Sunteți pe pagina 1din 55

24-47-18 52-27-41 construuctorul 100 lei 25 min

83-24-44 72-81-90 20-80-50

Spitalul Clinic Central

Comisia European Direcia General Comunicare Document finalizat in februarie 2008

12 lecii despre Europa


de Pascal Fontaine

Ce rol indeplinete Uniunea European? De ce i cum a fost infiinat? Cum funcioneaz? Ce a reuit s realizeze pan acum in interesul cetenilor ei i care sunt provocrile cu care este nevoit s se confrunte in prezent? Ce poate face pentru a-i incuraja pe ceteni s se implice activ in demersurile sale? Intr-o er a globalizrii, va putea Uniunea s concureze realmente cu celelalte economii mondiale i s ii menin in acelai timp standardele sociale? Va reui oare Europa s rman un actor principal pe scena internaional i s susin eforturile de combatere a terorismului mondial? Acestea sunt doar cateva din intrebrile dezbtute de Pascal Fontaine specialist in domeniul afacerilor europene i fost profesor universitar publicate in ediia din 2007 a binecunoscutei sale brouri 12 lecii despre Europa.

Uniunea European

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

La ce servete Uniunea European? Cele zece etape istorice Extinderea i politica de vecintate Cum funcioneaz UE? Care sunt rolurile UE? Piaa unic Uniunea economic i monetar (UEM) i moneda euro Spre o societate bazat pe cunoatere Europa cetenilor Libertate, securitate i justiie Care este rolul Uniunii Europene pe scena mondial? Care este viitorul Europei?

Cronologia construciei europene

.1. La ce servete Uniunea European?


Misiunea Europei pentru secolul XXI este: 1 garantarea pcii, a prosperitii i a stabilitii pentru cetenii Europei; 2 consolidarea reunificrii continentului; 3 asigurarea securitii pentru cetenii si; 4 promovarea unei dezvoltri economice i sociale echilibrate; 5 soluionarea provocrilor globalizrii i prezervarea identitii popoarelor europene; 6 favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabil i protecia mediului, respectarea drepturilor omului i a economiei sociale de pia;

I.

Pacea i stabilitatea

Inainte de a deveni un adevrat obiectiv politic, ideea unificrii Europei nu era decat un vis al filozofilor i vizionarilor. Victor Hugo, de exemplu, a avansat ideea Statelor Unite ale Europei, fiind inspirat de idealurile umaniste. Visul acesta a fost ins spulberat de groaznicele rzboaie care au devastat continentul in prima jumtate a secolului XX. O nou form de speran a luat ins natere din ruinele celui de-al doilea rzboi mondial. Cei care au opus rezisten totalitarismului in timpul celui de-al doilea rzboi mondial erau hotrai s pun capt antagonismului internaional i rivalitilor in Europa i astfel s creeze condiiile necesare unei pci durabile. Intre 1945 i 1950, caiva oameni de stat, precum Robert Schuman, Konrad Adenauer, Alcide de Gasperi i Winston Churchill, s-au hotrat s conving cetenii de necesitatea intrrii intr-o er nou, cea a unei organizri structurate a Europei Occidentale, bazat pe interese comune i fondate pe tratate, care ar garanta statul de drept i egalitatea intre toate rile membre. Preluand o idee mai veche a lui Jean Monnet, Robert Schuman (ministru de Externe al Franei) propune, la 9 mai 1950, instituirea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). Astfel, rile care odinioar se confruntau pe campul de lupt decid s plaseze producia de crbune i oel sub responsabilitatea unei autoriti supreme comune. Din punct de vedere practic, dar i simbolic, spectrul conflictelor a fost transformat intr-un instrument al pcii i reconcilierii.

II.

Reunificarea continentului european

Dup cderea Zidului Berlinului in 1989, Uniunea European a fost cea care a incurajat reunificarea Germaniei. In 1991, odat cu prbuirea Imperiului Sovietic, fostele ri comuniste din Europa Central i de Est decid, la randul lor, dup ce timp de decenii s-au aflat sub tutela Pactului de la Varovia, c viitorul lor este legat de cel al marii familii a naiunilor democratice din Europa.

Procesul de extindere continu i astzi. Astfel, in timp ce Turcia i Croaia au inceput negocierile de aderare in octombrie 2005, o serie de ri din Balcani iau depus i ele candidatura, ceea ce ar putea duce, intr-o bun zi, la aderarea efectiv a acestora la marea familie european.

III.

Sigurana i securitatea

In secolul XXI, Europa inc se mai confrunt cu probleme de siguran i securitate. De aceea, UE trebuie s ia msuri eficiente pentru a garanta sigurana i securitatea statelor sale membre. In acest scop, UE trebuie s colaboreze constructiv cu regiunile aflate dincolo de graniele sale, respectiv rile din Balcani, din Africa de Nord, din Caucaz i din Orientul Mijlociu. UE trebuie, de asemenea, s ii apere interesele militare i strategice, prin colaborarea cu aliaii si, in special cu NATO i prin dezvoltarea unei veritabile politici europene comune de securitate i de aprare. Securitatea intern i extern sunt dou fee ale aceleiai monede. Combaterea terorismului i a crimei organizate necesit o colaborare strans intre forele poliieneti din toate rile UE. Crearea unui spaiu de libertate, securitate i justiie in sanul UE, unde fiecare cetean are acces egal la justiie i este protejat de lege, constituie o nou provocare la nivel european, necesitand o coordonare sporit a aciunilor intreprinse de autoritile naionale. Organisme precum Europol, Oficiul European de Poliie i Eurojust, care promoveaz cooperarea intre procurori, judectori i ofieri de poliie din rile membre ale UE, sunt chemate s joace un rol mai activ i mai eficient.

IV.

Solidaritatea economic i social

Cu toate c, la origine, Uniunea European a fost creat pentru a realiza un obiectiv politic pacificator, aspectul economic a fost totui cel care a reuit s dinamizeze i s incununeze cu succes aceast construcie european. La ora actual, tendinele demografice in UE nu sunt foarte favorabile, in comparaie cu celelalte state ale lumii. De aceea, statele membre trebuie s se apropie tot mai mult pentru a asigura creterea economic i pentru a se menine competitive la nivel mondial. Niciun stat membru nu este pregtit s fac fa, singur, concurenei pe plan mondial in domeniul comerului. Astfel, piaa unic le ofer intreprinderilor europene o platform vital, asigurandu-le competitivitatea pe pieele mondiale. Cu toate acestea, acest spaiu de liber concuren la nivel european trebuie s aib drept corolar solidaritatea naiunilor europene. Aceasta are consecine pozitive asupra cetenilor europeni: prin urmare, atunci cand cetenii din unele regiuni ale Europei sunt victime ale inundaiilor sau ale altor calamiti naturale, bugetul UE prevede fonduri de asisten in acest sens. Fondurile structurale, gestionate de Comisia European, incurajeaz i sporesc eforturile depuse de autoritile naionale i locale ale rilor membre pentru a reduce inegalitile intre diversele regiuni ale UE. Mijloacele financiare prevzute din

bugetul UE i creditele oferite de Banca European de Investiii (BEI) sunt alocate pentru a imbunti infrastructura de transporturi (de exemplu, extinderea reelei de autostrzi i a infrastructurii feroviare de mare vitez), contribuind astfel la promovarea unor regiuni i la stimularea schimburilor comerciale transeuropene. Astfel, succesul economic al UE se va manifesta, in parte, prin capacitatea pieei sale unice, de 500 de milioane de consumatori, de a satisface interesele unui numr cat mai mare de consumatori i intreprinderi.

V.

Identitatea i diversitatea in contextul globalizrii

Societile post-industriale ale Europei devin tot mai complexe. Astfel, dei nivelul de trai al cetenilor europeni nu a incetat s creasc, diferene semnificative intre bogai i sraci persist totui. La randul ei, extinderea a accentuat i mai mult aceste diferene, intrucat noile state membre au intrat in UE avand un nivel de trai sub media european. De aceea, colaborarea statelor membre este crucial pentru a se reui reducerea acestor discrepane. Totui, toate aceste eforturi nu au fost realizate in detrimentul identitii culturale i lingvistice a statelor europene. Dimpotriv, activitile intreprinse de instituiile europene au contribuit la realizarea creterii economice, avand in vedere particularitile regionale i bogata diversitate cultural i tradiional a rilor membre. Dup jumtate de secol de construcie european, UE in ansamblul su este mai impuntoare decat fiecare stat membru luat separat: ea exercit o influen economic, social, tehnologic, comercial i politic mult mai mare decat dac acestea ar fi trebuit s acioneze individual. Faptul c UE intreprinde aciuni comune i se exprim printr-o singur voce constituie o valoare adugat incontestabil pentru Europa. De ce? 1Fiind prima putere comercial in lume, UE joac un rol decisiv in negocierile internaionale, respectiv cele din cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC), compus din 149 ri, precum i in punerea in aplicare a Protocolului de la Kyoto privind schimbrile climatice i poluarea atmosferic; 2Deoarece adopt poziii clare in ceea ce privete unele teme sensibile, importante pentru ceteanul de rand, precum protecia mediului, resursele de energie regenerabil, principiul precauiei in materie de securitate alimentar, aspectele etice ale biotehnologiilor i necesitatea protejrii speciilor pe cale de dispariie; 3Deoarece a lansat o serie de iniiative importante pentru o dezvoltare durabil a intregii planete, in legtur cu Summit-ul Pmantului de la Johannesburg, in 2002. Vechiul adagiu unirea face puterea este mai pertinent ca niciodat pentru europenii de azi. Totui, procesul de integrare european nu a ablonat

diversele moduri de via, tradiiile i culturile popoarelor sale. Intr-adevr, diversitatea reprezint o valoare major pentru Uniunea European.

