu se poc it, care s le a a a a a apar n faa atunci cnd sunt torturai de team si chin suetesc, a t t a precum si de simamntul viu al nevredniciei lor, ar copleii. t st [99] Disperarea le-ar distruge credina si ei n-ar putea avea ncredere t s st ruie n mod serios pe lng Dumnezeu, pentru eliberare. Ei a a a si-ar petrece clipele preioase m rturisindu-i p catele ascunse si t a s a deplngndu-i starea disperat . s a Timpul de prob este acordat tuturor, ca s se preg teasc pentru a a a a ziua lui Dumnezeu. Dac vreunul neglijeaz preg tirea si nu ia a a a seama la avertiz rile date cu credincioie, va f r scuz . Lupta a s aa a serioas si perseverent a lui Iacov cu ngerul ar trebui s e un a a a exemplu pentru cretini: Iacov a biruit pentru c a fost hot rt si s a a st ruitor. a Toi cei care doresc binecuvntarea lui Dumnezeu, cum a dorit-o t Iacov, care se prind de f g duine si sunt la fel de serioi si persea a t s

Iacov si ngerul

77

vereni ca si el, vor reui cum a reuit si el. Deoarece muli aa-zii t s s t s s credincioi sunt del s tori n lucrurile spirituale, exist att de puin s aa a t a exersare a adev ratei credine si att de puin din greutatea adev rua t t a lui se sprijin pe umerii lor. Ei nu pot obine binecuvntarea pentru a t c nu vor s fac eforturi, s renune la eu, s agonizeze naintea lui a a a a t a Dumnezeu si s se roage mult si st ruitor pentru ea. Acea credina a a t care va rezista n timpul strmtor rii trebuie s e zilnic exersat a a a acum. Cei care nu depun acum eforturi serioase s exerseze credina a t perseverent vor cu totul nepreg tii s manifeste acea credina a a t a t [100] care s -i fac n stare s stea n picioare n ziua necazului. a a a

Capitolul 14 Copiii lui Israel


Iosif lua aminte la instruciunile tat lui s u si se temea de Domt a a nul. El asculta mai mult dect oricare din fraii lui de nv aturile t at drepte ale tat lui lor. Preuia sfaturile lui si i pl cea s -L asculte a t a a pe Dumnezeu din toat inima. El era ntristat de comportarea rea a a unora din fraii lui si i implora cu umilina s umble pe o cale t t a neprih nit si s -i p r seasc faptele rele. Aceasta n-a f cut dect a a as aa a a s -i nfurie pe el. Iosif ura att de mult p catul, nct nu putea sua a porta s -i vad fraii p c tuind mpotriva lui Dumnezeu. El a adus as a t a a aceast problem naintea tat lui lui, spernd c autoritatea lui i a a a a va putea corecta. Expunerea p catelor lor i-a mniat pe fraii lui. a t Ei observaser dragostea puternic a tat lui lor pentru Iosif si erau a a a invidioi pe el. Invidia lor s-a transformat n ur si, n cele din urm , s a a n crim . a ngerul lui Dumnezeu l nva pe Iosif prin visuri pe care el le at povestea cu sinceritate frailor lui: Noi eram la legatul snopilor t n mijlocul cmpului; si iat c snopul meu s-a ridicat si a st tut n a a a picioare; iar snopii votri l-au nconjurat si s-au aruncat cu faa la s t p mnt naintea lui. Fraii lui i-au zis: Doar n-ai s mp reti tu a t a a at s peste noi? Doar n-ai s ne crmuieti tu pe noi? Si l-au urt si mai a s [101] mult din pricina visurilor lui si din pricina cuvintelor lui. Iosif a mai visat un alt vis si l-a istorisit frailor lui. El a zis: Am t mai visat un vis! Soarele, luna si unsprezece stele se aruncau cu faa t la p mnt naintea mea. L-a istorisit tat lui s u si frailor s i. Tat l a a a t a a s u l-a mustrat si i-a zis: Ce nseamn visul acesta, pe care l-ai a a visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta si fraii t i, s ne arunc m t a a a cu faa la p mnt naintea ta? Fraii s i au nceput s -l pizmuiasc ; t a t a a a dar tat l s u a inut minte lucrurile acestea. a a t Iosif n Egipt Fraii lui Iosif si-au propus s -l omoare, dar pn la urm s-au t a a a mulumit s -l vnd ca sclav pentru a-l mpiedica s devin mai t a a a a 78

Copiii lui Israel

79

mare dect ei. Credeau c l-au trimis acolo unde nu-i mai putea a deranja cu visurile lui si unde nu exista posibilitatea ca acestea s se a mplineasc . Dar Dumnezeu avea sub control chiar calea pe care au a urmat-o ei, ca s mplineasc ceea ce ei planicaser s nu aib loc a a a a a niciodat : ca Iosif s st pneasc peste ei. a a a a Dumnezeu nu l-a l sat pe Iosif s mearg singur n Egipt. ngerii a a a au preg tit calea pentru primirea lui. Potifar, un oer al lui Faraon, a t c petenia str jerilor, l-a cump rat de la ismaelii. Domnul a fost a a a t cu Iosif si a f cut s -i mearg bine si s capete trecere naintea a a a a st pnului lui, aa c acesta i-a dat n grij tot ce poseda. Egipteanul a s a a a l sat pe minile lui Iosif tot ce avea; si nu se ngrijea de nimic, a dect de hrana pe care o mnca. Se considera o urciune ca un evreu s preg teasc mncarea unui egiptean. a a a Cnd Iosif a fost ispitit s se abat de la calea cea dreapt , s a a a a calce Legea lui Dumnezeu si s se dovedeasc necredincios faa de a a t st pnul lui, el a rezistat cu hot rre. n r spunsul pe care i l-a dat a a a soiei st pnului s u, a dat m rturie despre puterea n latoare care t a a a a t [102] vine din frica de Dumnezeu. Dup ce a vorbit despre marea ncredere a st pnului n el, c ci a a a i d duse pe mn tot ce avea Iosif, a exclamat: Cum a putea s fac a a s a eu un r u att de mare si s p c tuiesc mpotriva lui Dumnezeu? El a a a a n-a vrut s se lase ab tut de la calea neprih nirii si s calce legea lui a a a a Dumnezeu, de nici o tentaie sau ameninare. t t Atunci cnd a fost acuzat de o crim josnic , el nu s-a afundat a a n disperare. n contiena nevinov iei si drept ii, s-a ncrezut s t at at mai departe n Dumnezeu, iar El, care l susinuse si pn atunci, t a nu l-a p r sit. Iosif a fost legat cu lanuri si inut ntr-o nchisoare aa t t ntunecoas . Dar, Dumnezeu a schimbat chiar aceast nenorocire a a ntr-o binecuvntare. I-a dat trecere naintea mai marelui nchisorii si, curnd, lui Iosif i-a fost ncredinat sarcina supravegherii tuturor t a celor nchii. s Iat un exemplu pentru toate generaiile care vor tr i pe p mnt. a t a a Dei s-ar putea s e expui ispitelor, oamenii ar trebui totui s -i s a s s as dea ntotdeauna seama c exist un mijloc de ap rare la ndemn , a a a a iar dac nu vor protejai va numai greeala lor. Dumnezeu va a t s un ajutor care nu lipsete si Duhul Lui va un scut. Chiar dac sunt s a nconjurai de cele mai puternice ispite, exist un izvor de putere la t a care s recurg pentru a rezista. a a

80

Istoria Mntuirii

Ct de cumplit a fost atacul asupra moralit ii lui Iosif! Venea at printr-o persoan cu inuena, care putea ntr-adev r s -l duc pe a t a a a un drum greit. Totui, ct de prompt si hot rt a rezistat el. Iosif a s s a suferit pentru virtutea si integritatea lui, ntruct cea care voise s -l a duc n r t cire s-a r zbunat mpotriva purit ii pe care n-a pututa aa a at o corupe si, prin inuena ei, a f cut s e aruncat n nchisoare, t a a acuzndu-l de un r u resping tor. Acolo, Iosif a suferit pentru c n-a a a a vrut s renune la integritatea lui. El si-a aezat reputaia si interesele a t s t n minile lui Dumnezeu. Dei a ng duit ca Iosif s e chinuit s a a [103] un timp, pentru a-l preg ti s ocupe o poziie important , totui a a t a s Dumnezeu i-a ocrotit reputaia nnegrit de un acuzator r u si, dup t a a a aceea, la timpul Lui potrivit, a f cut-o s str luceasc . Dumnezeu a a a a a f cut ca temnia ns si, s e calea spre n larea lui. Virtutea i va a t a a at s aduce n timp propria r splat . Scutul care ap ra inima lui Iosif era a a a frica de Dumnezeu, care l-a f cut s e credincios si drept faa de a a t st pnul lui si loial faa de Dumnezeu. a t Cu toate c Iosif a fost n lat la rangul de conduc tor al ntregii a at a ari, el nu L-a uitat pe Dumnezeu. Stia c este un str in ntr-o ar t a a t a str in , desp rit de tat l si de fraii lui, care l ntristaser adesea, dar a a at a t a el credea cu hot rre c Dumnezeu i conducea viaa pentru a-l pune a a t ntr-o poziie important . Depinznd continuu de Dumnezeu, el si-a t a ndeplinit cu credincioie toate datoriile funciei sale de conduc tor s t a peste ara Egiptului. t Iosif umbla cu Dumnezeu. El nu putea determinat prin nici o ispit sau ameninare s se abat de la calea neprih nirii si s a t a a a a calce Legea lui Dumnezeu. St pnirea lui de sine si r bdarea lui n a a necaz, precum si delitatea lui neclintit , au r mas nregistrate spre a a binele tuturor celor care aveau s tr iasc dup el. Cnd fraii lui a a a a t si-au recunoscut p catul naintea lui, Iosif i-a iertat cu m rinimie, a a iar prin faptele lui de bun voina si de iubire a ar tat c nu nutrea a t a a resentimente din cauza cruzimii cu care se purtaser faa de el mai a t nainte. Zile de prosperitate Copiii lui Israel nu erau sclavi. Ei nu si-au vnduser niciodat a a vitele, p mnturile si pe ei nii lui Faraon pentru hran , aa cum a ss a s f cuser muli dintre egipteni. Datorit serviciului adus de Iosif n a a t a

Copiii lui Israel

81

favoarea mp riei, israeliilor li se d duse un inut unde s locuiasc a at t a t a a mpreun cu turmele si cirezile lor. Faraon aprecia nelepciunea [104] a t lui Iosif n administrarea tuturor lucrurilor legate de mp r ie, n a at special n preg tirile pentru anii lungi de foamete care au venit peste a ara Egiptului. El credea c ntreaga mp rie este ndatorat , pentru t a a at a prosperitatea ei, faa de organizarea neleapt a lui Iosif; si, ca o t t a dovad a recunotinei lui, i-a spus acestuia: Tara Egiptului este a s t deschis naintea ta; aeaz pe tat l t u si pe fraii t i n cea mai bun a s a a a t a a parte a arii. S locuiasc n inutul Gosen; si dac g seti printre ei t a a t a a s oameni destoinici, pune-i n fruntea turmelor mele. Iosif a aezat pe tat l s u si pe fraii s i si le-a dat o moie n ara s a a t a s t Egiptului, n cea mai bun parte a arii, n inutul lui Ramses, cum a t t poruncise Faraon. Iosif a hr nit cu pine pe tat l s u si pe fraii s i a a a t a si pe toat familia tat lui s u, dup num rul copiilor lor. a a a a a mp ratul Egiptului nu cerea nici o tax de la tat l si fraii lui a a a t Iosif, iar el avea permisiunea s le asigure cu generozitate hrana. a mp ratul le-a zis slujitorilor lui: Nu suntem noi ndatorai Dumnea t zeului lui Iosif si lui nsui pentru aceste bogate provizii de hran ? s a Nu datorit nelepciunii lui am acumulat un aa belug? n timp a t s s ce alte ari pier, noi avem destul! Conducerea lui a mbogit foarte t at mult mp ria. a at Iosif a murit si fraii lui si toat generaia aceea de oameni. Fiii t a t lui Israel s-au nmulit si s-au m rit, au crescut si au ajuns foarte t a puternici. Si s-a umplut ara de ei. Peste Egipt s-a ridicat un alt t mp rat, care nu cunoscuse pe Iosif. El a zis poporului s u: Iat a a a c poporul copiilor lui Israel este mai mare si mai puternic dect a noi. Venii s ne ar t m dibaci faa de el, ca s nu creasc , pentru t a aa t a a ca nu cumva, dac se va ntmpla un r zboi, s se uneasc si el cu [105] a a a a vr jmaii notri, s ne bat si s ias apoi din ar . a s s a a a a t a Asuprirea Acest nou mp rat al Egiptului a auzit c ii lui Israel erau de a a mare ajutor mp r iei. Muli dintre ei erau muncitori nzestrai si a at t t inteligeni, si nu voia s e lipsit de munca lor. Noul mp rat i-a pus t a a pe copiii lui Israel n acelai rnd cu acea categorie de sclavi care s i vnduser vitele, p mnturile si pe ei nii mp r iei. Si au s a a ss a at pus peste ei ispr vnicei ca s -i asupreasc prin munci grele. Astfel a a a

82

Istoria Mntuirii

a zidit el cet ile Pitom si Ramses ca s slujeasc de hambare lui at a a Faraon. Dar cu ct i asupreau mai mult, cu att se nmuleau si creteau; t s si s-au scrbit de copiii lui Israel. Atunci egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspr robie. Le-au f cut viaa amar prin lucr ri grele a a t a a de lut si c r mizi, si prin tot felul de lucr ri de pe cmp: si n toate aa a muncile acestea pe care-i sileau s le fac , erau f r nici un pic de a a aa mil . a Le sileau pe femeile lor s lucreze la cmp, ca si cum ar fost a roabe. Totui num rul lor nu a sc zut. Cnd mp ratul si slujitorii lui s a a a au v zut c num rul lor cretea mereu, s-au consultat pentru a-i fora a a a s t s ndeplineasc o anumit cantitate de lucru n ecare zi. Credeau a a a c -i vor supune prin munca grea si erau mnioi c nu puteau face a s a s le scad num rul si s le zdrobeasc spiritul independent. a a a a a Deoarece nu si-au putut atinge scopul, egiptenii si-au mpietrit inimile si au mers si mai departe. mp ratul a poruncit ca pruncii de a [106] parte b rb teasc s e omori chiar la natere. Satana era cel care a a a a t s i inspira. El stia c dintre evrei trebuia s se ridice un eliberator, a a care s -i salveze din asuprire, si credea c , dac l putea inuena a a a t pe mp rat s -i ucid pe toi copiii de parte b rb teasc , planul lui a a a t a a a Dumnezeu ar fost z d rnicit. Femeile se temeau de Dumnezeu si a a n-au f cut aa cum le poruncise mp ratul Egiptului, ci i-au l sat cu a s a a viaa pe b ieei. t a t Femeile n-au ndr znit s -i omoare pe copiii evrei si, pentru c a a a n-au ascultat de porunca mp ratului, Domnul le-a dat prosperitate. a Cnd a fost ntiinat c porunca nu-i fusese ascultat , mp ratul s t a a a Egiptului s-a mniat foarte tare. Atunci si-a nt rit si mai mult po a runca. Si-a ns rcinat ntreg poporul s vegheze cu strictee, spunnd: a a t S aruncai n ru pe orice b iat care se va nate si s l sai pe toate a t a s a a t fetele s tr iasc . a a a Moise Cnd acest crud decret se aa n plin desf surare, s-a n scut a a a Moise. Mama lui l-a ascuns n sigurana, att ct a putut, apoi i-a t preg tit o b rcua de papur , a uns-o cu smoal ca s nu intre ap a a t a a a a n ea si a aezat-o la marginea apei, n timp ce sora lui avea s s a

Copiii lui Israel

83

z boveasc n preajm , aparent indiferent . Ea veghea cu ngrijorare a a a a s vad ce se va ntmpla cu friorul ei. ngerii vegheau si ei ca s a a at a nu i se ntmple vreun r u pruncului neajutorat, care fusese aezat a s acolo de o mam iubitoare si ncredinat grijii lui Dumnezeu prin a t rug ciunile ei erbini amestecate cu lacrimi. a t Aceti ngeri au ndreptat paii icei lui Faraon la ru, aproape s s de locul unde se aa micuul str in nevinovat. Atenia ei a fost atras t a t a de ciudata b rcua si a trimis-o pe una din slujitoarele ei s i-o [107] a t a aduc . Cnd a dat la o parte capacul acestei b rcue construite n a a t mod deosebit, a v zut un prunc dr gu un b iea care plngea. I-a a a t a t s fost mil de el. Ea a stiut c o mam evreic iubitoare luase aceast a a a a a m sur unic pentru a proteja viaa copilaului ei mult iubit si a a a a t s hot rt pe loc c el va ul ei. ndat a venit sora lui Moise si a a a a ntrebat: S m duc s -i chem o doic dintre femeile evreilor, ca a a at a s -i al pteze copilul? Du-te, i-a r spuns fata lui Faraon. at a a Sora a alergat cu bucurie la mama ei, i-a spus vestea bun si a a condus-o n mare grab la ica lui Faraon. Copilul a fost ncredinat a t mamei s -l al pteze, iar ea a fost pl tit generos pentru creterea a a a a s propriului u. Cu recunotina, aceast mam si-a nceput sarcina s t a a pe care o putea ndeplini acum n sigurana si fericire. Ea a crezut t c Dumnezeu i ocrotise viaa copilului. Cu credincioie, s-a folosit a t s de ocazia preioas de a-i educa ul pentru o viaa util . Ea a fost t a s t a mai meticuloas n educarea lui Moise dect n a celorlali copii ai a t ei; deoarece era sigur c viaa i-a fost p strat pentru vreo lucrare a a t a a m reaa. Prin nvaturile date cu credincioie, ea a ntip rit n mintea a t at s a lui tn r frica de Dumnezeu si dragostea pentru adev r si dreptate. aa a Aceast mam nu si-a oprit aici eforturile, ci s-a rugat erbinte a a lui Dumnezeu pentru ul ei, ca s poat p zit de orice inuena a a a t rea. L-a nv at s se plece si s se roage lui Dumnezeu, viului at a a Dumnezeu, pentru c numai El l putea auzi si ajuta n orice nevoie. a A c utat s -i imprime n minte p c toenia idolatriei. Stia c el avea a a a a s a s e desp rit curnd de inuena ei si predat mamei lui adoptive de a at t neam mp r tesc si c avea s e nconjurat de inuene menite s -l [108] aa a a t a fac s nu cread n existena F c torului cerurilor si p mntului. a a a t a a a nv aturile pe care le-a primit Moise de la p rinii lui au fost at a t de aa natur nct s -i fortice mintea si s -l apere de corupia s a a a t p catului, precum si de primejdia de a deveni mndru n mijlocul a splendorii si extravaganei vieii de la curte. El avea o minte clar si t t a

84

Istoria Mntuirii

o inim priceput si nu a pierdut niciodat impresiile snte primite a a a n copil rie. Mama lui l-a inut ct a putut de mult, dar a fost obligat a t a s se despart de el cnd era de vreo doisprezece ani, iar el a devenit a a atunci ul icei lui Faraon. Satana a fost nfrnt. Inspirndu-l pe Faraon s -i omoare pe a toi copiii de parte b rb teasc , el se gndea s r stoarne planurile t a a a a a lui Dumnezeu si s -l distrug pe acela pe care El l va ridica s -I a a a salveze poporul. Dar Dumnezeu S-a folosit chiar de decretul de moarte mpotriva copiilor evrei, ca de mijlocul prin care s -l plaseze a pe Moise n familia regal , unde avea posibilit i s devin un om a at a a nvat, calicat n cel mai nalt grad s -i conduc poporul afar din at as a a Egipt. Faraon n d jduia s -i nale nepotul adoptiv pe tron. El l-a a a as t educat s stea n fruntea armatelor Egiptului si s le conduc n a a a lupt . Moise era un mare favorit al otirii lui Faraon si era foarte a s onorat, pentru c o conducea la lupt cu o iscusina si o nelepciune a a t t superioare. Moise a nv at toat nelepciunea egiptenilor si era at a t puternic n cuvinte si n fapte. Egiptenii l priveau pe Moise ca pe o personalitate remarcabil . a Preg tire special pentru lucrarea de conducere a a ngerii l-au nv at pe Moise c Dumnezeu l alesese ca s -i at a a elibereze pe copiii lui Israel. Conduc torii copiilor lui Israel erau a [109] si ei instruii de ngeri c timpul eliber rii lor era aproape si c t a a a Moise era omul pe care l va folosi Dumnezeu pentru a ndeplini aceast lucrare. Moise credea c evreii vor eliberai prin r zboi, a a t a c el va sta n fruntea otirii lor, ca s conduc lupta mpotriva a s a a armatelor egiptene si s -i elibereze fraii din jugul asupririi. Avnd as t n vedere acest lucru, Moise veghea asupra sentimentelor lui, ca s a nu se ataeze puternic de mama lui adoptiv sau de Faraon, ca nu s a cumva s -i e mai greu s fac voia lui Dumnezeu f r nici o ezitare. a a a aa Domnul l-a p zit pe Moise ca s nu e v t mat de inuenele a a aa t rele din jurul lui. El nu a uitat niciodat principiile adev rului primite a a n tineree de la p rinii s i tem tori de Dumnezeu. Apoi, cnd a t a t a a avut cea mai mare nevoie s e ocrotit de inuenele corup toare ce a t a nsoeau viaa de la curte, leciile copil riei au adus roade. Frica de t t t a Dumnezeu se aa naintea lui. Dragostea pentru fraii s i era att t a

Copiii lui Israel

85

de puternic si respectul lui pentru credina evreilor att de mare, a t nct el nu voia s -i ascund originea pentru onoarea de a un as a motenitor al familiei regale. s Cnd avea patruzeci de ani, Moise a ieit pe la fraii s i si a fost s t a martor la muncile lor grele. A v zut pe un egiptean care b tea pe a a un evreu, unul dintre fraii lui. S-a uitat n toate p rile si v znd t at a c nu este nimeni, a omort pe egiptean si l-a ascuns n nisip. A a ieit n ziua urm toare; si iat c doi evrei se certau. A zis celui ce s a a a n-avea dreptate: Pentru ce loveti pe semenul t u? Si omul acela s a a r spuns: Cine te-a pus pe tine mai mare si judec tor peste noi? a a Nu cumva ai de gnd s m omori si pe mine, cum ai omort pe a a egipteanul acela? Moise s-a temut si a zis: Nu mai ncape ndoial a c faptul este cunoscut. Faraon a aat ce se petrecuse si c uta s [110] a a a omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon si a locuit n ara Madian. Domnul i-a condus paii si a g sit locuina la Ietro, t s a t un om care se nchina lui Dumnezeu. El era p stor si, n acelai timp, a s si preot al Madianului. Fiicele lui aveau grij de turme. Curnd, ns , a a turmele lui Ietro au fost date n grija lui Moise, care s-a c s torit cu aa una din icele lui si a r mas n Madian patruzeci de ani. a Moise s-a pripit omorndu-l pe egiptean. El credea c poporul a Israel nelegea c providena lui Dumnezeu l ridicase ca s -i elibet a t a reze. Dumnezeu, ns , n-a pl nuit s -i elibereze pe copiii lui Israel a a a prin lupt , cum credea Moise, ci prin propria-I putere nem rginit , a a a ca slava s -I poat atribuit numai Lui. Dumnezeu deine controlul a a a t si El a ntors fapta lui Moise de a-l ucide pe egiptean spre mplinirea scopului S u. n providena Lui, l adusese pe Moise n familia ima t perial a Egiptului, unde a primit o vast educaie. Totui el nu era a a t s preg tit ca Dumnezeu s -i ncredineze m reaa lucrare pentru care a a t a t l alesese. El nu putea p r si imediat curtea si favorurile acordate aa ca nepot al mp ratului, ca s ndeplineasc lucrarea special a lui a a a a Dumnezeu. Trebuia s aib timp pentru a obine o experiena si o a a t t educaie n scoala adversitii si s r ciei. n timp ce tr ia n singur t at a a a a tate, Domnul Si-a trimis ngerii ca s -l instruiasc n mod deosebit a a cu privire la viitor. Aici a nvat el, mai pe deplin, lecia st pnirii at t a de sine si a umilinei. El p zea turmele lui Ietro, iar, n timp ce-i t a s f cea datoria umil de p stor, Dumnezeu l preg tea s devin un a a a a a a p stor spiritual al oilor Lui, al poporului Israel. a

86

Istoria Mntuirii

Cnd Moise a condus turma n pustie si a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb, ngerul Domnului i s-a ar tat ntr-o ac r a aa [111] de foc, care ieea din mijlocul unui rug. Domnul a zis: Am v zut s a asuprirea poporului Meu, care este n Egipt si am v zut strig tele pe a a care le scoate din pricina asupritorilor lui; c ci i cunosc durerile. a M-am pogort ca s -l izb vesc din mna egiptenilor si s -l scot din a a a ara aceasta si s -l duc ntr-o ar bun si ntins , ntr-o ar unde t a t a a a t a curge lapte si miere... Iat c strig tele israeliilor au ajuns pn la a a a t a Mine si am v zut chinul cu care i chinuiesc egiptenii. Acum vino, a Eu te voi trimite la Faraon si vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel. Se mplinise vremea cnd Dumnezeu voia ca Moise s schimbe a toiagul de p stor cu toiagul lui Dumnezeu, pe care El avea s -l a a fac s mplineasc semne si minuni, eliberndu-i poporul de sub a a a s ap sare si ap rndu-l cnd aveau s e urm rii de dumani. a a a a t s Moise a consimit s ndeplineasc misiunea. Mai nti l-a vizitat t a a pe socrul lui si a obinut ncuviinarea acestuia ca s se ntoarc n t t a a Egipt mpreun cu familia. N-a ndr znit s -i spun lui Ietro despre a a a a solia lui c tre Faraon, ca nu cumva el s nu vrea s -i lase pe soia si a a a t copiii lui s -l nsoeasc ntr-o misiune aa de primejdioas . Domnul a t a s a l-a nt rit si i-a nl turat temerile, spunndu-i: Du-te, ntoarce-te n a a [112] Egipt; c ci toi cei ce umblau s -i ia viaa au murit. a t at t

Capitolul 15 Manifestarea puterii lui Dumnezeu


Copiii lui Israel i-au slujit pe egipteni muli ani de zile. Doar t cteva familii coborser n Egipt, dar au devenit o mare mulime. a t Fiind nconjurai de idolatrie, muli din ei au pierdut cunoaterea t t s adev ratului Dumnezeu si au uitat Legea Lui. Ei s-au unit cu egiptea nii n nchinarea la soare, la lun si la stele, precum si la animale si a la chipuri lucrate de mna oamenilor. Tot ceea ce-i nconjura pe copiii lui Israel avea menirea de a-i face s -L uite pe viul Dumnezeu. Totui, ntre evrei erau din aceia a s care p strau cunoaterea de Dumnezeu, Creatorul cerurilor si al a s p mntului. Ei erau ndurerai s -i vad copiii ind n ecare zi a t as a martori si chiar lund parte la urciunile oamenilor idolatri din jurul lor, nchinndu-se zeitilor egiptene de lemn si de piatr si aducnd at a jertfe acestor obiecte f r simuri. Credincioii erau mhnii si, n aa t s t suferina lor, strigau c tre Domnul s -i elibereze din jugul egiptean t a a si s -i scoat din Egipt, ca s poat sc pa de idolatrie si de inuenele a a a a a t rele ce-i nconjurau. Muli evrei, ns , erau mulumii s r mn mai degrab n robie t a t t a a a a dect s plece n alt ar si s ntmpine greut ile ce nsoesc o a at a a at t [113] asemenea c l torie. aa De aceea Domnul nu i-a eliberat prin prima manifestare a semnelor si minunilor Lui naintea lui Faraon. El a condus evenimentele astfel nct spiritul tiranic al lui Faraon s se manifeste mai pe deplin, a pentru a-Si putea demonstra marea Sa putere naintea egiptenilor si naintea poporului S u si a-i face pe israelii doritori s p r seasc a t a aa a Egiptul si s aleag slujirea lui Dumnezeu. a a Cu toate c muli Israelii ajunseser corupi de idolatrie, totui a t t a t s cei credincioi au stat neclintii. Ei nu si-au ascuns credina, ci s t t au recunoscut n mod deschis naintea egiptenilor c ei servesc a singurului Dumnezeu adev rat si viu. Ei repetau dovezile existenei a t lui Dumnezeu, de la creaiune pn n zilele lor. Egiptenii au avut t a ocazia s fac cunotina cu credina evreilor si cu Dumnezeul lor. a a s t t Ei ncercaser s -i corup pe nchin torii credincioi ai adev ratului a a a a s a 87

88

Istoria Mntuirii

Dumnezeu si erau sup rai pentru c n-au reuit aceasta nici prin a t a s ameninari, nici prin promisiuni de r spl tire si nici prin tratamente t a a crude. Ultimii doi mp rai care au ocupat tronul Egiptului au fost tiraa t nici si i-au tratat cu cruzime pe evrei. B trnii lui Israel se str duiau a a s ncurajeze credina israeliilor, care se stingea, referindu-se la a t t f g duina dat lui Avraam si la cuvintele profetice ale lui Iosif, a a t a chiar nainte de a muri, care prevesteau eliberarea lor din Egipt. Unii ascultau si credeau. Alii priveau la propria lor condiie jalnic si t t a refuzau s spere. a Israel inuenat de mediul nconjur tor t a Egiptenii aaser despre atept rile copiilor lui Israel si luau n a s a rs speranele lor de eliberare si vorbeau batjocoritor despre puterea t Dumnezeului lor. Ei ar tau c tre situaia acestora ca popor, ca ind a a t [114] numai o naiune de sclavi, si le spuneau cu ironie: Dac Dumnezeul t a vostru este att de drept si de milos si are putere asupra dumnezeilor egipteni, de ce nu face din voi un popor liber? De ce nu-Si manifest a m reia si puterea ca s v nale? a t a a t Apoi egiptenii le atr geau atenia israeliilor asupra lor nii, a t t ss care se nchinau la dumnezei alei de ei, pe care israeliii i numeau s t dumnezei fali. Ei spuneau cu true c dumnezeii lor le d duser s a a a prosperitate, hran , mbr c minte si mari bog ii, c -i d duser si a a a at a a a pe israelii n minile lor s -i slujeasc si c ei aveau putere s -i t a a a a asupreasc si s le distrug viaa ca s nu mai e un popor. Ei i a a a t a s b teau joc de ideea c evreii vor vreodat eliberai din robie. a a a t Faraon se f lea c ar vrea s -L vad pe Dumnezeul lor a a a a eliberndu-i din minile lui. Aceste cuvinte au distrus speranele t multora dintre copiii lui Israel. Li se p rea c lucrurile st teau chiar a a a aa cum spuneau mp ratul si sfetnicii lui. Stiau c erau tratai ca s a a t sclavi si c trebuia s ndure orice asuprire din partea supraveghetori a a lor si conduc torilor lor. B ieii le fuseser vnai si omori. Propria a a t a t t viaa le era o povar , iar ei credeau si se nchinau Dumnezeului t a cerului. Apoi i comparau starea cu cea a egiptenilor. Acetia nu credeau s s deloc ntr-un Dumnezeu viu, care avea putere s salveze sau s a a nimiceasc . Unii din ei se nchinau la idoli, chipuri de lemn si de a

Manifestarea puterii lui Dumnezeu

89

piatr , n timp ce alii alegeau s se nchine la soare, la lun si la stele; a t a a totui le mergea bine si erau bogai. Unii dintre evrei se gndeau c , s t a dac Dumnezeu ar mai presus de toi dumnezeii, nu i-ar l sa, n a t a felul acesta, s e sclavii unei naiuni idolatre. a t Slujitorii credincioi ai lui Dumnezeu au neles c din cauza [115] s t a necredincioiei lor, ca popor, si a tendinei lor de a se nrudi prin s t c s torie cu alte naiuni si a dui astfel n idolatrie, ng duise aa t s a Domnul ca ei s mearg n Egipt. Ei le spuneau n mod hot rt a a a frailor lor c Dumnezeu i va scoate curnd din Egipt si le va sf rma t a a jugul ap s tor. aa A venit si timpul cnd Dumnezeu avea s r spund la rug ciunile a a a a poporului S u asuprit si s -l scoat din Egipt cu astfel de manifest ri a a a a ale puterii Sale, nct egiptenii s e constrni s recunoasc faptul a s a a c Dumnezeul evreilor, pe care l dispreuiser , este mai presus a t a de toi dumnezeii. El i va pedepsi pentru idolatria lor si pentru t faptul c se l udau plini de mndrie cu binecuvnt rile primite de la a a a dumnezeii lor nensueii. Dumnezeu i va sl vi propriul Nume, tt s a ca si alte naiuni s poat auzi despre puterea Lui si s tremure din t a a a cauza faptelor Sale m ree si ca poporul S u, ind martor la lucr rile a t a a Lui minunate, s se ntoarc pe deplin de la idolatria lui si s -I aduc a a a a o nchinare curat . a n eliberarea israeliilor din Egipt, Dumnezeu a ar tat clar, nat a intea tuturor egiptenilor, harul Lui deosebit faa de poporul S u. t a Dumnezeu a v zut potrivit s -Si execute judec ile asupra lui Faa a at raon, ca el s poat cunoate prin experiena trist , deoarece nu putea a a s t a convins altfel, c puterea lui Dumnezeu este superioar puterii a a tuturor celorlali. El a dat tuturor naiunilor o dovad exemplar si t t a a conving toare despre dreptatea si puterea Lui divin , ca Numele s -I a a a poat m rturisit pe ntregul p mnt. Era planul lui Dumnezeu ca a a a aceste manifest ri ale puterii s nt reasc si credina poporului S u, a a a a t a iar urmaii acestora s I se nchine n mod statornic numai Lui, care s a lucrase astfel de minuni pline de ndurare pentru ei. Moise i-a spus lui Faraon, dup ce acesta a cerut poporului s a a fac acelai num r de c r mizi f r s primeasc paiele necesare, c a s a aa aa a a a Dumnezeu, pe care zicea c nu-L cunoate, l va constrnge s se a s a supun cerinelor Sale si s -I recunoasc autoritatea de Conduc tor [116] a t a a a suprem.

90

Istoria Mntuirii

Pl gile a Minunile toiagului transformat n sarpe si a rului transformat n snge nu au micat inima mpietrit a lui Faraon, ci doar i-au s a sporit ura faa de israelii. Lucr rile vr jitorilor l-au f cut s cret t a a a a ad c aceste minuni erau f cute prin magie, dar el a avut dovezi a a a ndestul toare c nu astfel st teau lucrurile, atunci cnd a fost ndea a a p rtat plaga broatelor. Dumnezeu putea s le fac s dispar si s a a s a a a a a se ntoarc ntr-o clip n arn , dar n-a f cut aceasta, ca nu cumva, a a t a a dup ce ar fost ndep rtate, mp ratul si egiptenii s spun c era a a a a a a rezultatul magiei, la fel ca lucrarea vr jitorilor. Broatele au murit a s si atunci ei le-au adunat n gr mezi. Le puteau vedea corpurile care a poluau atmosfera. Astfel, mp ratul si Egiptul ntreg au avut dovezi, a pe care lozoa lor deart nu le putea nl tura, c aceasta nu era s a a a magie, ci o judecat de la Dumnezeul cerului. a Vr jitorii nu au putut s fac s apar p duchi. Domnul nu le-a a a a a a a ng duit egiptenilor nici m car s aib impresia c ar putut s a a a a a a produc plaga p duchilor. El a ndep rtat de la Faraon orice pretext a a a pentru a nu crede. Chiar si pe vr jitori i-a constrns s spun : Acesta a a a este degetul lui Dumnezeu. Dup aceea a venit plaga mutelor cineti. Nu erau din acelea a s s care ne sup r n unele perioade ale anului, f r a ne v t ma, ci aa aa aa erau mari si veninoase. nep tura lor era foarte dureroas pentru t a a oameni si animale. Dumnezeu Si-a separat poporul de egipteni si nu [117] a ng duit ca mutele s apar ntre hotarele lor. a s a a Domnul a trimis apoi plaga ciumei vitelor si, n acelai timp, a s p zit vitele evreilor, astfel c nici una n-a murit. Apoi a venit plaga a a v rsatului negru asupra oamenilor si animalelor, iar vr jitorii nu s-au a a putut ap ra mpotriva ei. Dup aceea Domnul a trimis asupra Egipa a tului plaga pietrei amestecate cu foc, cu fulgere si tunete. Timpul apariiei ec rei pl gi a fost anunat dinainte, ca s nu se poat spune t a a t a a c ar o ntmplare. Domnul le-a demonstrat egiptenilor c ntregul a a p mnt era sub conducerea Dumnezeului evreilor; c tunetul, piatra a a si furtuna ascult de glasul Lui. Faraon, mp ratul cel mndru care a a odat ntreba: Cine este Domnul, ca s ascult de glasul Lui? s-a a a umilit si a zis: Am p c tuit; Domnul are dreptate, iar eu si poporul a a Meu suntem vinovai. L-a rugat pe Moise s e mijlocitorul lui la t a Dumnezeu, ca fulgerele si tunetele teribile s nceteze. a

Manifestarea puterii lui Dumnezeu

91

Apoi Domnul a trimis plaga nfricoatoare a l custelor. mp ras a a tul a ales mai degrab s primeasc pl gile dect s se supun lui a a a a a a Dumnezeu. F r remucare, si-a v zut mp r ia lovit de aceste aa s a a at a judeci teribile. Dup aceea, Domnul a trimis ntuneric asupra Egipat a tului. Oamenii nu erau numai lipsii de lumin , ci si atmosfera era t a foarte ap s toare, aa nct respiraia era dicil ; totui evreii aveau aa s t a s lumin si o atmosfer curat n locuinele lor. a a a t Dumnezeu a mai adus asupra Egiptului o plag mai nsp imna a t toare si mai sever dect celelalte. mp ratul si preoii idolatri au a a a t fost aceia care s-au opus pn la sfrit cererii lui Moise. Poporul a s dorea s li se permit evreilor s p r seasc Egiptul. Moise le-a a a a aa a descris lui Faraon, egiptenilor si israeliilor natura si efectele ultimei t pl gi. n noaptea aceea, att de ngrozitoare pentru egipteni si att de [118] a glorioas pentru poporul lui Dumnezeu, a fost ntemeiat ceremonia a a Patelui. s A fost foarte greu pentru mp ratul egiptean si pentru poporul a lui mndru si idolatru s se supun cerinelor Dumnezeului cerului. a a t mp ratul Egiptului avea s se supun foarte ncet. Sub chinul cel a a a mai dureros ceda puin, dar, dup ce nenorocirea era ndep rtat , lua t a a a napoi tot ce d duse. n felul acesta, plag dup plag au fost aduse a a a a asupra Egiptului si mp ratul nu s-a supus, dei a fost constrns de a s pedepsele teribile ale mniei lui Dumnezeu. mp ratul a persistat n a r zvr tirea lui chiar si dup ce Egiptul a fost ruinat. a a a Moise si Aron i-au spus lui Faraon despre natura si efectul ec rei pl gi care venea n urma refuzului s u de a l sa pe Israel a a a a s plece. De ecare dat , el a v zut aceste pl gi venind exact aa a a a a s cum i se spusese c vor veni, dar n-a cedat. Mai nti le-a dat numai a permisiunea s aduc jertfe Domnului n ara Egiptului; apoi, dup a a t a ce Egiptul a suferit mnia lui Dumnezeu, le-a ng duit doar b rbailor a a t s plece. Dup ce ara a fost aproape distrus de plaga l custelor, a a t a a le-a dat voie si soiilor si copiilor s mearg , dar nu si vitelor lor. t a a Moise i-a spus apoi mp ratului c ngerul lui Dumnezeu le va ucide a a ntii n scui. a t Fiecare plag a fost puin mai strict si mai cumplit , iar aceasta a t a a avea s e mai nfricoatoare dect toate cele de dinainte. mp ratul a s a cel mndru, ns , era extrem de mnios si nu s-a umilit. Cnd egiptea nii au v zut marile preg tiri f cute de israelii pentru noaptea aceea a a a t

92

Istoria Mntuirii

nfricoatoare, au luat n rs semnul de recunoatere nscris cu snge s s [119] pe stlpii uilor lor. s

Capitolul 16 Eliberarea lui Israel din robie


Copiii lui Israel au urmat instruciunile date de Dumnezeu; si, n t timp ce ngerul morii trecea de la cas a egiptenilor la alta, ei erau t a gata de c l torie, ateptnd ca mp ratul r zvr tit si oamenii lui s -i aa s a a a a roage s plece. a La miezul nopii, Domnul a lovit pe toi ntii n scui din ara t t a t t Egiptului, de la ntiul n scut al lui Faraon, care sedea pe scaunul lui a de domnie, pn la ntiul n scut al celui nchis n temnia si pn a a t a la toi ntii n scui ai dobitoacelor. Faraon s-a sculat noaptea, el t a t si toi slujitorii lui si toi egiptenii; si au fost mari ipete n Egipt, t t t c ci nu era cas unde s nu e un mort. n aceeai noapte Faraon a a a s a chemat pe Moise si pe Aaron si le-a zis: Sculai-v , ieii din t a st mijlocul poporului meu, voi si copiii lui Israel. Ducei-v de slujii t a t Domnului, cum ai zis. Luai-v si oile si boii, cum ai zis, ducei-v t t a t t a si binecuvntai-m . Egiptenii zoreau poporul si se gr beau s -i t a a a scoat din ar , c ci ziceau: Altfel, toi vom pieri. a t a a t Poporul si-a luat pl m deala nainte de a se dospi. Si-au nvelit a a post vile cu pl m deala n haine si le-au pus pe umeri. Copiii lui [120] a a a Israel au f cut ce spusese Moise si au cerut Egiptenilor vase de a argint, vase de aur si haine. Domnul a f cut ca poporul s capete a a trecere naintea egiptenilor, care le-au mplinit cererea. Si astfel au jefuit pe egipteni. Domnul i-a descoperit acest lucru lui Avraam cu vreo patru sute de ani nainte de a se mplini. Si Domnul a zis lui Avraam: S stii a hot rt c s mna ta va str in ntr-o ar , care nu va a ei; acolo a a a t a a t a va robit si o vor ap sa greu, timp de patru sute de ani. Dar pe a a neamul c ruia i va roab , l voi judeca Eu: si pe urm va iei de a a a s acolo cu mari bogii. Genesa 15, 13.14. at O mulime de oameni de tot soiul s-au suit mpreun cu ei; t a aveau si turme nsemnate de oi si boi. Copiii lui Israel au ieit din s Egipt cu averile lor care nu-i aparineau lui Faraon pentru c ei nu t a i le vnduser niciodat . Iacov si ii lui si-au luat turmele de oi si a a de vite cu ei n Egipt. Copiii lui Israel s-au nmulit foarte mult, t 93

94

Istoria Mntuirii

iar turmele lor au crescut n mare m sur . Dumnezeu i-a judecat a a pe egipteni trimind pl gi asupra lor si determinndu-i astfel s -I t a a scoat n grab poporul din Egipt, cu tot ce avea. a a Dup ce a l sat Faraon pe popor s plece, Dumnezeu nu l-a dus a a a pe drumul ce d n ara listenilor, m car c era mai aproape; c ci a a t a a a zis Dumnezeu: S-ar putea s -i par r u poporului v znd r zboiul, a a a a a si s se ntoarc n Egipt. Ci Dumnezeu a pus pe popor s fac un a a a a ocol pe drumul care duce spre pustie, spre marea Roie. Copiii lui s Israel au ieit narmai din ara Egiptului. Moise a luat cu el oasele s t t [121] lui Iosif; c ci Iosif pusese pe ii lui Israel s jure, zicnd: Cnd v a a a va cerceta Dumnezeu, s luai cu voi oasele mele po aici. a t Stlpul de foc Au plecat din Sucot si au t b rt la Etam, la marginea pustiei. a a Domnul mergea naintea lor, ziua ntr-un stlp de nor, ca s -i c l ua aa zeasc pe drum, iar noaptea ntr-un stlp de foc, ca s -i lumineze, a a pentru ca s mearg si ziua si noaptea. Stlpul de nor nu se dep rta a a a dinaintea poporului n timpul zilei, nici stlpul de foc n timpul nopii. t Domnul stia c listenii se vor opune trecerii israeliilor prin ara a t t lor. Vor spune despre ei c au fugit de la st pnii lor din Egipt si vor a a face r zboi cu ei. Aducndu-i n felul acesta lng mare, Domnul a a S-a descoperit ca un Dumnezeu milos si un Dumnezeu al judecii. at El i-a spus lui Moise c Faraon i va urm ri si l-a c l uzit chiar la a a aa locul unde s -i aeze tab ra, lng mare. I-a mai spus c El va as s a a a onorat naintea lui Faraon si a otirii lui. s La cteva zile dup plecarea evreilor din Egipt, egiptenii i-au spus a lui Faraon c acetia fugiser si c nu se vor mai ntoarce niciodat a s a a a ca s -l slujeasc din nou; si se jeleau din cauz c i l saser s a a a a a a a p r seasc Egiptul. Pentru ei era o mare pierdere s e lipsii de aa a a t serviciile israeliilor si le p rea r u c au consimit s -i lase s plece. t a a a t a a n ciuda a tot ce suferiser prin judecile lui Dumnezeu, ei erau att a at de mpietrii din cauza r zvr tirii lor continue, nct s-au hot rt s -i t a a a a urm reasc pe copiii lui Israel si s -i aduc napoi n Egipt cu fora. a a a a t mp ratul a luat o armat foarte mare si sase sute de care, i-a urm rit a a a si i-a ajuns cnd erau aezai cu tab ra lng mare. s t a a [122] Faraon se apropia. Copiii lui Israel si-au ridicat ochii si iat a

Eliberarea lui Israel din robie

95

c egiptenii veneau dup ei. Si copiii lui Israel s-au nsp imntat a a a foarte tare si au strigat c tre Domnul dup ajutor. Ei au zis lui Moise: a a Nu erau oare morminte n Egipt, ca s nu mai fost nevoie s ne a a aduci s murim n pustie? Ce ne-ai f cut de ne-ai scos din Egipt? a a Nu-i spuneam noi n Egipt: Las -ne s slujim ca robi egiptenilor, t a a c ci vrem mai bine s slujim ca robi egiptenilor dect s murim n a a a pustie? Moise a r spuns poporului: Nu v temei de nimic, stai pe a a t t loc si vei vedea izb virea pe care v-o va da Domnul n ziua aceasta; t a c ci pe egiptenii acetia pe care-i vedei azi, nu-i vei mai vedea a s t t niciodat . Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi stai linitii. a t s t Ct de repede si-au pierdut israeliii credina n Dumnezeu! Ei t t fuseser martori la toate judecile Sale asupra egiptenilor, pentru a-l a at constrnge pe mp rat s -i lase s plece, dar cnd le-a fost ncercat a a a a credina n Dumnezeu au murmurat, dei v zuser dovezile puterii t s a a Lui n eliberarea lor minunat . n loc s se ncread n Dumnezeu la a a a nevoie, au murmurat mpotriva credinciosului Moise, amintindu-i de cuvintele lor lipsite de credina pe care le rosteau n Egipt. L-au t acuzat ca ind cauza ntregii lor suferine. El i-a ncurajat s se t a ncread n Dumnezeu, s nu dea expresie necredinei si vor vedea a a t ce va face Domnul pentru ei. Moise a strigat erbinte c tre Domnul a ca s -Si elibereze poporul ales. a Eliberarea de la Marea Roie s Domnul a zis lui Moise: Ce rost au strig tele acestea? Spune a copiilor lui Israel s porneasc nainte. Tu, ridic -i toiagul, ntindea a at i mna spre mare si despic -o; si copiii lui Israel vor trece prin [123] t a mijlocul m rii ca pe uscat. Dumnezeu voia ca Moise s neleag a a t a faptul c El va lucra pentru poporul Lui, c nevoia lor va ocazia a a Lui. Cnd ei vor mers ct puteau de departe, el s le porunceasc a a s mearg nainte si, folosind toiagul pe care i-l d duse Dumnezeu, a a a s despart apele. a a Eu voi mpietri inima egiptenilor, ca s intre n mare dup a a ei. Si Faraon si toat oastea lui, carele si c l reii lui, vor face s a aa t a se arate slava Mea. Si vor sti egiptenii c Eu sunt Domnul, cnd a Faraon, carele si c l reii lui vor face s se arate slava Mea. ngerul aa t a lui Dumnezeu, care mergea naintea taberei lui Israel, Si-a schimbat locul si a mers napoia lor si stlpul de nor care mergea naintea lor

96

Istoria Mntuirii

si-a schimbat locul si a mers napoia lor. El S-a aezat ntre tab ra s a egiptenilor si tab ra lui Israel. Norul acesta pe o parte era ntunecos, a iar pe cealalt lumina noaptea. Si toat noaptea cele dou tabere nu a a a s-au apropiat una de alta. Egiptenii nu-i puteau vedea pe evrei, deoarece norul gros de ntuneric era deasupra lor, nor care pentru israelii era numai lumin . t a Astfel Si-a ar tat Dumnezeu puterea, ca s -i ncerce poporul, s a as a vad dac se vor ncrede n El sau nu, dup ce le-a dat attea dovezi a a a ale grijii si dragostei Lui pentru ei, si ca s -i mustre pentru necredina a t si murmurarea lor. Moise si-a ntins mna spre mare. Si Domnul a pus marea n micare printr-un vnt dinspre r s rit, care a suat cu s aa putere toat noaptea; el a uscat marea si apele s-au desp rit n dou . a at a Copiii lui Israel au trecut marea ca pe uscat si apele st teau ca un a zid la dreapta si la stnga lor. Apele s-au ridicat si au stat de ecare [124] parte ca nite perei solizi, n timp ce Israel a mers ca pe uscat prin s t mijlocul m rii. a Oastea egiptean triumfa n noaptea aceea creznd c , din nou, a a copiii lui Israel se aau n puterea lor. Credeau c nu era nici o a posibilitate de sc pare pentru acetia; pentru c n faa evreilor se a s a t ntindea Marea Roie, iar armata lor numeroas venea chiar n spatele s a acestora. Dimineaa, cnd au ajuns la mare, iat c era un drum uscat, t a a apele erau desp rite si st teau ca nite ziduri de amndou p rile, at a s a at iar copiii lui Israel parcursese deja jum tate din cale. Egiptenii au a ateptat un timp s hot rasc ce era mai bine s fac . Erau dezam gii s a a a a a a t si furioi pentru c , atunci cnd evreii aproape c fuseser n minile s a a a lor si erau siguri de ei, le-a fost deschis prin mare o cale neateptat . a s a S-au hot rt s -i urm reasc . a a a a Egiptenii i-au urm rit; si toi caii lui Faraon, carele si c l reii a t aa t lui au intrat dup ei n mijlocul m rii. n straja dimineii, Domnul, din a a t stlpul de foc si de nor, S-a uitat spre tab ra egiptenilor si a aruncat a nv lm seal n tab ra lor. A scos roile carelor si le-a ngreuiat a a a a t mersul. Egiptenii au zis atunci: Haidem s fugim dinaintea lui a Israel, c ci Domnul Se lupt pentru el mpotriva egiptenilor. a a Egiptenii au ndr znit s se aventureze pe calea pe care o prea a g tise Dumnezeu pentru poporul Lui, iar ngerii lui Dumnezeu au a trecut prin otirea lor si le-au scos roile carelor. Ei erau iritai. nains t t tarea le era foarte nceat si au nceput s se tulbure. Si-au amintit de a a judecile pe care Dumnezeul evreilor le adusese asupra lor n Egipt, at

Eliberarea lui Israel din robie

97

pentru a-i constrnge s -l lase pe Israel s plece, si se gndeau c a a a s-ar putea ca Dumnezeu s -i dea pe ei toi n minile israeliilor. Au a t t neles c Dumnezeu lupta pentru Israel, s-au nsp imntat foarte [125] t a a tare si se ntorceau s fug dinaintea evreilor, cnd Domnul a zis a a lui Moise: ntinde-i mna spre mare; si apele au s se ntoarc spre t a a egipteni, peste carele lor si peste c l reii lor. aa t Moise si-a ntins mna spre mare. Si nspre dimineaa marea t si-a reluat iar si repeziciunea cursului si, la apropierea ei, egiptenii a au luat-o la fug ; dar Domnul a n pustit pe egipteni n mijlocul a a m rii. Apele s-au ntors si au acoperit carele, c l reii si toat oastea a aa t a lui Faraon, care intraser n mare dup copiii lui Israel; nici unul a a m car n-a sc pat. Dar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul m rii a a a ca pe uscat, n timp ce apele st teau ca un zid la dreapta si la stnga a lor. n ziua aceea, Domnul a izb vit pe Israel din mna egiptenilor; a si Israel a v zut pe egipteni mori pe armul m rii. Israel a v zut a t t a a mna puternic pe care o ndreptase Domnul mpotriva egiptenilor. a Si poporul s-a temut de Domnul si a crezut n Domnul si n robul S u, Moise. a Cnd evreii au v zut lucrarea minunat a lui Dumnezeu n nimia a cirea egiptenilor, si-au unit vocile ntr-un cntec inspirat, de laud a [126] recunosc toare si de o nalt elocvena. a a t

Capitolul 17 C l toriile lui Israel aa


Copiii lui Israel au c l torit prin pustiu si timp de trei zile nu au aa putut g si ap de b ut. Sufereau de sete si poporul a crtit mpotriva a a a lui Moise, zicnd Ce avem s bem? Moise a strigat c tre Domnul; a a si Domnul i-a ar tat un lemn, pe care l-a aruncat n ap . Si apa s-a a a f cut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi si porunci si acolo a l-a pus la ncercare. El a zis: Dac vei asculta cu luare aminte glasul a Domnului, Dumnezeului t u, dac vei face ce este bine naintea Lui, a a dac vei asculta de poruncile Lui si dac vei p zi toate legile Lui, nu a a a te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe egipteni; c ci a Eu sunt Domnul, care te vindec . a Copiii lui Israel p reau s aib o inim rea si necredincioas . a a a a a Nu voiau s ndure greut ile pustiei. Cnd ntlneau dicult i n a at at drumul lor, le priveau ca imposibilit i. Credina lor n Dumnezeu at t se n ruia, iar ei nu mai vedeau naintea lor dect moarte. Si toat a a adunarea copiilor lui Israel au crtit n pustia aceea mpotriva lui Moise si Aaron. Copiii lui Israel le-au zis: Cum de n-am murit [127] lovii de mna Domnului n ara Egiptului, cnd sedeam lng oalele t t a noastre cu carne, cnd mncam pine si ne s turam? C ci ne-ai a a t adus n pustia aceasta ca s facei s moar de foame toat mulimea a t a a a t aceasta. Ei nu au suferit cu adev rat durerile foamei. Aveau mncare a pentru prezent, dar se temeau de viitor. Nu puteau nelege cum va t rezista otirea lui Israel, n timpul c l toriilor lungi prin pustiu, doar s aa cu mncarea simpl ce o aveau atunci si, n necredina lor, i vedeau a t s copiii murind de foame. Domnul a ng duit ca mncarea s li se a a termine si s ntmpine diculti, ca s -i ntoarc inimile spre El, a at as a care i ajutase pn atunci, si s poat crede n El. El era gata s e a a a a pentru ei un ajutor prezent. Dac , n nevoia lor, L-ar chemat, El a le-ar demonstrat dovezile iubirii si grijii Sale permanente. Dar se p rea c ei nu voiau s se ncread n Domnul mai mult a a a a dect aveau naintea ochilor dovezile nentrerupte ale puterii Sale. Dac ar avut credina adev rat si ncredere neclintit n Dumnea t a a a 98

C l toriile lui Israel aa

99

zeu, ar suportat cu voioie inconvenientele si obstacolele sau chiar s suferinele reale, dup ce Domnul lucrase ntr-un mod aa de minut a s nat pentru eliberarea lor din sclavie. Mai mult dect att, Domnul le-a f g duit c , dac vor asculta poruncile Lui, nici o boal nu va a a a a a veni asupra lor, c ci El a zis: Eu sunt Domnul care te vindec . a a Dup aceast f g duina sigur din partea lui Dumnezeu, era o a a a a t a necredina criminal ca ei s se atepte c le vor muri copiii de foame. t a a s a n Egipt suferiser mult, ind suprampov rai de munc . Copiii le a a t a erau dai la moarte si, ca r spuns la rug ciunile lor, Dumnezeu i-a t a a eliberat cu mil . Le-a promis s e Dumnezeul lor, s -i ia ca popor [128] a a a al Lui si s -i conduc ntr-o ar ntins si bun . a a t a a a Ei, ns , erau gata s -i piard curajul la ecare suferina ce a as a t aveau s-o ndure n drumul spre ara aceea. Suferiser mult pe cnd t a erau robi egiptenilor, dar acum nu puteau ndura suferina n slujirea t lui Dumnezeu. Cnd au fost ncercai, au fost gata s cedeze la t a ndoieli ntunecate si s cad n descurajare. Murmurau mpotriva a a lui Moise, slujitorul devotat al lui Dumnezeu, l nvinoveau de toate at ncerc rile lor si-i exprimau dorina rea de a r mas n Egipt, unde a s t a puteau sta lng oalele cu carne si puteau mnca pine pe s turate. a a O lecie pentru zilele noastre t Necredina si murmur rile copiilor lui Israel reprezint pe pot a a porul lui Dumnezeu care este acum pe p mnt. Muli din cei de a t ast zi privesc la Israelul din trecut si se mir de necredina lor si de a a t crtirile lor nencetate, dup ce Domnul f cuse att de mult pentru a a ei, dndu-le repetate dovezi ale dragostei Lui faa de ei si a grijii ce t le-o purta. Ei se gndesc c la rndul lor nu s-ar dovedit nerecua nosc tori. Unii care gndesc astfel, ns , murmur si se plng din a a a cauza unor lucruri mai m runte. Ei nu se cunosc pe sine. Dumnezeu a i ncearc deseori si le probeaz credina n lucruri mici, iar ei nu a a t ndur ncercarea mai bine dect vechiul Israel. a Muli au asigurate nevoile lor prezente; totui, nu vor s se nt s a cread n Domnul pentru viitor. Ei manifest necredina si se cufund a a t a n disperare si ntristare la gndul nevoilor ce ar putea veni. Unii sunt mereu tulburai ca nu cumva s ajung n nevoie si copiii lor s t a a a sufere. Cnd apar diculti sau ajung la strmtorare, cnd credina at t si dragostea faa de Dumnezeu le sunt ncercate, se dau napoi de la t

100

Istoria Mntuirii

test si murmur cu privire la procedeul prin care Dumnezeu a ales a [129] s -i purice. a Dragostea lor nu se dovedete curat si des vrit , nu sufer s a a s a a totul. Credina poporului Dumnezeului cerului ar trebui s e putert a nic , activ si trainic , o ncredere neclintit n lucrurile n d jduite. a a a a a a Atunci limbajul acestora va : Binecuvnteaz , suete, pe Domnul; a si tot ce este n mine s laude numele Lui cel sfnt, c ci El s-a a a purtat cu generozitate faa de mine. t Unii consider c lep darea de sine nseamn o adev rat sufea a a a a a rina. Sunt ng duite pofte stricate. nfrnarea poftelor nes n toase t a a a i va determina pe muli pretini cretini s dea napoi, ca si cum t s s a consecina unei diete simple ar adev rat inaniie. Ca si copiii lui t a a t Israel, ei ar prefera robia, trupuri bolnave si chiar moartea, dect s a e lipsii de oalele lor cu carne. Tot ce este f g duit r m siei pentru t a a a a t timpul de strmtorare sunt pinea si apa. Mana Cnd s-a luat roua aceasta, pe faa p mntului era ceva m runt t a a ca nite gr une, m runt ca bobiele de gheaa alb pe p mnt. Copiii s a t a t t a a lui Israel s-au uitat la ea si au zis unul c tre altul: Ce este aceasta? a c ci nu stiau ce este. Moise le-a zis: Este pinea pe care vi-o d a a Domnul ca hran . Iat ce a poruncit Domnul: Fiecare din voi s a a a strng ct i trebuie pentru hran si anume, un omer de cap, dup a a a num rul suetelor voastre; ecare s ia din ea pentru cei din cortul a a lui. Israeliii au f cut aa si au strns, unii mai mult, alii mai puin. t a s t t n urm o m surau cu omerul si cine strnsese mai mult nu avea a a nimic de prisos, iar cine strnsese mai puin, nu ducea lips de loc. t a [130] Fiecare strngea tocmai ct i trebuia pentru hran . a Moise le-a zis: Nimeni s nu lase ceva din ea pentru a doua a zi dimineaa. N-au ascultat de Moise si s-au g sit unii care au t a l sat ceva din ea pn dimineaa; dar a f cut viermi si s-a mpuit. a a t a t Moise s-a mniat pe oamenii aceia. Astfel, n toate dimineile ecare t strngea ct i trebuia pentru hran ; si, cnd venea c ldura soarelui, a a se topea.

C l toriile lui Israel aa

101

n ziua a sasea, au strns hran ndoit si anume doi omeri de a ecare. Toi fruntaii adun rii au venit si au spus lui Moise lucrul t s a acesta. Si Moise le-a zis: Domnul a poruncit aa. Mine este ziua s de odihn , Sabatul nchinat Domnului; coacei ce avei de copt, a t t erbei ce avei ce ert si p strai pn a doua zi dimineaa tot ce t t a t a t va r mnea! Au l sat-o pn a doua zi dimineaa, cum poruncise a a a t Moise; si nu s-a mpuit si n-a f cut viermi. Moise a zis: Mncai-o t a t azi, c ci este ziua Sabatului; azi nu vei g si man pe cmp. Vei a t a a t strnge timp de sase zile; dar n ziua a saptea, care este Sabatul, nu va . Domnul nu este mai puin meticulos ast zi, cu privire la Sabatul t a Lui, dect atunci cnd le-a dat instruciuni speciale copiilor lui Israel. t El le-a cerut s coac ce au de copt, s arb ce au de ert n ziua a a a a a sasea, ziua de preg tire pentru odihna Sabatului. a Dumnezeu Si-a manifestat marea grij si iubire faa de poporul a t Lui prin faptul c i-a trimis pine din cer. Au mncat pinea ngea rilor; nseamn c mncarea le era asigurat de ngeri. Minunea a a a ntreit a manei cantitate dubl n ziua a sasea, nimic n a saptea a a zi si calitatea de a se p stra proasp t pe parcursul Sabatului, n timp a aa ce n alte zile se strica a fost destinat s -i impresioneze pe copiii [131] a a lui Israel n privina sneniei Sabatului. t t Dup ce li s-a dat hran din belug, le-a fost ruine de necredina a a s s t si murmurarea lor si au promis s se ncread n Domnul pentru a a viitor, dar si-au uitat curnd f g duiala si au c zut la prima ncercare a a a a credinei. t Ap din stnc a a Au c l torit din pustia Sin si au t b rt la Redim. Acolo nu se aa a a g sea ap de b ut pentru popor. Atunci poporul a c utat ceart cu a a a a a Moise. Ei au zis: D -ne ap s bem! Moise le-a r spuns: Pentru a a a a ce c utai ceart cu mine? Pentru ce ispitii pe Domnul? Poporul a t a t st tea acolo, chinuit de sete si crtea mpotriva lui Moise. El zicea: a Pentru ce ne-ai scos din Egipt, ca s ne faci s murim de sete aici a a cu copiii si turmele noastre? Moise a strigat c tre Domnul si a zis: a Ce s fac cu poporul acesta? nc puin si au s m ucid cu pietre. a a t a a a Domnul a zis lui Moise: Treci naintea poporului si ia cu tine vreo civa din b trnii lui Israel; ia-i n mn si toiagul cu care ai t a t a

102

Istoria Mntuirii

lovit rul si pornete! Iat , Eu voi sta naintea ta pe stnca Horebului; s a vei lovi stnca si va ni ap din ea si poporul va bea. Moise a t s a f cut aa n faa b trnilor lui Israel. El a numit locul acela Masa a s t a si Meriba ( ispit si ceart ), c ci copiii lui Israel se certaser si a a a a ispitiser pe Domnul, zicnd: Este oare Domnul n mijlocul nostru, a sau nu este? Domnul i-a c l uzit pe copiii lui Israel s -i aeze tab ra n acel aa as s a [132] loc unde nu era ap , ca s -i ncerce, s vad dac vor privi la El a a a a a n necazul lor sau vor murmura cum f cuser mai nainte. Avnd a a n vedere felul minunat n care fuseser eliberai, n necazul lor ei a t trebuia s cread n Dumnezeu. Ar trebuit s stie c Acela care a a a a a promis s -i ia la El ca popor al Lui nu va ng dui ca ei s piar a a a a de sete. n loc s -L roage cu umilina pe Domnul s le asigure cele a t a necesare, ei au murmurat mpotriva lui Moise, cernd ap de la el. a Dumnezeu i manifestase nencetat puterea naintea lor, n chip s minunat, ca s -i fac s neleag c toate binecuvnt rile pe care le a a a t a a a primeau veneau de la El; c le putea da, sau lua, potrivit cu voia Lui. a Uneori i d deau seama de aceasta si se umileau naintea Domnului; s a dar cnd erau nsetai sau mnzi l acuzau pe Moise pentru tot, ca t a si cum ei ar p r sit Egiptul pentru pl cerea lui. Moise era ntristat aa a din cauza crtirilor lor necruatoare. L-a ntrebat pe Domnul ce s t a fac , deoarece poporul era gata s -l ucid cu pietre. Domnul i-a a a a poruncit s loveasc stnca cu toiagul lui Dumnezeu. Norul slavei a a Lui s-a aezat chiar deasupra stncii. A despicat stnci n pustie s si le-a dat s bea ca nite valuri cu ape multe. A f cut s neasc a s a at s a izvoare din stnci si s curg ape ca nite ruri. Psalmii 78, 15.16. a a s Moise a lovit stnca, dar Hristos a fost Acela care a stat lng el si a a f cut s curg apa din stnca de cremene. Din cauza setei, poporul a a a L-a ispitit pe Domnul si a zis: Dac Dumnezeu ne-a adus aici, de ce a nu ne d ap , ca si pine? Acel dac ar ta o necredina criminal si a a a a t a l-a f cut pe Moise s se team c Dumnezeu i va pedepsi pentru a a a a crtirile lor rele. Domnul a ncercat credina poporului S u, dar t a [133] acesta nu a trecut testul. Ei au murmurat pentru mncare si pentru ap si s-au plns de Moise. Din cauza necredinei lor, Dumnezeu a a t ng duit ca dumanii lor s fac r zboi cu ei, pentru ca El s poat a s a a a a a ar ta poporului S u de unde i venea t ria. a a a

C l toriile lui Israel aa

103

nfrngerea lui Amalec Amalec a venit s bat pe Israel la Redim. Atunci Moise a zis a a lui Iosua: Alege nite b rbai si iei de lupt mpotriva lui Amalec. s a t s a Iar eu voi sta mine pe vrful dealului cu toiagul lui Dumnezeu n mn . Iosua a f cut ce-i spusese Moise si a ieit s lupte mpotriva a a s a lui Amelec. Iar Moise, Aaron si Hur s-au suit pe vrful dealului. Cnd i ridica Moise mna, era mai tare Israel; si cnd i l sa mna s s a n jos, era mai tare Amalec. Minile lui Moise ind trudite, ei au luat o piatr , au pus-o sub el si el a sezut pe ea. Aaron si Hur i sprijineau a minile, unul de o parte, iar altul de alta; si minile lui au r mas a ntinse pn la asnitul soarelui. a t Moise i inea minile ridicate spre cer, cu toiagul lui Dumnezeu s t n mna dreapt , implornd ajutorul Lui. Atunci Israel biruia si-i a alunga pe amalecii. Cnd Moise i l sa minile n jos, se vedea c t s a a Israel pierdea curnd tot ce ctigase si era biruit de dumani. Moise s s i ridica iar si minile spre cer, iar Israel i nvingea pe inamici, s a gonindu-i. Aceast aciune a lui Moise, de a-i ntinde minile spre Duma t s nezeu, trebuia s -l nvee pe Israel c , atta timp ct i puneau a t a s ncrederea n Dumnezeu, se prindeau de t ria Lui, si-L pream reau a a ca Domn, El avea s lupte pentru ei si s le supun dumanii. Dar a a a s atunci cnd nu se mai prindeau de t ria Lui si se ncredeau n propria [134] a lor putere, aveau s e chiar mai slabi dect dumanii lor care nu-L a s cunoteau pe Dumnezeu si aveau s e biruii de ei. Atunci Iosua a s a t biruit pe Amalec si poporul lui cu ascuiul s biei. ts a Domnul a zis lui Moise: Scrie lucrul acesta n carte, ca s se a p streze aducere aminte si spune lui Iosua c voi sterge pomenirea a a lui Amalec de sub ceruri. Moise a zidit un altar si i-a pus numele Domnul, steagul meu. El a zis: Pentru c Domnul a jurat c va a a purta r zboi mpotriva lui Amalec, din neam n neam. Dac copiii a a lui Israel n-ar murmurat mpotriva Domnului, El n-ar ng duit a ca dumanii lor s fac r zboi cu ei. s a a a Vizita lui Ietro nainte de a p r si Egiptul, Moise si-a trimis soia si copiii napoi aa t la socrul lui. Dup ce a auzit de eliberarea minunat din Egipt a a a

104

Istoria Mntuirii

israeliilor, Ietro l-a vizitat pe Moise n pustiu si i-a adus soia si t t copiii. Moise a ieit naintea socrului s u, s-a aruncat cu faa la s a t p mnt si l-a s rutat. S-au ntrebat unul pe altul de s n tate si au a a a a intrat n cortul lui Moise. Moise a istorisit socrului s u tot ce f cuse a a Domnul mpotriva lui Faraon si mpotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferinele care veniser peste ei pe drum si cum i t a izb vise Domnul din ele. a Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care-l f cuse Domnul lui a Israel si pentru c -l izb vise din mna egiptenilor. Si Ietro a zis: a a Binecuvntat s e Domnul, care v-a izb vit din mna egiptenilor si a a [135] din mna lui Faraon, El, care a izb vit poporul din mna egiptenilor. a Cunosc c Domnul este mai mare dect toi dumnezeii; c ci, n a t a lucrul n care s-au purtat cu true, El a fost mai presus de ei. Ietro, socrul lui Moise, a adus Domnului o ardere de tot si o jertf de a mncare. Aaron si toi b trnii lui Israel au venit si au luat parte la t a mas cu socrul lui Moise, naintea lui Dumnezeu. a Ochiul p trunz tor al lui Ietro a v zut curnd c poverile lui Moa a a a ise erau foarte mari, c ci oamenii veneau la el cu toate problemele a lor dicile, iar el i nva cu privire la poruncile si Legea lui Dumneat zeu. El i-a zis lui Moise: Acum ascult glasul meu; am s -i dau un a at sfat si Dumnezeu va cu tine! Fii t lmaciul poporului naintea lui a Dumnezeu si du pricinile naintea lui Dumnezeu. nvaa-i poruncile t si legile; si arat -le calea pe care trebuie s-o urmeze si ce trebuie s a a fac . Alege din tot poporul oameni destoinici, tem tori de Dumnea a zeu, oameni de ncredere, vr jmai ai l comiei; pune-i peste popor a s a drept c petenii peste o mie, c petenii peste o sut , c petenii peste a a a a cincizeci si c petenii peste zece. Ei s judece poporul n tot timpul; a a s aduc naintea ta toate pricinile ntemeiate, iar pricinile cele mai a a mici s le judece ei nii. n felul acesta i vei uura sarcina, c ci a ss t s a o vor purta si ei mpreun cu tine. Dac vei face lucrul acesta si a a dac Dumnezeu i va porunci aa, vei putea face faa lucrurilor si a t s t tot poporul acesta va merge n pace la locul lui. Moise a ascultat sfatul socrului s u si a f cut tot ce spusese el. a a Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul si i-a pus c petenii a ale poporului, c petenii peste o mie, c petenii peste o sut , c petenii a a a a [136] peste cincizeci si c petenii peste zece. Ei judecau poporul n tot a timpul; aduceau naintea lui Moise pricinile grele, iar toate pricinile

C l toriile lui Israel aa

105

mici le judecau ei nii. Apoi Moise l-a l sat pe socrul s u s plece; ss a a a si el a mers n drumul s u, spre ara sa. a t Cnd Moise a fost instruit de socrul lui, el nu s-a considerat mai presus de acesta. Dumnezeu l n lase foarte mult si lucrase minuni at prin mna lui. Totui Moise nu se gndea c Dumnezeu l alesese ca s a s -i nvee pe alii, c ndeplinise lucruri minunate prin mna lui si, a t t a de aceea, el nu mai avea nevoie s e instruit. A ascultat cu bucurie a sugestiile socrului s u si a adoptat planul acestuia ca ind nelept. [137] a t

Capitolul 18 Legea lui Dumnezeu


Dup ce au plecat de la Redim, copiii lui Israel au ajuns n a pustia Sinai si au aezat tab ra n pustie. Israel a t b rt acolo, n s a a a faa muntelui. Moise s-a suit la Dumnezeu. Si Domnul l-a chemat pe t munte zicnd: Aa s vorbeti casei lui Iacov si s spui copiilor lui s a s a Israel: Ai v zut ce am f cut Egiptului si cum v-am purtat pe aripi t a a de vultur si v-am adus aici la Mine. Acum, dac vei asculta glasul a t Meu si dac vei p zi leg mntul Meu, vei ai Mei dintre toate a t a a t popoarele, c ci tot p mntul este al Meu; mi vei o mp rie de a a t a at preoi si un neam sfnt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune t copiilor lui Israel. Moise a venit de a chemat pe b trnii poporului a si le-a pus nainte toate cuvintele acestea, cum i poruncise Domnul. Tot poporul a r spuns: Vom face tot ce a zis Domnul! Moise a a spus Domnului cuvintele poporului. Aici, poporul a intrat ntr-un leg mnt solemn cu Dumnezeu a si L-a acceptat drept conduc tor. Prin acest leg mnt ei deveneau a a supuii deosebii ai autorit ii Sale divine. Si Domnul a zis lui s t at Moise: Iat , voi veni la tine ntr-un nor gros, pentru ca s aud a a a [138] poporul cnd i voi vorbi si s aib ntotdeauna ncredere n tine. t a a Cnd au ntmpinat diculti n calea lor, evreii au fost nclinai s at t a crteasc mpotriva lui Moise si Aaron, acuzndu-i c au scos otile a a s lui Israel din Egipt ca s le distrug . Dumnezeu voia s -l onoreze pe a a a Moise n faa lor ca ei s poat c p ta ncredere n instruciunile lui t a a a a t si s stie c Domnul si-a aezat Duhul S u asupra lui. a a s a Preg tire pentru apropierea de Dumnezeu a Apoi, Domnul i-a dat lui Moise instruciuni precise cu privire la t preg tirea poporului pentru ca El s Se apropie de ei, iar ei s poat a a a a auzi Legea Lui, rostit nu de ngeri, ci de El nsui. Si Domnul a a s zis lui Moise: Du-te la popor, snete-i azi si mine si pune-i s -i t s as spele hainele. S e gata pentru a treia zi; c ci a treia zi Domnul Se a a va pogor, n faa ntregului popor, pe muntele Sinai. t 106

Legea lui Dumnezeu

107

Poporului i s-a cerut s se abin de la munc si grij lumeasc a t a a a a si s aib gnduri evlavioase. Dumnezeu le-a mai cerut si s -i spele a a as hainele. El nu este mai puin meticulos acum dect era atunci. El este t un Dumnezeu al ordinii si cere poporului S u de ast zi s p streze o a a a a curenie strict . Cei care nu se nchin lui Dumnezeu avnd hainele at a a si trupurile curate nu vin naintea Lui ntr-o manier acceptabil . a a Lui nu-I place lipsa lor de veneraie faa de El si nu va accepta t t slujirea nchin torilor murdari, deoarece ei l insult pe F c torul a a a a lor. Creatorul cerului si al p mntului consider curenia de o aa a a at s importana, nct a spus: Pune-i s -i spele hainele. t as S hot r sti poporului anumite margini de jur mprejur si s a a a a spui: S nu cumva s v suii pe munte sau s v atingei de poalele [139] a a a t a a t lui. Oricine se va atinge de munte, va pedepsit cu moartea. Nici o mn s nu se ating de el; ci, pe oricine se va atinge, s -l omoare cu a a a a pietre sau s -l str pung cu s gei; dobitoc sau om, nu va tr i. Cnd a a a a t a va suna trmbia, ei vor nainta spre munte. Aceast porunc era t a a destinat s trezeasc n mintea acestui popor r zvr tit o profund a a a a a a reverena faa de Dumnezeu, autorul si autoritatea legilor lor. t t Manifestarea prezenei lui Dumnezeu cu m reie t a t nfricoatoare s A treia zi dimineaa, au fost tunete, fulgere si un nor gros pe t munte; trmbia suna cu putere si tot poporul din tab r a fost aput aa cat de spaim . Oastea ngereasc ce nsoea Maiestatea divin a a a t a convocat poporul printr-un sunet sem nnd cu cel al trompetei, care a r suna din ce n ce mai tare, pn ce tot p mntul s-a cutremurat. a a a Moise a scos poporul din tab r n ntmpinarea lui Dumnezeu aa si s-au aezat la poalele muntelui. Muntele Sinai era tot numai fum, s pentru c Domnul Se pogorse pe el n mijlocul focului. Fumul a acesta se n la ca fumul unui cuptor si tot muntele se cutremura cu at putere. Maiestatea divin a cobort pe nor cu o suit de ngeri, ce a a p reau ca c ri de foc. a a a Trmbia r suna tot mai puternic. Moise vorbea si Dumnezeu t a i r spundea cu glas tare. Domnul S-a pogort pe muntele Sinai, si a anume, pe vrful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe vrful muntelui. Si Moise s-a suit acolo. Domnul a zis lui Moise: Pogoar a te si poruncete poporului cu tot dinadinsul s nu dea buzna spre s a

