Sunteți pe pagina 1din 8

PREZENTARE SUCCINTA A TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVA SI COMPORTAMENTALA de Ina Porumb PREZENTARE SUCCINTA A TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVA SI COMPORTAMENTALA CARACTERISTICI ALE TERAPIEI

I RATIONAL-EMOTIVE SI COMPORTAMENTALE REBT (rational-emotive bebavior therapy) este o abordare structurata a demersului de rezolvare de probleme emotionale, in care terapeutul adopta o atiudine activ-directiva pentru a-si ajuta clientii. Clientii primesc o serie de sarcini de rezolvat pentru a exersa cele invatate in cadrul sedintelor. Asumtia de baza este ca nu exista aproape niciodata gandire "pura", emotie "pur" sau comportament "pur". Toate gandurile, emotiile si comportamentele sunt vazute in interactiune. O alta asumtie importanta este ca predilectia oamenilor pentru a-si genera suferinta psihica sau a reactiona dezadaptativ la evenimentele externe si la gandurile si emotiile interne este atat innascuta, cat si dobandita. Oamenii pot genera credinte irationale, dar multe le invata de la parinti si din cultura careia ii apartin. O persoana pentru a fi rationala trebuie sa fie pragmatica, logica si in acord cu realitatea obiectiva. Rationalitatea este ceea ce ii ajuta pe indivizi sa isi atinga scopurile de baza. Irationalitatea se refera la ceea ce blocheaza atingerea scopurilor de baza ale unei persoane. Modelul ABC este nucleul practicii REBT. In acest model, A-ul reprezinta evenimentul activator, care poate fi interior sau exterior clientului.Unii terapeuti prefera sa includa in A doar evenimente observabile sau evenimente imaginate de client, grupand toate activitatile cognitive in B. B-ul reprezinta convingerile persoanei, cele rationale si cele irationale. Atunci cand convingerile sunt rigide, ele sunt numite credinte irationale si se exprima sub forma lui "trebuie cu necesitate", "este obligatoriu", "este absolut necesar". Daca clientii pornesc de la premise rigide, tind ca, in baza acestora, sa traga si concluzii irationale. Aceste concluzii irationale se prezinta sub mai multe forme: gandirea catastrofica (clientii vor evalua un eveniment ca fiind mai mult de 100% negativ), intoleranta la frustrare, evaluarea globala negativa (clientii vor avea o atiutdine extrem de critica la adresa propriei persoane, a celorlalti si a vietii)si gandirea de tip "intotdeauna sau niciodata" (adoptarea de atitudini absolutiste). Cand convingerile detinute de clienti sunt flexibile, ele se numesc credinte rationale si se exprima sub forma dorintelor. In cadrul modelului ABC, C-ul reprezinta consecintele emotionale si comportamentale ale credintelor pe care clientul le are despre A, evenimentul activator perturbator. C-urile care deriva din credintele irationale, rigide despre A-uri negative vor fi inadecvate si se vor numi consecinte negative disfunctionale. Emotiile negative se numesc disfunctionale din urmatoarele motive: conduc la experimentarea durerii si a disconfortului psihic, motiveaza persoana sa recurga la comportamente contrare propriilor interese si impiedica persoana sa se angajeze in comportamentele necesare atingerii propriilor scopuri. Printre emotiile disfunctionale se