VI.

Valorile Uniunii Europene

UE ii dorete s promoveze valorile umaniste i progresiste i s garanteze c fiina uman este stpanul i nu victima schimbrilor majore care au loc la nivel global. Nevoile cetenilor nu pot fi satisfcute doar prin intermediul mecanismelor de pia i nici nu pot fi impuse in mod unilateral. De aceea, UE pledeaz pentru acea viziune a omenirii sau acel model de societate care este susinut de majoritatea cetenilor si. Europenii se mandresc cu patrimoniul bogat de valori, printre care se numr drepturile omului, solidaritatea social, libertatea intreprinderii, distribuirea echitabil a roadelor creterii economice, dreptul la un mediu protejat, respectarea diversitii culturale, lingvistice i religioase i o sintez armonioas a tradiiei i a progresului. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, proclamat in decembrie 2000 la Nisa, cuprinde toate drepturile recunoscute la ora actual de statele membre i de cetenii UE. Aceste valori creeaz un sentiment de apartenen la aceeai familie european. Un exemplu bun in acest sens il constituie abolirea pedepsei cu moartea in toate statele UE.

.2. Cele zece etape istorice


1951:Instituirea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului de ctre cei ase membri fondatori 1957: Tratatul de la Roma instituie o pia comun 1973: Comunitatea se extinde (numr acum nou state membre) i dezvolt politici comune 1979: Primele alegeri prin vot universal direct pentru Parlamentul European 1981: Prima extindere in spaiul mediteranean 1993: Realizarea pieei unice 1993: Tratatul de la Maastricht instituie Uniunea European 1995 : UE se extinde la 15 membri 2002: Introducerea bancnotei i monedei euro 2004:10 ri noi ader la Uniune 1. La 9 mai 1950 Declaraia Schuman propunea instituirea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO) care a devenit realitate prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951. Acesta a creat o pia comun a crbunelui i a oelului intre cele ase state fondatoare (Belgia, Republica Federal Germania, Frana, Italia, Luxemburg i rile de Jos). Scopul, in urma celui de-al doilea rzboi mondial, era de a asigura pacea intre popoarele europene invingtoare i cele invinse i de a le apropia, facilitandu-le colaborarea de pe poziii egale in cadrul unor instituii comune. 2. La data de 25 martie 1957, prin Tratatul de la Roma, cei ase au hotrat s instituie Comunitatea Economic European (CEE) bazat pe o pia comun mai extins, incluzand o gam larg de bunuri i servicii. Taxele vamale intre cele ase state au fost eliminate in totalitate la data de 1 iulie 1968, iar in cursul anilor 60 au fost create politici comune, in special in domeniul comerului i al agriculturii. 3. Acest proiect a avut un succes atat de mare, incat Danemarca, Irlanda i Regatul Unit au decis s se alture Comunitii. Prima extindere, de la ase la nou membri, a avut loc in 1973. In acelai timp s-au aplicat noi politici sociale i de mediu, iar in 1975 s-a infiinat Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR). 4. In iunie 1979, s-a realizat un pas decisiv pentru Comunitatea European prin organizarea primelor alegeri prin sufragiu direct pentru Parlamentul European. Aceste alegeri se organizeaz o dat la cinci ani. 5. In 1981, Grecia s-a alturat Comunitii, urmat de Spania i Portugalia in 1986. Astfel a fost consolidat prezena Comunitii in Europa de Sud, urgentand nevoia de extindere a programelor de ajutor regional. 6. Recesiunea economic mondial de la inceputul anilor 1980 a adus cu

sine un val de europesimism. Cu toate acestea, sperana a renscut in 1985 cand Comisia European, sub preedinia lui Jacques Delors, a prezentat Cartea alb privind calendarul pentru realizarea pieei unice europene pan la data de 1 ianuarie 1993. Acest el ambiios a fost inclus in Actul Unic European semnat in februarie 1986 i intrat in vigoare la data de 1 iulie 1987. 7. Structura politic a Europei s-a schimbat categoric odat cu cderea zidului Berlinului in 1989. Aceasta a condus la unificarea Germaniei in octombrie 1990 i democratizarea rilor Europei Centrale i de Est prin eliberarea de sub controlul sovietic. Uniunea Sovietic a incetat s existe in decembrie 1991. In acelai timp, statele membre negociau noul Tratat privind Uniunea European care a fost adoptat in decembrie 1991, la Maastricht, de ctre Consiliul European format din efi de stat i de guvern,. Acesta a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Tratatul a creat Uniunea European (UE), adugand domenii de cooperare interguvernamental structurilor comunitare integrate existente. 8. Acest nou dinamism european, precum i schimbarea situaiei geopolitice a continentului au determinat alte trei noi state Austria, Finlanda i Suedia s adere la UE la 1 ianuarie 1995. 9. Pe atunci, UE era pe calea spre cea mai spectaculoas realizare a sa, crearea monedei unice. Moneda euro pentru tranzacii financiare (sub alt form decat numerar) a fost introdus in 1999, in timp ce bancnotele i monedele au fost emise trei ani mai tarziu in cele 12 state ale spaiului euro (cunoscut sub numele de zona euro). In prezent, euro este o moned important pentru pli i depozite la nivel mondial, alturi de dolarul SUA. Europenii trebuie s fac fa globalizrii. Noile tehnologii i utilizarea tot mai extins a internetului transform economiile. Aceste transformri implic ins provocri, atat pe plan social, cat i cultural. In martie 2000, UE a adoptat strategia de la Lisabona in vederea modernizrii economiei europene, astfel incat aceasta s devin competitiv pe piaa mondial alturi de ali mari actori, precum Statele Unite i statele nou industrializate. Strategia de la Lisabona include incurajarea inovaiei i a investiiilor in afaceri, precum i adaptarea sistemelor educaionale europene, astfel incat acestea s corespund cerinelor societii informaionale. In acelai timp, omajul i creterea costurilor privind pensiile exercit presiune asupra economiilor naionale, fcand reforma cu atat mai mult necesar. Alegtorii cer tot mai mult guvernelor lor s gseasc soluii practice la aceste probleme. 10. Abia ajuns la 15 membri, Uniunea European a i inceput pregtirile pentru o nou extindere la un nivel fr precedent. La mijlocul anilor 1990, fostele state ale blocului sovietic (Bulgaria, Republica Ceh, Ungaria, Polonia,

Romania i Slovacia), cele trei state baltice care au fcut parte din Uniunea Sovietic (Estonia, Letonia i Lituania), una dintre republicile fostei Iugoslavii (Slovenia), precum i dou state mediteraneene (Cipru i Malta) au inceput s bat la ua UE. UE a salutat ansa de a contribui la stabilizarea continentului european i de a extinde beneficiile integrrii europene asupra acestor democraii tinere. Negocierile privind statutul de viitor membru au fost deschise in decembrie 1997. Extinderea UE la 25 de state a avut loc la 1 mai 2004 cand 10 dintre cele 12 ri candidate au aderat la Uniune. Bulgaria i Romania au urmat la 1 ianuarie 2007.

.3. Extinderea i politica de vecintate


1 Uniunea European este deschis oricrui stat european care indeplinete criteriile democratice, politice i economice pentru dobandirea calitii de membru. 1 In urma mai multor extinderi, UE a crescut de la ase la 27 de membri. Alte state candideaz la aderare. 2 Fiecare tratat ce admite un nou membru necesit aprobarea in unanimitate a tuturor statelor membre. De asemenea, inaintea fiecrei extinderi, UE va evalua propria capacitate de absorbie a noilor membri, precum i abilitatea propriilor instituii de a funciona corespunztor in continuare. 3 Extinderile succesive au intrit democraia, au conferit securitate Europei i au sporit potenialul su comercial i de cretere economic.

I.