108

Istoria Mntuirii

Domnul ca s se uite, pentru ca nu cumva s piar un mare num r a a a a [140] din ei. Preoii care se apropie de Domnul s se sneasc si ei, ca nu t a t a cumva s -i loveasc Domnul cu moartea. a a Domnul a rostit astfel Legea de pe Sinai ntr-un cadru de o m reie nfricoatoare, ca poporul s cread . A nsoit darea Legii a t s a a t cu manifest ri grandioase ale autoritii Sale, ca ei s stie c El este a at a a singurul Dumnezeu viu si adev rat. Lui Moise nu i s-a ng duit s a a a intre n norul de slav , ci doar s se apropie si s intre n ntunericul a a a des ce nconjura norul. El a stat ntre popor si Dumnezeu. Proclamarea Legii lui Dumnezeu Dup ce le-a dat asemenea dovezi ale puterii Sale, Domnul le-a a spus cine era El. Eu sunt Domnul, Dumnezeul t u, care te-a scos a din ara Egiptului, din casa robiei. Acelai Dumnezeu care Si-a t s manifestat puterea n mijlocul egiptenilor i proclama acum Legea: s S nu ai ali dumnezei afar de Mine. a t a S nu-i faci chip cioplit, nici vreo nfiare a lucrurilor care sunt a t at s sus n ceruri sau jos pe p mnt sau n apele mai jos dect p mntul. a a S nu te nchini naintea lor si s nu le slujeti; c ci Eu, Domnul, a a s a Dumnezeul t u, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea a p rinilor n copii pn la al treilea si al patrulea neam al celor ce a t a M ur sc; si M ndur pn la al miilea neam de cei ce M iubesc si a a a a a p zesc poruncile Mele. a S nu iei n deert Numele Domnului, Dumnezeului t u; c ci a s a a Domnul nu va l sa nepedepsit pe cel ce va lua n deert Numele Lui. a s Adu-i aminte de ziua de odihn , ca s-o sneti. S lucrezi sase t a t s a zile si s -i faci lucrul t u. Dar ziua a saptea este ziua de odihn at a a nchinat Domnului, Dumnezeului t u: s nu faci nici o lucrare n a a a [141] ea, nici tu, nici ul t u, nici ica ta, nici robul t u, nici roaba ta, nici a a vita ta, nici str inul care este n casa ta. C ci n sase zile a f cut a a a Domnul cerurile, p mntul si marea si tot ce este n ele, iar n ziua a a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvntat Domnul ziua de odihn a si a snit-o. t Cinstete pe tat l t u si pe mama ta, pentru ca s i se lungeasc s a a at a zilele n ara pe care i-o d Domnul, Dumnezeul t u. t t a a S nu ucizi. a

Legea lui Dumnezeu

109

S nu comii adulter. a t S nu furi. a S nu m rturiseti strmb mpotriva aproapelui t u. a a s a S nu pofteti casa aproapelui t u; s nu pofteti nevasta aproaa s a a s pelui t u, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici m garul lui, a a nici vreun alt lucru care este al aproapelui t u. a Primele dou porunci rostite de Iehova sunt norme mpotriva a idolatriei care, dac ar practicat , i-ar conduce pe oameni departe a a n p cat si r zvr tire, avnd ca rezultat aducerea de jertfe omeneti. a a a s Dumnezeu voia s -i p zeasc pn si de cea mai mic apropiere a a a a a de astfel de urciuni. Primele patru porunci au fost date ca s le a arate oamenilor datoria lor faa de Dumnezeu. A patra este veriga t de leg tur dintre atotputernicul Dumnezeu si om. Sabatul a fost dat a a special pentru beneciul oamenilor si pentru onoarea lui Dumnezeu. Ultimele sase precepte arat datoria omului faa de aproapele lui. a t Sabatul trebuia s e un semn venic ntre Dumnezeu si poporul a s Lui. El avea s e un semn n felul urm tor: toi cei care p zeau a a t a Sabatul ar tau prin aceasta c erau nchin torii viului Dumnezeu, a a a Creatorul cerurilor si al p mntului. Sabatul trebuia s e un semn a a ntre Dumnezeu si poporul S u, ct timp El avea un popor pe p mnt. [142] a a Tot poporul auzea tunetele si sunetul trmbiei si vedea c rile t a a muntelui care fumega. La privelitea aceasta, poporul tremura si s st tea n dep rtare. Ei au zis lui Moise: Vorbete-ne tu nsui si a a s t te vom asculta: dar s nu ne mai vorbeasc Dumnezeu, ca s nu a a a murim. Moise a zis poporului: Nu v sp imntai; c ci Dumnezeu a a t a a venit tocmai ca s v pun la ncercare si ca s avei frica Lui a a a a t naintea ochilor votri, pentru ca s nu p c tuii. s a a a t Poporul st tea n dep rtare, iar Moise s-a apropiat de norul n care a a era Dumnezeu. Domnul a zis lui Moise: Aa s vorbeti copiilor lui s a s Israel: Ai v zut c v-am vorbit din ceruri. Prezena maiestuoas a t a a t a lui Dumnezeu la Sinai, fream tul p mntului datorit prezenei Sale, a a a t tunetele si fulgerele nfricoatoare ce au nsoit aceast vizit a lui s t a a Dumnezeu, i-au impresionat pe oameni cu fric si veneraie faa de a t t maiestatea Lui sacr ntr-o aa m sur , nct ei s-au retras n mod a s a a instinctiv din prezena grozav a lui Dumnezeu, ca nu cumva s nu t a a poat s suporte slava Lui. a a

110

Istoria Mntuirii

Primejdia idolatriei Dumnezeu voia s -i p zeasc pe copiii lui Israel de idolatrie si a a a de aceea le-a spus: S nu facei dumnezei de argint si dumnezei de a t aur, ca s -i punei al turi de Mine; s nu v facei ali dumnezei. Ei a t a a a t t se aau n primejdia de a imita exemplul egiptenilor si de a-i face s chipuri care s -L reprezinte pe Dumnezeu. a Domnul i-a spus lui Moise: Iat , Eu trimit un nger naintea ta, a ca s te ocroteasc pe drum si s te duc n locul pe care l-am preg tit. a a a a a [143] Fii cu ochii n patru naintea Lui si ascult glasul Lui, pentru c nu v a a a va ierta p catele, c ci Numele Meu este n El. Dar dac vei asculta a a a glasul Lui si dac vei face tot ce-i voi spune, Eu voi vr jmaul a t a s vr jmailor t i si potrivnicul potrivnicilor t i. ngerul Meu va merge a s a a naintea ta si te va duce la amorii, hetii, ferezii, cananii hevii si t t t t t iebusii si-i voi nimici. ngerul care mergea naintea lui Israel era t Domnul Isus Hristos. S nu te nchini naintea dumnezeilor lor si s a a nu le slujeti; s nu te iei dup popoarele acestea n purtarea lor, ci s a a s le nimiceti cu des vrire si s le d rmi chipurile. Voi s slujii a s a s a a a t Domnului, Dumnezeului vostru si El v va binecuvnta pinea si a apele si voi dep rta boala din mijlocul t u. Exodul 23, 24.25. a a Dumnezeu voia ca poporul S u s neleag c numai El trebuia a a t a a s e obiectul nchin rii lor; si c , atunci cnd aveau s nfrng a a a a a naiunile idolatre din jurul lor, ei nu trebuia s p streze nici un chip t a a la care se nchinau acestea, ci s le distrug cu des vrire. Multe din a a a s aceste zeiti p gne erau foarte scumpe si frumos lucrate, ceea ce-i at a putea ispiti pe cei care fuseser martori la nchinarea la idoli, att a de obinuit n Egipt, chiar s priveasc aceste obiecte nensueite s a a a t cu oarecare respect. Domnul voia ca poporul S u s stie c tocmai a a a din cauza idolatriei acestor naiuni, care le condusese la tot felul de t nelegiuiri, avea El s -i foloseasc pe israelii ca uneltele Sale pentru a a t a-i pedepsi si a-i distruge pe dumnezeii lor. Voi trimite groaza Mea naintea ta, voi pune pe fug pe toate a popoarele la care vei ajunge si voi face ca toi vr jmaii t i s dea t a s a a dosul naintea ta. Voi trimite viespile bond reti naintea ta si voi a s [144] izgoni dinaintea ta pe hevii, cananii si hetii. Nu-i voi izgoni ntr-un t t t singur an dinaintea ta, pentru ca ara s n-ajung o pustie si s nu t a a a se nmuleasc mpotriva ta arele de pe cmp. Ci le voi izgoni t a ncetul cu ncetul dinaintea ta, pn vei crete la num r si vei putea a s a

Legea lui Dumnezeu

111

s intri n st pnirea arii. i voi ntinde hotarele de la marea Roie a a t t s pn la marea listenilor si de la pustie pn la ru. C ci voi da a a a n minile voastre pe locuitorii arii si-i vei izgoni dinaintea ta. S t a nu faci leg mnt cu ei, nici cu dumnezeii lor. Ei s nu locuiasc n a a a ara ta, ca s nu te fac s p c tuieti mpotriva Mea; c ci atunci ai t a a a a a s a sluji dumnezeilor lor si aceasta ar o curs pentru tine. Exodul a 23, 27-33. Aceste f g duine ale lui Dumnezeu faa de poporul Lui, a a t t erau condiionate de ascultare. Dac ei l vor sluji pe Domnul f r t a aa rezerve, El va face lucruri mari pentru ei. Dup ce Moise a primit judec ile de la Domnul si le-a scris, a at precum si f g duinele condiionate de ascultare, Domnul i-a spus: a a t t Suie-te la Domnul, tu si Aaron, Nadab si Abihu si saptezeci de b trni ai lui Israel si s v nchinai de departe, aruncndu-v cu a a a t a faa la p mnt. Numai Moise s se apropie de Domnul; ceilali s nu t a a t a se apropie si s nu se suie cu el. Moise a venit si a spus poporului a toate cuvintele Domnului si toate legile. Tot poporul a r spuns ntr a un glas: Vom face tot ce a zis Domnul. Exodul 24, 1-3. Moise nu a scris cele Zece Porunci, ci judec ile pe care voia at Dumnezeu ca ei s le respecte si f g duinele f cute cu condiia a a a t a t s -L asculte. El le-a citit poporului, iar ei si-au luat angajamentul s a a asculte toate cuvintele pe care le spusese Domnul. Moise a scris apoi angajamentul lor solemn ntr-o carte si a adus Domnului o jertf pen- [145] a tru popor. A luat cartea leg mntului si a citit-o n faa poporului. Ei a t au zis: Vom face si vom asculta tot ce a zis Domnul. Moise a luat sngele si a stropit poporul zicnd: Iat sngele leg mntului pe a a care l-a f cut Domnul cu voi pe temeiul acestor cuvinte. Poporul a a repetat promisiunea solemn de a face tot ce spusese Domnul si a de a asculta de El. Legea venic a lui Dumnezeu s a Legea lui Dumnezeu exista nainte ca omul s fost creat. ngea rii erau condui de ea. Satana a c zut pentru c a nc lcat principiile s a a a guvern rii lui Dumnezeu. Dup ce i-a creat pe Adam si Eva, Duma a nezeu le-a f cut cunoscut Legea Sa. Nu a fost scris atunci, ci le-a a a fost repetat de Iehova. a Sabatul poruncii a patra a fost instituit n Eden. Dup ce a f cut a a lumea si l-a creat pe om pe p mnt, Dumnezeu a f cut Sabatul a a

112

Istoria Mntuirii

pentru om. Dup p catul si c derea lui Adam, nu a fost nimic scos a a a din Legea lui Dumnezeu. Principiile celor Zece Porunci existau nainte de c dere si aveau un caracter potrivit unei categorii de ine a t snte. Dup c dere, principiile nu au fost schimbate, ci au fost date a a n plus si alte precepte, pentru a veni n ntmpinarea omului n starea lui c zut . a a Atunci a fost stabilit un sistem care cerea jertrea de animale, pentru a p stra mereu naintea omului c zut faptul de care o f cuse a a a Satana pe Eva s se ndoiasc , si anume c plata p catului este a a a a moartea. C lcarea Legii a f cut necesar ca Domnul Hristos s moar , a a a a jertndu-Se, si s fac astfel posibil pentru om o cale de sc pare de a a a a pedeaps , p strndu-se totui onoarea legii lui Dumnezeu. Sistemul a a s [146] jertfelor avea ca scop s -l nvee pe om umilina, avnd n vedere a t t condiia lui c zut , si s -l conduc la poc ina si la ncredere numai t a a a a a t n Dumnezeu, prin Mntuitorul f g duit, pentru iertarea de c lcarea a a a din trecut a Legii Sale. Dac n-ar fost c lcat Legea lui Dumnezeu, a a a moartea n-ar existat niciodat si n-ar fost nevoie de ad ugarea a a altor principii adaptate la condiia c zut a omului. t a a Adam i-a nv at pe urmaii lui Legea lui Dumnezeu, care a at s fost transmis celor credincioi, din generaie n generaie. C lcarea a s t t a nencetat a Legii lui Dumnezeu a atras asupra p mntului potopul. a a Legea a fost respectat de Noe si familia lui care, pentru faptele lor a drepte, au fost salvai n arc printr-o minune a lui Dumnezeu. Noe t a i-a nv at pe urmaii lui cele Zece Porunci. De la Adam ncoace, at s Dumnezeu Si-a p strat un popor n a c ror inim se aa Legea Lui. a a a El spune despre Avraam: A ascultat de porunca Mea si a p zit ce a i-am cerut, a p zit poruncile Mele, ornduirile Mele si legile Mele. a Genesa 26, 5. Domnul s-a ar tat lui Avraam si i-a spus: a Eu sunt Dumnezeul cel atotputernic. Umbl naintea Mea si i a f r prihan . Voi face un leg mnt ntre Mine si tine si te voi nmuli aa a a t nespus de mult. Genesa 17, 1.2. Voi pune leg mntul Meu ntre a Mine si tine si s mna ta dup tine din neam n neam; acesta va a t a un leg mnt venic, n puterea c ruia Eu voi Dumnezeul t u si al a s a a seminei tale dup tine. Genesa 17, 7. t a Apoi, El le-a cerut lui Avraam si seminei lui circumcizia, care t era un cerc t iat n carne, ca dovad c Dumnezeu i alesese dintre a a a celelalte naiuni si i desp rise de ele ca pe comoara Sa deosebit . t at a

Legea lui Dumnezeu

113

Prin acest semn, ei si-au luat obligaia solemn s nu ncheie leg turi t a a a de c s torie cu alte neamuri, deoarece f cnd astfel si-ar pierdut aa a veneraia pentru Dumnezeu si Legea Lui sfnt si ar devenit la fel [147] t a ca naiunile idolatre din jurul lor. t Prin actul circumciziei, ei se angajau solemn s ndeplineasc a a partea lor din condiiile leg mntului f cut cu Avraam, de a sepat a a rai de toate neamurile si de a des vrii. Dac urmaii lui Avraam t a st a s s-ar meninut desp rii de alte naiuni, n-ar fost sedui de idolat att t s trie. Prin desp rirea de celelalte popoare, marea ispit de a se angaja at a n practicile p c toase ale acestora si de a se r zvr ti mpotriva lui a a a a Dumnezeu ar fost ndep rtat de la ei. Amestecndu-se cu naiua a t nile din jur, ei si-au pierdut ntr-o mare m sur caracterul deosebit a a si sfnt. Pentru a-i pedepsi, Domnul a adus o foamete n ara lor, t care i-a constrns s plece n Egipt pentru a-i p stra viaa. n timp a s a t ce erau n Egipt, ns , Dumnezeu nu i-a uitat datorit leg mntului a a a S u cu Avraam. El a ng duit ca ei s e asuprii de egipteni ca n a a a t nenorocirea lor s se ntoarc la El, s aleag guvernarea Lui dreapt a a a a a si plin de mil si s asculte de cerinele Sale. a a a t Numai cteva familii au venit la nceput n Egipt. Acestea au devenit o mare mulime. Unii erau ateni s -i nvee pe copiii lor t t a t Legea lui Dumnezeu, dar muli dintre israelii asistaser la att de t t a mult idolatrie, nct aveau idei confuze cu privire la Legea lui a Dumnezeu. Aceia care se temeau de Dumnezeu strigau c tre El n a chinuri sueteti s le sf rme jugul dureroasei robii si s -i scoat din s a a a a ara captivitii lor, pentru a putea liberi s -L slujeasc . Dumnezeu t at a a le-a auzit strig tele si l-a ridicat pe Moise ca instrument al Lui, s a a duc la ndeplinire eliberarea poporului S u. Dup ce au p r sit a a a aa Egiptul si apele M rii Roii au fost desp rite n faa lor, Domnul a s at t i-a ncercat s vad dac vor crede n El, Acela care i scosese din a a a mijlocul altei naiuni, prin semne, ncerc ri si minuni, f cndu-i [148] t a a pe nii o naiune. Ei, ns , nu au reuit s suporte ncercarea. Au ss t a s a murmurat mpotriva lui Dumnezeu din cauza dicult ilor de pe at drum si doreau s se ntoarc n Egipt. a a Scris pe table de piatr a a Pentru a-i l sa f r scuze, nsui Domnul a binevoit s coboare a aa s a pe Sinai, nv luit n slav si nconjurat de ngerii Lui, si n modul cel a a

114

Istoria Mntuirii

mai grozav si teribil le-a f cut cunoscut Legea celor Zece Porunci. a El nu i-a ncredinat nim nui altcuiva pentru a nvai, nici chiar t a at t ngerilor S i, ci Si-a rostit Legea cu voce tare, n auzul ntregului a popor. Nici chiar atunci nu a ncredinat-o memoriei slabe a unui t popor predispus s -I uite cerinele, ci a scris-o cu nsui degetul S u a t s a pe table de piatr . El voia s le ia orice posibilitate de a amesteca a a vreo tradiie cu preceptele Sale snte sau de a-I confunda cerinele t t cu practicile oamenilor. El S-a apropiat si mai mult de poporul Lui, care era aa de s uor dus n r t cire, si nu i-a l sat doar cu cele zece precepte ale s aa a Decalogului. I-a poruncit lui Moise s scrie, aa cum i va porunci a s El, judeci si legi, dnd instruciuni am nunite cu privire la ce le at t a t cerea s mplineasc , si prin care proteja cele zece precepte s pate n a a a table de piatr . Aceste instruciuni si cerine precise erau date pentru a t t a-l atrage pe omul greit la ascultare de Legea Moral , pe care este s a aa de nclinat s o calce. s a Dac omul ar p zit Legea lui Dumnezeu, aa cum i-a fost dat a a s a lui Adam dup c dere, cum a fost p strat de Noe n corabie si a a a a respectat de Avraam, n-ar fost nevoie de ritualul circumciziei. a [149] Dac descendenii lui Avraam ar inut leg mntul, a c rui dovad a t t a a a sau garanie, era circumcizia, n-ar c zut niciodat n idolatrie, n-ar t a a fost l sai s mearg n Egipt si n-ar fost nevoie ca Dumnezeu a t a a s -Si proclame Legea la Sinai, s-o sape n table de piatr si s-o a a protejeze prin instruciuni precise date n judecile si rnduielile lui t at Moise. Judec ile si rnduielile at Moise a scris aceste judec i si rnduieli rostite de Domnul n at timp ce era cu El pe munte. Dac poporul lui Dumnezeu ar ascultat a principiile celor Zece Porunci, n-ar fost nevoie de instruciuni t specice date lui Moise, cu privire la datoria lor faa de Dumnezeu si t unul faa de altul, pe care el le-a scris ntr-o carte. nvaturile clare t at date lui Moise de Domnul, cu privire la datoria unuia faa de altul t si faa de str ini, sunt principiile celor Zece Porunci simplicate si t a date ntr-un mod clar, ca ei s nu greeasc . a s a Domnul l-a instruit pe Moise n mod categoric cu privire la jertfele ceremoniale, care aveau s nceteze la moartea Domnului a

Legea lui Dumnezeu

115

Hristos. Sistemul jertfelor simboliza sacriciul Domnului Hristos ca un Miel f r cusur. aa Dup c derea n p cat, Domnul a instituit sistemul jertfelor, iar a a a Adam i-a nvat apoi pe urmaii lui. Acest sistem a fost pervertit naat s inte de potop, de c tre cei care s-au desp rit de urmaii credincioi a at s s ai lui Dumnezeu si s-au angajat n construirea turnului Babel. Ei jertfeau dumnezeilor f cui de ei nii n loc de a jert Dumnezeului a t ss cerului. Aduceau jertfe nu pentru c aveau credina n Mntuitorul a t care avea s vin , ci deoarece credeau c , jertnd multe animale pe a a a altarele idolatre png rite, f ceau pl cere zeilor lor. Superstiia i-a a a a t dus la mari extravagane. Ei i nvau pe oameni c , cu ct este mai [150] t at a valoroas jertfa, cu att este mai mare si pl cerea dumnezeilor lor, a a precum si prosperitatea si bog iile naiunii. Prin urmare, acestor at t idoli f r simuri li se aduceau deseori jertfe omeneti. Acele naiuni aa t s t aveau legi si reguli extrem de crude pentru a controla aciunile oame t nilor. Legile lor erau f cute de cei a c ror inim nu fusese nmuiat a a a a de har; si, n timp ce treceau cu vederea cele mai josnice crime, o mic insult atr gea o pedeaps foarte crud de la cei cu autoritate. a a a a a Acest lucru l-a avut Moise n vedere cnd i-a spus lui Israel: Iat , a v-am nvat legi si porunci, cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul at meu, ca s le mplinii n ara pe care o vei lua n st pnire. S le a t t t a a p zii si s le mplinii; c ci aceasta va nelepciunea si priceperea a t a t a t voastr naintea popoarelor care vor auzi vorbindu-se de toate aceste a legi si vor zice: Acest neam mare este un popor cu totul nelept si t priceput! Care este, n adev r, neamul acela aa de mare, care s a s a avut pe dumnezeii lui aa de aproape, cum avem noi pe Domnul, s Dumnezeul nostru, ori de cte ori l chem m? Si care este neamul a acela aa de mare nct s aib legi si porunci aa de drepte, cum s a a s este toat legea aceasta pe care v-o pun ast zi nainte? Deuteronom a a [151] 4, 5-8.

Capitolul 19 Sanctuarul
Cortul ntlnirii a fost f cut conform cu porunca lui Dumnezeu. a Domnul a ridicat b rbai si i-a nzestrat cu capaciti supranaturale a t at pentru a s vri cea mai ingenioas lucrare. Nici Moise, nici acei lua s a cr tori nu au fost l sai s pl nuiasc forma sau modul de executare a a t a a a a cortului. Dumnezeu nsui a proiectat planul si i l-a dat lui Moise, s mpreun cu instruciuni speciale privind m rimea, forma si materia t a alele care s e folosite, si a specicat ecare articol de mobilier din a tabernacol. El i-a prezentat lui Moise un model n miniatur al sanca tuarului ceresc si i-a poruncit s fac toate lucrurile dup modelul a a a ar tat pe munte. Moise a scris ntr-o carte toate instruciunile si le-a a t citit oamenilor celor mai inueni. t Apoi Domnul a cerut poporului s aduc un dar de bun voie si a a a s -I fac un loca sfnt, ca El s poat locui n mijlocul lor. Toat a a s a a a adunarea copiilor lui Israel a ieit dinaintea lui Moise. Toi cei s t cu tragere de inim si bun voina au venit si au adus un prinos a a t Domnului pentru lucrarea cortului ntlnirii, pentru toat slujba lui si a pentru vemintele snte. Au venit ndat b rbaii si femeile, toi cei s a a t t cu tragere de inim , si au adus belciuge de nas, inele, cercei, brari, a at [152] salbe si tot felul de lucruri de aur; ecare a adus prinosul de aur pe care-l nchinase Domnului. Erau necesare preg tiri mari si costisitoare. Trebuia colectate a materiale valoroase si scumpe. ns Domnul accepta numai darurile a de bun voie. n preg tirea unui loca pentru Dumnezeu, era nevoie a a s n primul rnd de devotament faa de lucrarea Lui si de sacriciu f t a cut din inim . n timp ce construirea sanctuarului continua, poporul a i aducea darurile la Moise, iar el le nmna lucr torilor. Toi nes a t t lepii care se ocupau de lucr ri examinau darurile si la un moment t a dat au hot rt c poporul adusese ndeajuns, ba chiar mai mult dect a a puteau ei folosi. Moise a pus s strige n tab r ca nimeni, e b rbat, e femeie, a aa a s nu mai aduc daruri pentru sfntul loca. Au oprit astfel pe popor a a s s mai aduc daruri. a a 116

Sanctuarul

117

nregistrat pentru generaiile urm toare t a Crtirile repetate ale israeliilor, precum si pedepsele mniei t lui Dumnezeu pentru nelegiuirile lor, sunt nregistrate n istoria sacr pentru folosul poporului lui Dumnezeu care avea s tr iasc a a a a dup aceea, dar mai ales pentru a servi drept avertizare pentru cei a care vor tr i la sfritul timpului. La fel, consacrarea lor, energia a s si d rnicia cu care si-au adus darurile de bun voie la Moise, sunt a a nregistrate pentru beneciul poporului lui Dumnezeu. Voioia cu s care au preg tit materialele pentru tabernacol este un exemplu pentru a toi aceia care iubesc cu adev rat nchinarea la Dumnezeu. Atunci t a cnd preg tesc o cl dire, ca Dumnezeu s Se poat ntlni cu ei, a a a a cei care preuiesc binecuvntarea prezenei Lui snte ar trebui s t t a manifeste un interes si un zel cu att mai mare, cu ct apreciaz mai a [153] mult binecuvnt rile cereti faa de confortul p mntesc. a s t a Ei ar trebui s e contieni c preg tesc o cas pentru Dumnea s t a a a zeu. Este importat ca o cl dire preg tit special pentru ca Dumnezeu a a a s se ntlneasc acolo cu poporul S u s e aranjat cu grij , f cut a a a a a a a a cu bun gust, confortabil si convenabil , deoarece va nchinat a a a Domnului, iar El va rugat s locuiasc n ea si s-o sneasc prin a a t a prezena Lui. Trebuie oferite suciente daruri de bun voie pentru t a a duce la bun sfrit lucrarea, ca apoi lucr torii s poat spune: Nu s a a a mai aducei daruri. t Potrivit cu modelul Dup ce s-a ncheiat construirea tabernacolului, Moise a examia nat ntreaga lucrare, a comparat-o cu modelul si cu instruciunile t primite de la Dumnezeu si a v zut c ecare detaliu era n armonie a a cu modelul; apoi a binecuvntat poporul. Dumnezeu i-a dat lui Moise un model al chivotului, cu instruciuni speciale privind felul n care s -l fac . Chivotul a fost f cut t a a a pentru a se pune n el tablele de piatr pe care s pase Dumnezeu cu a a degetul Lui cele Zece Porunci. Avea forma unei l zi si era poleit a cu aur curat. Partea de sus era mpodobit cu coroane de aur de jur a mprejur. Capacul acestui cuf r sacru reprezenta tronul harului si era a f cut din aur solid. La cele dou capete ale sale era cte un heruvim a a

118

Istoria Mntuirii

din aur curat, cu faa unul c tre altul. Ei priveau n jos cu respect, t a c tre tronul harului, simbolizndu-i pe toi ngerii cereti privind a t s cu interes si reverena la Legea lui Dumnezeu, p strat n chivotul t a a din sanctuarul ceresc. Aceti heruvimi aveau aripi. Cte o arip a s a ec rui nger era ridicat , n timp ce cealalt le acoperea trupul. a a a [154] Chivotul din sanctuarul p mntesc era o copie a adev ratului chivot, a a din cer. Acolo, lng chivotul ceresc, se a ngeri reali, la ambele a a capete. Fiecare din ei umbrete tronul harului cu o arip ntins n s a a sus, n timp ce cealalt este l sat n jos peste trupul lor, n semn de a a a umilina si veneraie. t t Lui Moise i s-a cerut s aeze tablele de piatr n chivotul p mna s a a tesc. Acestea erau numite tablele m rturiei, iar chivotul a fost numit a chivotul m rturiei, deoarece coninea m rturia lui Dumnezeu n cele a t a Zece Porunci. Dou nc peri a a Tabernacolul era compus din dou nc peri, desp rite printra a at o perdea sau v l. Tot mobilierul era din aur solid sau acoperit cu a aur. Perdelele tabernacolului erau de diferite culori aranjate foarte frumos, pe ele ind lucrai cu r de aur si de argint heruvimi, care t s reprezinte oastea ngereasc , implicat n lucrarea din sanctuarul a a a ceresc; acetia sunt ngeri ce slujesc snilor de pe p mnt. s t a Dup al doilea v l, care era o perdea frumoas si bogat , se aa a a a a chivotul m rturiei. Aceast perdea nu ajungea la tavan. Slava lui a a Dumnezeu, care era deasupra tronului harului, putea v zut din a a amndou nc perile, dar mult mai puin din prima. a a t Chiar n faa chivotului, dar desp rit de acesta prin perdea, se t at aa altarul de aur pentru t mie. Focul de pe acest altar a fost aprins a de Domnul nsui si era meninut prin ad ugarea de t mie sfnt , s t a a a [155] ce umplea zi si noapte sanctuarul cu norul s u frumos mirositor. a Parfumul s u se r spndea pe distane de kilometri n jurul tabera a t nacolului. Cnd preotul oferea t mie naintea Domnului, el privea a spre tronul harului. Dei nu-l putea vedea, stia c este acolo, iar, n s a timp ce fumul de t mie se n la ca un nor, slava Domnului cobora a at deasupra tronului harului ( capacul isp sirii ) si umplea locul prea a sfnt, ind vizibil si n locul sfnt, iar deseori umplea amndou a a

Sanctuarul

119

nc perile astfel nct preotul nu mai putea ocia si era obligat s a a stea la ua cortului. s Preotul, n Sfnta, ndreptndu-i prin credina rug ciunea c tre s t a a tronul harului pe care nu-l putea vedea, reprezint poporul lui Duma nezeu care-i ndreapt rug ciunile spre Hristos, naintea tronului s a a harului din sanctuarul ceresc. Ei nu-L pot vedea pe Mijlocitorul lor cu ochi zici, dar l v d pe Domnul Hristos cu ochiul credinei, n a t faa tronului harului, si-i ndreapt rug ciunile spre El, solicitnd t s a a cu ncredere beneciile mijlocirii Lui. Aceste nc peri sacre nu aveau ferestre prin care s p trund a a a a lumina. Sfenicul era f cut din aurul cel mai curat, ardea f r ntres a aa rupere zi si noapte si d dea lumin n amndou nc perile. Lumina a a a a candelelor din sfenic se reecta pe pl cile acoperite cu aur de pe pes a reii cl dirii, pe mobilierul sacru si pe perdelele cu culori frumoase t a si cu heruvimi lucrai cu r de aur si de argint, a c rei nf iare t a at s minunat ntrecea orice descriere. Nici o limb nu poate descrie frua a museea, farmecul si splendoarea sacr a acestor nc peri. Aurul din t a a sanctuar reecta culorile perdelelor si p rea c are culorile variate a a ale curcubeului. Marele preot putea s intre n Sfnta sntelor numai o dat a a pe an, dup cea mai atent si mai solemn preg tire. Cu excepia a a a a t acestuia, nici un ochi muritor nu putea s priveasc grandoarea sacr [156] a a a a acelei nc peri, deoarece era locuina special a slavei vizibile a a t a lui Dumnezeu. Marele preot intra ntotdeauna acolo tremurnd, n timp ce poporul i atepta n linite solemn ntoarcerea. Dorina lor s s a t arz toare era s primeasc binecuvntarea lui Dumnezeu. El vorbea a a a cu marele preot n faa tronului harului. Dac marele preot r mnea t a a n Sfnta sntelor mai mult timp dect de obicei, poporul era adesea ngrozit, temndu-se c , din cauza p catelor lor sau a vreunui p cat a a a al preotului, slava Domnului i provocase moartea. Cnd auzeau, ns , sunetul clopoeilor de pe vemintele lui, erau foarte uurai. El a t s s t ieea atunci si binecuvnta poporul. s Dup ce s-a terminat construirea tabernacolului, un nor a umplut a cortul ntlnirii si slava Domnului s-a manifestat. Moise nu putea s a intre n cortul ntlnirii, pentru c norul st tea deasupra lui si slava a a Domnului umplea cortul. Pentru c norul Domnului era deasupra a cortului ziua; si un foc noaptea sub privirile ntregii case a lui Israel, n timpul tuturor c l toriilor lor. aa

120

Istoria Mntuirii

Tabernacolul era n aa fel construit nct s poat desf cut n s a a a buci si transportat n timpul c l toriilor poporului. at aa Norul c l uzitor aa Domnul i-a condus pe israelii n toate c l toriile lor prin pustiu. t aa Cnd era spre binele poporului si spre slava lui Dumnezeu ca ei s -i as ntind corturile ntr-un anumit loc si s r mn acolo, Dumnezeu a a a a le ar ta voia Lui prin faptul c stlpul de nor se l sa n jos, chiar a a a deasupra tabernacolului. R mnea acolo pn cnd Domnul voia a a ca ei s porneasc din nou la drum. Atunci, norul de slav se ridica a a a [157] deasupra tabernacolului, iar ei i rencepeau c l toria. s aa n tot timpul c l toriilor, ei respectau o des vrit ordine. Fieaa a s a care seminie purta un stindard cu semnul casei tat lui lor pe el si t a avea porunc s -i ntind corturile lng propriul stindard. Cnd c a as a a a l toreau, seminiile m raluiau n ordine, ecare sub stindardul s u. a t a s a Cnd se opreau s se odihneasc , se n la cortul ntlnirii, apoi, n a a at jurul lui si la distana de el, seminiile i aezau corturile n ordine, t t s s exact n poziia pe care o poruncise Dumnezeu. t Cnd poporul c l torea, chivotul leg mntului era purtat naintea aa a lor. Cnd pornea chivotul, Moise zicea: Scoal -Te, Doamne, ca s a a se mpr stie vr jmaii T i si s fug dinaintea feei Tale cei ce Te a a s a a a t ur sc! Iar cnd l aezau, zicea: ntoarce-Te, Doamne, la zecile de a s [158] mii ale miilor lui Israel.

Capitolul 20 Iscoadele si raportul lor


Domnul i-a poruncit lui Moise s trimit oameni s cerceteze a a a ara Canaanului, pe care voia s-o dea copiilor lui Israel. n acest t scop a fost ales cte un conduc tor din ecare seminie. Au plecat a t si, dup patruzeci de zile, s-au ntors din cercetarea lor. Au venit a naintea lui Moise, Aaron si a ntregii adun ri a copiilor lui Israel a si le-au ar tat din roadele arii. Toi au fost de acord c era o ar a t t a t a bun si au expus ca dovad roadele bogate pe care le aduseser . Un a a a ciorchine de strugure era att de mare, nct l c rau doi oameni pe a un toiag. Au mai adus din smochinele si rodiile care creteau acolo s din abundena. t Dup ce au vorbit despre bog ia arii, toi, n afar de doi, au a at t t a vorbit foarte descurajator despre posibilitatea de a intra n posesia ei. Spuneau c oamenii care locuiau n ar erau foarte puternici, a t a iar cetile erau nconjurate de ziduri tari si nalte; si, mai pe sus de at toate, au v zut acolo pe copiii uriaului Anac. Apoi au descris felul a s n care erau aezai oamenii n Canaan si imposibilitatea ca ei s e s t a vreodat n stare s -l ia n st pnire. a a a n timp ce poporul asculta acest raport, si-a dat fru liber dezam a girii, cu reprouri si tnguiri amare. Ei nu au ateptat s se gndeasc [159] s s a a si s judece c Dumnezeu, care i adusese pn acolo, cu sigurana a a a t le va da ara. ns au cedat pe dat dezn dejdii. Au limitat puterea t a a a Celui Sfnt si nu s-au ncrezut n Dumnezeu, care i condusese pn a acolo. l oc rau pe Moise si i spuneau unul altuia crtind: Aadar, a s s acesta este sfritul tuturor speranelor noastre. Aceasta este ara s t t pentru care am c l torit din Egipt ca s-o obinem. aa t Caleb si Iosua au c utat s se fac auzii, dar oamenii erau att de a a a t agitai, nct nu se puteau nfrna ca s -i asculte pe cei doi b rbai. t a a t Dup ce s-au linitit puin, Caleb a nceput s vorbeasc . El a zis a s t a a poporului: Haidem s ne suim si s punem mna pe ar , c ci vom a a t a a biruitori! Ceilali b rbai care fuseser cu el au zis: Nu putem t a t a s ne suim mpotriva poporului acestuia, c ci este mai tare dect a a noi. Ei au continuat s -i repete raportul negativ si au declarat c as a 121

122

Istoria Mntuirii

toi oamenii erau de statur nalt . Am mai v zut n ea pe uriai, t a a a s pe copiii lui Anac, care se trag din neamul uriailor: n ochii notri, s s parc eram nite l custe si la fel eram si n ochii lor. a s a Israel murmur din nou a Toat adunarea a ridicat glasul si a nceput s ipe. Si poporul a a at plns n noaptea aceea. Toi copiii lui Israel au crtit mpotriva lui t Moise si Aaron si toat adunarea le-a zis: De ce n-om murit noi a n ara Egiptului sau de ce n-om murit n pustia aceasta? Pentru ce t ne duce Domnul n ara aceasta, n care vom c dea ucii de sabie, iar t a s nevestele noastre si copilaii notri vor de jaf? Nu este oare mai s s bine s ne ntoarcem n Egipt? Si au zis unul altuia: S ne alegem a a o c petenie si s ne ntoarcem n Egipt. Moise si Aaron au c zut a a a [160] cu faa la p mnt, n faa ntregii adun ri a lui Israel care era strns t a t a a laolalt . a Israeliii nu numai c si-au dat fru liber plngerilor mpot a triva lui Moise, dar L-au acuzat pe nsui Dumnezeu c i-a nelat, s a s promindu-le o ar pe care nu erau n stare s o ia n st pnire. Spit t a a a ritul lor r zvr tit s-a n lat ntr-att nct, uitnd de braul puternic al a a at t Omnipotenei care i scosese din ara Egiptului si i condusese pn t t a acolo printr-o serie de minuni, au hot rt s -i aleag un comandant a as a care s -i conduc napoi n Egipt, unde fuseser sclavi si nduraser a a a a aa de multe greuti. De fapt, si-au ales o c petenie, ndep rtndu-l s at a a astfel pe Moise, conduc torul lor r bd tor si ng duitor; si au mura a a a murat cu am r ciune mpotriva lui Dumnezeu. aa Moise si Aaron au c zut cu faa la p mnt naintea Domnului, a t a n prezena ntregii adun ri, ca s implore mila lui Dumnezeu n t a a favoarea unui popor r zvr tit. Durerea si ntristarea lor erau prea a a mari ca s poat vorbi. Au r mas cu faa la p mnt n linite deplin . a a a t a s a Caleb si Iosua si-au rupt hainele, ca expresie a ntrist rii lor foarte a mari. Si au vorbit astfel ntregii adun ri a copiilor lui Israel: Tara a pe care am str b tut-o noi ca s-o iscodim este o ar foarte bun , a a t a a minunat . Dac Domnul va binevoitor cu noi, ne va duce n ara a a t aceasta si ne-o va da: este o ar n care curge lapte si miere. Numai, t a nu v r zvr tii mpotriva Domnului si nu v temei de oamenii din a a a t a t ara aceea, c ci i vom mnca. Ei nu mai au nici un sprijin: Domnul t a este cu noi, nu v temei de ei! a t

Iscoadele si raportul lor

123

Ei nu mai au nici un sprijin. Aceasta nseamn c locuitorii a a Canaanului umpluser m sura nelegiuirii lor si protecia divin fua a t a sese retras de la ei, iar ei se simeau n sigurana deplin si erau [161] a t t a nepreg tii pentru lupt ; si, prin leg mntul lui Dumnezeu, ara ne a t a a t este garantat . n loc ca aceste cuvinte s aib asupra poporului a a a efectul dorit, i-a m rit r zvr tirea hot rt . Oamenii s-au nfuriat si a a a a a au strigat tare si cu mnie c Iosua si Caleb trebuie ucii cu pietre, a s ceea ce s-ar si ntmplat dac Domnul n-ar intervenit printr-o a manifestare remarcabil a slavei Lui grozave, n cortul ntlnirii, n a faa tuturor copiilor lui Israel. t Rug ciunea ecace a lui Moise a Moise a intrat n tabernacol ca s vorbeasc cu Dumnezeu. Si a a Domnul a zis lui Moise: Pn cnd M va nesocoti poporul acesta? a a Pn cnd nu va crede el n Mine, cu toate minunile pe care le fac n a mijlocul lui? De aceea, l voi lovi cu cium si-l voi nimici, dar pe tine a te voi face un neam mai mare si mai puternic dect el. Moise a zis Domnului: Egiptenii vor auzi lucrul acesta, ei, din mijlocul c rora ai a scos pe poporul acesta prin puterea Ta. Si vor spune locuitorilor arii t aceleia. Ei stiau c Tu, Domnul, eti n mijlocul poporului acestuia; a s c Te ar tai n chip v zut, Tu, Domnul; c norul T u st peste el; c a a a a a a a Tu mergi naintea lui ziua ntr-un stlp de nor si noaptea ntr-un stlp de foc. Dac omori pe poporul acesta ca pe un singur om, neamurile a care au auzit vorbindu-se de Tine vor zice: Domnul n-avea putere s duc pe poporul acesta n ara pe care jurase c i-o va da: de aceea a a t a l-a omort n pustie. Din nou Moise a refuzat ca Israel s e distrus, iar el s e f cut a a a o naiune mai puternic dect acest popor. Acest privilegiat slujitor t a al lui Dumnezeu i manifest iubirea pentru Israel si i arat zelul s a s a pentru slava Creatorului lui si pentru onoarea poporului S u: Dup [162] a a cum ai iertat poporul acesta, din Egipt si pn acum, ai fost ndelung a r bd tor si ndur tor faa de acest popor nerecunosc tor; orict de a a a t a nevrednici ar ei, harul T u este acelai. El pledeaz : Nu-i vei crua, a s a t deci, de data aceasta si nu vei ad uga nc o pild de r bdare divin a a a a a la multele pe care deja le-ai dat? Si Domnul a zis: Iert, cum ai cerut. Dar, ct este de adev rat a c Eu sunt viu, slava Domnului va umple tot p mntul. Pentru c a a a

124

Istoria Mntuirii

toi cei ce au v zut cu ochii lor slava Mea si minunile pe care le-am t a f cut n Egipt si n pustie si totui M-au ispitit de zece ori pn acum a s a si n-au ascultat glasul Meu, toi aceia nu vor vedea ara pe care am t t jurat p rinilor lor c le-o voi da si anume, toi cei ce M-au nesocotit a t a t n-o vor vedea. Iar pentru c robul Meu, Caleb a fost nsueit de un a t alt duh si a urmat n totul calea Mea, l voi face s intre n ara n a t care s-a dus si urmaii lui o vor st pni. s a napoi n pustiu Domnul le-a poruncit evreilor s se ntoarc si s plece n pustiu a a a pe calea care duce spre Marea Roie. Ei erau foarte aproape de ara s t cea bun , dar, prin r zvr tirea lor, au pierdut protecia lui Dumnezeu. a a a t Dac ar acceptat raportul lui Caleb si Iosua si s-ar suit imediat, a Domnul le-ar dat ara Canaanului. Dar ei nu au crezut si au ar tat t a un spirit att de obraznic faa de Dumnezeu, nct au atras asupra lor t sentina de a nu intra niciodat n ara f g duit . Datorit milei si t a t a a a a [163] harului S u, i-a trimis Dumnezeu napoi spre Marea Roie, deoarece, a s n timp ce ei ntrziau si murmurau, amaleciii si canaaniii au aat t t despre iscoade si se preg teau s fac r zboi cu copiii lui Israel. a a a a Domnul a vorbit lui Moise si lui Aaron si a zis: Pn cnd a voi l sa aceast rea adunare s crteasc mpotriva Mea? Am auzit a a a a crtirile copiilor lui Israel care crteau mpotriva Mea. Domnul a spus lui Moise si Aaron s spun poporului c le va face cum a a a au zis ei. Ei ziseser : Mai bine muream n ara Egiptului! sau mai a t bine muream n pustia aceasta! Acum Dumnezeu avea s fac dup a a a cuvntul lor. Le-a cerut slujitorilor Lui s spun poporului c toi cei a a a t de la dou zeci de ani n sus vor c dea n pustie, din cauza r zvr tirii a a a a si crtirilor lor mpotriva Domnului. Numai Caleb si Iosua vor intra n Canaan. Pe copilaii votri, ns , care ai zis c vor de jaf, i voi s s a t a face s intre n ea si vor cunoate ara pe care ai nesocotit-o voi. a s t t Domnul a declarat c , din cauza r zvr tirii p rinilor lor, copiii a a a a t evreilor aveau s se r t ceasc prin pustiu timp de patruzeci de ani, a aa a perioad calculat de cnd p r siser Egiptul pn cnd p rinii a a aa a a a t aveau s moar cu toii. Astfel aveau s ndure si s sufere timp de a a t a a patruzeci de ani consecinele nelegiuirii lor, dup num rul zilelor t a a n care cercetaser ara: o zi pentru un an. Si vor cunoate atunci at s c lcarea f g duinei Mele. Ei trebuia s neleag pe deplin c a a a t a t a a

Iscoadele si raportul lor

125

pedeapsa pentru idolatria si crtirea lor r zvr tit l obligase pe a a a Domnul s -Si schimbe planul cu privire la ei. Din tot poporul Israel, a lui Caleb si Iosua le-a fost promis o r splat , ntruct ceilali i a a a t s pierduser dreptul de a pretinde favoarea si protecia lui Dumnezeu. [164] a t

Capitolul 21 P catul lui Moise a


Adunarea copiilor lui Israel a fost adus din nou n pustie, exact a n locul unde Dumnezeu i pusese la prob curnd dup ieirea din a a s Egipt. Domnul le scosese ap din stnc si aceast ap a continuat s a a a a a curg pn cnd ei aproape au ajuns nc o dat stnca aceea. Atunci a a a a Domnul a f cut ca suvoiul s se opreasc , pentru a-Si ncerca iar si a a a a poporul, s vad dac vor trece testul credinei lor sau vor murmura a a a t din nou mpotriva Lui. Cnd evreii au nsetat si n-au puteau g si ap , au devenit ner b a a a d tori si nu si-au amintit de puterea lui Dumnezeu care, cu aproape a patruzeci de ani mai nainte, le scosese ap din stnc . n loc de a a a se ncrede n Dumnezeu, ei s-au plns de Moise si Aaron si le-au spus: Ce bine ar fost s murit noi, cnd au murit fraii notri a t s naintea Domnului! Aceasta nseamn c ei doreau s fost printre a a a cei distrui de plag , n r zvr tirea lui Core, Datan si Abiram. s a a a Ei ntrebau cu mnie: Pentru ce ai adus adunarea Domnului n t pustia aceasta, ca s murim n ea si noi si vitele noastre? Pentru ce a ne-ai scos din Egipt si ne-ai adus n acest loc r u, unde nu este nici t t a [165] loc de sem nat, nici smochin, nici via, nici rodiu, nici ap de b ut? a t a a Moise si Aaron au plecat de la adunare si s-au dus la ua cortului s ntlnirii. Au c zut cu faa la p mnt si li s-a ar tat slava Domnului. a t a a Domnul a vorbit lui Moise si i-a zis: Ia toiagul si cheam adunarea, a tu si fratele t u Aaron. S vorbii stncii acesteia n faa lor si ea v va a a t t a da ap . S le dai astfel ap din stnc si s ad pi adunarea si vitele a a t a a a a lor. Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum i poruncise Domnul. Moise i pierde r bdarea s a Moise si Aaron au chemat adunarea naintea stncii. Si Moise le-a zis: Ascultai, r zvr tiilor! Trebuie oare s v scoatem noi t a a t a a ap din stnca aceasta? Apoi Moise a ridicat mna si a lovit stnca a de dou ori cu toiagul si a ieit ap din belug, aa nct a b ut si a s a s s a 126

P catul lui Moise a

127

adunarea si au b ut si vitele. Atunci Domnul a zis lui Moise: Pentru a c n-ai crezut n Mine, ca s M snii naintea copiilor lui Israel, a t a a tt nu voi vei duce adunarea aceasta n ara pe care i-o dau. t t Moise a p c tuit. Era obosit din cauza crtirilor nencetate ale a a poporului mpotriva lui si mpotriva poruncii Domnului. A luat toiagul si, n loc s vorbeasc stncii, cum i poruncise Dumnezeu, a a a lovit stnca de dou ori, dup ce a spus: Trebuie oare s v scoatem a a a a noi ap din stnca aceasta? De data aceasta a vorbit nenelept. El a t nu a zis: Dumnezeu v va ar ta acum nc o dovad a puterii Sale si a a a a v va scoate ap din aceast stnc . El nu I-a atribuit lui Dumnezeu [166] a a a a puterea si slava de a face s curg iar si ap din stnca de granit a a a a si, prin urmare, nu L-a n lat naintea poporului. Din cauza acestei at c deri a lui Moise, Dumnezeu nu i-a ng duit s conduc poporul n a a a a ara f g duit . t a a a ntruct era nevoie de manifestarea puterii lui Dumnezeu, acea ocazie era foarte solemn , iar Moise si Aaron ar trebuit s se foloa a seasc de ea pentru a face o impresie favorabil asupra oamenilor. a a Moise, ns , era agitat, ner bd tor si mnios din cauza crtirilor poa a a porului si a zis: Ascultai, r zvr tiilor! Va trebui oare s v scoatem t a a t a a noi ap din stnca aceasta? Spunnd aceasta, el accepta de fapt c a a Israelul crtitor avea dreptate cnd l acuza pe el c i scosese din a Egipt. Dumnezeu iertase poporului f r delegi mai mari dect aceast aa a greeal a lui Moise, dar nu putea privi p catul unui conduc tor la s a a a fel ca al celor care erau condui. Nu putea s scuze p catul lui Moise s a a si s -i permit s intre n ara f g duit . a a a t a a a Prin aceasta, Domnul a dat poporului S u o dovad de net g duit a a a a c El, care s vrise o eliberare att de minunat scondu-i din robia a a s a t egiptean , era ngerul cel puternic care mergea naintea lor n timpul a tuturor c l toriilor lor, El, nu Moise; si despre Sine spusese: Iat , aa a Eu trimit un nger naintea ta, ca s te ocroteasc pe drum si s te a a a duc n locul pe care l-am preg tit. Fii cu ochii n patru naintea Lui a a si ascult glasul Lui; s nu te mpotriveti Lui, pentru c nu v va a a s a a ierta p catele, c ci Numele Meu este n El. Exodul 23, 20.21. a a Moise a luat asupra lui slava ce aparinea lui Dumnezeu si a fost t nevoie ca Dumnezeu s procedeze n felul acesta cu el, ca r zvr titul a a a Israel s e l murit pentru totdeauna c nu Moise era acela care a a a i scosese din Egipt, ci nsui Dumnezeu. Domnul i ncredinase [167] s t lui Moise povara conducerii poporului S u, n timp ce ngerul cel a

128

Istoria Mntuirii

puternic mergea naintea lor si c l uzea toate c l toriile lor. Din aa aa cauz c ei uitau aa de uor c Dumnezeu i conducea prin ngerul a a s s a S u si erau gata s atribuie omului ceea ce numai puterea Sa putea a a nf ptui, El i-a pus la prob si i-a ncercat, s vad dac -L vor asculta a a a a a sau nu. Ei au c zut la ecare test. n loc s cread si s -L recunoasc a a a a a pe Dumnezeu care le sem nase calea cu dovezi clare ale puterii, a grijii si dragostei Lui, n-au crezut n El, ci au pus pe seama lui Moise faptul c ieiser din Egipt, nvinuindu-l ca ind cauza tuturor a s a nenorocirilor lor. Moise le-a suportat nc p narea cu o r bdare a at a remarcabil . Odat au ameninat s -l omoare cu pietre. a a t a Sentina cea grea t Domnul a vrut s ndep rteze pentru totdeauna din mintea lor a a aceast impresie, interzicndu-i lui Moise s intre n ara f g duit . a a t a a a El l n lase foarte mult pe Moise. i descoperise slava Sa m reaa. at a t l luase ntr-o apropiere sacr cu El pe munte si binevoise s -i vora a beasc , aa cum vorbete un om cu prietenul lui. El i comunicase lui a s s Moise si, prin el, poporului, voina, rnduielile si legile Sale. Faptul t c Moise fusese n lat si onorat de Dumnezeu n felul acesta, i a at agrava si mai mult greeala. El s-a poc it de p catul lui si s-a umilit s a a naintea lui Dumnezeu. A spus ntregului Israel p rerea lui de r u a a pentru p catul comis. El n-a ascuns consecina p catului lui, ci le-a a t a spus c , din cauz c nu-i d duse slav lui Dumnezeu, nu-i putea a a a a a conduce n ara promis . Apoi i-a ntrebat dac aceast greeal a t a a a s a [168] lui era att de mare, nct s e corectat n felul acesta de c tre a a a Dumnezeu, cum va privi El crtirile lor repetate acuzndu-l ( pe Moise ) de pedepsele neobinuite ale lui Dumnezeu pentru p catele s a lor? Numai de data aceasta si-a ng duit Moise s nutreasc impresia a a a c el le scosese ap din stnc , cnd ar trebuit s nale numele a a a a t Domnului n mijlocul poporului S u. Domnul voia acum s -i claria a ce poporului faptul c Moise era doar un om, care urma ndrumarea a si instruciunile Unuia mai puternic dect el, si care era chiar Fiul t lui Dumnezeu. Cu aceasta avea s -i lase f r ndoieli. Celui c ruia i a aa a s-a dat mult i se si cere mult. Moise a fost mult favorizat, primind o viziune deosebit a m ririi lui Dumnezeu. Lumina si slava lui a a Dumnezeu i fuseser mp rt site ntr-o bogat m sur . Faa lui a a a a a a t

P catul lui Moise a

129

Moise reectase asupra poporului slava pe care Domnul o l sase s a a str luceasc asupra lui. Toi vor judecai potrivit cu privilegiile pe a a t t care le-au avut si cu lumina si binecuvnt rile acordate. a P catele oamenilor buni, al c ror comportament a fost n general a a vrednic de imitat, sunt n mod deosebit nepl cute lui Dumnezeu. Ele a l fac pe Satana s triumfe si s -i nec jeasc pe ngerii lui Dumnezeu a a a a cu eecurile uneltelor Sale alese si le ofer nelegiuiilor ocazia s s a t a se ridice mpotriva lui Dumnezeu. Domnul nsui l condusese pe s Moise ntr-un mod deosebit si i descoperise slava Sa, ca nim nui a altuia pe p mnt. Din re, Moise era ner bd tor, dar se prinsese tare a a a de harul lui Dumnezeu si cu atta umilina implorase nelepciune t t din cer, nct a fost nt rit si si-a biruit ner bdarea, aa c Dumnezeu a a s a l-a numit cel mai blnd om de pe faa p mntului. t a Aaron a murit la muntele Hor, c ci Domnul spusese c nu va a a intra n ara f g duit pentru c , mpreun cu Moise, p c tuise si el t a a a a a a a cnd au scos ap din stnc , la Meriba. Moise si ii lui Aaron l-au [169] a a ngropat pe munte, ca poporul s nu e ispitit s fac o ceremonie a a a prea mare pentru trupul lui si s se fac vinovat de p catul idolatriei. [170] a a a

Capitolul 22 Moartea lui Moise


Moise avea curnd s moar si i s-a poruncit s -i adune laolalt a a a a pe copiii lui Israel nainte de moartea lui si s le relateze toate a c l toriile evreilor de cnd ieiser din Egipt si toate marile nelegiuiri aa s a ale p rinilor lor, ce aduseser judecile lui Dumnezeu asupra lor si a t a at l determinaser s le spun c trebuia s nu intre n ara f g duit . a a a a a t a a a P rinii lor au murit n pustiu, dup cuvntul Domnului. Copiii lor a t a au crescut si f g duina de a intra n ara Canaanului avea s se a a t t a mplineasc pentru ei. Muli dintre acetia erau nc mici cnd a fost a t s a dat Legea si nu-i mai aminteau de m reia evenimentului. Alii a s a t t s-au n scut n pustiu si, ca nu cumva s nu contientizeze nevoia a a s de a asculta de Cele Zece Porunci , de legile si judec ile date lui at Moise, acesta a fost instruit de Dumnezeu s le repete Poruncile si a toate ntmpl rile legate de darea Legii. a Moise scrisese ntr-o carte toate legile si judec ile date lui de at Dumnezeu si nregistrase cu credincioie toate instruciunile date s t lor pe drum, toate minunile f cute de El pentru ei si toate crtirile a [171] copiilor lui Israel. Moise nsemnase si faptul c fusese biruit din a cauza murmur rilor lor. a Ultimele nv aturi date lui Israel at Tot poporul s-a adunat naintea lui Moise, iar el le-a citit evenimentele istoriei lor trecute din cartea pe care o scrisese. El le-a mai citit si f g duinele lui Dumnezeu pentru ei, dac vor ascult tori, a a t a a precum si blestemele care vor veni asupra lor dac nu vor asculta. a Moise le-a spus c , din cauza r zvr tirii lor, Domnul intenionase a a a t de cteva ori s -i nimiceasc , dar el a mijlocit pentru ei cu atta a a st ruina, nct Dumnezeu i-a cruat cu ndurare. Le-a amintit de a t t minunile pe care le f cuse Domnul faa de Faraon si ntreaga ar a a t t a Egiptului. El le-a spus: C ci ai v zut cu ochii votri toate lucrurile a t a s mari pe care le-a f cut Domnul. Astfel, s p zii toate poruncile pe a a a t

130

Moartea lui Moise

131

care vi le dau eu ast zi, ca s putei pune mna pe ara n care vei a a t t t trece ca s-o luai n st pnire. Deuteronom 11:7, 8. t a Moise i-a avertizat pe copiii lui Israel n mod deosebit s nu a e atrai n idolatrie. El le-a cerut st ruitor s asculte de poruncile s a a lui Dumnezeu. Dac se vor dovedi ascult tori, dac l vor iubi pe a a a Domnul si-I vor sluji cu dragoste nemp rit , El le va da ploaie la at a timpul potrivit si va face s creasc vegetaia si s li se nmuleasc a a t a t a turmele. Ei se vor bucura, de asemenea, de privilegii deosebite si vor triumfa mpotriva dumanilor lor. s Moise i-a instruit pe copiii lui Israel ntr-un mod impresionant, plin de seriozitate. Stia c era ultima lui ocazie de a li se adresa. Apoi, a a terminat de scris ntr-o carte toate legile, judecile si rnduielile at pe care i le d duse Dumnezeu, precum si diferitele reguli cu privire [172] a la aducerea jertfelor. A pus cartea n minile b rbailor din slujba a t sfnt si a cerut ca, pentru a p strat n sigurana, s e pus lng a a a t a a a chivot, deoarece grija lui Dumnezeu era permanent ndreptat asupra a acestui obiect sacru. Aceast carte a lui Moise trebuia p strat pentru a a a ca judec torii lui Israel s poat apela la ea dac s-ar ivit vreun a a a a caz care s necesite acest lucru. Un popor greit nelege adesea c a s t a cerinele lui Dumnezeu se potrivesc n cazul lui; de aceea cartea lui t Moise a fost p strat n locul cel mai sacru, pentru a se recurge la ea a a n viitor. Moise si-a ncheiat ultimele nv aturi c tre popor printr-o cu at a vntare profetic plin de putere. A fost emoionant si elocvent . a a t a a Inspirat de Dumnezeu, el a binecuvntat ecare seminie a lui Israel t n parte. n cuvintele de ncheiere, a z bovit n mare m sur asupra a a a maiest ii lui Dumnezeu si a superiorit ii lui Israel, care n-ar at at ncetat niciodat , dac ei ar ascultat de Dumnezeu si s-ar prins a a de t ria Lui. a Moartea si nvierea lui Moise Moise s-a suit din cmpia Moabului pe muntele Nebo, pe vrful muntelui Pisga, n faa Ierihonului. Si Domnul i-a ar tat toat ara: t a at de la Galaad pn la Dan, tot inutul lui Neftali, ara lui Efraim si a t t Manase, toat ara lui Iuda pn la marea de apus, partea de miaz zi, at a a mprejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea nicilor, pn la a Toar. Domnul a zis: , Aceasta este ara pe care am jurat c o voi da lui t a

132

Istoria Mntuirii

Avraam, lui Isaac si lui Iacov, zicnd: O voi da seminei tale. Ti-am t ar tat ca s-o vezi cu ochii t i, dar nu vei intra n ea. Moise, robul a a Domnului, a murit acolo, n ara Moabului, dup porunca Domnului. t a Si Domnul l-a ngropat n vale, n ara Moabului, faa n faa cu t t t [173] Bet-Peor. Nimeni nu i-a cunoscut mormntul pn n ziua de azi. a Moise era n vrst de o sut dou zeci de ani cnd a murit; a a a vederea nu-i sl bise si puterea nu-i trecuse. Deuteronom 34, 1-7. a Nu a fost voia lui Dumnezeu ca cineva s mearg cu Moise pe a a vrful muntelui Pisga. Acolo, el a stat pe creasta nalt a vrfului a Pisga, n prezena lui Dumnezeu si a ngerilor cereti. Dup ce a t s a v zut cu mulumire Canaanul, s-a culcat, ca un lupt tor obosit, s se a t a a odihneasc . Asupra lui a venit somnul, dar era somnul morii. ngerii a t i-au luat trupul si l-au ngropat n vale. Israeliii nu au putut g si t a niciodat locul unde a fost ngropat. ngroparea lui a fost secret a a pentru a mpiedica poporul s p c tuiasc mpotriva lui Dumnezeu a a a a prin idolatrie pentru trupul lui. Satana jubila pentru c reuise s -l provoace pe Moise s p a s a a a c tuiasc mpotriva lui Dumnezeu. Din cauza acestei f r delegi, a a aa Moise a ajuns sub st pnirea morii. Dac el ar continuat s e a t a a credincios si viaa nu i-ar fost mnjit cu acea singur nelegiuire, t a a pierznd ocazia de a da slav lui Dumnezeu cnd a scos ap din a a stnc , ar intrat n ara f g duit si ar fost n lat la cer f r s a t a a a at aa a vad moartea. Dup ce Moise a r mas n mormnt o scurt perioad a a a a a de timp, Mihail, sau Hristos, mpreun cu ngerii care l ngropaser a a pe Moise, a cobort din cer, l-a nviat si l-a luat n cer. Cnd Domnul Hristos si ngerii s-au apropiat de mormnt, Satana a ap rut acolo cu ngerii lui si p zeau trupul lui Moise ca s nu e a a a luat. Satana s-a opus, dar, pe m sur ce Domnul Hristos si ngerii a a Lui se apropiau, silit de slava si puterea acestora, s-a dat napoi. Satana pretindea trupul lui Moise din cauza singurei lui nelegiuiri; dar Domnul Hristos l-a trimis cu blndee la Tat l S u, spunnd: t a a [174] Domnul s te mustre. Iuda 9. a Hristos i-a spus lui Satana c El stia c Moise se poc ise cu a a a umilina de acea singur greeal , c nici o pat nu r m sese pe t a s a a a a a caracterul lui si c numele lui era curat n c rile din cer. Apoi a a at nviat trupul lui Moise, pe care l pretinsese Satana. Cu ocazia schimb rii la faa a Domnului Hristos, Moise si Ilie, a t care fuseser n lai la cer, au fost trimii s -I vorbeasc despre a at t s a a

Moartea lui Moise

133

suferinele Sale si s e purt torii slavei lui Dumnezeu c tre Fiul t a a a S u prea iubit. Moise a fost mult onorat de Dumnezeu. A avut a privilegiul s vorbeasc faa n faa cu El, cum vorbete un om cu a a t t s prietenul lui. Dumnezeu i-a descoperit slava Sa nemaipomenit , aa a s [175] cum nu i-o mai descoperise altuia vreodat . a

Capitolul 23 Intrarea n ara f g duit t a a a


Dup moartea lui Moise, Iosua avea s e conduc torul lui Israel, a a a ca s -i duc n ara f g duit . El fusese prim-ministrul lui Moise cea a a t a a a mai mare parte a timpului ct Israeliii au r t cit prin pustiu. V zuse t aa a lucr rile minunate ale lui Dumnezeu f cute prin Moise si nelegea a a t bine nclinaia poporului. Iosua era unul din cei doisprezece spioni t trimii s cerceteze ara promis si unul din cei doi care a dat un s a t a raport corect al bog iei ei si care a ncurajat poporul s se suie n at a puterea lui Dumnezeu si s-o ia n st pnire. El era calicat pentru a aceast funcie important . Domnul i-a promis c va cu el cum a t a a fusese si cu Moise si va face Canaanul uor de cucerit, dac el avea s a s e credincios n respectarea tuturor poruncilor Lui. Iosua era a ngrijorat cu privire la felul n care s -i ndeplineasc ns rcinarea as a a de a conduce poporul n ara Canaanului, dar aceast ncurajare i-a t a risipit temerile. Iosua le-a poruncit copiilor lui Israel s se preg teasc pentru o a a a c l torie de trei zile si ca toi b rbaii de r zboi s mearg la lupt . aa t a t a a a a Ei au r spuns lui Iosua si au zis: Vom face tot ce ne-ai poruncit a si ne vom duce oriunde ne vei trimite. Te vom asculta n totul, cum [176] am ascultat pe Moise, numai Domnul, Dumnezeul t u, s e cu tine a a cum a fost cu Moise! Orice om care se va r zvr ti mpotriva poruncii a a tale si care nu va asculta de tot ce-i vei porunci, s e pedepsit cu a moartea! nt rete-te numai si mb rb teaz -te! a s a a a Trecerea Iordanului de c tre Israelii avea s e miraculoas . a t a a Iosua a zis poporului: Snii-v , c ci mine Domnul va face lutt a a cruri minunate n mijlocul vostru. Si Iosua a zis preoilor: Luai t t chivotul leg mntului si trecei naintea poporului. Ei au luat chia t votul leg mntului si au pornit naintea poporului. Domnul a zis lui a Iosua: Ast zi voi ncepe s te nal naintea ntregului Israel, ca s a a t a stie c voi cu tine cum am fost cu Moise. a

134

Intrarea n ara f g duit t a a a

135

Trecerea Iordanului Preoii trebuiau s mearg naintea poporului si s poarte chivotul t a a a ce coninea Legea lui Dumnezeu. Cnd au intrat cu picioarele n t ap la malul Iordanului, apele care curgeau au fost oprite si preoii a t au trecut purtnd chivotulnare era simbolul Prezenei Divine, iar t poporul i-a urmat. Cnd preoii au ajuns n mijlocul Iordanului, li s-a t poruncit s r mn n albia rului pn cnd toat otirea lui Israel a a a a a a s trecut de partea cealalt . Aici s-a convins generaia aceea de israelii a t t c apele Iordanului erau supuse aceleiai puteri pe care p rinii lor o a s a t v zuser manifestndu-se la Marea Roie, cu patruzeci de ani mai a a s nainte. Muli dintre acetia trecuser prin Marea Roie cnd erau t s a s copii. Acum treceau Iordanul ca b rbai de r zboi, complet echipai a t a t de lupt . a Dup ce tot poporul a trecut Iordanul, Iosua le-a poruncit preoi- [177] a t lor s ias din ru. ndat ce preoii, purtnd chivotul leg mntului, a a a t a au ieit din ru si au stat pe p mnt uscat, Iordanul a curs mai departe s a ca si nainte si s-a rev rsat peste maluri. Aceast minune s vrit a a a s a pentru israelii le-a m rit mult credina. Pentru ca aceast minune s t a t a a nu e uitat vreodat , Domnul l-a ndrumat pe Iosua s porunceasc a a a a unor b rbai cu autoritate, cte unul din ecare seminie, s ia pietre a t t a din albia rului, din locul unde st tuser picioarele preoilor n timp a a t ce trecea oastea evreilor, s le duc pe umeri si s nale un monua a a t ment la Ghilgal, pentru a p stra n amintire faptul c Israel a trecut a a Iordanul pe uscat. Dup ce au ieit preoii din Iordan, Dumnezeu a s t Si-a retras mna Sa puternic , iar apele s-au rev rsat n albia lor ca a a o cascad puternic . a a Cnd au auzit mp raii amoriilor si ai canaaniilor c Dumnea t t t a zeu a oprit apele Iordanului naintea copiilor lui Israel, li s-au topit inimile de fric . Israeliii i uciseser pe doi din mp raii Moabua t a a t lui, iar trecerea lor miraculoas prin Iordanul umat si n valnic i-a a a umplut de groaz . Iosua i-a circumcis pe toi care se n scuser n a t a a pustiu. Dup aceast ceremonie, au inut Patele n cmpiile Ierihoa a t s nului. Domnul a zis lui Iosua: Ast zi am ridicat ocara Egiptului a de deasupra voastr . a Naiunile p gne L-au oc rt pe Domnul si pe poporul S u t a a a din cauz c evreii nu au intrat n st pnirea Canaanului, pe care a a a se ateptau s -l moteneasc imediat dup ce au p r sit Egiptul. s a s a a aa

136

Istoria Mntuirii

Dumanii lor au triumfat pentru c ei au r t cit n pustiu un timp s a aa att de ndelungat si s-au n lat plini de mndrie mpotriva lui at [178] Dumnezeu, declarnd c El nu era n stare s -i conduc n ara a a a t Canaanului. Acum, evreii trecuser Iordanul pe uscat si vr jmaii a a s lor nu puteau s -i mai oc rasc . a a a Mana a continuat pn la aceast dat , dar acum, cnd Israeliii a a a t erau gata s intre n posesia Canaanului si s m nnce din roadele a a a arii, nu mai aveau nevoie de man si ea a ncetat. t a C petenia otirii Domnului a s Cnd Iosua s-a retras din mijlocul otirii lui Israel, s mediteze s a si s se roage pentru ca s -l nsoeasc prezena deosebit a lui a a t a t a Dumnezeu, a v zut un b rbat de statur nalt , mbr cat ca de r zboi a a a a a a si innd n mn sabia scoas din teac . Iosua nu l-a recunoscut ca t a a a ind din otirea lui Israel, dar totui nu p rea s e nici duman. n s s a a s zelul s u, Iosua s-a apropiat de el si i-a zis: Eti dintre ai notri a s s sau dintre vr jmaii notri? El a r spuns: Nu, ci Eu sunt C petenia a s s a a otirii Domnului si acum am venit. Iosua s-a aruncat cu faa la s t p mnt, s-a nchinat si I-a zis: Ce spune Domnul meu robului a S u? Si C petenia otirii Domnului i-a zis lui Iosua: Scoate-i a a s t nc lamintele din picioare, c ci locul pe care stai este sfnt. Si a t a Iosua a f cut aa. a s Acesta nu era un nger obinuit. Era Domnul Isus Hristos care i s condusese pe evrei prin pustiu, nv luit n stlpul de foc noaptea si a n stlpul de nor ziua. Locul era snit de prezena Lui; de aceea i t t s-a poruncit lui Iosua s -i scoat nc lamintea. as a a t Atunci Domnul l-a instruit pe Iosua ce cale s urmeze pentru a a cuceri Ierihonul. Tuturor b rbailor de r zboi avea s li se poruna t a a ceasc s nconjoare cetatea o dat pe zi, timp de sase zile, iar n a a a a [179] saptea zi s mearg de sapte ori n jurul Ierihonului. a a Luarea Ierihonului Iosua, ul lui Nun a chemat pe preoi si le-a zis: Luai chivotul t t leg mntului si sapte preoi s poarte cele sapte trmbie de corn de a t a t berbece naintea chivotului Domnului. Si a zis poporului: Pornii, t nconjurai cetatea si b rbaii narmai s treac naintea chivotului t a t t a a

Intrarea n ara f g duit t a a a

137

Domnului. Dup ce a vorbit Iosua poporului, cei sapte preoi care a t purtau naintea Domnului cele sapte trmbie de corn de berbece t au pornit si au sunat din trmbie. Chivotul leg mntului Domnului t a mergea n urma lor. B rbaii narmai mergeau naintea preoilor care sunau din trma t t t bie si coada otirii mergea dup chivot; n timpul mersului, preoii t s a t sunau din trmbie. Iosua d duse porunca aceasta poporului: Voi t a s nu strigai, s nu vi se aud glasul si s nu v ias o vorb din a t a a a a a a gur , pn n ziua cnd v voi spune: Strigai! Atunci s strigai. a a a t a t Chivotul Domnului a nconjurat cetatea si i-a dat ocol o dat , apoi a au intrat n tab r si au r mas n tab r peste noapte. aa a aa Otile evreilor m raluiau n ordine des vrit . Mai nti mergea s a s a s a un grup ales de b rbai narmai, mbr cai n armura de r zboi, nu a t t a t a ca s -i exerseze acum m iestria n mnuirea armelor, ci doar ca s as a a cread si s asculte instruciunile primite. Apoi urmau sapte preoi a a t t cu trmbie. Dup acetia venea chivotul lui Dumnezeu, din aur t a s str lucitor si cu o aureol de slav deasupra lui, purtat de preoi a a a t mbr cai n vemintele lor bogate si deosebite, indicnd slujba lor a t s sacr . Urma armata numeroas a lui Israel, n ordine perfect , cu a a a ecare seminie sub steagul ei. n felul acesta au nconjurat cetatea t cu chivotul lui Dumnezeu. Nu se auzea nici un alt sunet dect mersul acelei otiri puternice si r sunetul solemn al trmbielor, al c rui [180] s a t a ecou se auzea pe dealuri si prin cetatea Ierihonului. Uimii si alarmai, str jerii acelei ceti osndite observau ecare t t a at micare si o raportau celor cu autoritate. Ei nu puteau s spun s a a ce nsemna toat aceast manifestare. Unii luau n derdere ideea a a ca cetatea s e luat n felul acesta, n timp ce alii erau uimii a a t t si nfricoai v znd splendoarea chivotului si nf iarea solemn s t a at s a si demn a preoilor si a otirii lui Israel care-i urma, cu Iosua n a t s fruntea ei. Ei i aminteau c Marea Roie se desp rise naintea s a s at israeliilor cu patruzeci de ani n urm si c prin rul Iordan tocmai t a a fusese preg tit o cale de trecere pentru ei. Erau prea ngrozii ca s a a t a glumeasc . i ineau cu strictee nchise porile cet ii si lupt tori a s t t t at a puternici p zeau ecare poart . a a Timp de sase zile, armatele lui Israel au m raluit n jurul cetii. a s at A saptea zi au ocolit cetatea de sapte ori. Ca de obicei, poporul a primit porunc s e t cut. Trebuia s se aud numai sunetul a a a a a trmbielor. Poporul trebuia s observe, iar cnd trmbiele aveau s t a t a

138

Istoria Mntuirii

sune mai prelung dect de obicei, atunci trebuiau s strige toi cu a t voce tare, c ci Dumnezeu le d dea cetatea. n ziua a saptea s-au a a sculat n zorii zilei si au nconjurat n acelai fel cetatea de sapte ori; s aceasta a fost singura zi cnd au nconjurat cetatea de sapte ori. A saptea oar , pe cnd preoii sunau din trmbie, Iosua a zis poporului: a t t Strigai, c ci Domnul v-a dat cetatea n mn ! Poporul a scos t a a strig te si preoii au sunat din trmbie. Cnd a auzit poporul sunetul a t t [181] trmbiei a strigat tare si zidul s-a pr buit; poporul s-a suit n cetate t a s ecare drept nainte. Au pus mna pe cetate. Dumnezeu inteniona s le arate israeliilor c luarea Canaanului t a t a nu trebuia s le e atribuit lor. C petenia otirii Domnului a biruit a a a s Ierihonul. mpreun cu ngerii S i, era angajat n cucerire. Domnul a a Hristos a poruncit armatelor cereti s d rme zidurile Ierihonului si s a a s preg teasc intrarea pentru Iosua si armatele lui Israel. n aceast a a a a minune, Dumnezeu nu doar c a nt rit credina poporului Lui n a a t puterea Sa de a le supune vr jmaii, ci le-a si mustrat necredina de a s t mai nainte. Ierihonul sdase armatele lui Israel si pe Dumnezeul cerului. n timp ce priveau otirea lui Israel m raluind n jurul cet ii lor n s a s at ecare zi, s-au nsp imntat; dar s-au uitat la mijloacele lor puternice a de ap rare, la zidurile lor nalte si de neclintit si s-au simit siguri c a t a puteau rezista oric rui atac. Cnd, ns , zidurile lor tari s-au cl tinat a a a deodat si s-au pr buit cu un zgomot nemaipomenit, ca cele mai a a s tari bubuituri de tunet, ei au r mas paralizai de groaz si nu au mai a t a putut opune rezistena. t Iosua, un conduc tor nelept si consacrat a t Nici o pat nu se aa pe caracterul sfnt al lui Iosua. El era a un conduc tor nelept. Viaa i-a fost n ntregime consacrat lui a t t a Dumnezeu. nainte de a muri a adunat poporul evreu si, urmnd exemplul lui Moise, le-a reamintit c l toriile prin pustiu si felul aa ndur tor n care lucrase Dumnezeu cu ei. Apoi li s-a adresat cu a elocvena. Le-a relatat cum mp ratul Moabului pornise la lupt t a a mpotriva lor si l chemase pe Balaam s -i blesteme; dar Dumnezeu a n-a vrut s asculte pe Balama: el v-a binecuvntat. Apoi Iosua le-a a spus: Si dac nu g sii cu cale s slujii Domnului, alegei ast zi a a t a t t a [182] cui vrei s slujii: sau dumnezeilor c rora le slujeau p rinii votri t a t a a t s