numara: anxietatea, depresia, ostilitatea, autodeprecierea, autocompatimirea. Emotiile negative se numesc functionale din urmatoarele motive: atrag atentia persoanei ca ceva blocheaza atingerea scopurilor sale, insa nu imobilizeaza individul, motiveaza persoana sa recurga la comportamente care conduc la dezvoltarea personala si incurajeaza punerea eficienta in practica a comportamentelor necesare atingerii propriilor scopuri. REBT defineste ca functionale emotii ca: parere de rau, regret, frustrare, ingrijorare. Credintele irationale se refera la asteptari rigide fata de sine (ex. Nu pot suporta si sunt o fiinta groaznica atunci cand nu sunt iubit de ceilalti sau cand nu reusesc in ceea ce fac), fata de ceilalti (ceilalti sunt niste fiinte groaznice daca nu se comporta frumos cu mine si merita sa fie pedepsiti pentru ca nu fac ceea ce ar trebui sa faca)si fata de lume (conditiile mele de viata trebuie sa fie asa cum doresc eu, iar daca nu sunt astfel este ingrozitor si imi este groaznic de greu). Gandurile irationale produc distorsiune si disturba emotiile si comportamentul. Potrivit REBT oamenii se pot schimba daca internalizeaza trei principii de baza: 1. evenimentele activatoare trecute sau prezente nu pot "cauza" emotii disfunctionale sau comportamente dezadaptative 2. indiferent de felul in care ne-am generat problemele emotionale si comportamentale in trecut, in prezent ne cream dificultati mai ales pentru ca ne alimentam cu credintele noastre irationale 3. pe termen lung putem sa depasim problemele daca depunem efort pentru a ne disputa credintele irationale si consecintele acestora. RELATIA TERAPEUTICA Practicianul se implica activ in procesul terapeutic utilizand ca abilitati ascultarea activa si raspunsurile empatice. Insa este atent ca beneficiarul sa nu devina dependent de aceasta relatie, ci mai degraba sa fie invatat strategii pe care sa le poata utiliza si in afara cadrului terapeutic. Profesionistul va avea o atitudine de acceptare neconditionata fata de client pe tot parcursul procesului de asistare, cadru care permite evaluarea comportamentelor si gandurilor acestuia. Pe de o parte cei doi protagonisti ai acestei relatii sunt parteneri in procesul schimbarii si rezolvarii problemei existente, dar pe de alta parte terapeutul este expertul care preia conducerea in disputarea credintelor irationale si il sustine pe client in a gasi solutii la problemele sale. UTILIZAREA METODELOR SI A TEHNICILOR Deoarece pune accent atat pe radacinile biologice, cat si pe cele sociale ale problemelor emotionale, REBT incurajeaza utilizarea medicatiei, exercitiile fizice, tehnicile de relaxare. In cadrul sedintelor de terapie se utilizeaza: jocurile de rol, incurajarea, repetarea unor afirmatii rationale, suportul de grup, elaborarea de jurnale personale, tehnici de rezolvare a problemelor, tehnici de modelare (clientului I se arata practic cum se poate ajuta pe sine). Dintre metodele comportamentale este utilizata desensibilizarea in vivo (clientii sunt indemnati sa se puna in situatii initial inconfortabile pana cand ajung sa nu se mai simta neplacut), iar dintre metodele cognitive sunt folosite cele de disputare a credintelor irationale si cele de distragere pentru a-i ajuta pe clienti sa renunte la obsesii. Avantajul acestei terapii consta in posibilitatea utilizarii unei game largi de tehnici si metode.

SECVENTELE TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVE SI COMPORTAMENTALE 1. CENTRATI-VA PE PROBLEME SPECIFICE DE VIATA Se cere clientului sa isi identifice problema pe care doreste sa o rezolve. In acest proces terapeutul se implica activ, cei doi protagonisti fiind parteneri in procesul rezolvarii problemei. Practicianul poate solicita clientului sa aleaga problema care il intereseaza pe el cel mai mult, aceasta nu inseamna neaparat ca este cea mai urgenta problema de rezolvat. Iar mai apoi poate sa ii ceara sa isi identifice problema cea mai grava in acel moment (ex. Ce va deranjeaza cel mai mult acum in viata dumneavoastra?). 2. DEFINITI SI STABILITI IMPREUNA PROBLEMELE TINTA Daca clientul expune o paleta de probleme o va alege pe aceea care il preseaza cel mai tare. Este necesar de asemenea definirea problemei din punct de vedere al clientului si din punct de vedere al terapeutului astfel incat cei doi sa aiba o perspectiva comuna asupra problemei. Prin metoda REBT se rezolva problemele emotionale, nu si cele practice. E adevarat ca uneori pe masura ce se rezolva problemele emotionale (ex. anxietatea) se rezolva si cele practice. Este esential ca beneficiarul sa inteleaga aceasta distinctie. Cand se alege problema ajutati clientul sa inteleaga ca este necesara schimbarea unei emotii negative disfunctionale care isi are originea in credinte irationale, nu a unei emotii negative functionale. Atunci cand clientul isi defineste problema in termeni generali, vagi, ajutati-l sa o defineasca precis si concret. Cereti-i sa va ofere exemple concrete de situatii care descriu problema sa. Ex. Clientul: Sotia mea este o pacoste. Terapeut: Ce face sotia dumneavoastra de ati ajuns sa spuneti ca este o pacoste? In acest caz comportamentul sotiei este A-ul si emotia care o traieste clientul atunci cand sotia sa se comporta inadecvat este C-ul. In aceasta etapa a definirii problemei ajutati clientul sa constientizeze necesitatea schimbarii emotiilor (a C-ului) si nu a problemei practice (a A-ului). Daca beneficiarul nu a reusit sa identifice o problema tinta incurajati-l sa scrie intr-un jurnal emotiile negative care le va trai in urmatoarea saptamana si situatiile aferente acestor emotii. 3. EVALUATI C-ul (consecinte emotionale si comportamentale) C-ul se refera la emotiile negative disfunctionale ale clientului; acestea implica un disconfort afectiv puternic, il determina pe client sa adopte comportamente dezadaptative si ii blocheaza atingerea scopurilor. Denumirea pe care o utilizeaza clientul pentru emotia sa aceea sa o folositi pe toata durata procesului terapeutic. Unii clienti pentru ca nu constientizeaza caracterul distructiv al emotiei pe care o traiesc nu sunt motivati pentru schimbarea acesteia (ex. furie, vinovatie, trairi depresive). Clientul poate fi ajutat sa identifice acest aspect prin parcurgerea urmatorului proces: 1. ajutati clientul sa evalueze consecintele emotiei negative disfunctionale 2. ajutati clientul sa inteleaga ca scopul este inlocuirea unei emotii disfunctionale cu una