Unificarea unui continent

(a) Uniunea celor 25 Cu ocazia reuniunii de la Copenhaga din decembrie 2002, Consiliul European a fcut un pas insemnat in istoria integrrii europene. Prin invitaia adresat ctre 10 noi state de a adera la UE la 1 mai 2004, Uniunea European nu a crescut doar din punct de vedere geografic i ca numr al populaiei, ci a pus capt scindrii pe continentul nostru, care, incepand din 1945, separase lumea liber de blocul comunist. Cea de-a cincea extindere a UE a avut o dimensiune politic i una moral. A permis unor ri precum Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia i Slovenia, europene nu doar prin poziia geografic, ci i din punct de vedere cultural, istoric i al aspiraiilor, s se alture familiei europene. Ele fac parte acum din proiectul monumental conceput de cei ce au pus temeliile UE. (b) Urmtoarea extindere Bulgaria i Romania au devenit candidate in 1995. Pentru aceste dou state procesul a durat mai mult decat pentru celelalte 10, ins in cele din urm ele au aderat la UE la 1 ianuarie 2007, crescand numrul statelor UE la 27. (c) Candidai la statutul de stat membru Turcia, membr NATO, semnatar a unui acord de asociere cu UE, a aplicat pentru statutul de membru in 1987. Poziia geografic i istoria politic ale acesteia au condus la o ezitare indelungat a UE inainte de a rspunde pozitiv aplicaiei. Totui, in octombrie 2005, Consiliul European a inceput negocierile de aderare cu Turcia. In acelai timp a inceput negocierile i cu Croaia, un alt stat candidat. In cazul acestor dou state nu s-a fixat inc o dat pentru intrarea in

vigoare a unui eventual tratat de aderare la sfaritul negocierilor. (d) Balcanii de Vest Aceste state, dintre care majoritatea au fcut parte din fosta Iugoslavie, se indreapt ctre Uniunea European pentru a-i accelera reconstrucia economic, pentru a imbunti relaiile reciproce lezate de rzboaie etnice i religioase, precum i pentru a-i consolida instituiile democratice. UE a acordat statutul de ar candidat Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei in noiembrie 2005. Ali poteniali candidai sunt Albania, Bosnia i Heregovina, Muntenegru i Serbia.

II.

Condiiile pentru statutul de membru

(a) Condiii legale Integrarea european a fost dintotdeauna un proces politic i economic deschis tuturor rilor europene pregtite s adere la tratatele fondatoare i s preia in intregime legislaia UE. In conformitate cu articolul 237 din Tratatul de la Roma, orice stat european poate solicita s devin membru al Comunitii . Articolul F din Tratatul de la Maastricht adaug faptul c statele membre trebuie s aib sisteme de guvernare [] bazate pe principiile democraiei. (b) Criteriile de la Copenhaga In 1993, in urma cererilor formulate de ctre fostele ri comuniste de a adera la Uniune, Consiliul European a stabilit trei criterii care trebuie indeplinite pentru a deveni membru. La momentul aderrii, noii membri trebuie s aib: 1instituii stabile ce garanteaz democraia, statul de drept, drepturile omului i respectarea i protecia minoritilor; 2o economie de pia funcional i capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din cadrul Uniunii; 3capacitatea de a prelua obligaiile de membru, inclusiv sprijinirea obiectivelor Uniunii. Trebuie s aib o administraie public capabil s aplice i s administreze in practic legislaia UE. (c) Procesul de aderare Negocierile de aderare se poart intre fiecare stat candidat i Comisia European care reprezint UE. Dup incheierea acestora, decizia de a permite unui nou stat s adere la UE se ia unanim de ctre statele membre in cadrul Consiliului. Parlamentul European trebuie s dea avizul conform printr-un vot pozitiv cu majoritatea absolut a membrilor. Toate tratatele de aderare trebuie ulterior ratificate de ctre statele membre i rile candidate conform procedurilor constituionale ale fiecrei ri. Pe parcursul perioadei de negociere, rile candidate primesc ajutor din partea UE pentru facilitarea creterii economice. In cazul aderrii celor 10 ri in 2004, acesta a constat intr-un pachet de 41 de miliarde de euro, avand ca principal scop finanarea proiectelor structurale, astfel incat nou-veniii s-i poat indeplini obligaiile de membru.

III.

Cat de mare poate deveni UE?

(a) Granie geografice Dezbaterile referitoare la ratificarea Tratatului Constituional al UE, care au avut loc in majoritatea rilor membre, au artat c muli europeni ii fac griji cu privire la graniele finale ale Uniunii Europene i chiar cu privire la identitatea acesteia. Nu exist rspunsuri simple la aceste intrebri, mai ales avand in vedere faptul c fiecare stat privete in mod diferit propriile interese geopolitice i economice. rile baltice i Polonia susin obinerea calitii de membru de ctre Ucraina. O posibil aderare a Turciei ar aduce in discuie statutul unor ri din Caucaz, precum Georgia i Armenia. In ciuda faptului c Islanda, Norvegia, Elveia i Liechtenstein indeplinesc condiiile pentru a deveni membre, ele nu sunt membre ale Uniunii Europene deoarece, la ora actual, opinia public din aceste ri se opune aderrii. Situaia politic din Belarus i poziia strategic a Moldovei inc reprezint o problem. Este evident faptul c Rusia nu poate obine statutul de membru, intrucat actualmente s-ar crea dezechilibre inacceptabile in Uniunea European, atat din punct de vedere politic, cat i geografic. (b) Condiii administrative De altfel, regulile privind calitatea de membru in prezent, aa cum sunt definite in Tratatul de la Nisa din 2003, prevd cadrul instituional pentru o Uniune cu maximum 27 de membri. Depirea acestei cifre ar presupune un nou acord interguvernamental privind relaiile intre statele membre in cadrul instituiilor. Capacitatea Uniunii de a funciona conform principiilor fundamentale prevzute in Tratate (a se vedea capitolul 4 Cum funcioneaz UE?) va fi mai redus avand peste 30 de ri membre. Procedurile de decizie vor trebui reexaminate in profunzime pentru a evita blocajul i pentru a permite UE s ii pstreze capacitatea de aciune. In plus, mai sunt probleme sensibile cum ar fi folosirea limbilor oficiale. Prin aderarea Bulgariei i a Romaniei numrul limbilor oficiale a ajuns la 23. Extinderea UE nu trebuie s dea impresia cetenilor de rand c identitatea lor naional i regional dispare in cadrul unei UE standardizate.

IV.

Candidai i non-candidai

Uniunea European duce dou politici paralele pentru tratarea relaiilor sale cu rile vecine, in funcie de prezena sau non-prezena acestora pe lista potenialilor candidai. 1Acordurile de stabilizare i asociere deschid posibilitatea ca un stat s devin candidat la statutul de membru al UE la sfaritul procesului de negociere. Astfel de acorduri au fost incheiate pentru prima dat cu

Croaia i Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei. Acestea au fost urmate de Albania. Ali poteniali candidai in acest context sunt Bosnia i Heregovina, Muntenegru i Serbia. 1In cadrul politicii de vecintate, UE a incheiat acorduri de cooperare cu ri tere din spaiul sud-mediteranean i din Caucazul de Sud, precum i cu ri din Europa de Est, a cror relaie cu Uniunea European in viitor rmane neclar.

.4. Cum funcioneaz UE?


2 Consiliul de Minitri al Uniunii Europene, care reprezint statele membre, este principalul organ de decizie al Uniunii. Cand se reunete la nivel de efi de stat sau de guvern, acesta devine Consiliul European i are rolul de a defini i impulsiona orientrile politice generale ale Uniunii. 3 Parlamentul European reprezint cetenii i imparte puterea legislativ i bugetar cu Consiliul Uniunii Europene. 4 Comisia European, principalul organ executiv, reprezint interesul comun al Uniunii. Are drept de iniiativ legislativ i controleaz aplicarea corect a politicilor comunitare.

I.

Triunghiul decizional

Mai mult decat o confederaie de state, mai puin decat un stat federal, Uniunea European este o construcie nou care nu intr in nici o categorie juridic tradiional. Se fondeaz pe un sistem politic original, in continu evoluie de peste cincizeci de ani. Tratatele (ce constituie legislaia primar) sunt la baza a numeroase acte juridice (numite secundare) care au inciden direct asupra vieii cotidiene a cetenilor Uniunii. Este, in special, cazul regulamentelor, directivelor i recomandrilor adoptate de instituiile UE. Aceste legi, precum i politicile Uniunii in general, sunt rezultatul deciziilor luate de triunghiul instituional format din Consiliu (care reprezint guvernele naionale), Parlamentul European (care reprezint cetenii) i Comisia European (instituie independent de guvernele statelor membre, garant a interesului colectiv al europenilor). (a) Consiliul Uniunii Europene i Consiliul European Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Minitri) este principala instituie de decizie a Uniunii. Preedinia Consiliului este deinut prin rotaie de cate un stat membru, pe o perioad de ase luni. Consiliul reunete cate un ministru din fiecare stat membru, in funcie de domeniul inscris pe ordinea de zi: afaceri externe, agricultur, industrie, transport, mediu etc. Consiliul are putere legislativ, pe care o imparte cu Parlamentul European prin procedura de codecizie. In plus, Consiliul i Parlamentul sunt responsabili in egal msur de adoptarea bugetului Uniunii. Consiliul incheie, de asemenea, acordurile internaionale negociate in prealabil de ctre Comisie. In conformitate cu tratatele, deciziile Consiliului sunt adoptate cu majoritate simpl, majoritate calificat sau in unanimitate, in funcie de domeniul abordat.