Intrarea n ara f g duit t a a a

139

dincolo de Ru, sau dumnezeilor amoriilor n a c ror ar locuii. t a t a t Ct despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului. Poporul a r spuns si a zis: Departe de noi gndul s p r sim pe a a aa Domnul si s slujim altor dumnezei. C ci Domnul este Dumnezeul a a nostru. El ne-a scos din ara Egiptului, din casa robiei, pe noi si pe t p rinii notri; El a f cut naintea ochilor notri acele minuni mari si a t s a s ne-a p zit n tot timpul drumului pe care l-am urmat si n mijlocul a tuturor popoarelor pe la care am trecut. Poporul si-a rennoit leg mntul cu Iosua. Ei i-au spus: Noi a vom sluji Domnului, Dumnezeului nostru si vom asculta de glasul Lui. Iosua a scris cuvintele leg mntului lor n cartea ce cuprindea a legile si rnduielile date lui Moise. Iosua a fost iubit si respectat de [183] tot Israelul, iar moartea lui a fost plns mult de popor. a

Capitolul 24 Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israeliilor t


Chivotul lui Dumnezeu era un scrin sacru, f cut cu scopul de a a se p stra n el Cele Zece Porunci, Lege care l reprezenta pe a Dumnezeu nsui. Acest chivot era considerat slava si t ria lui Israel. s a Dovada Prezenei Divine s l sluia deasupra lui zi si noapte. Preoii t a a t care slujeau naintea lui erau consacrai cu snenie acestei slujbe t t snte. Ei purtau un pieptar cu o es tur de pietre scumpe de diferite t a a feluri, la fel cu acelea care alc tuiesc cele dou sprezece temelii ale a a cet ii lui Dumnezeu. Numele celor dou sprezece seminii ale lui at a t Israel erau s pate n pietrele preioase ferecate n aur. Aceasta era a t o lucr tur foarte bogat si frumoas , prins de umerii preoilor si a a a a a t acoperindu-le pieptul. La dreapta si la stnga pieptarului erau dou pietre mai mari, care a str luceau puternic. Cnd erau aduse naintea judec torilor probleme a a dicile, pe care nu le puteau rezolva, ei le trimiteau la preoi, iar t acetia l ntrebau pe Dumnezeu, care le r spundea. Dac El era de s a a acord si voia s le dea succes, pe piatra scump din dreapta str lucea a a a n mod deosebit un nimb de lumin si slav . Dac El dezaproba, a a a pe piatra din stnga p rea s se aeze un abur sau nor. Dac , atunci a a s a cnd l ntrebau pe Dumnezeu cu privire la plecarea la lupt , piatra a scump din dreapta era nconjurat cu lumin , aceasta nsemna: a a a [184] Mergei si avei izbnd . t t a Dac piatra scump din stnga era nv luit ntr-un nor, nsemna: a a a a Nu v ducei; nu vei prop si. a t t a Cnd marele preot intra n sfnta sntelor o dat pe an si slujea a naintea chivotului, n prezena grozav a lui Dumnezeu, ntreba, t a iar Domnul i r spundea adesea cu glas ce putea auzit. Cnd nu a r spundea astfel, Domnul l sa ca razele sacre de lumin si slav a a a a s str luceasc pe heruvimul din dreapta chivotului, n semn de a a a aprobare sau favoare. Dac cererile le erau refuzate, peste heruvimul a din stnga se aeza un nor. s 140

Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israeliilor t

141

Patru ngeri cereti nsoeau ntotdeauna chivotul lui Dumnezeu s t n toate c l toriile lui, ca s -l p zeasc de orice primejdie si s aa a a a a ndeplineasc orice misiune li se va cere n leg tur cu el. Isus, Fiul a a a lui Dumnezeu, urmat de ngeri cereti, a mers naintea chivotului s cnd acesta a ajuns la Iordan; si apele au fost oprite n prezena Lui. t Domnul Hristos si ngerii au stat lng chivot si preoi n albia rului, a t pn ce tot Israelul a trecut Iordanul. Domnul Hristos si ngerii au a nsoit chivotul n timp ce acesta nconjura Ierihonul, iar la sfrit au t s d rmat zidurile masive ale cetii si au dat-o n minile lui Israel. a at Rezultatul neglijenei lui Eli t Cnd Eli era mare preot, si-a n lat ii la preoie. Numai lui at t Eli i era permis s intre n locul prea sfnt, o dat pe an. Fiii lui a a slujeau la ua tabernacolului si ociau t ierea animalelor si slujba s a de la altarul jertfelor. Ei f ceau mereu abuzuri n aceast slujb a a a sacr . Erau egoiti, pofticioi, lacomi si desfrnai. Dumnezeu l-a a s s t mustrat pe Eli pentru neglijarea criminal a disciplinei familiei. Eli a si-a mustrat ii, dar nu i-a st pnit. Dup ce au intrat n slujba sfnt a a a a preoiei, el a auzit cum se purtau ei, deposedndu-i pe copiii lui [185] t Israel de jertfe, precum si despre nc lc rile pline de ncumetare ale a a Legii lui Dumnezeu si despre purtarea lor violent , lucruri ce l-au a f cut pe Israel s p c tuiasc . a a a a a Domnul i-a f cut cunoscut copilului Samuel judecile pe care a at voia s le aduc asupra casei lui Eli din cauza neglijenei lui. Atunci a a t Domnul a zis lui Samuel: Iat c voi face n Israel un lucru care va a a asurzi urechile oricui l va auzi. n ziua aceea voi mplini asupra lui Eli tot ce am rostit mpotriva casei lui; voi ncepe si voi ispr vi. I-am a spus c vreau s pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din pricina a a f r delegii de care are cunotina si prin care ii lui s-au f cut aa s t a vrednici de lep dat, f r ca el s -i oprit. De aceea jur casei lui Eli a aa a c niciodat f r delegea casei lui Eli nu va isp sit , nici prin jertfe, a a aa a a nici prin daruri de mncare. F r delegile ilor lui Eli erau att de pline de ncumetare si de aa ofensatoare pentru un Dumnezeu sfnt, nct nici o jertf nu putea s a a fac isp sire pentru astfel de nelegiuiri voite. Aceti preoi p c toi a a s t a a s profanau jertfele care l reprezentau pe Fiul lui Dumnezeu. Prin

142

Istoria Mntuirii

comportamentul lor blasfemiator, c lcau n picioare sngele isp sirii a a de la care c p tau valoare toate jertfele. a a Samuel i-a spus lui Eli cuvintele Domnului; i Eli a zis: Doms nul este acesta, s fac ce va crede. Stia c Dumnezeu fusese a a a dezonorat si simea c el nsui p c tuise. El a recunoscut c Dum t a s a a a nezeu pedepsea astfel neglijarea lui p c toas . Eli a f cut cunoscut a a a a ntregului Israel cuvntul Domnului c tre Samuel. F cnd aceasta, el a a credea c va corecta ntr-o oarecare m sur neglijena lui p c toas a a a t a a a din trecut. R ul pronunat mpotriva lui Eli n-a mai ntrziat mult. a t Israeliii au f cut r zboi cu listenii si au fost biruii, iar patru t a a t [186] mii dintre ei au fost ucii. s Evreilor le era fric . Ei stiau c , dac alte popoare ar auzi despre a a a nfrngerea lor, ar ncurajate s fac si ele r zboi cu ei. B trnii lui a a a a Israel au hot rt c nfrngerea lor se datora faptului c nu fuseser a a a a nsoii de chivotul lui Dumnezeu. Au trimis la Silo dup chivotul tt a leg mntului. Ei se gndeau la trecerea Iordanului si la luarea cu a uurina a Ierihonului, cnd purtaser chivotul, si au decis c tot ce s t a a trebuiau s fac era s aduc chivotul si, astfel, vor biruitori asupra a a a a dumanilor lor. Nu-i d deau seama c t ria lor st tea n ascultare de s s a a a a Legea care p strat n chivot, care era o reprezentare a lui Dumnezeu a a nsui. Preoii cei stricai, Hofni si Fineas, erau cu chivotul sacru, s t t c lcnd Legea lui Dumnezeu. Aceti p c toi au condus chivotul la a s a a s tab ra lui Israel. ncrederea b rbailor de r zboi s-a restabilit si s-au a a t a simit siguri de succes. t Chivotul luat Cnd a intrat chivotul leg mntului Domnului n tab r , tot a aa Israelul a scos strig te de bucurie, de s-a cutremurat tot p mntul. a a R sunetul acestor strig te a fost auzit de listeni si au zis: Ce a a nseamn strig tele acestea care r sun n tab ra evreilor? Si au a a a a a auzit c sosise chivotul Domnului n tab r . Filistenii s-au temut, a aa pentru c au crezut c Dumnezeu a venit n tab r . Vai de noi! a a aa au zis ei, c ci n-a fost aa ceva pn acum. Vai de noi! Cine ne a s a va izb vi din mna acestor dumnezei puternici? Dumnezeii acetia a s au lovit pe egipteni cu tot felul de urgii n pustie. nt rii-v si i a t a t oameni, listenilor, ca nu cumva s i robi evreilor, cum v-au fost a t [187] ei robi vou ; i oameni si luptai! a t t

Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israeliilor t

143

Filistenii au nceput lupta si Israel a fost b tut. Fiecare a fugit a n cortul lui. nfrngerea a fost foarte mare si din Israel au c zut a treizeci de mii de oameni pedetri. Chivotul lui Dumnezeu a fost s luat si cei doi i ai lui Eli, Hofni si Fineas, au murit. Filistenii credeau c acest chivot era zeul israeliilor. Ei nu stiau a t c Dumnezeul cel viu, care a creat cerurile si p mntul si a dat Legea a a la Sinai, trimitea prosperitate si blestem, potrivit cu ascultarea sau c lcarea Legii Sale coninute n chivotul sacru. a t Muli din Israel au fost omori. Eli st tea lng drum ateptnd t t a a s cu inima tremurnd s primeasc veti de pe front. El se temea a a a s c va luat chivotul si png rit de oastea listean . Un sol de la a a a oaste a alergat la Silo si l-a informat pe Eli c cei doi i ai lui a fuseser omori. El a putut suporta acest lucru cu oarecare calm, a t deoarece avea motive s se atepte la aa ceva. Cnd, ns , mesagerul a s s a a ad ugat: Si chivotul Domnului a fost luat, Eli s-a cl tinat n a a suferina pe scaunul lui, a c zut pe spate si a murit. S-a mp rt sit t a a a de mnia lui Dumnezeu care venise asupra ilor lui. El era vinovat ntr-o mare m sur de f r delegile lor, pentru c neglijase n mod a a aa a criminal s le pun restricii. Capturarea chivotului lui Dumnezeu a a t de c tre listeni a fost considerat cea mai mare calamitate ce putea a a lovi pe Israel. Soia lui Fineas a n scut si, cnd era aproape s moar , t a a a si-a numit copilul I-Cabod, spunnd: S-a dus slava din Israel: din cauz c chivotul lui Dumnezeu a fost luat. a a n ara listenilor t Dumnezeu a ng duit ca dumanii s captureze chivotul, ca s -i a s a a arate lui Israel ct de zadarnic era ca el s se ncread n chivot, a a simbolul prezenei Sale, n timp ce profana poruncile din interiorul [188] t lui. Dumnezeu voia s -l smereasc , lund de la el acel chivot sacru, a a t ria si ncrederea cu care se f lea. a a Filistenii erau triumf tori, pentru c aveau, dup cum credeau ei, a a a pe dumnezeul renumit al israeliilor, care f cuse mari minuni pentru t a ei si i f cuse spaima dumanilor lor. Au dus chivotul lui Dumnezeu a s la Asdod, ntr-un templu splendid ridicat n cinstea celui mai popular zeu al lor, Dagon, si l-au aezat lng acesta. Dimineaa, preoii s a t t acelor dumnezei au intrat n templu si s-au ngrozit s -l g seasc a a a pe Dagon c zut cu faa la p mnt naintea chivotului Domnului. Ei a t a

144

Istoria Mntuirii

l-au ridicat si l-au aezat n poziia lui de mai nainte. Se gndeau c s t a poate c zuse accidental. Dimineaa urm toare, ns , l-au g sit din a t a a a nou c zut cu faa la p mnt si cu capul si minile t iate. a t a a ngerii lui Dumnezeu, care nsoeau ntotdeauna chivotul, au t dobort la p mnt idolul f r simuri si apoi l-au mutilat, ca s arate a aa t a c Dumnezeu, Dumnezeul cel viu, era mai presus de toi dumnezeii a t si c n faa Lui orice zeu p gn era un nimic. P gnii aveau mare a t a a respect faa de dumnezeul lor, Dagon, iar cnd l-au g sit distrus si t a z cnd cu faa la p mnt naintea chivotului lui Dumnezeu s-au a t a ntristat si au considerat aceasta ca o prevestire foarte rea pentru listeni. Ei au interpretat c listenii si toi dumnezeii lor vor a t supui si nimicii de c tre evrei, iar Dumnezeul acestora va mai s t a mare si mai puternic dect toi dumnezeii. Au scos chivotul lui t Dumnezeu din templul idolului lor si l-au aezat singur ntr-un alt s loc. Filistenii au inut chivotul lui Dumnezeu timp de sapte luni. t Ii biruiser pe israelii si luaser chivotul lui Dumnezeu, n care a t a [189] credeau c st puterea acestora, si se gndeau c vor ntotdeauna a a a n sigurana si nu vor mai avea fric de armatele lui Israel. Dar, n t a mijlocul bucuriei lor, datorat succesului avut, n toat ara s-a auzit a at o tnguire, iar cauza a fost pus , dup un timp, pe seama chivotului a a lui Dumnezeu. Acesta a fost c rat din loc n loc cu groaz , ind a a urmat de nimicire de la Dumnezeu, pn cnd listenii au fost foarte a ncurcai netiind ce s mai fac cu el. ngerii care l nsoeau l t s a a t p zeau de orice r u. Filistenii n-au ndr znit s -l deschid ; c ci a a a a a a zeul lor, Dagon, avusese o asemenea soart nct ei se temeau s a a ating chivotul sau s -l aib lng de ei. I-au chemat pe preoi si a a a a t pe ghicitori si i-au ntrebat ce s fac cu chivotul lui Dumnezeu. a a Acetia i-au sf tuit s -l trimit napoi, la poporul c ruia i aparinea, s a a a a t mpreun cu o mare jertf pentru vina lor grav si, dac Dumnezeu a a a a va avea pl cerea s-o primeasc , ei vor vindecai. Ei trebuiau s a a t a mai neleag faptul c mna lui Dumnezeu era asupra lor din cauz t a a a c i luaser chivotul, care aparinea numai lui Israel. a a t napoiat lui Israel Unii n-au fost de acord cu aceasta. Era prea umilitor s duc a a napoi chivotul si au insistat c nici unul dintre listeni n-ar ndr zni a a

Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israeliilor t

145

s -i rite viaa purtnd chivotul Dumnezeului lui Israel, care adusese as s t moartea asupra lor. Sf tuitorii lor i-au rugat s nu-i mpietreasc a a s a inimile, cum f cuser egiptenii si Faraon, si s nu aduc asupra lor a a a a nenorociri si pl gi si mai mari. n timp ce toi se temeau s poarte a t a chivotul lui Dumnezeu, ei i-au sf tuit spunnd: Acum, facei un a t car nou de tot si luai dou vaci tinere care dau a si n-au tras la t a t t jug; njugai vacile la car si mnai napoi acas vieii lor care se in t t a t t dup ele. S luai chivotul Domnului si s -l punei n car; s punei [190] a a t a t a t al turi de el, ntr-o lad , lucrurile de aur pe care le dai Domnului a a t ca dar pentru vin ; apoi s -l trimitei si va pleca. S -l urm rii cu a a t a a t privirea si dac se va sui pe drumul hotarului s u spre Bet-Seme, a a s Domnul ne-a f cut acest mare r u; dac nu, vom sti c nu mna Lui a a a a ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit la noi din ntmplare. Oamenii au f cut aa. Au luat dou vaci care al ptau, le-au njugat la car si le-au a s a a nchis vieii acas .... Vacile au apucat drept pe drum spre Bet-Seme; t a s au inut mereu acelai drum, mugind, si nu s-au ab tut nici la dreapta t s a nici la stnga. Filistenii stiau c vacile nu puteau f cute s -i lase vieii acas , a a as t a n afar de cazul c erau silite de vreo putere nev zut . Vacile a a a a au plecat direct spre Bet-Seme, mugind dup vieii lor si totui s a t s dep rtndu-se de ei. Domnitorii listenilor au mers dup chivot pn a a a la hotarul Bet-Semeului. Ei n-au ndr znit s lase acel scrin sacru s a a numai n seama vacilor. Se temeau s nu i se ntmple vreun r u a a si s vin asupra lor nenorociri mai mari. Ei nu stiau c ngerii lui a a a Dumnezeu nsoeau chivotul si conduceau vacile n mersul lor, spre t locul unde trebuia s ajung acesta. a a ncumetarea pedepsit a Locuitorii din Bet-Seme secerau la cmp, iar cnd au v zut s a chivotul lui Dumnezeu n carul tras de vaci, s-au bucurat foarte mult. Stiau c era lucrarea lui Dumnezeu. Vacile au tras carul cu chivotul a pn la o piatr mare si s-au oprit singure. Leviii au luat jos chivotul a a t Domnului si darul listenilor, au adus ca ardere de tot Domnului carul si vacile care aduseser chivotul, precum si darul listenilor. [191] a Domnitorii listenilor s-au ntors la Ecron si plaga a fost oprit . a Oamenii din Bet-Seme erau curioi s stie ce putere mare era s s a n acel chivot, care-l f cea s ndeplineasc lucruri aa de minunate. a a a s

146

Istoria Mntuirii

Ei vedeau chivotul ca ind puternic de la sine si nu i atribuiau puterea lui Dumnezeu. Numai b rbai numii special pentru acest a t t scop sfnt puteau privi chivotul, descoperit de nvelitorile lui, f r a aa ucii, pentru c era ca si cum L-ar privit pe nsui Dumnezeu. s a s Cnd oamenii, pentru a-i satisface curiozitatea, au deschis chivotul s s priveasc n colurile lui tainice si sacre, lucru pe care p gnii a a t a idolatri nu ndr zniser s -l fac , ngerii care-l nsoeau au omort a a a a t peste cincizeci de mii dintre ei. Locuitorii din Bet-Seme s-au temut de chivot si au zis: Cine s poate sta naintea Domnului, naintea acestui Dumnezeu sfnt? Si la cine trebuie s se suie chivotul, dac se dep rteaz de la noi? a a a a Au trimis nite soli la locuitorii din Chiriat-Iearim ca s le spun : s a a Filistenii au adus napoi chivotul Domnului; pogori-v si luai-l t a t la voi. Locuitorii din Chiriat-Iearim au dus chivotul Domnului n casa lui Abinadab si l-au snit pe ul lui ca s -l p zeasc . Timp de t a a a dou zeci de ani, evreii fuseser sub puterea listenilor. Erau foarte a a umilii si s-au poc it de p catele lor, iar Samuel a mijlocit n favoarea t a a lor si Dumnezeu a fost iar si ndur tor cu ei. Filistenii s-au r zboit a a a cu ei si Domnul a lucrat din nou ntr-un mod minunat pentru Israel, iar ei i-au biruit pe vr jmai. a s Chivotul a r mas n casa lui Abinadab pn cnd David a fost a a f cut mp rat. El i-a adunat pe toi b rbaii alei ai lui Israel, n a a t a t s num r de treizeci de mii, si s-a dus s aduc chivotul lui Dumnezeu. a a a [192] L-au pus ntr-un car nou si l-au scos din casa lui Abinadab. Fiii lui, Uza si Ahio, conduceau carul cel nou. David si toat a casa lui Israel cntau naintea Domnului cu tot felul de instrumente muzicale. Cnd au ajuns la aria lui Nacon, Uza a ntins mna spre chivotul lui Dumnezeu si l-a apucat pentru c erau s -l r stoarne a a a boii. Domnul S-a aprins de mnie mpotriva lui Uza si l-a lovit pe loc pentru p catul lui si a murit acolo lng chivotul lui Dumnezeu. a a Uza era sup rat pe boi, pentru c s-au mpiedicat. El a ar tat clar a a a nencredere n Dumnezeu, ca si cnd El, care adusese chivotul din ara listenilor, nu putea s -i poarte de grij . ngerii care nsoeau t a a t chivotul l-au lovit pe loc pe Uza pentru c s-a ncumetat cu ner bdare a a s pun mna pe chivotul Domnului. a a David s-a temut de Domnul n ziua aceea si a zis: Cum s intre a chivotul Domnului la mine? N-a vrut s duc chivotul Domnului a a la el, n cetatea lui David, si l-a dus n casa lui Obed-Edom din Gat.

Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israeliilor t

147

Chivotul Domnului a r mas trei luni la casa lui Obed-Edom din Gat a si Domnul a binecuvntat pe Obed-Edom si toat casa lui. a Dumnezeu voia s -i nvee poporul c , n timp ce chivotul Lui as t a nsemna groaz si moarte pentru cei care-I c lcau poruncile, nsemna a a totodat binecuvntare si t rie pentru cei care ascultau de poruncile a a Sale. Cnd a auzit ct de mult a fost binecuvntat casa lui Obeda Edom si c tot ce avea prosperase datorit chivotului lui Dumnezeu, a a David a fost ner bd tor s -l aduc n cetatea sa. nainte de a porni a a a a s aduc chivotul sacru, ns , el nsui s-a snit lui Dumnezeu si a a a a s t poruncit ca toi b rbaii cu cea mai nalt autoritate n mp rie s [193] t a t a a at a se p zeasc de orice ocupaie lumeasc si de orice ar putut s le a a t a a distrag atenia de la consacrarea sfnt . Ei trebuia s se sneasc n a t a a t a felul acesta, cu scopul de a duce chivotul sacru n cetatea lui David. Atunci David a pornit si a suit chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom n cetatea lui David, n mijlocul veseliei.... Dup ce au adus chivotul Domnului, l-au pus la locul lui n a mijlocul cortului pe care-l ridicase David pentru chivot; si David a adus naintea Domnului arderi de tot si jertfe de mulumire. t n templul lui Solomon Dup ce a terminat construirea templului, Solomon i-a adunat pe a b trnii lui Israel si pe oamenii cu cea mai mare inuena din popor, a t ca s aduc din cetatea lui David chivotul leg mntului Domnului. a a a Aceti b rbai s-au consacrat lui Dumnezeu si, cu mare solemnitate si s a t reverena, i-au nsoit pe preoii ce purtau chivotul. Au adus chivotul t t t Domnului, cortul ntlnirii si toate uneltele snte care erau n cort: preoii si leviii le-au adus. mp ratul Solomon si toat adunarea lui t t a a Israel chemat la el au stat naintea chivotului. Au jertt oi si boi, a care n-au putut nici num rai, nici socotii, din pricina mulimii a t t t lor. Solomon a urmat exemplul tat lui s u, David. La ecare sase a a pai aducea jertf . Cu cntare, cu muzic si cu ceremonie m reaa, s a a a t preoii au dus chivotul leg mntului Domnului la locul lui, n locul t a prea sfnt al casei, n sfnta sntelor, sub aripile heruvimilor. C ci a heruvimii aveau aripile ntinse peste locul chivotului si acopereau [194] chivotul si drugii lui pe deasupra.

148

Istoria Mntuirii

A fost cl dit un sanctuar de cea mai aleas frumusee, conform a a t cu modelul ar tat lui Moise pe munte si apoi prezentat lui David de a c tre Domnul. Sanctuarul p mntesc a fost f cut ca si cel ceresc. Pe a a a lng cei doi heruvimi de deasupra chivotului, Solomon a mai f cut a a doi ngeri mai mari, la ecare cap t al chivotului, reprezentndu-i pe a ngerii cereti care p zesc f r ncetare Legea lui Dumnezeu. Este s a aa imposibil de descris frumuseea si splendoarea acestui tabernacol. t Acolo a fost dus chivotul sfnt, n ordine solemn si reverenioas , a t a si aezat la locul lui, sub aripile celor doi heruvimi grandioi. s s Corul sacru si-a unit vocile cu tot felul de instrumente muzicale, n laud la adresa lui Dumnezeu. n timp ce vocile lor, n armonie cu a instrumentele muzicale, r sunau prin templu si erau purtate de vnt a prin Ierusalim, norul slavei lui Dumnezeu a luat n st pnire casa aa a s cum, mai nainte, umpluse cortul ntlnirii. n clipa cnd au ieit s preoii din locul sfnt, norul a umplut casa Domnului. Preoii n-au t t putut s r mn acolo s fac slujba, din pricina norului; c ci slava a a a a a a Domnului umpluse casa Domnului. mp ratul Solomon a stat pe un postament de aram n faa altaa a t rului si a binecuvntat poporul. Apoi a ngenuncheat si, cu minile ridicate, a prezentat naintea lui Dumnezeu o rug ciune erbinte si a solemn , n timp ce adunarea se plecase cu faa la p mnt. Dup ce a t a a si-a ncheiat Solomon rug ciunea, din cer a cobort un foc minunat a si a consumat jertfa. Din cauza p catelor lui Israel, nenorocirea despre care Dumnea zeu a spus c va veni asupra templului, dac poporul se va dep rta a a a [195] de El, s-a ndeplinit la cteva sute de ani dup construirea lui. Duma nezeu i-a promis lui Solomon c , dac va r mne credincios, iar a a a poporul va asculta de toate poruncile Sale, acel templu m re si va a t r mne pentru totdeauna, n toat splendoarea lui, ca o dovad a a a a prosperit ii si a marilor binecuvnt ri rev rsate asupra lui Israel at a a pentru ascultarea lor. Captivitatea lui Israel Dumnezeu a ng duit ca Israel s mearg n robie, ca s -i smea a a a reasc si s -i pedepseasc din cauza c lc rii poruncilor Lui si din a a a a a cauza faptelor lor rele. nainte de distrugerea templului, Dumnezeu a f cut cunoscut soarta acestuia ctorva dintre slujitorii S i credina a

Chivotul lui Dumnezeu si privilegiile israeliilor t

149

cioi. Templul era mndria naiunii si era privit cu idolatrie, n timp s t ce poporul p c tuia mpotriva lui Dumnezeu. El le-a descoperit si a a robia lui Israel. Chiar nainte de distrugerea templului, aceti oameni s neprih nii au mutat chivotul sfnt coninnd tablele de piatr si, cu a t t a jale si ntristare, l-au nchis ntr-o peter , unde avea s e ascuns de s a a poporul Israel, din cauza p catelor lor, si nu avea s le mai e redat. a a Acest chivot sacru este nc t inuit. Nu a fost deranjat niciodat de a a a [196] cnd a fost ascuns.

Capitolul 25 Prima venire a Domnului Hristos


Am fost dus napoi, la timpul cnd Isus avea s ia asupra Lui a a natura omului, s Se umileasc pe Sine, ca om, si s ndure ispitele a a a lui Satana. Naterea Sa a fost lipsit de m reie lumeasc . S-a n scut ntr-un s a a t a a staul si a fost leg nat ntr-o iesle; totui naterea Lui a fost onorat cu a s s a mult mai presus dect a oric ruia dintre ii oamenilor. ngeri din cer a i-au anunat pe p stori despre venirea Lui, iar lumina si slava de la t a Dumnezeu au nsoit m rturia lor. Oastea cereasc si-a atins harpele t a a si a sl vit pe Dumnezeu. ngerii au vestit n mod triumf tor venirea a a Fiului lui Dumnezeu ntr-o lume c zut , ca s mplineasc lucrarea a a a a de mntuire si, prin moartea Lui, s aduc omului pace, fericire si a a viaa venic . Dumnezeu a onorat venirea Fiului S u. ngerii I s-au t s a a nchinat. Botezul lui Isus ngerii lui Dumnezeu planau deasupra scenei botezului Lui; Duhul Sfnt a cobort n forma unui porumbel si a luminat peste El si, n timp ce oamenii st teau foarte uimii, cu ochii aintii asupra a t t t Lui, din cer s-a auzit glasul Tat lui spunnd: Tu eti Fiul Meu prea a s iubit; n Tine mi g sesc pl cerea. a a Ioan nu era sigur c Acela care venise s e botezat de el n a a Iordan era chiar Mntuitorul. Dumnezeu, ns , i f g duise un semn a a a [197] prin care s -L cunoasc pe Mielul lui Dumnezeu. Acel semn a fost a a dat cnd porumbelul ceresc a cobort asupra Domnului Isus si slava lui Dumnezeu a str lucit n jurul Lui. Ioan si-a ntins mna, ar tnd a a c tre Isus, si a strigat cu glas tare: Iat Mielul lui Dumnezeu, care a a ridic p catul lumii! Ioan 1, 29. a a Lucrarea lui Ioan Ioan le-a spus ucenicilor lui c Isus era Mesia cel promis, Mna tuitorul lumii. Pe cnd lucrarea lui se ncheia, el si-a nvat ucenicii at 150

Prima venire a Domnului Hristos

151

s priveasc la Isus si s -L urmeze ca Mare nvator. Viaa lui Ioan a a a at t a fost plin de suferina si de lep dare de sine. El a vestit prima a t a venire a lui Hristos, dar nu i s-a ng duit s e martor la minunile a a Lui si s se bucure de puterea manifestat de El. Cnd Isus avea a a s -Si nceap activitatea ca nvator, Ioan stia c atunci el trebuia s a a at a a moar . Vocea lui rareori s-a auzit n alt parte dect n pustie. Viaa a a t i-a fost singuratic . El nu a r mas al turi de familia tat lui s u, ca a a a a a s se bucure de societatea membrilor ei, ci i-a p r sit pentru a-i a aa s ndeplini misiunea. Mulimile plecau din oraele si satele aglomerate t s si se adunau n pustie ca s asculte cuvintele minunatului profet. El a a npt securea la r d cina pomului. A mustrat p catul, f r fric de a a a aa a urm ri, si a preg tit calea pentru Mielul lui Dumnezeu. a a Irod a fost afectat de m rturia puternic si t ioas a lui Ioan a a a a si cu un interes profund ntreba ce trebuie s fac pentru a deveni a a ucenicul lui. Ioan stia c Irod era gata s se c s toreasc cu soia a a aa a t fratelui lui, n timp ce soul ei nc tr ia, si i-a spus deschis c nu t a a a era legal. Irod nu voia s fac vreun sacriciu. S-a c s torit cu soia a a aa t fratelui lui si, inuenat de ea, l-a prins pe Ioan si l-a ntemniat, t t intenionnd totui s -l elibereze mai trziu. n timp ce era nchis, t s a Ioan a auzit prin ucenicii lui despre lucr rile puternice ale lui Isus. El [198] a nu-I putea asculta cuvintele pline de har, dar ucenicii lui l informau si-l mngiau cu ceea ce auziser ei. La scurt timp, Ioan a fost a decapitat, prin inuena soiei lui Irod. Am v zut c ucenicii cei mai t t a a umili care L-au urmat pe Domnul Isus, au fost martorii minunilor Sale si I-au ascultat cuvintele de mngiere, erau mai mari dect Ioan Botez torul; adic au fost mai n lai si mai onorai si au avut a a at t t mai mult bucurie n viaa lor. a t Ioan a venit n spiritul si puterea lui Ilie ca s proclame prima a venire a lui Isus. Am fost ndreptat c tre zilele din urm si am v zut a a a a c Ioan i reprezenta pe cei care vor merge, n spiritul si puterea lui a Ilie, s vesteasc ziua mniei si a doua venire a Domnului Isus. a a Ispita Dup botezul S u n Iordan, Isus a fost condus de Duhul n a a pustie, s e ispitit de diavolul. Duhul Sfnt l preg tise pentru acea a a scen deosebit a ispitei cumplite. Timp de patruzeci de zile a fost a a ispitit de Satana si n acest timp nu a mncat nimic. Totul n jurul Lui

152

Istoria Mntuirii

era nepl cut. Natura omeneasc ar nclinat s dea napoi n astfel a a a a de circumstane. El Se aa cu arele s lbatice si cu diavolul, ntr-un t a loc pustiu si singuratic. Fiul lui Dumnezeu era palid si sl bise din a cauza postului si suferinei, dar calea i fusese trasat si El trebuia t a s ndeplineasc lucrarea pe care venise s-o fac . a a a Satana a protat de suferinele Fiului lui Dumnezeu si s-a preg tit t a s -L asalteze cu multe ispite, spernd s -L nving , pentru c Isus a a a a Se smerise devenind om. Satana a venit cu ispita aceasta: Dac eti a s Fiul lui Dumnezeu, poruncete pietrei acesteia s se fac pine. L-a s a a [199] ispitit pe Domnul Isus s consimt a-i dovedi faptul c El era Mesia, a a a prin exercitarea puterii Sale divine. Isus i-a r spuns cu blndee: a t Este scris: Omul nu va tr i numai cu pine, ci cu orice cuvnt care a iese din gura lui Dumnezeu. Luca 4, 3.4. Satana c uta o disput cu Domnul Isus cu privire la faptul c El a a a era Fiul lui Dumnezeu. S-a referit la condiia Lui slab si suferind t a a si a armat cu true c era mai tare dect Isus. Cuvintele rostite a din cer, ns , Tu eti Fiul Meu prea iubit; n Tine mi g sesc toat a s a a pl cerea Mea ( Luca 3, 22 ), au fost suciente pentru a-L susine pe a t Isus n toate suferinele Lui. Am v zut c Domnul Hristos nu avea ce t a a s fac pentru a-l convinge pe Satana de puterea Lui sau de faptul c a a a El era Mntuitorul lumii. Satana are suciente dovezi despre poziia t n lat si autoritatea Fiului lui Dumnezeu. Nesupunerea lui faa de at a t autoritatea lui Hristos l-a dat afar din cer. a Ca s -i manifeste puterea, Satana L-a dus pe Isus la Ierusalim, as L-a aezat pe vrful templului si acolo L-a ispitit s dovedeasc s a a faptul c era Fiul lui Dumnezeu, aruncndu-Se de la acea n lime a at ameitoare. Satana a venit cu cuvintele inspiraiei: C ci este scris: t t a El va porunci ngerilor Lui s Te p zeasc si ei Te vor lua pe mini a a a ca nu cumva s -i loveti piciorul de vreo piatr . Isus a r spuns: S-a at s a a spus: S nu ispiteti pe Domnul, Dumnezeul t u. Luca 4, 10-12. a s a Satana dorea s -L provoace pe Isus s abuzeze de ndurarea Tat lui a a a S u si s -Si rite viaa nainte de ndeplinirea misiunii Sale. El spera a a s t ca Planul de Mntuire s eueze; dar acesta era prea solid ntemeiat a s pentru a r sturnat sau mnjit de Satana. a Hristos este exemplul tuturor cretinilor. Cnd sunt ispitii sau s t [200] drepturile le sunt nc lcate, ei trebuie s suporte cu r bdare. Nu a a a trebuie s simt c au dreptul s -L cheme pe Domnul s -Si manifeste a a a a a puterea ca ei s poat obine biruina asupra vr jmailor lor, n afar a a t t a s a

Prima venire a Domnului Hristos

153

de cazul c Dumnezeu poate n mod direct onorat si sl vit prin a a aceasta. Dac Isus S-ar aruncat de pe vrful templului, aceasta nu a L-ar onorat pe Tat l Lui, pentru c n-ar fost nici un martor n afar a a a de Satana si de ngerii lui Dumnezeu. Aceasta ar nsemnat a-L ispiti pe Domnul s -Si manifeste puterea n faa celui mai nverunat a t s duman al S u si s arate bun voina faa de acela pe care El venise s a a a t t s -l biruie. a Diavolul l-a suit pe un munte nalt, I-a ar tat ntr-o clip toate a a mp r iile p mntului si I-a zis: Tie i voi da toat st pnirea a at a t a a si slava acestor mp r ii; c ci mie mi este dat si o dau oricui a at a a voiesc. Dac dar, Te vei nchina naintea mea, toat va a Ta. a a Drept r spuns, Isus i-a zis: napoia Mea, Satano! Este scris: S te a a nchini Domnului, Dumnezeului t u si numai Lui s -I slujeti. a a s Luca 4, 5-8. Satana I-a prezentat lui Isus mp r iile lumii, n lumina cea a at mai atractiv . Dac , Isus i S-ar nchinat, el promitea s -i retrag a a as a preteniile asupra posesiunilor p mntului. Dac ns , Planul de t a a a Mntuire avea s e dus la ndeplinire si Domnul Isus avea s moar a a a ca s -l salveze pe om, Satana stia c propria-i putere va trebui s -i e a a a limitat si, pn la urm , luat , iar el va nimicit. De aceea, planul a a a a lui studiat era de a mpiedica, dac era posibil, ndeplinirea m reei a a t lucr ri ncepute de Fiul lui Dumnezeu. Dac Planul de Mntuire ar a a euat, Satana ar p strat mp ria pe care a pretins-o; el se m gulea s a a at a [201] c , dac ar izbuti, ar mp ri n opoziie cu Dumnezeul cerului. a a a at t Mustrarea ispititorului Satana a triumfat cnd Domnul Isus Si-a l sat la o parte puterea a si slava si a p r sit cerul. Credea c Fiul lui Dumnezeu a fost atunci aa a l sat n puterea lui. Ispitirea reuise att de uor n Eden cu perechea a s s sfnt , nct el spera ca prin puterea lui satanic si prin vicleug a a s s -L nving chiar si pe Fiul lui Dumnezeu si, astfel, s -i salveze a a as viaa si mp ria. Dac L-ar putut ispiti pe Isus s Se dep rteze de t a at a a a voia Tat lui S u, obiectivul lui ar fost atins. Dar Domnul Isus ns , a a a l-a ntmpinat pe ispititor cu mustrarea: napoia Mea, Satano! El trebuia s Se plece numai naintea Tat lui S u. a a a Satana pretindea mp ria p mntului ca ind a lui si I-a sugerat a at a lui Isus ideea c ar putea scutit de toate suferinele Sale si c a t a

154

Istoria Mntuirii

nu trebuia s moar pentru a obine mp r iile acestei lumi; dac a a t a at a i S-ar nchina lui, ar putea avea toate posesiunile p mntului si a slava de a mp r i peste ele. Domnul Isus, ns , a fost neclintit. a at a Stia c va veni timpul cnd, prin propria-I viaa, va r scump ra a t a a mp r ia de la Satana si, dup o vreme, toi cei din cer si de pe a at a t p mnt I se vor supune. El Si-a ales o viaa de suferina si o moarte a t t ngrozitoare, ca ind calea hot rt de Tat l S u prin care El s poat a a a a a a deveni motenitor legal al mp riilor p mntului si s -I e date ca s a at a a o posesiune venic . Si Satana va dat n minile Sale, s e nimicit s a a [202] si s nu-L mai nec jeasc niciodat pe Isus sau pe sni n slav . a a a a t a

Capitolul 26 Lucrarea Domnului Hristos


Dup ce si-a sfrit ispitele, Satana s-a dep rtat de Isus pentru a s a un timp, iar ngerii I-au preg tit mncare n pustiu, L-au nt rit a a si binecuvntarea Tat lui S u se aa asupra Lui. Satana, cu cele a a mai cumplite ispite ale lui, a euat; totui, el atepta cu ner bdare s s s a perioada lucr rii Domnului Isus, cnd n diferite ocazii avea s -i a as ncerce viclenia mpotriva Lui. El nc spera s -L nving , strnindua a a i pe cei ce nu voiau s -L primeasc pe Isus s -L urasc si s caute a a a a a s -L omoare. a Satana a inut un sfat special cu ngerii lui. Ei erau dezam gii t a t si furioi c nu reuiser nimic mpotriva Fiului lui Dumnezeu. Au s a s a hot rt c trebuie s e mai sirei si s -i foloseasc la maximum a a a t as a puterea pentru a inspira, chiar n mintea celor din poporul Lui, necredina cu privire la faptul c El era Mntuitorul lumii, iar n felul t a acesta s -L descurajeze pe Isus n misiunea Lui. Nu conta ct de a scrupuloi puteau evreii n ceremoniile si jertfele lor; dac ei pus a teau inui n orbire faa de profeii si f cui s cread c Mesia t t t t a t a a a avea s apar ca un mp rat p mntesc puternic, atunci era posibil a a a a s e condui s -L dispreuiasc si s -L resping pe Isus. a s a t a a a Mi s-a ar tat c Satana si ngerii lui erau foarte ocupai n tima a t pul lucr rii Domnului Hristos, inspirndu-le oamenilor necredina, a t ur si batjocur . Adesea, cnd Isus rostea unele adev ruri t ioase, a a a a mustrndu-le p catele, oamenii se nfuriau. Satana si ngerii lui i [203] a ndemnau s ia viaa Fiului lui Dumnezeu. De mai multe ori au luat a t pietre s arunce n El, dar ngerii L-au p zit si L-au dus departe de a a mulimea mnioas , ntr-un loc sigur. Din nou, n timp ce adev rul t a a curat era auzit de pe buzele Lui, mulimea L-a apucat si L-a dus pe t vrful unui deal, intenionnd s -L arunce. ntre ei s-a iscat o ceart t a a cu privire la ce s fac cu Isus, iar ngerii L-au ascuns iar si de ochii a a a mulimii, apoi El a plecat n drumul Lui, trecnd prin mijlocul lor. t Satana nc mai spera ca m reul Plan de Mntuire s eueze. El a a t a s i ncorda toate puterile ca s mpietreasc inima oamenilor si s -i s a a a fac s aib simaminte amare mpotriva lui Isus. Satana spera c a a a t a 155

156

Istoria Mntuirii

att de puini l vor primi pe Isus ca pe Fiul lui Dumnezeu, nct El t va considera suferinele si jertfa Lui prea mari ca s e f cute pentru t a a un grup att de mic. Am v zut, ns , c si dac ar fost numai doi a a a a care L-ar acceptat pe Domnul Isus ca Fiu al lui Dumnezeu si ar crezut n El spre mntuirea suetelor lor, El tot ar adus planul la ndeplinire. Uurarea celor suferinzi s Isus Si-a nceput lucrarea, zdrobind puterea lui Satana asupra celor suferinzi. El restabilea s n tatea celor bolnavi, d dea vedere a a a orbilor si-i vindeca pe schiopi, f cndu-i s sar de bucurie si s -L a a a a sl veasc pe Dumnezeu. Domnul Isus a redat s n tatea celor inrmi, a a a a care fuseser legai de puterea crud a lui Satana timp de muli ani. a t a t Prin cuvinte pline de har i-a mngiat pe cei slabi, tremurnzi si dez n d jduii. Pe cei pl pnzi si suferinzi, peste care Satana st pnise a a t a a victorios, Isus i-a smuls din strnsoarea lui, aducndu-le s n tate a a trupului, precum si mare bucurie si fericire. El a nviat morii la t [204] viaa, iar ei l sl veau pe Dumnezeu pentru manifestarea m reaa a t a a t puterii Sale. Isus lucra cu putere pentru toi care credeau n El. t Viaa Domnului Hristos a fost plin de cuvinte si fapte de bun t a a voina, compasiune si iubire. El era ntotdeauna atent s asculte si s t a a uureze durerile celor care veneau la El. Oamenii purtau n ns si s a persoana lor dovada puterii Sale divine. Totui, dup ce lucrarea s a a fost ndeplinit , muli s-au ruinat de umilul si n acelai timp a t s s puternicul Predicator. Conduc torii nu au crezut n Isus si, din cauza a aceasta, oamenii nu erau dispui s -L accepte. El a fost un om al s a durerii si obinuit cu suferina. Ei nu puteau suporta s e condui de s t a s viaa Lui cump tat si plin de lep dare de sine. Doreau s se bucure t a a a a a de onorurile pe care le ofer lumea. Totui, muli l urmau pe Fiul lui a s t Dumnezeu si-I ascultau nvaturile, hr nindu-se cu cuvintele pline at a de har si de nsemn tate, dar totodat att de simple nct si cel mai a a slab le putea nelege. t Opoziie inecient t a Satana si ngerii lui le-au orbit ochii evreilor, le-au ntunecat nelegerea si i-au strnit pe mai marii poporului si pe conduc tori t a

Lucrarea Domnului Hristos

157

s ia viaa Mntuitorului. Alii au fost trimii s -L aduc pe Domnul a t t s a a Isus, dar, cnd au ajuns aproape de locul unde se aa El, au fost foarte uimii. L-au v zut plin de nelegere si compasiune faa de suferina t a t t t omeneasc . L-au auzit vorbind ncurajator, cu iubire si blndee, a t celor slabi si nenorocii. L-au mai auzit mustrndu-l pe Satana cu t glas autoritar si poruncindu-le captivilor lui s plece, eliberai. Au a t ascultat cuvintele nelepte rostite de Isus si au fost captivai; nu au t t putut pune mna pe El. S-au ntors la preoi si la b trni f r Isus. t a aa [205] Cnd au fost ntrebai: De ce nu L-ai adus? t t ei au relatat minunile pe care le v zuser si cuvintele snte de a a nelepciune, iubire si nelegere pe care le auziser si au sfrit t t a s spunnd: Niciodat n-a vorbit vreun om ca Omul acesta. Preoii a t cei mai de seam i-au acuzat c au fost si ei nelai, iar unii dintre a a s t oeri s-au ruinat c nu L-au adus pe Isus. Preoii au ntrebat t s a t dispreuitor dac a crezut n El vreunul din conduc tori. Am v zut t a a a c muli dintre magistrai si b trni au crezut n Domnul Isus, dar a t t a Satana i-a mpiedicat s recunoasc aceasta; ei se temeau de oameni a a mai mult dect de Dumnezeu. Pn aici, viclenia si ura lui Satana nu z d rniciser Planul de a a a a Mntuire. Se apropia timpul ndeplinirii scopului pentru care venise Isus n lume. Satana si ngerii lui s-au consultat si au hot rt s a a inspire propria naiune a Domnului Hristos s strige cu vehemena t a t dup sngele S u si s ngr m deasc asupra Lui cruzime si dispre. a a a a a a t Ei sperau c lui Isus nu-I va pl cea un astfel de tratament si nu va a a reui s -Si p streze umilina si blndeea. s a a t t n timp ce Satana i desf sura planurile, Domnul Isus le dezs a v luia cu grij ucenicilor Lui suferinele prin care trebuia s treac , a a t a a faptul c va r stignit si c va nvia a treia zi. Dar nelegerea lor a a a t p rea ntunecat , iar ei nu puteau pricepe ce le spunea. a a Schimbarea la faa t Credina ucenicilor a fost nt rit n mare m sur cu ocazia t a a a a schimb rii la faa, cnd li s-a ng duit s priveasc slava Domnului a t a a a Hristos si s aud glasul din cer m rturisind despre caracterul S u a a a a divin. Dumnezeu a ales s le dea urmailor lui Isus o dovad putera s a nic a faptului c El era Mesia cel f g duit, astfel ca n ntristarea si a a a a dezam girea lor amar , la r stignirea Lui, ei s nu-i piard cu totul [206] a a a a s a

158

Istoria Mntuirii

credina. Cu ocazia schimb rii la faa, Domnul a trimis pe Moise t a t si pe Ilie s vorbeasc cu Isus despre suferinele si moartea Lui. n a a t loc s aleag ngeri ca s discute cu Fiul S u, Dumnezeu i-a ales pe a a a a aceia care experimentaser ei nii ncerc rile de pe p mnt. a ss a a Ilie umblase cu Dumnezeu. Lucrarea lui fusese dureroas si a chinuitoare, deoarece prin el a mustrat Domnul p catele lui Israel. a Ilie a fost un profet al lui Dumnezeu; totui a fost silit s fug din loc s a a n loc pentru a-i sc pa viaa. Propriul s u popor l-a urm rit ca pe o s a t a a ar s lbatic , pentru a-l putea nimici. Dumnezeu, ns , l-a n lat la a a a a at cer. ngerii l-au dus la cer n slav si triumf. a Moise a fost mai mare dect toi care tr iser naintea lui. El a t a a fost mult onorat de Dumnezeu, avnd privilegiul de a vorbi cu Domnul faa n faa, cum vorbete un om cu prietenul lui. I s-a ng duit t t s a s vad lumina str lucitoare si slava minunat care l nv luie pe a a a a a Tat l. Prin Moise, Domnul i-a eliberat pe copiii lui Israel din robia a egiptean . Moise a fost un mijlocitor pentru poporul s u si a stat a a adesea ntre ei si mnia lui Dumnezeu. Cnd mnia Domnului s-a aprins mpotriva israeliilor pentru necredina lor, pentru crtirile si t t p catele lor cumplite, dragostea lui Moise pentru ei a fost ncercat . a a Dumnezeu a propus s -i nimiceasc si s fac din el un neam pua a a a ternic. Moise si-a ar tat dragostea faa de Israel prin rug ciunea lui a t a erbinte n favoarea lor. n durerea lui, L-a rugat pe Dumnezeu s se a ntoarc de la mnia Sa aprins si s -i ierte sau, dac nu, s -i stearg a a a a a a numele din cartea vieii. t Moise a trecut prin moarte, dar Mihail a cobort si i-a dat viaa t nainte ca trupul lui s vad putrezirea. Satana a ncercat s rein a a a t a trupul, pretinznd c -i aparinea. Dar Mihail l-a nviat pe Moise si a t l-a luat la cer. Satana a pronunat blesteme amare la adresa lui Dumt [207] nezeu, denunndu-L ca nedrept pentru c ng duise s -i e luat t a a a a prada; cu toate acestea, Domnul Hristos nu si-a mustrat vr jmaul, a s dei tocmai datorit ispitei lui c zuse slujitorul lui Dumnezeu. Cu s a a blndee, El l-a trimis la Tat l S u, spunnd: Domnul s te mustre. t a a a Iuda 9. Domnul Isus le spusese ucenicilor Lui c erau unii care st teau a a cu El si care nu vor gusta moartea pn nu vor vedea mp r ia a a at lui Dumnezeu venind cu putere. Aceast f g duina s-a mplinit a a a t cu ocazia schimb rii la faa. nf iarea lui Isus s-a schimbat si a a t at s str lucit ca soarele. Vemntul Lui era alb si sclipitor. Moise era a s

Lucrarea Domnului Hristos

159

acolo, reprezentndu-i pe cei care vor nviai din mori la a doua t t venire a lui Isus. Ilie, care a fost luat la cer f r s vad moartea, i aa a a reprezenta pe cei care vor schimbai n nemurire la a doua venire a t Domnului Hristos si vor n lai la cer f r s guste moartea. Uce at t aa a nicii priveau cu uimire si team maiestatea des vrit a Domnului a a s a Isus si norul care-i umbrea si au auzit glasul lui Dumnezeu spunnd cu m reie nemaipomenit : Acesta este Fiul Meu prea iubit; de El a t a [208] s ascultai. a t

Capitolul 27 Tr darea Domnului Hristos a


Am fost dus la timpul n care Domnul Isus mnca cina Patelui a s cu ucenicii S i. Satana l nelase pe Iuda, f cndu-l s cread c era a s a a a a unul din ucenicii adev rai ai Domnului Hristos; dar inima lui fusese a t ntotdeauna reasc . El a v zut lucr rile pline de putere ale lui Isus, a a a a fost cu El n timpul lucr rii Sale, si a cedat dovezilor copleitoare a s c El era Mesia, dar Iuda lucra n ascuns, era invidios si iubea banii. a El s-a plns cu mnie de parfumul costisitor turnat pe Isus. Maria l iubea pe Domnul ei. El i iertase p catele, care erau a multe, si l nviase din mori pe fratele ei iubit. Ea simea c nimic t t a nu era prea scump pentru a-I oferit lui Isus. Cu ct era mai scump, cu att putea s -i exprime mai bine recunotina faa de Mntuitorul as s t t ei, dedicndu-I acest parfum. Iuda, ca o scuz pentru l comia lui, a sugerat c parfumul ar a a a putut vndut, iar banii dai s racilor. Nu spunea acest lucru pentru t a c i p sa de s raci, ci pentru c era egoist si i nsuea adesea, a a a a s s pentru propria-i folosina, ceea ce i era ncredinat pentru a dat t t s racilor. Iuda nu d duse atenie confortului si nici chiar nevoilor lui a a t Isus, iar pentru a-i scuza l comia se referea deseori la s raci. Acest s a a act de generozitate din partea Mariei a fost o mustrare ct se poate de [209] t ioas pentru nclinaia lui de a acapara. Calea era preg tit pentru a a t a a ca ispita lui Satana s e primit imediat n inima lui Iuda. a a Preoii si conduc torii evreilor l urau pe Isus, dar mulimile se t a t mbulzeau s -I asculte cuvintele pline de nelepciune si s -I vad a t a a lucr rile pline de putere. Oamenii erau micai de un interes profund a s t si l urmau pe Domnul Isus cu ner bdare, ca s asculte instruciunile a a t acestui minunat nv ator. Muli dintre conduc tori credeau n El, at t a dar nu ndr zneau s -i declare credina, ca s nu e dai afar din a as t a t a sinagog . Preoii si b trnii au hot rt c trebuia f cut ceva pentru a t a a a a a distrage atenia poporului de la Isus. Se temeau c toi oamenii t a t vor crede n El. Nu puteau vedea nici o sigurana pentru ei nii. Ei t ss trebuia sau s -i piard poziia, sau s -L dea pe Isus la moarte; si as a t a 160

Tr darea Domnului Hristos a

161

dup ce-L vor dat la moarte, vor mai exista totui aceia care erau a s monumente vii ale puterii Lui. Domnul Isus l-a nviat pe Laz r din mori, iar ei se temeau c , a t a dac l vor omor pe Isus, Laz r va m rturisi despre puterea Sa. a a a Oamenii se adunau s -l vad pe cel care fusese nviat din mori, a a t iar conduc torii au hot rt s -l omoare si pe Laz r si s sting ena a a a a a tuziasmul. Apoi vor ntoarce poporul c tre tradiiile si doctrinele a t omeneti, s dea zeciuial din izm si m rar, iar ei vor avea iar si s a a a a a inuena asupra lui. Au c zut de acord s -L ia pe Isus cnd era t a a singur, c ci, dac ar ncercat s -L ia din mulime, cnd tot interesul a a a t era ndreptat asupra Lui, ar fost ucii cu pietre. s Iuda stia ct de ner bd tori erau ei s -L obin pe Isus si s-a a a a t a oferit s -L vnd preoilor celor mai de seam si b trnilor, pentru a a t a a civa argini. Iubirea de bani l-a condus s -L tr deze pe Domnul t t a a lui n minile celor mai nverunai dumani ai S i. Satana lucra s t s a direct prin Iuda si, n mijlocul scenei impresionante de la ultima [210] cin , tr d torul n scocea planuri pentru a-i tr da nvatorul. Isus, a a a a s a at plin de ntristare, le-a spus ucenicilor c toi vor avea un prilej de a t poticnire din cauza Lui chiar n noaptea aceea. Dar Petru a armat cu n c rare c , si dac toi ceilali s-ar poticni din cauza Lui, el a a a a t t nu se va poticni. Domnul Isus i-a spus: Satana a dorit s v aib a a a ca s v poat cerne ca grul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca s a a a a nu se piard credina ta; si, dup ce te vei ntoarce la Dumnezeu, s a t a a nt reti pe fraii t i. Luca 22, 31.32. a s t a n gr din a a L-am privit pe Isus n gr din cu ucenicii. Cu adnc durere, a a a i-a implorat s vegheze si s se roage, ca s nu cad n ispit . El a a a a a stia c avea s le e ncercat credina si speranele aveau s le e a a a t t a dezam gite, iar ei vor avea nevoie de toat t ria pe care o puteau a a a obine prin veghere strict si rug ciune erbinte. Plngnd cu strig te t a a a tari, Isus S-a rugat: Tat , dac voieti, dep rteaz paharul acesta a a s a a de la Mine! Totui, fac -se nu voia Mea, ci a Ta. Luca 22, 42. Fiul s a lui Dumnezeu Se ruga n agonie. Pic turi mari de snge se adunau a pe faa Lui si c deau la p mnt. ngerii zburau deasupra locului, t a a privind scena, dar numai unul a fost trimis s -L nt reasc pe Fiul a a a lui Dumnezeu n agonia Lui. n cer nu mai era bucurie. ngerii

162

Istoria Mntuirii

si-au aruncat coroanele si harpele si, cu cel mai profund interes, l priveau n t cere pe Isus. Ei doreau s -L nconjoare pe Fiul lui a a Dumnezeu, dar ngerii comandani nu le-au permis, ca nu cumva, t privind tr darea Lui, s -L elibereze; c ci planul fusese ntocmit si a a a trebuia ndeplinit. Dup ce S-a rugat, Isus a venit la ucenici, dar ei dormeau. n a ceasul acela grozav, n-a avut m car compasiunea si rug ciunile a a [211] ucenicilor Lui. Petru, care fusese att de zelos cu puin timp n urm , era ngret a uiat de somn. Isus i-a amintit declaraia lui hot rt si i-a spus: Ce, t a a un ceas n-ai putut s vegheai mpreun cu Mine? Matei 26, 40. t a t a De trei ori S-a rugat n agonie Fiul lui Dumnezeu. Tr darea a Atunci a ap rut Iuda cu grupul de oameni narmai. S-a apropiat a t de Maestrul lui ca de obicei, s -L salute. Ceata L-a nconjurat. El, a ns , Si-a manifestat puterea divin cnd i-a ntrebat: Pe cine c a a a utai? Eu sunt. Ei s-au dat napoi si au c zut la p mnt. Isus a t a a pus aceast ntrebare ca ei s poat martori ai puterii Lui si s aib a a a a a dovada c El putea s Se elibereze din minile lor, dac ar vrut. a a a Ucenicii au nceput s spere cnd au v zut mulimea cu toiege si a a t s bii c znd att de uor. Cnd s-au ridicat si L-au nconjurat din nou a a s pe Fiul lui Dumnezeu, Petru si-a scos sabia, l-a lovit pe un slujitor al marelui preot si i-a t iat urechea. Isus i-a poruncit s -i pun a as a sabia la loc, spunnd: Crezi c n-a putea s rog pe Tat l Meu, care a s a a Mi-ar pune ndat la ndemn mai mult de dou sprezece legiuni de a a a ngeri? Matei 26, 53. Am v zut c , atunci cnd au fost rostite aceste a a cuvinte, feele ngerilor au fost nsueite de sperana. Ei doreau t t t s -L nconjoare chiar atunci pe Comandantul lor si s risipeasc a a a gloata mnioas . Din nou ns , tristeea s-a aternut asupra lor, cnd a a t s Isus a ad ugat: Dar cum se vor mplini Scripturile, care zic c aa a a s trebuie s se ntmple? Matei 26, 54. La fel, si inimile ucenicilor a s-au cufundat n disperare si dezam gire amar cnd Isus S-a l sat a a a luat de dumanii Lui. s Ucenicii se temeau pentru vieile lor si toi L-au p r sit si au t t aa [212] fugit. Isus a fost l sat singur n minile gloatei ucigae. O, ce triumf a s pe Satana, atunci! Si ce tristee si durere pe ngerii lui Dumnezeu! t

Tr darea Domnului Hristos a

163

Multe companii de ngeri sni, ecare cu cte un nger comandant t n frunte, au fost trimii s vad scena. ngerii aveau s nregistreze s a a a ecare insult , ecare cruzime manifestat asupra Fiului lui Dumnea a zeu si ecare spasm de durere pe care Isus avea s -l sufere; pentru a c exact aceiai oameni care s-au al turat acestei scene ngrozitoare a s a [213] vor vedea totul din nou, n imagini clare.

Capitolul 28 Judecarea Domnului Hristos


Cnd au plecat din cer, ngerii si-au pus deoparte cu mhnire co roanele lor str lucitoare. Nu le puteau purta n timp ce Comandantul a lor suferea si avea s poarte o cunun de spini. n sala de judecat , a a a Satana si ngerii lui erau preocupai s distrug sentimentele de t a a omenie si compasiunea. Atmosfera era grea si poluat prin inuena a t lor. Preoii cei mai de seam si b trnii au fost inspirai de ei s -L t a a t a insulte pe Isus, s -L umileasc si s -L trateze cu violena n modul a a a t cel mai dicil de suportat pentru natura omeneasc . Satana spera c a a astfel de batjocur si violena vor scoate de la Fiul lui Dumnezeu a t vreo plngere sau vreun murmur; sau c El i va manifesta puterea a s divin ca s se smulg din strnsoarea mulimii si, n felul acesta, a a a t Planul de Mntuire s eueze n cele din urm . a s a T g duirea lui Petru a a Petru l-a urmat pe Domnul Lui dup ce a fost tr dat. Era ngrijoa a rat s vad ce se va face cu Isus. Atunci cnd a fost acuzat, ns , c a a a a era unul din ucenicii Lui, frica pentru propria-i sigurana l-a f cut s t a a declare c nu-L cunotea pe acel Om. Ucenicii erau renumii pentru a s t puritatea limbajului lor, iar Petru, pentru a-i convinge acuzatorii c s a nu era unul din ucenicii Domnului Hristos, a t g duit acuzaia a treia a a t oar cu blestem si jur mnt. Isus, care Se aa la o oarecare distana a a t de Petru, a ntors spre el o privire trist si dojenitoare. Atunci, ucenia [214] cul si-a amintit cuvintele pe care i le spusese Isus n camera de sus, precum si propria sa armaie zeloas . Chiar dac toi ar g si n t a a t a Tine o pricin de poticnire, eu niciodat nu voi g si n Tine o pricin a a a a de poticnire. Matei 26, 33. El se lep dase de Domnul lui, chiar cu a blestem si jur mnt, dar acea privire a lui Isus i-a topit inima si l-a a salvat. Petru a plns cu amar, s-a poc it de marele lui p cat, a fost a a convertit si apoi preg tit s -i nt reasc pe fraii lui. a a a a t

164

Judecarea Domnului Hristos

165

n sala de judecat a Mulimea striga dup sngele lui Isus. L-au biciuit cu cruzime, t a L-au mbr cat cu o veche manta regeasc purpur , iar pe capul a a a Lui sfnt au pus o cunun de spini. I-au pus o trestie n mn , se a a plecau naintea Lui si l salutau n batjocur : Plec ciune, mp ratul a a a evreilor! Ioan 19, 3. Apoi I-au luat trestia din mn si L-au lovit cu a ea peste cap, f cnd ca spinii s -I intre n tmple si sngele s I se a a a preling pe faa si pe barb . a t a Pentru ngeri era greu s ndure privelitea. Ei L-ar eliberat a s pe Domnul Isus, dar ngerii comandani le-au interzis, spunnd c t a acesta era un mare pre de r scump rare care trebuia pl tit pentru t a a a om; si trebuia s e complet si s duc la moartea Aceluia care avea a a a putere asupra morii. Isus stia c ngerii erau martorii umilirii Sale. t a Cel mai slab nger ar putut s fac acea gloat batjocoritoare s a a a a cad f r putere si s -L elibereze pe Isus. El stia c dac ar dorit a aa a a a acest lucru de la Tat l Lui, ngerii L-ar eliberat pe loc. Era necesar, a ns , pentru a aduce la ndeplinire Planul de Mntuire, s sufere a a violena oamenilor r i. t a Blnd si smerit, Domnul Isus st tea naintea mulimii nfuriate, a t [215] n timp ce aceasta i oferea cel mai josnic tratament. I-au scuipat faa acea faa de care vor dori s se ascund ntr-o t t a a zi, faa care va da lumin cetii lui Dumnezeu si va str luci mai tare t a at a dect soarele. Domnul Hristos nu le-a aruncat criminalilor o privire mnioas . Ei I-au acoperit capul si faa cu o hain veche, apoi l a t a loveau si strigau: Proorocete, cine Te-a lovit? Luca 22, 64. ntre s ngeri a fost agitaie. Ei L-ar salvat pe loc, dar ngerii comandani t t i-au oprit. Unii dintre ucenici au c p tat permisiunea s intre unde era Isus a a a si s vad judecarea Lui. Ei se ateptau ca El s -Si manifeste puterea a a s a divin , s Se elibereze din minile dumanilor Lui si s -i pedepa a s a seasc pentru cruzimea cu care L-au tratat. Speranele lor se n lau a t at si coborau, dup cum aveau loc diferitele scene. Uneori se ndoiau si a se temeau c fuseser nelai, dar glasul auzit pe muntele schimb rii a a s t a la faa si slava v zut acolo le-au nt rit credina c El era Fiul lui t a a a t a Dumnezeu. i aminteau scenele la care fuseser martori, minunile s a pe care le v zuser nf ptuite de Isus, vindecarea bolnavilor, desa a a

166

Istoria Mntuirii

chiderea ochilor orbilor si urechilor surzilor, mustrarea si scoaterea demonilor, nvierea morilor si chiar potolirea vntului si m rii. t a Ei nu puteau crede c El va muri. Sperau c Se va ridica totui cu a a s putere si, cu voce poruncitoare, va mpr stia mulimea aceea setoas a t a de snge, ca si atunci cnd intrase n templu si i alungase pe cei care f ceau din casa lui Dumnezeu un loc pentru nego, iar ei fugiser a t a dinaintea Lui ca si cnd ar fost urm rii de o companie de soldai a t t narmai. Ucenicii sperau c Isus i va manifesta puterea si-i va t a s [216] convinge pe toi c El era mp ratul lui Israel. t a a M rturisirea lui Iuda a Iuda a fost plin de amar remucare si ruine din cauza faptei a s s lui perde de a-L tr da pe Domnul Isus. Cnd a fost martor la a tratamentul crud pe care L-a ndurat Mntuitorul, a fost copleit. s El l iubise pe Isus, dar iubise si mai mult banii. Nu se gndise c a Isus va suporta s e luat de gloata pe care o condusese el. Iuda se a ateptase ca Isus s fac o minune si s Se elibereze. Cnd a v zut, s a a a a ns , mulimea furioas n sala de judecat , nsetnd dup snge, si-a a t a a a simit profund vina. n timp ce muli l acuzau pe Isus cu vehemena, t t t Iuda s-a gr bit prin mulime, m rturisind c p c tuise vnznd snge a t a a a a nevinovat. El le-a oferit preoilor banii pe care acetia i-i pl tiser si t s a a i-a implorat s -L elibereze, declarnd c Isus era complet nevinovat. a a Iritarea si confuzia i-au f cut pe preoi s tac pentru puin timp. a t a a t Nu doreau ca lumea s stie c i pl tiser pe unul din pretinii urmai a a a a s s ai lui Isus s -L dea n minile lor. Doreau s ascund faptul c a a a a l vnaser pe Isus ca pe un tlhar si c l prinseser pe ascuns. a a a M rturisirea lui Iuda, ns , precum si nf iarea lui vinovat si a a at s a s lbatic , i-au expus naintea mulimii, ar tnd c ura fusese cea a a t a a care i f cuse s -L prind pe Domnul Isus. n timp ce Iuda, cu a a a voce tare, l declara nevinovat, preoii au r spuns: Ce ne pas nou ? t a a a Treaba ta. Matei 27, 4. l aveau pe Isus n puterea lor si erau hot ri a t s nu le scape. Copleit de tulburare, Iuda a aruncat banii pe care a s acum i dispreuia, la picioarele celor care l pl tiser si, cu groaz t a a a si chin suetesc, a plecat si s-a spnzurat. Domnul Isus avea muli simpatizani n mulimea din jurul Lui, t t t [217] iar faptul c nu r spundea nimic la ntreb rile ce i erau puse a uimit a a a gloata. Cu toat batjocura si violena oamenilor, pe faa Lui nu s-a a t t

Judecarea Domnului Hristos

167

v zut nici o expresie de tulburare si nici o privire ncruntat . Era a a demn si linitit. Spectatorii priveau la El cu mirare. Ei comparau s statura Lui perfect si inuta Lui hot rt si demn cu nf iarea a t a a a at s celor care st teau mpotriva Lui la judecat si i spuneau unul a a s altuia c El sem na mai mult cu un mp rat dect oricare dintre a a a conduc tori. Nu avea semne de criminal. Ochii i erau blnzi, limpezi a si f r team , iar fruntea lat si nalt . Fiecare tr s tur i era puternic aa a a a aa a marcat de bun voina si principii nobile. R bdarea si st pnirea a a t a a Lui de Sine erau att de diferite de ale omului, nct muli s-au t cutremurat. Chiar Irod si Pilat au fost tulburai de inuta Lui nobil t t a si dumnezeiasc . a Isus naintea lui Pilat Pilat a fost convins de la nceput c Isus nu era un om obinuit. El a s a crezut c este Isus era o persoan remarcabil si absolut nevinovat a a a de toate acuzaiile aduse mpotriva Lui. ngerii care erau martorii t scenei au nregistrat convingerile guvernatorului roman. Pentru a-l mpiedica s se angajeze n fapta ngrozitoare de a-L da pe Domnul a Isus s e r stignit, la soia lui Pilat a fost trimis un nger, care i-a dat a a t printr-un vis informaia c Acela pe care l judeca soul ei era Fiul t a t lui Dumnezeu si c suferea nevinovat. Ea i-a trimis imediat lui Pilat a o solie, spunndu-i c a suferit mult ntr-un vis din cauza lui Isus a si l-a prevenit s nu aib nimic de-a face cu acel Om sfnt. Solul, a a nghesuindu-se gr bit prin mulime, a aezat scrisoarea n minile a t s lui Pilat. Cnd a citit, acesta s-a cutremurat si a p lit. ndat s-a a a hot rt s nu aib nimic de a face cu trimiterea lui Hristos la moarte. a a a Dac evreii voiau sngele lui Isus, el nu-i va da consimamntul la [218] a s t aceasta, ci se va str dui s -L elibereze. a a Trimis la Irod Cnd a auzit Pilat c Irod era la Ierusalim, a fost foarte uurat, a s deoarece spera s se elibereze de orice responsabilitate n judecarea a si condamnarea lui Isus. Imediat L-a trimis la Irod mpreun cu acu a zatorii Lui. Acest conduc tor ajunsese mpietrit n p cat. Omorrea a a lui Ioan Botez torul i l sase o pat pe contiina, de care nu putea s a a a s t a scape. Cnd a auzit despre Isus si despre lucr rile mari f cute de El, a a

168

Istoria Mntuirii

s-a nsp imntat si s-a cutremurat, creznd c era Ioan Botez torul, a a a nviat din mori. Cnd Isus a fost dat n minile lui de c tre Pilat, t a Irod a considerat acest act ca o recunoatere a puterii, autoritii si s at judecii lui. Aceasta i-a f cut prieteni pe cei doi conduc tori, care at a a mai nainte fuseser dumani. Irod a fost ncntat s -L vad pe Isus, a s a a deoarece se atepta ca El s fac vreo minune deosebit , spre satiss a a a facia lui. Lucrarea lui Isus, ns , nu era de a satisface curiozitatea t a sau de a-Si c uta propria sigurana. Puterea Sa divin miraculoas a t a a trebuia folosit pentru salvarea altora, si nu pentru Sine nsui. a s Domnul Isus nu a r spuns nimic la multele ntreb ri puse de Irod, a a si nici dumanilor S i care l acuzau vehement. Irod s-a nfuriat, s a din cauz c Isus nu p rea s se team de puterea lui si, mpreun a a a a a a cu oamenii lui de r zboi, L-au luat n derdere, L-au sdat si L-au a umilit pe Fiul lui Dumnezeu. Totui, Irod a fost uimit de nfiarea s at s nobil si dumnezeiasc a lui Isus cnd era tratat n mod ruinos si, a a s temndu-se s -L condamne, L-a trimis iar si la Pilat. a a Satana si ngerii lui l ispiteau pe Pilat si ncercau s -l conduc a a [219] spre propria-i ruin . I-au sugerat c , dac nu va lua parte la condama a a narea lui Isus, o vor face alii; mulimea nseta dup sngele Lui; t t a si, dac nu-L d dea pe Isus s e r stignit, i va pierde puterea si a a a a s onoarea lumeasc si va denunat ca unul care crede n acel imposa t tor. De fric s nu-i piard puterea si autoritatea, Pilat a consimit a a s a t la moartea lui Isus. Cu toate c el a aezat sngele lui Isus asupra a s acuzatorilor S i, iar mulimea l-a primit strignd: Sngele Lui s e a t a asupra noastr si asupra copiilor notri. ( Matei 27, 25 ), totui Pilat a s s nu era curat; el era vinovat de sngele Domnului Hristos. Pentru interesul lui egoist, pentru pl cerea de a primi onoare de la oamenii a mari ai p mntului, a dat la moarte un om nevinovat. Dac si-ar a a urmat propriile convingeri, Pilat n-ar avut nimic de-a face cu condamnarea lui Isus. nf iarea si cuvintele Domnului Isus n timpul judec ii Sale at s at au f cut o impresie adnc asupra multora din cei prezeni la acea a a t ocazie. Rezultatul inuenei astfel exercitate s-a ar tat dup nvierea t a a Lui. ntre cei care s-au ad ugat atunci bisericii, s-au aat muli ale a t c ror convingeri datau de la judecata lui Isus. a Mare a fost mnia lui Satana, cnd a v zut c toat cruzimea cu a a a care i inspirase pe evrei s -L trateze pe Isus nu scosese nici cel mai a mic murmur de la El. Cu toate c luase asupra Sa natura omului, Isus a

Judecarea Domnului Hristos

169

era susinut de o t rie de caracter dumnezeiasc si nu S-a dep rtat t a a a [220] de voia Tat lui S u nici n cel mai mic lucru. a a

Capitolul 29 R stignirea Domnului Hristos a


Domnul Hristos, Fiul scump al lui Dumnezeu, a fost dus si predat poporului ca s e r stignit. Ucenicii si credincioii din mprejurimi, a a s s-au al turat mulimii care-L urma pe Isus la Calvar. Era si mama lui a t Isus acolo, sprijinit de Ioan, ucenicul iubit. Inima i era fost lovit a a de un chin de nedescris; totui, ca si ucenicii, ea spera ca scena s dureroas s se schimbe, iar Isus s -Si arme puterea si s apar a a a a a naintea dumanilor Lui ca Fiul lui Dumnezeu. Apoi inima ei de s mam era iar si zdrobit , cnd i amintea cuvintele n care El Se a a a s referise pe scurt la lucrurile care se ntmplau n acea zi. Isus abia trecuse de poarta casei lui Pilat cnd, a fost adus crucea a preg tit pentru Baraba si pus pe umerii Lui zdrobii si nsngerai. a a a t t Tov r sii lui Baraba, care aveau s sufere moartea n acelai timp cu a a a s Isus, au primit si ei cte o cruce. Mntuitorul Si-a purtat povara doar civa zeci de metri cnd, din cauza pierderii de snge, a epuiz rii si t a durerii excesive, a c zut la p mnt. a a Cnd Si-a revenit, crucea I-a fost din nou pus pe umeri si a a fost forat s mearg nainte. El S-a cl tinat civa pai, ducndu-Si t a a a t s povara, apoi a c zut la p mnt, parc f r viaa. La nceput s-a crezut a a a a a t [221] c este mort, dar, pn la urm , Si-a revenit. Preoii si conduc torii a a a t a nu simeau nici o compasiune pentru victima lor suferind ; dar au t a v zut c i era imposibil s -Si duc mai departe instrumentul de a a a a tortur . n timp ce se gndeau ce s fac , Simon, un cirenian care a a a venea din direcie opus , a ntlnit mulimea, a fost prins la instigarea t a t preoilor si silit s care crucea Domnului Hristos. Fiii lui Simon erau t a ucenici ai lui Isus, dar el nu avusese niciodat leg turi cu El. a a O mare mulime l urma pe Mntuitorul la Calvar. Muli din t t ei l sdau si batjocoreau; ns alii plngeau si povesteau faptele a t Sale sl vite. Cei pe care i vindecase de diferite boli si cei pe care i a nviase din mori declarau lucr rile Lui minunate cu voce arz toare, t a a ntrebnd ce a f cut Isus ca s e tratat ca un f c tor de rele. Numai a a a a cu cteva zile n urm l nsoiser cu osanale voioase, uturnd raa t a muri de palmier, n timp ce El intra triumf tor n Ierusalim. Dar muli a t 170

R stignirea Domnului Hristos a

171

din cei care strigaser pream rindu-L, pentru c atunci era popular a a a s fac aceasta, acum strigau din ce n ce mai tare: R stignii-L! a a a t R stignii-L! a t Tintuit pe cruce Cnd au ajuns la locul execuiei, condamnaii au fost legai de t t t instrumentele de tortur . n timp ce cei doi tlhari se luptau n mia nile celor care i ntindeau pe cruce, Domnul Isus nu a opus nici o rezistena. Mama Lui privea cu ncordare dureroas , spernd c t a a El va face o minune ca s Se salveze. I-a v zut minile ntinse pe a a cruce acele mini scumpe care ntotdeauna mp riser binecuat a vntare si se ntinseser de attea ori s -i vindece pe suferinzi. Au a a fost aduse ciocanul si cuiele, iar n timp ce piroanele erau b tute a prin carnea moale si xate de cruce, ucenicii, cu inima zdrobit , [222] a au dus departe de privelitea crud trupul f r cunotina al mamei s a aa s t Domnului Hristos. Isus nu a murmurat nici o plngere; chipul I-a r mas calm si a linitit, dar pic turi mari de sudoare I-au ap rut pe frunte. Nu s-a s a a g sit nici o mn miloas care s stearg roua morii de pe faa a a a a a t t Lui, nici cuvinte de simpatie si delitate neschimb toare care s a a stea lng inima Lui omeneasc . El a c lcat singur n teasc; si din a a a cei prezeni, nici unul n-a fost cu El. n timp ce soldaii i f ceau t t s a lucrarea ngrozitoare, iar El ndura agonia cea mai cumplit , Isus a S-a rugat pentru dumanii Lui: Tat , iart -i, c ci nu stiu ce fac! s a a a Luca 23, 34. Acea rug ciune a Domnului Hristos a mbriat lumea, a at s cuprinznd pe orice p c tos care va tr i, pn la sfritul timpului. a a a a s Dup ce Domnul Isus a fost prins n cuie de cruce, aceasta a fost a ridicat de civa b rbai puternici si mplntat cu mare violena n a t a t a t locul preg tit, producdu-I Fiului lui Dumnezeu cea mai chinuitoare a agonie. Apoi s-a petrecut o scen teribil . Preoii, conduc torii si a a t a c rturarii au uitat demnitatea slujbei lor sacre si s-au al turat gloatei, a a batjocorind n chip grosolan si lund n derdere pe muribundul Fiu al lui Dumnezeu. Ei spuneau: Dac eti Tu mp ratul evreilor, a s a mntuiete-Te pe Tine nsui! Luca 23, 37. Pe alii i-a mntuit s t t si pe Sine nsui nu se poate mntui! Marcu 15, 31. Demnitarii s templului, soldaii n sprii, tlharul netrebnic de pe cruce, precum t a t