functionala 3. explorati care ar fi consecintele daca in aceeasi situatie clientul ar trai corespondentul functional al emotiei sale disfunctionale. 4. EVALUATI A-ul (eveniment activator perturbator) A-ul se refera la evenimente activatoare ce pot fi considerate realitatea observabila (ex. un gand, o imagine, o senzatie, un comportament). Este necesara o identificare precisa si concreta a acestuia, ex. cand v-ati confruntat ultima data cu aceasta situatie?, povestiti-mi un exemplu tipic pentru aceasta situatie, care este cel mai bun exepmlu pentru aceasta problema?. Evitati capcanele in procesul de evaluare a lui A: 1. nu cereti prea multe detalii despre A ex. cred ca imi oferiti mai multe detalii decat este nevoie in acest moment. Ce anume v-a deranjat cel mai tare in acea situatie? 2. nu acceptati descrierea evenimentului activator in termeni vagi ex. A neclar: sotia mea a reactionat negativ fata de mine. A clar: sotia mea m-a facut bleg cand i-am spus ca am plans la filmul de aseara. 3. nu permiteti clientului sa vorbeasca despre mai multe evenimente activatoare simultan Este indicat sa stabiliti impreuna obiectivele schimbarii; acest aspect il va responsabiliza pe client si il va motiva sa se implice in acest proces. Evitati urmatoarele aspecte atunci cand stabiliti scopurile: 1. nu acceptati ca scop trairea unei emotii negative disfunctionale mai putin intensa ex. vreau sa ma simt mai putin vinovat, vreau sa simt mai putina anxietate 2. nu acceptati ca scop trairea unor sentimente de indiferenta, neutralitate sau calm in situatii in care ar fi normal sa traiasca emotii negative functionale 3. nu acceptati ca scop experimentarea unor emotii pozitive la confruntarea cu un A negativ ex. este nefiresc ca persoana sa se simta fericita daca se afla intr-o situatie nefericita, de pierdere 4. nu acceptati scopuri formulate in termeni vagi ex. vreau sa fiu fericit 5. Identificati si evaluati problemele emotionale secundare Este indicat sa abordati mai intai problema emotionala secundara daca: aceasta interfereaza puternic cu incercarile de rezolvare a problemei primare sau aceasta este mai importanta decat problema primara. 6. CLARIFICATI LEGATURA DINTRE B SI C Ajutati clientul sa inteleaga ca problemele sale emotionale sunt determinate de credintele sale irationale mai degraba decat de evenimentele activatoare deja evaluate. 7. EVALUATI CREDINTELE CLIENTULUI (B) Evaluati formele de baza ale credintelor irationale ale clientului (trebuie, este obligatoriu, este absolut necesar) si cele patru forme derivate ale acestora (gandirea catastrofica,