In domenii eseniale, ca modificarea tratatelor, lansarea unei noi politici comune sau aderarea unui nou stat, Consiliul trebuie s decid in unanimitate. In celelalte cazuri, se folosete majoritatea calificat, ceea ce inseamn c o decizie a Consiliului este adoptat numai in cazul in care obine un numr minim de voturi favorabile. Numrul voturilor atribuite fiecrui stat membru reflect aproximativ mrimea populaiei acestuia. Numrul de voturi in Consiliu atribuite fiecrei ri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Germania, Frana, Italia i Regatul Unit Spania i Polonia Romania rile de Jos Belgia, Republica Ceh, Grecia, Ungaria i Portugalia Austria, Bulgaria i Suedia Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia i Finlanda Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg i Slovenia Malta 29 27 14 13 12 10 7 4 3 345

Total:

Un minim de 255 de voturi din 345 (73,9 %) sunt necesare pentru constituirea unei majoriti calificate. In afar de aceasta: 1 orice decizie trebuie s fie aprobat de ctre o majoritate a statelor membre (in anumite cazuri o majoritate de dou treimi) i 2 orice stat membru poate solicita s se verifice dac voturile favorabile reprezint cel puin 62 % din populaia total a UE Consiliul European se reunete, in principiu, de patru ori pe an i este prezidat de eful statului sau guvernului care deine preedinia Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv. Preedintele Comisiei Europene particip ca membru de drept. Prin Tratatul de la Maastricht, Consiliul European a devenit oficial iniiatorul principalelor politici ale Uniunii i arbitru in problemele dificile care nu au fost soluionate in cadrul Consiliului Uniunii Europene. Consiliul European abordeaz, de asemenea, probleme de actualitate internaional prin intermediul politicii externe i de securitate comune (PESC), expresie a unei diplomaii comune a statelor membre. (b) Parlamentul European Parlamentul European este ales prin vot i reprezint cetenii Uniunii. El controleaz din punct de vedere politic activitile Uniunii i particip la

procesul legislativ. Incepand cu 1979, membrii si sunt alei direct, prin vot universal, la fiecare cinci ani. Numrul de locuri alocat fiecrei ri in Parlamentul European 2007 2009 Austria Belgia Bulgaria Cipru Republica Ceh Danemarca Estonia Finlanda Frana Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta rile de Jos Polonia Portugalia Romania Slovacia Slovenia Spania Suedia Regatul Unit Total 18 24 18 6 24 14 6 14 78 99 24 24 13 78 9 13 6 5 27 54 24 35 14 7 54 19 78 785

Grupurile politice din Parlamentul European Partidul Popular European (Cretin-Democrat) i al Democrailor Europeni 278 Grupul Socialist 219 Aliana Liberalilor i Democrailor pentru Europa Grupul Verzilor/ Aliana Liber European Stanga Unit European/Stanga Verde Nordic 41 Uniunea pentru Europa Naiunilor 30 Independen i Democraie 28 Membri neafiliai i locuri neocupate temporar 45

Total Situaia din octombrie 2006.

785

Sesiunile plenare ale Parlamentului European se in, in principiu, la Strasbourg, iar cele suplimentare, la Bruxelles. Cele douzeci de comitete ale Parlamentului, care pregtesc sesiunile plenare, precum i grupurile sale politice, se reunesc de obicei la Bruxelles. Secretariatul General are sediul la Luxemburg i la Bruxelles. Parlamentul ii exercit puterea legislativ la trei niveluri: 1Prin intermediul procedurii de cooperare, introdus in 1987 prin Actul Unic European, Parlamentul European particip la elaborarea directivelor i a regulamentelor, pronunandu-se asupra propunerilor Comisiei Europene, care pot fi modificate in funcie de poziia Parlamentului. 2Tot din 1987, procedura de aviz conform supune ratificrii de ctre Parlament a acordurilor internaionale, negociate de Comisie, precum i a oricrei noi extinderi a Uniunii. 3Tratatul de la Maastricht, semnat in 1992, a introdus procedura de codecizie, care plaseaz Parlamentul pe picior de egalitate cu Consiliul in ceea ce privete legiferarea in domenii importante, inclusiv libera circulaie a lucrtorilor, piaa intern, educaie, cercetare, mediu, reele transeuropene, sntate, cultur, protecia consumatorului etc. Tratatul prevede totui o procedur de conciliere. De asemenea, Parlamentul European imparte cu Consiliul responsabilitatea privind adoptarea bugetului Uniunii. Parlamentul poate respinge propunerea de buget, lucru care s-a intamplat deja de mai multe ori. In acest caz, intreaga procedur bugetar trebuie reinceput. Comisia European propune proiectul de buget, care este apoi dezbtut de Consiliu i Parlament. Parlamentul i-a folosit din plin puterile bugetare pentru a influena politicile Uniunii. De asemenea, trebuie menionat faptul c Parlamentul European este instituia de control democratic al Uniunii. Acesta dispune de puterea de a demite Comisia prin adoptarea unei moiuni de cenzur cu o majoritate de dou treimi. De asemenea, supravegheaz gestionarea politicilor UE prin intrebri orale i scrise adresate Comisiei i Consiliului. In final, preedintele in exerciiu al Consiliului European informeaz Parlamentul cu privire la deciziile luate de Consiliu. (c) Comisia European Comisia este al treilea element al triunghiului instituional care administreaz i conduce Uniunea European. Membrii acesteia sunt numii pe o perioad de cinci ani, de comun acord de ctre statele membre i aprobai de Parlamentul European. Comisia este responsabil in faa Parlamentului, care ii poate cere, printr-o moiune de cenzur, s demisioneze colectiv.

Din 2004, Comisia este format din cate un comisar din fiecare stat membru. Comisia se bucur de o independen considerabil in exercitarea atribuiilor. Ea reprezint interesul comun i nu trebuie s primeasc instruciuni de la niciun guvern naional. Gardian al tratatelor, Comisia vegheaz la aplicarea regulamentelor i a directivelor adoptate de Consiliu i Parlament i poate recurge la calea contencioas in faa Curii de Justiie in caz de neaplicare a dreptului comunitar. In calitate de instituie executiv al Uniunii, Comisia pune in aplicare deciziile luate de Consiliu in domenii ca politica agricol comun. Ea dispune de o putere mare in gestionarea politicilor comune, al cror buget ii este incredinat: cercetare i tehnologie, ajutor pentru dezvoltare, dezvoltare regional etc. Comisia este asistat de o administraie format din 36 de direcii generale (DGuri) i servicii, care sunt repartizate in principal la Bruxelles i Luxemburg.

II.

Alte instituii i organisme

(a) Curtea de Justiie Curtea de Justiie a Comunitilor Europene, cu sediul la Luxemburg, este format din cate un judector din fiecare stat membru i asistat de opt avocai generali. Acetia sunt numii de comun acord de ctre guvernele statelor membre, pe o perioad de ase ani, care poate fi reinnoit. Independena le este garantat. Rolul Curii de Justiie este de a asigura respectarea legislaiei europene, precum i interpretarea corect i aplicarea tratatelor. (b) Curtea de Conturi Curtea de Conturi, cu sediul la Luxemburg, a fost infiinat in 1975 i este compus din cate un membru din fiecare stat al Uniunii, numit pentru o perioad de ase ani de comun acord de ctre statele membre dup consultarea Parlamentului European. Rolul su este de a verifica incasarea tuturor veniturilor, precum i legalitatea i regularitatea utilizrii fondurilor, urmrind buna gestionare a bugetului Uniunii. (c) Comitetul Economic i Social European Consiliul i Comisia consult Comitetul Economic i Social European (CESE) in luarea de decizii in anumite domenii politice. Acesta este alctuit din reprezentani ai diferitelor grupuri de interes economic i social ai societii civile organizate, numii de Consiliu pe o perioad de patru ani. (d) Comitetul Regiunilor Comitetul Regiunilor (CR) a fost creat prin Tratatul privind Uniunea European i este format din reprezentani ai colectivitilor locale i regionale, numii de Consiliu pe o perioad de patru ani la propunerea statelor membre. In temeiul tratatului, CR este consultat de Consiliu i Comisie in probleme relevante privind regiunile respective, dar poate emite avize i din proprie iniiativ.