172

Istoria Mntuirii

si cei josnici si cruzi din mulime, s-au unit cu toii ca s -i bat joc t t as a de Domnul Hristos. Tlharii r stignii cu Isus au suferit tortur zic asem n toare a t a a a a cu a Lui, dar pe unul din ei durerea n-a f cut dect s -l mpietreasc , a a a el ajungnd astfel disperat si sd tor. Acesta a preluat batjocura a preotului si L-a oc rt pe Isus spunnd: Nu eti Tu Hristosul? a s [223] Mntuiete-Te pe tine nsui si ne mntuiete si pe noi! s t s Luca 23, 39. Cel lalt f c tor de rele nu era un criminal nr it. a a a a Cnd a auzit cuvintele dispreuitoare ale tovar sului lui de crim , t a a l-a nfruntat si i-a zis: Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eti s sub aceeai osnd ? Pentru noi este drept pentru c primim r splata s a a a cuvenit pentru f r delegile noastre; dar Omul acesta n-a f cut nici a aa a un r u. Luca 23, 40.41. Apoi, n timp ce el ar ta compasiune faa de a a t Domnul Hristos, mintea i-a umplut de iluminare cereasc . n Isus cel a zdrobit, batjocorit si atrnnd pe cruce, L-a v zut pe Mntuitorul s u, a a singura lui sperana, si a apelat la El cu credina umil : Doamne, t t a adu-Ti aminte de mine, cnd vei veni n mp ria Ta! Isus a r spuns: a at a Adev rat i spun ast zi[Punnd virgula dup cuvntul ast zi si nu a t a a a dup cuvntul spun, dup cum este folosit n versiunile obinuite, a a s adev ratul neles al textului este mai evident], tu vei cu Mine n a t rai. Luca 23, 43. Cu uimire priveau ngerii iubirea innit a lui Isus care, n timp a ce suferea cea mai chinuitoare agonie a minii si a trupului, Se t gndea doar la alii si ncuraja suetul poc it s cread . n timp t a a a ce i d dea viaa, a manifestat o dragoste faa de om mai tare ca s a t t moartea. Muli dintre cei care au fost mai trziu martorii acelor t scene ale Calvarului au fost nt rii de ele n credina n Domnul a t t Hristos. Dumanii lui Isus i ateptau acum moartea cu sperana ner bs s t a d toare. i imaginau c acel eveniment va aduce pentru totdeauna a s a la t cere zvonurile despre puterea Lui divin si despre minunile a a Sale. Se m guleau c de atunci nainte nu vor mai tremura din cauza a a inuenei Lui. Soldaii insensibili, care ntinseser trupul lui Isus t t a pe cruce, si-au mp rit ntre ei hainele Sale, certndu-se pentru un at articol de mbr c minte care era esut f r nici o cus tur . Pn la a a t aa a a a urm au hot rt ce s fac prin tragere la sori pentru el. Pana ina a a a t [224] spiraiei descrisese cu acuratee aceast scen cu sute de ani nainte t t a a de a avea loc: C ci nite cini M nconjoar , o ceat de nelegiuii a s a a a t

R stignirea Domnului Hristos a

173

dau trcoale mprejurul Meu, Mi-au str puns minile si picioarele.... a i mpart hainele Mele ntre ei si trag la sori pentru c maa Mea. s t a s Psalmii 22, 16.18. O lecie de dragoste lial t a Ochii lui Isus priveau peste mulimea adunat pentru a martor t a a la moartea Lui. La piciorul crucii l-a v zut pe Ioan, susinnd-o pe a t Maria, mama Domnului Hristos. Ea se ntorsese la grozava scen , a neind n stare s mai stea departe de Fiul ei. Ultima lecie a lui Isus a t a fost una de dragoste lial . El S-a uitat la faa lovit de ntristare a t a a mamei Sale, apoi la Ioan, si a zis: Femeie, iat ul t u! Apoi a a a zis ucenicului: Iat mama ta! Ioan 19, 27. Ioan a neles foarte a t bine cuvintele lui Isus si ncrederea sacr ce i-a fost acordat . El a a a luat-o ndat pe mama lui Hristos de la scena nfricoatoare a a s Calvarului. Din ceasul acela el a ngrijit-o ca un u supus, lund-o acas la el. Exemplul des vrit de dragoste lial al Domnului a a s a Hristos str lucete mai departe prin ceaa veacurilor f r s p leasc . a s t aa a a a n timp ce ndura tortura cea mai aspr , El nu Si-a uitat mama, ci a a luat toate m surile necesare pentru viitorul ei. a Misiunea vieii p mnteti a Domnului Hristos era acum aproape t a s ndeplinit . Limba I se uscase si a zis: Mi-e sete. Ei au nmuiat a un burete n oet si ere si I-au dat s bea, iar cnd a gustat din el, t a l-a refuzat. Domnul vieii si slavei murea, ca pre de r scump rare t t a a pentru omenire. Ceea ce I-a f cut paharul att de amar si I-a sfiat a s inima Fiului lui Dumnezeu a fost simul p catului, care a adus asupra t a [225] Lui mnia Tat lui, El ind nlocuitorul omului. a F r delegea oamenilor a fost pus asupra Domnului Hristos, aa a garantul si nlocuitorul omului. El a fost socotit un c lc tor al Legii, a a ca s -i mntuiasc pe aceia de sub blestemul Legii. Vina ec rui a a a urma al lui Adam din ecare veac ap sa asupra inimii Lui, iar s a mnia lui Dumnezeu si manifestarea teribil a nepl cerii Lui datorit a a a nelegiuirii au umplut de groaz inima Fiului S u. Faptul c faa a a a t divin S-a ntors de la Mntuitorul n acest ceas de chin suetesc a suprem I-a str puns inima cu o ntristare ce nu poate niciodat a a pe deplin neleas de om. Fiecare suferina ndurat de Fiul lui t a t a Dumnezeu pe cruce, pic turile de snge care au curs din fruntea, a minile si picioarele Lui, convulsiile agoniei ce I-au chinuit trupul,

174

Istoria Mntuirii

precum si nespusa durere ce I-a umplut suetul cnd Tat l Si-a a ascuns faa de la El, i vorbesc omului spunnd: Din dragoste pentru t tine a consimit Fiul lui Dumnezeu s e aezate asupra Lui aceste t a s crime odioase; pentru tine distruge El moartea si deschide porile t Paradisului si ale vieii venice. Acela care a linitit valurile furioase t s s prin cuvntul Lui si a umblat pe talazurile nspumate, care a f cut a demonii s tremure si boala s fug prin atingerea Lui, care i-a nviat a a a pe mori, a deschis ochii orbilor, Se d pe Sine pe cruce, ca ultim t a a jertf pentru om. El, purt torul p catului, ndur pedeapsa judecii a a a a at pentru f r delege si devine p cat pentru om. aa a Satana ap sa inima lui Isus cu cele mai aprige ispite. P catul, a a att de urt n ochii Lui, a fost ngr m dit asupra Sa pn cnd El a a a a gemut sub povar . Nu e de mirare c natura Lui omeneasc s-a a a a cutremurat n ceasul acela nfricoator. ngerii priveau uluii agonia s t disperat a Fiului lui Dumnezeu, agonie care era att de mare n a comparaie cu durerea zic , nct aceasta din urm abia mai era t a a simit . Otile cereti si-au acoperit feele, s nu mai vad privelitea t a s s t a a s [226] aceea grozav . a Natura nensueit si-a exprimat compasiunea faa de Creatorul t a t ei batjocorit si muribund. Soarele a refuzat s priveasc scena aceea a a ngrozitoare. Razele sale str lucitoare luminau p mntul la miezul a a zilei, cnd deodat soarele a p rut c dispare. Bezna adnc a nv luit a a a a a crucea si totul n jur ca ntr-un linoliu de nmormntare. ntunericul t a durat trei ore. La ceasul al nou lea, teribila ntunecime s-a ridicat a de la oameni, dar nc l nf sura ca ntr-o manta pe Mntuitorul. a a Fulgere mnioase p reau s e aruncate asupra Lui, n timp ce atrna a a pe cruce. Apoi, Isus a strigat cu glas tare: Eloi, Eloi, lama sabactani? care t lm cit nseamn : Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru a a a ce M-ai p r sit? Marcu 15, 34. aa S-a sfrit s Oamenii privesc n t cere sfritul acestor evenimente nfricoa s satoare. Soarele str lucete din nou, dar crucea r mne nv luit n a s a a a ntuneric. Deodat ntunecimea se ridic de la cruce, iar Isus strig a a a pe un ton clar, ca de trmbia, ce pare s r sune n ntreaga creaiune: t a a t S-a sfrit! Tat , n minile Tale mi ncredinez duhul! Luca 23, s a t

R stignirea Domnului Hristos a

175

46. O lumin nconjoar crucea, iar faa Mntuitorului str lucete de a a t a s o slav ca a soarelui. i pleac apoi capul pe piept si moare. a s a n clipa cnd a murit Domnul Hristos, n templu erau preoi t care slujeau naintea perdelei ce desp rea locul sfnt de locul prea at sfnt. Deodat , acetia au simit p mntul cutremurndu-se sub ei, a s t a iar perdeaua templului, o draperie groas si bogat care era rennoit a a a n ecare an, a fost rupt n dou de sus pn jos de acelai cap a a a s de mn care scrisese cuvintele de osnd pe zidul palatului lui a a Belaar. s t Isus nu Si-a dat viaa pn cnd nu a ndeplinit lucrarea pe care [227] t a venise s-o fac ; si cu ultima suare a strigat: S-a sfrit! Cnd a s au fost rostite aceste cuvinte, ngerii s-au bucurat pentru c marele a Plan de Mntuire a fost ndeplinit n mod triumf tor. n cer a fost a bucurie pentru c ii lui Adam puteau de acum, printr-o viaa de a t ascultare, s e la urm n lai n prezena lui Dumnezeu. Satana a a a at t t fost nfrnt, iar el stia c i pierduse mp ria. a s a at ngroparea Ioan era n ncurc tur , netiind ce m suri s ia cu privire la a a s a a trupul iubitului s u nv ator. Se nora la gndul ca acesta s e a at a manipulat de soldai aspri si insensibili si pus ntr-un loc de nmort mntare lipsit de cinste. El stia c nu putea obine vreo favoare de la a t autoritile iudaice si nu putea spera nimic nici din partea lui Pilat. at n aceast criz , au p sit n faa Iosif si Nicodim. Amndoi erau a a a t membri ai Sinedriului si l cunoteau pe Pilat. Amndoi erau bogai s t si cu inuena. Erau hot ri ca trupul lui Isus s e ngropat ntr-un t a t a loc de cinste. Iosif s-a dus cu ndr zneal la Pilat si i-a cerut trupul Domnului a a Isus, s -L ngroape. Atunci Pilat a dat un ordin ocial ca trupul s -i a a e dat lui Iosif. n timp ce ucenicul Ioan era ngrijorat si tulburat cu privire la r m siele sacre ale Maestrului s u iubit, Iosif din Arimatea a a t a s-a ntors cu mputernicirea de la guvernator; iar Nicodim, anticipnd rezultatul ntrevederii lui Iosif cu Pilat, a venit cu un amestec scump de mir si aloe n greutate de vreo sut de livre ( 45, 36 kg. n.t. ). Nici a la moartea celui mai onorat om din tot Ierusalimul nu se putea ar ta a un respect mai mare. Cu ging sie si respect, ei au luat cu minile lor trupul lui Isus [228] a

176

Istoria Mntuirii

de pe instrumentul de tortur , iar lacrimi de compasiune le curgeau a repede cnd priveau la trupul zdrobit si sfrtecat, pe care l-au mb iat a si cur it cu grij de petele de snge. Iosif avea un mormnt nou, at a s pat n piatr , pe care l p stra pentru sine; acest cavou se aa a a a aproape de Calvar, iar el l-a preg tit pentru Isus. Trupul, mpreun cu a a mirodeniile aduse de Nicodim, a fost nf surat cu grij ntr-o pnz a a a de in si cei trei ucenici au dus preioasa povar la cavoul cel nou, n t a care nu mai fusese pus nici un om. Acolo, au ndreptat picioarele acelea sfrtecate si au ncruciat minile zdrobite pe pieptul f r s aa viaa. Femeile galileene s-au apropiat s vad dac se f cuse tot ce se t a a a a putea pentru trupul f r viaa al nvatorului lor iubit. Au v zut apoi a a t at a piatra grea rostogolit la intrarea mormntului. Fiul lui Dumnezeu a a fost l sat s Se odihneasc . Femeile au r mas ultimele la cruce, a a a a precum si la mormntul Domnului Hristos. Dei conduc torii evrei i aduseser la ndeplinire scopul lor s a s a diavolesc dndu-L pe Fiul lui Dumnezeu la moarte, temerile nu li sau stins si nici gelozia faa de Hristos cel mort. Cu bucuria r zbun rii t a a satisf cute era amestecat o fric permanent c trupul Lui mort, a a a a a ntins n mormntul lui Iosif, va reveni la viaa. De aceea, preoii t t cei mai de seam si fariseii s-au dus mpreun la Pilat si i-au zis: a a Doamne, ne-am adus aminte c nel torul acela, pe cnd era nc a s a a n viaa, a zis: Dup trei zile voi nvia. D porunc dar ca mormntul t a a a s e bine p zit pn a treia zi, ca nu cumva s vin ucenicii Lui a a a a a noaptea, s -I fure trupul si s spun norodului: A nviat din mori! a a a t Atunci nel ciunea aceasta din urm ar mai rea dect cea dinti. s a a Matei 27, 63.64. Pilat, la fel ca si evreii, nu voia ca Isus s Se ridice a cu putere s pedepseasc vina celor care l omorser , si a aezat a a a s [229] sub comanda preoilor o grup de soldai romani. El a spus: Avei t a t t o straj ; ducei-v de p zii cum putei. Ei au plecat si au nt rit a t a a t t a mormntul, pecetluind piatra si punnd straj . Matei 27, 65, 66. a Evreii au realizat avantajul faptului de a avea o asemenea straj a n jurul mormntului lui Isus. Ei au pus un sigiliu pe piatra de la intrarea mormntului, ca s nu poat deranjat f r s se cunoasc , a a a aa a a si au luat toate m surile ca nu cumva ucenicii s fac vreo nel torie a a a s a cu privire la trupul lui Isus. Dar toate planurile si precauia lor au t ajutat doar s fac des vrit triumful nvierii si s -i stabileasc mai a a a s a a [230] pe deplin adev rul. a

Capitolul 30 nvierea Domnului Hristos


Ucenicii s-au odihnit n Sabat, ndurerai de moartea Domnului t lor, n timp ce Isus, mp ratul slavei, z cea n mormnt. Pe nserate, a a au fost adui soldai, s p zeasc locul de odihn al Mntuitorului, s t a a a a n timp ce ngeri nev zui zburau deasupra acelui loc sacru. Noaptea a t trecea ncet si, pe cnd era nc ntuneric, ngerii care vegheau au a stiut c aproape sosise timpul pentru eliberarea Fiului scump al lui a Dumnezeu, Comandantul lor iubit. n timp ce ateptau cu cea mai s profund emoie ceasul triumfului S u, un nger puternic a venit a t a zburnd iute din cer. Faa i era ca fulgerul, iar hainele albe ca t z pada. Lumina lui risipea ntunericul din cale si i-a f cut pe ngerii a a cei r i, care ceruser triumf tori trupul lui Isus, s fug cu groaz a a a a a a de str lucirea si slava lui. Unul din ngerii care fuseser martori la a a umilirea Domnului Hristos, si care veghea la locul Lui de odihn , a s-a al turat ngerului din cer si au cobort mpreun la mormnt. La a a apropierea lor, p mntul s-a cutremurat si s-a zguduit si a fost un a mare cutremur. Garda roman a fost cuprins de groaz . Unde era acum puterea a a a lor de a reine trupul lui Isus? Ei nu se mai gndeau n acele momente t la datoria lor sau la ucenicii care L-ar putut fura. Lumina ngerilor str lucea mai tare ca soarele, iar soldaii romani au c zut la p mnt [231] a t a a ca mori. Unul din ngeri a apucat piatra cea mare, a rostogolit-o la t o parte din faa intr rii mormntului si s-a aezat pe ea. Cel lalt a t a s a intrat n mormnt si a dezlegat stergarul de pe capul lui Isus. Tat l T u Te cheam a a a ngerul din cer a strigat apoi cu o voce care a f cut s se cutrea a mure p mntul: Fiul lui Dumnezeu, Tat l T u Te cheam ! Vino a a a a afar ! Moartea nu-L mai putea ine n st pnirea ei. Domnul Isus a t a a nviat biruitor din mori. Oastea cereasc privea scena cu uimire t a solemn . Cum a ieit Isus din mormnt, acei ngeri str lucitori s-au a s a

177

178

Istoria Mntuirii

aruncat cu faa la p mnt ca s I se nchine si L-au ntmpinat cu t a a cnt ri de biruina. a t ngerii lui Satana fuseser constrni s fug dinaintea luminii a s a a str lucitoare si p trunz toare a ngerilor cereti si s-au plns cu a a a s am r ciune mp ratului lor c prada le-a fost luat cu violena, iar aa a a a t Acela pe care l urau att de mult a nviat din mori. Satana si t otirea lui jubilaser c puterea lor asupra omului c zut l f cuse s a a a a pe Domnul vieii s e pus n mormnt; dar triumful lor diavolesc t a a fost scurt deoarece, cnd a ieit Isus din nchisoarea Lui ca un s biruitor maiestuos, Satana a stiut c dup o vreme el nsui va trebui a a s s moar , iar mp r ia i va dat Aceluia c ruia i aparinea de a a a at a a t drept. El s-a tnguit si s-a nfuriat c , n ciuda tuturor eforturilor lui, a Isus nu fusese nfrnt, ci deschisese o cale de salvare pentru om, si oricine dorea putea s mearg pe ea si s e mntuit. a a a ngerii cei r i mpreun cu comandantul lor au inut sfat ca s a a t a vad cum ar putea totui lucra mpotriva guvern rii lui Dumnezeu. a s a Satana le-a poruncit slujitorilor lui s mearg la preoii cei mai de a a t [232] seam si la b trni. El a spus: Am avut succes nelndu-i, orbindua a s le ochii si mpietrindu-le inimile mpotriva lui Isus. I-am f cut s a a cread c El era un impostor. Garda roman va duce vestea nesuferit a a a a c Hristos a nviat. Noi i-am f cut pe preoi si pe b trni s -L urasc a a t a a a pe Isus si s -L omoare. Acum punei-le n faa gndul c , dac se va a t t a a aa c Isus este viu, ei vor omori cu pietre de popor pentru c au a t a dat la moarte un om nevinovat. Raportul g rzii romane a Cnd oastea ngerilor cereti s-a dep rtat de la mormnt, iar s a lumina si slava au trecut, soldaii romani au ndr znit s -i ridice t a as capul si s priveasc n jur. Au fost uluii cnd au v zut c piatra a a t a a cea mare fusese rostogolit de la intrarea mormntului si c trupul a a lui Isus nu mai era acolo. S-au gr bit spre cetate ca s dea de stire a a preoilor si b trnilor ce v zuser . Cnd acei criminali au ascultat t a a a raportul minunat, toate feele au ng lbenit. I-a cuprins groaza la t a gndul celor ce f cuser . Dac raportul era corect, ei erau pierdui. a a a t Pentru o vreme au stat n t cere, privind unii la alii, netiind ce s a t s a fac sau s spun . S accepte raportul ar nsemna s se condamne a a a a a pe ei nii. S-au dus la o parte s se consulte cu privire la ce trebuia ss a

nvierea Domnului Hristos

179

f cut. Ei s-au gndit c , dac raportul adus de garda roman ar a a a a circula printre oameni, cei care l d duser pe Hristos la moarte vor a a omori, ca ucigai ai Lui. t s S-a hot rt ca soldaii s e pl tii pentru a p stra secret acest a t a a t a lucru. Preoii si b trnii le-au oferit o sum mare spunnd: Spunei t a a t aa: Ucenicii Lui au venit noaptea, pe cnd dormeam noi, si L-au s furat. Matei 28, 13. Cnd soldaii au ntrebat ce li se va face pentru t c au dormit n post, conduc torii evrei au promis s -l conving pe [233] a a a a guvernator si s le asigure protecie. De dragul banilor, garda roman a t a si-a vndut cinstea si a fost de acord s urmeze sfatul preoilor si a t b trnilor. a Primele roade ale mntuirii Cnd Isus, atrnnd pe cruce, a strigat: S-a sfrit, stncile s s-au despicat, p mntul s-a zguduit, iar unele morminte s-au deschis. a Cnd a nviat ca biruitor asupra morii si mormntului, n timp ce t p mntul se cutremura, iar slava cerului str lucea n jurul locului a a sacru, muli mori neprih nii I-au ascultat chemarea si au ieit din t t a t s morminte ca martori ai faptului c El nviase. Aceti sni favorizai a s t t au nviat prosl vii. Ei au fost alei din ecare veac, de la creaiune a t s t pn n zilele Domnului Hristos. Astfel c , n timp ce conduc torii a a a evrei c utau s ascund nvierea lui Hristos, Dumnezeu a ales s a a a a scoat o grup din mormintele lor pentru a m rturisi despre faptul a a a c Isus nviase si a proclama slava Lui. a Cei nviai erau diferii unii de alii ca statur si nfiare, unii t t t a at s ar tnd mai nobili dect alii. Am fost informat c locuitorii p mna t a a a tului au degenerat, pierzndu-i t ria si frumuseea. Cu trecerea tims a t pului, puterea pe care o are Satana asupra bolii si morii s-a v zut tot t a mai clar, iar efectele blestemului au fost tot mai vizibile. Aceia care au tr it pe vremea lui Noe si a lui Avraam se asem nau la statur , a a a frumusee si t rie cu ngerii. Dar ecare generaie care a urmat a fost t a t mai slab , mai supus bolii, iar viaa i-a fost de mai scurt durat . a a t a a Satana a nvat cum s chinuiasc si sl beasc neamul omenesc. at a a a a Cei care au ieit din morminte dup nvierea lui Isus s-au ar tat s a a multora, spunndu-le c s-a adus jertfa pentru om, c Isus pe care [234] a a L-au r stignit evreii a nviat din mori; si ca dovad a spuselor lor a t a declarau: Noi am nviat cu El. Ei aduceau m rturie c prin putea a

180

Istoria Mntuirii

rea Lui fuseser chemai afar din morminte. Cu toate c circulau a t a a rapoarte mincinoase, nvierea Domnului Hristos n-a putut ascuns a de Satana, de ngerii lui sau de preoii cei mai de seam , deoarece t a aceast grup sfnt scoas afar din mormnt a r spndit vestea a a a a a a minunat si fericit . Totodat , Isus S-a ar tat ucenicilor Lui ntristai a a a a t si cu inimile zdrobite, risipindu-le temerile sumaducndu-le bucurie si ncntare. Femeile la mormnt n prima zi a s pt mnii, dimineaa devreme, nainte de a se a a t lumina, femeile snte au venit la mormnt si au adus mirodenii ca s ung trupul lui Isus. Ele au v zut c piatra grea de la intrarea a a a a mormntului fusese rostogolit la o parte, iar trupul Lui nu mai era a acolo. Li s-a strns inima n piept si s-au temut c vr jmaii luaser a a s a trupul. Deodat au v zut doi ngeri n haine albe si cu nf iare a a at s luminoas si str lucitoare. Aceste ine cereti au neles misiunea a a t s t femeilor si imediat le-au spus c Isus nu mai era acolo, ci nviase; si a c puteau privi locul unde z cuse El. ngerii le-au cerut s mearg a a a a la ucenicii Lui si s le spun c El va merge naintea lor n Galilea. a a a Cu fric si cu mare bucurie, femeile s-au gr bit napoi la ucenicii a a ntristai si le-au povestit cele v zute si auzite. t a Ucenicilor nu le-a venit s cread c Domnul Hristos nviase, dar a a a au alergat repede la mormnt mpreun cu femeile care aduseser a a vestea. Au v zut c Isus nu era acolo; I-au v zut nvelitorile de in, a a a [235] dar tot nu puteau crede vestea bun c El nviase din mori. Ucenicii a a t s-au ntors acas , minunndu-se de ceea ce v zuser si de raportul a a a femeilor. Maria, ns , a ales s mai z boveasc la mormnt, gndindu-se a a a a la ceea ce v zuse si fr mntat de gndul c ar putut nelat . a a a a s a Simea c o ateapt noi ncerc ri. S-a ntristat iar si si a izbucnit t a s a a a ntr-un plns plin de am r ciune. S-a aplecat s priveasc din nou aa a a n mormnt si a v zut doi ngeri mbr cai n alb. Unul st tea n a a t a locul n care se aase capul lui Isus, iar cel lalt n locul n care se a aaser picioarele Lui. Ei i-au vorbit cu blndee si au ntrebat-o de a t ce plngea. Maria a r spuns: Pentru c au luat pe Domnul meu si a a nu stiu unde L-au pus. Ioan 20:13.

nvierea Domnului Hristos

181

Nu M atinge a Pe cnd se ntorcea de la mormnt, L-a v zut pe Isus stnd n a apropiere, dar nu L-a cunoscut. El i-a vorbit blnd, ntrebnd-o despre motivul ntrist rii ei si pe cine c uta. Creznd c era gr dinarul, a a a a L-a rugat ca, dac l luase pe Domnul ei, s -i spun unde L-a pus, ca a a a s -L poat lua ea. Domnul Isus i-a vorbit cu propria-I voce cereasc , a a a zicnd: Marie!. Ea era familiarizat cu tonurile acelui glas scump a si a r spuns repede: nvatorule!. n bucuria ei era gata s -L m a at a br ieze, dar Isus i-a zis: Nu M atinge, c ci nc nu M-am suit at s a a a la Tat l Meu. Ci, du-te la fraii Mei si spune-le c M sui la Tat l a t a a a Meu si la Tat l vostru, la Dumnezeul Meu si la Dumnezeul vostru. a Ioan 20:17. Plin de bucurie, Maria s-a gr bit la ucenici cu vestea a a cea bun . Domnul Isus S-a n lat repede la Tat l Lui, ca s aud de a at a a a la El c a acceptat jertfa si ca s primeasc toat puterea n cer si pe a a a a p mnt. a ngerii L-au nconjurat pe Fiul lui Dumnezeu ca un nor si le-au cerut porilor venice s se ridice, ca s intre mp ratul slavei. Am t s a a a v zut c , n timp ce Isus Se aa cu acea oaste cereasc str lucitoare a a a a n prezena lui Dumnezeu si nv luit n slava Lui, El nu Si-a uitat [236] t a ucenicii de pe p mnt, ci a primit putere de la Tat l Lui s Se a a a ntoarc si s le mpart si lor putere. n aceeai zi S-a ntors si a a a s li S-a ar tat ucenicilor. De data aceasta le-a permis s -L ating , a a a ntruct Se n lase la Tat l S u si primise putere. at a a Toma necredinciosul Toma n-a fost prezent la aceast ocazie. El n-a vrut s primeasc a a a raportul ucenicilor cu umilina, ci a armat cu hot rre si ncredere t a n sine c nu va crede pn nu-i va pune degetele pe semnele cuielor a a s si pe coasta n care a fost npt sulia nemiloas . Prin aceasta el a a t a ar tat lips de ncredere n fraii lui. Dac toi ar cere aceeai dovad , a a t a t s a nimeni nu L-ar primi ast zi pe Isus si n-ar crede n nvierea Lui. Dar a voia lui Dumnezeu era ca raportul ucenicilor s e acceptat de cei a care nu-L pot vedea si auzi ei nii pe Mntuitorul nviat. ss Dumnezeu n-a privit cu pl cere necredina lui Toma. Cnd Isus a t S-a ntlnit din nou cu ucenicii Lui, Toma era cu ei si cnd L-a v zut pe Domnul a crezut. Dar el declarase c nu va mulumit a a t

182

Istoria Mntuirii

f r dovada pip itului, pe lng cea a v zului, iar Isus i-a dat ceea aa a a a ce-i dorise. Toma a strigat: Domnul meu si Dumnezeul meu!. s Dar Isus l-a mustrat pentru necredina lui, zicnd: Tomo, pentru c t a [237] M-ai v zut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au v zut si au crezut. Ioan a a 20:28, 29. Sfritul ucigaului lui Hristos s s Pe m sur ce vestea nvierii Domnului Isus se r spndea din a a a cetate n cetate si din sat n sat, evreii, la rndul lor, se temeau pentru viaa lor si i ascundeau ura faa de ucenici. Singura lor sperana t s t t era s -i r spndeasc raportul lor mincinos, iar cei care doreau ca as a a acea minciun s e adev rat o acceptau. Pilat s-a cutremurat cnd a a a a a auzit c Domnul Hristos nviase. Nu se putea ndoi de m rturia ce a a i-a fost dat , iar din ceasul acela pacea l-a p r sit pentru totdeauna. a aa Pentru onoare lumeasc si de fric s nu-i piard autoritatea si a a a s a viaa, l d duse pe Isus la moarte. El s-a convins pe deplin c Acela t a a de al c rui snge era vinovat n-a fost doar un om nevinovat, ci a nsui Fiul lui Dumnezeu. Viaa lui Pilat a fost nenorocit pn la s t a a sfrit. Disperarea si chinul suetesc i-au zdrobit orice simamnt s t de sperana si de bucurie. El a refuzat s e mngiat si a murit de t a cea mai mizerabil moarte. a Patruzeci de zile cu ucenicii Isus a r mas cu ucenicii Lui patruzeci de zile, aducndu-le na cntare si bucurie pe m sur ce le desf sura mai deplin realit ile a a a at mp riei lui Dumnezeu. El i-a ns rcinat s poarte m rturia despre a at a a a lucrurile pe care le v zuser si auziser cu privire la suferinele, a a a t moartea si nvierea Sa, despre faptul c El Se jertse pentru p cat si a a c toi cei care vor pot veni la El si g si viaa. Cu mult blndee, le-a a t a t a t spus c vor prigonii si chinuii, dar vor g si uurare amintindu-i a t t a s s de experienele lor si de cuvintele rostite de El. Le-a spus c El t a [238] biruise ispitele lui Satana si obinuse biruina prin ncerc ri si su t t a ferina. Satana nu mai putea avea nici o putere asupra Lui, dar i t s va ndrepta ispitele si mai mult asupra lor si asupra tuturor care vor crede n Numele Lui. Ei puteau birui, ns , aa cum biruise El. Isus a s Si-a nzestrat ucenicii cu putere s fac minuni si le-a spus c , dei a a a s

nvierea Domnului Hristos

183

vor persecutai de oameni r i, El i va trimite din cnd n cnd t a s ngerii ca s -i elibereze; viaa nu le putea luat pn cnd nu aveau a t a a s -i ndeplineasc misiunea; atunci putea s li se cear s sigileze as a a a a cu sngele lor m rturia pe care o d duser . a a a Urmaii Domnului Hristos i ascultau cu bucurie nv aturile, s at hr nindu-se cu nesa cu ecare cuvnt ce ieea de pe buzele Lui a t s snte. Acum stiau cu sigurana c El era Mntuitorul lumii. Cuvin t a tele Lui p trundeau adnc n inimile lor si le p rea r u c trebuia a a a a s se despart curnd de nvatorul lor ceresc si s nu mai aud de a a at a a pe buzele Sale cuvinte pline de mngiere si de har. ns inimile le a erau iar si nc lzite de iubire si mare bucurie cnd Isus le spunea a a c se va duce s le preg teasc locauri si Se va ntoarce s -i ia, ca a a a a s a s poat pentru totdeauna cu El. Le-a mai f g duit s le trimit a a a a a a Mngietorul, Duhul Sfnt, ca s -i c l uzeasc n tot adev rul. Apoi a aa a a [239] Si-a ridicat minile si i-a binecuvntat. Luca 24, 50.

Capitolul 31 n larea Domnului Hristos at


Cerul ntreg atepta ceasul glorios cnd Domnul Isus Se va n la s at la Tat l Lui. ngerii au venit s -L ntmpine pe mp ratul slavei si a a a s -L escorteze triumfal spre cer. Dup ce Si-a binecuvntat ucenicii, a a Isus S-a desp rit de ei si S-a n lat. Mulimea celor care nviaser at at t a odat cu el l urma, n timp ce El le deschidea calea. O mare otire a s cereasc i nsoea, n timp ce n cer o mulime de ngeri ce nu se a t t putea num ra atepta sosirea lui Isus. a s Cnd au ajuns la cetatea sfnt , ngerii care l escortau pe Isus a au strigat: Pori, ridicai-v capetele; ridicai-v pori venice ca s t t a t a t s a intre mp ratul slavei!. ngerii din cetate au strigat n extaz: Cine a este acest mp rat al slavei?. ngerii nsoitori au r spuns n tria t a umf: Domnul cel tare si puternic, Domnul cel viteaz n lupte. Pori t ridicai-v capetele; ridicai-v pori venice, ca s intre mp ratul t a t a t s a a slavei!. ngerii care ateptau au ntrebat iar si: Cine este acest ms a p rat al slavei? si ngerii nsoitori au r spuns pe tonuri melodioase: a t a Domnul otirilor, El este mp ratul slavei. Psalmii 24, 7-10. Apoi, s a alaiul ceresc a intrat n cetatea lui Dumnezeu. Toate otile cerului L-au nconjurat apoi pe Comandantul lor s [240] maiestuos si s-au nchinat naintea Sa cu adoraia cea mai profund ; t a si-au aruncat la picioarele Lui coroanele lor sclipitoare. Si-au atins apoi harpele de aur si tonuri dulci si melodioase au umplut cerul ntreg cu muzic si cnt ri pentru Mielul care a fost junghiat, dar a a tr iete iar si n m reie si slav . a s a a t a F g duina revenirii a a t n timp ce ucenicii priveau spre cer cu tristee, s -L mai vad t a a pentru ultima oar pe Mntuitorul lor care Se n la, doi ngeri ma at br cai n alb au stat lng ei si le-au spus: B rbai galileeni, de ce a t a a t stai si v uitai spre cer? Acest Isus care S-a n lat la cer din mijt a t at locul vostru va veni n acelai fel cum L-ai v zut mergnd la cer. s t a Faptele Apostolilor 1, 11. Ucenicii si mama lui Isus care, mpreun a 184

n larea Domnului Hristos at

185

cu ei, fusese martor la n larea Fiului lui Dumnezeu, au petrecut a at noaptea urm toare vorbind despre faptele Sale minunate si despre a evenimentele ciudate si m ree care avuseser loc ntr-un timp scurt. a t a Mnia lui Satana Satana s-a sf tuit din nou cu ngerii lui si, cu ur nverunat a a s a mpotriva guvern rii lui Dumnezeu, le-a spus c atta timp ct i a a s p stra puterea si autoritatea asupra p mntului eforturile lor mpoa a triva urmailor lui Isus trebuia s e de zece ori mai puternice. Nu s a le izbutise nimic mpotriva lui Hristos, dar trebuie s -i nfrng pe a a urmaii Lui, dac este posibil. n toate generaiile, ei trebuie s caute s a t a s -i prind n capcan pe cei care vor crede n Isus. Satana le-a spus a a a ngerilor lui c Domnul Isus le-a dat ucenicilor putere s -i mustre, a a s -i scoat afar si s -i vindece pe cei pe care ei i vor chinui. Dup a a a a a aceea ngerii lui Satana au plecat ca nite lei care r cnesc, c utnd s a a [241] s -i distrug pe urmaii lui Isus. a a s

Capitolul 32 Cincizecimea
Cnd Domnul Isus le-a deschis ucenicilor nelegerea nsemn t a tii profeiilor cu privire la El, i-a asigurat c toat puterea I-a fost at t a a dat n cer si pe p mnt si le-a poruncit s mearg si s predice Evana a a a a ghelia la orice f ptur . Deodat li s-a redeteptat ucenicilor vechea a a a s sperana c Domnul Isus Se va aeza pe tronul lui David la Ierusalim t a s si L-au ntrebat: Doamne, n vremea aceasta ai de gnd s aezi din a s nou mp r ia lui Israel? Faptele Apostolilor 1, 6. Mntuitorul a a at aternut peste mintea lor o incertitudine n privina acestui subiect si s t le-a r spuns: Nu este treaba voastr s stii vremurile sau soroacele; a a a t pe acestea Tat l le-a p strat sub st pnirea Sa. Faptele Apostolilor a a a 1, 7. Ucenicii au nceput s spere c minunata coborre a Duhului a a Sfnt va inuena poporul evreu s -L accepte pe Isus. Mntuitorul t a S-a abinut de la alte explicaii, deoarece stia c , atunci cnd Duhul t t a Sfnt va veni peste ei n m sur deplin , mintea le va iluminat si a a a a ei vor nelege mai bine lucrarea ce le st tea n faa si o vor continua t a t chiar de acolo de unde o l sase El. a Ucenicii s-au adunat n camera de sus, unindu-se n rug ciune cu a femeile credincioase, cu Maria, mama lui Isus, si cu fraii Lui. Aceti t s [242] frai, care fuseser necredincioi, erau acum pe deplin statornicii n t a s t credina lor de cele petrecute la r stignire, de nvierea si n larea t a at Domnului. Num rul celor adunai era de aproape o sut dou zeci. a t a a Coborrea Duhului Sfnt n ziua Cincizecimii, erau toi cu o inim adunai n acelai loc. t a t s Deodat a venit din cer un sunet ca vjitul unui vnt puternic si a a umplut toat casa unde sedeau ei. Nite limbi ca de foc au fost a s v zute mp rindu-se printre ei si s-au aezat cte una pe ecare din a at s ei. Si toi s-au umplut de Duh Sfnt si au nceput s vorbeasc n t a a alte limbi, dup cum le da Duhul s vorbeasc . Duhul Sfnt, sub a a a forma unor limbi de foc desp rite la vrf si aezndu-Se peste cei at s 186

Cincizecimea

187

adunai, era un simbol al darului f cut lor, de a vorbi uent cteva t a limbi diferite, pe care ei nu le cunoscuser mai nainte. Aspectul a de foc semnica zelul erbinte cu care vor lucra si puterea ce le va nsoi cuvintele. t Sub aceast iluminare cereasc , Scripturile pe care li le explicase a a Domnul Hristos le-au venit n minte cu str lucirea si frumuseea vie a t a adev rului clar si plin de putere. V lul care i mpiedicase s vad a a a a sfritul lucrurilor care au fost desinate a fost dat la o parte, iar s t ei au neles cu des vrit claritate obiectul misiunii lui Hristos si t a s a natura mp riei Sale. a at Puterea Cincizecimii Evreii se r spndiser prin aproape toate naiunile si vorbeau a a t diferite limbi. Ei au venit de la distane mari la Ierusalim si, pentru un t timp, au r mas s locuiasc acolo, ca s poat participa la s rb torile [243] a a a a a a a religioase aate atunci n desf surare si s respecte cerinele lor. a a t Cnd se adunau, ecare vorbea limba pe care o cunotea. Aceast s a diversitate de limbi era un mare obstacol pentru lucrarea servilor lui Dumnezeu de a vesti doctrina Domnului Hristos pn la marginile a p mntului. Pentru oameni, des vrita conrmare a m rturiei pe a a s a care o d deau apostolii pentru Hristos a fost aceea c Dumnezeu a a le-a suplinit lipsurile n chip minunat. Duhul Sfnt a f cut pentru ei a ceea ce ei n-ar putut face singuri ntr-o viaa ntreag ; de-acum t a puteau s r spndeasc adev rul evangheliei peste hotare, vorbind a a a a cu acuratee limba celor pentru care lucrau. Acest dar miraculos t era cea mai puternic dovad pe care o puteau prezenta lumii c a a a ns rcinarea lor purta sigiliul cerului. a Si se aau atunci n Ierusalim evrei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer. Cnd s-a auzit sunetul acela, mulimea t s-a adunat si a r mas ncremenit ; pentru c ecare i auzea vorbind a a a n limba lui. Toi se mirau, se minunau si ziceau unii c tre alii: Toi t a t t acetia care vorbesc nu sunt galileeni? Cum dar i auzim vorbind s ec ruia din noi n limba noastr n care ne-am n scut? a a a Preoii si conduc torii s-au nfuriat tare din cauza acestei mat a nifest ri minunate, care a fost raportat peste tot n Ierusalim si n a a mprejurimi, dar n-au ndr znit s dea fru liber r utii lor, de fric a a a at a s nu se expun urii poporului. Ei l d duser pe nvator la moarte, a a a a at

188

Istoria Mntuirii

dar iat c slujitorii Lui, oameni needucai din Galileea, ar tau ma a t a plinirea minunat a profeiei si nv au doctrina lui Isus n toate a t at [244] limbile vorbite pe atunci. Acetia vorbeau cu putere despre minunile s Mntuitorului si le desf surau ascult torilor lor Planul de Mntuire a a cuprins n ndurarea si jertfa Fiului lui Dumnezeu. Cuvintele lor au convins si au convertit mii dintre cei care ascultau. Tradiiile si t superstiiile insuate de preoi au fost date la o parte din mintea t t oamenilor, iar ei au acceptat nv aturile curate ale Cuvntului lui at Dumnezeu. Predica lui Petru Petru le-a ar tat c aceast manifestare era mplinirea exact a a a a a profeiei lui Ioel, n care el prezisese c o astfel de putere va veni t a peste oamenii lui Dumnezeu ca s -i fac potrivii pentru o lucrare a a t special . a Petru a trasat ascendena Domnului Hristos pn la casa onot a rabil a lui David. El nu a folosit nici una din nv aturile lui Isus a at pentru a-i dovedi adev rata poziie; stia c acestea nu vor avea nici s a t a un efect, din cauza prejudecilor puternice ale poporului. ns le-a at a ndreptat gndurile c tre David, care era privit de evrei ca un patriarh a venerabil al neamului lor. Petru a spus: C ci David zice despre El: Eu aveam totdeauna pe Domnul a naintea mea, pentru c El este la dreapta mea ca s nu m clatin. a a a De aceea mi se bucur inima si mi se veselete limba; chiar si trupul a s mi se va odihni n n dejde: c ci nu-mi vei l sa trupul n locuina a a a t morilor si nu vei ng dui ca sfntul T u s vad putrezirea. t a a a a Petru arat aici c David nu putea vorbi referindu-se la sine, a a ci la Domnul Isus Hristos. David a murit de moarte natural ca a toi oamenii; mormntul lui, cu arna onorat pe care o coninea, t t a t fusese p strat cu mare grij pn n vremea aceea. David, ca mp rat a a a a al lui Israel, precum si ca profet, fusese onorat de Dumnezeu n mod deosebit. I s-au ar tat n viziune profetic viaa si lucrarea a a t [245] Domnului Hristos. L-a v zut cum a fost respins, a v zut judecata a a Lui, r stignirea, ngroparea, nvierea si n larea Lui. a at David a m rturisit c suetul lui Hristos nu avea s r mn a a a a a n locuina morilor ( n mormnt ) si trupul Lui nu avea s vad t t a a putrezirea. Petru arat mplinirea acestei profeii cu Isus din Nazaret. a t

Cincizecimea

189

Dumnezeu ntr-adev r L-a ridicat din mormnt nainte ca trupul Lui a s vad putrezirea. La data aceea, El era Cel n lat n cerul cerurilor. a a at Cu acea ocazie memorabil , un mare num r de oameni, care a a pn atunci luaser n rs ideea ca o persoan att de modest ca a a a a Isus s e Fiul lui Dumnezeu, s-au convins pe deplin de adev r a a si L-au recunoscut ca Mntuitor al lor. Trei mii de suete au fost ad ugate bisericii. Apostolii vorbeau prin puterea Duhului Sfnt, a iar cuvintele lor nu puteau contrazise pentru c erau conrmate a de mari minuni f cute de ei prin rev rsarea Duhului Sfnt. nii a a ss ucenicii erau uimii de rezultatele acesteia si de seceriul rapid si t s abundent de suete. Toi oamenii erau plini de mirare. Cei care nu t au renunat la prejudecata si bigotismul lor erau att de copleii de t st respect amestecat cu team si uimire, nct nu au ndr znit s ncerce a a a a opri, prin glas sau violena, acea lucrare minunat si pentru un t a timp opoziia lor a ncetat. t Numai argumentele apostolilor, dei clare si conving toare, n-ar s a ndep rtat prejudecata evreilor care rezistase la attea dovezi. Dar a Duhul Sfnt a adus acele argumente la inima lor, cu putere divin . a Ele erau ca nite s gei ascuite ale Celui atotputernic, convingndu-i s a t t de vina lor teribil de a-L respins si r stignit pe Domnul slavei. a a Dup ce au auzit aceste cuvinte ei au r mas str puni n inim si au a a a s a [246] zis lui Petru si celorlali apostoli: Frailor, ce s facem? t t a Poc ii-v , le-a zis Petru, i ecare din voi s e botezat n at a s a Numele lui Isus Hristos, spre iertarea p catelor voastre; apoi vei a t primi darul Sfntului Duh. Petru i-a f cut pe oamenii convertii s neleag faptul c l a t a t a a respinseser pe Hristos din cauz c fuseser nelai de preoi si a a a a s t t de conduc tori; si, dac aveau s continue s urmeze sfatul acestora a a a a si s atepte ca acei conduc tori s -L accepte pe Hristos nainte a s a a s ndr zneasc ei nii s-o fac , nu-L vor accepta niciodat . Acei a a a ss a a oameni puternici, dei pretindeau c sunt sni, erau ambiioi si s a t t s plini de zel s acumuleze bogii si slav p mnteasc . Ei nu voiau a at a a a s vin la Hristos ca s primeasc lumin . Domnul Isus prezisese c a a a a a a asupra acelui popor va veni o teribil r splat pentru necredina lui a a a t nc pnat , n ciuda faptului c li se d duser cele mai puternice a at a a a a dovezi c El era Fiul lui Dumnezeu. a Din ziua aceea, limbajul ucenicilor a fost curat, simplu si corect n exprimare si n accent, e c vorbeau limba lor natal , e o limb a a a

190

Istoria Mntuirii

str in . Aceti b rbai umili, care nu nvaser niciodat la scolile a a s a t at a a profeilor, prezentau adev ruri att de nalte si de pure nct i uimeau t a pe toi care ascultau. Ei nu puteau s mearg personal la marginile t a a cele mai ndep rtate ale p mntului, dar la s rb toare erau oameni a a a a din toate p rile lumii si adev rurile primite de ei au fost duse la at a casele lor si vestite poporului lor, ctignd suete la Hristos. s O lecie pentru zilele noastre t M rturia aceasta referitoare la ntemeierea bisericii cretine ne a s este dat nu numai ca o parte important a istoriei sacre, ci si ca o a a lecie. Toi care iau asupra lor numele lui Hristos trebuie s atepte, t t a s [247] s vegheze si s se roage cu o singur inim . Toate diferenele s e a a a a t a l sate deoparte, iar unitatea si iubirea gingaa a unuia faa de cel lalt a s t a s -i umple pe toi. Atunci rug ciunile noastre se pot n la mpreun a t a at a la Tat l nostru ceresc, cu o credina puternic si arz toare. Atunci a t a a putem atepta cu r bdare si sperana mplinirea f g duinei. s a t a a t R spunsul poate veni imediat si cu putere copleitoare sau poate a s amnat zile si s pt mni, iar credina s ne e pus la ncercare. a a t a a Dar Dumnezeu stie cum si cnd s ne r spund la rug ciune. Partea a a a a noastr de lucrare este s ne punem n leg tur cu canalul divin. a a a a Dumnezeu este r spunz tor pentru partea Lui de lucrare. Cel care a a a f cut f g duina este credincios. Pentru noi, cel mai important a a a t este s m o inim si un gnd, dnd la o parte orice invidie si a a r utate si, rugndu-ne cu umilina, s veghem si s atept m. Isus, a t a a s a Reprezentantul si Capul nostru, este gata s fac pentru noi ce a a a [248] f cut n ziua Cincizecimii pentru cei care s-au rugat si au vegheat. a

Capitolul 33 Vindecarea ologului


La scurt timp dup coborrea Duhului Sfnt si ndat dup un a a a timp petrecut n rug ciune st ruitoare, Petru si Ioan, suindu-se la a a templu s se nchine, au v zut un olog de patruzeci de ani, ab tut a a a si lovit de s r cie, care nu cunoscuse n viaa dect durerea si in aa t rmitatea. Acest om nenorocit, dorise demult s mearg la Isus s a a a e vindecat, dar, ind neajutorat, a fost ndep rtat din locul unde a lucra Marele Medic. Pn la urm , rug minile lui st ruitoare au a a a t a determinat pe nite persoane amabile s -l duc la poarta templului. s a a Cnd a ajuns acolo, ns , a descoperit c T m duitorul n care i a a a a s pusese toate speranele fusese dat la o moarte crud . t a Dezam girea lui a strnit mila celor care stiau ct de mult sperase a si ateptase s e vindecat de Isus, aa c l aduceau n ecare zi la s a s a templu ca trec torii s e micai si s -i dea cte ceva pentru a-i a a s t a s putea uura trebuinele prezente. Cnd au trecut Petru si Ioan, el s t le-a cerut milostenie. Ucenicii l-au privit cu compasiune. Petru, ca si Ioan, s-a uitat int la el si a zis: Uit -te la noi! Argint si t a a aur n-am, dar ce am i dau: n Numele lui Isus Hristos din Nazaret, t scoal -te si umbl ! a a Chipul bietului om s-a ntristat cnd Petru si-a declarat s r cia, [249] aa dar s-a luminat de sperana si credina cnd ucenicul a continuat s t t a vorbeasc . L-a apucat de mna dreapt si l-a ridicat n sus. ndat a a a i s-au nt rit t lpile si gleznele; dintr-o s ritur a fost n picioare a a a a si a nceput s umble. A intrat cu ei n templu, umblnd, s rind si a a l udnd pe Dumnezeu. Tot norodul l-a v zut umblnd si l udnd pe a a a Dumnezeu. l cunoteau c era cel ce sedea la poarta Frumoas a s a a templului si s-au umplut de uimire si de mirare pentru cele ce i se ntmplaser . a Evreii au fost uimii c ucenicii puteau face minuni la fel ca t a Isus. Ei presupuneau c El era mort si se ateptau ca toate aceste a s manifest ri minunate s ncetat odat cu El. Totui, iat c omul a a a s a a acesta, care fusese timp de patruzeci de ani un olog neputincios, se 191

192

Istoria Mntuirii

bucura acum s -i foloseasc din plin picioarele, ind eliberat de as a durere si fericit s cread n Isus. a a Apostolii au v zut uimirea poporului si i-au ntrebat de ce erau a mirai de minunea la care fuseser martori si-i priveau cu respect si t a uimire, ca si cum prin propria lor putere ar f cut acest lucru. Petru a i-a asigurat c vindecarea fusese f cut prin meritele lui Isus din a a a Nazaret, pe care l lep daser si l r stigniser , dar pe care Dumnezeu a a a a l nviase a treia zi. Prin credina n Numele lui Isus, a nt rit Numele t a Lui pe omul acesta, pe care-L vedei si-L cunoatei; credina n El t s t t a dat omului acestuia o t m duire deplin , cum vedei cu toii. Si a a a t t acum, frailor, stiu c din necunotina ai f cut aa, ca si mai marii t a s t t a s votri. Dar Dumnezeu a mplinit astfel ce vestise mai nainte prin s gura proorocilor Lui: c , adic , Hristosul S u va p timi. a a a a Dup nf ptuirea acestei minuni, oamenii s-au strns laolalt n a a a [250] templu. Petru le vorbea ntr-o parte, iar Ioan n alt parte a templului. a Vorbindu-le deschis despre marea crim a evreilor de a-L respinge si a a-L da la moarte pe Prinul vieii, apostolii au fost ateni s nu-i duc t t t a a la mnie sau disperare. Petru voia s micoreze atrocitatea vinei lor a s att ct era posibil, admind c f cuser totul din netiina. El le-a t a a a s t declarat c Duhul Sfnt i chema s se poc iasc de p catele lor si s a a a a a a e convertii; c nu era nici o sperana pentru ei, dect prin harul lui t a t Hristos pe care ei l r stigniser ; numai prin credina n El le puteau a a t sterse p catele, cu sngele Lui. a Arestarea si judecarea apostolilor Saducheii au fost foarte agitai din cauza acestei predic ri despre t a nvierea lui Hristos si despre faptul c , prin moartea si nvierea Lui, i a va nvia pn la urm pe toi cei din morminte. Au simit c doctrina a a t t a lor preferat era n primejdie si reputaia le era n joc. C pitanul a t a templului si unii din slujbai erau saduchei. C pitanul, cu ajutorul s a unor saduchei, i-a arestat pe cei doi apostoli si i-a aruncat n temnia, t pentru c era prea trziu s le cerceteze cazurile n seara aceea. a a n ziua urm toare, Ana, Caiafa si ali demnitari ai templului s-au a t adunat pentru judecarea celor prini, care au fost adui naintea lor. s s Exact n aceeai sal si n faa acelorai oameni, se lep dase Petru s a t s a n mod ruinos de Domnul lui. Toate acestea i-au venit n minte s

Vindecarea ologului

193

ucenicului cu claritate, cnd a fost adus acolo la propria-i judecat . a Avea acum ocazia s -i r scumpere laitatea de mai nainte. as a s Cei prezeni si-au amintit rolul jucat de Petru la judecata nvat at torului lui si se m guleau c -l vor putea intimida ameninndu-l cu [251] a a t nchisoarea si moartea. Dar acel Petru care se lep dase de Hristos a n ceasul marii Lui nevoi era ucenicul impulsiv, ncrez tor n sine, a mult diferit de cel care se aa n ziua aceea n faa Sinedriului pentru t examinare. El se convertise; nu se mai ncredea n sine si nu mai era un l ud ros mndru. Fusese umplut cu Duhul Sfnt si prin puterea a a Lui devenise tare ca stnca, plini de curaj si, totui, modest n a-L s n la pe Hristos. Era gata s ndep rteze pata apostaziei lui, onornd at a a Numele pe care odat refuzase s -L recunoasc . a a a Ap rarea cutez toare a lui Petru a a Pn atunci, preoii evitaser s se menioneze r stignirea sau a t a a t a nvierea lui Isus; dar acum, ca s -i mplineasc scopul, au fost as a forai s -i ntrebe pe acuzai cu ce putere nf ptuiser remarcabila t t a t a a vindecare a omului handicapat. Atunci, Petru, plin de Duhul Sfnt, li s-a adresat cu respect preoilor si b trnilor si a declarat: S-o t a stii toi si s-o stie tot norodul lui Israel! Omul acesta se nfieaz t t at s a naintea voastr pe deplin s n tos, n Numele lui Isus Hristos din a a a Nazaret, pe care voi L-ai r stignit, dar pe care Dumnezeu L-a nviat t a din mori. El este piatra lep dat de voi, zidarii, care a ajuns s e t a a a pus n capul unghiului. n nimeni altul nu este mntuire, c ci nu a a este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, n care trebuie s m a mntuii. t Sigiliul lui Hristos era pe cuvintele lui Petru, iar faa lui era lumit nat de Duhul Sfnt. Chiar lng el, ca un martor conving tor, st tea a a a a omul care fusese vindecat ntr-un chip aa de minunat. nf iarea s at s acestui om, care cu doar cteva ore n urm fusese un olog nepua tincios, dar cu s n tatea restabilit acum si iluminat cu privire la a a a Isus din Nazaret, ad uga o m rturie puternic la cuvintele lui Petru. [252] a a a Preoii, conduc torii si poporul erau t cui. Conduc torii nu aveau t a a t a putere s -i resping cuvintele. Fuseser obligai s asculte ceea ce a a a t a nu doreau deloc s aud : despre nvierea lui Isus Hristos si despre a a puterea Lui din cer de a face minuni, prin intermediul apostolilor Lui de pe p mnt. a

194

Istoria Mntuirii

Ap rarea lui Petru, n care el a recunoscut cu ndr zneal de unde a a a i venea puterea, i-a nsp imntat. El se referise la piatra lep dat a a a de zidari nsemnnd autorit ile bisericii, care ar trebuit s at a neleag valoarea Aceluia pe care L-au lep dat dar care totui t a a s a fost pus n capul unghiului. n acele cuvinte, Petru se referea la a Domnul Hristos, care era piatra de temelie a bisericii. Oamenii erau uimii de ndr zneala ucenicilor. Credeau c , din t a a cauz c acetia erau nite pescari ignorani, vor biruii de ruine a a s s t t s cnd se vor confrunta cu preoii, c rturarii si b trnii. Dar au priceput t a a c ei fuseser cu Isus. Apostolii vorbeau aa cum vorbise El, cu o a a s putere conving toare care-i aducea la t cere pe adversari. Ca s -i a a as ascund ncurc tura, preoii si conduc torii au poruncit ca apostolii a a t a s e dui de acolo, ca ei s se poat sf tui. a s a a a Au c zut cu toii de acord c ar fost inutil s nege faptul c a t a a a omul acela fusese vindecat prin puterea dat apostolilor n Numele a lui Isus cel r stignit. Bucuroi ar acoperit minunea cu minciuni, a s dar aceasta fusese nf ptuit n plin zi, n faa unei mulimi, si deja a a a t t ajunsese la cunotina a mii de oameni. Ei simeau c aceast lucrare s t t a a trebuia imediat oprit , altfel Isus va ctiga muli credincioi, apoi a s t s [253] va urma ocara lor si vor socotii vinovai de omorrea Fiului lui t t Dumnezeu. n ciuda dispoziiei lor de a-i nimici pe ucenici, nu au ndr znit t a dect s -i amenine cu cea mai sever pedeaps , dac mai continuau a t a a a s nvee sau s lucreze n Numele lui Isus. La aceasta, Petru si Ioan a t a au declarat cu ndr zneal c lucrarea le fusese dat de Dumnezeu a a a a si c nu puteau dect s vorbeasc despre lucrurile pe care le v zu a a a a ser si le auziser . Preoii i-ar pedepsit bucuroi pe aceti b rbai a a t s s a t nobili pentru loialitatea lor neclintit faa de chemarea lor sacr , dar a t a se temeau de popor, c ci toi sl veau pe Dumnezeu pentru cele a t a ntmplate. Aa c , dup ce li s-au repetat ameninari si porunci, s a a t [254] apostolii au fost pui n libertate. s

Capitolul 34 Credincioi lui Dumnezeu n s vremuri de persecuie t


Apostolii si-au continuat lucrarea harului, vindecnd bolnavii si vestind cu putere mare pe Mntuitorul r stignit si nviat. Muli a t erau ad ugai ntruna bisericii prin botez, dar nici unul care nu era a t o inim si un gnd cu credincioii lui Hristos nu ndr znea s li se a s a a al ture. Mulimi se adunau la Ierusalim, aducndu-i bolnavii si pe a t s cei chinuii de duhuri necurate. Muli suferinzi erau aezai pe str zi, t t s t a ca atunci cnd treceau Petru si Ioan umbra acestora s poat c dea a a a asupra lor si s -i vindece. Puterea Mntuitorului nviat se aa cu a adev rat asupra apostolilor, iar ei f ceau semne si minuni ce sporeau a a n ecare zi num rul credincioilor. a s Aceste lucruri i-au dezorientat foarte mult pe preoi si pe condut c tori, mai ales pe cei care erau saduchei. Ei vedeau c , dac li se a a a permitea apostolilor s predice un Mntuitor nviat si s fac minuni a a a n Numele Lui, doctrina lor cum c nu ar exista nviere a morilor a t avea s e lep dat de toi, iar secta lor va disp rea curnd. Fariseii a a a t a vedeau c tendina predic rii lor era s submineze ceremoniile iua t a a daice si s fac f r efect aducerea jertfelor. Eforturile lor anterioare a a aa de a-i aduce la t cere pe aceti predicatori fuseser zadarnice, dar de a s a [255] aceast dat erau hot ri s sting entuziasmul. a a a t a a Eliberat de un nger n consecina, apostolii au fost arestai si nchii, iar Sinedriul a t t s fost chemat s le judece cazurile. Un mare num r de oameni nvai, a a at t care nu aparineau Sinedriului, au fost si ei convocai si cu toii s-au t t t sf tuit ce era de f cut cu aceti tulbur tori ai p cii. Dar un nger al a a s a a Domnului a deschis uile temniei, noaptea, i-a scos afar si le-a zis: s t a Ducei-v , stai n templu si vestii norodului toate cuvintele vieii t a t t t acesteia. Cnd au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis-de-dimineaa t n templu si au nceput s nvee pe norod. a t 195

196

Istoria Mntuirii

Cnd apostolii au ap rut n mijlocul credincioilor si le-au poa s vestit cum i-a condus ngerul drept prin mijlocul trupei de soldai t care f ceau de gard la temnia si le-a poruncit s renceap lucrarea a a t a a ntrerupt de preoi si conduc tori, fraii au fost plini de bucurie si a t a t uimire. n sfatul lor, preoii si conduc torii au hot rt s -i acuze de r t a a a a scoal si de uciderea lui Anania si Sara ( Faptele Apostolilor 5, a 1-11 ), precum si de a conspirat pentru a-i lipsi pe preoi de auto t ritatea lor, iar apoi s -i condamne la moarte. Ei aveau ncredere c a a mulimea va atunci provocat s ia situaia n propriile mini si s t a a t a se poarte cu apostolii aa cum se purtaser cu Isus. Erau contieni s a s t c muli din cei care nu au acceptaser doctrina lui Hristos erau s tui a t a a de regulile arbitrare ale autoritilor iudaice si ateptau cu ner bdare at s a o schimbare hot rt . Se temeau c , dac aceste persoane deveneau a a a a interesate de doctrina apostolilor si o adoptau, recunoscndu-L pe Isus ca Mesia, mnia ntregului popor va strnit mpotriva preoia t lor, care vor trai la r spundere pentru uciderea lui Hristos. S-au s a [256] hot rt s ia m suri drastice pentru a preveni acest lucru. n cele din a a a urm , au trimis dup presupuii arestai ca s e adui naintea lor. a a s t a s Mare le-a fost uimirea cnd li s-a adus raportul c porile nchisorii a t erau ncuiate cu toat grija si g rzile erau neclintite n faa lor, dar a a t prizonierii nu se aau nic ieri. a Curnd a fost adus vestea: Iat c oamenii pe care i-ai b gat a a a t a n temnia stau n templu si nvaa norodul. Cu toate c apostolii t t a au fost eliberai din nchisoare printr-o minune, nu au fost scutii t t de judecat si de pedeaps . Domnul Hristos le spusese cnd era cu a a ei: Luai seama la voi niv ; c ci v vor da pe mna soboarelor. t s a a a Trimindu-le ngerul, Dumnezeu le-a dat o dovad a grijii Lui si o t a asigurare a prezenei Sale; dar era partea lor s sufere pentru acel t a Isus pe care l predicau. Poporul era att de impresionat de ceea ce v zuse si auzise, nct preoii si conduc torii stiau c va imposibil a t a a s -i strneasc mpotriva apostolilor. a a A doua judecat a Atunci c pitanul templului a plecat cu aprozii si i-au adus; dar a nu cu sila, c ci se temeau s nu e ucii cu pietre de norod. Dup a a s a ce i-au adus, i-au pus naintea soborului. Si marele preot i-a ntrebat

Credincioi lui Dumnezeu n vremuri de persecuie s t

197

astfel: Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul s nu nv ai pe a at t norod n Numele acesta? Si voi iat c ai umplut Ierusalimul cu a a t nvatura voastr si c utai s aruncai asupra noastr sngele acelui at a a t a t a om. Acum nu mai erau la fel de dispui s poarte blamul uciderii s a lui Isus ca atunci cnd strigau mpreun cu mulimea dec zut : a t a a Sngele Lui s cad asupra noastr si asupra copiilor notri. a a a s Petru, mpreun cu ceilali apostoli, a adoptat aceeai cale de a t s [257] ap rare pe care o urmase si la primul s u proces. a a Petru si apostolii ceilali, drept r spuns, i-au zis: Trebuie s t a a ascult m mai mult de Dumnezeu dect de oameni. ngerul lui a Dumnezeu a fost acela care i-a eliberat din nchisoare si le-a poruncit s nvee mulimea n templu. Urmnd instruciunile lui, ei ascultau a t t t porunca divin , ceea ce trebuia s fac si n continuare, orict i-ar a a a costat. Petru a continuat: Dumnezeul p rinilor notri L-a nviat pe a t s Isus, pe care voi L-ai omort, atrnndu-L pe lemn. Pe acest Isus, t Dumnezeu L-a n lat cu puterea Lui si L-a f cut Domn si Mntuitor, at a ca s dea lui Israel poc ina si iertarea p catelor. Noi suntem martori a a t a ai acestor lucruri, ca si Duhul Sfnt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascult de El. a Spiritul inspiraiei era asupra apostolilor, iar acuzaii au devenit t t acuzatori, nvinuindu-i de uciderea Domnului Hristos pe preoii si t conduc torii care alc tuiau soborul. Evreii au fost att de nfuriai a a t din cauza aceasta, nct au hot rt, f r vreo alt judecat si f r a aa a a aa autoritatea oerilor romani, s ia legea n propriile mini si s -i t a a omoare pe arestai. Fiind deja vinovai de sngele Domnului Hristos, t t doreau acum s -i p teze si minile cu sngele apostolilor Lui. Acolo as a se aa, ns , un om nvat si cu poziie nalt , a c rui minte clar a a at t a a a v zut c acest pas violent va duce la consecine teribile. Dumnezeu a a t a n lat un b rbat din propriul lor sobor, care s opreasc violena at a a a t preoilor si a conduc torilor. t a Gamaliel, doctor si fariseu nvat, un b rbat cu o reputaie de at a t osebit , era o persoan foarte precaut care, nainte de a vorbi n a a a favoarea arestailor, a cerut ca acetia s e scoi afar . Apoi a vorbit t s a s a cu calm si f r grab : B rbai israelii, luai seama bine ce avei de aa a a t t t t gnd s facei oamenilor acestora. C ci nu de mult s-a ivit Teuda, a t a care zicea c el este ceva si la care s-au alipit aproape patru sute de [258] a b rbai. El a fost omort si toi cei ce l urmaser au fost risipii si a t t a t nimicii. Dup el s-a ivit Iuda Galileanul, pe vremea nscrierii si a t a

198

Istoria Mntuirii

tras mult norod de partea lui: a pierit si el si toi cei ce-l urmaser au t a fost risipii. Si acum eu v spun: Nu mai nec jii pe oamenii acetia t a a t s si l sai-i n pace! Dac ncercarea sau lucrarea aceasta este de la a t a oameni, se va nimici; dar dac este de la Dumnezeu, n-o vei putea a t nimici. S nu v pomenii c luptai mpotriva lui Dumnezeu. a a t a t Preoii nu puteau s nu vad justeea vederilor lui Gamaliel; ei t a a t au fost nevoii s cad de acord cu el si, f r tragere de inim , i-au t a a aa a eliberat pe prizonieri, dup ce i-au b tut cu nuiele si i-au somat n a a repetate gnduri s nu mai predice n Numele lui Isus, c ci altfel a a vor pl ti cu viaa pentru ndr zneala lor. Ei au plecat dinaintea a t a soborului si s-au bucurat c au fost nvrednicii s e batjocorii a t a t pentru Numele Lui. Si n ecare zi, n templu si acas , nu ncetau s a a nvee pe oameni si s vesteasc Evanghelia lui Isus Hristos. t a a Prigonitorii apostolilor au fost tulburai cnd au v zut c nu-i t a a puteau nfrnge pe aceti martori ai lui Hristos, care au avut credina s t si curajul s -i transforme ruinea n slav si durerea n bucurie, de as s a dragul nvatorului lor care ndurase umilina si agonia naintea lor. at t Astfel, aceti ucenici curajoi au continuat s nvee n public, pres s a t cum si n tain n case particulare, la cererea celor care nu ndr zneau a a [259] s -i m rturiseasc deschis credina, de frica evreilor. as a a t

Capitolul 35 Rnduiala Evangheliei


n zilele acelea, cnd s-a nmulit num rul ucenicilor, evreii care t a vorbeau grecete crteau mpotriva evreilor, pentru c v duvele lor s a a erau trecute cu vederea la mp reala ajutoarelor de toate zilele. at Aceti greci erau locuitori ai altor ari, unde se vorbea limba greac . s t a Num rul evreilor convertii care vorbeau evreiete era cu mult mai a t s mare, dar acei greci locuiser n Imperiul Roman si vorbeau numai a grecete. n mijlocul lor au nceput s apar murmur ri, c v duvelor s a a a a a grecilor nu li se asigurau ajutoare cu tot atta generozitate ca nevoiasilor evrei. Orice p rtinire de felul acesta ar ntristat pe Dumnezeu; a si au fost luate m suri prompte pentru a restaura pacea si armonia a credincioilor. s Duhul Sfnt a sugerat o metod prin care apostolii s poat a a a uurai de sarcina distribuirii ajutoarelor pentru s raci si de alte s t a poveri similare, aa nct s poat l sai liberi, s -L predice pe s a a a t a Hristos. Cei doisprezece au adunat mulimea ucenicilor si au zis: t Nu este potrivit pentru noi s l s m Cuvntul lui Dumnezeu ca s a aa a slujim la mese. De aceea, frailor, alegei dintre voi sapte b rbai, t t a t vorbii de bine, plini de Duhul Sfnt si de nelepciune, pe care i t t vom pune la slujba aceasta. Iar noi vom st rui necurmat n rug ciune a a [260] si n propov duirea Cuvntului. a n consecina biserica a ales sapte b rbai plini de credina si de t a t t nelepciunea Duhului lui Dumnezeu, ca s se ocupe de unele aspecte t a ale lucr rii. Mai nti a fost ales Stefan; el era evreu prin natere si a s religie, dar vorbea grecete si era un bun cunosc tor al obiceiurilor s a si manierelor grecilor. Din acest motiv, el a fost considerat persoana cea mai potrivit s stea n frunte si s supravegheze distribuirea a a a fondurilor alocate v duvelor, orfanilor si s racilor cinstii. Aceast a a t a alegere a pl cut tuturor, iar nemulumirea si crtirea au ncetat. a t Aceti sapte b rbai alei au fost n mod solemn pui deoparte s a t s s pentru datoriile lor, prin rug ciune si punerea minilor. Cei care au a fost hirotonii n felul acesta nu au fost exclui prin aceasta de la t s nvarea credinei. Dimpotriv , este scris c Stefan era plin de har at t a a 199

200

Istoria Mntuirii

si de putere si f cea minuni si semne mari n norod. Ei erau deplin a calicai s nvee adev rul. Erau totodat b rbai cu judecat calm t a t a a a t a a si nelepciune, potrivii s lucreze cu cazuri dicile de ncercare, t t a crtire sau gelozie. Aceast alegere a b rbailor care s se ocupe de treburile bisericii, a a t a aa ca apostolii s poat liberi pentru lucrarea lor deosebit de a s a a a nv a adev rul, a fost mult binecuvntat de Dumnezeu. Biserica at a a a sporit n num r si putere. Cuvntul lui Dumnezeu se r spndea a a tot mai mult, num rul ucenicilor se nmulea mult n Ierusalim si o a t mare mulime de preoi venea la credina. t t t Este necesar ca aceeai rnduial si acelai sistem ca n zilele s a s apostolilor s e meninute si ast zi n biseric . Prosperitatea caua t a a zei depinde foarte mult de faptul ca departamentele sale diferite s a e conduse de oameni capabili, calicai pentru poziiile lor. Cei t t [261] alei de Dumnezeu s e conduc tori n lucrarea Lui, r spunznd s a a a de supravegherea general a interesului spiritual al bisericii, trebuie a uurai, pe ct posibil, de grijile si ncurc turile de natur vremelnic . s t a a a Cei pe care Dumnezeu i-a chemat s slujeasc n cuvnt si doctrin a a a trebuie s aib timp pentru meditaie, rug ciune si studiul Scriptua a t a rilor. Discern mntul spiritual le este sl bit, dac intr n detaliile a a a a afacerilor si dac au de-a face cu diferitele temperamente ale celor a care compun biserica. Este bine ca toate chestiunile vremelnice s a vin naintea slujbailor potrivii, pentru a rezolvate de acetia. a s t s Dac acestea, ns , sunt att de dicile nct s nu poat rezola a a a vate prin nelepciunea lor, trebuie aduse naintea celor care au n t [262] supravegherea lor ntreaga biseric . a

Capitolul 36 Moartea lui Stefan


Stefan era foarte activ n lucrarea lui Dumnezeu si i m rturisea s a credina cu ndr zneal . Unii din sinagoga numit a Izb viilor, a t a a a a t Cirienilor si a Alexandrinilor, mpreun cu nite evrei din Cilicia si a s din Asia, au nceput o ceart de vorbe cu Stefan; dar nu puteau s a a stea mpotriva nelepciunii si Duhului cu care vorbea el. Aceti t s nvacei ai marilor rabini fuseser siguri c ntr-o discuie public at a a t a puteau obine o victorie des vrit asupra lui Stefan, din cauza t a s a presupusei lui ignorane. El, ns , nu numai c a vorbit cu puterea t a a Duhului Sfnt, dar a fost clar pentru toat acea mare mulime c a t a si studiase profeiile si era un nv at n toate aspectele legii. El a t at ap rat cu pricepere adev rurile pe care le susinea si i-a nvins cu a a t des vrire pe adversarii lui. a s Preoii si conduc torii care au fost martori la manifestarea mit a nunat a puterii ce nsoea lucrarea lui Stefan, s-au umplut de ur a t a amar . n loc de a ceda n faa greutii dovezilor prezentate de el, ei a t at au hot rt s -i aduc glasul la t cere, omorndu-l. Aadar, l-au prins a a a a s pe Stefan si l-au adus naintea Sinedriului, pentru judecat . a Evrei nvai din arile vecine au fost convocai cu scopul de a at t t t combate argumentele acuzatului. Era prezent si Saul, care se dis- [263] tinsese ca un oponent plin de zel al nv aturii lui Hristos si ca un at persecutor al tuturor care credeau n El. Acest om nvat a avut un at rol de frunte mpotriva lui Stefan. El a adus greutatea elocvenei t si a logicii rabinilor, pentru a convinge poporul c Stefan predica a doctrine am gitoare si periculoase. a Dar Saul a g sit n Stefan pe unul cu o educaie la fel de nalt , ca a t a si el si care avea o nelegere deplin a scopului lui Dumnezeu de a t a vesti evanghelia la alte popoare. El credea n Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov si cunotea bine privilegiile evreilor, dar credina lui s t era cuprinz toare si stia c sosise vremea cnd adev raii credincioi a a a t s s nu se nchine singuri n temple f cute de mini omeneti, ci, peste a a s tot n lume, oamenii s se poat nchina lui Dumnezeu n spirit si n a a 201

202

Istoria Mntuirii

adev r. Perdeaua de pe ochii lui Stefan a c zut, iar el a v zut pn la a a a a cap t ceea ce fusese desinat prin moartea Domnului Hristos. a t Preoii si conduc torii nu au izbutit nimic mpotriva nelepciunii t a t lui limpezi si calme, dei se opuneau cu vehemena. Ei au hot rt s t a s dea un exemplu prin Stefan si, odat cu satisfacerea urii lor a a r zbun toare n felul acesta, s -i mpiedice si pe alii, prin fric , s a a a t a a adopte credina lui. Au fost naintate acuzaii mpotriva lui, n modul t t cel mai impresionant. Martori mincinoi au fost pl tii s spun c l s a t a a a auziser rostind cuvinte de hul mpotriva templului si a legii. Ei au a a zis: L-am auzit zicnd c acest Isus din Nazaret va d rma locaul a a s acesta si va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise. Pe cnd st tea faa n faa cu judec torii lui, pentru a r spunde a t t a a acuzaiei de blasfemie, o aureol sfnt a str lucit pe chipul lui t a a a [264] Stefan. Toi cei ce sedeau n sobor s-au uitat int la Stefan si faa t t a t lui li s-a ar tat ca o faa de nger. Muli care au v zut faa lui Stefan a t t a t s-au cutremurat si si-au acoperit feele, dar necredina nc pnat t t a at a si prejudecata le-au r mas neclintite. a Ap rarea lui Stefan a Stefan a fost chestionat dac erau adev rate acuzaiile aduse a a t mpotriva lui, iar el s-a ap rat cu o voce clar si mic toare, ce a a a s a r sunat n sala soborului. A repetat istoria poporului ales al lui Duma nezeu n cuvinte ce au fermecat adunarea. A dat pe faa o cunoatere t s am nunit a organiz rii societ ii iudaice, precum si interpretaa t a a at rea spiritual a acesteia, aa cum fusese manifestat prin Domnul a s a Hristos. El a nceput cu Avraam, parcurgnd istoria generaie dup t a generaie, trecnd prin toate evenimentele naionale ale lui Israel, t t pn la Solomon, subliniind punctele cele mai importante pentru a a-i ap ra cauza. s a Stefan si-a prezentat n mod clar loialitatea faa de Dumnezeu t si faa de credina iudaic , ar tnd n acelai timp c Legea n care t t a a s a se ncredeau ei pentru mntuire nu fusese n stare s -l p zeasc pe a a a Israel de idolatrie. El a f cut o leg tur ntre Domnul Isus Hristos a a a si ntreaga istorie iudaic . A f cut referire la construirea templului a a de c tre Solomon si la cuvintele acestuia si ale lui Isaia: Dar Cel a Prea nalt nu locuiete n locauri f cute de mini omeneti, cum s s a s zice proorocul: Cerul este scaunul Meu de domnie si p mntul este a

Moartea lui Stefan

203

aternutul picioarelor Mele. Cel fel de cas mi vei zidi voi Mie, zice s a t Domnul, sau care va locul Meu de odihn ? N-a f cut mna Mea a a toate aceste lucruri?... Locul celei mai nalte forme de nchinare la Dumnezeu era n cer. Cnd Stefan a atins acest punct, s-a iscat un fream t printre a oameni. Arestatul si-a citit soarta pe chipurile din faa lui. El a t neles rezistena cu care i-au fost ntmpinate cuvintele, pe care t t le rostea dup cum i dicta Duhul Sfnt. A stiut c -i d dea ultima [265] a as a m rturie. Puini care citesc cuvntarea lui Stefan o apreciaz cum a t a se cuvine. Ar trebui inut seama de ocazia, timpul si locul respectiv, t pentru a face ca aceste cuvinte ale lui s ne transmit semnicaia a a t lor deplin . a Cnd a f cut leg tura ntre Isus Hristos si profeii si a vorbit n fea a t lul acela despre templu, preotul, simulnd c este cuprins de groaz , a a si-a sfiat vemntul. Acest fapt a fost pentru Stefan semnalul c s s a glasul i va curnd adus la t cere pentru totdeauna. Dei se aa a s chiar n mijlocul predicii, a ncheiat pe neateptate, l snd dintr-o s a dat la o parte lanul istoriei si, ntorcndu-se c tre judec torii lui a t a a nfuriai, le-a zis: Oameni tari la cerbice, net iai mprejur cu inima t a t si cu urechile! Voi totdeauna v mpotrivii Duhului Sfnt. Cum au a t f cut p rinii votri, aa facei si voi. Pe care din prooroci nu i-au a a t s s t prigonit p rinii votri? Au omort pe cei ce vesteau mai dinainte a t s venirea Celui Neprih nit, pe care L-ai vndut acum si L-ai omort: a t t voi, care ai primit legea dat prin ngeri si n-ai p zit-o. t a t a O moarte de martir La auzul acestor lucruri, preoii si conduc torii si-au ieit din t a s re de mnie. Ei sem nau mai mult cu nite are s lbatice de prad , a s a a dect cu nite ine omeneti. S-au n pustit asupra lui Stefan, scrs t s a s nind din dini. El, ns , nu s-a intimidat; se atepta la asta. Faa i t a s t era calm si str lucea de o lumin ngereasc . Nu s-a speriat de a a a a preoii furioi si de mulimea agitat . Dar Stefan, plin de Duhul t s t a Sfnt, si-a pironit ochii spre cer, a v zut slava lui Dumnezeu si pe a Isus stnd n picioare la dreapta lui Dumnezeu; si a zis: Iat , v d a a cerurile deschise si pe Fiul omului stnd n picioare la dreapta lui Dumnezeu. Privelitea din jur s-a sters din faa ochilor lui; porile cerului [266] s t t

204

Istoria Mntuirii

erau ntredeschise, iar Stefan, privind prin ele, a v zut slava curilor a t lui Dumnezeu si pe Domnul Hristos, ca si cnd tocmai s-ar ridicat de pe tron, gata s -Si sprijine slujitorul care avea s sufere moarte a a de martir pentru Numele S u. Cnd Stefan a prezentat scena sl vit a a a deschis naintea lui, persecutorii lui n-au mai putut ndura. a Si-au astupat urechile s nu-i mai poat auzi cuvintele si, scond a a t strig te tari, s-au n pustit cu furie asupra lui, cu un singur gnd. Si a a ei au aruncat cu pietre n Stefan, care se ruga si zicea: Doamne Isuse, primete duhul meu! Apoi a ngenuncheat si a strigat cu glas s tare: Doamne, nu le ine n seam p catul acesta! Si dup aceste t a a a vorbe, a adormit. n mijlocul agoniei acestei mori crude, credinciosul martir, ca t si nvatorul lui divin, s-a rugat pentru ucigaii lui. Martorilor care at s l acuzaser pe Stefan li s-a cerut s arunce primele pietre. Aceste a a persoane si-au pus hainele la picioarele lui Saul, care luase parte activ la disput si consimise la moartea arestatului. a a t Martiriul lui Stefan a f cut o impresie profund asupra tuturor a a care l-au v zut murind. A fost o ncercare dureroas pentru biseric , a a a dar a avut ca rezultat convertirea lui Saul. Credina, hot rrea si prot a sl virea martirului n-au putut sterse din amintirea acestuia. Sigiliul a lui Dumnezeu de pe faa lui Stefan si cuvintele lui, care atingeau t suetul tuturor care l ascultau, cu excepia celor mpietrii din cauz t t a c opuneau rezistena luminii, au r mas n memoria privitorilor si a t a au m rturisit n favoarea adev rului celor proclamate de el. a a Lui Stefan nu i s-a dat o sentina legal , dar autoritile romane t a at au fost mituite cu sume mari de bani ca s nu investigheze cazul. a Saul p rea plin de un zel frenetic n timpul judec rii si uciderii lui a a [267] Stefan. P rea s e sup rat pe propria lui convingere secret c a a a a a Stefan a fost onorat de Dumnezeu chiar atunci cnd oamenii l-au dezonorat. El a continuat s persecute biserica lui Dumnezeu, h ituindu-i pe a a credincioi, prinzndu-i n casele lor si dndu-i n minile preoilor si s t conduc torilor pentru a ntemniai si ucii. Zelul lui de a continua a t t s prigoana era o teroare pentru cretinii din Ierusalim. Autorit ile s at romane nu au f cut nici un efort pentru a opri aceast lucrare nemia a loas , ci, n secret i-au ajutat pe evrei pentru a le ctiga respectul si a s a se asigura de favoarea lor.