intoleranta la frustrare, evaluarea globala negativa si gandirea in termeni de "intotdeauna sau niciodata"). Intrebari utilizate pentru evaluarea credintelor irationale: Ex.Ce ti-ai spus referitor la atitudinea critica a celorlalti de te-a facut sa fii atat de anxios? C: M-am gandit ca ei nu ma plac. (inca nu ai reusit sa afli credinta irationala) T: La ce te gandeai in acel moment? 8. STABILITI LEGATURA INTRE CREDINTELE IRATIONALE SI C Ajutati clientul sa inteleaga legatura dintre credintele sale irationale si emotiile sale negative disfunctionale. Ex. "Va dati seama ca daca va desconsiderati deoarece ceilalti va considera prost, veti fi anxios la gandul ca acestia s-ar putea sa va dispretuiasca?" C: "Da." T: "Asadar, pentru a inlocui sentimentul de anxietate cu unul de ingrijorare, ce ar trebui sa schimbati prima data? " 9. DISPUTATI CREDINTELE IRATIONALE Ajutati clientul sa realizeze ca acele credinte ale sale irationale sunt nefolositoare, ilogice si inconsecvente cu realitatea. T:"De ce trebuie sa reusesti?" C: "Pentru ca as avea anumite avantaje daca as reusi." T: "De ce este preferabil sa reusesti?" Exista trei strategii de disputare fundamentale: 1. focalizarea pe aspecte logice "Unde este logica acestei credinte?" 2. focalizarea pe aspecte empirice "Ce dovezi ai pentru aceasta?" 3. focalizarea pe aspecte pragmatice "La ce altceva vei ajunge daca vei continua sa crezi ca trebuie neaparat sa reusesti, in afara de anxietate si depresie?" REBT face apel la datele stiintifice omise in alte forme de terapie: 1. porneste de la asumtia ca persoanele care apeleaza frecvent la o gandire stiintifica atunci cand se raporteaza la sine sau la altii sunt mult mai putin afectate emotional si ca refuzul de a accepta realitatea sta la baza multor probleme emotionale 2. accepta ideile si valorile religioase moderate ale clientilor si le arata cum se poate trai cu acestea 3. clientii pot utiliza metoda disputarii credintelor irationale in afara relatiei terapeutice Dupa acest pas clientul trebuie sa invete sa inlocuiasca credinta irationala cu o alta rationala. Noua credinta rationala se va construi impreuna cu clientul. Stilurile utilizate in restructurare sunt urmatoarele: stilul Socratic (se pun intrebari care vizeaza aspectele ilogice, inconsecvente cu realitatea), stilul didactic (terapeutul explica in maniera didactica de ce o credinta irationala este dezadaptativa si de ce o credinta rationala este utila), stilul umoristic (se utilizeaza doar daca s-a stabilit o relatie de incredere intre cei doi si intotdeauna afirmatiile ilare vizeaza credintele irationale ale clientului si nu clientul ca persoana) si autodezvaluirea (terapeutul a avut o problema similara, o credinta irationala