(e) Banca European de Investiii Banca European de Investiii (BEI), cu sediul la Luxemburg, acord credite i garanii care sprijin regiunile mai puin dezvoltate ale Uniunii i competitivitatea intreprinderilor. (f) Banca Central European Banca Central European (BCE), situat la Frankfurt, are responsabilitatea de a gestiona moneda euro i politica monetar a Uniunii (a se vedea capitolul 7, Uniunea Economic i Monetar (UEM) i euro).

.5. Care sunt rolurile UE?


1 Uniunea European se implic intr-o varietate de politici economice, sociale, de reglementare i financiare respectiv in toate domeniile in care activitatea sa este benefic statelor membre. Dintre aceste politici, enumerm: o politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune) privind aspecte regionale, agricole i sociale; o politicile de inovaie, privind introducerea unor tehnologii de varf in domenii precum protecia mediului, cercetarea i dezvoltarea (R&D) i domeniul energetic. 2 Uniunea finaneaz aceste politici printr-un buget anual de peste 120 miliarde de euro, la care statele membre contribuie in mare parte. Acest buget reprezint doar o mic parte din venitul colectiv al UE (respectiv maxim 1,24 % din venitul naional brut cumulat al tuturor statelor membre). 3

I.

Politicile de solidaritate

Scopul principal al politicilor de solidaritate este acela de a sprijini finalizarea pieii unice (a se vedea Capitolul 6, Piaa unic) i de a corecta orice dezechilibre prin msuri structurale, venind astfel in sprijinul regiunilor defavorizate sau al sectoarelor industriale care intampin dificulti. Nevoia imperativ de solidaritate intre statele i intre regiunile UE a devenit inc mai stringent ca urmare a recentei aderri a celor 12 noi ri membre cu venituri sensibil inferioare fa de media UE. In acelai timp, UE are datoria s contribuie la restructurarea acelor sectoare economice care au fost grav afectate de creterea rapid a concurenei internaionale. (a) Ajutor regional Politica regional a UE se bazeaz pe transferuri de fonduri dinspre rile bogate spre cele srace. Aceste fonduri sunt folosite pentru incurajarea dezvoltrii in regiunile defavorizate, pentru revitalizarea zonelor industriale aflate in declin, pentru sprijinirea inseriei profesionale a tinerilor i a omerilor de lung durat, pentru modernizarea agriculturii i pentru ajutorarea zonelor rurale defavorizate. Fondurile alocate aciunilor regionale in perspectiva financiar pentru 20072013 se concentreaz asupra urmtoarelor trei obiective: 1Convergen. Scopul este acela de a ajuta rile i regiunile cele mai slab dezvoltate s se alinieze mai rapid la media european prin imbuntirea condiiilor pentru creterea economic i ocuparea forei de munc. Acest obiectiv poate fi realizat doar investind in capitalul fizic i uman, in inovaie, in societatea cunoaterii, in adaptabilitatea la nou, in protecia mediului i in eficiena administrativ.

2Competitivitate regional i ocuparea forei de munc. inta este creterea competitivitii, a nivelurilor ocuprii forei de munc i a atractivitii regiunilor. (Nu sunt vizate aici zonele cel mai puin dezvoltate.) Metoda de indeplinire a acestui obiectiv este aceea de a anticipa schimbrile economice i sociale i de a promova inovaia, spiritul intreprinztor, protecia mediului, accesibilitatea, adaptabilitatea i dezvoltarea unor piee ale forei de munc mai favorabile incluziunii sociale. 3Cooperare teritorial european. Scopul este de intensificare a cooperrii transfrontaliere, transnaionale i inter-regionale. UE urmrete prin aceasta promovarea unor soluii comune la problemele de aceeai natur intalnite de autoritile vecine, in sectoare precum dezvoltarea urban, rural i costier, cultivarea relaiilor economice i stabilirea unor reele intre intreprinderile mici i mijlocii (IMM). Aceste obiective vor fi finanate cu fonduri specifice ale UE, care fie se vor aduga la contribuiile existente ce provin din sectorul privat i din partea administraiei naionale i regionale, fie vor stimula investiiile din aceste direcii. Aceste fonduri sunt cunoscute sub numele de fonduri structurale i de coeziune. 1Fondul european de dezvoltare regional (FEDR), primul dintre fondurile structurale, finaneaz consolidarea coeziunii economice, sociale i teritoriale, prin reducerea disparitilor dintre regiuni, prin sprijinirea dezvoltrii structurale i a ajustrii structurale a economiilor regionale, inclusiv in vederea reconversiei zonelor industriale aflate in declin. 2Fondul Social European (FSE), cel de-al doilea fond structural, finaneaz iniiative destinate formrii profesionale i crerii de locuri de munc. 3Pe lang fondurile structurale, exist fondul de coeziune, folosit pentru finanarea proiectelor referitoare la infrastructura de transport i la protecia mediului inconjurtor in acele state membre ale UE in care indicele PIB pe cap de locuitor este mai mic decat 90% din media UE. (b) Politica agricol comun (PAC) Obiectivele PAC, astfel cum au fost stipulate in Tratatul de la Roma din 1957, au fost in mare parte indeplinite: asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaia agricol; stabilizarea pieei; aprovizionarea consumatorilor la preuri rezonabile; modernizarea infrastructurii agricole. i alte principii adoptate de-a lungul timpului au funcionat bine. Consumatorii se bucur de sigurana ofertei, iar preurile produselor agricole sunt meninute la un nivel stabil, protejate de fluctuaiile de pe piaa mondial. Bugetul destinat PAC este cunoscut sub numele de Fondul European de Orientare i Garantare Agricol (FEOGA). Cu toate acestea, PAC a fost o victim a propriei sale reuite. Producia a crescut mult mai rapid decat consumul, exercitand o presiune considerabil asupra bugetului UE. Pentru a rezolva aceast problem, politica agricol a trebuit redefinit. Aceast reform incepe s dea rezultate. Producia a fost incetinit. Agricultorii sunt in prezent incurajai s foloseasc metode agricole durabile care s ocroteasc mediul, s protejeze zonele rurale i s contribuie

la ameliorarea calitii i siguranei alimentare. Noul rol al populaiei agricole este acela de a asigura un anumit nivel al activitii economice in fiecare zon rural i de a proteja diversitatea peisajului rural european. Aceast diversitate, impreun cu relaia armonioas a oamenilor cu natura, recunoscut ca o veritabil civilizaie rural, constituie o parte important a identitii europene. Uniunea European ar dori ca Organizaia Mondial a Comerului (OMC) s pun mai mult accent asupra calitii alimentelor, s sublinieze principiul precauiei i s urmreasc bunstarea animalelor. De asemenea, Uniunea European a inceput reforma politicii sale in domeniul pescuitului. Scopul este de a reduce supraincrcarea flotelor sale de pescuit, de a proteja stocurile de pete i de a asigura sprijinul financiar ce le-ar permite comunitilor de pescari s intreprind i alte activiti economice. (c) Dimensiunea social Scopul politicii sociale a UE este de a corecta inegalitile cele mai evidente din cadrul societii europene. Fondul Social European (FSE) a fost infiinat in 1961 pentru a incuraja crearea de locuri de munc i pentru a ajuta lucrtorii in transferul lor dinspre un gen de ocupaie i/sau dinspre o zon geografic spre alta. Sprijinul financiar nu este singura metod prin care UE caut s amelioreze condiiile sociale in Europa. Ajutorul financiar in sine nu ar putea rezolva toate problemele antrenate de recesiunea economic sau de subdezvoltarea regional. Mai presus de orice, efectele dinamice ale creterii sunt cele care trebuie s incurajeze progresul social. Aceste efecte trebuie incurajate printr-o legislaie care s garanteze un set minimal dar consistent de drepturi. Unele dintre aceste drepturi sunt inscrise in tratatele fundamentale, ca de pild dreptul femeilor i brbailor la remuneraie egal pentru aceeai munc prestat. Altele sunt stabilite prin directive referitoare la protecia lucrtorilor (normele privind sntatea i sigurana la locul de munc) i standarde eseniale de siguran. In 1991, Consiliul European de la Maastricht a adoptat Carta comunitar a drepturilor sociale fundamentale, stabilind drepturile de care trebuie s se bucure toi lucrtorii din UE: libera circulaie; o compensaie echitabil; condiii mai bune de munc; protecie social; dreptul de asociere i de negociere colectiv; dreptul la formare profesional; tratament egal pentru femei i brbai; informarea, consultarea i participarea lucrtorilor; protecia sntii i a siguranei la locul de munc; protecia copiilor, a persoanelor in varst i a persoanelor cu handicap. Carta a fost integrat in Tratatul de la Amsterdam in luna iunie 1997, iar acum se aplic in toate statele membre.