Moartea lui Stefan

205

nvatul Saul era un instrument puternic n minile lui Satana, at prin care acesta i manifesta r zvr tirea mpotriva Fiului lui Dums a a nezeu; dar Unul mai puternic dect Satana l alesese pe Saul ca s ia a locul martirului Stefan, s lucreze si s sufere pentru Numele Lui. a a Saul era un b rbat foarte respectat de evrei, att pentru faptul c era a a nvat, ct si pentru zelul lui n prigonirea credincioilor. El nu era at s membru n consiliul Sinedriului. Dup moartea lui Stefan, ns , s-a a a luat n considerare rolul pe care l ndeplinise el cu acea ocazie si [268] Saul a fost ales n acel consiliu.

Capitolul 37 Convertirea lui Saul


Mintea lui Saul a fost foarte fr mntat de moartea triumf toare a a a a lui Stefan. Prejudec ile i-au fost zguduite, dar p rerile si argu at a mentele preoilor si conduc torilor l-au convins pn la urm c t a a a a Stefan fusese un hulitor; c Isus Hristos pe care l predica fusese a un nel tor si c aceia care ndeplineau slujbele snte trebuia s s a a a aib dreptate. Saul era un om hot rt si cu convingeri puternice. a a Odat ce s-a xat pe deplin n mintea lui faptul c vederile preoilor a a t si c rturarilor erau corecte, el a devenit foarte nverunat mpotriva a s cretinismului. Zelul lui l-a determinat s se angajeze de bun voie s a a n prigonirea credincioilor. El a f cut ca oameni sni s e tri s a t a t naintea consiliilor, s e nchii sau condamnai la moarte, f r a s t aa dovada vreunui delict, cu excepia credinei lor n Isus. Zelul lui t t Iacov si Ioan avea un caracter asem n tor, dar o orientare diferit , a a a atunci cnd doriser s coboare foc din cer ca s -i consume pe cei a a a care L-au luat n rs si L-au dispreuit pe nvatorul lor. t at Saul urma s c l toreasc la Damasc pentru afacerile lui, dar era a aa a hot rt s ating un dublu obiectiv, c utndu-i pe toi care credeau a a a a t n Hristos. Pentru aceasta, el a obinut scrisori de la marele preot, t ca s le citeasc n sinagogi, scrisori care l autorizau s -i prind a a a a [269] pe toi cei suspectai a crede n Isus si s -i trimit la Ierusalim prin t t a a soli, ca s e judecai si pedepsii. El a pornit la drum plin de t ria si a t t a vigoarea b rbiei si de focul zelului s u greit orientat. a at a s Pe cnd c l torii obosii se apropiau de Damasc, ochii lui Saul aa t priveau cu pl cere inutul fertil, gr dinile frumoase, livezile roditoare a t a si prurile reci care curgeau clipocind printre arbutii de un verde s viu. Era foarte reconfortant s vad asemenea privelite dup o c l a a s a aa torie lung si obositoare prin pustietate. n timp ce Saul si tovar sii a a lui priveau peisajul cu admiraie, o lumin mai puternic dect a t a a soarelui a str lucit deodat n jurul lui. El a c zut la p mnt si a a a a a auzit un glas care-i zicea: Saule, Saule, pentru ce m prigoneti? a s Cine eti Tu, Doamne? a r spuns el. Si Domnul a zis: Eu sunt s a 206

Convertirea lui Saul

207

Isus pe care-L prigoneti. Ti-ar greu s arunci napoi cu piciorul s a ntr-un epu. t s Viziunea despre Hristos S-a produs o mare confuzie. Tovar sii lui Saul au fost cuprini de a s groaz si aproape orbii de intensitatea luminii. Ei au auzit glasul, dar a t nu au v zut pe nimeni si, pentru ei, totul era misterios si de neneles. a t Saul, ns , culcat cu faa la p mnt, a neles cuvintele rostite si a t a t L-a v zut clar naintea lui pe Fiul lui Dumnezeu. O singur privire a a asupra acelei Fiine sl vite a imprimat pentru totdeauna imaginea t a Sa pe suetul iudeului copleit. Cuvintele i-au lovit inima cu o s fora nfricoatoare. Un potop de lumin s-a rev rsat n camerele t s a a ntunecate ale minii lui, descoperindu-i ignorana si greeala. El t t s a v zut c , n timp ce-i imagina c -L slujea cu zel pe Dumnezeu a a s a persecutndu-i pe urmaii lui Hristos, n realitate f cea lucrarea lui s a Satana. Saul si-a v zut nechibzuina n faptul c i pusese ncrederea [270] a t a s n asigur rile preoilor si conduc torilor, ale c ror slujbe sacre i a t a a f cuser s aib o inuena mare asupra lui si l f cuser s cread a a a a t a a a a c nvierea Domnului Hristos era o n scocire viclean a ucenicilor a a a S i. Dup ce I s-a descoperit Domnul Hristos, predica lui Stefan a a a revenit cu o putere conving toare n mintea lui Saul. Acele cuvinte a pe care preoii le declaraser blasfemie i-au ap rut acum ca adev r si t a a a realitate. n acel timp de iluminare minunat , mintea lui a lucrat cu a o rapiditate remarcabil . Parcurgnd istoria profetic , a v zut c resa a a a pingerea lui Isus de c tre evrei, r stignirea, nvierea si n larea Lui a a at fuseser prezise de profei si dovediser c El era Mesia cel f g duit. a t a a a a Si-a amintit cuvintele lui Stefan: Iat , v d cerurile deschise si pe a a Fiul omului stnd n picioare la dreapta lui Dumnezeu ( Faptele Apostolilor 7, 56 ) si a stiut c sfntul muribund z rise mp r ia a a a at slavei. Ce revelaie a fost aceasta pentru prigonitorul credincioilor! O t s lumin clar , dar teribil , p trunsese n suetul lui. Hristos i-a fost a a a a revelat ca venind pe p mnt pentru ndeplinirea misiunii Sale, ind a respins, tratat cu violena, condamnat si r stignit de cei pe care a t a venit s -i salveze si apoi ind nviat din mori si n lat la cer. n a t at clipa aceea cutremur toare, Saul si-a amintit c sfntul Stefan fusese a a

208

Istoria Mntuirii

jertt cu consimamntul lui si c prin intermediul lui muli ali sni t a t t t demni i g siser moartea prin persecuie crud . s a a t a Tremurnd si plin de fric , el a zis: Doamne, ce trebuie s fac? a a Domnul i-a zis: Scoal -te, intr n cetate si i se va spune ce trebuie a a t s faci. n mintea lui Saul nu nc pea nici o ndoial c cel care a a a a [271] i vorbea era cu adev rat Isus din Nazaret, Mesia cel mult ateptat, a s Mngierea si Mntuitorul lui Israel. Dup ce s-a retras lumina str lucitoare, Saul s-a ridicat de la a a p mnt cu totul lipsit de vedere. Str lucirea slavei lui Hristos fusese a a prea intens pentru vederea lui de muritor, iar, cnd aceasta s-a retras, a asupra ochilor lui s-a aternut o ntunecime ca a nopii. El a crezut s t c aceast orbire era pedeapsa lui Dumnezeu pentru prigonirea a a nemiloas a urmailor lui Isus. Bjbia n jur ntr-un ntuneric teribil, a s iar tovar sii lui, cu fric si uimire, l-au condus de mn la Damasc. a a a ndrumat c tre Biseric a a R spunsul la ntrebarea lui Saul este: Scoal -te, intr n cetate a a a si i se va spune ce trebuie s faci. Domnul Isus l trimite pe iudeul t a care ntreab la biserica Sa pentru a-i aa datoria. Domnul Hristos a s s vrise lucrarea de descoperire si de convingere, iar p c tosul a s a a poc it era acum dispus s nvee de la cei pe care Dumnezeu i a a t rnduise s propov duiasc adev rul Lui. n felul acesta, Domnul a a a a Isus a conrmat autoritatea bisericii Lui organizate si l-a pus pe Saul n leg tur cu reprezentanii S i de pe p mnt. Lumina cereasc l-a a a t a a a lipsit pe Saul de vedere, iar Isus, marele Vindec tor, nu i-a redat-o a ndat . Toate binecuvnt rile vin de la Hristos, dar El Si-a ninat a a t pe p mnt o biseric , reprezentanta Lui, si ei i aparine lucrarea a a t de a-l ndruma pe p c tosul poc it pe calea vieii. Aceiai oameni a a a t s pe care Saul i propusese s -i nimiceasc , aveau s -l instruiasc n s a a a a religia pe care el o dispreuise si o persecutase. t Credina lui Saul a fost sever ncercat n timpul celor trei zile t a de post si rug ciune acas la Iuda din Damasc. El era complet orb si a a [272] n total necunotina cu privire la ce i se cerea. Fusese instruit s a s t a mearg la Damasc, unde i se va spune ce s fac . n nesigurana si a a a t tulburarea lui, a strigat st ruitor c tre Dumnezeu: n Damasc era a a un ucenic numit Anania. Domnul i-a zis ntr-o vedenie: Anania! Iat -m , Doamne, a r spuns el. Si Domnul i-a zis: Scoal -te, a a a a

Convertirea lui Saul

209

du-te pe ulia care se cheam Dreapt si caut n casa lui Iuda pe t a a a unul zis Saul, un om din Tars. C ci iat , el se roag ; si a v zut n a a a a vedenie pe un om, numit Anania, intrnd la el si punndu-i minile s peste el ca s -i capete iar si vederea. as a Lui Anania nu-i venea s cread cuvintele ngerului mesager, a a deoarece prigonirea aprig a snilor din Ierusalim de c tre Saul se a t a ntinsese peste tot, departe si aproape. El si-a permis s protesteze: a Doamne, am auzit de la muli despre toate relele pe care le-a f cut t a omul acesta snilor T i n Ierusalim; ba si aici are puteri din partea t a preoilor celor mai de seam , ca s lege pe toi care cheam Numele t a a t a T u. Porunca dat lui Anania a fost imperativ : Du-te, c ci el este a a a a un vas pe care l-am ales ca s duc Numele Meu naintea neamurilor, a a naintea mp railor si naintea ilor lui Israel. a t Ucenicul, ascult tor de instruciunile ngerului, l-a c utat pe omul a t a care pn nu de mult sua ameninari mpotriva tuturor care credeau a t n Numele lui Isus. El i s-a adresat: Frate Saule, Domnul Isus care i s-a ar tat pe drumul pe care veneai m-a trimis ca s capei vederea t a a t si s te umpli de Duhul Sfnt. Chiar n clipa aceea au c zut de pe a a ochii lui un fel de solzi; si el si-a c p tat iar si vederea. Apoi s-a a a a sculat si a fost botezat. Aici, Domnul Hristos d un exemplu despre modul n care lu- [273] a creaz El pentru salvarea omului. El ar putut s fac toate acestea a a a pentru Saul n mod direct, dar aceasta nu ar fost n concordana cu t planul S u. Binecuvnt rile Lui trebuia s vin prin agenii pe care a a a a t i rnduise. Saul avea ceva de f cut n leg tur cu m rturisirea faa a a a a t de cei a c ror nimicire o planicase; iar Dumnezeu avea o lucrare de a r spundere pentru cei pe care i autorizase s lucreze n locul S u. a a a Saul nvaa de la ucenici. n lumina Legii, se vede un p c tos. t a a Vede c Isus, pe care n ignorana lui l socotise un impostor, este a t autorul si temelia religiei poporului lui Dumnezeu nc din zilele lui a Adam si des vritorul credinei acum att de clar pentru nelege a s t a t rea lui iluminat ; susin torul adev rului si mplinitorul profeiilor. a t a a t El l privise pe Isus ca desinnd Legea lui Dumnezeu, dar cnd t vederea spiritual i-a fost atins de degetul lui Dumnezeu a nvat a a at c Domnul Hristos era autorul ntregului sistem de jertfe evreiesc; c a a venise n lume cu scopul precis de a ap ra Legea Tat lui S u; si c , a a a a prin moartea Lui, legea tipic i ntlnise antitipul. n lumina Legii a s

210

Istoria Mntuirii

Morale, pe care crezuse c o p zea cu zel, Saul s-a v zut p c tosul a a a a a p c toilor. a a s Din prigonitor, apostol Pavel a fost botezat de Anania n rul Damascului. Apoi a mncat si a fost nt rit. ndat a nceput s -L predice pe Isus credincioilor a a a s din ora, aceiai pe care, la plecarea din Ierusalim, pl nuise s -i s s a a nimiceasc . El mai nv a n sinagogi c Isus, care fusese dat la a at a moarte, era cu adev rat Fiul lui Dumnezeu. Argumentele aduse de el a din profeii erau att de conving toare, iar eforturile lui erau nsoite t a t de puterea lui Dumnezeu n aa m sur , nct evreii care se opuneau s a a [274] erau ncurcai si nenstare s -i r spund . Educaia rabinic si farit a a a t a seic a lui Pavel avea s e folosit acum cu succes n predicarea a a a Evangheliei si n susinerea cauzei pe care alt dat depusese toate t a a eforturile s-o distrug . a Evreii erau cu totul surprini si ncurcai de convertirea lui Pavel. s t Ei cunoteau poziia lui la Ierusalim si stiau scopul principal pentru s t care plecase la Damasc, precum si c era narmat cu o ns rcinare a a din partea marelui preot, care l autoriza s -i aresteze pe cei care a credeau n Isus si s -i trimit la Ierusalim; cu toate acestea, l vedeau a a acum predicnd Evanghelia lui Isus, nt rindu-i pe cei care erau a deja ucenici ai acestei Evanghelii si convertind mereu noi persoane la credina mpotriva c reia luptase cndva att de zelos. Pavel le t a demonstra tuturor care-l ascultau c i schimbase credina nu din a s t impuls sau din fanatism, ci datorit dovezilor copleitoare. a s Pe m sur ce lucra n sinagogi, credina i se nt rea; zelul lui a a t a n a susine faptul c Isus era Fiul lui Dumnezeu a crescut n faa t a t opoziiei nverunate a evreilor. El nu a putut r mne mult vreme t s a a n Damasc, deoarece evreii, dup ce si-au revenit din uimirea pria cinuit de convertirea lui minunat si de lucrarea lui ulterioar , au a a a respins cu hot rre dovezile copleitoare aduse n favoarea doctria s nei Domnului Hristos. Mirarea lor faa de convertirea lui Pavel s-a t transformat ntr-o ur intens mpotriva lui, asem n toare cu cea pe a a a a care o manifestaser mpotriva Domnului Isus. a

Convertirea lui Saul

211

Preg tire pentru slujire a Viaa lui Pavel era n primejdie, iar el a primit de la Dumnezeu t ns rcinarea s p r seasc Damascul pentru o vreme. A plecat n a a aa a Arabia; si acolo, n relativ singur tate, a avut din belug ocazii de a a s comuniune cu Dumnezeu si meditaie. El a dorit s e singur cu t a Dumnezeu, s -i cerceteze inima, s -i adnceasc poc ina si s se [275] as as a a t a preg teasc prin studiu si rug ciune pentru a se angaja ntr-o lucrare a a a care-i p rea prea m reaa si prea important pentru a se apuca de ea. a a t a El era un apostol ales nu de om, ci de Dumnezeu, si i s-a spus clar c lucrarea lui avea s e ntre neamuri. a a n timp ce se aa n Arabia, Pavel nu a comunicat cu apostolii. El L-a c utat pe Dumnezeu, cu st ruina si din toat inima, hot rt a a t a a s nu nceteze pn cnd nu va sti sigur c poc ina lui a fost primit a a a a t a si marele lui p cat, iertat. Nu voia s renune la lupt pn cnd nu a a t a a avea asigurarea c Domnul Isus va cu el n lucrarea lui viitoare. a El avea s poarte mereu n trup, n ochii lui care fuseser orbii de a a t lumina cereasc , semnele slavei Domnului Hristos, si dorea s poarte a a si asigurarea permanent a harului Lui susin tor. Paul a ajuns n a t a strns leg tur cu cerul, iar Isus a intrat n comuniune cu el si l-a a a a nt rit n credina, rev rsnd asupra lui nelepciunea si harul S u a t a t a [276] dumnezeiesc.

Capitolul 38 nceputul lucr rii lui Pavel a


Pavel s-a ntors la Damasc si a predicat cu ndr zneal n Numele a a lui Isus. Evreii nu puteau face faa nelepciunii argumentelor lui, t t de aceea s-au sf tuit s -i aduc glasul la t cere cu fora singurul a a a a t argument al unei cauze pierdute. Au hot rt s -l asasineze. Aposa a tolul a fost ntiinat de planurile lor. Porile cet ii erau p zite cu s t t at a vigilena zi si noapte, ca s i se mpiedice fuga. ngrijorarea ucenit a cilor i-a ndreptat c tre Dumnezeu n rug ciune. Nici nu mai prea a a dormeau, c ci erau ocupai s g seasc mijloace pentru sc parea a t a a a a apostolului ales. Pn la urm , au conceput un plan dup care el a a a a fost cobort noaptea peste zid, printr-o fereastr , ntr-un co. n felul a s acesta umilitor, a fugit Pavel din Damasc. El a pornit apoi spre Ierusalim, dorind s -i cunoasc pe apostolii a a de acolo, n special pe Petru. Era ner bd tor s -i ntlneasc pe a a a a pescarii galileeni care tr iser , se rugaser si vorbiser cu Domnul a a a a Hristos pe p mnt. Dorea erbinte, din toat inima, s -l cunoasc a a a a pe cel mai mare dintre apostoli. Cnd a intrat n Ierusalim, Pavel a privit cu ali ochi cetatea si templul. Stia acum c asupra lor atrnau t a judecata si pedeapsa lui Dumnezeu. [277] Sup rarea si mnia evreilor din cauza convertirii lui Pavel nu a cunotea margini. El, ns , era ferm ca o stnc si credea c atunci s a a a cnd le va relata prietenilor s i experiena lui minunat , ei i vor a t a s schimba credina cum f cuse si el si vor crede n Isus. El fusese t a foarte contiincios n opoziia sa faa de Hristos si urmaii Lui, iar s t t s atunci cnd a fost oprit si convins de p catul s u, si-a p r sit ndat a a aa a c ile rele si a m rturisit credina lui Isus. Credea acum pe deplin c a a t a prietenii si fotii lui asociai se vor convinge si ei de greeala lor si li s t s se vor al tura credincioilor cnd vor auzi mprejur rile convertirii a s a lui minunate si vor vedea ct se schimbase, din fariseul mndru care-i persecuta si-i d dea la moarte pe cei care credeau n Isus ca a Fiul lui Dumnezeu. Pavel a ncercat s se al ture frailor lui, ucenicii, dar mare i-au a a t fost ntristarea si dezam girea cnd a aat c nu voiau s -l primeasc a a a a 212

nceputul lucr rii lui Pavel a

213

ntre ei, ca pe unul de-ai lor. Ei i aminteau persecuiile din trecut s t si-l suspectau c joac un rol, ca s -i nele si s -i nimiceasc . ntr a a a s a a adev r auziser de convertirea lui minunat , dar pentru c el se a a a a retr sese apoi n Arabia si ei nu mai auziser nimic precis despre el, a a nu d deau crezare zvonurilor despre marea lui schimbare. a ntlnirea cu Petru si Iacov Barnaba, care contribuia generos cu banii lui la susinerea cauzei t Domnului Hristos si la uurarea nevoilor celor s raci, l cunoscuse s a pe Pavel pe cnd acesta era mpotriva credincioilor. El si-a rennoit s acea cunotina, a ascultat m rturia lui Pavel cu privire la minunata s t a lui convertire si la experiena lui de dup aceea. L-a crezut pe deplin t a si l-a primit pe Pavel, l-a luat de mn si l-a condus la apostoli. [278] a Le-a povestit experiena pe care tocmai o auzise: c Domnul Isus t a i ap ruse personal lui Pavel pe drumul spre Damasc, c i vorbise, a a c el si-a rec p tat vederea ca r spuns la rug ciunile lui Anania si a a a a a c de atunci a susinut n sinagogile acelei ceti c Isus era Fiul lui a t at a Dumnezeu. Ucenicii n-au mai ezitat; ei nu puteau s I se opun lui Dumnea a zeu. Petru si Iacov, care pe vremea aceea erau singurii apostoli n Ierusalim, i-au ntins mna dreapt a p rt siei aceluia care odinioar a a a a fusese prigonitorul nemilos al credinei lor, iar Pavel a devenit tot t att de iubit si de respectat pe ct fusese de temut si de ocolit n trecut. Aici s-au ntlnit cele dou guri m ree ale noii credine: a a t t Petru, unul din tovar sii alei ai lui Hristos cnd era pe p mnt si a s a Pavel, fariseul, care dup n larea lui Isus L-a ntlnit faa n faa, a a at t t vorbit cu El si L-a v zut si n viziune att pe El, ct si natura lucr rii a a Lui n cer. Aceast prim ntrevedere a avut mare nsemn tate pentru amna a a doi apostolii, dar a fost de scurt durat , deoarece Pavel era ner ba a a d tor s plece la lucru pentru Maestrul lui. Curnd, glasul care l a a contrazisese att de zelos pe Stefan s-a auzit n aceeai sinagog , s a declarnd f r team c Isus era Fiul lui Dumnezeu, ap rnd aceeai aa a a a s cauz pentru care murise Stefan. El si-a relatat propria experiena a t minunat si, cu inima plin de o dorina arz toare pentru fraii si a a t a t fotii lui asociai, a prezentat dovezile din profeie, cum f cuse si s t t a Stefan, c Domnul Isus care fusese r stignit era Fiul lui Dumnezeu. a a

214

Istoria Mntuirii

Dar Pavel a socotit greit spiritul frailor s i evrei. Aceeai furie s t a s care izbucnise mpotriva lui Stefan s-a ab tut de data aceasta mpo a triva lui. El a v zut c trebuia s se despart de fraii lui si ntristarea a a a a t [279] i-a umplut inima. Bucuros si-ar dat si viaa, dac ei ar putut s e astfel adui t a a s la cunoaterea adev rului. Evreii au nceput s fac planuri ca s -i s a a a a ia viaa, iar ucenicii l-au ndemnat s p r seasc Ierusalimul; dar t a aa a el a ntrziat, nedorind s plece si ind ner bd tor s mai lucreze a a a a puin pentru fraii s i evrei. Pavel participase activ la martirizarea t t a lui Stefan si dorea foarte mult s stearg aceast pat ap rnd cu a a a a a ndr zneal adev rul care l costase viaa pe Stefan. I se p rea o a a a t a laitate s fug din Ierusalim. s a a Fuga din Ierusalim n timp ce Pavel, nfruntnd consecinele unui asemenea pas, t se ruga erbinte lui Dumnezeu n templu, Mntuitorul i S-a ar tat a ntr-o viziune, spunnd: Gr bete-te, iei iute din Ierusalim, c ci a s s a nu vor primi m rturisirea ta despre Mine. Chiar si atunci a ezitat a Pavel s p r seasc Ierusalimul nainte de a-i convinge pe evreii a aa a nc pnai de adev rul credinei lui. El gndea c , chiar dac viaa a at t a t a a t i-ar jertt pentru adev r, aceasta n-ar nsemna nimic mai mult a a dect plata pentru cumplita vin ce si-o imputa siei: moartea lui a s Stefan. El a r spuns: Doamne, ei stiu c eu b gam n temnia si a a a t b team prin sinagogi pe cei ce credeau n Tine: si c atunci cnd a a se v rsa sngele lui Stefan, martirul T u, eram si eu de faa, mi a a t uneam ncuviinarea mea cu a celorlali si p zeam hainele celor ce-l t t a omorau. Replica pe care a primit-o, ns , a fost mai hot rt dect a a a nainte: Du-te, c ci te voi trimite departe la neamuri. a Cnd au auzit fraii despre viziunea lui Pavel si despre grija pe t care i-o purta Dumnezeu, nelinitea lor pentru el a crescut, deoarece s i d deau seama c era cu adev rat un vas ales de Domnul pentru a s a a a [280] duce adev rul la neamuri. Ei au gr bit fuga lui secret din Ierusalim, a a a de fric s nu e omort de evrei. Plecarea lui Pavel a suspendat a a pentru un timp opoziia violent a evreilor, iar biserica a avut o t a perioad de odihn , timp n care muli au fost ad ugai la num rul a a t a t a [281] credincioilor. s

Capitolul 39 Lucrarea lui Petru


Petru, ca parte a lucr rii lui, i-a vizitat pe snii din Lida. Acolo a t l-a vindecat pe Enea, care z cea n pat paralizat de opt ani de zile. a Petru i-a zis: Enea, Isus Hristos te vindec ; scoal -te si f -i patul. a a at Si Enea s-a sculat ndat . Toi locuitorii din Lida si din Sarona l-au a t v zut si s-au ntors la Domnul. a Iope se aa n apropiere de Lida si, la data aceea, Tabita, care n traducere nseamn Dorca, a murit. Ea fusese urmaa vrednic a s a a lui Isus Hristos, iar viaa i fusese caracterizat de fapte bune t a si milostenii pentru cei s raci si ntristai si de zel pentru cauza a t adev rului. Moartea ei nsemna o mare pierdere. Tn ra biseric nu a a a se putea lipsi de eforturile sale nobile. Cnd au auzit credincioii s de vindec rile minunate pe care le s vrise Petru n Lida, au dorit a a s foarte mult ca el s vin la Iope. Au fost trimii soli care s solicite a a s a prezena lui acolo. t Petru s-a sculat si a plecat mpreun cu ei. Cnd au sosit, l-au a dus n odaia de sus. Toate v duvele l-au nconjurat plngnd si i-au a ar tat hainele si c m sile pe care le f cea Dorca pe cnd era cu a a a a ele. Petru i-a trimis afar pe prietenii care plngeau si se v itau. A a a ngenuncheat si s-a rugat cu rvn lui Dumnezeu s -i redea viaa si [282] a a t s n tatea trupului ncremenit al Dorc i, apoi s-a ntors spre trup a a a si a zis: Tabita, scoal -te! Ea a deschis ochii si cnd a v zut pe a a Petru a stat n capul oaselor. El i-a dat mna si a ridicat-o n sus. A chemat ndat pe sni si pe v duve si le-a pus-o nainte vie. a t a Aceast m reaa lucrare de a scula morii la viaa a fost mijlocul de a a t t t convertire la credina lui Isus a multora n Iope. t Sutaul s n Cezarea era un om cu numele Corneliu, suta din ceata s de ostai numit Italiana. Omul acesta era cucernic si tem tor de s a a Dumnezeu, mpreun cu toat casa lui. El f cea multe milostenii a a a norodului si se ruga totdeauna lui Dumnezeu. Dei era roman, Cor s 215

216

Istoria Mntuirii

neliu l cunoscuse pe adev ratul Dumnezeu si renunase la idolatrie. a t Era ascult tor de voia lui Dumnezeu si I se nchina cu o inim sina a cer . El nu a intrase n leg tur cu evreii, dar cunotea si asculta de a a a s Legea Moral . Nu fusese circumcis si nici nu lua parte la aducerea a jertfelor, de aceea evreii l socoteau necurat. Cu toate acestea, el susinea cauza evreilor prin donaii generoase si era peste tot cunoscut t t pentru milosteniile si faptele sale bune. Viaa lui cinstit i-a adus o t a reputaie bun att printre evrei, ct si printre neamuri. t a Corneliu nu nelegea deplin credina n Hristos, dei credea t t s profeiile si atepta venirea lui Mesia. Prin dragostea si ascultarea lui t s de Dumnezeu, a fost adus aproape de El si preg tit s -L primeasc a a a pe Mntuitorul, cnd avea s i Se descopere. Condamnarea vine a prin respingerea luminii date. Sutaul era dintr-o familie nobil si s a deinea o poziie de mare ncredere si cinste, dar aceste mprejur ri t t a [283] nu au avut tendina s -i submineze calitile nobile ale caracterului. t a at Adev rata bun tate si m reie s-au unit ca s -l fac un b rbat de a a a t a a a valoare moral . Inuena lui era binef c toare pentru toi cu care a t a a t venea n contact. El credea n singurul Dumnezeu, Creatorul cerului si al p mn a tului. l venera, i recunotea autoritatea si-I c uta sfatul n toate s a aspectele vieii. Era credincios n datoriile c minului, ca si n rest a ponsabilitile lui ociale, si n lase altarul lui Dumnezeu n familia at at sa. El nu ndr znea s se aventureze n ndeplinirea planurilor sale si a a s -i care povara de r spunderi grele f r ajutorul lui Dumnezeu; de as a aa aceea, se ruga mult si cu st ruina pentru acel ajutor. Toate lucr rile a t a lui purtau semnul credinei, iar Dumnezeu a privit la curia faptelor t at si la generozitatea lui si S-a apropiat de el n cuvnt si n Duh. ngerul l viziteaz pe Corneliu a n timp ce Corneliu se ruga, Dumnezeu a trimis la el un sol ceresc care i s-a adresat pe nume. Sutaul s-a speriat, totui stia c s s a ngerul a fost trimis de Dumnezeu s -l instruiasc si a zis: Ce este, a a Doamne? Si ngerul i-a zis: Rug ciunile si milosteniile tale s-au a suit naintea lui Dumnezeu si El Si-a adus aminte de ele. Trimite acum pe nite oameni la Iope si cheam pe Simon, zis si Petru. El s a g zduiete la un om numit Simon t b carul, a c rui cas este lng a s a a a a a mare: acela i va spune ce trebuie s faci. t a

Lucrarea lui Petru

217

Din nou, Dumnezeu Si-a ar tat interesul pentru lucrarea Evan a gheliei si pentru biserica Lui organizat . Nu ngerul Lui era cel a care s -i spun lui Corneliu istoria crucii. Tot un om, supus ca si a a el sl biciunilor omeneti, avea s -l instruiasc n privina Mntuia s a a t torului r stignit, nviat si n lat. Mesagerul ceresc a fost trimis cu a at scopul special de a-l pune pe Corneliu n leg tur cu slujitorul lui [284] a a Dumnezeu, care s -l nvee cum putea s e mntuit, el si casa lui. a t a Corneliu a ascultat cu bucurie solia si a trimis imediat oameni s -l caute pe Petru, potrivit cu sfaturile ngerului. Claritatea acesa tor instruciuni, n care era numit chiar si ocupaia b rbatului n t a t a casa c ruia st tea Petru, dovedete c Cerul cunoate bine istoria si a a s a s ocupaia oamenilor de la orice nivel al vieii. Dumnezeu cunoate t t s ocupaia zilnic a truditorului umil, ca si pe aceea a mp ratului pe t a a tronul s u. Avariia, cruzimea, crimele ascunse si egoismul oamenia t lor i sunt cunoscute la fel de bine ca si faptele lor bune, dragostea, generozitatea si bun tatea lor. Nimic nu este ascuns de Dumnezeu. a Viziunea lui Petru Imediat dup aceast ntrevedere cu Corneliu, ngerul s-a dus a a la Petru care, foarte obosit si mnd dup c l torie, se ruga pe a a aa acoperiul casei. Pe cnd se ruga i s-a ar tat o viziune, a v zut cerul s a a deschis si un vas ca o faa de mas mare, legat cu cele patru coluri, t a a t coborndu-se si aezndu-se jos pe p mnt. n ea se aau tot felul s a de dobitoace cu patru picioare si trtoare de pe p mnt si p s rile a aa cerului. Si un glas i-a zis: Petre, scoal -te, taie si m nnc . Petru a a a a r spuns: Nicidecum, Doamne, c ci niciodat n-am mncat ceva a a a spurcat sau necurat. Si glasul i-a zis iar si a doua oar : Ce a curit a a at Dumnezeu s nu numeti spurcat. Lucrul acesta s-a f cut de trei a s a ori si ndat dup aceea vasul a fost ridicat iar si la cer. a a a Prin aceasta putem nelege cum lucreaz planul lui Dumnezeu t a pentru a pune n micare main ria prin care voia Lui s poat s s a a a mplinit pe p mnt aa cum este n cer. Petru nc nu le predicase [285] a a s a neamurilor Evanghelia. Muli dintre ei ascultaser cu interes adev t a a rurile pe care le nv a el, dar zidul de desp rire dintre ei, pe care at at moartea Domnului Hristos l d rmase, nc mai exista n mintea a a apostolilor, iar ei excludeau neamurile de la privilegiile Evangheliei.

218

Istoria Mntuirii

Evreii greci primiser lucrarea apostolilor si muli dintre ei r spuna t a seser acelor eforturi mbrind credina lui Isus, dar convertirea a at s t lui Corneliu avea s e prima de importana printre neamuri. a t Prin viziunea cu faa de mas si coninutul ei, coborte din cer, t a t Petru avea s e eliberat de prejudecile lui mpotriva neamurilor si a at avea s neleag faptul c prin Hristos naiunile p gne erau f cute a t a a t a a p rtae la binecuvnt rile si privilegiile evreilor si trebuia aadar s a s a s a benecieze de ele n mod egal. Unii au interpretat c aceast viziune a a semnic faptul c Dumnezeu a ndep rtat interdicia folosirii c rnii a a a t a animalelor pe care le declarase necurate mai nainte; si, de aceea, carnea de porc ar bun de mncat. Aceasta este o interpretare a foarte ngust si cu totul eronat , contrazis clar n raportul biblic al a a a viziunii si al consecinelor ei. t Viziunea despre tot felul de dobitoace pe care le coninea faa de t t mas si din care i s-a poruncit lui Petru s taie si s m nnce, ind a a a a asigurat c ceea ce a cur it Dumnezeu el n-ar trebui s numeasc a at a a spurcat sau necurat, a fost o simpl ilustraie pentru a i se ar ta a t a adev rata poziie a neamurilor; si anume c , prin moartea Doma t a nului Hristos, ele au fost f cute mpreun motenitoare cu Israelul a a s lui Dumnezeu. Aceasta i-a transmis lui Petru att mustrare, ct si nvatur . Pn atunci, lucrarea lui se limitase n ntregime la evrei. at a a [286] El privise neamurile ca ind necurate si excluse de la f g duina lui a a t Dumnezeu. Mintea lui a fost acum condus s priceap c planul lui a a a a Dumnezeu cuprinde ntreaga lume. Chiar n timp ce Petru cugeta la viziune, aceasta i-a fost explicat . a Pe cnd Petru nu stia ce s cread despre nelesul vedeniei pe care a a t o avusese, iat c oamenii trimii de Corneliu, ntrebnd de casa lui a a s Simon, au stat la poart si au ntrebat cu glas tare dac Simon, zis si a a Petru, g zduiete acolo. Si, pe cnd se gndea Petru la vedenia aceea, a s Duhul i-a zis: Iat c te caut trei oameni; scoal -te, pogoar -te si a a a a a du-te cu ei f r sov ire, c ci Eu i-am trimis. aa a a Aceasta a fost o porunc stnjenitoare pentru Petru, dar n-a na dr znit s acioneze potrivit cu propriile-i simaminte, de aceea a a a t t cobort din camera lui si i-a primit pe solii trimii la el de Corneliu. s Ei i-au comunicat apostolului ns rcinarea lor neobinuit si, cona s a form instruciunilor primite de la Dumnezeu, el a c zut imediat de t a acord s plece cu ei n dimineaa urm toare. n seara aceea i-a tratat a t a n mod curtenitor, iar dimineaa a pornit cu ei spre Cezarea, ind t

Lucrarea lui Petru

219

nsoit de sase frai de-ai lui, care aveau s e martori la tot ce avea t t a s spun si s fac el n timp ce vizita neamurile; deoarece Petru stia a a a a c va tras la r spundere pentru o astfel de opoziie direct faa de a a t a t credina si nvaturile iudaice. t at C l toria a durat aproape dou zile si Corneliu a avut fericitul aa a privilegiu de a deschide ua unui slujitor al Evangheliei care, potrivit s cu asigurarea lui Dumnezeu, avea s -i nvee pe el si pe cei din a t casa lui cum puteau mntuii. n timp ce solii fuseser plecai n t a t misiunea lor, sutaul a adunat ct de multe rude a reuit, ca si ele s s s poat nv a adev rul. Cnd a sosit Petru, o mare grup se aa [287] a a at a a laolalt , ateptnd cu ner bdare s -i asculte cuvintele. a s a a Vizita la Corneliu Cnd Petru a intrat n casa lui Corneliu, acesta nu l-a salutat ca pe un musar obinuit, ci ca pe unul onorat de cer si trimis la el de s Dumnezeu. Este un obicei oriental de a face plec ciune naintea unui a prin sau altui demnitar nalt, iar pentru copii, de a se pleca naintea t p rinilor lor care sunt onorai cu poziii de ncredere. Corneliu, ns , a t t t a plin de veneraie pentru apostolul delegat de Dumnezeu, i-a c zut t a la picioare si i s-a nchinat. Petru s-a dat napoi cu groaz din faa a t faptei sutaului si l-a ridicat n picioare spunnd: Scoal -te, si eu s a sunt om! Apoi a nceput s converseze cu el ntr-un mod familiar, a pentru a-i ndep rta sentimentul de team amestecat cu uimire si a a respect exagerat, cu care l privea sutaul. s Dac Petru ar fost nvestit cu autoritatea si poziia pe care i-a a t acordat-o biserica romano-catolic , el ar ncurajat mai degrab a a veneraia lui Corneliu, dect s-o mpiedice. Aa numiii succesori t s t ai lui Petru cer ca mp raii s se plece la picioarele lor, dar Petru a t a nsui s-a considerat a doar un om supus greelilor si c derilor. s s a Petru a vorbit cu Corneliu si cu cei adunai n casa lui cu privire la t obiceiul evreilor: c se considera mpotriva legii ca ei s aib relaii a a a t de prietenie cu neamurile, aceasta implicnd profanare ceremonial . a Acest lucru nu era interzis de Legea lui Dumnezeu, dar tradiia t oamenilor f cuse din el un obicei obligatoriu. Petru a zis: Stii c a t a nu este ng duit de lege unui evreu s se nsoeasc mpreun cu a a t a a unul de alt neam sau s vin la el, dar Dumnezeu mi-a ar tat s nu a a a a numesc pe nici un om spurcat sau necurat. De aceea am venit f r [288] aa

220

Istoria Mntuirii

crtire cnd m-ai chemat; v ntreb dar, cu ce gnd ai trimis dup t a t a mine? Dup aceea, Corneliu si-a relatat experiena si cuvintele ngerului a t care i se ar tase n viziune. n ncheiere a spus: Am trimes ndat a a la tine si bine ai f cut c ai venit. Acum dar, toi suntem aici naintea a a t lui Dumnezeu, ca s ascult m tot ce i-a poruncit Domnul s ne a a t a spui. Atunci Petru a nceput s vorbeasc si a zis: n adev r, v d a a a a c Dumnezeu nu este p rtinitor, ci c n orice neam, cine se teme a a a de El si lucreaz neprih nire este primit de El. Dei Dumnezeu a a s i favorizase pe evrei faa de toate celelalte popoare, totui, dac ei t s a respingeau lumina si nu tr iau n conformitate cu credina lor, nu a t erau mai n lai n ochii Lui dect celelalte naiuni. Aceia dintre at t t neamuri care, ca si Corneliu, se temeau de Dumnezeu si lucrau neprih nire, tr ind lumina pe care o aveau, erau privii cu bun voina a a t a t de Dumnezeu, iar slujirea lor sincer era primit . a a Credina si neprih nirea lui Corneliu ns , nu puteau des vrt a a a site f r o cunoatere a lui Hristos; de aceea Dumnezeu i-a trimis aa s acea lumin si cunoatere pentru dezvoltarea n continuare a caraca s terului lui neprih nit. Muli refuz s primeasc lumina pe care le-o a t a a a trimite providena lui Dumnezeu si, ca o scuz pentru c fac astfel, t a a citeaz cuvintele spuse de Petru lui Corneliu si prietenilor lui: Ci a c n orice neam, cine se teme de El si lucreaz neprih nire este a a a primit de El. Ei susin c nu conteaz ceea ce crede omul atta t a a timp ct faptele lui sunt bune. Este greit; credina trebuie unit cu s t a faptele. Oamenii trebuie s nainteze odat cu lumina care le este a a dat . Dac Dumnezeu i aduce n leg tur cu slujitorii Lui care au a a a a [289] primit un adev r nou, conrmat de Cuvntul lui Dumnezeu, ei ar a trebui s primeasc acest adev r cu bucurie. Adev rul merge nainte. a a a a Adev rul merge n sus. Pe de alt parte, aceia care pretind c doar a a a credina lor i va mntui se ncred ntr-o funie de nisip, deoarece t credina este nt rit si f cut des vrit numai prin fapte. t a a a a a s a Neamurile primesc Duhul Sfnt Petru L-a predicat pe Isus acelei grupe de ascult tori ateni: viaa a t t Sa, lucrarea, minunile, tr darea, r stignirea, nvierea si n larea Lui, a a at precum si lucrarea Sa n cer, ca Reprezentant si Avocat al omului, de a pleda n favoarea p c tosului. n timp ce apostolul vorbea, a a

Lucrarea lui Petru

221

inima i s-a n c rat de Spiritul adev rului lui Dumnezeu pe care-l a a a prezenta oamenilor. Ascult torii lui erau ncntai de doctrina pe a t care o auzeau, ntruct inimile le fuseser preg tite ca s primeasc a a a a adev rul. Apostolul a fost ntrerupt de coborrea Duhului Sfnt, a n acelai fel n care Se manifestase n ziua Cincizecimii. Toi s t credincioii t iai mprejur, care veniser cu Petru, au r mas uimii s a t a a t cnd au v zut c darul Duhului Sfnt s-a v rsat si peste neamuri. a a a C ci i auzeau vorbind n limbi si m rturisind pe Dumnezeu. Atunci a a Petru a zis: Se poate opri apa ca s nu e botezai acetia, care au a t s primit Duhul Sfnt ca si noi? Si a poruncit s e botezai n Numele a t Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat s mai r mn cteva zile a a a la ei. Coborrea Duhului Sfnt peste neamuri nu era un echivalent pentru botez. Paii necesari n convertire, n toate cazurile, sunt: cres dina, poc ina si botezul. n felul acesta, adev rata biseric cretin t a t a a s a este unit ntr-un singur Domn, o credina si un botez. Diferitele tema t peramente sunt transformate de harul snitor si aceleai principii t s nnobilatoare conduc vieile tuturor. Petru a cedat rug minilor celor t a t credincioi dintre neamuri si a r mas cu ei un timp, predicndu-L pe [290] s a Isus tuturor neamurilor de prin mprejurimi. Cnd fraii din Iudea au auzit c Petru le-a predicat neamurilor, t a s-a ntlnit cu ei si a mncat cu ei n casele lor, au fost foarte surprini s si jignii de asemenea aciuni ciudate din partea lui. Ei se temeau t t c , dac Petru mergea pe calea aceasta, care lor le p rea ncumetare, a a a ea avea s -i contrazic propriile nv aturi. De ndat ce Petru s-a a a at a ntors, l-au ntmpinat cu critic sever , zicnd: Ai intrat n cas la a a a nite oameni net iai mprejur si ai mncat cu ei. s a t Viziunea Bisericii m rite a Atunci Petru le-a pus nainte, n mod sincer, ntreaga situaie. t Le-a povestit experiena cu privire la viziune si le-a explicat c t a aceasta i-a atras atenia s nu mai in la deosebirile ceremoniale ale t a t a circumciziunii, nici s nu mai priveasc neamurile ca ind necurate, a a deoarece Dumnezeu nu face deosebire ntre persoane. Petru i-a informat despre porunca lui Dumnezeu de a merge la neamuri, despre sosirea solilor, despre c l toria lui la Cezarea si ntlnirea aa cu Corneliu si grupa strns n casa lui. Fraii lui si-au dat seama a t

222

Istoria Mntuirii

c el fusese precaut prin faptul c , dei Dumnezeu i-a poruncit s a a s a mearg la casa unuia dintre neamuri, a luat cu el sase dintre ucenicii a prezeni atunci, ca martori a tot ceea ce el va spune sau va face acolo. t Petru a povestit esena ntrevederii sale cu Corneliu, n care acesta t i-a istorisit despre viziunea lui, prin care fusese instruit s trimit a a soli la Iope s -l aduc pe Petru, ca s -i spun cuvinte prin care el si a a a a casa lui s poat mntuii. a a t El a relatat evenimentele primei lui ntlniri cu neamurile, spunnd: Si, cum am nceput s vorbesc, Duhul Sfnt s-a pogort peste a [291] ei ca si peste noi la nceput. Si mi-am adus aminte de vorba Domnului cum a zis: Ioan a botezat cu ap , dar voi vei botezai cu Duhul Sfnt. Deci, dac a t t a Dumnezeu le-a dat acelai dar ca si nou , care am crezut n Domnul s a Isus Hristos, cine eram eu s m mpotrivesc lui Dumnezeu? a a Dup ce au auzit acest raport, ucenicii au fost adui la t cere, ind a s a convini c Petru lucrase pentru ndeplinirea planului lui Dumnezeu s a si c vechile lor prejudec i si exclusivismul lor trebuiau distruse a at complet de Evanghelia lui Hristos. Dup ce au auzit aceste lucruri, a s-au potolit, au sl vit pe Dumnezeu si au zis: Dumnezeu a dat deci a [292] si neamurilor poc ina, ca s aib viaa. a t a a t

Capitolul 40 Petru eliberat din nchisoare


Irod era un pretins prozelit al credinei iudaice si, n aparena, t t foarte zelos n a p strarea ceremoniilor legii. El guverna Iudea si a era supus mp ratului roman Claudius; mai era si tetrarh al Galia leii. Irod era ner bd tor s intre n graiile evreilor, spernd s -i a a a t as asigure n felul acesta poziia si onorurile. De aceea, a continuat t s ndeplineasc dorinele evreilor, persecutnd biserica lui Hristos. a a t Si-a nceput lucrarea jefuindu-i pe credincioi de casele si bunurile s lor; apoi a nceput s -i nchid pe conduc tori. L-a prins pe Iacov, a a a l-a aruncat n nchisoare si a trimis un c l u ca s -l ucid cu sabia, aa a a la fel cum f cuse cel lalt Irod cu profetul Ioan. V znd c faptele a a a a lui pl ceau evreilor, el a devenit apoi si mai ndr zne si l-a nchis a a t pe Petru. Aceste cruzimi erau s vrite n timpul ocaziei sacre a a s Patelui. s Poporul a primit cu bucurie fapta lui Irod, de a-l ucide pe Iacov, dei unii au fost nemulumii de felul tainic n care fusese ndeplinit s t t a aceasta, susinnd c o execuie public ar avut un efect mai put a t a ternic de a-i intimida pe toi credincioii si simpatizanii. De aceea, t s t Irod l-a inut pe Petru sub arest, cu scopul de a-i satisface pe evrei [293] t printr-un spectacol public al morii sale. Dar i s-a sugerat c n-ar t a o cale sigur s -l scoat afar pe b trnul apostol pentru execuie, n a a a a a t faa tuturor oamenilor adunai la Ierusalim pentru Pate. Se temeau t t s c persoana lui venerabil le-ar putea strni mila si respectul; si se a a mai temeau ca nu cumva el s fac unul din acele apeluri pline de a a putere care adesea i treziser pe oameni s investigheze viaa si a a t caracterul lui Isus Hristos si pe care, cu toate siretlicurile lor, nu erau n stare s le contrazic . Evreii presimeau c , n cazul acesta, a a t a oamenii vor cere eliberarea lui Petru din mna mp ratului. a n timp ce execuia lui Petru a fost amnat , sub diferite pretexte, t a pn dup Pate, biserica lui Hristos a avut timp pentru cercetare a a s profund a inimii si pentru rug ciuni erbini. Cereri st ruitoare erau a a t a amestecate cu lacrimi si post. Ei s-au rugat f r ncetare pentru Petru; aa simeau c lucrarea cretin nu se putea lipsi de el si c ajunseser t a s a a a 223

224

Istoria Mntuirii

la un punct n care, f r ajutorul special al lui Dumnezeu, biserica aa lui Hristos s-ar stinge. Ziua execuiei lui Petru a fost n sfrit stabilit , dar rug ciunile t s a a credincioilor continuau s se nale spre cer. n timp ce toat energia s a t a si mila le erau angajate n apeluri erbini, ngerii lui Dumnezeu t l p zeau pe apostolul nchis. Nevoia cea mai mare a omului este a ocazia lui Dumnezeu. Petru a fost aezat ntre doi soldai si legat cu s t lanuri de cte un bra al ec ruia din ei. Prin urmare nu putea s t t a a se mite f r ca ei s stie. Porile nchisorii au fost bine nchise si s aa a t o gard puternic a fost pus naintea lor. Astfel a fost t iat orice a a a a a sans de sc pare sau fug , prin mijloace omeneti. a a a s Apostolul nu era intimidat de situaia lui. De la reabilitarea lui, t [294] n urma lep d rii de Hristos, nfruntase primejdia f r sov ial si a a aa a a manifestase un curaj si o cutezana nobil n predicarea Mntuito t a rului r stignit, nviat si n lat. El credea c sosise timpul s -i dea a at a as viaa de dragul lui Hristos. t n noaptea dinaintea zilei stabilite pentru execuie, Petru, legat cu t lanuri, dormea ntre cei doi soldai, ca de obicei. Irod, amintindu-i t t s de fuga lui Petru si Ioan din temnia n care fuseser nchii din t a s cauza credinei, a dublat m surile de precauie cu aceast ocazie. t a t a Pentru a mai vigileni, soldaii de gard au fost f cui r spunz tori t t a a t a a pentru p zirea sigur a arestatului. El era legat, aa cum s-a descris, a a s ntr-o celul de piatr masiv ale c rei ui erau nt rite si z vorte. a a a a s a a Saisprezece oameni au fost ns rcinai s p zeasc aceast celul , a t a a a a a f cnd de gard cte patru si schimbndu-se la intervale regulate. a a Dar lac tele, gratiile si garda roman , care i t iau prizonierului orice a a a posibilitate de ajutor omenesc, nu aveau dect s fac si mai deplin a a triumful lui Dumnezeu n eliberarea lui Petru din nchisoare. Irod i s ridica mna mpotriva Atotputerniciei si avea s e umilit si nfrnt a cu des vrire n atentatul lui la viaa slujitorului lui Dumnezeu. a s t Eliberat de un nger n aceast ultim noapte nainte de execuia lui, un nger puternic a a t trimis de cer, a cobort s -L scape pe Petru. Porile cele tari, carea t l ineau nchis pe sfntul lui Dumnezeu, se deschid f r ajutorul t aa vreunei mini omeneti. ngerul Celui Prea nalt intr , iar ele se s a nchid din nou f r zgomot n urma lui. El intr n celula s pat n aa a a a

Petru eliberat din nchisoare

225

piatr si l g sete pe Petru dormind somnul binecuvntat si plin de a a s pace al nevinoviei si ncrederii totale n Dumnezeu, n timp ce se at [295] a legat ntre dou g rzi puternice. a a a Lumina care-l nconjoar pe nger lumineaz nchisoarea, dar a a nu-l trezete pe apostol. El are odihna care nvioreaz si reface si s a care vine dintr-o contiina mp cat . s t a a Petru nu se trezete dect atunci cnd simte atingerea minii s ngerului si-i aude glasul spunnd: Scoal -te, iute! El vede celula, a care niciodat nu fusese binecuvntat de o raz de soare, luminat a a a a de lumina cerului si un nger plin de slav stnd naintea lui. Petru a ascult n mod mecanic de vocea ngerului. Cnd i ridic minile, a s a vede c lanurile i-au fost rupte. Din nou se aude glasul ngerului: a t ncinge-te si leag -i nc lamintele. at a t Petru se supune iar si mecanic, inndu-i privirea uluit aintit a t s a t a asupra acestui vizitator ceresc, creznd c viseaz sau c se a n a a a a viziune. Soldaii narmai sunt nemicai, ca nite statui de marmur , t t s t s a n timp ce ngerul poruncete: mbrac -te cu haina si vino dup s a a mine. Apoi ina cereasc se ndreapt spre ua, iar Petru, de obicei t a a s vorb re, l urmeaz mut de uimire. P sesc peste g rzile nemicate si a t a a a s ajung la ua ncuiat cu bare si lac te grele, care se deschide singur s a a a si se nchide repede la loc. n acest timp, g rzile din untru, precum a a si cele de afar , stau nemicate la posturile lor. a s Ei ajung la a doua ua, care este p zit la fel, n interior si n s a a exterior. Aceasta se deschide la fel ca si prima, f r a-i scri bala aa t malele sau a-i z ng ni z voarele de er. Dup ce ies, ua se nchide a a a a s la fel, f r nici un sunet. Trec si de a treia poart n acelai chip si, aa a s n sfrit, se a afar , n strad . Nu este rostit nici un cuvnt; nu se s a a a aude nici un zgomot de pai; ngerul alunec uor nainte, nconjus a s rat de o lumin orbitoare, iar Petru i urmeaz vr jit eliberatorul, a s a a crezndu-se n vis. Ei str bat astfel o ulia dup alta, apoi, misiunea [296] a t a ngerului ind ndeplinit , acesta dispare dintr-o dat . a a Dup ce lumina cereasc s-a stins, Petru a r mas n ntuneric a a a dens. Acesta p rea s se risipeasc treptat, pe m sur ce ochii lui se a a a a a obinuiau cu el. Andu-se singur pe ulia linitit , cu aerul rece al s t s a nopii peste fruntea lui, Petru a realizat c ceea ce i se ntmplase nu t a fusese un vis sau o viziune. Era liber, ntr-o parte cunoscut a cetii; a at recunotea locul, pe care l frecventase adesea si pe unde se atepta s s s treac pentru ultima oar n acea dimineaa n drum spre locul a a a t

226

Istoria Mntuirii

execuiei. A ncercat s recapituleze evenimentele ultimelor cteva t a minute. Si-a amintit c adormise legat ntre doi soldai, cu sandalele a t si haina scoase. S-a vericat si a v zut c era mbr cat si ncins. a a a ncheieturile minilor, umate din cauza erului nemilos, erau f r c tue, iar Petru si-a dat seama c libertatea lui nu era o iluzie, aa a s a ci o realitate binecuvntat . n dimineaa aceea ar urmat s e a t a condus s moar , dar iat c un nger l salvase din nchisoare si a a a a de la moarte. Cnd si-a venit Petru n re, a zis: Acum v d cu a adev rat c Domnul a trimis pe ngerul S u si m-a sc pat din mna a a a a lui Irod si de la tot ce atepta poporul iudeu. s R spunsul la rug ciune a a Apostolul s-a dus drept la casa unde erau adunai pentru rug t a ciune fraii lui; i-a g sit angajai n rug ciune st ruitoare pentru el t a t a a n acel moment. A b tut la ua care d dea n pridvor; si o slujnic a s a a numit Roda a venit s vad cine e. A cunoscut glasul lui Petru si, a a a de bucurie, n loc s deschid , a alergat n untru s dea de veste c a a a a a [297] Petru st naintea porii. a t Eti nebun ! i-au zis ei. Dar ea st ruia si spunea c el este. s a a a Ei, dimpotriv , ziceau: Este ngerul lui. Petru ns b tea mereu. a a a Au deschis si au r mas ncremenii cnd l-au v zut. Petru le-a f cut a t a a semn cu mna s tac , le-a istorisit cum l scosese Domnul din a a temnia si a zis: Spunei lucrul acesta lui Iacov si frailor. Apoi a t t t ieit si s-a dus ntr-alt loc. s Inimile credincioilor care postiser si se rugaser s-au umplut s a a de bucurie si de laud c Dumnezeu le-a auzit rug ciunile si le a a a a r spuns, eliberndu-l pe Petru din mna lui Irod. n dimineaa a t aceea, lumea s-a strns ca s vad execuia apostolului. Irod a trimis a a t oeri ca s -l aduc pe Petru din nchisoare, cu o mare etalare de t a a arme si g rzi, pentru a sigur c nu scap , pentru a-i intimida pe a a a simpatizani si pentru a face parad de puterea lui. Au g sit g rzile t a a a de la ua temniei, lac tele si barele rezistente si solide, g rzile s t a a din untru, lanurile prinse de ncheieturile minilor celor doi soldai; a t t dar prizonierul nu mai era.

Petru eliberat din nchisoare

227

R splata lui Irod a Cnd a primit raportul celor ntmplate, Irod a fost exasperat si i-a acuzat pe paznicii nchisorii de neloialitate. Prin urmare, ei au fost dai la moarte pentru crima neconrmat de a dormit n t a post. n acelai timp, Irod stia c pe Petru nu-l salvase nici o putere s a omeneasc , dar era hot rt s nu recunoasc faptul c o putere divin a a a a a a era la lucru ca s -i z d rniceasc planurile josnice. El n-a vrut s se a a a a a umileasc astfel, ci a pornit cu ndr zneal s -l sdeze pe Dumnezeu. [298] a a a a Nu la mult timp dup eliberarea lui Petru din nchisoare, Irod a a plecat din Iudea la Cezarea, unde a si r mas s locuiasc . Acolo a a a a inut o mare s rb toare, destinat s strneasc admiraia si aplauzele t a a a a a t poporului. S-au adunat iubitori de pl ceri din toate p rile, au mncat a at mult si au b ut mult vin. Irod si-a f cut o apariie splendid naintea a a t a poporului. Era mbr cat ntr-un vemnt str lucitor de aur si argint, n a s a ale c rui falduri se reectau razele soarelui, orbind ochii privitorilor. a Cu mare pomp si ceremonie el a stat n faa oamenilor si le-a adresat a t un discurs meteugit. s s Felul maiestuos n care a ap rut, precum si puterea limbajului s u a a bine ales, au avut o inuena puternic asupra mulimii. Simurile le t a t t erau deja pervertite din cauza ospului si vinului. Ei erau orbii de at t podoabele sclipitoare si vr jii de purtarea grandioas si de cuvintele a t a sale iscusite; nnebunii de entuziasm, l-au inundat cu adulaii si l-au t t proclamat zeu, declarnd c omul muritor nu putea s arate astfel a a sau s st pneasc o asemenea uimitoare elocina a limbajului. Apoi, a a a t au declarat c l respectaser ntotdeauna ca pe un conduc tor, dar a a a de atunci nainte i se vor nchina ca unui zeu. Irod stia c nu merita nici una din aceste laude si omagii, dar n-a a mustrat idolatria poporului, ci a acceptat-o ca indu-i datorat . Cnd a a auzit n lndu-se strig tul: Glas de Dumnezeu, nu de om!, faa at a t i s-a luminat de mndrie satisf cut . Aceleai glasuri, care sl veau a a s a acum un p c tos de rnd, doar cu civa ani mai nainte n laser a a t at a strig tul turbat: La o parte cu Isus! R stignete-L! R stignete-L! a a s a s Irod a primit cu mare pl cere atarea si omagiul si inima i s lta n a a triumf, cnd, deodat , o schimbare iute si teribil a avut loc cu el. a a Faa i s-a f cut palid ca de mort si deformat din cauza agoniei si [299] t a a a stropi mari de sudoare i-au ieit prin pori. El a r mas o clip ca intuit s a a t de durere si groaz ; apoi, ntorcndu-i faa livid nspre prietenii a s t a

228

Istoria Mntuirii

s i ngrozii, a strigat n tonuri seci si disperate: Acela pe care l-ai a t t n lat ca zeu este lovit de moarte! at n chinuri grozave, Irod a fost dus de la locul petrecerii imorale, al veseliei, pompei si etal rii pe care acum suetul s u le detesta. Cu a a o clip mai nainte, primise lauda si nchinarea acelei mari mulimi, a t iar acum se simea n minile unui Conduc tor mai puternic dect el. t a A fost cuprins de remucare; si-a amintit de porunca lui nemiloas s a de a-l omor pe Iacov cel nevinovat; si-a amintit de prigonirea ne cruatoare a urmailor lui Hristos si de planul s u de a-l da la moarte t s a pe apostolul Petru, pe care Dumnezeu l-a eliberat din mna lui; si-a amintit cum, n furia lui, din cauz c fusese njosit si dezam git, a a a s-a r zbunat n mod necugetat pe p zitorii nchisorii si i-a executat a a f r mil . Prigonitorul nendur tor simea c avea de a face cu Dumaa a a t a nezeu, Cel care l sc pase pe apostol de la moarte. Nu g sea nici o a a uurare pentru durerea zic sau pentru chinul suetesc si nici nu s a atepta vreuna. Irod cunotea Legea lui Dumnezeu care spune: S s s a nu ai ali dumnezei afar de Mine si stia c , acceptnd nchinarea t a a poporului, umpluse m sura nelegiuirii si i atr sese asupr -i mnia a s a as ndreptit a lui Dumnezeu. at a Acelai nger care venise din curile regeti ale cerului pentru a-l s t s salva pe Petru de sub puterea persecutorului s u a fost mesagerul a mniei si judec ii pentru Irod. ngerul l-a atins pe Petru ca s -l at a trezeasc din somn; dar, pe mp ratul cel r u l-a lovit cu o atingere a a a [300] diferit , aducnd asupra lui o boal fatal . Dumnezeu a turnat dispre a a a t peste mndria lui Irod, iar trupul lui, care si-l etalase, mpodobit cu veminte str lucitoare, n faa privirilor admiratoare ale poporului, a s a t fost mncat de viermi si a putrezit n timp ce nc tr ia. Irod a murit a a n mari chinuri sueteti si trupeti, sub judecata lui Dumnezeu. s s Aceast demonstrare a judec ii divine a avut o puternic ina at a uena asupra poporului. n timp ce apostolul Domnului Hristos t fusese sc pat n chip minunat de la nchisoare si moarte, prigonitorul a lui a fost lovit de blestemul lui Dumnezeu. Vestea s-a dus n toate inuturile si a fost mijlocul de a-i conduce pe muli s cread n t t a a [301] Hristos.

Capitolul 41 n regiunile din jur


Apostolii si ucenicii, care au p r sit Ierusalimul n timpul per aa secuiei crude ce a f cut ravagii acolo n urma morii de martir a t a t lui Stefan, L-au predicat pe Hristos n cetile din jur, limitndu-i at s lucrarea la evrei si la evreii greci. Mna Domnului era cu ei si un mare num r a crezut si s-a ntors la Domnul. Faptele Apostolilor a 11:21. Cnd au auzit vestea bun , credincioii din Ierusalim s-au bucua s rat; iar Barnaba, un om bun, plin de Duhul Sfnt si de credina, t a fost trimis n Antiohia, capitala Siriei, pentru a ajuta biserica de acolo. El a lucrat acolo cu un mare succes. Cnd lucrarea a crescut, a solicitat si a obinut ajutorul lui Pavel. Cei doi ucenici au lucrat t mpreun n cetatea aceea, un an de zile, nv ndu-i pe oameni si a at ad ugnd la num rul bisericii lui Hristos. a a Antiohia avea o populaie numeroas , compus att din evrei, ct t a a si din neamuri; locul era ca o staiune pentru iubitorii de tihn si de t a pl cere, datorit condiiilor s n toase ale aez rii sale, a peisajului a a t a a s a frumos, precum si datorit bogiei, culturii si ranamentului acumu a at late acolo. Comerul s u ntins l-a f cut un loc de mare importana, t a a t n care se g seau oameni de toate naionalitile. Prin urmare, era o a t at cetate a luxului si viciului. Pedeapsa lui Dumnezeu a c zut pn la a a [302] urm asupra Antiohiei, din cauza r utii locuitorilor ei. a a at Aici a fost locul n care ucenicii au fost numii pentru prima t oar cretini. Li s-a dat acest nume deoarece Hristos era subiectul a s principal al predic rii, nvaturii si conversaiei lor. F r ncetare, a at t aa povesteau ntmpl ri din viaa Lui din timpul cnd ucenicii fuseser a t a binecuvntai de compania Lui. Ei z boveau mereu asupra nvatut a at rilor Sale, asupra minunilor de vindecare a bolnavilor, de scoatere a demonilor si de nviere a morilor. Cu buze tremurnde si cu ochi t nl crimai, vorbeau despre agonia Lui n gr din , despre tr darea, a t a a a judecarea si executarea Lui, despre r bdarea si umilina cu care ndu a t rase insulta si tortura vr jmailor S i si despre mila dumnezeiasc cu a s a a care S-a rugat pentru aceia care L-au persecutat. nvierea Domnului 229

230

Istoria Mntuirii

Isus, n larea si lucrarea Lui n cer ca Mijlocitor pentru omul c zut at a erau pentru ei subiecte pline de bucurie. P gnii puteau foarte bine a s le dea numele de cretini, deoarece ei l predicau pe Hristos si-i a s s adresau rug ciunile lui Dumnezeu, prin El. a n cetatea dens populat a Antiohiei, Pavel a g sit un cmp de a a lucru excelent, n care nvatura lui cea mare, asociat cu nelepciuat a t nea si zelul lui, a exercitat o inuena puternic asupra locuitorilor t a si vizitatorilor acelei ceti a culturii. at n acest timp, lucrarea apostolilor era centrat la Ierusalim, unde a veneau s se nchine la templu evrei de toate limbile si din toate a arile, n timpul s rb torilor stabilite. Cu aceste ocazii, apostolii l t a a predicau pe Hristos cu un curaj neab tut, dei stiau c , f cnd aa, a s a a s vieile le erau mereu n primejdie. Muli au fost convertii la noua t t t credina. Acetia, risipii apoi la casele lor din diferite p ri ale arii, t s t at t au mpr stiat seminele adev rului n toate popoarele si n toate a t a clasele societii. at [303] Petru, Iacov si Ioan credeau c Dumnezeu i numise s -L predice a a pe Domnul Hristos printre concetenii lor, acas . Pavel, ns , si-a at a a primit ns rcinarea de la Dumnezeu, n timp ce se ruga n templu, si a cmpul s u misionar i-a fost prezentat cu o claritate remarcabil . Ca a a s -l preg teasc pentru lucrarea lui important si ntins , Dumnezeu a a a a a l-a adus pe Pavel ntr-o strns leg tur cu El si a prezentat vederii a a a sale fermecate, lic riri ale frumuseii si slavei cerului. a t Hirotonirea lui Pavel si Barnaba Dumnezeu le-a vorbit profeilor si nvatorilor evlavioi ai bit at s sericii din Antiohia. Pe cnd slujeau Domnului si posteau, Duhul Sfnt a zis: Punei-Mi deoparte pe Barnaba si pe Saul pentru lucrat rea la care i-am chemat. Faptele Apostolilor 13, 2. Prin urmare, aceti apostoli au fost dedicai lui Dumnezeu n modul cel mai sos t lemn, prin post si rug ciune si prin punerea minilor; si au fost a trimii la cmpul lor, s lucreze printre neamuri. s a Att Pavel ct si Barnaba lucraser ca slujitori ai lui Hristos, a iar Dumnezeu binecuvntase din abundena eforturile lor, dar nici t unul din ei nu mai fusese hirotonit nainte n slujba Evangheliei, n mod ocial, prin rug ciune si punerea minilor. Ei erau acum a autorizai de biseric nu numai s nvee adev rul, dar s si boteze t a a t a a

n regiunile din jur

231

si s organizeze biserici, ind investii cu autoritate ecleziastic a t a deplin . Aceasta era o epoc important pentru biseric . Dei zidul a a a a s de desp rire dintre evrei si neamuri fusese d rmat prin moartea at a Domnului Hristos, l snd neamurile s intre n privilegiile depline a a ale Evangheliei, v lul de pe ochii multor credincioi evrei nc nu a s a fusese dat la o parte, iar ei nu puteau discerne clar pn la cap t a a ceea ce fusese abolit de Fiul lui Dumnezeu. Lucrarea trebuia acum dus printre neamuri cu vigoare, iar rezultatul trebuia s e nt rirea [304] a a a bisericii printr-o mare recolt de suete. a n aceast lucrare special , apostolii aveau s e expui suspiciua a a s nii, prejudecii si geloziei. Ca o consecina natural a ndep rt rii at t a a a lor de exclusivismul evreilor, nv atura si vederile aveau s le e at a expuse acuzaiei de erezie; iar acreditarea lor ca slujitori ai Evanghet liei avea s e pus sub semnul ntreb rii de muli credincioi evrei a a a t s zeloi. Dumnezeu a prev zut toate aceste dicult i prin care vor s a at trece slujitorii Lui si, n providena Lui neleapt , a f cut ca ei s e t t a a a nvestii cu autoritate incontestabil din partea bisericii stabilite a lui t a Dumnezeu, ca lucrarea lor s e mai pe sus de orice acuzaie. a t Mai trziu, s-a f cut abuz de hirotonirea prin punerea minilor; a i s-a ataat o importana nejusticat , ca si cnd asupra celor care s t a primeau aceast hirotonire ar venit dintr-o dat o putere, care s -i a a a calice imediat pentru orice fel si pentru toate felurile de lucr ri de a slujire, ca si cnd ar exista vreun merit n actul punerii minilor. n istoria acestor doi apostoli avem doar un simplu raport al punerii minilor si al leg turii acestui fapt cu lucrarea lor. Att Pavel ct si a Barnaba i primiser deja ns rcinarea de la nsui Dumnezeu, iar s a a s ceremonia punerii minilor nu a ad ugat nici un har nou sau vreo a calicare efectiv . Aceasta a fost doar punerea sigiliului bisericii a pe lucrarea lui Dumnezeu o form recunoscut de a desemna pe a a cineva pentru o anumit slujb . a a Prima Conferina General t a Unii evrei din Iudea au strnit o consternare general printre a credincioii dintre neamuri cu privire la circumcizie. Ei armau cu s putere c nimeni nu poate mntuit f r s e t iat mprejur si s [305] a aa a a a in ntreaga lege ceremonial . t a a

232

Istoria Mntuirii

Aceasta era o chestiune important , care afecta biserica ntr-un a grad foarte mare. Pavel si Barnaba au ntmpinat-o cu promptitudine si s-au opus prezent rii acestui subiect neamurilor. Credincioii evrei a s din Antiohia, care favorizau poziia celor din Iudea, s-au opus lui t Pavel si Barnaba. Au rezultat multe discuii si lips de armonie n t a biseric , pn cnd n nal biserica din Antiohia, presimind c ntre a a t a ei va avea loc o divizare dac vor continua discuiile pe aceast tem , a t a a a hot rt s trimit pe Pavel si Barnaba mpreun cu nite b rbai cu a a a a s a t r spundere din Antiohia la Ierusalim, ca s prezinte situaia naintea a a t apostolilor si prezbiterilor. Acolo, ei trebuiau s se ntlneasc cu a a delegai din diferite biserici si cu aceia care veneau pentru s rb torile t a a anuale care se apropiau. ntre timp, toate controversele trebuiau s a nceteze, pn cnd b rbaii cu r spundere ai bisericii aveau s ia a a t a a o hot rre nal . Aceast decizie trebuia atunci acceptat n mod a a a a universal de diferitele comuniti din ar . at t a Cnd au ajuns la Ierusalim, delegaii din Antiohia au prezentat t naintea adun rii bisericilor succesul care nsoise lucrarea lor si a t confuzia rezultat din faptul c anumii farisei convertii armau c a a t t a neamurile trebuie s e circumcise si s in legea lui Moise, pentru a at a a mntuite. Evreii se mndreau cu serviciile lor stabilite n mod divin si au dedus c , odat ce Dumnezeu a precizat modul de nchinare a a evreiesc, era imposibil ca El s autorizeze vreodat vreo schimbare a a n vreuna din indicaiile legate de aceasta. Cretin tatea, au hot rt t s a a ei, trebuie s se adapteze la legile si ceremoniile iudaice. Le era greu a s neleag pe deplin ce fusese desinat prin moartea Domnului a t a t [306] Hristos. Le era greu s priceap c toate jertfele lor preguraser moartea a a a a Fiului lui Dumnezeu, n care tipul s-a ntlnit cu antitipul, f cnd ca a toate ceremoniile si jertfele religiei iudaice, hot rte n chip divin, a s nu mai aib nici o valoare. a a Pavel fusese mndru de stricteea lui ca fariseu, dar, dup ce t a Domnul Hristos i S-a descoperit n drum spre Damasc, n mintea lui s-a claricat misiunea Mntuitorului, precum si propria-i lucrare n convertirea neamurilor, si a neles pe deplin diferena dintre credina t t t vie si formalismul mort. Pavel nc se pretindea un u al lui Avraam a si inea cele Zece Porunci n liter si n spirit, cu tot atta loialitate ca t a si nainte de convertirea lui la cretinism. El stia, ns , c ceremoniile s a a

n regiunile din jur

233

tipice trebuiau, n curnd, s nceteze cu totul, de vreme ce lucrurile a spre care acestea ar taser se mpliniser , iar lumina Evangheliei i a a a s rev rsa slava peste religia iudaic , dnd o semnicaie nou vechilor a a t a sale ritualuri. Dovezile experienei lui Corneliu t Privit din orice unghi, situaia adus astfel n atenia comitetului a t a t p rea s prezinte dicult i de nenvins. n realitate, ns , Duhul a a at a Sfnt deja rezolvase aceast problem , de care depindea prosperia a tatea si chiar existena bisericii cretine. Apostolilor li s-a dat har, t s nelepciune si judecat snit pentru a hot r r spunsul la chestiut a t a a a nea dezb tut . a a Petru considera c Duhul Sfnt claricase deja lucrurile, coboa rnd cu putere egal att asupra neamurilor net iate mprejur, ct a a si asupra evreilor t iai mprejur. El a povestit din nou viziunea n a t care Dumnezeu i prezentase o faa de mas plin cu tot felul de t a a dobitoace cu patru picioare si i poruncise s taie si s m nnce. [307] a a a Atunci cnd a refuzat, zicnd c n-a mncat niciodat nimic spurcat a a sau necurat, Dumnezeu i-a spus: S nu numeti necurat ceea ce a a s curit Dumnezeu. at Petru a zis: Si Dumnezeu, care cunoate inimile, a m rturisit s a pentru ei si le-a dat Duhul Sfnt ca si nou . N-a f cut nici o deosebire a a ntre noi si ei, ntruct le-a curit inimile prin credina. Acum dar, at t de ce ispitii pe Dumnezeu si punei pe grumazul ucenicilor un jug, t t pe care nici p rinii notri, nici noi nu l-am putut purta? a t s Acest jug nu era Legea celor Zece Porunci, cum susin cei care t se opun cerinelor ei obligatorii, ci Petru se referea la legea ceret moniilor, care a fost f cut nul si neavenit prin r stignirea lui a a a a a Hristos. Aceast cuvntare a lui Petru a adus adunarea la punctul n a care puteau s -i asculte cu nelegere pe Petru si Barnaba, care si-au a t relatat experiena n lucrarea printre neamuri. t Decizia Iacov si-a prezentat cu hot rre m rturia c Dumnezeu a pl nuit a a a a s aduc neamurile n biseric pentru a se bucura de toate privilegiile a a a evreilor. Duhul Sfnt a g sit c este bine s nu impun legea ceremoa a a a

234

Istoria Mntuirii

nial neamurilor convertite. Dup investigarea atent a subiectului, a a a apostolii si b trnii au v zut chestiunea n aceeai lumin si au avut a a s a acelai gnd ca si Duhul lui Dumnezeu. Iacov a prezidat consiliul s si hot rrea lui nal a fost: De aceea, eu sunt de p rere s nu se a a a a pun greuti acelora dintre neamuri care se ntorc la Dumnezeu. a at El a spus ca legea ceremonial si n special circumcizia s nu e a a [308] impuse n nici un fel si nici m car recomandate neamurilor. Iacov a a c utat s -i impresioneze pe fraii lui cu faptul c , ntorcndu-se a a t a la Dumnezeu de la idolatrie, neamurile f ceau o mare schimbare a n credina lor; si c era nevoie de mult precauie pentru a nu le t a a t tulbura mintea cu ntreb ri ncurcate si ndoielnice, pentru a nu a descurajate n a-L urma pe Hristos. Oricum, neamurile nu trebuiau s apuce nici o cale care ar venit a n conict cu vederile frailor lor evrei sau care ar creat n mintea t acestora prejudeci mpotriva lor. De aceea, apostolii si b trnii au at a c zut de acord s -i instruiasc printr-o epistol pe credincioii dintre a a a a s neamuri s se fereasc de alimentele jertte idolilor, de desfrnare, a a de animale sugrumate si de snge. Li s-a cerut s p zeasc porun a a a cile si s tr iasc n snenie. Au fost asigurai c oamenii care le a a a t t a impuseser t ierea mprejur nu erau autorizai de apostoli s o fac . a a t a a Pavel si Barnaba le-au fost recomandai ca b rbai care si-au t a t riscat viaa pentru Domnul. Iuda si Sila au fost trimii mpreun cu t s a aceti apostoli ca s le comunice neamurilor prin viu grai hot rrea s a a consiliului. Cei patru slujitori ai lui Dumnezeu au fost trimii n s Antiohia cu epistola si solia care au pus cap t ntregii controverse, a deoarece era glasul celei mai nalte autoriti de pe p mnt. at a Consiliul care a hot rt acest caz era alc tuit din ntemeietorii a a bisericilor cretine iudaice si dintre neamuri. Erau prezeni b trni s t a din Ierusalim si deputai din Antiohia, precum si reprezentani ai t t bisericilor celor mai cu inuena. Consiliul nu a pretins infailibilit tatea hot rrilor sale, ci a acionat dup ndemnurile unei judec i a t a at iluminate si cu demnitatea unei biserici stabilite prin voina divin . t a [309] Ei au v zut c nsui Dumnezeu hot rse acest lucru, binecuvntnd a a s a neamurile cu Duhul Sfnt, iar lor nu le r mnea dect s urmeze a a c l uzirea Duhului. aa Nu a fost chemat ntregul corp al cretinilor ca s voteze cu s a privire la problema n discuie. Apostolii si b trnii b rbai cu t a a t inuena si judecat au formulat si au emis hot rrea, care a t a a

n regiunile din jur

235

fost acceptat ndeobte de bisericile cretine. Oricum, nu toi au a s s t fost satisf cui de aceast hot rre; exista o fraciune de frai fali a t a a t t s care pretindeau c se angajeaz n lucrare pe r spunderea lor. Ei se a a a compl ceau n crtiri si g sire de greeli, propunnd planuri noi si a a s c utnd s trag n jos lucrarea b rbailor experimentai pe care i a a a a t t hirotonise Dumnezeu ca s nvee doctrina lui Hristos. Biserica a a t avut de la nceput astfel de obstacole si le va avea pn la ncheierea a [310] timpului.