asemanatoare cu cea a clinetului si de cand a schimbat credinta irationala cu una rationala nu mai intampina probleme). 10. PREGATITI-VA CLIENTUL PENTRU A-SI ADANCI INCREDEREA IN CREDINTELE RATIONALE Pe masura ce va invatati clientul sa gandeasca rational s-ar putea ca acesta sa faca uneori afirmatii de genul "Inteleg ca, credintele mele rationale ma vor ajuta sa imi ating scopurile, insa simt ca inca nu cred cu adevarat in aceasta." 11. INCURAJATI-VA CLIENTUL SA PUNA IN PRACTICA CEEA CE A INVATAT In acest scop terapeutul ii va trasa clientului o serie de sarcini prin care acesta va exersa si isi va intari credintele rationale. a) sarcini cognitive ex. Clientul exerseaza afirmatii rationale inainte de a se confrunta cu un eveniment activator problematic b) sarcini emotionale ex. Clientul isi va disputa credintele irationale in situatii ce trezesc emotii puternice c) sarcini comportamentale ex. Clientul se confrunta direct cu situatiile perturbatoare d) sarcini care presupun exercitii imaginare ex. Clientul va incerca sa schimbe o emotie negativa disfunctionala cu una functionala in timp ce isi imagineaza evenimentul activator perturbator. Asigurati-va de faptul ca beneficiarul a inteles sarcinile si ca are incredere in fortele sale de a le indeplini. Discutati posibilele obstacole pe care le poate intampina pe parcursul realizarii acestor sarcini. 12. VERIFICATI SARCINILE PENTRU ACASA La inceputul sedintelor discutati modalitatea prin care si-a indeplinit sarcina. Daca nu aduceti acest subiect in discutie, clientul intelege ca nu este important ceea ce el a facut si actiunile sale nu sunt valorizate. Asigurati-va ca acesta s-a confruntat cu evenimentul activator si a schimbat emotia negativa disfunctionala. Daca nu a reusit utilizati jocuri de rol care sa il ajute sa isi dezvolte abilitatile necesare realizarii respectivei sarcini. 13. FACILITATI PROCESUL DE PRODUCERE A SCHIMBARII Scopul procesului de producere a schimbarii este de a da clientului psibilitatea sa isi integreze credintele rationale in repertoriul emotional si comportamental. Fiti alaturi de client in acest proces in care schimbarea nu va fi un traseu linear, ci unul cu obstacole. Schimbarea poate fi evaluata pe trei dimensiuni: 1. frecventa: problemele emotionale ale clientului sunt mai rare decat de obicei? 2. intensitatea: problemele emotionale sunt mai putin intense decat inainte? 3. durata: problemele emotionale sunt de o durata mai scurta decat inainte?

Este etapa in care clientul poate fi ajutat sa isi elaboreze propriile sarcini pentru acasa. Concluzii: Nucleul acestei terapii este modelul ABC si procesul terapeutic urmareste 13 pasi de baza. Din ceea ce am citit am subinteles ca nu este un proces de scurta durata. Valorile pe care se bazeaza terapeutul sunt cele umaniste, protagonistii procesului terapeutic fiind parteneri de-a lungul acestuia. Profesia mea fiind cea de asistent social consider ca aceasta terapie nu o pot utiliza deoarece vizeaza probleme mai profunde cu care se confrunta clientul. Insa modelul ABC ma poate ajuta in identificarea problemei corecte a clientului. Acum imi este mai usor sa identific daca problema clientului meu este una practica sau este o emotie negativa disfunctionala. De asemenea mi s-a clarificat felul in care sa prezint clientului diferenta dintre emotiile negative functionale si cele disfunctionale. O consider o metoda de interventie foarte practica pentru ca il pune pe client in posibilitatea de a exersa tot ceea ce isi insuseste si il invata sa isi dezvolte strategiile necesare pentru a face fata cu succes si in afara sedintelor terapeutice. BIBLIOGRAFIE: Dryden, W & DiGiuseppe, R. 2003. Ghid de terapie rational-emotiva si comportamentala. Cluj-Napoca: Ed. ASCR Www.fwnichel.com, American Psychological Association,108th conventionwashington DC, August 4-8, 2000, 3309 New Concepts in Practice: On Therapy-- A Dialogue with Aaron T. Beck and Albert Ellis Www.fwnichel.com, American Psychological Association110th conventionchicago,August 22-25, 2002, Magnificant Journeys - A Conversation on Mind and Psychology with Aaron T. Beck and Albert Ellis mind-brain.com/personality/ellis.html, Behavior Therapy a chapter from Encyclopedia of Mental Health, Academic Press, 1998 Maxie C. Maultsby, Jr., MD and Mariusz Wirga, MD Howard University, College of Medicine mind-brain.com, The Evolution of Rational-Emotive Theory and Therapy kitty j. Schuettpelz psychology Missouri Western State College psy1.clarion.edu/jms/Ellis.html, Trauma Response Profile: An Afternoon with Dr. Albert Ellis by Joseph S. Volpe, Ph.D., B.C.E.T.S.1997 by The American Academy of Experts in Traumatic Stress, Inc. allpsych.com/biographies/ellis.html, Albert Ellis and Rational Emotive Therapt (RET) in Personality Synopsis at ALLPSYCH Online.htm Ellis and Rational Emotive Therapy www.myacademiconlyhomepage.com/Psychology.html, General Semantics and Rational Emotive Therapy (RET) by Dr. Albert Ellis , Alfred Korzybski Memorial Lecture[At the

Harvard Club of New York City, November 8, 1991] General Semantics Bulletin No. 58, pp. 12-28