II.

Politicile de inovaie

Activitile Uniunii Europene au un efect direct asupra vieii cotidiene a

cetenilor ei, intrucat abordeaz provocrile reale cu care se confrunt societatea: protecia mediului, sntate, inovaie tehnologic, energie etc. (a) Protecia mediului i dezvoltarea durabil Activitatea UE in domeniul proteciei mediului se bazeaz pe programul de aciune intitulat Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastr. Acesta cuprinde perioada 2001-2010 i subliniaz nevoia de: 1atenuare i de incetinire a schimbrilor climaterice i a inclzirii globale; 2protejare a habitatelor naturale i a florei i faunei slbatice; 3tratare a problemelor legate de mediu i sntate; 4conservare a resurselor naturale i de administrare eficient a deeurilor. Pe tot parcursul perioadei la care se refer acest program, ca i cele cinci programe care l-au precedat, de-a lungul a peste 30 de ani de stabilire a standardelor, UE a introdus un sistem cuprinztor de protecie a mediului. Problemele abordate sunt extrem de variate: poluare fonic, deeuri, protejarea habitatelor naturale, gaze de eapament, produse chimice, accidente industriale, calitatea apei de imbiere i crearea unei reele europene de informare i asisten pentru urgene, care s acioneze in cazul declanrii unor dezastre ecologice de tipul incendiilor forestiere sau resturilor de hidrocarburi provenite din accidente navale sau de exploatare petrolier in larg. Recent, temerile exprimate privind efectele nocive ale polurii asupra sntii au fost examinate in planul de aciune pentru protecia mediului i a sntii pentru perioada 2004-2010. Acest plan stabilete legtura dintre sntate, mediu i politicile din domeniul cercetrii. Reglementrile europene stabilesc acelai nivel de protecie pe intreg teritoriul UE, dar sunt indeajuns de flexibile incat s ia in considerare circumstanele de la nivel local. Sistemul de reglementare este de asemenea actualizat in permanen. De exemplu, s-a hotrat revizuirea legislaiei privind substanele chimice i inlocuirea unor reglementri mai vechi, care fuseser dezvoltate independent, in diferite etape, cu un sistem unic pentru inregistrarea, evaluarea i autorizarea substanelor chimice (REACH). Acest sistem se bazeaz pe o baz central de date, care va fi administrat de o nou Agenie European pentru Substane Chimice, cu sediul la Helsinki. Scopul este acela de a evita contaminarea aerului, apei, solului sau imobilelor, de a proteja biodiversitatea i de a imbunti sntatea i sigurana cetenilor UE, pstrand in acelai timp nivelul de competitivitate a industriei europene. (b) Inovaia tehnologic Fondatorii Uniunii Europene aveau dreptate s considere c prosperitatea viitoare a Europei va depinde de capacitatea ei de a rmane un lider mondial in domeniul tehnologic. tiau ce avantaje pot aprea prin reunirea cercetrii europene sub o umbrel comun. Astfel, in 1958, in paralel cu CEE, au infiinat

Euratom - Comunitatea European a Energiei Atomice. Scopul acestei comuniti era de a facilita pentru statele membre ale UE exploatarea in comun, in scopuri panice, a energiei nucleare. Ca parte a acestor eforturi, a fost creat un Centru Comun de Cercetare (CCC), compus din nou institute aflate in patru locaii distincte: Ispra (Italia), Karlsruhe (Germania), Petten (rile de Jos) i Geel (Belgia). Cu toate acestea, pe msur ce inovaia a cptat avant, cercetarea european a trebuit s se diversifice, adunand laolalt oameni de tiin i cercettori din domenii cat mai variate cu putin. UE a trebuit s gseasc noi metode de a finana munca acestora i noile aplicaii industriale ale descoperirilor lor. Cercetarea comun la nivelul UE a fost conceput pentru a completa programele naionale de cercetare. Ea se concentreaz asupra proiectelor care aduc laolalt un numr de laboratoare din mai multe ri europene. De asemenea, sprijin cercetarea fundamental in domenii precum fuziunea termonuclear controlat (o surs potenial inepuizabil de energie pentru secolul al XXI-lea). In plus, incurajeaz cercetarea i dezvoltarea tehnologic in industrii-cheie, precum sectorul electronicii i calculatoarelor, care se confrunt cu o concuren acerb din afara Europei. Finanarea cercetrii UE se face in principal prin intermediul unei serii de programe cadru. Cel de-al aptelea program-cadru pentru cercetare i dezvoltare tehnologic acoper perioada 2007-2013. Cea mai mare parte a bugetului de peste 50 miliarde de euro va fi dirijat spre domenii precum sntatea, sectorul alimentar, cel agricol, al tehnologiilor informaiei i comunicaiilor, al nanotiinelor, cel energetic, al proteciei mediului, al transporturilor, al securitii, cel spaial i spre tiinele socio-economice. Alte programe suplimentare vor promova idei, oameni i abilitile lor, prin intermediul cercetrii aflate la graniele dintre domeniile cunoaterii tiinifice, prin sprijinirea cercettorilor in dezvoltarea carierei lor profesionale i prin stimularea cooperrii internaionale. (c) Energie Combustibilii fosili petrol, gaze naturale i crbune reprezint 80% din consumul energetic in UE. Un procent important din cantitatea necesar de combustibil fosil se import din afara UE. In prezent, 50 % din necesarul de gaze naturale i petrol se import, iar aceast dependen ar putea ajunge la 70 % pan in 2030. UE va deveni astfel mai vulnerabil la intreruperea alimentrii sau la explozii ale preurilor cauzate de crize internaionale. Un alt motiv pentru reducerea consumului de combustibili fosili este acela de a tempera procesul de inclzire global. Va trebui ca in viitor s fie luate diferite msuri, precum economisirea energiei prin utilizarea ei intr-un mod mai inteligent, dezvoltarea unor surse alternative de energie (in Europa este vorba in special despre surse regenerabile de energie) i incurajarea cooperrii internaionale. Consumul de energie ar putea scdea cu o cincime pan in 2020 dac s-ar schimba comportamentul

consumatorilor i dac tehnologiile de ameliorare a eficienei energetice ar fi intrebuinate la maxim.

III.

Cine pltete pentru Europa: Bugetul UE

Pentru finanarea politicilor sale, Uniunea European dispune de un buget anual de peste 120 miliarde de euro. Acest buget este finanat prin aa-numitele resurse proprii ale UE, care nu pot depi echivalentul a 1,24 % din venitul naional brut total al statelor membre. Aceste venituri provin in principal din: 1taxe vamale asupra produselor importate din afara UE, inclusiv din prelevri pe produse agricole; 2un procent din taxa pe valoarea adugat aplicat bunurilor i serviciilor pe intreg teritoriul UE; 3contribuii din partea statelor membre in funcie de bunstarea respectiv a acestora. Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu bugetar de apte ani cunoscut sub numele de perspectiv financiar. Perspectivele financiare sunt stabilite de Comisia European i necesit aprobarea in unanimitate din partea statelor membre i negocieri care s fie urmate de acordul Parlamentului European. In cadrul perspectivei financiare pentru 2007-2013, bugetul total pentru aceast perioad este de 864,4 miliarde de euro.

.6. Piaa unic


1 Piaa unic reprezint una dintre cele mai importante realizri ale Uniunii Europene. Intre statele membre, au fost eliminate, in mod treptat, restriciile privitoare la comer i libera concuren, rezultatul tuturor acestor msuri fiind creterea standardelor de via. 2 Piaa unic nu a devenit inc un spaiu economic unic. Anumite sectoare ale economiei (servicii publice) rman inc sub incidena legilor naionale. 3 Statele Uniunii Europene rman inc independente in ceea ce privete fiscalitatea i bunstarea social. 4 Piaa unic este susinut de anumite politici conexe puse in aplicare de ctre Uniunea European de-a lungul anilor. Scopul acestor politici este de a ajuta cat mai multe firme i cat mai muli consumatori s se bucure de avantajele pieei unice.

I.