Capitolul 42 Anii de lucrare ai lui Pavel


Pavel era un lucr tor neobosit. El a c l torit mereu din loc n a aa loc, uneori prin regiuni neospitaliere, uneori pe ap , prin furtuni. a Dar nu a l sat s -l mpiedice nimic de la nf ptuirea lucr rii lui. Era a a a a slujitorul lui Dumnezeu si trebuia s ndeplineasc voia Sa. Prin viu a a grai si prin scris a dus o solie care, de atunci, a adus mereu ajutor si t rie bisericii lui Dumnezeu. Nou , celor care tr im la ncheierea a a a istoriei acestui p mnt, solia lui ne vorbete clar despre pericolele a s care vor amenina biserica si despre doctrinele false pe care le va t avea de ntmpinat poporul lui Dumnezeu. Pavel a mers din ar n ar si din ora n ora, predicndu-L t a t a s s pe Hristos si ninnd biserici. Oriunde putea g si ascult tori, se t a a str duia s contracareze r t cirile si s ntoarc picioarele b rbailor a a aa a a a t si femeilor pe calea drept ii. n orice loc, cei care, prin truda lui, at erau condui s -L primeasc pe Hristos, erau organizai n biserici, s a a t indiferent ct de puini erau la num r. Pavel nu uita bisericile pe care t a le ntemeia n felul acesta. Orict de mic ar fost o biseric , ea era a a obiectul grijii si interesului s u. a Chemarea lui Pavel i solicita diferite feluri de servicii: s lucreze a cu minile lui pentru a-i ctiga existena, s nineze biserici, s s t a t [311] s scrie bisericilor deja fondate. Totui, n mijlocul acestor lucr ri a s a variate, el declara: Fac un singur lucru. ( Filipeni 3, 13. ) n ntreaga sa lucrare, avea nainte o singur int neclintit : s e credincios at a a a Domnului Hristos, care i Se descoperise atunci cnd el i hulea Numele si folosea orice mijloc i st tea n putere ca s -i fac si pe a a a alii s -L huleasc . Marele si singurul scop al vieii lui a fost de t a a t a-L sluji si a-L onora pe Acela al c rui Nume l dispreuise cndva. a t Unica lui dorina era de a ctiga suete la Mntuitorul. Evreii si t s neamurile puteau s i se opun si s -l prigoneasc , dar nimic nu-l a a a a putea abate de la elul lui. t

236

Anii de lucrare ai lui Pavel

237

Pavel i recapituleaz experiena s a t Scriindu-le lipenilor, Pavel i descrie experiena de dinainte si s t de dup convertire. Dac altul crede c se poate ncrede n lucrurile a a a p mnteti, eu si mai mult; eu, care sunt t iat mprejur a opta zi, din a s a neamul lui Israel, din seminia lui Beniamin, evreu din evrei; n ce t privete legea, fariseu; n ce privete rvna, prigonitor al bisericii; s s cu privire la neprih nirea pe care o d legea, f r prihan . Filipeni a a aa a 3, 4-6. M rturia lui dup convertire a fost: a a Ba nc , si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faa a t de preul nespus de mare al cunoaterii lui Hristos Isus, Domnul t s meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca s a ctig pe Hristos si s u g sit n El, nu avnd o neprih nire a mea, s a a a pe care mi-o d legea, ci aceea care se cap t prin credina n Hristos, a aa t neprih nirea pe care o d Dumnezeu, prin credina. Filipeni 3, 8.9. a a t Neprih nirea pe care nainte o credea att de preioas acum nu a t a mai avea nici o valoare n ochii lui. Dorina suetului lui era: Si t s -L cunosc pe El si puterea nvierii Lui si p rt sia suferinelor Lui, a a a t si s m fac asemenea cu moartea Lui; ca s ajung cu orice chip, [312] a a a dac voi putea, la nvierea din mori. Nu c am si ctigat premiul a t a s sau c am si ajuns des vrit; dar alerg nainte c utnd s -l apuc, a a s a a ntruct si eu am fost apucat de Hristos Isus. Frailor, eu nu cred c t a l-am apucat nc ; dar fac un singur lucru: uitnd ce este n urma mea a si aruncndu-m spre ce este nainte, alerg spre int , pentru premiul a t a chem rii cereti a lui Dumnezeu, n Hristos Isus. Filipeni 3, 10-14. a s Un lucr tor care se adapteaz a a Privii-l pe Pavel n temnia din Filipi unde, n ciuda durerii t t care-i chinuia trupul, cntecul s u de laud sparge t cerea nopii. a a a t Dup ce cutremurul a deschis uile nchisorii, glasul s u este iar si a s a a auzit, n cuvinte de voioie pentru temnicerul p gn: S nu-i faci s a a t nici un r u, c ci noi suntem toi aici. Fiecare om era la locul lui, a a t reinut de prezena unui tovar s de temnia. Temnicerul, convins de t t a t realitatea acelei credine care l susine pe Pavel, ntreab despre t t a calea mntuirii si, mpreun cu toat casa lui, se unete cu grupa a a s persecutat a ucenicilor lui Hristos. a

238

Istoria Mntuirii

Privii-l pe Pavel la Atena, naintea sfatului Areopagu-lui, nt tmpinnd stiina cu stiina, logica cu logic si lozoa cu lozoe. t t a Observai cum, cu tactul n scut din dragostea divin , el arat c tre t a a a a Iehova ca ind Dumnezeul necunoscut c ruia I se nchinau f r a aa s stie ascult torii lui; folosindu-se de cuvintele unui poet de-al a a lor, Pavel l descrie ca Tat ai c rui copii sunt ei. n acea epoc a a a a castelor sociale, cnd drepturile omului erau total nerecunoscute, ascultai-l cum prezint marele adev r al friei omeneti, declarnd t a a at s c Dumnezeu dorete ca toi oamenii, ieii dintr-unul singur, s a s t st a [313] locuiasc pe toat faa p mntului. Apoi arat cum modul n care i a a t a a trataser Dumnezeu pe oameni este str b tut, ca de un r de aur, de a a a planurile Sale pline de har si ndurare. El le-a aezat anumite vremi s si a pus anumite hotare locuinei lor, ca ei s caute pe Dumnezeu si t a s se sileasc s -L g seasc bjbind, m car c nu este departe de a a a a a a a ecare din noi. Ascultai-l pe Pavel n sala de judecat a lui Festus, cnd mp t a a ratul Agripa, convins de adev rul Evangheliei, exclam : Aproape a a m-ai convins s u cretin. Pavel r spunde cu politee prietenoas , a s a t a ar tnd spre lanurile sale: S dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci a t a si toi cei ce m ascult ast zi s i aa cum sunt si eu, afar de t a a a a t s a lanurile acestea. t Si-a petrecut viaa aa cum o descrie n propriile-i cuvinte: De t s seori am fost n c l torii, n primejdii pe ruri, n primejdii din partea aa tlharilor, n primejdii din partea celor din neamul meu, n primejdii din partea p gnilor, n primejdii n cet i, n primejdii n pustie, a at n primejdii pe mare, n primejdii ntre fraii fali; n osteneli si t s necazuri, n priveghiuri adesea, n foame si sete, n posturi adesea, n frig si n lips de mbr c minte. 2 Corinteni 11, 26.27. a a a Cnd suntem oc ri, spunea Pavel, binecuvnt m; cnd a t a suntem prigonii, r bd m; cnd suntem vorbii de r u, ne rug m; t a a t a a ca nite ntristai si totdeauna suntem veseli; ca nite s raci si totui s t s a s mbog im pe muli; ca neavnd nimic si totui st pnind toate at t s a lucrurile. 1 Corinteni 4, 12.13; 2 Corinteni 6, 10. Slujire n lanuri t Dei Pavel a fost nchis pentru o lung perioad de timp, Domnul s a a Si-a mplinit prin el lucrarea Sa deosebit . Lanurile lui aveau s e a t a

Anii de lucrare ai lui Pavel

239

mijlocul de a r spndi cunoaterea lui Hristos si de a sl vi n felul a s a acesta pe Dumnezeu. Cnd a fost trimis din cetate n cetate pentru judecat , m rturia lui cu privire la Isus si evenimentele interesante [314] a a ale convertirii sale au fost relatate naintea mp railor si guvernaa t torilor, ca ei s poat l sai f r scuz cu privire la Isus. Mii au a a a t aa a crezut n El si s-au bucurat n Numele Lui. Am v zut c planul special al lui Dumnezeu a fost ndeplinit a a n c l toria lui Pavel pe mare; El a pl nuit ca echipajul vasului s aa a a e martor la puterea lui Dumnezeu, prin Pavel, ca si p gnii s a a poat auzi Numele lui Isus si, astfel, muli s poat convertii prin a t a a t nvaturile lui Pavel si v znd minunile pe care le f cea. mp raii si at a a a t guvernatorii au fost ncntai de logica lui. Cnd Pavel, plin de zel si t de puterea Duhului Sfnt, l predica pe Isus si le relata evenimentele interesante ale experienei lui, acetia se convingeau c Isus era Fiul t s a [315] lui Dumnezeu.

Capitolul 43 Martirajul lui Pavel si Petru


Apostolii Pavel si Petru au fost desp rii pentru muli ani de zile att t datorit lucr rii lor. n timp ce Petru a trudit n special pentru evrei, a a lucrarea lui Pavel a fost s duc Evanghelia la neamuri. n providena a a t lui Dumnezeu, ns , amndoi aveau s dea m rturie pentru Hristos a a a n metropolele lumii, n a c ror arn aveau s -i verse amndoi a t a as sngele ca o s mna care avea s dea o bogat recolt de sni si a t a a a t martiri. Cam n timpul celei de-a doua arest ri a lui Pavel, Petru a fost a si el prins si aruncat n temnia. El se f cuse nepl cut autorit ilor t a a at n special prin zelul si succesul lui n expunerea nel toriilor si n s a stricarea planurilor lui Simon Magul, vr jitorul care l-a urm rit la a a Roma pentru a se opune si a mpiedica lucrarea Evangheliei. Nero credea n magie si-l patrona pe Simon. De aceea el s-a mniat teribil pe apostolul si s-a hot rt s porunceasc arestarea lui. a a a Pica ce i-o purta mp ratul lui Pavel a atins punctul culminant a datorit faptului c unii membri ai familiei imperiale si alte persoane a a distinse s-au convertit la cretinism n timpul primei sale ntemniari. s t Din aceast cauz , i-a f cut a doua ntemniare mult mai sever a a a t a dect prima, f r s -i mai dea ocazia de a predica Evanghelia; Nero aa a [316] a hot rt s -i scurteze viaa lui Pavel imediat ce ar g sit un pretext a a t a plauzibil pentru a o face. Nero a fost att de impresionat de puterea cuvintelor apostolului cu ocazia ultimului s u proces, nct a amnat a sentina cazului, f r s -l achite sau s -l condamne. Dar sentina a t aa a a t fost doar amnat . Nu la mult timp, s-a pronunat hot rrea care l-a a t a trimis pe Pavel ntr-un mormnt de martir. Fiind cetean roman, el at n-a putut supus torturii, de aceea a fost condamnat la moarte prin decapitare. Petru, ca evreu si str in, a fost condamnat la biciuire si cru a cicare. n perspectiva acestei mori nfricoatoare, apostolul si-a t s amintit de marele lui p cat, cnd l lep dase pe Domnul Isus n a a ceasul judec rii Sale, si singurul s u gnd a fost c el nu era vrednic a a a de o cinste aa de mare ca s moar n acelai fel ca si nv atorul s a a s at 240

Martirajul lui Pavel si Petru

241

lui. Petru se poc ise n mod sincer de acel p cat si fusese iertat de a a Domnul Hristos, aa cum arat nalta ns rcinare ce i-a fost ncres a a dinat , de a pate oile si mieii turmei. El, ns , nu se putea ierta. t a s a Nici chiar gndul agoniei ultimelor clipe ngrozitoare nu i-au putut micora am r ciunea ntrist rii si poc inei. Ca ultim favoare, i-a s aa a a t a rugat pe c l ii s i s e r stignit cu capul n jos. Cererea i-a fost aa a a a ndeplinit si n felul acesta a murit marele apostol Petru. a Ultima m rturie a lui Pavel a Pavel a fost dus la locul execuiei n mod secret. Persecutorii, t alarmai de proporiile inuenei lui, se temeau c ar putea ctigai t t t a s t la cretinism noi convertii, chiar prin scena morii lui. Prin urmare, s t t doar ctorva spectatori li s-a ng duit s e prezeni. Dar soldaii a a t t n sprii numii s -l nsoeasc i-au ascultat cuvintele si, uluii, la t t a t a t au v zut voios si chiar bucuros n ateptarea unei asemenea mori. a s t Spiritul s u de iertare faa de ucigaii lui si ncrederea sa neclintit a t s a n Hristos pn la sfrit s-au dovedit o mireasm de viaa spre viaa [317] a s a t t pentru unii dintre cei care au fost martori la moartea lui de martir. n scurt timp, mai muli L-au primit pe Mntuitorul pe care-L predica t Pavel si, nenfricai, si-au sigilat credina cu sngele lor. t t Pn n cel din urm ceas, viaa lui Pavel a m rturisit adev rul a a t a a cuvintelor sale din a doua epistol c tre corinteni: C ci Dumnezeu a a a care a zis: S lumineze lumina din ntuneric ne-a luminat inimile, a pentru ca s facem s str luceasc lumina cunotinei slavei lui a a a a s t Dumnezeu pe faa lui Isus Hristos. Comoara aceasta o purt m n t a nite vase de lut, pentru ca aceast putere nemaipomenit s e de la s a a a Dumnezeu si nu de la noi. Suntem ncolii n toate chipurile, dar nu tt la strmtorare; n grea cump n , dar nu dezn d jduii; prigonii, dar a a a a t t nu p r sii; trntii jos, dar nu omori. Purt m ntotdeauna cu noi, aa t t t a n trupul nostru, omorrea Domnului Isus, pentru ca si viaa Lui s t a se arate n trupul nostru. 2 Corinteni 4, 6-19. Puterea lui nu se aa n el nsui, ci n prezena si lucrarea Spiritului divin care i umplea s t suetul si aducea orice gnd n supunere faa de voina lui Hristos. t t Faptul c propria-i viaa era un exemplu al adev rului pe care l a t a proclama d dea putere de convingere att predic rii, ct si purt rii a a a sale. Profetul spune: Celui cu inima tare, Tu-i chez sluieti pacea; a s da, pacea, c ci se ncrede n Tine. Isaia 26, 3. Tocmai aceast pace a a

242

Istoria Mntuirii

cereasc , exprimat prin nfiare, a fost cea care a ctigat multe a a at s s suete la Evanghelie. Apostolul privea spre cele nev zute, nu cu nesigurana sau cu a t fric , ci cu sperana plin de bucurie si cu ateptare plin de dor. a t a s a n timp ce st tea la locul execuiei, el nu vedea sabia lucitoare a a t c l ului sau p mntul verde care avea s -i primeasc sngele curnd; aa a a a el privea n sus, prin cerul albastru si calm al acelei zile de var , a spre tronul Celui Venic. Cuvintele lui erau: O, Doamne, Tu eti s s [318] mngierea si partea mea. Cnd te voi mbria? Cnd Te voi privi at s cu ochii mei, neacoperii de v lul ntunecat? t a n timpul vieii sale p mnteti, Pavel a purtat cu el chiar att a s mosfera cerului. Toi care s-au ntov r sit cu el simeau inuena t a a t t leg turii lui cu Hristos si a tov r siei ngerilor. Aici st puterea adea a a a v rului. Inuena nestudiat si incontient a unei viei snte este a t a s a t cea mai conving toare predic ce se poate ine n favoarea cretia a t s nismului. Argumentele, chiar cnd sunt incontestabile, pot provoca numai mpotrivire; dar un exemplu evlavios are o putere c reia e a imposibil s i se reziste cu totul. a n timp ce apostolul pierduse din vedere apropiata-i suferina, t el simea o grij profund pentru ucenicii pe care era gata s -i t a a a p r seasc , l sndu-i s fac faa prejudecilor, urii si prigoanei. El aa a a a a t at a ncercat s -i nt reasc si s -i ncurajeze pe cei civa cretini care a a a a t s l-au nsoit la locul execuiei, repetndu-le f g duinele nespus de t t a a t preioase f cute celor persecutai pentru neprih nire. El i-a asigurat t a t a c nimic nu va r mne nemplinit din tot ce a spus Domnul cu privire a a la cei ncercai si credincioi ai Lui. Ei se vor ridica si vor lumina; t s c ci lumina Domnului va r s ri peste ei. i vor mbr ca frumoasele a aa s a lor veminte cnd se va ar ta slava Domnului. S-ar putea ca pentru s a scurt vreme ei s treac prin greut i, datorit multelor ispite, si a a a at a s e lipsii de confortul p mntesc; dar trebuie s -i mb rb teze a t a as a a inimile spunnd: Stiu n cine am crezut. El poate s p streze ce I-am a a ncredinat. Mustrarea Lui se va sfri, iar dimineaa fericit a p cii t s t a a si ziua des vrit vor veni. a s a C petenia mntuirii noastre Si-a preg tit slujitorul pentru ultima a a mare lupt . R scump rat prin jertfa lui Hristos, sp lat de p cat n a a a a a [319] sngele Lui si mbr cat n neprih nirea Lui, Pavel are n el nsui a a s m rturia c suetul lui este scump n ochii Mntuitorului s u. Viaa a a a t lui este ascuns cu Hristos n Dumnezeu, iar el este convins c Acela a a

Martirajul lui Pavel si Petru

243

care a biruit moartea poate s p streze ceea ce I s-a ncredinat. Cu a a t mintea, el apuc f g duina Mntuitorului: Eu l voi nvia n ziua de a a a t apoi. Ioan 6, 40. Gndurile si speranele lui se ndreapt c tre a doua t a a venire a Domnului s u; iar cnd sabia c l ului coboar si umbrele a aa a morii se adun n jurul suetului martirului, ultimul lui gnd, la t a fel ca si primul lui gnd la marea deteptare, este de a-L ntlni pe s D t torul vieii care l va primi n bucuria celor binecuvntai. aa t t Au trecut multe secole de cnd b trnul Pavel si-a v rsat sngele a a ca martor pentru Cuvntul lui Dumnezeu si pentru m rturia lui a Hristos. Nici o mn credincioas nu a nregistrat pentru generaiile a a t urm toare ultimele scene din viaa acestui om sfnt; dar inspiraia a t t ne-a p strat m rturia lui dinainte de moarte. Vocea lui a r sunat ca a a a o trmbia, prin veacuri, nt rind cu propriu-i curaj mii de martori t a pentru Hristos si trezind n mii de inimi lovite de ntristare ecoul propriei sale bucurii triumf toare: Sunt gata acum s u turnat ca a a o jertf de b utur si clipa plec rii mele este aproape. M-am luptat a a a a lupta cea bun , mi-am ispr vit alergarea, am p zit credina. De-acum a a a t m ateapt cununa neprih nirii, pe care mi-o va da, n ziua aceea, a s a a Domnul, Judec torul cel drept; si nu numai mie, ci si tuturor celor a [320] ce vor iubit venirea Lui. 2 Timotei 4, 6-8.

Capitolul 44 Marea apostazie


Cnd Domnul Isus le-a descoperit ucenicilor soarta Ierusalimului si evenimentele revenirii Sale, El a prevestit si experiena poporului t S u din momentul cnd avea s e luat din mijlocul lui, pn la a a a revenirea Sa cu putere si slav , pentru a-l elibera. De pe muntele a M slinilor, Mntuitorul privea furtunile ce erau gata s cad asupra a a a bisericii apostolice si, p trunznd mai departe n viitor, ochiul S u a a desluea uraganele cumplite si pustiitoare ce aveau s sue asupra s a urmailor S i n zilele de ntuneric si persecuie ce urmau s vin . n s a t a a cteva enunuri scurte cu o semnicaie grozav , El a prezis partea t t a ce avea s e hot rt bisericii lui Dumnezeu de c tre conduc torii a a a a a acestei lumi. Urmaii lui Hristos trebuie s mearg pe aceeai c rare s a a s a a umilinei, reproului si suferinei, pe care a mers si Maestrul lor. t s t Vr jm sia ce a izbucnit mpotriva R scump r torului lumii se va a a a aa manifesta mpotriva tuturor acelora care vor crede n Numele Lui. Istoria bisericii primare conrm mplinirea cuvintelor Mntua itorului. Puterile p mntului si ale iadului s-au aezat n linie de a s b taie mpotriva lui Hristos n persoana urmailor S i. P gn taa s a a a tea a prev zut c templele si altarele i vor date la o parte, dac a a a Evanghelia avea s triumfe; de aceea si-a convocat forele ca s a t a distrug cretinismul. Focurile persecuiei s-au aprins. Cretinii au a s t s fost deposedai de bunuri si alungai din casele lor. Au dus o mare t t lupt de suferine. Au suferit batjocuri, b t i, lanuri si nchisoare. a t aa t [321] Evrei 11, 36. Un mare num r si-a pecetluit m rturia cu propriul snge. Noa a bili si sclavi, bogai si s raci, nv ai si ignorani erau deopotriv t a at t t a omori, f r mil . t aa a Eforturile lui Satana de a distruge prin violena biserica lui Dumt nezeu au fost zadarnice. Marea lupt n care si-au dat viaa ucenicii a t lui Isus nu a ncetat cnd aceti credincioi purt tori de stindard s s a au c zut la posturile lor. Prin nfrngere, ei au biruit. Lucr torii lui a a Dumnezeu au fost omori, dar lucrarea mergea neab tut nainte. t a Evanghelia a continuat s se r spndeasc si num rul susin torilor a a a a t a 244

Marea apostazie

245

ei s creasc . Ea a p truns n regiuni inaccesibile chiar si vulturilor a a a Romei. Un cretin a spus protestnd naintea conduc torilor p gni s a a care f ceau s nainteze persecuia: Putei s ne omori, s ne tortua a t t a t a rai, s ne condamnai.... Nedreptatea voastr este dovada c suntem t a t a a nevinovai.... Nici cruzimea... nu v folosete la nimic. Dimpotriv , t a s a era o invitaie si mai puternic de a-i aduce si pe alii la convingerea t a t lor. Noi ne nmulim cu att mai mult, cu ct ne cosii voi mai des; t t sngele cretinilor este o s mna. s a t Mii au fost nchii si omori, dar alii s-au ridicat s le ia los t t a cul. Cei martirizai pentru credina lor erau acceptai de Hristos t t t si socotii de El ca biruitori. Ei s-au luptat lupta cea bun si vor t a primi o cunun de slav cnd va veni Domnul Hristos. Suferinele a a t pe care le-au ndurat cretinii i-au apropiat mai mult pe unii de alii s t si de Mntuitorul lor. Exemplul vieii si m rturia dat prin moartea t a a lor vorbeau mereu n favoarea adev rului si, cnd era mai puin de a t ateptat, supuii lui Satana p r seau slujirea lui si se nrolau sub s s aa [322] steagul lui Hristos. Compromisul cu p gnismul a Prin urmare, pentru a avea mai mult succes n lupta mpotriva conducerii lui Dumnezeu, Satana a pl nuit s -i arboreze steagul a as n biserica cretin . Dac i putea am gi si conduce pe urmaii lui s a a a s Hristos s produc nepl cere lui Dumnezeu, atunci t ria, curajul si a a a a statornicia lor ar sl bit, iar ei ar c zut uor prad . a a s a Marele vr jma urm rea acum s ctige prin viclenie ceea ce a s a a s nu reuise s obin prin fora. Persecuia a ncetat si locul i-a fost s a t a t t luat de ademenirile periculoase ale prosperit ii materiale si ale at onorurilor lumeti. Idolatrii au fost condui s primeasc o parte s s a a a credinei cretine, n timp ce respingeau alte adev ruri eseniale. t s a t Ei pretindeau c -L accept pe Isus ca Fiu al lui Dumnezeu si cred a a n moartea si nvierea Lui, dar nu erau convini cu privire la p cat s a si nu simeau nevoia de poc ina sau de schimbare a inimii. Cu t a t unele concesii din partea lor, au propus ca si cretinii s fac unele s a a concesii, ca toi s se poat uni pe platforma credinei n Hristos. t a a t Abia acum se aa biserica ntr-o primejdie nfricoatoare. nchis soarea, torturile, focul si sabia erau binecuvnt ri n comparaie cu a t aceasta. Unii cretini au stat neclintii, declarnd c nu pot face nici s t a

246

Istoria Mntuirii

un compromis. Alii s-au gndit c , dac ar renuna la unele aspecte t a a t ale credinei lor sau le-ar modica si s-ar uni cu cei care primiser o t a parte a cretinismului, acesta ar putea mijlocul prin care ei s e s a condui la convertirea deplin . Acesta a fost un timp de mare chin s a suetesc pentru urmaii credincioi ai lui Hristos. Sub acoperirea s s unui pretins cretinism, Satana se strecura n biseric pentru a corupe s a credina si a ntoarce mintea oamenilor de la cuvntul adev rului. t a n cele din urm , cea mai mare parte a cretinilor a cobort a s standardul si s-a format o uniune ntre cretinism si p gnism. nchi s a [323] n torii la idoli, dei se pretindeau convertii si se uneau cu biserica, a s t r mneau totui ataai de idolatrie, schimbnd doar obiectele na s s t chin rii lor cu chipuri ale lui Isus si chiar ale Mariei si ale snilor. a t Aluatul stricat al idolatriei, introdus astfel n biseric , si-a continuat a lucrarea lui otr vitoare. nv aturi nes n toase, ritualuri superstia at a a ioase si ceremonii idolatre au fost ncorporate n credina si nchit t narea bisericii. Cnd urmaii lui Hristos s-au unit cu idolatrii, religia s cretin a dec zut, iar biserica si-a pierdut puritatea si puterea. Au s a a fost totui unii cretini care nu au fost dui n r t cire de aceste nes s s aa s l torii. Ei au r mas credincioi Autorului adev rului si s-au nchinat a a s a numai lui Dumnezeu. ntre cei ce se pretind urmai ai Domnului Hristos au existat s ntotdeauna dou clase. n timp ce una din ele studiaz viaa Mntua a t itorului si caut cu st ruina s -i ndrepte defectele si s se confor a a t a s a meze Modelului, cealalt evit adev rurile simple si practice care a a a le demasc greelile. Chiar n starea ei cea mai bun , biserica nu a a s a fost compus n ntregime din oameni cinstii, curai si sinceri. Mna t t tuitorul a nv at c aceia care n mod voit se complac n p cat nu at a a trebuie s e primii n biseric ; dar El S-a pus n leg tur cu oameni a t a a a care aveau defecte de caracter si le-a oferit avantajele nvaturilor at si exemplului Lui, ca ei s -i poat vedea si ndrepta greelile. as a s Nu exist , ns , nici o unire ntre Prinul luminii si prinul ntua a t t nericului si nu poate exista nici o unire ntre urmaii lor. Cnd au s consimit s se uneasc cu p gnii pe jum tate convertii, cretinii t a a a a t s au pornit pe un drum ce se ndep rta din ce n ce mai mult de adev r. a a Satana jubila c a reuit s nele un num r att de mare de urmai ai a s a s a s lui Hristos. Apoi a pus mai deplin st pnire pe ei si i-a inspirat s -i a a [324] persecute pe cei care i r mneau credincioi lui Dumnezeu. Nimeni a s nu putea nelege mai bine cum s se opun adev ratei credine t a a a t

Marea apostazie

247

cretine dect aceia care fuseser odat ap r torii ei. Aceti cretini s a a aa s s apostaziai, mpreun cu tovar sii lor pe jum tate p gni, si-au nt a a a a dreptat lupta mpotriva tr s turilor fundamentale ale nv aturilor aa at Domnului Hristos. Aceia care voiau s e credincioi aveau de dus o lupt disperat a s a a pentru a r mne neclintii mpotriva nel toriilor si urciunilor a t s a deghizate n haine preoeti, introduse n biseric . Biblia nu a fost t s a acceptat ca standard al credinei. Doctrina libertii religioase a fost a t at numit erezie, iar susin torii ei erau uri si proscrii. a t a t s Retragerea celor credincioi s Dup o lupt lung si aspr , cei civa credincioi s-au hot rt a a a a t s a s rup toate leg turile cu biserica apostat , dac ea continua s a a a a a a refuze s se elibereze de falsuri si de idolatrie. Ei au v zut c sepaa a a rarea era o necesitate absolut , dac voiau s asculte de Cuvntul a a a lui Dumnezeu. Nu ndr zneau s tolereze greeli fatale suetelor a a s lor si s dea un exemplu ce ar primejduit credina copiilor lor si a t a copiilor copiilor lor. Pentru a asigura pacea si unitatea erau gata s fac orice concesie compatibil cu credincioia faa de Dumnea a a s t zeu; dar simeau c pacea ar pl tit prea scump, dac preul ar t a a a a t sacricarea principiilor. Dac unitatea putea asigurat numai prin a a compromiterea adev rului si neprih nirii, atunci s existe deosebire a a a si chiar r zboi. Ar spre binele bisericii si al lumii ca principiile a care impulsionau acele suete statornice s renvie n inima celor a care se declar poporul lui Dumnezeu. a Apostolul Pavel spune c toi cei ce voiesc s tr iasc cu evlavie a t a a a n Hristos Isus vor prigonii. 2 Timotei 3, 12. Cum se face, ns t a c n mare m sur , persecuia pare c doarme? Singurul motiv este [325] a a a t a c biserica s-a conformat standardelor lumii, de aceea nu trezete a s nici o opoziie. Religia zilelor noastre nu are caracterul curat si sfnt t ce caracteriza credina cretin din zilele Domnului Hristos si ale t s a apostolilor. Cretinismul pare s se bucure de aa mult popularitate s a s a n lume numai si numai datorit spiritului de compromis cu p catul, a a datorit faptului c marile adev ruri ale Cuvntului lui Dumnezeu a a a sunt privite cu atta indiferena, din cauz c exist att de puin t a a a t a evlavie vital n biseric . S renvie credina si puterea bisericii pria a a t

248

Istoria Mntuirii

mare si atunci va renvia si spiritul prigoanei, iar focurile persecuiei t [326] se vor aprinde din nou.

Capitolul 45 Taina f r delegii a a


n a doua lui epistol c tre tesaloniceni, apostolul Pavel a prezis a a marea apostazie ce va avea ca rezultat instaurarea puterii papale. El spunea c ziua lui Hristos nu va veni nainte ca s venit a a lep darea de credina si de a se descoperi omul f r delegii, ul a t aa pierz rii, potrivnicul care se nala mai pe sus de tot ce se numete a t s Dumnezeu sau de ce este vrednic de nchinare. Aa c se va aeza s a s n templul lui Dumnezeu, dndu-se drept Dumnezeu. Apostolul i avertizeaz mai departe pe fraii lui c taina f r delegii a si nceput a t a aa s lucreze. 2 Tesaloniceni 2;3, 4, 7. Chiar la acea dat timpurie, el a a a v zut strecurndu-se n biseric r t ciri ce urmau s preg teasc o a a aa a a a cale pentru dezvoltarea papalitii. at Puin cte puin, mai nti pe furi si n linite, apoi din ce n t t s s ce mai pe faa, pe m sur ce cretea n putere si ctiga controlul t a a s s asupra minii oamenilor, taina f r delegii si-a continuat lucrarea t aa nel toare si blasfemiatoare. Aproape pe nesimite, obiceiurile p s a t a gne si-au croit drum n biserica cretin . Spiritul de compromis si s a de asem nare cu lumea a fost inut n fru pentru un timp de pera t secuiile crude ndurate de biseric din partea p gnilor. Dar, cnd t a a persecuia a ncetat si cretinismul a intrat n curile si palatele mt s t p railor, biserica si-a l sat la o parte simplitatea umil a lui Hristos a t a a si a apostolilor pentru pompa si mndria preoilor si conduc tori- [327] t a lor p gni, iar cerinele lui Dumnezeu au fost nlocuite cu teorii si a t tradiii omeneti. Convertirea numai cu numele a lui Constantin, n t s prima parte a secolului al patrulea, a produs mare bucurie, iar lumea a intrat n biseric , mbr cat cu o form de evlavie. Atunci corupia a a a a t a progresat rapid. P gnismul, n aparena nfrnt, devenise biruitor. a t Spiritul lui st pnea biserica. nvaturile, ceremoniile si superstiiile a at t sale au fost integrate n credina si nchinarea aa ziilor urmai ai t s s s lui Hristos. Acest compromis ntre cretinism si p gnism a avut ca rezultat s a dezvoltarea omului f r delegii prezis n profeie, ca mpotrivinduaa t se si n lndu-se mai pe sus de Dumnezeu. Acest sistem uria al at s 249

250

Istoria Mntuirii

religiei false este o capodoper a puterii lui Satana, un monument al a eforturilor sale de a se aeza pe tron pentru a conduce lumea dup s a voia lui. Pentru a-i asigura ctiguri si onoruri lumeti, biserica a fost s s s condus s caute favoarea si sprijinul oamenilor de seam ai p mna a a a tului si, respingndu-L astfel pe Hristos, a fost determinat s se a a supun reprezentantului lui Satana episcopul Romei. a Una din doctrinele principale ale catolicismului spune c papa a este capul vizibil al bisericii universale a lui Hristos, nvestit cu autoritate suprem asupra episcopilor si pastorilor din toate p rile lumii. a at Mai mult dect att, papa si-a atribuit chiar titlurile Dumnezeirii. Satana stia foarte bine c Sntele Scripturi i vor face pe oameni a n stare s -i discearn nel ciunile si s reziste puterii lui. Pe temeiul a a s a a acestui Cuvnt, chiar Mntuitorul lumii a rezistat atacurilor sale. La ecare asalt, Domnul Hristos a prezentat scutul adev rului venic, a s spunnd: St scris. El s-a opus ec rei sugestii a adversarului, cu a a [328] nelepciunea si puterea Cuvntului. t Pentru a-i p stra inuena asupra oamenilor si a nt ri autoritas a t a tea uzurpatorului papal, Satana trebuie s in omenirea n ignorana at a t n privina Scripturilor. Biblia L-ar n la pe Dumnezeu si i-ar aeza t at s pe oamenii m rginii n adev rata lor poziie; prin urmare, adev a t a t a rurile ei sacre trebuie ascunse si interzise. Aceast tactic a fost a a adoptat de biserica roman . Timp de sute de ani, circulaia Bibliei a a t a fost interzis . Oamenii nu aveau voie s-o citeasc sau s-o aib a a a n casele lor, iar preoi si prelai lipsii de principii i interpretau t t t nv aturile pentru a-i susine preteniile. n felul acesta, papa a at s t t ajuns s e recunoscut aproape peste tot ca lociitorul lui Dumnezeu a t pe p mnt, dotat cu autoritate suprem asupra bisericii si statului. a a Vremurile si Legea schimbate Odat ndep rtat Biblia, descoperitoarea erorii, Satana a lucrat a a a dup voia lui. Profeia declarase c papalitatea avea s se gndeasc a t a a a s schimbe timpurile si Legea. Daniel 7, 25. ncercarea de a face a acest lucru nu a ntrziat mult. nchinarea la chipuri si moate a s fost introdus n cretinism n mod treptat, cu scopul de a le oferi a s convertiilor de la p gnism un nlocuitor pentru nchinarea la idoli t a si a nlesni astfel primirea cretinismului cu numele. n cele din s

Taina f r delegii aa

251

urm , decretul unui conciliu general a recunoscut ocial acest sistem a al idolatriei papale. Ca s duc pn la cap t lucrarea profanatoare, a a a a Roma s-a ncumetat s nl ture din Legea lui Dumnezeu porunca a a a doua, care interzice nchinarea la chipuri, si s mpart porunca a a a zecea n dou , pentru a se p stra num rul. a a a Spiritul de compromis cu p gnismul a deschis calea ca dispreul a t faa de autoritatea cerului s mearg si mai departe. Satana s-a atins t a a si de porunca a patra si a ncercat s dea la o parte Sabatul din a vechime, pe care Dumnezeu l binecuvntase si l snise, iar n t locul lui a n lat s rb toarea inut de p gni ca venerabila zi a [329] at a a t a a soarelui. Schimbarea aceasta n-a fost ncercat pe faa de la nceput. a t n primele secole, Sabatul adev rat a fost p zit de toi cretinii. a a t s Ei erau geloi pentru onoarea lui Dumnezeu si, creznd c Legea s a Lui este de neschimbat, au p zit cu zel snenia preceptelor ei. Cu a t mare subtilitate, ns , Satana a lucrat prin agenii s i ca s -i aduc a t a as a scopul la ndeplinire. Pentru ca atenia oamenilor s e atras asupra t a a duminicii, ea a fost f cut o s rb toare n cinstea nvierii lui Hristos. a a a a n aceast zi se ineau servicii religioase; totui, era privit ca o zi a t s a de recreere, iar Sabatul era nc inut cu snenie. at t Constantin, pe cnd era nc p gn, a dat un decret poruncind a a inerea general a duminicii ca s rb toare public , n tot Imperiul t a a a a Roman. Dup convertire, el a r mas un susin tor credincios al a a t a duminicii si a impus atunci si edictul lui p gn n interesul noii sale a credine. Cinstea ar tat acestei zile, ns , nu era nc de ajuns pentru t a a a a a-i mpiedica pe cretini s priveasc adev ratul Sabat ca ziua sfnt s a a a a a Domnului. Trebuia f cut nc un pas; sabatul fals trebuia n lat la a a at egalitate cu cel adev rat. La civa ani dup decretul lui Constantin, a t a episcopul Romei a conferit duminicii titlul de ziua Domnului. n felul acesta, oamenii au fost condui treptat s priveasc aceast zi s a a a ca avnd un grad de snenie. Sabatul original era nc p strat. t a a Arhinel torul nu-i terminase ns lucrarea. El era hot rt s s a s a a a adune ntreaga lume cretin sub steagul lui si s -i exercite puterea s a as prin lociitorul s u, semeul pontif care se pretindea reprezentantul t a t lui Hristos. Si-a atins scopul prin p gni numai pe jum tate conver a a tii, prelai ambiioi si fee bisericeti iubitoare de lume. Din cnd t t t s t s n cnd se ineau sinoade grandioase, la care erau convocai demt t nitarii bisericii din toat lumea. Aproape la ecare sinod, Sabatul [330] a instituit de Dumnezeu era tot mai njosit, n timp ce duminica era n

252

Istoria Mntuirii

aceeai m sur n lat . Astfel, n cele din urm , s rb toarea p gn s a a at a a a a a a a ajuns s e onorat ca o instituie divin , n timp ce Sabatul biblic a a t a a fost declarat o reminiscena a iudaismului, iar p zitorii s i au fost t a a anatemizai. t Marele apostat reuise s se nale mai presus de tot ce se s a t numete Dumnezeu, sau de ce este vrednic de nchinare. 2 Tes saloniceni 2, 4. El a ndr znit s schimbe singura porunc a legii a a a divine care ndreapt omenirea spre Dumnezeul cel viu si adev rat, a a f r posibilitate de confuzie. n porunca a patra Dumnezeu este aa descoperit ca ind Creatorul cerului si al p mntului, deosebindu-se a astfel de toi dumnezeii fali. Ziua a saptea a fost snit ca zi de t s t a odihn pentru om, ca un memorial al lucr rii de creaiune. Ea a fost a a t destinat s le aminteasc ntotdeauna oamenilor c viul Dumnezeu a a a a este izvorul existenei lor, precum si obiectul reverenei si nchin rii t t a lor. Satana se str duiete s -i mpiedice pe oameni s -I e loiali lui a s a a Dumnezeu si s asculte de legea Lui; prin urmare, el i ndreapt a s a eforturile n special mpotriva poruncii care arat c Dumnezeu este a a Creatorul. Protestanii susin acum cu insistena c nvierea Domnului Hrist t t a tos a f cut ca duminica s e sabatul cretin. Lipsesc, ns , dovezile a a s a biblice. Nici Domnul Hristos, nici apostolii nu au dat acestei zile o asemenea onoare. Tinerea duminicii ca instituie cretin i are ori t s a s ginea n acea tain a f r delegii care era la lucru chiar n zilele lui a aa Pavel. Unde si cnd a adoptat Domnul acest copil al papalitii? Ce at motiv bine ntemeiat poate dat n favoarea unei schimb ri despre a care Scripturile nu au nimic de spus? n secolul al saselea, papalitatea si-a nt rit pe deplin poziia. a t [331] Scaunul puterii sale a fost stabilit n cetatea mp r teasc , iar episcoaa a pul Romei a fost declarat capul ntregii biserici. P gnismul f cuse a a loc papalit ii. Balaurul i-a dat arei puterea lui, scaunul lui de at domnie si o putere mare. Apocalipsa 13, 2. La aceast dat a nce a a put perioada celor 1260 de ani de asuprire papal prezis n profeiile a a t lui Daniel si Ioan. ( Daniel 7, 25; Apocalipsa 13, 5-7. ) Cretinii s erau forai s aleag e s renune la integritatea lor si s accepte t t a a a t a ceremoniile si nchinarea papal , e s -i distrug viaa n celulele a as a t temniei sau s sufere moartea pe scaunul de tortur , ari pe rug sau t a a s decapitai. Atunci s-au mplinit cuvintele Domnului Isus din Luca t 21, 16.17: Vei dai n minile lor pn si de p rinii, fraii, rudele t t a a t t

Taina f r delegii aa

253

si prietenii votri; si vor omor pe muli dintre voi. Vei uri de s t t t toi din pricina Numelui Meu. Persecuia s-a pornit mpotriva celor t t credincioi cu o furie mai mare dect oricnd nainte, iar lumea a s devenit un mare cmp de lupt . Timp de sute de ani biserica lui a Hristos si-a g sit refugiul n izolare si obscuritate. Profetul Ioan a spune n Apocalipsa 12, 6: Femeia a fugit n pustie, ntr-un loc preg tit de Dumnezeu, ca s e hr nit acolo o mie dou sute saizeci a a a a a de zile. Evul ntunecat Ascensiunea la putere a bisericii romane a marcat nceputul Evului ntunecat. Pe m sur ce puterea ei cretea, ntunericul se a a s adncea. Credina a fost transferat de la Hristos, adev rata temelie, t a a asupra papei din Roma. n loc s se ncread n Fiul lui Dumnezeu a a pentru iertarea p catelor si pentru salvarea venic , oamenii priveau a s a la papa si la preoii si prelaii mputernicii de el. Oamenii erau t t t nv ai c papa era mijlocitorul lor si c nimeni nu putea s se at t a a a apropie de Dumnezeu dect prin el, ba mai mult, c el inea locul lui [332] a t Dumnezeu pentru ei si de aceea trebuia ascultat f r nici o rezerv . aa a Orice abatere de la cerinele lui era sucient ca s aduc pedeapsa t a a a cea mai sever asupra trupurilor si suetelor celor vinovai. a t Cugetul poporului a fost astfel ntors de la Dumnezeu c tre a oamenii c zui, greii si cruzi si, mai mult dect att, c tre nsui a t st a s prinul ntunericului, care-i exercita puterea prin ei. P catul era t s a deghizat ntr-o hain de snenie. Cnd Scripturile sunt interzise a t si omul ajunge s se priveasc pe sine ca suprem, trebuie s ne a a a atept m numai la nel torie, vicleug si f r delege josnic . Prin s a s a s aa a n larea legilor si tradiiilor omeneti s-a manifestat corupia ce vine at t s t ntotdeauna ca rezultat al lep d rii Legii lui Dumnezeu. a a Zile de primejdie Acelea au fost zile de primejdie pentru biserica lui Hristos. Purt a torii credincioi ai stindardului erau cu adev rat puini. Dei adev rul s a t s a nu a fost l sat f r martori, p rea uneori c r t cirea si superstiia a aa a a aa t vor birui pe deplin, iar adev rata religie va alungat de pe p mnt. a a a

254

Istoria Mntuirii

Evanghelia a fost pierdut din vedere, dar s-au nmulit formele a t religiei, iar poporul a fost mpov rat cu mari si grele pretenii. a t Oamenii nu numai c erau nv ai s priveasc la pap ca la a at t a a a mijlocitorul lor, ci si s se ncread n faptele lor pentru isp sirea a a a p catelor. Lungi pelerinaje, penitene, nchinarea la moate, n larea a t s at de biserici, locauri snte si altare, pl tirea unor sume mari c tre s a a biseric si multe alte fapte asem n toare erau poruncite pentru a a a a potoli mnia lui Dumnezeu sau pentru a-I ctiga favoarea; ca si s cnd Dumnezeu ar fost ca oamenii, s se mnie pentru nimicuri a sau s e mp cat prin daruri si acte de penitena! a a t Secolele urm toare au cunoscut o cretere continu a r t cirilor a s a aa [333] n doctrinele emise de Roma. Chiar nainte de ntemeierea papalitii, se acordase atenie nv at t a aturilor lozolor p gni, care au exercitat o inuena n biseric . t a t a Muli dintre pretinii convertii nc aderau la dogmele lozoei lor t s t a p gne si nu numai c ei nii continuau s le studieze, dar le si a a ss a impuneau asupra altora ca un mijloc de a-i extinde inuena printre s t p gni. Erori serioase au fost astfel introduse n credina cretin . a t s a ntre ele se evidenia credina n nemurirea natural a omului si t t a contiena lui n moarte. Aceast doctrin a pus temelia pe care s t a a Roma a stabilit invocarea snilor si adorarea fecioarei Maria. Tot t din aceasta a ncolit erezia chinului venic pentru cei nepoc ii, care t s at a fost inclus de timpuriu n credina papal . a t a Atunci s-a preg tit calea si pentru introducerea unei alte invenii a a t p gnismului, pe care Roma a numit-o purgatoriu, folosind-o pentru a a ngrozi mulimile credule si superstiioase. Aceast erezie arm t t a a existena unui loc de tortur , n care suetele celor care nu au meritat t a osnda venic trebuie s sufere pedeapsa pentru p catele lor, ind s a a a apoi admii n cer, dup ce au fost eliberai de necurie. s a t at Era nevoie de nc o n scocire ca Roma s poat prota de temea a a a rile si viciile susin torilor s i. Aceasta a fost doctrina indulgenelor. t a a t Tuturor celor care se nrolau n r zboaiele pontifului, pentru a-i a s extinde st pnirea p mnteasc , pentru a-i pedepsi dumanii sau a a a s s pentru a-i extermina pe cei care ndr zneau s -i nege supremaia a a t spiritual , i se f g duia iertarea deplin de p catele trecute, prezente a a a a a si viitoare precum si absolvirea de toate suferinele si pedepsele din t purgatoriu. Oamenii mai erau nvai c pl tind bani la biseric se at t a a a [334] puteau elibera de p cat si puteau elibera si suetele prietenilor lor a

Taina f r delegii aa

255

mori condamnai s se chinuiasc n c ri. Prin astfel de mijloace t t a a a a si-a umplut Roma vistieriile si si-a susinut splendoarea, luxul si t viciul pretinilor reprezentani ai Aceluia care nu avea unde s -i s t as plece capul. Serviciul biblic al cinei Domnului a fost nlocuit de jertfa idolatr a a liturghiei. Preoii catolici au pretins c schimb , prin ritualul lor t a a lipsit de sens, pinea si vinul n sngele si trupul real al Domnului Hristos. n ncumetarea lor blasfemiatoare, ei au susinut pe faa c t t a au puterea de a-L crea pe Creatorul lor. Tuturor cretinilor li s-a s cerut, sub pedeapsa cu moartea, s declare credina acestei erezii a t odioase care insult cerul. Cei care refuzau erau predai c rilor. a t a a Miezul zilei papalitii a fost miezul nopii morale a lumii. Snat t tele Scripturi erau aproape necunoscute, nu numai poporului, ci si preoilor. Ca si fariseii din vechime, conduc torii papali urau lut a mina ce le descoperea p catele. Legea lui Dumnezeu, standardul a neprih nirii, ind ndep rtat , ei exercitau o putere nelimitat si a a a a practicau viciul f r nici o reinere. nel toria, avariia si imoralitaaa t s a t tea domneau. Oamenii nu se d deau napoi de la nici o crim prin a a care ar putut obine bogie sau o poziie nalt . Palatele papilor si t at t a prelailor erau scena celor mai s lbatice orgii. Unii ponti s-au f cut t a a vinovai de crime att de revolt toare, nct conduc torii p mnteti t a a a s au c utat s -i detroneze pe aceti demnitari ai bisericii, ca ind nite a a s s montri prea josnici pentru a tolerai pe tron. Timp de secole, s t nu s-a realizat nici un progres n nvamnt, arte sau civilizaie. O at t [335] paralizie moral si intelectual lovise cretin tatea. a a s a

Capitolul 46 Primii reformatori


n mijlocul ntunecimii ce s-a l sat asupra p mntului n timpul a a supremaiei papale, lumina adev rului n-a putut stins n ntregime. t a a n ecare secol au existat martori pentru Dumnezeu b rbai care a t au nutrit credina n Domnul Hristos ca singurul mijlocitor ntre t Dumnezeu si om, care au privit Biblia ca singura regul de viaa si a t care au snit adev ratul Sabat. Posteritatea nu va sti niciodat ct t a a le datoreaz lumea acestor b rbai. Au fost categorisii ca eretici, a a t t motivele le-au fost puse la ndoial , caracterele calomniate, scrierile a interzise, interpretate greit sau mutilate. Totui, ei au stat hot ri s s a t si si-au meninut credina curat , secol dup secol, ca o motenire t t a a s sacr pentru generaiile urm toare. a t a R zboiul dus mpotriva Bibliei a fost att de crunt, nct uneori a n-au mai r mas dect foarte puine copii ale sale; dar Dumnezeu nu a a t ng duit s e cu totul distrus Cuvntul Lui. Adev rurile lui nu aveau a a a s e ascunse pentru totdeauna. Dumnezeu putea s desc tueze a a a s cuvintele vieii tot att de uor cum putea s deschid uile nchisorii t s a a s si s descuie porile de er ca s -Si elibereze slujitorii. n diferite ari a t a t ale Europei, oamenii au fost micai de Duhul lui Dumnezeu s caute s t a adev rul ca pe o comoar ascuns . ndrumai n mod providenial a a a t t c tre Sntele Scripturi, ei studiau paginile snte cu un profund a interes. Doreau s primeasc lumina cu orice pre. Dei nu vedeau a a t s [336] clar toate lucrurile, au fost f cui n stare s neleag multe adev ruri a t a t a a care fuseser ngropate timp ndelungat. Ca soli trimii de cer, ei au a s mers nainte, rupnd lanurile r t cirii si superstiiei si chemndu-i t aa t pe cei care fuseser nrobii aa de mult vreme s se ridice si s -i a t s a a as apere libertatea. A venit timpul ca Scripturile s e traduse si date oamenilor din a diferite ari, n limba lor natal . Lumea trecuse de miezul nopii ei. t a t Orele de ntuneric erau pe sfrite si n multe ari au ap rut dovezile s t a apropierii zorilor.

256

Primii reformatori

257

Luceaf rul de dimineaa al Reformaiunii a t t n secolul al paisprezecelea, n Anglia a r s rit luceaf rul de aa a dimineaa al Reformaiunii. John Wycliffe a fost vestitorul reformei, t t nu numai pentru Anglia, ci si pentru ntreaga cretin tate. El a fost s a naintaul puritanilor; epoca lui a fost o oaz n pustiu. s a Domnul a g sit cu cale s ncredineze lucrarea de reform unuia a a t a a c rui capacitate intelectual avea s confere caracter si demnia a a tate eforturilor sale. Aceasta a adus la t cere glasul dispreului si a t i-a mpiedicat pe dumanii adev rului s -i discrediteze lucrarea, s a a ridiculizndu-i ignorana. Dup ce a dobndit nv atura scolilor, t a at Wycliffe a nceput studiul Scripturilor. Aici a g sit ceea ce c utase a a zadarnic mai nainte. Aici a v zut Planul de Mntuire descoperit si a pe Domnul Hristos ca singurul Avocat al omului. A v zut c Roma a a p r sise c ile Bibliei pentru tradiiile omeneti. El s-a predat n seraa a t s viciul lui Hristos si s-a hot rt s proclame adev rurile pe care le a a a descoperise. Cea mai mare lucrare a vieii lui a fost traducerea Scripturilor n t limba englez . Aceasta a fost prima traducere englez complet f a a a a cut vreodat . Arta tip ritului ind nc necunoscut , copiile lucr rii a a a a a a puteau multiplicate doar prin trud nceat si obositoare; totui a a s lucrarea aceasta a fost f cut , iar poporul englez a primit Biblia n [337] a a propria-i limb . Lumina Cuvntului lui Dumnezeu a nceput astfel a s -i reverse razele str lucitoare asupra ntunericului. O mn divin as a a a preg tea calea pentru Marea Reform . a a Apelul la judecata omeneasc a trezit poporul din supunerea a pasiv faa de dogmele papale. Scripturile au fost primite favorabil a t de clasele nalte, care n acel timp erau singurele ce stiau s citeasc . a a Wycliffe a nv at doctrinele distincte ale protestantismului: mnat tuirea prin credina n Hristos si infailibilitatea aparinnd numai t t Scripturilor. Muli preoi i s-au al turat, punnd Biblia n circulaie t t a t si predicnd Evanghelia; iar efectul acestei lucr ri, precum si al a scrierilor lui Wycliffe, a fost att de puternic, nct aproape jum tate a din populaia Angliei a primit noua credina. mp ria ntunericului t t a at tremura. Eforturile dumanilor lui de a-i opri lucrarea si de a-i lua viaa s t n-au avut succes, iar el a murit n pace, la vrsta de saizeci si unu de ani, n timp ce slujea la altar.

258

Istoria Mntuirii

R spndirea Reformei a Prin scrierile lui Wycliffe, Ian Huss din Boemia a fost condus s a renune la multe din r t cirile catolicismului si s nceap lucrarea de t aa a a reform . Ca si Wycliffe, Huss a fost un cretin nobil, un om nvat, a s at devotat cu statornicie adev rului. Faptul c el apela la Scripturi si a a c denuna cu ndr zneal traiul scandalos si imoral al preoilor a a t a a t trezit un interes larg si mii de oameni au primit cu bucurie o credina t mai curat . Aceasta a strnit mnia papei, a prelailor, preoilor si a t t c lug rilor, iar Huss a fost somat s apar naintea Conciliului de la a a a a Konstanz pentru a r spunde acuzaiei de erezie. mp ratul german a t a [338] i-a dat un bilet de liber trecere, iar la sosirea n Konstanz a fost a asigurat personal de c tre pap c nu i se va face nici o nedreptate. a a a Dup un proces lung, n care a susinut adev rul, lui Huss i s-a a t a cerut s aleag e s -i retracteze doctrinele, e s sufere moartea. El a a as a a ales soarta martirului si, dup ce si-a v zut c rile date c rilor, el a a at a a nsui a fost ars pe rug. n prezena adun rii demnitarilor bisericii si s t a statului, slujitorul lui Dumnezeu a rostit un protest solemn si cinstit mpotriva ierarhiei papale. Execuia lui, o violare f r ruine a celor t aa s mai solemne promisiuni publice de protecie, a expus lumii ntregi t cruzimea perd a Romei. Dumanii adev rului, f r s stie, f ceau a s a aa a a s nainteze cauza pe care c utau zadarnic s-o nimiceasc . a a a n ciuda furiei persecuiei, dup moartea lui Wycliffe a continuat t a protestul calm, pios, st ruitor si r bd tor mpotriva coruperii crea a a dinei cretine. Ca si credincioii din zilele apostolilor, muli si-au t s s t sacricat posesiunile p mnteti pentru cauza lui Hristos. a s S-au f cut forturi intense pentru a nt ri si a extinde puterea a a papalit ii, dar, n timp ce papii se pretindeau reprezentanii lui at t Hristos, vieile le erau att de corupte nct dezgustau poporul. Cu t ajutorul inveniei tiparului, Scripturile au ajuns mai accesibile si t muli au fost condui s vad c dogmele papale nu erau susinute t s a a a t de Cuvntul lui Dumnezeu. Cnd un martor al lui Hristos era forat s lase tora adev rului t a t a s cad , un altul o lua din mna lui si, cu un curaj nenfricat, o a a inea sus. Lupta aceasta avea s duc la emanciparea nu numai a t a a [339] indivizilor si a bisericilor, ci si a naiunilor. Peste pr pastia a o sut t a a de ani, oamenii si-au ntins minile ca s le prind pe ale lolarzilor a a din timpul lui Wycliffe. n Germania, Reforma a nceput cu Luther;

Primii reformatori

259

Calvin a predicat evanghelia n Frana, iar Zwingli n Elveia. Lumea t t a fost trezit din somnul veacurilor, la sunetul cuvintelor magice a [340] Libertate Religioas , care treceau dintr-o ar n alta. a t a

Capitolul 47 Luther si marea reform a


n fruntea celor chemai s conduc biserica din ntunericul t a a papalitii la lumina unei credine mai curate st Martin Luther. Plin at t a de zel, n c rat si evlavios, necunoscnd nici o alt fric dect frica a a a a de Dumnezeu si nerecunoscnd nici o alt temelie pentru credina a t cretin dect Sntele Scripturi, Martin Luther a fost omul timpului s a s u. Prin el, Dumnezeu a ndeplinit o lucrare mare pentru reformarea a bisericii si pentru iluminarea lumii. ntr-o zi, n timp ce examina c rile din biblioteca universitii, at at Luther a descoperit o Biblie n limba latin . El mai auzise nainte a fragmente din Evanghelii si epistole la serviciile divine si credea c a acestea erau ntregul Cuvnt al lui Dumnezeu. Pentru prima dat a vedea acum Biblia ntreag . Cu un amestec de uimire si team a a ntorcea paginile sacre; cu inima palpitnd de emoie, citea cuvintele t vieii, oprindu-se din cnd n cnd s exclame: O, dac Dumnezeu t a a mi-ar da si mie o astfel de carte! ngerii cerului erau lng el si raze a de lumin de la tronul lui Dumnezeu descopereau nelegerii sale a t comorile adev rului. El se temuse ntotdeauna s nu-L ofenseze pe a a Dumnezeu, dar acum, ca niciodat mai nainte, l-a luat n st pnire a a convingerea profund a condiiei lui de p c tos. O dorina erbinte a t a a t [341] de a eliberat de p cat si de a g si pacea cu Dumnezeu l-a determinat a a pn la urm s intre ntr-o m n stire si s se dedice vieii monastice. a a a a a a t Luther folosea pentru studiu orice clip liber , dup ndeplinirea a a a datoriilor zilnice, lipsindu-se de somn si renunnd chiar si la timpul t petrecut cu mesele lui umile. Cea mai mare pl cere a lui era studiul a Cuvntului lui Dumnezeu. El g sise o Biblie prins cu un lan de a a t peretele m n stirii si se ducea adesea s-o citeasc . a a a Luther a fost hirotonit preot si chemat de la m n stire s predea a a a ca profesor la universitatea din Wittenberg. Aici s-a ocupat de studiul Scripturilor n limbile originale. A nceput s predea Biblia, iar a cartea Psalmilor, Evangheliile si epistolele au fost deschise nelege t rii mulimilor de ascult tori ncntai. El era tare n Scripturi si harul t a t lui Dumnezeu era asupra lui. Elocvena sa i captiva pe ascult tori. t a 260

Luther si marea reform a

261

Claritatea si puterea cu care prezenta adev rul i convingea, iar rvna a lui le atingea inimile. Un conduc tor reformator a n providena lui Dumnezeu, Luther s-a hot rt s viziteze Roma. t a a Papa promisese o indulgena tuturor celor care urcau pe genunchi t aa numita scar a lui Petru. ntr-o zi, Luther ndeplinea acest lucru s a cnd, deodat , o voce ca de tunet a p rut s -i spun : Cel neprih nit a a a a a va tr i prin credina! El a s rit n picioare cu ruine si groaz si a a t a s a fugit de la locul nesocotinei lui. Acel text nu si-a pierdut niciodat t a puterea asupra suetului s u. De la data aceea, el a v zut mai clar a a dect oricnd nainte aberaia ncrederii n faptele omeneti pentru t s mntuire si necesitatea unei credine statornice n meritele lui Hris t tos. I se deschiseser ochii si nu aveau s li se mai nchid faa de a a a t nel toriile satanice ale papalitii. Cnd si-a ntors faa de la Roma, [342] s a at t el si-a ntors si inima, iar de la data aceea separarea s-a adncit pn a cnd el a rupt orice leg tur cu biserica papal . a a a Dup ce s-a ntors de la Roma, Luther a primit la universitatea a din Wittenberg titlul de doctor n teologie. Avea acum libertatea s a se dedice, ca niciodat mai nainte, Scripturii pe care o iubea. El a se angajase solemn s studieze cu atenie si s predice cu delia t a tate Cuvntul lui Dumnezeu n toate zilele vieii lui si nu spusele t si nv aturile papilor. El nu mai era un simplu c lug r sau pro at a a fesor, ci vestitorul autorizat al Bibliei. El a fost chemat ca p stor, a s hr neasc turma lui Dumnezeu care mnzea si nseta dup a a a a a adev r. Luther a declarat cu hot rre c nici o alt doctrin n-ar trea a a a a bui primit de cretini dect cele ntemeiate pe autoritatea Sntelor a s Scripturi. Aceste cuvinte loveau chiar temelia supremaiei papale. t Ele conineau principiile vitale ale Reformei. t Cu ndr zneal , Luther si-a nceput lucrarea ca un erou al adea a v rului. Glasul i se auzea la amvon ntr-o avertizare solemn si a a st ruitoare. El prezenta naintea poporului caracterul ofensator al a p catului si nv a c este imposibil ca omul s -i micoreze vina a at a as s sau s scape de pedeapsa ei prin faptele proprii. Nimic nu-l poate a salva pe p c tos dect poc ina naintea lui Dumnezeu si credina n a a a t t Hristos. Harul Domnului Hristos nu poate cump rat; este un dar a f r plat . Luther i nva pe oameni s nu cumpere indulgene, ci s aa a at a t a

262

Istoria Mntuirii

priveasc prin credina la Mntuitorul r stignit. El i relata propria a t a s experiena dureroas din vremea cnd ncerca zadarnic s -i asigure t a as mntuirea prin umilire si penitena si i asigura pe ascult torii s i c t a a a a g sit pace si bucurie doar lundu-i privirea de la sine si creznd a s [343] n Hristos. nv aturile lui Luther au atras atenia minilor gnditoare din at t t ntreaga Germanie. Din predicile si scrierile sale ieeau raze de s lumin care trezeau si iluminau mii de oameni. O credina vie lua a t locul formalismului mort n care fusese inut biserica un timp aa t a s de ndelungat. Zilnic, poporul i pierdea ncrederea n superstiiile s t catolicismului. Barierele prejudecilor erau date la o parte. Cuvnat tul lui Dumnezeu, prin care Luther ncerca orice doctrin si orice a pretenie, era ca o sabie cu dou t iuri, care-i t ia drum spre inima t a as s a oamenilor. Pretutindeni se detepta dorina de progres spiritual. Pres t tutindeni exista o astfel de foame si sete dup neprih nire, cum nu a a mai fusese cunoscut timp de secole. Ochii oamenilor, aa de mult a s a vreme ndreptai spre rituri si mijlocitori omeneti, se ntorceau acum t s cu poc ina si credina c tre Domnul Hristos si r stignirea Lui. a t t a a Scrierile si nvatura reformatorului au ajuns la toate popoarele at cretin tii. Lucrarea s-a r spndit n Elveia si Olanda. Copii ale s a at a t scrierilor sale si-au croit drum spre Frana si Spania. n Anglia, t nvaturile lui au fost primite ca si cuvntul vieii. Adev rul a ajuns at t a si n Belgia si Italia. Mii se deteptau din amoreala lor de moarte, s t la bucuria si sperana unei viei de credina. t t t Desp rirea lui Luther de Roma a t Roma era pornit s -l distrug pe Luther, dar ap rarea lui era a a a a Dumnezeu. nv aturile lui se auzeau peste tot: n m n stiri, n at a a casele oamenilor, n castelele nobililor, n universiti si n palatele at mp railor. Pretutindeni se ridicau b rbai nobili care s -i susin a t a t a t a eforturile. ntr-un apel c tre mp ratul si nobilimea Germaniei pentru refora a [344] marea cretin t ii, Luther scria cu privire la pap : Este un lucru s a at a ngrozitor s -l vezi pe omul care se supranumete lociitorul lui Hrisa s t tos etalnd o splendoare pe care n-o poate egala nici un mp rat. a Aceasta nseamn a ca Isus cel s rac sau ca Petru cel umil? Se a a spune c el este domnul lumii! Hristos, ns , al c rui lociitor se a a a t

Luther si marea reform a

263

laud c este, a spus: mp r ia Mea nu este din lumea aceasta. a a a at Se poate ca st pnirea unui lociitor s se extind dincolo de cea a a t a a superiorului lui? Iat ce le scria universitilor: M tem foarte mult c universit a at a a a ile se vor dovedi a marile pori ale iadului, dac nu lucreaz cu t t a a st ruina s explice Sntele Scripturi si s le ntip reasc n inima a t a a a a tinerilor. Nu sf tuiesc pe nimeni s -i lase copilul acolo unde Scripa as turile nu domnesc n mod suprem. Orice instituie n care oamenii nu t se ocup f r ncetare de Cuvntul lui Dumnezeu devine corupt . a aa a Acest apel a circulat repede prin toat Germania si a exercitat a o puternic inuena asupra poporului. ntreaga naiune s-a ridicat a t t pentru a se aduna n jurul stindardului reformei. Oponenii lui Lut ther, arznd de dorina r zbun rii, l-au ndemnat pe pap s ia m suri t a a a a a hot rte mpotriva lui. S-a dat un decret ca nvaturile lui s e cona at a damnate imediat. Reformatorului si partizanilor lui li s-au dat saizeci de zile dup care, dac nu retractau, aveau s e excomunicai. a a a t Cnd bula papal a ajuns la Luther, el a spus: O dispreuiesc si a t o atac ca nelegiuit si fals .... Hristos nsui este cel condamnat n a a s ea.... M bucur c am de suportat astfel de r u pentru cea mai bun a a a a dintre cauze. Deja simt o libertate mai mare n inim ; pentru c stiu a a n sfrit c papa este anticrist si c tronul lui este chiar tronul lui s a a Satana. Dar cuvntul pontifului Romei nc avea putere. nchisoarea, a tortura si sabia erau arme puternice pentru a impune supunerea. Totul [345] p rea s arate c lucrarea reformatorului se apropia de ncheiere. Cei a a a slabi si superstiioi tremurau naintea decretului papei, iar, n timp t s ce exista o simpatie general faa de Luther, muli simeau c viaa a t t t a t [346] era prea scump pentru a riscat pentru cauza reformei. a a

Capitolul 48 naintarea Reformei


Pe tronul Germaniei a urcat un nou mp rat, Carol al V-lea, iar a emisarii Romei s-au gr bit s -i prezinte felicit rile si s -l conving a as a a a pe monarh s -i foloseasc puterea mpotriva Reformei. Pe de alt as a a parte, electorul de Saxonia, c ruia Carol i era ndatorat n mare a m sur pentru coroana lui, l-a rugat erbinte s nu fac nici un pas a a a a mpotriva lui Luther nainte de a-l asculta. Atenia tuturor p rilor era acum ndreptat asupra adun rii stat at a a telor germane convocate la Worms, la scurt timp dup ntronarea lui a Carol. Aceast adunare naional avea de luat n considerare multe a t a chestiuni si interese politice importante; dar acestea p reau m runte a a n contrast cu cauza c lug rului din Wittenberg. a a Carol i-a cerut iniial electorului s -l aduc pe Luther cu el la t a a Diet , asigurndu-l c reformatorul va ferit de orice violena si a a t i se va permite o discuie liber cu o persoan competent , ca s t a a a a discute punctele disputate. Luther era ner bd tor s apar naintea a a a a mp ratului. a Prietenii lui erau ngrozii si tulburai. Cunoscnd prejudecata si t t vr jm sia mpotriva lui, ei se temeau c f g duina de liber trecere a a a a a t a si sigurana nu va respectat si l-au implorat s nu-i primejduiasc t a a s a [347] viaa. El a r spuns: Papistaii nu doresc venirea mea la Worms, ci t a s condamnarea si moartea mea. Nu conteaz . Rugai-v , nu pentru a t a mine, ci pentru Cuvntul lui Dumnezeu. Luther naintea conciliului Pn la urm Luther a stat naintea conciliului. mp ratul era a a a aezat pe tron si nconjurat de personajele ilustre ale imperiului. s Niciodat nu se mai nfiase vreun om n prezena unei adun ri mai a at s t a impun toare dect aceea naintea c reia Luther trebuia s r spund a a a a a pentru credina lui. t ns si apariia lui la aceast adunare a fost o biruina remarcabil a t a t a a adev rului. Ca un om pe care papa l condamnase s e totui a a s 264

naintarea Reformei

265

judecat si de un alt tribunal era, de fapt, o negare a autoritii supreme at a pontifului. Reformatorului, osndit de pap si exclus de la p rt sia a a a cu oamenii, i s-a asigurat protecie si i s-a oferit s e ascultat de t a c tre cei mai nali demnitari ai naiunii. Roma i poruncise s tac , a t t a a dar el era gata s vorbeasc n prezena a mii de oameni din toate a a t p rile lumii cretine. Calm si plin de pace, totui foarte curajos si at s s nobil, el a stat ca martor al lui Dumnezeu n mijlocul oamenilor de seam ai p mntului. Luther a r spuns pe un ton blnd si umil, f r a a a aa violena sau patim . Comportamentul lui a fost modest si plin de t a respect; totui el a manifestat o ncredere si o bucurie ce au surprins s adunarea. Cei care si-au nchis cu nc p nare ochii faa de lumin si a at t a s-au hot rt s nu se lase convini de adev r s-au nfuriat din cauza a a s a cuvintelor pline de putere ale lui Luther. Cnd acesta a terminat de vorbit, purt torul de cuvnt al Dietei a spus cu mnie: Nu ai r spuns a a la ntrebarea ce i-a fost pus .... Ti se cere s dai un r spuns clar si t a a a precis.... Vrei sau nu vrei s retractezi? a Reformatorul a r spuns: ntruct maiestatea voastr serenisim a a a si n limile voastre cer de la mine un r spuns clar, simplu si precis, [348] at a iat r spunsul meu: Nu-mi pot supune credina nici papei, nici cona a t ciliilor, pentru c e clar ca lumina zilei c ei au greit adesea si s-au a a s contrazis unii pe alii. Dac nu sunt convins de m rturia Scripturii t a a sau de raionamentele cele mai l murite, dac nu sunt nduplecat t a a prin pasajele pe care le-am citat, ca astfel contiina mea s se lase s t a condus de Cuvntul lui Dumnezeu, nu pot si nu vreau s retractez, a a deoarece un cretin nu este n sigurana dac vorbete mpotriva s t a s contiinei lui. Aici stau si nu pot face altfel; Dumnezeu s -mi ajute. s t a Amin. Aa a stat acest om neprih nit pe temelia sigur a Cuvntului lui s a a Dumnezeu. Lumina cerului str lucea pe faa lui. M reia si curia a t a t at caracterului s u, pacea si bucuria inimii au fost vizibile naintea a tuturor, n timp ce el m rturisea mpotriva puterii erorii si n favoarea a superioritii acelei credine care biruie lumea. at t Neclintit ca o stnc a stat Luther, n timp ce valurile cele mai a furioase ale puterii lumeti loveau asupra lui f r s -i fac vreun r u. s aa a a a Simpla putere a cuvintelor lui, atitudinea sa nenfricat , ochii calmi a si gr itori si fermitatea neschimb toare exprimat n ecare cuvnt a a a si fapt au f cut o impresie profund asupra adun rii. Era evident a a a a