Realizarea obiectivului din 1993

(a) Limitele pieei comune Tratatul din 1957 care a pus bazele Comunitii Economice Europene a fcut posibil eliminarea barierelor vamale din interiorul Comunitii i a stabilit un tarif vamal comun aplicabil mrfurilor provenind din rile din afara Comunitii Economice Europene. Acest obiectiv a fost indeplinit la data de 1 iulie 1968. Cu toate acestea, drepturile vamale nu constituie decat un aspect al barierelor protecioniste ridicate in calea comerului transfrontalier. In anii '70, alte bariere comerciale au stat in calea realizrii complete a pieei comune. Norme tehnice, standarde de sntate i de siguran, reglementri naionale in ceea ce privete dreptul de a practica anumite profesii i controlul schimburilor valutare restricionau libera circulaie a persoanelor, a bunurilor i a capitalurilor. (b) Obiectivul din 1993 In iunie 1985, Comisia, sub preedinia lui Jacques Delors, a publicat o Carte Alb, al crei scop era eliminarea, in cel mult 7 ani, a tuturor barierelor fizice, tehnice i fiscale care restricionau libera circulaie in interiorul Comunitii. Obiectivul su era incurajarea expansiunii industriale i comerciale in cadrul unui spaiu economic extins i unificat, comparabil cu piaa american. Conceptul de pia unic a fost introdus de Actul Unic European, care a intrat in vigoare in iulie 1987. Acesta prevedea: 5extinderea competenelor Comunitii in anumite domenii de politic (politica social, de cercetare, de mediu); 6instituirea treptat a pieei unice pan la sfaritul anului 1992, prin punerea in aplicare a unui vast program legislativ care presupunea adoptarea a sute de directive i regulamente;

7folosirea mai frecvent a votului cu majoritate calificat in Consiliul de Minitri.

II.

Bilanul pieei unice

(a) Barierele fizice In interiorul Uniunii Europene, toate controalele la frontier privind bunurile, precum i controlul vamal al persoanelor au fost eliminate. Poliia (brigzi antidrog i de lupt impotriva criminalitii) desfoar activiti de control ori de cate ori este necesar. Acordul Schengen, semnat in iunie 1985 de ctre nou dintre cele 12 state membre la acea vreme (Regatul Unit, Danemarca i Irlanda nu au fost pri semnatare ale acestui acord), vizeaz cooperarea poliieneasc i o politic comun de azil i de imigraie, in scopul eliminrii totale a controalelor persoanelor la frontierele interne ale Uniunii Europene (a se vedea capitolul 10 Libertate, securitate i justiie). Noile state membre, care au aderat la Uniunea European in anul 2004, se aliniaz progresiv normelor spaiului Schengen. (b) Barierele tehnice Pentru majoritatea produselor, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat principiul recunoaterii reciproce a reglementrilor naionale. Oricrui produs fabricat i comercializat legal intr-un stat membru trebuie s i se permit plasarea pe piaa oricruia dintre celelalte state membre. Liberalizarea sectorului serviciilor a fost dobandit graie recunoaterii reciproce sau coordonrii reglementrilor naionale in ceea ce privete accesul la anumite profesii (avocatur, medicin, meserii din domeniul turismului, sectorului bancar, asigurrilor, etc.) sau practicarea acestora. Cu toate acestea, libera circulaie a persoanelor este un obiectiv inc departe de a fi atins. Inc exist obstacole pentru persoanele care doresc s se stabileasc sau s profeseze in alt stat membru. Au fost intreprinse aciuni in vederea favorizrii mobilitii lucrtorilor, in special in ceea ce privete asigurarea recunoaterii in toate statele membre a diplomelor sau a calificrilor in diferite meserii (instalator, tamplar etc.). Datorit deschiderii pieelor naionale de servicii din interiorul Uniunii Europene, preul apelurilor telefonice naionale a sczut semnificativ fa de acum 10 ani. Folosirea Internetului pentru telefonia vocal, susinut de noile tehnologii, este tot mai frecvent. Presiunea concurenei a avut drept consecin scderea tarifelor companiilor aeriene din Europa. (c) Barierele fiscale Barierele fiscale au fost reduse datorit armonizrii pariale a cotelor naionale de TVA. Impozitele pe veniturile obinute din investiii au fcut obiectul unui acord incheiat intre statele membre ale Uniunii Europene i alte ri tere (printre care i Elveia). Acest acord a intrat in vigoare in iunie 2005.

(d) Contractele publice Fie c sunt sau nu incheiate de ctre administraii naionale, regionale sau locale, contractele publice constituie de acum inainte obiectul unei concurene pe tot teritoriul Uniunii Europene, datorit directivelor referitoare la servicii, echipamente i lucrri, inclusiv in sectoare cum ar fi apa potabil, energia i telecomunicaiile.

III.

Lucrrile in curs:

(a) Servicii financiare Planul de aciune al Uniunii Europene de a crea, pan in anul 2005, o pia integrat pentru servicii financiare a fost finalizat. Acest plan va permite reducerea costurilor de imprumut acordate firmelor i consumatorilor i va oferi depuntorilor o gam larg de produse de investiii planuri de economii i de pensii pe care le vor putea obine de la furnizorii europeni alei. Taxele bancare pentru plile transfrontaliere au fost reduse. (b) Barierele administrative i tehnice in calea liberei circulaii a bunurilor i serviciilor Statele membre ale Uniunii Europene rman inc reticente in a accepta standardele i normele altor state sau, cateodat, in a recunoate calificrile profesionale. Fragmentarea sistemelor fiscale naionale duneaz, de asemenea, integritii i eficacitii pieei. (c) Pirateria i falsificarea Este nevoie de o protecie sporit pentru a preveni piratarea i falsificarea produselor provenind din Uniunea European. Comisia European apreciaz c aceste practici ilegale cauzeaz Uniunii Europene dispariia anual a mai multor mii de locuri de munc. Din acest motiv, Comisia European, impreun cu guvernele naionale, lucreaz la un proiect care vizeaz extinderea proteciei drepturilor de autor i a brevetelor.

IV.

Politici de susinere a pieei unice

(a) Transportul Activitatea Uniunii Europene a vizat mai ales libertatea de a presta servicii in domeniul transporturilor terestre, in special accesul liber pe piaa transporturilor internaionale i activitile de cabotaj, care constau in a permite accesul transportatorilor nerezideni pe piaa naional de transport a statelor membre ale Uniunii Europene. Au fost luate decizii in vederea armonizrii condiiilor de concuren in domeniul transporturilor rutiere, in special a condiiilor privind accesul la profesie i la piaa de munc, libertatea de stabilire i de a presta servicii, timpul de conducere i sigurana rutier. Politica comun in ceea ce privete transportul aerian trebuie s fac fa efectelor concurenei mondiale. Liberalizarea spaiilor aeriene europene este realizat in etape, rezultatul acestui fapt fiind o mai mare flexibilitate a modului in care marile companii aeriene ii impart intre ele aceste spaii, accesul

reciproc pe piee i libertatea fixrii tarifelor. La aceasta se adaug clauzele de protecie referitoare la responsabilitile serviciului public aerian i la imperativele amenajrii teritoriului. Transporturile maritime sunt supuse regulilor concurenei care se aplic atat armatorilor europeni, cat i celor care navigheaz sub pavilionul unor state tere. Aceste reguli vizeaz combaterea politicilor tarifare neloiale (pavilioane de complezen), dar, de asemenea, urmresc s fac fa gravelor dificulti cu care se confrunt industria antierelor navale din Europa. (b) Concurena Prezent in Tratatul de la Roma, politica comun in domeniul concurenei este corolarul indispensabil al aplicrii regulilor libertii comerciale in cadrul pieei unice europene. Aceast politic este pus in aplicare de ctre Comisia European care, alturi de Curtea de Justiie, vegheaz la respectarea ei. Aceast politic a aprut pentru a impiedica orice inelegere intre companii, orice ajutor public sau monopol abuziv susceptibile s denatureze libera concuren in cadrul pieei unice. Orice inelegere care cade sub incidena regulilor Tratatului trebuie notificat Comisiei Europene de ctre companiile sau organismele implicate. Comisia poate aplica in mod direct o amend companiilor care nu respect regulile concurenei sau care omit s adreseze notificarea cerut. In cazul unui ajutor public ilegal sau in absena notificrii acordrii unui astfel de ajutor, Comisia European poate solicita rambursarea acestuia de ctre beneficiar. Orice fuziune sau preluare care ar putea genera o situaie de poziie dominant intr-un sector anume trebuie notificat Comisiei. (c) Protecia consumatorilor Politica privind protecia consumatorilor in Uniunea European permite cetenilor europeni s fac cumprturi in deplin siguran in toate statele membre. Toi consumatorii beneficiaz de acelai nivel ridicat de protecie. Produsele alimentare i nealimentare sunt supuse unor teste efectuate in scopul verificrii faptului ca sunt de cea mai inalt calitate. Uniunea European intreprinde msuri pentru a preveni riscul inelrii consumatorilor de ctre comerciani lipsii de scrupule sau de ctre publicitate mincinoas sau ineltoare. Drepturile consumatorilor sunt protejate, acetia putand cere despgubiri oriunde pe teritoriul Uniunii Europene, fie c i-au fcut cumprturile intr-un magazin, prin pota electronic, prin telefon sau pe Internet.