266

Istoria Mntuirii

c nu putea determinat s se supun mandatului Romei, nici prin a a a promisiuni, nici prin ameninari. t Hristos a vorbit prin m rturia lui Luther cu o m reie si putere a a t ce le-a insuat team si uimire la data aceea, att pe prietenilor, ct a si dumanilor. Spiritul lui Dumnezeu a fost prezent la acel concilliu, s impresionnd inima conduc torilor imperiului. Civa dintre prini a t t au recunoscut n mod deschis justeea cauzei lui Luther. Muli au t t fost convini de adev r, dar impresiile f cute asupra unora n-au fost s a a [349] de durat . A mai fost si o alt categorie de oameni, care nu si-a a a exprimat atunci convingerile, dar care, cercetnd Scripturile pentru ei nii, dup un timp au stat cu ndr zneal de partea Reformei. ss a a a Electorul Frederick ateptase cu ner bdare ca Luther s se nfis a a at seze naintea Dietei si, cu emoie profund , i-a ascultat cuvntarea. t a El s-a bucurat de curajul, hot rrea si st pnirea de sine a doctorului a a si se mndrea c era protectorul acestuia. A pus n contrast p rile a at implicate n disput si a v zut c nelepciunea papilor, mp railor a a a t a t si prelailor fusese redus la zero de puterea adev rului. Papalitatea t a a a suferit o nfrngere ce avea s e resimit n toate popoarele si n a t a toate timpurile dup aceea. a Dac reformatorul ar cedat ntr-un singur punct, Satana si otia s rile sale ar ctigat o mare victorie; ns fermitatea lui neclintit a s a a fost mijlocul de emancipare a bisericii si de ncepere a unei ere noi mai bune. Inuena acestui b rbat, care a ndr znit s gndeasc si t a a a a s acioneze pe cont propriu n chestiuni religioase, avea s afecteze a t a biserica si lumea nu doar pe timpul s u, ci n timpul tuturor generaii a t lor viitoare. Hot rrea si credincioia lui i va nt ri, pn la sfritul a s a a s timpului, pe toi cei care vor trece prin experiene asem n toare. t t a a Puterea si maiestatea lui Dumnezeu au stat mai presus de sfatul oamenilor si mai presus de puterea lui Satana. Am v zut c Luther era n c rat, zelos, ndr zne si nenfricat, a a a a a t atunci cnd mustra p catul si ap ra adev rul. Nu-i p sa de oamenii a a a a r i sau de demoni; stia c avea cu el pe Unul mai puternic dect a a toi acetia. Luther avea zel, curaj si ndr zneal , iar uneori se aa t s a a n primejdia de a merge la extreme. Dumnezeu, ns , l-a ridicat a pe Melanchton, care avea un caracter exact opus, ca s -l ajute pe a Luther s duc mai departe lucrarea de Reform . Melanchton era a a a [350] timid, tem tor, precaut si avea o mare r bdare. El era mult iubit a a de Dumnezeu. Cunotea foarte bine Scripturile si poseda o putere s

naintarea Reformei

267

de judecat si o nelepciune extraordinare. Dragostea lui pentru a t cauza lui Dumnezeu era egal cu a lui Luther. Domnul le-a legat a inimile; erau prieteni nedesp rii. Luther i era de mare ajutor lui att Melanchton cnd acesta era n pericol de a fricos sau ncet, iar Melanchton la rndul lui i era de mare ajutor lui Luther cnd acesta era n primejdie de a aciona pripit. t Prevederea lui Melanchton a evitat adesea necazul ce ar venit asupra lucr rii, dac aceasta ar fost l sat doar pe seama lui Luther; a a a a si de multe ori lucrarea n-ar fost mpins nainte, dac ar fost a a l sat numai pe seama lui Melanchton. Mi s-a ar tat nelepciunea a a a t lui Dumnezeu n alegerea acestor doi b rbai pentru a duce nainte a t lucrarea de Reform . a Iluminarea Angliei si Scoiei t n timp ce Luther deschidea o Biblie nchis pentru poporul a Germaniei, Tyndale a fost impulsionat de Duhul lui Dumnezeu s a fac acelai lucru pentru Anglia. studia cu srguina Scripturile si a s t predica f r team convingerile sale despre adev r, ndemnnd ca aa a a toate doctrinele s e puse la proba Cuvntului lui Dumnezeu. Zelul a s u nu putea dect s strneasc opoziia papistailor. Un doctor a a a t s catolic nvat, care s-a angajat ntr-o disput cu el, a exclamat: Ar at a mai bine pentru noi s fost f r Legea lui Dumnezeu, dect f r a aa aa a papei. Tyndale a r spuns: l dispreuiesc pe pap si toate legile a t a lui; si, dac Dumnezeu mi crua viaa, nu dup muli ani voi face ca a t t a t un b iat de la plug s cunoasc mai mult din Scripturi dect tine. a a a Astfel a fost conrmat elul pe care ncepuse s -l nutreasc , de a t a a da poporului Noul Testament n limba lui, iar el s-a dedicat imediat acestei lucr ri. ntreaga Anglie p rea mpotriva lui si Tyndale s-a [351] a a hot rt s caute ad post n Germania. Aici a nceput tip rirea Noului a a a a Testament n limba englez . Curnd au fost terminate trei mii de a copii ale Noului Testament, urmate n acelai an de o alt ediie. s a t n cele din urm , el a dat m rturie pentru credina lui printr-o a a t moarte de martir, dar armele preg tite de el le-au dat altor soldai a t posibilitatea s lupte, de-a lungul secolelor, chiar pn n vremea a a noastr . a n Scoia, Evanghelia a g sit un erou n persoana lui John Knox. t a Acest reformator devotat nu se temea de oameni. Focurile martiri-

268

Istoria Mntuirii

ului, care izbucneau n jur, nu f ceau dect s -i nsueeasc zelul a a t a cu o intensitate mai mare. Cu securea despotic atrnnd ameninaa t toare deasupra capului s u, si-a p strat poziia lovind cu putere n a a t stnga si n dreapta, ca s nimiceasc idolatria. Astfel si-a meninut a a t el obiectivul, rugndu-se si luptnd luptele Domnului, pn cnd a Scoia a fost liber . t a n Anglia, Latimer susinea de la amvon c Biblia trebuie citit t a a n limba poporului. El spunea c Autorul Sntei Scripturi este a nsui Dumnezeu; si aceast Scriptur se mp rt sete de puterea s a a a a s si de venicia Autorului ei. Nu exist rege, mp rat, magistrat si s a a conduc tor... care s nu e obligat s asculte... Cuvntul Lui sfnt. a a a S nu mergem pe vreo cale l turalnic , ci s l s m Cuvntul lui a a a a aa Dumnezeu s ne conduc : s nu mergem dup ... str bunii notri, a a a a a s nici s nu c ut m ceea ce au c utat ei, ci ceea ce ar trebuit ei s a a a a a fac . a Barnes si Frith, prietenii credincioi ai lui Tyndale, s-au ridicat s n ap rarea adev rului. Au urmat Cranmer si fraii Ridley. Aceti a a t s conduc tori ai Reformei engleze erau b rbai nv ai, iar cei mai a a t at t muli dintre ei fuseser foarte respectai pentru zelul sau evlavia lor t a t [352] n credina Romei. Opoziia lor faa de papalitate a fost rezultatul t t t faptului c ei cunoteau erorile Sfntului Scaun. Cunoaterea tainelor a s s Babilonului a dat putere mai mare m rturisirii lor mpotriva acestuia. a M reul principiu susinut de Tyndale, Frith, Latimer si fraii a t t t Ridley era autoritatea divin si suciena Sntelor Scripturi. Ei au a t respins autoritatea pretins de papi, concilii, p rini bisericeti si a a t s mp rai de a st pni asupra contiinei n chestiuni de credina. a t a s t t Biblia era standardul lor si cu Biblia testau ei toate nv aturile at si toate preteniile. Credina n Dumnezeu si n Cuvntul Lui i-a t t [353] susinut pe aceti b rbai sni cnd si-au dat viaa pe rug. t s a t t t

Capitolul 49 Nereuita de a nainta s


Reforma nu s-a ncheiat cu Luther, aa cum cred muli. Ea va s t continuat pn la ncheierea istoriei acestei lumi. Luther a avut de a a f cut o mare lucrare: aceea de a reecta si asupra altora lumina care a Dumnezeu ng duise s str luceasc asupra lui; totui el nu a primit a a a a s toat lumina ce avea s e dat lumii. Din timpul lui si pn ast zi, a a a a a a str lucit continuu lumin nou asupra Scripturilor si au fost mereu a a a descoperite adev ruri noi. a Luther, mpreun cu colaboratorii lui, a ndeplinit o lucrare nobil a a pentru Dumnezeu; dar, deoarece ei veneau din biserica roman ale a c rei doctrine le crezuser si le ap raser cndva, nu era de ateptat a a a a s ca ei s discearn toate aceste r t ciri. Lucrarea lor a fost aceea de a a a aa rupe c tuele Romei si de a da lumii Biblia; totui existau adev ruri a s s a importante pe care ei nu au reuit s le descopere si r t ciri grave la s a aa care ei nu au renunat. Cei mai muli dintre ei au continuat s in t t at a duminica, mpreun cu celelalte s rb tori papale. Este adev rat c a a a a a ei nu priveau la aceast zi ca avnd autoritate divin , dar credeau a a c ar trebui inut ca o zi de nchinare general acceptat . Oricum, a t a a ntre ei erau unii care au onorat Sabatul poruncii a patra. Un loc de cinste ntre reformatorii bisericii ar trebui dat acelora care au stat n ap rarea unui adev r n general ignorat chiar de protestani [354] a a t acelora care au susinut validitatea poruncii a patra si caracterul oblit gatoriu al Sabatului biblic. Cnd Reforma a dat la o parte ntunericul ce ap sase asupra ntregii cretin ti, n multe ari au fost adui la a s a at t s lumin p zitori ai Sabatului. a a Cei care au primit marile binecuvnt ri ale Reformei nu au mers a nainte pe calea pe care pornise n mod att de nobil Luther. Civa t b rbai credincioi s-au ridicat din cnd n cnd ca s proclame un a t s a nou adev r si s arate r t cirile nutrite timp ndelungat, dar majoria a aa tatea, ca si evreii din timpul Domnului Hristos sau ca papistaii din s timpul lui Luther, se mulumea s cread cum crezuser si p rinii t a a a a t lor si s tr iasc la fel cum tr iser ei. Din cauza aceasta, religia a a a a a a degenerat iar si n formalism. Au fost p strate si nutrite r t ciri a a aa 269

270

Istoria Mntuirii

si superstiii care ar fost aruncate la o parte dac biserica ar t a continuat s mearg n lumina Cuvntului lui Dumnezeu. Spiritul a a inspirat de Reform s-a stins astfel n mod treptat, pn cnd n a a bisericile protestante nevoia de reform a ajuns aproape tot att de a mare ca nevoia de reform n biserica roman din timpul lui Luther. a a Exista aceeai somnolena spiritual , acelai respect faa de p rerile s t a s t a oamenilor, acelai spirit lumesc si aceeai nlocuire a nvaturilor s s at Cuvntului lui Dumnezeu cu teorii omeneti. Sub masca religiei s se cultivau mndria si extravagana. Bisericile au ajuns corupte din t cauza alipirii de lume. n felul acesta, principiile m ree pentru care a t trudiser si suferiser att de mult Luther si colaboratorii s i, au fost a a a degradate. Cnd Satana a v zut c nu reuise s zdrobeasc adev rul prin a a s a a a persecuie, a recurs din nou la acelai plan al compromisului ce t s dusese la marea apostazie si la formarea bisericii Romei. El i-a [355] inuenat pe cretini s se uneasc de data aceasta nu cu p gnii, ci t s a a a cu aceia care, prin nchinarea la dumnezeul acestei lumi, se dovedeau la fel de idolatri. Satana nu mai putea ine Biblia departe de oameni. Ea fusese t pus la ndemna tuturor. El, ns , a condus mii de oameni s accepte a a a interpret ri false si teorii nes n toase, f r a cerceta Scripturile a a a aa pentru a nva adev rul ei nii. El a stricat nvaturile Bibliei, iar at a ss at tradiiile ce aveau s distrug milioane de oameni prindeau r d cini t a a a a adnci. Biserica susinea si ap ra aceste tradiii, n loc s lupte pentru t a t a credina dat snilor odat pentru totdeauna. n timp ce erau cu totul t a t a incontiente de situaia lor si de primejdia n care se aau biserica s t si lumea se apropiau cu repeziciune de perioada cea mai solemn a si mai important din istoria p mntului: perioada revel rii Fiului a a a [356] omului.

Capitolul 50 Prima solie ngereasc a


Profeia primei solii ngereti, prezentat n Apocalipsa 14, si-a t s a g sit mplinirea n micarea advent din anii 1840 1844. Att a s a n Europa ct si n America, b rbai ai credinei si rug ciunii au a t t a fost profund micai n timp ce acordau atenie profeiilor si, urm s t t t a rind Rapoartele Inspirate, au g sit dovezi conving toare c sfritul a a a s tuturor lucrurilor s-a apropiat. Duhul lui Dumnezeu i-a ndemnat pe slujitorii Lui s dea avertizarea. Solia Evangheliei venice s-a a s r spndit peste tot: Temei-v de Dumnezeu si dai-I slav , c ci a a t a t a a sosit ceasul judecii Lui. Apocalipsa 14, 7. at Oriunde p trundeau misionari, era trimis vestea bun a revenirii a a a lui Hristos n curnd. n diferite ari, s-au g sit grupuri izolate de t a cretini care, doar prin studiul Scripturilor, ajunseser la credina c s a t a venirea Mntuitorului era aproape. n unele p ri ale Europei, unde at legile erau despotice, nct interziceau predicarea doctrinei advente, copii mici au fost impulsionai s-o proclame si muli au ascultat t t avertizarea solemn . a n America, predicarea soliei i-a fost ncredinat lui William Mit a ller si colaboratorilor s i, iar lumina aprins prin truda lor a str lucit a a a pn n inuturi dep rtate. Dumnezeu a trimis pe ngerul S u s mite a t a a a s inima unui fermier ce nu crezuse n Biblie, ca s cerceteze profeiile. [357] a t ngerii lui Dumnezeu l-au vizitat n repetate rnduri pe cel ales, ca s -i c l uzeasc mintea si s deschid nelegerii sale profeiile care a aa a a a t t fuseser pn atunci nchise pentru poporul lui Dumnezeu. Lui i-a a a fost ar tat nceputul lanului adev rului si a fost condus s cerceteze a t a a verig dup verig , pn cnd a ajuns s priveasc la Cuvntul lui a a a a a a Dumnezeu cu uimire si admiraie. A v zut acolo un lan des vr t a t a sit al adev rului. Acel Cuvnt, pe care l considerase neinspirat, i a s deschidea acum frumuseea si slava naintea ochilor lui. A v zut c t a a un pasaj al Scripturilor l explic pe altul, iar atunci cnd nu putea a nelege un text i g sea explicaia n alt text al Cuvntului. El prit a t vea cu bucurie, cu interes profund si uimire Cuvntul sfnt al lui Dumnezeu. 271

272

Istoria Mntuirii

Urm rind profeiile, Miller a v zut c locuitorii p mntului tr iau a t a a a a scenele de ncheiere a istoriei acestei lumi si totui nu stiau. A v zut s a c bisericile erau corupte. Ele i retr seser dragostea de la Isus, a s a a ndreptndu-i-o asupra lumii; c utau onoare lumeasc n locul s a a aceleia care vine de sus si umblau s apuce bog iile lumii, n loc a at s -i strng comori n cer. El putea vedea pretutindeni ipocrizie, as a ntuneric si moarte. S-a tulburat n duhul s u. Dumnezeu l-a chemat a s -i p r seasc ferma, dup cum l chemase pe Elisei s -i lase boii as aa a a as si ogorul n care lucra, ca s -l urmeze pe Ilie. a Tremurnd, William Miller a nceput s le desf soare oamenia a lor tainele mp riei lui Dumnezeu, purtndu-i pe ascult tori prin a at a profeii pn la a doua venire a lui Hristos. M rturia Scripturilor t a a ar tnd c tre venirea Domnului Hristos n 1843 a trezit un larg intea a res. Muli au fost convini c dovezile din perioadele profetice erau t s a [358] corecte si, sacricndu-i mndria propriei p reri, au primit adev rul s a a cu bucurie. Unii pastori, l sndu-i deoparte vederile si sentimentele a s sectare, si-au p r sit salariile si bisericile, unindu-se n proclamarea aa venirii Domnului Isus. Totui, pastorii care acceptau aceast solie erau puini si, prin s a t urmare, ea a fost ncredinat n mare m sur laicilor umili. Fermierii t a a a i p r seau ogoarele, mecanicii sculele, negustorii m rfurile, cei cu s aa a diferite profesii i p r seau poziia si totui num rul lucr torilor s aa t s a a era mic n comparaie cu lucrarea ce trebuia ndeplinit . Condiia t a t unei biserici lipsite de evlavie si a unei lumi z cnd n tic loie a a s mpov ra suetele str jerilor sinceri, iar ei ndurau de bun voie a a a truda, lipsurile si suferina, ca s -i poat chema pe oameni poc ina t a a a t pentru a mntuii. Dei Satana s-a opus, lucrarea a mers statornic t s nainte si multe mii de oameni au primit adev rul advent. a O mare redeteptare religioas s a Solia cercet toare se auzea pretutindeni, avertizndu-i pe p c a a a toi, att din lume ct si din biseric , s fug de mnia viitoare. Ca s a a a si Ioan Botez torul, nainte merg torul Domnului Hristos, predica a a torii ngeau toporul la r d cina pomului si-i ndemnau pe toi s a a t a aduc roade vrednice de poc ina. Apelurile lor tulbur toare erau n a a t a contrast evident cu asigur rile de pace si sigurana care se auzeau de a t la amvoanele renumite si, oriunde ajungea, solia i mica pe oameni. s

Prima solie ngereasc a

273

M rturia simpl si direct a Scripturii, p trunznd n inimi prin a a a a puterea Duhului Sfnt, aducea o convingere att de mare, c puini a t reueau s -i reziste n ntregime. Pretinii credincioi erau trezii s a s s t din sigurana lor fals . Ei i vedeau c derile, spiritul lumesc si t a s a necredina, mndria si egoismul. Muli l c utau pe Domnul cu t t a poc ina si umilina. i ndreptau acum spre ceruri afeciunea pe a t t s t care si-o concentraser att de mult vreme asupra lucrurilor. Duhul [359] a a lui Dumnezeu i nsoea si, cu inimile nmuiate si supuse, ei se uneau t n proclamarea strig rii: Temei-v de Dumnezeu si dai-I slav , a t a t a c ci a sosit ceasul judecii Lui. Apocalipsa 14, 7. a at P c toii ntrebau plngnd Ce trebuie s fac ca s u mntuit? a a s a a Aceia care tr iser n necinste erau ner bd tori s repare pagua a a a a bele. Toi care g seau pacea n Hristos doreau s -i vad si pe alii t a a a t mp rt sindu-se de binecuvntare. Inimile p rinilor erau ntoarse a a a t c tre copii si ale copiilor c tre p rini. Barierele mndriei si reinerii a a a t t erau date la o parte. Se f ceau m rturisiri din inim , iar membrii a a a familiilor lucrau pentru mntuirea celor apropiai si dragi. t Adesea se auzea rug ciunea de mijlocire. Peste tot erau suete a rugndu-se lui Dumnezeu, n agonie profund . Muli se luptau toat a t a noaptea n rug ciune pentru a primi asigurarea c p catele le erau iera a a tate si pentru convertirea rudelor sau vecinilor lor. Aceast credina a t erbinte si hot rt i atingea obiectivul. Dac poporul lui Dumne a a s a zeu ar continuat astfel s st ruiasc n rug ciune, aducndu-i cu a a a a s insistena cererile la tronul harului, ar avut o experiena mult mai t t bogat dect aceea pe care o au acum. Exist prea puin rug ciune a a t a a si prea puin convingere de p cat, iar lipsa de credina vie i las t a a t a pe muli f r harul pe care Mntuitorul nostru milos l asigur n t aa a m sur aa de bogat . a a s a La adun rile adventiste veneau toate categoriile de oameni. Boa gai si s raci, de sus si de jos, din diferite motive, erau ner bd tori s t a a a a asculte doctrina celei de-a doua veniri. Domnul inea n fru spiritul t de mpotrivire n timp ce slujitorii Lui explicau motivele credinei t lor. Uneori instrumentul era slab, dar Duhul lui Dumnezeu d dea [360] a putere adev rului Lui. n aceste adun ri se simea prezena ngerilor a a t t sni, muli ind zilnic ad ugai credincioilor. n timp ce se reamint t a t s teau dovezile revenirii lui Hristos n curnd, mari mulimi ascultau t n t cere cuvintele solemne. P rea c cerul si p mntul se apropie a a a a unul de altul. Puterea lui Dumnezeu era simit de b trni, de tineri t a a

274

Istoria Mntuirii

si de cei de vrst mijlocie. Muli mergeau acas cu laude pe buze, a t a ce r sunau pline de bucurie n aerul linitit al nopii. Nici unul din a s t participanii la acele adun ri nu a putut uita vreodat scenele acelea t a a de interes profund. mpotrivirea Proclamarea unui timp precis pentru venirea Domnului Hristos a strnit o mare opoziie din partea multora, din toate categoriile t sociale: de la pastorul de la amvon, pn la p c tosul cel mai dec zut a a a a si mai sd tor la adresa cerului. Nimeni nu stie ziua, nici ceasul! a se putea auzi att de la pastorul ipocrit, ct si de la batjocoritorul obraznic. Ei i astupau urechile ca s nu aud explicaia clar si ars a a t a monioas a textului, pe care o d deau cei care ar tau spre ncheierea a a a perioadelor profetice si c tre semnele pe care nsui Domnul Hristos a s le prezisese ca semne ale venirii Sale. Muli care pretindeau c -L iubesc pe Mntuitorul declarau c nu t a a se mpotrivesc predic rii venirii Lui, ci doar obiecteaz cu privire a a la timpul precis. Ochiul lui Dumnezeu, care vede totul, le-a citit inimile. Ei nu doreau s aud c Hristos vine s judece lumea cu a a a a dreptate. Fuseser servitori necredincioi. Faptele lor nu ar suportat a s inspecia cercet toare de inim a lui Dumnezeu si se temeau s -L t a a a ntlneasc pe Domnul lor. Ca si evreii din timpul primei veniri a lui a Hristos, ei nu erau preg tii s -L ntmpine pe Domnul Isus. Satana a t a [361] si ngerii lui triumfau si aruncau batjocura n faa lui Hristos si a t ngerilor sni, pentru c poporul care se pretindea al Lui avea att t a de puin iubire pentru El, nct nu-I dorea venirea. t a Str jeri necredincioi mpiedicau naintarea lucr rii lui Duma s a nezeu. Cnd poporul era micat si ncepea s ntrebe despre calea s a mntuirii, aceti conduc tori p seau ntre ei si adev r, c utnd s le s a a a a a liniteasc temerile prin interpret ri false ale Cuvntului lui Dumnes a a zeu. n aceast lucrare, Satana, mpreun cu pastorii neconsacrai, a a t striga: Pace, pace! cnd Dumnezeu nu spusese pace. Ca si fariseii din timpul Domnului Hristos, muli au refuzat s intre n t a mp r ia cerului si i-au mpiedicau si pe cei care intrau. Sngele a at acestor suete va cerut din mna lor. Oriunde era proclamat solia adev rului, era primit mai nti de a a a cei mai umili si mai consacrai din biseric . Cei care studiau Biblia t a

Prima solie ngereasc a

275

pentru ei nii nu puteau s nu vad c felul n care erau privite ss a a a profeiile de cei mai muli nu era n concordana cu Scripturile. t t t Acolo unde oamenii nu erau nelai de eforturile p storilor lor s t a de a interpreta greit si a perverti credina, acolo unde ei nii s t ss cercetau Cuvntul lui Dumnezeu, nv atura advent trebuia doar at a s e comparat cu Scriptura pentru a i se recunoate autoritatea a a s divin . a Muli erau persecutai de fraii lor necredincioi. Pentru a-i t t t s s p stra poziia n biseric , unii au consimit s nu vorbeasc despre a t a t a a sperana lor, n timp ce alii simeau c loialitatea faa de Dumnezeu t t t a t le interzicea s ascund astfel adev rurile pe care El li le ncredinase. a a a t Multora li s-a t iat p rt sia cu biserica doar pentru motivul c si-au a a a a exprimat credina n venirea lui Hristos. Cuvintele profetului le erau t foarte scumpe celor care au suportat ncercarea credinei: Iat ce t a zic fraii votri, care v ur sc si v izgonesc din pricina Numelui t s a a a Meu: S -Si arate Domnul slava, ca s v vedem bucuria! Dar ei [362] a a a vor r mne de ruine. Isaia 66, 5. a s ngerii lui Dumnezeu urm reau cu cel mai mare interes rezula tatele avertiz rii. Cnd bisericile, ca un singur tot, au respins solia, a ngerii s-au ntors de la ele ntristai. Totui, n biserici existau muli t s t care nc nu fuseser testai cu privire la adev rul advent. Muli a a t a t au fost nelai de soi, soii, p rini sau copii si au fost f cui s s t t t a t a t a cread c era un p cat chiar s asculte asemenea erezii, cum erau a a a a cele nv ate de adventiti. ngerilor li s-a poruncit s vegheze cu at s a credincioie asupra acestor suete, c ci o alt lumin de la tronul lui s a a a Dumnezeu avea s mai lumineze asupra lor. a Preg tiri pentru ntlnirea cu Domnul a Cu o dorina de nespus au ateptat cei care au primit solia venit s rea Mntuitorului lor. Timpul cnd se ateptau s -L ntmpine era s a aproape. Ei ateptau ceasul cu o solemnitate calm si se odihneau s a n dulcea p rt sie cu Dumnezeu, garania p cii de care aveau s a a t a a se bucure n slava viitoare. Nici unul care a experimentat aceast a sperana si ncredere nu poate uita acele ceasuri preioase de at t s teptare. Ocupaiile lumeti au fost l sate n cea mai mare m sur t s a a a la o parte, timp de cteva s pt mni. Credincioii i examinau cu a a s s atenie ecare gnd si sentiment al inimii, ca si cnd s-ar aat pe t

276

Istoria Mntuirii

patul de moarte si ar mai avut doar cteva ceasuri pn s nchid a a a ochii asupra scenelor p mnteti. Nu s-au confecionat nici un fel de a s t veminte de n lare, dar toi simeau nevoia unei dovezi interioare s at t t c erau preg tii s -L ntmpine pe Mntuitorul; hainele lor albe a a t a erau cur ia suetului si caracterele sp late de p cat prin sngele at a a isp sitor al Domnului Hristos. a Dumnezeu a pl nuit s -Si ncerce poporul. Mna Lui a acoperit a a o greeal n calcularea perioadelor profetice. Adventitii nu au s a s [363] descoperit greeala, si nici cei mai nvai dintre mpotrivitorii lor. s at t Acetia din urm spuneau: Ai calculat corect perioadele profetice. s a t Un eveniment m re este aproape s se produc , dar nu este ceea ce a t a a prezice domnul Miller; este convertirea lumii, si nu a doua venire a lui Hristos. Timpul ateptat a trecut, iar Domnul Hristos nu a venit s -Si s a elibereze poporul. Aceia care l ateptaser pe Mntuitorul lor cu s a credina si dragoste sincere au experimentat o dezam gire amar . t a a Totui, Domnul Si-a ndeplinit planul: a probat inimile celor care s pretindeau c -L ateapt . ntre acetia erau muli care nu fuseser a s a s t a impulsionai de motive nalte, ci de fric . Pretinsa lor de credina nu t a t le inuenase nici inima, nici viaa. Cnd evenimentul ateptat nu a t t s avut loc, aceste persoane au declarat c nu erau dezam gite; c ci nu a a a crezuser niciodat c Hristos va veni. Acetia au fost printre primii a a a s care au ridiculizat ntristarea adev railor credincioi. a t s Dar Domnul Isus si toat otirea cereasc au privit cu dragoste a s a si simpatie la cei ncercai si credincioi, care fuseser dezam gii. t s a a t Dac s-ar dat la o parte cortina ce separ lumea v zut de cea a a a a nev zut , s-ar putut observa cum ngerii veneau aproape de aceste a a [364] suete statornice si le protejau de s geile lui Satana. a t

Capitolul 51 A doua solie ngereasc a


Bisericile care au refuzat s primeasc prima solie ngereasc a a a au respins lumina din cer. Aceast solie le-a fost trimis n mil , ca a a a s le trezeasc s -i vad adev rata condiie a spiritului lumesc si a a a as a a t c derii de la credina si s caute s se preg teasc pentru ntlnirea a t a a a a cu Domnul lor. Prima solie ngereasc a fost dat tocmai pentru a desp ri bia a at serica lui Hristos de inuenele degradante ale lumii; dar leg turile t a cu care oamenii, chiar pretinii cretini, erau prini de p mnt au s s s a fost mai puternice dect atracia spre cer. Ei au ales s asculte de t a glasul nelepciunii omeneti si au ntors spatele soliei cercet toare t s a de inim a adev rului. a a Dumnezeu d lumina ca s e apreciat si ascultat , nu dispreua a a a t it si respins . Lumina pe care El o trimite devine ntuneric pentru a a cei care o neglijeaz . Cnd Duhul lui Dumnezeu nu mai impresioa neaz inimile oamenilor cu adev rul, toat auzirea si toat predicarea a a a a sunt zadarnice. Cnd bisericile au nesocotit sfatul lui Dumnezeu, respingnd solia advent , si Domnul le-a respins pe ele. Primul nger a fost a urmat de un al doilea, proclamnd: A c zut, a c zut Babilonul, a a cetatea cea mare care a ad pat toate neamurile din vinul mniei a curviei ei. Apocalipsa 14, 8. Adventitii au neles aceast solie s t a ca ind anunul dec derii morale a bisericilor, rezultat n urma [365] t a a respingerii primei solii. Strigarea: A c zut Babilonul a fost dat n a a vara anului 1844 si n consecina din aceste biserici s-au retras vreo t cincizeci de mii de persoane. Cei care au predicat prima solie nu au avut ca scop si nici nu s-au ateptat s provoace diviz ri n biserici sau s formeze organizaii s a a a t separate. William Miller spunea: n toate eforturile mele, nu am avut niciodat dorina sau gndul s ntemeiez vreo denominaiune a t a t separat de cele existente sau s aduc vreun beneciu uneia pe seama a a alteia. M-am gndit s aduc benecii tuturor. Creznd c toi cretinii a a t s se vor bucura de perspectiva venirii lui Hristos si c aceia care nu a 277

278

Istoria Mntuirii

v d lucrurile cum le v d eu nu-i vor iubi mai puin pe cei care vor a a t mbr ia aceast doctrin , nu mi-am nchipuit c vor necesare at s a a a vreodat ntlniri separate. ntreaga mea preocupare a fost dorina de a t a converti suetele la Dumnezeu, de a anuna lumea despre judecata t ce vine si de a-i convinge pe semenii mei s caute acea preg tire a a a inimii care i va face n stare s -L ntmpine n pace pe Dumnezeul a lor. Marea majoritate a celor convertii datorit lucr rii mele s-a unit t a a cu diferitele biserici existente. Cnd oamenii veneau s m ntrebe a a cu privire la datoria lor, le spuneam ntotdeauna s mearg acolo a a unde se simt acas si nu am favorizat niciodat vreo denominaiune a a t n sfaturile pe care le-am dat. Pentru un timp, multe biserici i-au primit bine lucrarea, dar pe m sur ce se hot rau mpotriva adev rului advent, doreau s n bue a a a a a a s orice propov duire a subiectului. Cei care primiser aceast doctrin a a a a au fost astfel aezai ntr-o poziie de mare ncercare si confuzie. Ei s t t i iubeau bisericile lor si nu voiau de fel s se despart de ele; dar, s a a pentru c erau ridiculizai si oprimai si li se interzicea privilegiul de a t t [366] a vorbi despre sperana lor sau despre participarea la adun ri unde t a se predica despre venirea Domnului, pn la urm ei s-au ridicat si a a au scuturat jugul care li se impusese. Adventitii, v znd c bisericile au respins m rturia Cuvntului s a a a lui Dumnezeu, nu le-au mai putut privi ca ind biserica lui Hristos, stlpul si temelia adev rului; iar cnd a nceput s e proclamat a a a solia A c zut Babilonul ei s-au simit ndreptii s se despart de a t at t a a leg turile lor de mai nainte. a De la respingerea primei solii ngereti, n biserici a avut loc s o trist schimbare. Cnd adev rul este dispreuit, r t cirea este n a a t aa schimb primit si apreciat . Dragostea pentru Dumnezeu si credina a a t n Cuvntul Lui s-au r cit. Bisericile au ntristat Duhul Domnului si, a n mare m sur , acesta S-a retras. a a Timpul de z bovire a Cnd anul 1843 s-a scurs n ntregime, f r s aib loc venirea aa a a Domnului Isus, cei care l ateptaser cu credina au fost l sai n s a t a t nesigurana si confuzie pentru o vreme. F r s in seam de dezat a a at a a m girea lor, muli au continuat s cerceteze Scripturile, examinnd a t a din nou dovezile pentru credina lor si studiind cu atenie profeiile, t t t

A doua solie ngereasc a

279

pentru mai mult lumin . M rturia Bibliei n sprijinul poziiei lor a a a t li s-a p rut clar si conving toare. Semnele ce nu puteau nelese a a a t greit ar tau c venirea Domnului Hristos era aproape. Credincios a a sii nu-i puteau explica dezam girea; totui se simeau siguri c s a s t a Dumnezeu i condusese n experienele lor trecute. t Credina le-a fost foarte mult nt rit prin aplicarea direct si t a a a conving toare a acelor versete care vorbeau despre un timp de na trziere. nc din anul 1842, Duhul lui Dumnezeu l-a inspirat pe a Charles Fitch s fac o hart profetic . Acest lucru era privit n gea a a a neral de adventiti ca mplinirea poruncii date de profetul Habacuc: [367] s Scrie prorocia si sap-o pe table. Totui, nimeni n-a v zut atunci s a timpul de ntrziere prezentat n aceeai profeie. Dup dezam gire, s t a a nelesul deplin a acestui verset a devenit clar. Astfel vorbete profet s tul: Scrie prorocia si sap-o pe table, ca s se poat citi uor! C ci a a s a este o prorocie a c rei vreme este hot rt , se apropie de mplinire si a a a nu va mini; dac z bovete, ateapt-o, c ci va veni si se va mplini t a a s s a negreit. Habacuc 2, 2.3. s Atept torii se bucurau c Acela care cunoate sfritul de la s a a s s nceput privise prin veacuri si, prev znd dezam girea lor, le-a dat a a cuvinte de ncurajare si de sperana. Dac n-ar existat astfel de t a pasaje n Scripturi, ar tndu-le c erau pe drumul cel bun, credina a a t lor ar euat n ceasul acela de ncercare. s n parabola celor zece fecioare din Matei 25, experiena advent titilor este ilustrat prin evenimentele unei nuni orientale. Atunci s a t mp r ia cerurilor se va asem na cu zece fecioare, care si-au luat a at a candelele si au ieit n ntmpinarea mirelui. Fiindc mirele z bo s a a vea, au aipit toate si au adormit. t Micarea larg r spndit sub proclamarea primei solii ngereti s a a s corespundea ieirii fecioarelor n ntmpinarea mirelui, iar timpul s de ateptare, dezam gire si ntrziere era reprezentat de z bovirea s a a mirelui. Dup ce a trecut timpul exact, adev raii credincioi au r a a t s a mas totui unii n credina c sfritul tuturor lucrurilor era aproape; s t t a s dar curnd a devenit evident c i pierdeau, ntr-o oarecare m sur , a s a a zelul si consacrarea si c deau ntr-o stare indicat n parabol prin a a a [368] adormirea fecioarelor n timpul de z bovire a mirelui. a Cam n acel timp a nceput s apar fanatismul. Unii dintre cei a a care se pretindeau credincioi zeloi ai soliei au respins Cuvntul lui s s Dumnezeu ca singurul ghid infailibil si, susinnd c sunt condui t a s

280

Istoria Mntuirii

de Duhul, s-au l sat n st pnirea propriilor sentimente, impresii si a a imaginaii. Erau unii care manifestau un zel orb si fanatic, acuzndu-i t pe toi care nu le aprobau calea. Ideile si manifest rile lor fanatice nu t a au g sit nici o simpatie din partea corpului majoritar al adventitilor; a s n schimb au adus asupra cauzei adev rului reproul. a s Predicarea primei solii ngereti n anul 1843 si a strig tului de la s a miezul nopii n anul 1844 au avut tendina de a reprima fanatismul t t si disensiunea. Cei care participaser la aceste mic ri solemne erau a s a n armonie; inimile le erau pline de dragoste unul pentru altul si pentru Domnul Isus, pe care ateptau s -L vad curnd. Credina si s a a t fericita n dejde pe care le mp rt seau cu toii, singurele adev rate, a a a t a i-au n lat deasupra controlului oric rei inuene omeneti si s-au at a t s [369] dovedit un scut mpotriva atacurilor lui Satana.

Capitolul 52 Strig tul de la miezul nopii a t


Fiindc mirele z bovea, au aipit toate si au adormit. La miezul a a t nopii s-a auzit o strigare: Iat mirele, ieii-i n ntmpinare! t a st Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat si si-au preg tit candelele. a Matei 25, 5-8. n vara anului 1844, adventitii au descoperit greeala f cut s s a a n calculul perioadelor profetice si au adus corecturile necesare. Cele 2300 de zile din Daniel 8, 14 se crezuse c se vor ncheia n a prim vara anului 1844 cu a doua venire a lui Hristos; dar s-a v zut a a acum c aceast perioad se extindea pn n toamna aceluiai an, a a a a s iar minile adventitilor s-au concentrat asupra acelei date ca ind t s timpul venirii Domnului. Proclamarea soliei acestui timp a fost un alt pas n mplinirea parabolei fecioarelor, a c rei aplicaie la experiena a t t adventitilor se v zuse deja clar. s a Dup cum, n parabol , strigarea s-a auzit la miezul nopii, anuna a t nd apropierea mirelui, tot la fel si n mplinirea parabolei, ntre t prim vara anului 1844, cnd s-a crezut la nceput c se vor ncheia a a cele 2300 de zile, si toamna anului 1844, dat la care s-a aat mai a trziu c acestea se vor ncheia cu adev rat, s-a n lat strigarea cu a a at [370] nsei cuvintele Scripturii: Iat Mirele, ieii-I n ntmpinare! s a st Ca si un val n timpul uxului, micarea a m turat inutul. A s a t mers din ora n ora, din sat n sat si n locuri, pn ce poporul s s a atept tor al lui Dumnezeu a fost pe deplin deteptat. n faa acestei s a s t proclamaii, fanatismul disp rea ca si bruma la r s ritul soarelui. t a aa Credincioii si-au g sit nc o dat poziia, iar sperana si curajul s a a a t t le-au nsueit inimile. t Lucrarea era liber de acele extreme manifestate ori de cte a ori exist agitaie omeneasc f r controlul inuenei Cuvntului si a t a aa t Duhului lui Dumnezeu. Avea un caracter asem n tor cu acele peria a oade de umilina si ntoarcere la Domnul a vechiului Israel, n urma t soliilor de mustrare din partea slujitorilor Lui. Ea avea tr s turile aa lucr rii lui Dumnezeu din orice epoc . Nu exista bucurie extatic , a a a ci, mai degrab , cercetare profund a inimii, m rturisire a p catelor a a a a 281

282

Istoria Mntuirii

si p r sire a lumii. Povara suetelor n agonie era preg tirea pentru aa a a-L ntlni pe Domnul. Exista rug ciune st ruitoare si consacrare a a f r rezerve lui Dumnezeu. aa Strig tul de la miezul nopii nu a fost dus prin argument, dei a t s dovezile Scripturii erau clare si conving toare. E a fost nsoit de a t o putere ce impulsiona si mica suetul. Nu exista nici o ndoial , s a nici un semn de ntrebare. Cu ocazia intr rii triumfale a lui Hristos a n Ierusalim, oamenii venii la s rb toare din toate p rile arii st a a a t t au adunat la Muntele M slinilor si, al turndu-se mulimii care l a a t nsoea pe Domnul Isus, au prins inspiraia momentului si au ajutat t t la nt rirea strig tului: Binecuvntat este cel ce vine n Numele a a Domnului. Matei 21, 9. n acelai fel, necredincioii care veneau s s la adun rile adventiste unii din curiozitate, alii doar ca s ia n a t a rs au simit puterea conving toare ce nsoea solia: Iat , Mirele t a t a [371] vine! n timpul acela exista credina care aducea r spunsuri la rug t a a ciune credina care avea n vedere o dreapt r spl tire. Ca si t a a a ploaia peste p mntul nsetat, Duhul harului a cobort asupra c ut a a a torilor srguincioi. Cei care ateptau s stea curnd faa n faa cu s s a t t R scump r torul lor simeau o bucurie solemn , de negr it. Puterea a aa t a a linititoare si cuceritoare a Duhului Sfnt nmuia inimile, n timp ce s slava lui Dumnezeu se rev rsa val dup val peste cei credincioi si a a s loiali. Cu grij si solemnitate, cei care au primit solia au ajuns la timpul a cnd sperau s -L ntmpine pe Domnul. n ecare dimineaa simeau a t t c prima lor datorie era s -i asigure dovada c Dumnezeu i-a primit. a as a Inimile le erau strns unite si se rugau mult, att mpreun , ct si unul a pentru altul. Deseori se adunau n locuri retrase pentru comuniune cu Dumnezeu, iar glasul mijlocirii se n la spre cer din cmpii si p duri. at a Asigurarea aprob rii Mntuitorului le era mai necesar dect hrana a a zilnic , iar dac vreun nor le umbrea mintea, ei nu se odihneau pn a a a ce acesta nu era ndep rtat. Pe m sur ce simeau m rturia harului a a a t a iert tor, ei tnjeau s -L vad pe Acela pe care l iubea suetul lor. a a a Dezam gii, dar nu p r sii a t a a t Dar ei au fost iar si dezam gii. Timpul atept rii a trecut, iar a a t s a Mntuitorul nu a venit. Ei i ateptaser venirea cu o ncredere s a

Strig tul de la miezul nopii a t

283

neclintit , iar acum simeau ceea ce a simit si Maria cnd, venind la a t t mormnt si g sindu-l gol, a exclamat plngnd: Au luat pe Domnul a meu si nu stiu unde L-au pus. Ioan 20:13. Un sentiment de uimire, o team c solia ar putea adev rat , rea a a a inuse pentru un timp lumea necredincioas . Dup trecerea timpului, [372] t a a acest sentiment nu a disp rut deodat ; ei nu ndr zneau s triumfe a a a a asupra celor dezam gii, dar, pentru c nu se vedeau dovezile mniei a t a lui Dumnezeu, si-au revenit din fric si si-au reluat reprourile si a s b taia de joc. O mare parte din cei care pretinseser a crede n vea a nirea Domnului n curnd a renunat la credina. Unii care fuseser t t a foarte ncrez tori au fost att de adnc r nii n mndria lor, nct a a t au simit nevoia s fug de lume. Ca si Iona, ei erau nemulumii de t a a t t Dumnezeu si ar ales mai degrab moartea dect viaa. Cei care i a t s bazaser credina pe p rerile altora, si nu pe Cuvntul lui Dumnezeu, a t a erau acum gata s -i schimbe din nou vederile. Batjocoritorii i-au as ctigat de partea lor pe cei slabi si pe cei lai si s-au unit cu toii s s t s declare c de-acum nu mai aveau de ce s se team si nici ce s a a a a a mai atepte. Timpul trecuse, Domnul nu venise, iar lumea se putea s s r mn la fel alte mii de ani. a a a Credincioii st ruitori si sinceri renunaser la tot pentru Hristos s a t a si se mp rt siser de prezena Lui ca niciodat mai nainte. Ei a a a t a d duser lumii ultima avertizare, dup cum credeau, ateptnd s e a a a s a primii curnd n prezena nvatorului lor divin si a ngerilor cereti, t t at s si s-au retras n mare m sur din mulimea necredincioilor. Ei se a a t s rugaser cu dorina erbinte: Vino, Doamne Isuse, vino curnd. a t Dar El n-a venit. S ia din nou povara grijilor si greutilor vieii si a at t s ndure dispreul si ocara unei lumi batjocoritoare aceasta era a t ntr-adev r o ncercare teribil a credinei si r bd rii. a a t a a Totui aceast dezam gire nu a fost la fel de mare ca a ucenicilor s a a la prima venire a lui Hristos. Cnd Domnul Isus a intrat triumf tor n a Ierusalim, urmaii Lui credeau c El era gata s se urce pe tronul lui s a a David si s elibereze Israelul de asupritorii s i. Cu mari sperane si [373] a a t cu atept ri pline de bucurie, se ntreceau n a da cinste mp ratului s a a lor. Muli si-au aternut hainele ca un covor n calea Lui sau au t s pres rat frunze de palmier. n bucuria lor entuziast , s-au unit n a a aclamaii pline de bucurie: Osana, Fiul lui David! t Cnd fariseii, deranjai si mniai din cauza acestei izbucniri de t t bucurie, au dorit ca Isus s -Si mustre ucenicii, El le-a r spuns: Dac a a a

284

Istoria Mntuirii

vor t cea ei, pietrele vor striga. Luca 19, 40. Profeia trebuia s se a t a mplineasc . Ucenicii ndeplineau scopul lui Dumnezeu; totui erau a s sortii unei dezam giri amare. Dup numai cteva zile au fost martori t a a la moartea n agonie a Mntuitorului si L-au aezat n mormnt. Nici s una din atept rile lor nu s-a mplinit, iar speranele lor au murit odat s a t a cu Isus. Ei nu au putut nelege, dect dup ce Domnul a ieit biruitor t a s din mormnt, c totul fusese prezis n profeie si c Hristosul trebuia a t a s p timeasc si s nvie din mori. Faptele Apostolilor 17, 3. n a a a a t acelai mod s-a mplinit profeia la prima si a doua solie ngereasc . s t a Ele au fost date la timpul potrivit si au ndeplinit lucrarea pe care o pl nuise Dumnezeu prin ele. a Lumea urm rise totul cu atenie, ateptndu-se, dac timpul trea t s a cea, iar Hristos nu ar venit, ca ntreg sistemul adventismului s a e lep dat iar n timp ce muli, ind puternic ispitii, au renunat la a t t t credina, totui unii au r mas neclintii. Ei nu puteau descoperi nici t s a t o greeal n calculul perioadelor profetice. Cei mai dotai dintre s a t adversarii lor nu reuiser s le r stoarne poziia. Adev rat, eves a a a t a nimentul ateptat nu avusese loc, dar aceasta nu le-a putut cl tina s a [374] credina n Cuvntul lui Dumnezeu. t Dumnezeu nu Si-a p r sit poporul. Duhul Lui nc a r mas cu aa a a cei care nu s-au gr bit s nege lumina pe care o primiser si nu au a a a condamnat micarea advent . Apostolul Pavel, privind peste veacuri, s a a scris cuvinte de ncurajare si avertizare pentru atept torii ncercai s a t n aceast criz : S nu v p r sii dar ncrederea voastr pe care o a a a a aa t a ateapt o mare r spl tire! C ci avei nevoie de r bdare, ca, dup ce s a a a a t a a ai mplinit voia lui Dumnezeu, s putei c p ta ce v-a fost f g duit. t a t a a a a nc puin , foarte puin vreme si Cel ce vine va veni si nu va a t a t a z bovi. Si cel neprih nit va tr i prin credina; dar dac d napoi, a a a t a a suetul Meu nu g sete pl cere n el. Noi ns nu suntem din aceia a s a a care dau napoi ca s se piard , ci din aceia care au credina pentru a a t mntuirea suetului. Singura cale sigur era s preuiasc lumina pe care deja o primia a t a ser de la Dumnezeu, s se in tare de f g duinele Sale, s continue a a t a a a t a s cerceteze Scripturile, s atepte si s vegheze cu r bdare pentru a a a s a a [375] primi mai mult lumin . a a

Capitolul 53 Sanctuarul
Temelia si stlpul credinei advente a fost versetul din Daniel t 8, 14, mai presus de toate celelalte: Pn vor trece dou mii trei a a sute de seri si diminei; apoi sanctuarul va curit. Aceste cuvinte t at erau bine cunoscute de toi cei ce credeau c Domnul venea curnd. t a Aceast profeie a fost repetat cu bucurie de mii de oameni, ca a t a lozinc a credinei lor. Toi simeau c de evenimentele aduse astfel a t t t a n atenie depindeau atept rile lor cele mai str lucite si speranele t s a a t lor cele mai de pre. S-a ar tat c aceste zile profetice se terminau n t a a toamna anului 1844. Ca si restul lumii cretine, adventitii credeau s s pe atunci c p mntul, sau o parte a lui, era sanctuarul, iar curirea a a at sanctuarului nu putea s nsemne dect puricarea p mntului prin a a foc n m reaa zi din urm . Ei nelegeau c acest lucru va avea loc a t a t a la a doua venire a Domnului Hristos. De aici au tras concluzia c a Hristos avea s se ntoarc pe p mnt n anul 1844. a a a Dar timpul ar tat a trecut si Hristos n-a venit. Credincioii stiau a s c nu se putea s dea gre Cuvntul lui Dumnezeu; trebuie c felul a a s a n care interpretaser ei profeia era greit; dar unde era greeala? a t s s Muli s-au gr bit s taie nodul dicultii negnd c perioada celor t a a at a 2300 de zile se termina n anul 1844. Nu putea dat nici un motiv [376] pentru aceast poziie, dect faptul c Hristos nu a venit la timpul a t a ateptat. Ei argumentau c , dac zilele profetice s-ar terminat n s a a anul 1844, Hristos ar venit atunci s curee sanctuarul, puricnd a t p mntul prin foc; si c , de vreme ce El n-a venit, nu se poate ca a a perioada s se ncheiat. a Dei majoritatea adventitilor a abandonat calculul perioadelor s s profetice f cut anterior, si n consecina a negat corectitudinea mia t s c rii bazate pe el, civa n-au vrut s renune la punctele de credina a t a t t si experiena care erau susinute de Scripturi si de m rturia special a t t a a Duhului lui Dumnezeu. Ei credeau c adoptaser principii s n toase a a a a de interpretare n studiul Scripturilor si c era de datoria lor s se a a in tare de adev rurile deja ctigate si s urmeze n continuare t a a s a aceeai cale de cercetare a Bibliei. Cu rug ciune erbinte, ei si-au s a 285

286

Istoria Mntuirii

revizuit poziia si au studiat Scripturile ca s -i descopere greeala. t as s Neputnd s vad nici o eroare n explicaia perioadelor profetice, au a a t fost condui s examineze mai ndeaproape subiectul sanctuarului. s a Sanctuarul p mntesc si sanctuarul ceresc a n investigaiile lor, au aat c sanctuarul p mntesc, construit de t a a Moise la porunca lui Dumnezeu potrivit cu modelul ce i-a fost ar tat a pe munte, era o asem nare pentru vremurile de acum, cnd se aduc a daruri si jertfe; c cele dou locuri snte ale sale erau chipurile a a lucrurilor care sunt n ceruri; c Hristos, Marele nostru Preot, este a slujitor al locului prea sfnt si al adev ratului cort, care a fost ridicat a nu de om, ci de Domnul; c Hristos n-a intrat ntr-un loca de a s nchinare f cut de mn omeneasc , dup chipul adev ratului loca a a a a a s de nchinare, ci a intrat chiar n cer, ca s Se nfieze acum, pentru a at s [377] noi, naintea lui Dumnezeu. Evrei 9, 9, 23; 8, 2; 9, 24. Sanctuarul din cer, n care Domnul Isus slujete n favoarea s noastr , este marele original, iar sanctuarul construit de Moise era a o copie a acestuia. Dup cum sanctuarul de pe p mnt avea dou a a a nc peri, sfnta si sfnta sntelor, exist dou locuri snte si n a a a sanctuarul din cer. Chivotul ce coninea legea lui Dumnezeu, altarul t t mierii si alte instrumente de slujire care se g seau n sanctuarul a a p mntesc erau duplicate ale celor din sanctuarul de sus. ntr-o a viziune sfnt , apostolului Ioan i s-a permis s intre n cer si s vad a a a a sfenicul si altarul t mierii si, cnd templul lui Dumnezeu, care s a este n cer, a fost deschis, a mai v zut si chivotul leg mntului a a S u. Apocalipsa 4, 5; 8, 3; 11, 19. a Cei care c utau adev rul au g sit dovezi incontestabile ale exisa a a tenei unui sanctuar n cer. Moise a f cut sanctuarul p mntesc dup t a a a un model ce i-a fost ar tat. Pavel a declarat c acel model era adev a a a ratul sanctuar care este n cer. ( Evrei 8, 2.5 ). Ioan a m rturisit c a a l-a v zut n cer. a La ncheierea celor 2300 de zile, n anul 1844, pe p mnt nu mai a exista de multe secole nici un sanctuar; de aceea, sanctuarul din cer trebuie s e acela despre care se vorbete n declaraia: Pn vor a s t a trece 2300 de seri si diminei; apoi sfntul loca va curit. Dar t s at cum poate sanctuarul ceresc s aib nevoie de curire? ntorcndua a at se iar si la Scripturi, cercet torii profeiei au aat c aceast curire a a t a a at

Sanctuarul

287

nu nsemna ndep rtarea impuritilor zice, deoarece trebuia f cut a at a a cu snge si, prin urmare, trebuie s e o curire de p cat. Apostolul a at a spune: Dar, deoarece chipurile lucrurilor care sunt n ceruri au trebuit cur ite n felul acesta [cu sngele animalelor], trebuia ca at nsei lucrurile cereti s e curite cu jertfe mai bune dect acestea [378] s s a at [chiar sngele scump al lui Hristos]. Evrei 9, 23. Pentru a obine o cunoatere mai profund a cur irii despre t s a at care vorbete profeia, a fost necesar nelegerea serviciului din s t a t sanctuarul ceresc. Acest lucru putea nvat numai din slujba sancat tuarului p mntesc; deoarece Pavel declar c preoii care slujeau a a a t acolo reprezentau chipul si umbra lucrurilor cereti. Evrei 8, 5. s Cur irea sanctuarului at Dup cum n vechime p catele poporului erau transferate simboa a lic asupra sanctuarului p mntesc, prin sngele jertfei pentru p cat, a a si p catele noastre sunt transferate, n fapt, asupra sanctuarului ce a resc, prin sngele lui Hristos. Dup cum cur irea tipic a celui a at a p mntesc era ndeplinit prin ndep rtarea p catelor cu care fusese a a a a mnjit, la fel si cur irea antitipic celui ceresc trebuie ndeplinit at a a prin ndep rtarea, sau stergerea, p catelor nregistrate acolo. Aceasta a a necesit o examinare a c rilor de aducere aminte pentru a determina a at cine, prin c ina de p cat si credina n Hristos, este ndrept it s a t a t at a benecieze de isp sirea Lui. Aadar, curirea sanctuarului implic a s at a o judecat de cercetare. Aceast lucrare trebuie ndeplinit nainte a a a de venirea lui Hristos ca s -Si mntuiasc poporul, deoarece, atunci a a cnd vine, r splata Lui este cu El, ca s dea ec ruia dup faptele a a a a lui. ( Apocalipsa 22, 11. ) Astfel, cei care au urm rit lumina crescnd a cuvntului profetic a a au v zut c , n loc de a veni pe p mnt la ncheierea celor 2300 de a a a zile, n anul 1844, Domnul Hristos a intrat n locul prea sfnt al sanctuarului ceresc, n prezena lui Dumnezeu pentru a ndeplini t [379] lucrarea de ncheiere a isp sirii, preg titoare pentru venirea Lui. a a

Capitolul 54 A treia solie ngereasc a


Cnd Hristos a intrat n sfnta sntelor din sanctuarul ceresc, pentru a s vri ncheierea lucr rii de isp sire, le-a ncredinat slua s a a t jitorilor Lui ultima solie de har ce trebuia dat lumii. Aceasta este a avertizarea ngerului al treilea din Apocalipsa 14. Imediat dup proa clamarea ei, profetul l vede pe Fiul omului venind n slav ca s a a recolteze seceriul p mntului. s a Dup cum a fost prezis n Scripturi, slujba lui Hristos n locul a prea sfnt a nceput la ncheierea perioadei profetice, n anul 1844. Cuvintele lui Ioan din Apocalipsa 11, 19 se aplic tocmai la acest a timp: Templul lui Dumnezeu, care este n cer, a fost deschis: si s-a v zut chivotul leg mntului S u. Chivotul leg mntului lui Dumnea a a a zeu se a n al doilea compartiment al sanctuarului. Cnd Domnul a Hristos a intrat acolo s slujeasc n favoarea p c tosului, aceast a a a a a parte din interiorul templului a fost deschis si s-a v zut chivotul a a lui Dumnezeu. Maiestatea si puterea lui Dumnezeu s-au descoperit acelora care, prin credina, l vedeau pe Mntuitorul n lucrarea Lui t de mijlocire. Cnd poalele slavei au umplut templul, lumina din sfnta sntelor s-a rev rsat asupra poporului S u atept tor de pe a a s a p mnt. a Ei l urmaser prin credina pe Marele lor Preot din sfnta n a t sfnta sntelor si L-au v zut mijlocind cu sngele S u naintea a a chivotului lui Dumnezeu. n acel chivot sfnt se a Legea Tat lui, a a [380] aceeai Lege care a fost rostit de nsui Dumnezeu, n mijlocul s a s tunetelor, la Sinai si scris cu propriu-I deget pe tablele de piatr . a a Nici o porunc nu a fost anulat ; nici o iot sau frntur nu a fost a a a a schimbat . Cnd i-a dat lui Moise o copie a Legii Lui, Dumnezeu a a p strat m reul original n sanctuarul de sus. Cercetnd preceptele a a t snte, c ut torii adev rului au g sit, chiar n snul Decalogului, a a a a porunca a patra, aa cum a fost proclamat pentru prima oar : Adus a a i aminte de ziua de odihn , ca s-o sneti. S lucrezi sase zile si t a t s a s -i faci lucrul t u. Dar ziua a saptea este ziua de odihn nchinat at a a a Domnului, Dumnezeului t u: s nu faci nici o lucrare n ea, nici tu, a a 288

A treia solie ngereasc a

289

nici ul t u, nici ica ta, nici robul t u, nici roaba ta, nici vita ta, a a nici str inul care este n casa ta. C ci n sase zile a f cut Domnul a a a cerurile, p mntul si marea si tot ce este n ele, iar n ziua a saptea a S-a odihnit: de aceea a binecuvntat Domnul ziua de odihn si a a snit-o. Exodul 20:8-11. t Duhul lui Dumnezeu a impresionat inimile acestor cercet tori ai a Cuvntului S u. Ei s-au convins c nc lcaser din netiina porunca a a a a s t a patra, nerespectnd ziua de odihn a Creatorului. Au nceput s a a examineze motivele pentru care este inut ziua nti a s pt mnii t a a a n locul zilei snite de Dumnezeu. Nu au putut g si n Scripturi t a nici o dovad c porunca a patra ar fost desinat sau c Sabatul a a t a a ar fost schimbat; binecuvntarea care a snit la nceput ziua a t saptea nu a fost niciodat ndep rtat . Ei c utaser cu sinceritate s a a a a a a cunoasc si s fac voia lui Dumnezeu, iar acum, cnd se vedeau a a a c lc tori ai Legii Sale, ntristarea le-a umplut inimile. ndat si-au a a a dovedit credincioia faa de Dumnezeu, snind Sabatul Lui. s t t Multe si st ruitoare au fost eforturile depuse pentru a le r s a a turna credina. Toi puteau s vad c , dac sanctuarul p mntesc [381] t t a a a a a era un chip sau o copie a celui ceresc, Legea depozitat n chivoa tul de pe p mnt era o transcriere exact a Legii din chivotul din a a cer, iar acceptarea adev rului cu privire la sanctuarul ceresc ima plica recunoaterea preteniilor Legii lui Dumnezeu si a caracterului s t obligatoriu al Sabatului poruncii a patra. Cei care au acceptat lumina cu privire la mijlocirea lui Hristos si la caracterul venic al Legii lui Dumnezeu au v zut c tocmai s a a acestea erau adev rurile scoase n evidena n solia ngerului al a t treilea. ngerul declar : Aici este r bdarea snilor care p zesc a a t a poruncile lui Dumnezeu si credina lui Isus. Apocalipsa 14, 12. t Acest text este precedat de o avertizare solemn si grozav : Dac a a a se nchin cineva arei si icoanei ei si primete semnul ei pe frunte a s sau pe mn , va bea si el din vinul mniei lui Dumnezeu, turnat a neamestecat n paharul mniei Lui. Apocalipsa 14, 9.10. Pentru nelegerea acestei solii era necesar o interpretare a simbolurilor t a folosite. Ce reprezentau ara, icoana si semnul? Din nou, cei care c utau adev rul s-au ntors la studiul profeiilor. a a t

290

Istoria Mntuirii

Fiara si icoana ei Prin aceast prim ar este reprezentat biserica romanoa a a a catolic , un corp ecleziastic mbr cat cu putere civil , avnd aua a a toritatea s -i pedepseasc pe toi dizidenii. Chipul arei reprezint a a t t a un alt corp religios mbr cat cu puteri asem n toare. Formarea acesa a a tui chip este lucrarea acelei are care s-a ridicat n pace si pretindea a blnd si care este un simbol frapant al Statelor Unite ale Americii. a Aici trebuie g sit icoana papalitii. Cnd bisericile din ara noastr , a a at t a [382] unindu-se cu privire la punctele de credina comune, vor inuena t t statul s impun decretele lor si s susin instituiile lor, atunci a a a t a t America protestant va forma un chip al ierarhiei romane. Atunci a biserica adev rat va asaltat prin persecuie, la fel ca poporul lui a a a t Dumnezeu de alt dat . a a Fiara cu coarne ca de miel poruncete ca toi, mici si mari, s t bogai si s raci, slobozi si robi, s primeasc un semn pe mna t a a a dreapt sau pe frunte si nimeni s nu poat cump ra sau vinde f r a a a a aa s aib semnul acesta, adic numele arei sau num rul numelui ei. a a a a Apocalipsa 13, 16.17. Acesta este semnul despre care ne avertizeaz a al treilea nger semnul arei dinti, adic papalitatea; de aceea a trebuie c utat ntre tr s turile caracteristice ale acelei puteri. Profetul a aa Daniel a declarat c biserica roman , simbolizat prin cornul cel a a a mic, avea s se gndeasc s schimbe vremurile si Legea ( Daniel 7, a a a 25 ), iar Pavel o descrie ca omul f r delegii ( 2 Tesaloniceni 2, 3.4 ), aa care avea s se nale mai presus de Dumnezeu. Numai schimbnd a t Legea lui Dumnezeu putea papalitatea s se nale mai presus de a t Dumnezeu; oricine nelege acest lucru si totui p zete Legea astfel t s a s schimbat d cinste suprem puterii care a f cut schimbarea. a a a a Porunca a patra, pe care Roma s-a str duit s-o nl ture, este a a singura porunc din Decalog care arat c tre Dumnezeu ca ind a a a Creatorul cerurilor si al p mntului, deosebindu-l astfel pe adev a a ratul Dumnezeu de dumnezeii fali. Sabatul a fost instituit pentru a s comemora lucrarea creaiunii si a ndrepta astfel mintea oamenilor t c tre Dumnezeul cel viu si adev rat. Puterea Sa creatoare este mena a ionat peste tot n Scripturi, ca dovad c Dumnezeul lui Israel este t a a a superior zeitilor p gne. Dac Sabatul ar fost ntotdeauna p strat at a a a gndurile si afeciunea omului s-ar ndreptat c tre F c torul lui t a a a [383] ca subiect al veneraiei si nchin rii si n-ar existat niciodat vreun t a a

A treia solie ngereasc a

291

idolatru, ateu sau necredincios. Acea instituie care arat c tre Dumnezeu ca ind Creatorul t a a este un semn al autorit ii Sale de drept asupra inelor pe care at t le-a ntocmit. Schimbarea Sabatului este semnul autoritii bisericii at Romane. Cei care neleg cerinele poruncii a patra si totui aleg s t t s a in sabatul fals n locul celui adev rat aduc, prin aceasta, un omagiu t a a tocmai acelei puteri care a introdus falsul sabat. O solie solemn a Cea mai nfricoatoare ameninare adresat vreodat muritorilor s t a a este cuprins n solia ngerului al treilea. P catul care provoac a a a mnia lui Dumnezeu neamestecat cu mil trebuie s e unul teribil. a a a Oamenii nu trebuie l sai n ntuneric cu privire la aceast chestiune; a t a avertizarea mpotriva acestui p cat trebuie dat lumii nainte s cad a a a a pedeapsa judecilor lui Dumnezeu, ca toi s poat sti de ce va veni at t a a aceasta si s aib ocazia s scape de ea. a a a n cadrul marii lupte se difereniaz dou clase distincte si opuse. t a a Una se nchin arei si chipului ei si primete semnul ei, aducnd a s astfel asupra sa judecile grozave cu care amenina ngerul al treilea. at t Oamenii din cealalt categorie, n puternic contrast cu lumea, in a t poruncile lui Dumnezeu si credina lui Isus. Apocalipsa 14, 9.12. t Acestea au fost adev rurile importante descoperite naintea celor a care au primit solia ngerului al treilea. Cnd si-au revizuit expe riena, de la prima proclamare a celei de a doua veniri a Domnului t Hristos si pn la trecerea timpului ateptat n 1844, ei au v zut a s a explicaia dezam girii lor, iar sperana si bucuria le-au nsueit t a t t iar si inimile. Lumina de la sanctuar str lucea asupra trecutului, prea a zentului si viitorului, iar ei au cunoscut c Dumnezeu i condusese [384] a prin providena Lui care nu greete niciodat . Cu un nou curaj si t s s a o credina mai ferm , ei s-au al turat vestirii soliei de avertizare t a a a celui de-al treilea nger. Din anul 1844, ca mplinire a profeiei t ngerului al treilea, atenia lumii a fost atras c tre adev ratul Sabat t a a a si un num r tot mai mare de oameni se ntorc la inerea zilei snte a a t [385] lui Dumnezeu.

Capitolul 55 O platform neclintit a a


Am v zut o grup care st tea neclintit si bine p zit si nu-i a a a a a a sprijinea pe cei care voiau s tulbure credina stabilit a ntregului a t a corp. Dumnezeu privea la ei aprobator. Mi s-au ar tat trei trepte: a prima, a doua si a treia solie ngereasc . ngerul meu nsoitor a zis: a t Vai de acela care va mica vreo c r mid sau vreun cui al acestor s aa a solii. nelegerea adev rat a acestor solii este de importana vital . t a a t a Destinul suetelor atrn de modul n care sunt primite. a Mi-a fost iar si atras atenia la aceste solii si am v zut ct de a a t a scump a pl tit poporul lui Dumnezeu pentru experiena sa. Ea a a t fost obinut prin mult suferina si prin lupt aspr . Dumnezeu i-a t a a t a a condus pas cu pas, pn i-a aezat pe o platform solid , de neclintit. a s a a Am v zut nite persoane apropiindu-se de platform si examinndu-i a s a temelia. Unii urcau imediat pe platform , cu bucurie. Alii ncepeau a t s -i critice temelia. Ei doreau s se aduc mbun tiri, socotind c a a a a at a numai atunci platforma ar perfect , iar oamenii mult mai fericii. a t Unii au cobort de pe ea ca s-o examineze si au declarat c a fost a aezat greit. Am v zut, ns , c aproape toi au r mas neclintii s a s a a a t a t pe platform si i-au ndemnat pe cei care coborser s nceteze cu a a a [386] plngerile lor; c ci Dumnezeu era Meterul Zidar, aa c luptau de a s s a fapt mpotriva Lui. Au recapitulat lucrarea minunat a lui Dumnezeu, a care i condusese la platforma neclintit , si si-au ridicat mpreun a a ochii spre cer si au sl vit pe Dumnezeu cu glas tare. Acest lucru a i-a impresionat pe unii dintre cei care se plnseser si p r siser a aa a platforma, iar ei au urcat din nou pe ea, cu umilina. t Repetarea experienei evreilor t Mi s-a ar tat proclamarea primei veniri a Domnului Hristos. Ioan a a fost trimis n spiritul si puterea lui Ilie pentru a preg ti calea lui a Isus. Cei care au respins m rturia lui Ioan nu au beneciat de pe a urma nvaturilor Domnului Isus. mpotrivirea lor faa de solia care at t prezicea venirea Lui i-a aezat n poziia de a nu putea primi nici s t 292

O platform neclintit a a

293

chiar cea mai puternic dovad c El era Mesia. Satana i-a condus a a a pe cei care au respins solia lui Ioan s mearg si mai departe, s -L a a a resping si s -L r stigneasc pe Hristos. F cnd aceasta, ei s-au aea a a a a s zat acolo unde nu puteau primi, n ziua Cincizecimii, binecuvntarea care i-ar nvat calea spre sanctuarul ceresc. at Prin sfierea perdelei templului s-a ar tat c jertfele si slujs a a bele iudaice nu vor mai acceptate. Marea Jertf fusese oferit a a si acceptat , iar Duhul Sfnt care a cobort n ziua Cincizecimii a a ndreptat mintea ucenicilor de la sanctuarul p mntesc la cel ceresc, a unde Domnul Isus intrase cu propriu-I snge, pentru a rev rsa asupra a ucenicilor binecuvnt rile isp sirii Sale. Evreii, ns , au fost l sai a a a a t n ntuneric deplin. Ei au pierdut toat lumina pe care ar putut s-o a aib cu privire la Planul de Mntuire; si nc se mai ncredeau n a a jertfele lor inutile. Sanctuarul ceresc luase locul celui p mntesc, dar a ei nu aveau cunotina de aceast schimbare. De aceea, nu puteau [387] s t a benecia de mijlocirea Domnului Hristos n locul sfnt. Muli privesc cu oroare la calea pe care au urmat-o evreii, t respingndu-L si r stignindu-L pe Hristos. Cnd citesc istoria aces a tui abuz ruinos, ei cred c -L iubesc si c nu s-ar lep dat de El, s a a a cum a f cut Petru, si nu L-ar r stignit, ca evreii; dar Dumnezeu, a a care citete inimile tuturor, a pus la ncercare acea dragoste pentru s Isus pe care ei pretindeau s o aib . a a Cerul ntreg privea cu cel mai profund interes primirea primei solii ngereti, dar muli dintre cei care pretindeau c -L iubesc pe s t a Isus si v rsau lacrimi cnd citeau istoria crucii au luat n rs vestea a bun a venirii Lui. n loc de a primi cu bucurie solia, ei au declarat c a a era o iluzie. i urau pe cei care iubeau venirea Lui si-i d deau afar a a din biserici. Cei care au respins prima solie nu au putut benecia de a doua; nici de strig tul de la miezul nopii, care trebuia s -i a t a preg teasc s intre cu Isus, prin credina, n locul prea sfnt al a a a t sanctuarului ceresc. Respingnd cele dou solii de mai nainte, ei a si-au ntunecat nelegerea ntr-att nct nu pot vedea nici o lumin t a [388] n solia ngerului al treilea, care arat calea spre Sfnta Sntelor. a

Capitolul 56 Am girile lui Satana a


Satana si-a nceput nel toria n Eden. El i-a spus Evei: Ho s a t rt, c nu vei muri. Aceasta a fost prima lui lecie cu privire la a a t t nemurirea suetului; el si-a continuat aceast nel torie de atunci si a s a pn n prezent si o va susine mai departe pn la sfritul captivit a t a s a ii copiilor lui Dumnezeu. Mi s-au ar tat Adam si Eva n Eden. Ei au t a luat din pomul oprit, dup care n jurul pomului vieii a fost aezat a t s a sabia de foc, iar ei au fost izgonii din gr din ca s nu ia din fructul t a a a lui si s devin p c toi nemuritori. Fructul acestui pom perpetua a a a a s nemurirea. Am auzit pe un nger ntrebnd: Cine din familia lui Adam a trecut de sabia aceea de foc si a luat din pomul vieii? Am t auzit un alt nger r spunznd: Nimeni din familia lui Adam nu a a trecut de acea sabie de foc ca s ia din pomul acela: de aceea nu a exist p c tos nemuritor. Suetul care p c tuiete, acela va muri a a a a a s de o moarte venic o moarte din care nu va mai exista sperana s a t de nviere; atunci mnia lui Dumnezeu se va potoli. Pentru mine a fost uimitor faptul c Satana a putut avea atta a succes n a-l face pe om s cread c declaraia lui Dumnezeu din a a a t Ezechiel 18, 4, Suetul care p c tuiete, acela va muri, nseamn a a s a c suetul care p c tuiete nu va muri, ci va tr i venic n suferina. a a a s a s t [389] ngerul a zis: Viaa este viaa, e c este tr it n durere, e n t t a a a fericire. Moartea este f r durere, f r bucurie, f r ur . aa aa aa a Satana le-a spus ngerilor lui s fac un efort deosebit spre a a a r spndi minciuna spus pentru prima oar Evei n Eden: Hot rt, a a a a c nu vei muri. Pe m sur ce r t cirea era primit de oameni, iar ei a t a a aa a erau f cui s cread c omul este nemuritor, Satana i-a condus mai a t a a a departe s cread c p c tosul va tr i n suferina venic . Apoi, a a a a a a a t s a fost preg tit calea ca Satana s lucreze prin reprezentanii lui si s -L a a a t a prezinte pe Dumnezeu naintea oamenilor ca pe un tiran r zbun tor, a a care i arunc n iad pe toi cei ce nu-I sunt pe plac, iar ei vor simi a t t mnia Lui pentru venicie; si, n timp ce acetia ndur chinuri de s s a nespus si se zvrcolesc n c rile venice, El privete n jos la a a s s ei cu satisfacie. Satana stia c dac aceast r t cire va primit t a a a aa a 294

Am girile lui Satana a

295

Dumnezeu, n loc s e iubit si adorat, va urt de muli si muli a t t vor condui s cread c ameninarile Cuvntului lui Dumnezeu s a a a t nu se vor mplini n mod literal, deoarece ar mpotriva caracterului S u binevoitor si iubitor s cufunde n chinuri venice inele pe a a s t care le-a creat. O alt extrem la care i-a condus Satana pe oameni este aceea de a a a trece complet cu vederea dreptatea lui Dumnezeu si ameninarile t din Cuvntul S u, prezentndu-L ca neavnd dect mil , aa nct a a s nimeni nu va pieri, ci att snii ct si p c toii vor n cele din t a a s urm mntuii n mp ria Lui. a t a at Ca urmare a r t cirilor populare cu privire la nemurirea suetului aa si la chinul f r sfrit, Satana prot de o alt clas si-i determin aa s a a a a s priveasc Biblia ca pe o carte neinspirat . Ei cred c ea nvaa a a a a t multe lucruri bune, dar c nu se pot bizui pe ea si n-o pot iubi, din a cauz c au fost nvai c Biblia susine doctrina chinului venic. [390] a a at t a t s Exist nc o categorie de oameni pe care Satana i conduce nc a a a si mai departe, chiar pn acolo nct s nege existena lui Dumne a a t zeu. Ei nu pot vedea nici o consecvena n caracterul Dumnezeului t Bibliei, dac El va aplica torturi oribile unei p ri a familiei omeneti, a at s pentru toat venicia. Prin urmare, ei neag Biblia si pe Autorul ei a s a si privesc moartea ca pe un somn venic. s Mai exist nc o clas a celor fricoi si timizi. Pe acetia, Satana a a a s s i ispitete s comit p catul, iar dup ce au p c tuit le prezint faptul s a a a a a a a c plata p catului nu ar moartea, ci viaa n chinuri groaznice, a a t pe care le vor ndura de-a lungul veacurilor venice. Exagernd s astfel naintea minii lor slabe groz viile unui iad venic, el le ia t a s mintea n st pnire si ei i pierd judecata. Apoi Satana si ngerii lui a s jubileaz , iar necredincioii si ateii se unesc n a arunca reprouri a s s asupra cretinismului. Ei pretind c aceste rele sunt rezultatul natural s a al credinei n Biblie si n Autorul ei cnd, de fapt, ele sunt rezultatul t accept rii ereziei populare. a Scripturile, temelie sigur a Am v zut c otile cereti s-au umplut de indignare din cauza a a s s acestei lucr ri sd toare a lui Satana. Am ntrebat de ce trebuia a a ng duit inuena acestor nel torii asupra minii oamenilor, cnd a a t s a t ngerii lui Dumnezeu erau puternici si puteau cu uurina s zdro s t a

296

Istoria Mntuirii

beasc puterea vr jmaului, dac ar ns rcinai s-o fac . Am v zut a a s a a t a a apoi c Dumnezeu stia c Satana avea s ncerce orice vicleug a a a s pentru a-l nimici pe om; de aceea, El a hot rt s se scrie Cuvntul a a Lui si Si-a prezentat n mod att de clar planurile pe care le are pentru omenire, nct nici cel mai slab s nu greeasc . Dup ce i-a a s a a dat omului Cuvntul S u, l-a p zit cu atenie ca s nu e distrus de a a t a Satana si de ngerii lui sau de vreunul din agenii sau reprezentanii t t acestuia. n timp ce alte c ri pot distruse, Biblia avea s r mn at a a a [391] nemuritoare. Aproape de ncheierea timpului, cnd nel ciunile lui s a Satana se vor nmuli, ea avea s e multiplicat astfel nct toi care t a a t vor dori s poat avea o copie si, dac vor vrea, s se poat narma a a a a a mpotriva nel toriilor si minunilor lui mincinoase. s a Am v zut c Dumnezeu a ocrotit Biblia n chip deosebit; cu toate a a acestea, pe vremea cnd existau doar puine copii ale ei, oameni nt vai au schimbat n unele situaii cuvintele, creznd c o simplic , at t t a a dei n realitate complicau ceea ce era clar, f cnd-o s depind de s a a a vederile lor, care erau st pnite de tradiie. n ciuda acestui fapt, a t am v zut c , luat ca ntreg, Cuvntul lui Dumnezeu este un lan a a t perfect, cu verigile legate una de alta si explicndu-se una pe alta. Cercet torii sinceri dup adev r nu trebuie s greeasc , deoarece a a a a s a nu numai c Scriptura este simpl si clar , ar tnd calea vieii, dar si a a a a t Duhul Sfnt este dat ca un ghid n nelegerea acestei c i spre viaa, t a t descoperite n Biblie. Am v zut c ngerii lui Dumnezeu nu controleaz niciodat voa a a a ina. Dumnezeu pune naintea omului viaa si moartea. Omul poate t t s aleag . Muli doresc viaa, dar continu s mearg pe calea cea a a t t a a a larg . Ei aleg s se r zvr teasc mpotriva guvern rii lui Dumnezeu, a a a a a a n ciuda milei si ndur rii Lui nespus de mari, manifestate n faptul c a a L-a dat pe Fiul S u s moar pentru ei. Cei care nu aleg s primeasc a a a a a mntuirea att de scump pl tit , trebuie pedepsii. Am v zut, ns , a a t a a c Dumnezeu nu-i va arunca n iad, s ndure chinuri f r sfrit, si a a aa s nici nu-i va lua n cer; pentru c a-i aduce n compania celor curai a t si sni i-ar face peste m sur de nefericii. Dar El i va distruge, cu t a a t des vrire, si-i va face ca si cum n-ar existat niciodat ; atunci a s a dreptatea Lui va satisf cut . Dumnezeu l-a f cut pe om din arna a a a t p mntului, iar cei neascult tori si nesni vor consumai de foc si a a t t [392] se vor ntoarce n arn . Am v zut c bun voina si ndurarea Lui t a a a a t Dumnezeu astfel ar tate ar trebui s -i conduc pe toi s -I admire a a a t a

Am girile lui Satana a

297

caracterul si s -I adore Numele cel sfnt. Dup nimicirea celor r i a a a de pe ntregul p mnt, toate otile cereti vor spune: Amin! a s s Satana privete cu mare satisfacie la cei care se pretind cretini, s t s dei ader la nel toriile pe care el nsui le-a conceput. Lucrarea s a s a s lui este nc s inventeze noi nel ciuni, iar puterea si viclenia lui n a a s a aceast direcie cresc mereu. El i-a condus pe reprezentanii lui, papii a t t si preoii, s se nale pe sine si s agite oamenii ca s -i persecute cu t a t a a cruzime si s -i omoare pe cei care nu voiau s -i accepte nel toriile. a a s a O, ct suferina si agonie au fost f cui s ndure urmaii scumpi a t a t a s ai lui Hristos! ngerii au nregistrat totul cu exactitate. Satana si ngerii lui r i le spuneau triumf tori ngerilor care slujeau acelor a a sni suferinzi c toi vor omori, aa c nu va mai l sat nici t a t t s a a un cretin adev rat pe ntregul p mnt. Am v zut c biserica lui s a a a a Dumnezeu era curat pe atunci. Nu exista primejdia s intre n ea a a oameni cu inima stricat , deoarece cretinul sincer care ndr znea a s a s -i declare credina accepta pericolul de a suferi roata, rugul si as t orice alt tortur pe care o puteau inventa sau inspira minii omeneti a a t s [393] Satana si ngerii lui r i. a

Capitolul 57 Spiritismul
Doctrina nemuririi naturale a preg tit calea spiritismului actual. a Dac morii sunt admii n prezena lui Dumnezeu si a ngerilor sni a t s t t si dac au privilegiul s cunoasc mult mai mult dect nainte, de ce a a a nu s-ar ntoarce pe p mnt ca s -i ilumineze si s -i instruiasc pe cei a a a a vii? Cum ar putea cei care cred n contiena omului n moarte s s t a resping ceea ce le este comunicat de spiritele prosl vite, ca lumin a a a divin ? Iat un canal privit ca sacru, prin care Satana lucreaz pentru a a a ndeplinirea scopurilor lui. ngerii c zui care i mplinesc poruncile a t apar ca mesageri din lumea spiritelor. n timp ce pretinde a-i pune pe cei vii n leg tur cu morii, Satana i exercit asupra lor inuena a a t s a t ce le vr jete mintea. a s El are putere chiar s aduc naintea oamenilor apariii asem n a a t a a toare cu prietenii lor mori. Contrafacerea este perfect ; nfiarea t a at s cunoscut , cuvintele si tonul vocii sunt reproduse cu o claritate uia mitoare. Muli sunt mngiai de asigurarea c cei dragi ai lor se t t a bucur de fericirea cerului si, f r s b nuiasc primejdia, i pleac a aa a a a s a urechea la spusele duhurilor nel toare si la nvaturile demonilor. s a at Dup ce oamenii au fost f cui s cread c morii ntr-adev r a a t a a a t a se ntorc s comunice cu ei, Satana face s apar cei ce au cobort a a a [394] nepreg tii n mormnt. a t Acetia pretind c sunt fericii n cer si chiar ocup acolo poziii s a t a t nalte. n felul acesta este nv at r t cirea c nu se face nici o at a a a a deosebire ntre cel neprih nit si cel r u. Pretinii vizitatori din lumea a a s spiritelor rostesc uneori avertiz ri si dau semnale de alarm ce se a a dovedesc corecte. Apoi, pe m sur ce ctig ncrederea oamenilor, a a s a ei prezint nv aturi ce submineaz direct credina n Scripturi. a at a t Dnd impresia de profund interes pentru binele prietenilor de pe p mnt, ei strecoar cele mai primejdioase erori. Faptul c spun a a a unele adev ruri si sunt uneori n stare s prezic evenimente viitoare a a a d o aparena de temeinicie spuselor lor, iar nvaturile lor false sunt a t at acceptate de mulimi cu atta uurina si crezute f r nici o rezerv , t s t aa a ca si cum ar adev rurile sacre ale Bibliei. Legea lui Dumnezeu a 298

Spiritismul

299

este dat la o parte, Duhul harului dispreuit si sngele leg mntului a t a socotit ca un lucru nesfnt. Spiritele neag divinitatea Domnului a Hristos si-L plaseaz chiar pe Creator la acelai nivel cu ele. Astfel, a s sub o masc nou , marele rebel nc i continu r zboiul mpotriva a a a s a a lui Dumnezeu, lupta nceput n cer si continuat de aproape sase a a mii de ani pe p mnt. a Muli ncearc s explice manifest rile spiritiste atribuindu-le t a a a n ntregime nel ciunii si iuelii de mn a mediumului. Cu toate s a t a c este adev rat c deseori trucurile au fost f cute s treac drept a a a a a a manifest ri reale, totui au existat si demonstraii evidente ale unor a s t puteri supranaturale. Cioc niturile misterioase, cu care a nceput a spiritismul modern, nu au fost rezultatul nel toriei sau abilit ii s a at omeneti, ci lucrarea direct a ngerilor r i, care au introdus astfel s a a una din cele mai ecace am giri pentru distrugerea suetelor. Muli a t vor prini n capcan din cauza credinei c spiritismul este doar o s a t a nel torie omeneasc . Cnd sunt pui faa n faa cu manifest ri pe s a a s t t a care nu pot s nu le vad ca supranaturale, ei vor am gii si vor [395] a a a t condui s le accepte ca ind puterea cea mare a lui Dumnezeu. s a Aceste persoane trec cu vederea m rturia Scripturilor cu privire a la minunile f cute de Satana si de agenii lui. Cu ajutor satanic a t au fost f cui n stare magicienii lui Faraon s contrafac lucrarea a t a a lui Dumnezeu. Apostolul Ioan descrie astfel puterea f c toare de a a minuni ce se va manifesta n ultimele zile: S vrea semne mari, a s pn acolo c f cea chiar s se pogoare foc din cer pe p mnt, n faa a a a a a t oamenilor, si am gea pe locuitorii p mntului prin semnele pe care i a a se d duse s le fac . Apocalipsa 13, 13.14. Aici nu sunt prezentate a a a doar simple sarlatanii. Oamenii sunt nelai de minunile pe care s t agenii lui Satana au putere s le s vreasc si nu doar se prefac c t a a s a a le s vresc. a s Vr jitoria modern a a Ast zi, chiar numele vr jitoriei este dispreuit. Pretenia c oaa a t t a menii pot avea relaii cu spirite rele este privit ca o invenie a Evului t a t Mediu, dar spiritismul, care-i num r adepii cu sutele de mii si s aa t chiar cu milioanele, care si-a f cut drum n cercurile stiinice, care a t a invadat bisericile si este favorizat de corpurile legislative si chiar de curile mp railor aceast nel torie colosal nu este dect o t a t a s a a

300

Istoria Mntuirii

redeteptare, sub o nou masc , a vr jitoriei condamnate si interzise s a a a n vechime. Satana i ncnt pe oameni ast zi, cum a ncntat-o pe Eva n a a Eden, incitndu-le dorina de a obine cunoatere interzis . Vei t t s a t ca dumnezeii, declar el, cunoscnd binele si r ul. Geneza 3, a a 5. Dar nelepciunea pe care o d spiritismul este aceea descris de t a a apostolul Iacov: ea nu vine de sus, ci este p mnteasc , reasc , a a a [396] diavoleasc . Iacov 3, 15. a Prinul ntunericului are o minte iscusit si i adapteaz cu t a s a pricepere ispitele la oameni de diferite condiii si culturi. El lucreaz t a cu toat am girea nelegiuirii ca s ctige controlul asupra copiilor a a a s oamenilor, dar i poate atinge obiectivul numai dac ei se supun de s a bun voie ispitelor lui. Cei care i ng duie tr s turi rele de caracter a s a aa se aeaz sub puterea lui si nu i dau seama unde va sfri calea lor. s a s s Ispititorul i distruge si apoi i folosete pentru a-i distruge si pe alii. s t Nimeni nu trebuie s e am git a a Nimeni, ns , nu trebuie s e am git de preteniile mincinoase a a a t ale spiritismului. Dumnezeu a dat lumii sucient lumin ca s-o fac a a a n stare s descopere capcana. Dac nu ar exista alte dovezi, ar trebui a a s e destul pentru cretin faptul c spiritele nu fac nici o deosebire a s a ntre neprih nire si p cat, ntre cei mai curai si nobili apostoli ai lui a a t Hristos si cei mai dec zui slujitori ai lui Satana. Prezentndu-i pe a t cei mai dec zui dintre oameni ca ind n cer, n poziii nalte, Satana a t t spune, de fapt, lumii: Nu conteaz ct eti de r u; nu conteaz dac a s a a a vei crede sau nu n Dumnezeu si n Biblie. Tr iete cum i place; a s t cerul este oricum c minul t u. a a Mai mult dect att, apostolii, aa cum sunt personicai de s t aceste spirite mincinoase, sunt f cui s contrazic ceea ce au scris a t a a sub inspiraia Duhului Sfnt, atunci cnd tr iau pe p mnt. Ei neag t a a a originea divin a Bibliei, surpnd astfel temelia speranei cretine si a t s stingnd lumina ce descoper calea spre cer. a Satana face lumea s cread c Biblia este doar o ciune sau cel a a a t mult o carte potrivit pentru pruncia omenirii, dar care ar trebui acum a privit cu uur tate sau aruncat la o parte ca ind demodat . El ofer a s a a a a [397] manifestaii spiritiste care s ia locul Cuvntului lui Dumnezeu. t a

Spiritismul

301

Aici este un canal aat n ntregime sub st pnirea lui, iar prin a acest mijloc poate face lumea s cread ce vrea el. Satana pune n a a umbr Cartea care l va judeca att pe el ct si pe urmaii lui, indc a s a acesta este scopul lui. Pe Mntuitorul lumii l face s e doar un a om obinuit. Dup cum str jerii romani, care au p zit mormntul s a a a lui Isus, au r spndit raportul mincinos pe care l-au pus n gura a lor preoii si b trnii pentru a discredita nvierea Lui, tot aa si cei t a s care cred n manifest ri spiritiste ncearc s fac s par c nu a a a a a a a exist nimic miraculos n viaa Mntuitorului nostru. Dup ce caut a t a a n felul acesta s -L dea la o parte pe Domnul Isus, atrag atenia a t oamenilor c tre propriile lor minuni, declarnd c acestea ntrec cu a a mult lucr rile lui Hristos. a Profetul Isaia spune: Dac vi se va zice ns : ntrebai pe cei ce a a t cheam morii si pe cei ce spun viitorul, care soptesc si bolborosesc, a t r spundei: Nu va ntreba oare un popor pe Dumnezeu s u? Va a t a ntreba el pe cei mori pentru cei vii? La lege si la m rturie! C ci t a a dac nu vor vorbi aa, nu vor mai r s ri zorile pentru poporul acesta. a s aa Isaia 8, 19.20. Dac oamenii ar fost dispui s primeasc adev rul a s a a a prezentat att de clar n Scripturi, c morii nu stiu nimic, ei ar a t vedea n preteniile si manifest rile spiritismului lucrarea lui Satana t a cu putere, semne si minuni mincinoase. Dar, dect s renune la a t libertatea att de pl cut inimii reti si la p catele pe care le iubesc, a a s a mulimile i nchid mai degrab ochii la lumin si merg drept nainte, t s a a neinnd seama de avertiz ri, n timp ce Satana i arunc laul asupra t a s a t lor, iar ei devin prada lui. Pentru c n-au primit dragostea adev rului a a ca s e mntuii, din aceast pricin Dumnezeu le trimite o lucrare a t a a de r t cire, ca s cread o minciun . 2 Tesaloniceni 2, 10.11. aa a a a Cei care se opun nvaturilor spiritismului, nu-i nfrunt numai [398] at a pe oameni, ci pe Satana si ngerii lui. Ei au intrat ntr-o lupt mpo a triva domniilor si st pnirilor si mpotriva duhurilor r utii care sunt a a at n locurile nalte. Satana nu va ceda nici un centimetru de teren dect dac este alungat de puterea solilor cereti. Poporul lui Dumnezeu ar a s trebui s e n stare s -l ntmpine cu cuvintele St scris, aa cum a a a s a f cut si Mntuitorul nostru. Satana poate cita Scriptura ast zi ca a a si n zilele lui Hristos si-i va perverti nvaturile pentru a-i susine at s t nel toriile, dar versetele clare ale Bibliei vor oferi n orice lupt s a a arme puternice.

302

Istoria Mntuirii

Cei care vor s stea n picioare n timp de primejdie trebuie s a a neleag m rturia Scripturilor cu privire la natura omului si la starea t a a morilor, deoarece n viitorul apropiat muli se vor confrunta cu spit t rite ale demonilor ntruchipnd rude sau prieteni iubii si susinnd t t cele mai periculoase erezii. Aceti vizitatori vor apela la simamins t tele noastre cele mai gingae si vor face minuni pentru a-i susine s s t preteniile. Noi trebuie s m preg tii s le facem faa cu adev t a a t a t a rul Bibliei c morii nu stiu nimic si c aceia care apar astfel sunt a t a spiritele demonilor. Mult vreme s-a preg tit Satana pentru efortul lui nal de a nela a a s lumea. Temelia lucr rii lui a fost aezat prin asigurarea dat Evei a s a a n Eden: Hot rt, c nu vei muri... n ziua cnd vei mnca din el a a t t vi se vor deschide ochii si vei ca Dumnezeu, cunoscnd binele t si r ul. Genesa 3, 4.5. Puin cte puin, el a preg tit calea pentru a t t a capodopera am girii lui n dezvoltarea spiritismului. nc nu si-a a a atins realizarea deplin a planurilor lui, dar si-o va atinge n ultima a perioad de timp r mas , iar lumea va atras de partea nel toriei a a a a s a lui. Oamenii se las repede adormii, leg nai ntr-o sigurana fatal , a t a t t a [399] pentru a nu se mai trezi dect la rev rsarea mniei lui Dumnezeu. a

Capitolul 58 Marea strigare


Am v zut ngerii gr bindu-se ncolo si ncoace n cer, cobornd a a pe p mnt si urcnd din nou n cer, f cnd preg tiri pentru mplinirea a a a unui eveniment important. Apoi am v zut un alt nger puternic a ns rcinat s coboare pe p mnt, pentru a-i uni vocea cu cel de-al a a a s treilea nger si a da putere si fora soliei lui. Acestui nger i s-au dat t mare putere si slav si, cnd a cobort, p mntul a fost luminat de a a slava lui. Lumina care-l nsoea p trundea peste tot, n timp ce el t a striga tare, cu glas puternic: A c zut, a c zut Babilonul cel mare! A a a ajuns un loca al demonilor, o nchisoare a oric rui duh necurat, o s a nchisoare a oric rei p s ri necurate si urte. Apocalipsa 18, 2. a aa Solia c derii Babilonului, dat de al doilea nger, este repetat , a a a menionndu-se n plus dec derea moral intrat n biserici dup anul t a a a 1844. Lucrarea acestui nger vine la timpul potrivit pentru a se uni cu ultima mare lucrare a soliei ngerului al treilea, pe m sur ce a a aceasta crete ntr-o mare strigare. Poporul lui Dumnezeu este astfel s preg tit s stea n picioare n ceasul ispitei cu care se vor confrunta a a n curnd. Am v zut o mare lumin str lucind asupra copiilor lui a a a Dumnezeu, iar ei s-au unit s proclame f r team solia ngerului al a aa a treilea. Ali ngeri au fost trimii s -l ajute pe ngerul puternic din cer si t s a am auzit glasuri ce p reau s r sune pretutindeni: Ieii din mijlocul a a a st ei, poporul Meu, ca s nu i p rtai la p catele ei si s nu i lovii a t a s a a t t [400] cu urgiile ei! Pentru c p catele ei s-au ngr m dit si au ajuns pn n cer; si a a a a a Dumnezeu si-a adus aminte de nelegiuirile ei. Apocalipsa 18, 4.5. Aceast solie pare s se adauge soliei ngerului al treilea, unindu-se a a cu aceasta, dup cum strig tul de la miezul nopii s-a unit cu solia a a t ngerului al doilea n anul 1844. Slava lui Dumnezeu era asupra snilor care ateptau r bd tori, iar ei d deau f r team ultima t s a a a aa a avertizare solemn , proclamnd c derea Babilonului si chemnd a a poporul lui Dumnezeu s ias din mijlocul lui, ca s poat sc pa de a a a a a soarta lui ngrozitoare. 303

304

Istoria Mntuirii

Lumina rev rsat asupra atept torilor a p truns pretutindeni, iar a a s a a cei din biserici care aveau oarecare lumin , si care nu auziser si a a nu respinseser soliile celor trei ngeri, au ascultat chemarea si au a p r sit bisericile dec zute. Trecuser ani de zile de la vestirea celor aa a a trei solii, dar lumina a str lucit din nou asupra multora, iar ei au avut a privilegiul de a alege ntre viaa si moarte. Unii au ales viaa si au t t luat poziie de partea celor care l ateptau pe Domnul lor si p zeau t s a toate poruncile Lui. Solia ngerului al treilea avea s -i fac lucrarea. as a Toi aveau s e testai cu privire la ea, iar cei consacrai aveau s t a t t a e chemai afar din organizaiile religioase. t a t O putere constrng toare i punea n micare pe cei sinceri, n a s timp ce manifestarea puterii lui Dumnezeu aducea fric si reinere a t n inima rudelor si prietenilor lor necredincioi, aa c acetia nu s s a s ndr zneau si nici nu aveau putere s -i mpiedice pe aceia care a a simeau lucrarea Duhului lui Dumnezeu asupra lor. Ultima chemare t a fost dus chiar si la bieii sclavi, iar cei evlavioi din rndurile a t s lor cntau cnt ri de bucurie nespus la perspectiva fericitei lor a a eliber ri[Profetul Ioan arat clar n Apocalipsa 6:15, 16 faptul c va a a a exista sclavie n timpul celei de-a doua veniri a Domnului Hristos si-i descrie n mod viu pe toi robii si pe toi oamenii liberi care t t strig la muni si la stnci s cad peste ei si s -i ascund de faa a t a a a a t Celui ce sade pe scaunul de domnie. COMPILATORII]. St pnii a [401] lor nu-i puteau opri. Frica si uimirea i ineau t cui. Se f ceau minuni, bolnavii erau t a t a vindecai, iar semnele si minunile i urmau pe credincioi. Dumnezeu t s era la lucru si ecare sfnt, f r fric de urm ri, i urma convingerile aa a a s propriei contiine si se unea cu cei care p zeau toate poruncile lui s t a Dumnezeu; si mpreun vesteau solia ngerului al treilea cu putere a peste tot. Am v zut c aceast solie se va ncheia cu putere si t rie a a a a mult mai mari dect ale strig tului de la miezul nopii. a t Slujitorii lui Dumnezeu, mbr cai cu putere de sus, cu feele a t t luminate si str lucind de sfnt consacrare, mergeau nainte ca s a a a proclame solia din cer. Suetele r spndite n toate organizaiile a t religioase r spundeau chem rii, iar cei cu inima curat erau gr bii a a a a t s ias din bisericile osndite, dup cum Lot a fost scos n grab din a a a a Sodoma nainte de distrugerea ei. Poporul lui Dumnezeu era nt rit a de slava extraordinar rev rsat din abundena asupra lor pentru a-i a a a t preg ti s ndure ceasul ispitei. Am auzit pretutindeni o mulime de a a t

Marea strigare

305

glasuri spunnd: Aici este r bdarea snilor, care p zesc poruncile a t a [402] lui Dumnezeu si credina lui Isus. Apocalipsa 14, 12. t

Capitolul 59 nchiderea harului


Mi s-a ar tat timpul ncheierii soliei ngerului al treilea. Putea rea lui Dumnezeu fusese asupra poporului Lui, care i ndeplinise s lucrarea si se preg tise pentru ceasul ncerc rii ce-i st tea n faa. a a a t El primise ploaia trzie sau renviorarea de la faa Domnului, iar t m rturia vie renviase. Pretutindeni r sunase ultima mare avertizare, a a tulburndu-i si nfuriindu-i pe locuitorii p mntului care nu voiau s a a primeasc solia. a Am v zut ngerii gr bindu-se ncoace si ncolo n cer. Un nger a a cu o c limar la bru s-a ntors de pe p mnt si I-a raportat lui a a a Isus c si-a terminat lucrarea si c snii erau num rai si sigilai. a a t a t t L-am v zut apoi pe Domnul Isus, care slujea naintea chivotului ce a coninea cele Zece Porunci, aruncnd jos c delnia. Apoi si-a ridicat t a t minile si a zis cu glas tare: S-a sfrit. Toi ngerii si-au scos s t coroanele cnd Isus a f cut solemna declaraie: Cine este nedrept a t s e nedrept si mai departe; cine este ntinat s se ntineze si mai a a departe; cine este f r prihan s tr iasc si mai departe f r prihan . aa a a a a aa a Si cine este sfnt s se sneasc si mai departe! Apocalipsa 22, 11 a t a Fiecare caz fusese hot rt pentru viaa sau pentru moarte. n timp a t [403] ce Domnul Isus slujea n sanctuar, judecata neprih niilor mori si a t t apoi a celor vii continuase. Hristos Si-a primit mp ria, c ci f cuse a at a a isp sirea pentru poporul Lui si le stersese p catele. Fiii mp riei a a a at erau preg tii. Nunta Mielului a avut loc, iar mp ria si m rirea ei a t a at a sub cerul ntreg au fost date lui Isus si motenitorilor mntuirii si El s avea s domneasc n calitate de mp rat al mp railor si Domn al a a a a t domnilor. Am auzit sunetul clopoeilor de pe vemintele Domnului Isus t s cnd a ieit din sfnta sntelor si un nor de ntuneric i-a acoperit s atunci pe locuitorii p mntului. Nu mai exista nici un mijlocitor ntre a omul vinovat si un Dumnezeu insultat. Ct vreme Isus st tuse ntre a a Dumnezeu si cei vinovai, oamenii au fost inui sub control ntr-o t t t m sur , dar cnd El S-a dat la o parte dintre om si Tat l, aceast a a a a 306

nchiderea harului

307

constrngere a fost ndep rtat si Satana a avut st pnire deplin a a a a asupra celor care nu s-au poc it pn la sfrit. a a s Era imposibil ca pl gile s e rev rsate n timp ce Isus slujea a a a n sanctuar. Dar cnd lucrarea Sa acolo se ncheie si mijlocirea Lui nceteaz , nu mai exist nimic care s opreasc mnia lui Dumnezeu, a a a a iar aceasta izbucnete cu furie asupra capului nead postit al p c tos a a a sului vinovat, care a dispreuit mntuirea si a urt mustrarea. n acel t timp nfricoator, dup ncheierea mijlocirii Domnului Isus, snii s a t tr iau n faa unui Dumnezeu sfnt f r mijlocitor. Fiecare caz fusese a t aa hot rt, ecare piatr preioas num rat . Isus a ntrziat o clip n a a t a a a a curtea de afar a sanctuarului ceresc, iar p catele m rturisite n timp a a a ce El Se aase n sfnta sntelor au fost aezate asupra lui Satana, s generatorul p catului, care trebuie s sufere pedeapsa pentru ele. a a [Not : Aceast suferina a lui Satana nu este nicidecum o isp sire a a a t a vinei altuia. Aa cum s-a ar tat anterior, F r delegea omului a fost s a aa aezat asupra Domnului Hristos, nlocuitorul si garantul omului. ( s a Vezi p. 174 ). Dup ce aceia care au primit jertfa lui Hristos au fost a r scump rai, desigur c este drept ca Satana, generatorul p catului, a a t a a s sufere pedeapsa nal . Cnd n sanctuarul ceresc s-a ncheiat a a lucrarea de isp sire, atunci, n prezena lui Dumnezeu, a ngerilor a t cereti si a celor r scump rai, p catele poporului lui Dumnezeu vor s a a t a puse asupra lui Satana; el va declarat vinovat de tot r ul pe care a i-a determinat s -l fac . Marea lupt , p. 658 COMPILATORII.] [404] a a a Prea trziu! Prea trziu! Apoi L-am v zut pe Isus punndu-i deoparte hainele preoeti a s t s si mbr cndu-se cu vemintele Lui mp r teti. Pe cap avea multe a s aa s coroane, una n alta. nconjurat de oastea ngereasc , a p r sit cea aa rul. Pl gile c deau asupra locuitorilor p mntului. Unii l acuzau a a a si-L blestemau pe Dumnezeu. Alii se gr beau c tre poporul lui t a a Dumnezeu si-l implorau s -i nvee cum s scape de judecile Sale. a t a at Dar snii nu mai aveau nimic pentru ei. Ultima lacrim pentru t a p c toi fusese v rsat , ultima rug ciune n agonie fusese oferit , a a s a a a a ultima povar purtat , ultima avertizare dat . Glasul dulce al harului a a a nu avea s -i mai invite. Atunci cnd snii si cerul ntreg fuseser a t a interesai de salvarea lor, ei nii nu fuseser interesai. Viaa si t ss a t t moartea le fuseser puse nainte. Muli doreau viaa, dar nu au f cut a t t a

308

Istoria Mntuirii

nici un efort ca s-o obin . Nu au ales viaa, iar acum nu mai exista t a t snge isp sitor care s -l curee pe vinovat si nici un Mntuitor plin a a t de ndurare care s pledeze pentru ei strignd: Crua-l, mai crua-l a t t puin pe p c tos. Cerul ntreg se unise cu Isus la auzul cuvintelor t a a grozave: S-a sfrit. Planul de Mntuire fusese adus la ndeplinire, s dar puini aleseser s -l accepte. Pe m sur ce vocea dulce a harului t a a a a se stingea, pe cei r i i cuprindeau frica si groaza. Cu o claritate a nfricoatoare, ei au auzit cuvintele: Prea trziu! Prea trziu! s Cei care nu preuiser Cuvntul lui Dumnezeu se gr beau nt a a coace si ncolo, r t cind de la o mare la alta si de la miaz noapte la aa a [405] r s rit n c utarea lui. aa a ngerul a zis: Nu-l vor g si. n ar este o foamete; nu foamete a t a de pine, nici sete de ap , ci dup auzirea cuvintelor Domnului. Ce a a n-ar da ei pentru un cuvnt de aprobare din partea lui Dumnezeu! Dar nu; trebuie s mnzeasc si s nseteze mai departe. Zi de a a a a zi au neglijat mntuirea, preuind bog iile si pl cerile p mnteti t at a a s mai presus de orice comoar sau ndemn ceresc. Ei L-au respins pe a Isus si i-au dispreuit pe snii Lui. Cei necurai trebuie s r mn t t t a a a necurai pe veci. t Pe cnd sufereau efectele pl gilor, muli dintre cei r i s-au nfua t a riat teribil. Era o privelite de agonie nor toare. P rinii i oc rau s a a t s a cu am r ciune copiii si copiii, p rinii, fraii, surorile si surorile, aa a t t fraii. Din toate p rile se auzeau strig te puternice si tnguitoare: t at a Tu ai fost acela care m-ai mpiedicat s primesc adev rul, care a a m-ar salvat de ceasul acesta ngrozitor! Poporul se ntorcea cu ur nverunat mpotriva p storilor lor si le reproa: Voi nu ne-ai a s a a s t avertizat! Ne-ai spus c toat lumea avea s e convertit si ai t a a a a t strigat: Pace, pace, ca s linitii orice temere ap rea. Nu ne-ai spus a s t a t despre ceasul acesta, iar despre cei care ne avertizau spuneai c erau t a oameni r i si fanatici ce voiau s ne piard . Am v zut c p storii a a a a a a acetia nu au sc pat de mnia lui Dumnezeu. Suferina lor era de s a t [406] zece ori mai mare dect a poporului lor.

Capitolul 60 Timpul strmtor rii lui Iacov a


I-am v zut pe sni p r sind oraele si satele, adunndu-se n a t aa s grupuri si tr ind n cele mai izolate locuri. ngerii le asigurau hrana a si apa, n timp ce oamenii r i sufereau de foame si de sete. Apoi a i-am v zut pe conduc torii p mntului consultndu-se si pe Satana a a a si ngerii lui, preocupai, n jurul lor. Am v zut un document scris, t a ale c rui copii au fost r spndite n diferite p ri ale arii, poruncind a a at t ca, dac snii nu vor renuna la credina lor deosebit si la Sabat a t t t a si nu vor p zi prima zi a s pt mnii, dup un timp anumit oamenii a a a a s aib libertatea de a-i ucide. Dar, n acest ceas al ncerc rii, snii a a a t erau calmi si linitii, ncrezndu-se n Dumnezeu si sprijinindu-se s t pe f g duinele Lui c le va deschide o cale de sc pare. a a t a a n unele locuri, nainte de timpul intr rii n vigoare a decretului, a cei r i s-au n pustit asupra snilor ca s -i omoare, dar ngerii, sub a a t a nfiarea unor r zboinici, au luptat pentru ei. Satana dorea s aib at s a a a privilegiul de a-i nimici pe snii Celui Prea nalt, dar Domnul Isus t le-a poruncit ngerilor Lui s vegheze asupra lor. Dumnezeu va a onorat n faa p gnilor din jur, prin ncheierea unui leg mnt cu t a a aceia care au p zit Legea Lui, iar Isus va onorat prin n larea la a at cer, f r s vad moartea, a celor credincioi care L-au ateptat timp aa a a s s [407] att de ndelungat. Curnd i-am v zut pe sni suferind un mare chin suetesc. a t Ei p reau nconjurai de locuitorii r i ai p mntului. Totul p rea a t a a a mpotriva lor. Unii au nceput s se team c Dumnezeu i l sase n a a a a cele din urm s e omori de mna celor r i. Dac , ns , li s-ar a a t a a a deschis ochii, s-ar v zut nconjurai de ngerii lui Dumnezeu. Dup a t a ei venea mulimea celor r i nfuriat si apoi o mulime de ngeri r i, t a a t a gr bindu-i pe oamenii r i s -i omoare pe sni. Dar nainte de a se a a a t putea apropia de poporul lui Dumnezeu, cei r i trebuie s treac mai a a a nti de aceti ngeri sni si puternici. Aceasta era imposibil. ngerii s t lui Dumnezeu i f ceau s se retrag si-i determinau pe ngerii r i a a a a care se nghesuiau n jurul lor s dea napoi. a 309

310

Istoria Mntuirii

Strig tul pentru eliberare a Pentru sni era un ceas de agonie nfricoatoare si teribil . Ei t s a strigau zi si noapte la Dumnezeu pentru eliberare. Dup aparene, nu a t exista nici o posibilitate de sc pare pentru ei. Cei r i ncepuser deja a a a s triumfe, strignd: De ce nu v scap Dumnezeul vostru din mia a a nile noastre? De ce nu v n lai si nu v salvai viaa? Dar snii a at t a t t t nu luau aminte la ei. Ca si Iacov, ei se luptau cu Dumnezeu. ngerii tnjeau s -i elibereze, dar trebuiau s mai atepte puin. Poporul lui a a s t Dumnezeu trebuia s bea paharul si s e botezat cu botezul. ngerii, a a credincioi ns rcin rii lor, i continuau paza. Dumnezeu nu va s a a s ng dui ca Numele Lui s e batjocorit ntre p gni. Aproape sosise a a a timpul ca El s -Si manifeste puterea Lui cea mare si s -i elibereze a a pe sni n chip glorios. Pentru slava Numelui S u, i va elibera pe t a toi aceia care L-au ateptat cu r bdare si ale c ror nume erau scrise t s a a n carte. [408] Am fost ndemnat s privesc la credinciosul Noe. Cnd a c zut a a a ploaia si a venit potopul, Noe si familia lui intraser n corabie, iar a Dumnezeu nchisese ua dup ei. Cu credincioie, Noe i avertizase s a s pe locuitorii lumii antediluviene, n timp ce ei l sdau si rdeau de el. n timp ce apele se rev rsau pe p mnt, iar ei se necau unul a a cte unul, priveau acea corabie de care i b tuser joc, plutind n s a a sigurana pe ape, ad postindu-i pe credinciosul Noe si familia lui. t a Aa am v zut c va eliberat poporul lui Dumnezeu, care a avertizat s a a cu credincioie lumea despre venirea mniei Lui. Dumnezeu nu le s va ng dui celor r i s -i distrug pe cei care au ateptat n larea la a a a a s at cer si care n-au vrut s se plece decretului arei si nici s primeasc a a a semnul ei. Am v zut c , dac li s-ar permite celor r i s -i omoare a a a a a pe sni, Satana si ngerii lui r i si toi care l ur sc pe Dumnezeu t a t a ar satisf cui. O, ce triumf ar pentru maiestatea lui satanic s a t a a aib putere, n ultima lupt , asupra celor care au ateptat att de mult a a s s -L vad pe Acela pe care l iubeau! Cei care au batjocorit ideea a a n larii la cer a snilor vor martorii grijii lui Dumnezeu pentru a t t poporul Lui si vor vedea sl vita lor eliberare. a Cnd snii au p r sit oraele si satele, au fost urm rii de cei t aa s a t r i, care c utau s -i ucid , dar s biile ridicate pentru a-i omor se a a a a a rupeau si c deau f r putere, ca nite paie. ngerii lui Dumnezeu i a aa s

Timpul strmtor rii lui Iacov a

311

ocroteau pe sni. Cum strigau zi si noapte pentru eliberare, strig tul t a [409] lor se n la naintea Domnului. at

Capitolul 61 Eliberarea snilor t


Dumnezeu a ales s -Si salveze poporul la miezul nopii. n timp a t ce oamenii nelegiuii i ridiculizau, deodat a ap rut soarele, n toat t a a a str lucirea lui, iar luna a stat pe loc. Cei r i priveau scena cu uimire, a a n timp ce snii vedeau cu o bucurie solemn dovezile eliber rii lor. t a a Semne si minuni se desf surau n rapid succesiune. Totul p rea ieit a a a s din cursul normal. Rurile au ncetat s mai curg . Nori ntunecai a a t si grei se n lau si se ciocneau unii de alii. Exista, ns , un loc at t a senin de slav plin de pace, de unde venea glasul lui Dumnezeu ca a a multe ape, zguduind cerurile si p mntul. A fost un mare cutremur a de p mnt. Mormintele s-au deschis, iar cei care muriser n credina a a t soliei ngerului al treilea si p zind Sabatul au ieit din paturile lor de a s arn , prosl vii, ca s aud leg mntul de pace pe care avea s -l t a a t a a a a fac Dumnezeu cu cei care au p zit Legea Lui. a a Cerul se deschidea si se nchidea, ind n agitaie. Munii se t t zguduiau ca papura n vnt si aruncau stnci coluroase peste tot n t jur. Marea erbea ca o oal si arunca pe uscat bolovani. Cnd Duma nezeu a anunat ziua si ceasul venirii lui Isus si a rostit leg mntul t a venic cu poporul S u, spunea o propoziie si apoi atepta, n timp s a t s [410] ce cuvintele se rostogoleau peste tot p mntul. Israelul lui Dumnea zeu st tea n picioare cu ochii aintii n sus, ascultnd cuvintele ce a t t veneau din gura lui Iehova si se rostogoleau pe p mnt ca bubuitu a rile celui mai tare tunet. Era grozav de solemn. La sfritul ec rei s a propoziii, snii strigau: Slav ! Aleluia! Feele le erau luminate t t a t de slava lui Dumnezeu, ca faa lui Moise cnd a cobort de pe Sinai. t Din cauza aceasta, cei r i nu puteau privi la ei. Cnd a fost rostit a a binecuvntarea venic asupra celor care L-au onorat pe Dumnezeu s a p zind Sabatul Lui sfnt, s-a auzit un puternic strig t de biruina a a t asupra arei si asupra icoanei ei. Apoi a nceput jubileul, cnd ara trebuia s se odihneasc . Lt a a am v zut pe sclavul evlavios ridicndu-se n biruina si triumf, si a t scuturndu-i lanurile ce-l legaser , n timp ce st pnul lui r u s t a a a 312

Eliberarea snilor t

313

era confuz, netiind ce s fac , ntruct cei r i nu puteau nelege s a a a t cuvintele rostite de glasul lui Dumnezeu. A doua venire a lui Hristos ndat dup aceea a ap rut marele nor alb pe care st tea Fiul a a a a omului. La nceput, cnd a ap rut n dep rtare, acest nor p rea foarte a a a mic. ngerul a spus c era semnul Fiului omului. Pe m sur ce a a a se apropia de p mnt, noi am putut vedea slava si maiestatea f r a aa seam n a lui Isus, care venea s biruie. l nsoea o suit de ngeri a a t a sni, cu cununi str lucitoare pe cap. t a Nici o limb nu poate descrie slava acelei priveliti. Norul viu al a s maiestii si slavei nentrecute se apropia, iar noi puteam vedea clar at persoana minunat a lui Isus. El nu purta o cunun de spini, ci pe a a frunte avea o coroan de slav . Pe haina si pe coapsa Lui era scris un a a nume: mp ratul mp railor si Domnul domnilor. nfiarea i era [411] a a t at s str lucitoare ca soarele la amiaz . Ochii Lui erau ca o ac r de foc, a a aa iar picioarele p reau ca arama n . Vocea Lui suna ca multe instrua a mente muzicale. P mntul se cutremura naintea Lui, cerul se d dea a a la o parte ca un sul care se strnge, ecare munte si ecare insul a se mutau din locul lor. mp raii p mntului, domnitorii, c pitanii a t a a otirilor, cei bogai si cei puternici, toi robii si toi oamenii slobozi s t t t s-au ascuns n peteri si n stncile munilor. Si ziceau munilor si s t t stncilor: C dei peste noi si ascundei-ne de faa Celui ce sade pe a t t t scaunul de domnie si de mnia Mielului. Apocalipsa 6, 15-17. Cei care cu puin timp nainte voiau s -i nimiceasc pe copiii t a a credincioi ai lui Dumnezeu de pe p mnt vedeau acum slava Sa s a odihnindu-se asupra snilor. n groaza lor, auzeau vocile acestora t spunnd n tonuri voioase: Iat , Acesta este Dumnezeul nostru, n a care aveam ncredere c ne va mntui. Isaia 25, 9. a Prima nviere Cnd Fiul lui Dumnezeu i-a chemat afar pe snii adormii, a t t p mntul s-a zguduit cu putere. Ei au r spuns chem rii si au ieit a a a s mbr cai cu nemurire sl vit , strignd: Biruina, biruina asupra a t a a t t morii si a mormntului! O, moarte, unde i este boldul? O, mormnt, t t unde i este biruina? ( Vezi 1 Corinteni 15, 55. ) Apoi, snii vii, t t t

314

Istoria Mntuirii

mpreun cu cei nviai, si-au n lat glasul ntr-un lung strig t de a t at a biruina. Trupurile care coborser n mormnt purtnd semnele t a bolii si ale morii au ieit cu s n tate si vigoare nemuritoare. Snii t s a a t [412] vii sunt schimbai ntr-o clip , ntr-o clipeal de ochi, apoi n lai t a a at t cu cei nviai si mpreun l ntmpin pe Domnul n v zduh. O, ce t a a a ntlnire sl vit ! Prieteni pe care moartea i-a desp rit erau unii ca a a at t s nu se mai despart niciodat . a a a De ecare parte a carului de nor erau aripi, iar sub ele, roi vii; t carul se n la si roile strigau: Sfnt, iar aripile r spundeau n at t a timp ce se micau: Sfnt. Alaiul de ngeri sni din jurul norului s t striga: Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul, Dumnezeu Atotputernic! Snii din nor strigau si ei: Slav ! Aleluia! Carul mergea n sus, t a spre cetatea sfnt . nainte de a intra n cetate, snii au fost aranjai a t t ntr-un p trat perfect, cu Domnul Isus n mijloc. Capul si umerii Lui a se n lau mai sus de sni si de ngeri. Statura Lui maiestuoas si at t a [413] nfiarea-I pl cut puteau v zute de toi cei adunai n acel careu. at s a a a t t

Capitolul 62 R splata snilor a t


Apoi am v zut un foarte mare num r de ngeri aducnd din cetate a a cununi str lucitoare o cunun pentru ecare sfnt, cu numele lui a a scris pe ea. Cnd Isus a cerut cununile, ngerii I le-au adus si, cu mna Sa dreapt , iubitul Domn Isus le-a aezat pe capul snilor. a s t n acelai fel, ngerii au adus harpele, iar Isus le-a dat de asemenea s snilor. ngerii comandani au dat mai nti tonul si atunci toate t t glasurile s-au n lat n laude recunosc toare si pline de bucurie. at a Fiecare mn atingea cu m iestrie coardele harpei, f cnd s r sune a a a a a o muzic melodioas , n acorduri bogate si des vrite. a a a s L-am v zut apoi pe Isus conducndu-i pe cei r scump rai spre a a a t poarta cet ii. El a pus mna pe poart , a deschis-o si le-a spus at a popoarelor care p ziser adev rul s intre. n cetate era tot ce putea s a a a a a ncnte ochiul. Peste tot vedeau slav din abundena. Apoi, Domnul a t Isus a privit la snii Lui r scump rai; feele lor radiau de slav . t a a t t a Cnd Si-a ndreptat privirile iubitoare asupra lor, le-a spus cu vocea Sa muzical bogat : V d truda suetului Meu si sunt mulumit. a a a t Aceast slav bogat este a voastr ca s v bucurai venic de ea. a a a a a a t s ntrist rile voastre s-au sfrit. Nu va mai moarte, nici ntristare, a s nici plns si nici vreo durere. Am v zut otirea r scump railor a s a a t aruncndu-i cununile str lucitoare la picioarele lui Isus, apoi, n [414] s a timp ce mna Lui iubitoare le ridica de jos, ei i atingeau harpele s de aur si umpleau tot cerul cu muzica lor bogat si cu cnt ri pentru a a Miel. L-am v zut apoi pe Isus conducndu-Si poporul la pomul vieii a t si I-am auzit iar si glasul pl cut, mai bogat dect orice muzic auzit a a a a vreodat de vreo ureche muritoare, zicnd: Frunzele acestui pom a sunt pentru vindecarea neamurilor. Mncai toi din el. n pom erau t t fructe foarte frumoase, din care snii puteau s ia dup dorina. n t a a t cetate se aa un tron foarte sl vit, din care curgea un ru curat cu a apa vieii, limpede ca si cristalul. De ecare parte a acestui ru se t aa pomul vieii si pe malurile lui erau ali pomi frumoi cu fructe t t s bune de mncat. 315

316

Istoria Mntuirii

Limbajul este ntrutotul mult prea slab pentru a ncerca o descriere a cerului. Cnd privelitea se nala n faa mea, sunt pierdut n s t t a uimire. Transportat de splendoarea nentrecut si de slava minunat , a a a las tocul jos si exclam: O, ce iubire! Ce iubire minunat ! Limbajul a cel mai nalt nu reuete s descrie slava cerului sau adncimile f r s s a aa [415] seam n ale iubirii Mntuitorului. a

Capitolul 63 Mileniul
Atenia mi-a fost iar si ndreptat asupra p mntului. Cei r i t a a a a fuseser distrui, iar trupurile lor moarte z ceau pe suprafaa lui. a s a t Mnia lui Dumnezeu i pedepsise pe locuitorii p mntului prin a ultimele sapte pl gi, f cndu-i s -i mute limba de durere si s -L a a as s a blesteme pe Dumnezeu. P storii fali au fost obiectul principal al a s mniei lui Dumnezeu. Ochii le-au putrezit n orbite si limba n gur , a n timp ce ei erau nc pe picioare. Dup ce snii au fost eliberai a a t t de glasul lui Dumnezeu, mulimea celor r i si-a ntors furia unul t a mpotriva altuia. P mntul p rea inundat de snge si de la un cap t a a a la altul se aau trupuri moarte. P mntul ar ta ca o pustie p r sit . Oraele si satele, d rmate a a aa a s a de cutremur, zac n gr mezi. Muni s-au mutat din loc, l snd n a t a urm caverne mari. Stnci coluroase, aruncate afar din mare sau a t a smulse din p mnt, erau r spndite pe toat suprafaa lui. Copaci a a a t mari fuseser smuli din r d cin si pres rai peste tot. Aici va a s a a a a t locuina lui Satana si a ngerilor r i timp de o mie de ani. Aici t a va limitat s cutreiere suprafaa distrus a p mntului si s vad a t a a a a rezultatele r zvr tirii lui mpotriva Legii lui Dumnezeu. Timp de a a o mie de ani poate s se bucure de rodul blestemului pe care l-a a [416] produs. Limitat doar la p mnt, Satana nu va avea privilegiul s c l a a aa toreasc pe alte planete ca s -i ispiteasc si s -i nec jeasc pe cei a a a a a a care nu au c zut. n acest timp, el sufer n cel mai nalt grad. De la a a c derea lui, si-a exercitat f r ncetare tr s turile rele. Atunci, ns , i a aa aa a se va lua puterea si va l sat s mediteze la rolul pe care l-a jucat a a n tot acest timp si s atepte cu fric si cutremur viitorul ngrozitor, a s a cnd va trebui s sufere pentru tot r ul pe care l-a f cut si s e a a a a pedepsit pentru toate p catele s vrite din cauza lui. a a s Am auzit strig tele de triumf ale ngerilor si snilor r scuma t a p rai, ce sunau ca zece mii de instrumente muzicale, pentru c nu a t a aveau s mai e chinuii si ispitii de Satana si pentru c locuitorii a t t a altor lumi erau eliberai de prezena si de ispitele lui. t t 317

318

Istoria Mntuirii

Apoi am v zut tronuri si pe Isus si snii r scump rai stnd a t a a t pe ele, iar snii mp r eau ca mp rai si ca preoi ai lui Dumnet a at a t t zeu. Hristos, mpreun cu poporul S u, i judeca pe cei r i mori, a a a t comparndu-le faptele cu Cartea Statut, Cuvntul lui Dumnezeu, si judecnd ecare caz potrivit cu faptele f cute n trup. Apoi le a distribuia celor r i poria pe care trebuiau s-o sufere, n conformitate a t cu faptele lor. Aceasta se scria n dreptul numelui lor din cartea morii. Satana si ngerii lui erau judecai si ei de Domnul Isus si de t t sni. Pedeapsa lui Satana avea s e mult mai mare dect a celor t a pe care i nelase. Suferina lui o va ntrece att de mult pe a lor, s t nct nu se va putea compara cu ea. Dup ce vor pierit toi cei pe a t care i-a nelat, Satana avea s tr iasc si s sufere nc mult , mult s a a a a a a a vreme. Dup ce s-a ncheiat judecata celor r i mori, la sfritul celor a a t s [417] o mie de ani, Isus a p r sit cetatea, urmat de sni si de o suit de aa t a ngeri. El a cobort pe un munte mare ce s-a despicat la atingerea piciorului S u, devenind o cmpie ntins . Ne-am uitat apoi n sus si a a am v zut cetatea cea m reaa si frumoas , cu dou sprezece temelii a a t a a si dou sprezece pori cte trei pe ecare latur si cu cte un nger a t a la ecare poart . Noi am strigat: Cetatea! Cetatea cea m reaa! Se a a t coboar din cer, de la Dumnezeu! Ea a cobort cu toat splendoarea a a si slava ei orbitoare si s-a aezat pe cmpia cea ntins pe care o s a [418] preg tise Isus pentru ea. a

Capitolul 64 A doua nviere


Isus a p r sit apoi cetatea, mpreun cu ntreaga suit ngereasc aa a a a si toi snii r scump rai. ngerii L-au nconjurat pe Comandantul t t a a t lor si l-au escortat pe drum, iar suita snilor mntuii i urma. Apoi, t t cu o maiestate nfricoatoare si teribil , Isus i-a chemat afar pe s a a cei r i mori, iar ei au ieit cu aceleai trupuri slabe si bolnave a t s s cu care coborser n mormnt. Ce spectacol! Ce privelite! La a s prima nviere, toi au ieit cu prospeime nemuritoare, dar la a doua, t s t semnele blestemului se v d asupra tuturor. mp raii si nobilimea a a t p mntului, cei r i si cei dec zui, cei nvai si cei nenvai, ies a a a t at t at t mpreun . Toi l v d pe Fiul omului. Aceiai oameni care L-au a t a s dispreuit si batjocorit, care I-au pus pe fruntea sfnt cununa de t a spini si L-au lovit cu trestia, l priveau acum n toat maiestatea a Lui mp r teasc . Cei care L-au scuipat n ceasul ncerc rii Sale i aa a a s ntorc faa de la privirea Lui p trunz toare si de la slava nfiarii t a a at s Sale. Cei care I-au b tut piroanele n mini si picioare v d acum a a semnele r stignirii Lui. Cei care L-au str puns cu sulia n coast a a t a privesc semnele cruzimii pe care au manifestat-o faa de trupul S u. t a Toi stiu c El este Acela pe care L-au r stignit si de care Si-au t a a b tut joc n timp ce se aa n chinurile morii. Apoi, se nala un a t t bocet prelung de agonie, n timp ce ei fug s se ascund de prezena [419] a a t mp ratului mp railor si Domnului domnilor. a a t Toi caut s se ascund n stnci si s se ad posteasc de slava t a a a a a a grozav a Aceluia pe care alt dat L-au dispreuit. Copleii si sua a a t st ferinzi din cauza maiest ii si slavei Sale nem rginite, ei i nala at a s t mpreun glasurile si exclam cu o claritate nfricoatoare: Binecua a s vntat este Cel ce vine n numele Domnului! Isus si ngerii, nsoii de toi snii, intr iar si n cetate, iar tt t t a a bocetele si jeluirile pline de am r ciune ale osndiilor umplu v aa t a zduhul. Apoi am v zut c Satana si-a nceput din nou lucrarea. A a a trecut printre supuii lui si i-a nt rit pe cei slabi si neputincioi si s a s le-a spus c el si ngerii lui erau puternici. A ar tat c tre milioanele a a a f r num r care nviaser . Acolo erau lupt tori puternici si mp rai aa a a a a t 319

320

Istoria Mntuirii

foarte iscusii n lupt si care cuceriser mp rii. Mai erau si uriai t a a a at s si oameni voinici care niciodat nu pierduser vreo b t lie. Se aa a a aa acolo mndrul si ambiiosul Napoleon, a c rui apropiere f cuse m t a a p riile s tremure. Se mai aau b rbai cu statur nalt si nfiare a at a a t a a at s nobil , care c zuser n lupt nsetnd dup cucerire. a a a a a Cnd au ieit din morminte, ei si-au reluat cursul gndurilor s de unde fusese ntrerupt de moarte. Ei aveau aceeai dorina de a s t cuceri care i st pnea cnd si-au pierdut viaa. Satana se consult a t a cu ngerii lui, apoi cu acei mp rai, cuceritori si b rbai puternici. a t a t Apoi, privete la uriaa armat si le spune c grupa din cetate este s s a a mic si slab , c ei pot merge mpotriva ei si o pot cuceri, c -i pot a a a a alunga pe locuitorii ei si pot intra n posesia bogiei si slavei sale. at Satana reuete s -i am geasc si toi ncep s se preg teasc s s a a a t a a a imediat de lupt . n acea armat se a muli b rbai iscusii care a a a t a t t [420] confecioneaz tot felul de arme si echipamente de lupt . Apoi, cu t a a Satana n frunte, mulimile pornesc. mp rai si lupt tori l urmeaz t a t a a ndeaproape, iar dup ei, mulimile, n companii. Fiecare companie a t i are conduc torul ei si toi m raluiesc n ordine pe suprafaa s a t a s t zdrobit a p mntului, spre cetatea sfnt . Domnul Isus nchide a a a porile, iar aceast armat numeroas nconjoar cetatea si se aeaz t a a a a s a [421] n linie de b taie, ateptndu-se la o lupt crncen . a s a a

Capitolul 65 ncoronarea lui Hristos


Domnul Hristos se arat din nou dumanilor Lui. Mult deasupra a s cetii, pe o temelie de aur str lucitor, se a un tron nalt si plin de at a a slav . Pe el st Fiul lui Dumnezeu, iar n jur sunt supuii mp riei a a s a at Sale. Nici o limb nu poate descrie si nici o pan nu poate zugr vi a a a puterea si maiestatea Domnului Hristos. Slava Tat lui venic l a s nf soar pe Fiul Lui. Str lucirea prezenei Sale umple cetatea lui a a a t Dumnezeu si se revars dincolo de pori, inundnd ntregul p mnt a t a cu aureola ei. Cel mai aproape de tron se a cei care odinioar erau zeloi a a s pentru cauza lui Satana, dar care, smuli ca nite c rbuni din foc, s s a L-au urmat pe Mntuitorul lor cu mare devotament. Urm torii sunt a aceia care si-au des vrit caracterul cretin n mijlocul minciunii si a s s necredinei, cei care au onorat Legea lui Dumnezeu n timp ce lumea t cretin o declara f r valoare si milioanele din toate veacurile care s a aa au fost martirizai pentru credina lor. Dup acetia urmeaz gloata t t a s a cea mare pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminie, din orice norod si de orice limb , ... naintea scaunului t a de domnie si naintea Mielului, mbr cai n haine albe, cu ramuri a t de nic n mini. Apocalipsa 7, 9. Lupta lor s-a terminat si biruina t a fost ctigat . Ei si-au alergat alergarea si au c p tat premiul. s a a a Ramura de palmier din mna lor este simbolul triumfului, iar haina [422] alb reprezint neprih nirea Domnului Hristos, care este acum a lor. a a a R scump raii nala un cntec de laud al c rui ecou r sun a a t t a a a a n bolile cerului: Mntuirea este a Dumnezeului nostru, care st t a pe scaunul de domnie, si a Mielului. ngerii si seramii i unesc s glasurile n adorare. Cnd mntuiii au v zut puterea si r utatea lui t a a Satana, si-au dat seama, ca niciodat mai nainte, c nici o putere a a n afar de aceea a lui Hristos nu i-ar putut face biruitori. n toat a a acea mulime str lucitoare nu exist nimeni care s -i atribuie siei t a a as s mntuirea, ca si cum ar biruit prin propria putere si bun tate. Nu a se spune nimic despre ce au f cut sau au suferit ei. Tema ec rui a a 321

322

Istoria Mntuirii

cntec si nota fundamental a ec rui imn este: Mntuirea este a a a Dumnezeului nostru... si a Mielului. Apocalipsa 7, 10. n prezena adun rii tuturor locuitorilor p mntului si ai cerului t a a are loc ncoronarea nal a Fiului lui Dumnezeu. nvestit cu maa iestate si putere suprem , mp ratul mp railor pronuna sentina a a a t t t asupra celor r zvr tii mpotriva guvern rii Sale si execut dreptatea a a t a a asupra celor care au c lcat Legea Lui si I-au asuprit poporul. Profetul a lui Dumnezeu spune: Apoi am v zut un scaun de domnie mare si a alb si pe Cel ce sedea pe el. P mntul si cerul au fugit dinaintea Lui a si nu s-a mai g sit loc pentru ele. Si am v zut pe mori, mari si mici, a a t stnd n picioare naintea scaunului de domnie. Nite c ri au fost s at deschise. Si a fost deschis o alt carte, care este cartea vieii. Si a a t morii au fost judecai dup faptele lor, dup cele ce erau scrise n t t a a c rile acelea. Apocalipsa 20:11, 12. at Imediat ce se deschid c rile faptelor si ochiul Domnului Isus at privete asupra celor r i, ei sunt contieni de toate p catele pe care s a s t a le-au comis vreodat . Ei v d exact unde li s-a ab tut piciorul de a a a [423] la calea cur iei si sneniei si ct de departe i-au dus mndria si at t r zvr tirea n nc lcarea Legii lui Dumnezeu. Ispitele seduc toare a a a a pe care ei le-au ncurajat compl cndu-se n p cat, binecuvnt rile a a a pervertite, valurile harului respinse de inima nd r tnic si nepoc it aa a a a toate le apar ca scrise cu litere de foc. Privelitea marii lupte s Deasupra tronului este descoperit crucea si, ca o vedere panoraa mic , apar scene din ispitirea si c derea lui Adam, precum si paii a a s succesivi din marele Plan de Mntuire. Naterea umil a Mntuitos a rului; prima parte a vieii Sale petrecut n simplitate si ascultare; t a botezul n Iordan; postul si ispitirea n pustie; lucrarea Lui public , a descoperind oamenilor cele mai preioase binecuvnt ri ale cerului; t a zilele pline de fapte de iubire si de mil , nopile de rug ciune si de a t a veghere n solitudinea munilor; comploturile invidiei, urii si r ut t a a ii ce i-au r spl tit binefacerile; agonia grozav si misterioas din t a a a a Ghetsemani, sub greutatea zdrobitoare a p catelor ntregii omeniri; a tr darea Sa n minile gloatei criminale; evenimentele nfricoatoare a s ale acelei nopi teribile; arestatul care nu opune rezistena, p r t t a a sit de cei mai iubii ucenici ai Lui, trt cu brutalitate pe str zile t a

ncoronarea lui Hristos

323

Ierusalimului; Fiul lui Dumnezeu adus naintea lui Ana, acuzat n palatul marelui preot, n sala de judecat a lui Pilat si n faa laului a t s si crudului Irod, batjocorit, insultat, torturat si condamnat s moar a a totul este zugr vit n mod viu. a Dup aceea, naintea mulimilor se descoper scenele nale: a t a r bd torul Suferind p sind pe drumul Calvarului; Prinul cerului a a a t atrnnd pe cruce; preoii trufai si gloata batjocoritoare rznd de t s agonia morii Sale; ntunericul supranatural; cutremurul de p mnt, [424] t a stncile sf rmate si mormintele deschise, marcnd momentul n a care R scump r torul lumii Si-a dat viaa. a aa t Acest spectacol nfricoator apare chiar aa cum a avut loc n s s realitate. Satana si supuii lui, precum si ngerii cei r i, nu au nici o s a putere s -i ntoarc privirile de la tabloul propriei lucr ri. Fiecare as a a actor i amintete rolul pe care l-a jucat. Irod, care i-a ucis pe copiii s s nevinovai ai Betleemului, ca s -L poat nimici pe mp ratul lui t a a a Israel; Irodiada cea dec zut , vinovat de sngele lui Ioan Botea a a z torul; Pilat cel slab si oportunist; soldaii batjocoritori; preoii, a t t conduc torii si mulimea nfuriat care strigase: Sngele Lui s a t a a cad asupra noastr si asupra copiilor notri toi i v d enora a s t s a mitatea vinei. n zadar caut s se ascund de maiestatea divin a a a a a nfiarii Sale ce str lucete mai tare dect slava soarelui. n acest at s a s timp r scump raii i arunc la picioarele Mntuitorului cununile, a a t s a exclamnd: El a murit pentru mine! n mijlocul mulimii r scump rate, se a apostolii lui Hristos: t a a a marele Pavel, Petru cel n c rat, Ioan cel iubit si iubitor si fraii a a t lor credincioi, precum si marea otire a martirilor, n timp ce n s s afara zidurilor, mpreun cu tot ce este r u si ntinat, se a cei a a a care i-au prigonit, nchis si omort. Acolo este Nero, acel monstru al cruzimii si viciului, privind bucuria si triumful acelora pe care odat i-a torturat si n ale c ror chinuri extreme i g sea o pl cere a a s a a satanic . Mama lui este acolo, martor la rezultatul propriei sale a a lucr ri, pentru a vedea cum tr s turile rele de caracter transmise a aa ului ei si patimile ncurajate si dezvoltate de inuena si exemplul t ei au adus ca road crime ce au f cut lumea s se cutremure. a a a Acolo se a preoi si prelai papistai ce s-au pretins ambasaa t t s dorii lui Hristos, dar au folosit scaunul de tortur , temnia si rugul [425] a t pentru a st pni contiina poporului S u. Acolo sunt pontii mna s t a dri care s-au n lat mai presus de Dumnezeu si s-au ncumetat s at a

324

Istoria Mntuirii

schimbe Legea Celui Prea nalt. Acei pretini p rini ai bisericii s a t au de dat lui Dumnezeu o socoteal de care ar dori mult s poat a a a sc pa. Ei sunt f cui s vad , prea trziu, c Cel Atottiutor este gelos a a t a a a s pentru Legea Lui si c n nici un chip nu-l va socoti nevinovat pe cel a vinovat. Ei a acum c Domnul Hristos i identic interesele cu a a s a ale poporului S u suferind si simt puterea cuvintelor Lui: Ori de a cte ori ai f cut aceste lucruri unuia din aceti foarte nensemnai t a s t frai ai Mei, Mie Mi le-ai f cut. Matei 25, 40. t t a La bara judec ii at ntreaga lume nelegiuit este aliniat la bara de judecat a lui a a a Dumnezeu, sub acuzaia de nalt tr dare mpotriva guvern rii cet a a a rului. Ei nu au pe nimeni s le apere cauza; sunt f r scuz ; si se a aa a pronunat sentina morii venice n dreptul lor. t a t t s Acum le este tuturor clar c plata p catului nu este independena a a t nobil si viaa venic , ci robia, ruina si moartea. Cei r i v d ce au a t s a a a pierdut prin viaa lor de r zvr tire. Ei au dispreuit greutatea venic t a a t s a de slav atunci cnd le-a fost oferit , dar ct de mult o doresc acum! a a Suetul pierdut strig : A putut avea toate acestea, dar am ales s a s a le ndep rtez. O, ce nebunie ciudat ! Am schimbat pacea, fericirea a a si onoarea pe tic loie, ruine si disperare. Toi v d c excluderea a s s t a a lor din cer este dreapt . n viaa lor, ei au declarat: Nu vrem ca acest a t Isus s mp reasc peste noi! a a at a Ca vr jii, cei r i privesc la ncoronarea Fiului lui Dumnezeu. a t a V d n minile Sale tablele Legii divine, principii pe care ei lea [426] au dispreuit si c lcat. Sunt martori la izbucnirea de uimire, extaz t a si adorare a izb viilor. Cnd acordurile muzicii se nala peste a t t mulimile din afara cet ii, toi exclam ntr-un glas: Minunate t at t a sunt lucr rile Tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte si a adev rate sunt c ile Tale, mp rate al snilor! ( Apocalipsa 15, 3 ) a a a t [427] si, c znd la p mnt n prosternare, se nchin Prinului vieii. a a a t t

Capitolul 66 Moartea a doua


Satana pare paralizat n timp ce privete slava si maiestatea lui s Hristos. El, care a fost cndva un heruvim ocrotitor, i amintete de s s unde a c zut. Un seram str lucitor, u al zorilor; ct de schimbat, a a ct de degradat acum! Satana vede c r zvr tirea lui deliberat l-a descalicat pentru a a a a cer. El si-a educat puterile ca s lupte mpotriva lui Dumnezeu. a Curia, pacea si armonia cerului ar pentru el cea mai mare tortur . at a Acuzaiile lui mpotriva harului si dreptii lui Dumnezeu au ncetat t at acum. Ocara pe care a c utat s-o arunce asupra lui Iehova zace acum a asupra lui. El se pleac si m rturisete justeea sentinei sale. a a s t t Acum este claricat ecare aspect al adev rului si r t cirii din a aa lunga perioad de controvers . Dreptatea lui Dumnezeu este pe a a deplin reabilitat . naintea ntregii lumi se prezint n mod clar a a marele sacriciu f cut de Tat l si Fiul n favoarea omului. A venit a a ceasul cnd Hristos i ocup poziia Lui de drept si este prosl vit s a t a mai presus de domnii si de st pniri si de orice nume. a Cu toate c Satana a fost constrns s recunoasc dreptatea lui a a a Dumnezeu si s se plece naintea supremaiei lui Hristos, caracterul a t lui r mne neschimbat. Spiritul de r zvr tire erupe din nou, ca un a a a torent puternic. Plin de revolt si ur , se hot r ste s nu renune la a a a a a t marea lupt . A sosit timpul pentru o ultim lupt disperat mpotriva [428] a a a a mp ratului cerului. El alearg n mijlocul supuilor lui si ncearc a a s a s -i inspire cu propria furie si s -i ridice la o lupt imediat . ntre a a a a toate milioanele nenum rate, ns , pe care el le-a ademenit la rebea a liune, nu mai exist acum nici unul care s -i recunoasc supremaia. a a a t Puterea lui a luat sfrit. Cei r i sunt plini de aceeai ur mpotriva s a s a lui Dumnezeu care-l inspir si pe Satana, dar ei v d c nu exist nici a a a a o sperana pentru cauza lor si c nu pot iei biruitori mpotriva lui t a s Iehova. Mnia li se aprinde mpotriva lui Satana si a celor care au fost agenii lui n nel torie. Cu o furie ca a demonilor se ntorc t s a mpotriva acestora si urmeaz o ncletare universal . a s a 325

326

Istoria Mntuirii

Foc din cer Atunci se mplinesc cuvintele profetului: C ci Domnul este a mniat pe toate neamurile si plin de urgie pe toat otirea lor: El le a s nimicete cu des vrire, le m cel rete de tot. Isaia 34, 2. Peste s a s a a s cei r i plou c rbuni, foc si pucioas : un vnt dogoritor, iat paharul a a a a a de care au ei parte. Psalmii 11, 6. Din cer, de la Dumnezeu coboar a foc. P mntul se crap . Armele ascunse n adncimile lui sunt scoase a a la suprafaa. Fl c ri ce devoreaz izbucnesc din ecare pr pastie t a a a a ce se deschide. Chiar si stncile ard. A venit ziua care va arde ca un cuptor. Maleahi 4, 1. Corpurile cereti se topesc de mare s c ldur , iar p mntul, cu tot ce este pe el, arde. ( 2 Petru 3, 10. ) a a a Focul iadului este preg tit pentru mp rat, pentru capul r zvr tirii. a a a a Rugul este adnc si lat, iar suarea Domnului l aprinde ca un suvoi de pucioas . Isaia 30, 33. Suprafaa p mntului pare o mas topit , a t a a a un lac ntins de foc clocotind. Este ziua judecii si a pierz rii celor at a [429] r i - o zi de r zbunare a Domnului, un an de r spl tire si r zbunare a a a a a pentru Sion. Isaia 34, 8. Cei r i i primesc r splata pe p mnt. Ei vor ca miritea; a s a a s ziua care vine i va arde, zice Domnul otirilor. Maleahi 4, 1. Unii s sunt nimicii ntr-o clip , n timp ce alii ndur multe zile. Toi t a t a t sunt pedepsii potrivit cu faptele lor. P catele neprih niilor sunt t a a t transferate asupra lui Satana, generatorul r ului, care trebuie s le a a poarte vina[Vezi nota de la pagina 319]. n felul acesta, el este f cut a s sufere nu numai pentru propria-i rebeliune, ci si pentru toate a p catele pe care i-a determinat pe cei din poporul lui Dumnezeu a s le comit . Pedeapsa lui va cu mult mai mare dect a celor pe a a care i-a nelat. Dup ce toi cei care au c zut prin nel ciunea lui s a t a s a vor pierit, el va continua s tr iasc si s sufere. Cei r i sunt n a a a a a nal distrui n c rile puricatoare, r d cin si ramur Satana s a a a a a a ind r d cina, iar urmaii lui ramurile. Dreptatea lui Dumnezeu este a a s satisf cut , iar snii si toat otirea ngerilor spun cu voce tare: a a t a s Amin. n timp ce focul r zbun rii lui Dumnezeu nv luie p mntul, a a a a neprih niii r mn n sigurana n cetatea sfnt . Asupra celor care a t a t a au avut parte de prima nviere a doua moarte nu are nici o putere. ( Apocalipsa 20, 6. ) n timp ce pentru cei r i Dumnezeu este un foc a

Moartea a doua

327

mistuitor, pentru poporul Lui este un soare si un scut. ( Psalmii 84, [430] 11 )

Capitolul 67 Noul p mnt a


Apoi am v zut un cer nou si un p mnt nou; pentru c cerul a a a dinti si p mntul dinti pieriser . Apocalipsa 21, 1. Focul care i a a nimicete pe cei r i, puric p mntul. Toate urmele blestemului s a a a sunt sterse. Nu va exista un iad arznd venic n care consecinele s t grozave ale p catului s r mn mereu naintea ochilor celor r sa a a a a cump rai. Un singur lucru r mne ca amintire: Mntuitorul nostru a t a va purta pururea semnele r stignirii Sale. Singurele urme ale lucr rii a a nemiloase a p catului vor pe fruntea Lui, pe minile si picioarele a Sale r nite. a Iar la tine, turn al turmei, deal al icei Sionului, la tine va veni si la tine va ajunge vechea st pnire, mp ria icei Ierusalimului! a a at Mica 4, 8. Domnul Hristos a redobndit mp r ia pierdut prin a at a p cat, iar r scump raii o vor st pni mpreun cu El. Cei nepria a a t a a h nii vor st pni ara si vor locui n ea pe vecie. Psalmii 37, 29. a t a t Teama de a nu face ca motenirea snilor s par prea material s t a a a i-a f cut pe muli s spiritualizeze excesiv tocmai adev rurile care a t a a ne conduc s privim noul p mnt ca pe c minul nostru. Hristos i-a a a a asigurat pe ucenicii Lui c S-a dus s preg teasc locauri pentru a a a a s ei. Cei care primesc nv aturile Cuvntului lui Dumnezeu nu vor at necunosc tori cu privire la locuina cereasc . Si totui apostolul a t a s Pavel declar : Lucruri pe care ochiul nu le-a v zut, urechea nu le-a a a auzit si la inima omului nu s-au suit, aa sunt lucrurile pe care le-a s [431] preg tit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. 1 Corinteni 2, 9. Limba a omeneasc nu este n stare s descrie r splata drepilor. Aceasta va a a a t cunoscut numai de cei care o vor primi. Nici o minte m rginit a a a nu poate cuprinde slava paradisului lui Dumnezeu. Biblia numete motenirea mntuiilor patrie. ( Evrei 11; 14s s t 16. ) Acolo, marele P stor i conduce turma la fntni de ap vie. a s a Pomul vieii rodete n ecare lun , iar frunzele sale servesc la t s a vindecarea neamurilor. Acolo sunt ruri care curg f r ncetare, aa limpezi precum cristalul, iar lng ele pomii leg nndu-se, i arunc a a s a umbra pe calea preg tit pentru r scump raii Domnului. Acolo, a a a a t 328

Noul p mnt a

329

cmpiile ntinse se nala formnd frumoase dealuri, iar n spatele t lor i nala crestele nalte munii lui Dumnezeu. Pe acele cmpii s t t pline de pace, lng rurile cu ap vie, poporul lui Dumnezeu, care a a a r t cit si a peregrinat un timp aa de ndelungat, va g si un c min. aa s a a Noul Ierusalim Acolo se a noul Ierusalim, avnd slava lui Dumnezeu si a lumina lui ca o piatr prea scump , ca o piatr de iaspis, str vezie a a a a precum cristalul. Apocalipsa 21, 11. Domnul spune: Eu nsumi M voi veseli asupra Ierusalimului si M voi bucura de poporul a a Meu. Isaia 65, 19. Iat cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va a locui cu ei si ei vor poporul Lui si Dumnezeu nsui va cu ei. s El va Dumnezeul lor. El va sterge orice lacrim din ochii lor. Si a moartea nu va mai . Nu va mai nici tnguire, nici ip t, nici t a durere, pentru c lucrurile dinti au trecut. Apocalipsa 21, 3.4. a n cetatea lui Dumnezeu nu va mai noapte. Nimeni nu va avea nevoie si nu va dori odihn . Nimeni nu va obosi s mplineasc a a a voia lui Dumnezeu si s aduc laude Numelui S u. Vom simi mereu a a a t prospeimea dimineii si aceasta nu se va sfri niciodat . Si nu [432] t t s a vor mai avea trebuina nici de lamp , nici de lumina soarelui, pentru t a c Domnul Dumnezeu i va lumina. Apocalipsa 22, 5. Lumina a soarelui va nlocuit de o alta, a c rei str lucire nu este orbitoare, a a a dar care ntrece nespus de mult str lucirea amiezii noastre. Slava a lui Dumnezeu si a Mielului inund cetatea sfnt cu o lumin ce nu a a a p lete. Mntuiii umbl n slava unei zile venice, f r soare. a s t a s aa n cetate nu am v zut nici un templu; pentru c Domnul Duma a nezeu Cel Atotputernic, ca si Mielul, sunt Templul ei. Apocalipsa 21, 22. Poporul lui Dumnezeu are privilegiul de a comunica direct cu Tat l si cu Fiul. Acum vedem ca ntr-o oglind , n chip ntunecos. a a 1 Corinteni 13, 12. Privim chipul lui Dumnezeu reectat ca ntr-o oglind n lucr rile naturii si n felul n care i trateaz pe oameni, a a a dar atunci l vom vedea faa n faa, f r un v l ntunecos ntre noi. t t a a a Vom sta n prezena Lui si vom privi slava feei Sale. t t Mintea nemuritoare va studia acolo, cu ncntare neobosit , mia nunile puterii creatoare si tainele iubirii mntuitoare. Nu mai exist a nici un vr jma hain si nel tor care s ispiteasc la uitarea de Duma s s a a a nezeu. Fiecare facultate va dezvoltat , ecare capacitate sporit . a a

330

Istoria Mntuirii

Dobndirea cunotinei nu va obosi mintea si nu va epuiza energiile. s t Acolo se vor putea realiza cele mai m ree proiecte, vor putea a t atinse cele mai nobile aspiraii si ndeplinite cele mai nalte ambiii; t t si nc se vor ivi noi n limi de urcat, noi minuni de admirat, noi a at adev ruri de neles, lucruri proaspete care s solicite puterile minii, a t a t suetului si trupului. Si pe m sur ce se desf soar venicia, ea va aduce tot mai a a a a s bogate si mai sl vite descoperiri ale lui Dumnezeu si ale lui Hristos. a Dup cum cunoaterea progreseaz , vor spori si dragostea, reverena a s a t si fericirea. Cu ct oamenii nvaa mai mult despre Dumnezeu, cu t [433] att i vor admira mai mult caracterul. Pe m sur ce Isus le descoper a a a bogiile mntuirii si realiz rile uimitoare n marea lupt cu Satana, at a a inimile celor r scump rai bat cu o consacrare mai mare, iar ei i a a t s ating harpele de aur cu o mn mai hot rt : si de zece mii de ori a a a zece mii si mii de mii de glasuri se unesc n marele cor de laud . a Si pe toate f pturile care sunt n cer, pe p mnt, sub p mnt, pe a a a mare si tot ce se a n aceste locuri, le-am auzit zicnd: A Celui a ce sade pe scaunul de domnie si a Mielului s e lauda, cinstea si a st pnirea n vecii vecilor! Apocalipsa 5, 13. a Nu mai exist p cat si p c toi. ntreg universul lui Dumnezeu a a a a s este curat, iar marea lupt s-a sfrit pentru totdeauna. a s