.7. Uniunea economic i monetar (UEM) i moneda euro


1 Euro este moneda unic a Uniunii Europene. Doisprezece dintre cele 15 state membre o introduc in anul 1999 pentru tranzaciile incheiate fr plat in numerar i in anul 2002 pentru toate plile, moment in care se emit bancnotele i monedele euro. 2 Trei ri (Danemarca, Suedia i Regatul Unit) nu particip la aceast uniune monetar. 3 Noile state membre se pregtesc s se alture zonei euro imediat ce vor indeplini criteriile necesare. 4 In paralel cu obiectivul stabilitii monetare, care revine Bncii Centrale Europene, statele membre vor favoriza creterea accentuat i convergena economic

I.

Istoria cooperrii monetare

(a) Sistemul monetar european (SME) In anul 1971, Statele Unite decid s elimine legtura strans dintre dolar i preul oficial al aurului, care asigurase stabilitatea monetar global dup al doilea rzboi mondial. Acest lucru pune capt cursurilor de schimb valutar fixe. In vederea instituirii propriei uniuni monetare, rile UE decid s reduc la 2,25% marjele de fluctuaie intre monedele europene prin intervenie concertat la nivelul pieei valutare. Acest lucru duce la instituirea Sistemului monetar european (SME) care devine operaional in martie 1979. Acesta prezint 3 caracteristici principale: 1o moned de referin denumit ecu: un co monetar format din monedele tuturor statelor membre; 2un mecanism al ratei de schimb: fiecare moned are o rat de schimb legat de ECU; marje de fluctuaie de 2,25% sunt autorizate in jurul cursurilor de schimb bilaterale; 3mecanism de credit: fiecare stat transfer 20% din rezervele sale in devize i aur intr-un fond comun. (b) De la SME la UEM Sistemul monetar european a cunoscut o istorie contrastant. In 1992, dup reunificarea Germaniei i ca urmare a tensiunilor monetare accentuate in Europa, lira italian i lira sterlin prsesc SME. In august 1993, rile aparinand SME decid s mreasc temporar arpele monetar european (marjele de fluctuaie ale cursului de schimb) la 15%. Intre timp, pentru a impiedica fluctuaii importante de schimb valutar intre monedele europene i in vederea eliminrii devalorizrilor competitive, guvernele Uniunii Europene decid s relanseze proiectul de uniune monetar veritabil i s introduc o moned unic.

In cadrul Consiliului European de la Madrid din iunie 1989, conductorii Uniunii Europene adopt un plan in trei faze in favoarea unei uniuni economice i monetare. Acest plan devine parte component a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea European, adoptat de ctre Consiliul European in decembrie 1991.

II.

Uniunea economic i monetar (UEM)

(a) Cele trei faze Prima faz, care debuteaz la 1 iulie 1990, implic: 1libertate total de circulaie a capitalurilor in cadrul Uniunii (anularea controlului de schimburi valutare); 2sporirea mijloacelor destinate inlturrii dezechilibrelor intre regiunile europene (fonduri structurale); 3convergen economic, prin intermediul supravegherii multilaterale a politicilor economice ale statelor membre. A doua faz debuteaz la 1 ianuarie 1994. Aceasta prevede: 1infiinarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din guvernatorii bncilor centrale ale rilor membre UE; 2independena bncilor centrale naionale; 3reglementarea privind reducerea deficitelor bugetare. A treia etap reprezint naterea monedei euro. La 1 ianuarie 1999, 11 ri adopt moneda euro, care devine astfel moneda comun a Austriei, Belgiei, Finlandei, Franei, Germaniei, Irlandei, Italiei, Luxemburgului, rilor de Jos, Portugaliei i Spaniei. (Grecia li se altur la 1 ianuarie 2001). Incepand din acest moment, Banca Central European inlocuiete IME, devenind responsabil de politica monetar, care este definit i pus in aplicare in euro. La 1 ianuarie 2002, bancnotele i monedele euro sunt puse in circulaie in aceste 12 ri din zona euro. Dou luni mai tarziu, monedele naionale sunt retrase din circulaie. Din acest moment, euro este singura moned care poate fi utilizat in toate tranzaciile bancare i operaiunile cu numerar, in cadrul rilor fcand parte din zona euro, care reprezint mai mult de dou treimi din populaia UE. (b) Criteriile de convergen Fiecare stat membru trebuie s intruneasc un numr de cinci criterii de convergen pentru a ajunge in faza a treia. Acestea sunt: 1stabilitatea preurilor: rata inflaiei nu poate depi cu mai mult de 1,5% ratele medii de inflaie ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie; 2rata dobanzilor: rata dobanzilor pe termen lung nu poate varia cu mai mult de 2% in raport cu ratele dobanzilor medii ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie; deficitele: deficitele bugetare naionale trebuie s fie sub 3% din PNB; datoria public: nu poate depi 60% din PNB;

3stabilitatea cursului de schimb: ratele de schimb trebuie s rman in limitele marjei de fluctuaie autorizate pentru cei doi ani anteriori. (c) Pactul de Stabilitate i de Cretere Consiliul European a adoptat Pactul de Stabilitate i de Cretere in iunie 1997. Acesta a reprezentat un angajament permanent de stabilitate bugetar, permiand sancionarea financiar a unui stat membru din zona euro care se expunea unui deficit bugetar mai mare de 3%. Fiind considerat ulterior prea strict, Pactul a fost revizuit in martie 2005. (d) Eurogrupul Eurogrupul reprezint reuniunea informal a minitrilor de finane ai statelor membre din zona euro. Aceste intalniri au ca scop o mai bun coordonare a politicilor economice, monitorizarea politicilor bugetare i financiare ale statelor din zona euro, precum i reprezentarea monedei euro in forumurile monetare internaionale. (e) Noile state membre i UEM Noile state membre urmeaz s adopte moneda euro in momentul in care vor indeplini criteriile necesare. Slovenia este prima dintre noile state membre de la extinderea din 2004 care a fcut acest lucru i care s-a alturat zonei euro la 1 ianuarie 2007.

.8. Spre o societate bazat pe cunoatere


Prioritate acordat creterii i locurilor de munc 1 Ca rspuns in faa globalizrii, Uniunea intenioneaz s incurajeze competitivitatea economiei europene (liberalizarea telecomunicaiilor, a serviciilor i a energiei). 2 Uniunea susine programele de reform ale statelor membre facilitand schimbul celor mai bune practici. 3 UE caut s concilieze necesitatea de cretere i competitivitate cu obiectivele de coeziune social i dezvoltare durabil care reflect pe deplin modelul european. 4 In perspectiva financiar 2007-2013, Fondurile Structurale UE vor aloca un buget mai mare activitilor de instruire, inovare i cercetare. La inceputul anilor 1990, dou fenomene majore au inceput s revoluioneze economia i viaa cotidian peste tot in lume, inclusiv in Europa. Pe de o parte, globalizarea economiei, economiile din toat lumea devenind din ce in ce mai interdependente, iar, pe de alt parte, revoluia tehnologic, incluzand Internetul i noile tehnologii de informare i comunicare.

I.

Procesul Lisabona

(a) Obiective Pan in anul 2000, responsabilii politici cunoteau faptul c economia european trebuia modernizat in profunzime, cu scopul de a-i pstra competitivitatea in faa Statelor Unite i a altor mari actori ai economiei mondiale. Reunit la Lisabona in luna martie a acelui an, Consiliul European a fixat pentru UE ambiiosul obiectiv de a deveni, pan in 2010, cea mai competitiv i mai dinamic economie din lume bazat pe cunoatere, capabil de o cretere economic durabil, cu locuri de munc mai bune i mai numeroase i o coeziune social mai puternic. (b) Strategia Consiliul European a adoptat de asemenea o strategie concret in vederea realizrii acestui obiectiv. Strategia de la Lisabona inglobeaz o serie intreag de domenii: cercetarea tiinific, educaia, formarea profesional, accesul la internet i la tranzaciile on-line. Aceasta cuprinde, de asemenea, reforma sistemelor de protecie social europene. Aceste sisteme reprezint unul dintre cele mai preioase bunuri ale Europei, deoarece permit societilor noastre adoptarea, fr impacturi excesive, a schimbrilor sociale i structurale necesare. Totui, sistemele trebuie modernizate, cu scopul de a deveni durabile i pentru ca generaiile viitoare s se poat bucura de beneficiile pe care acestea le ofer. In primvara fiecrui an, Consiliul European se reunete pentru a trece in revist progresul inregistrat in punerea in aplicare a strategiei de la Lisabona.

II.

Prioritate acordat creterii i locurilor de munc

In primvara anului 2006, Consiliul European nu a incercat s ascund faptul c, la ase ani de la lansare, rezultatele procesului Lisabona erau neclare. Drept urmare, acesta a decis s abordeze problema omajului aflat in cretere continu in multe dintre rile UE i s se concentreze din nou asupra prioritilor UE, respectiv creterea i locurile de munc. In vederea creterii productivitii economiilor sale i a consolidrii coeziunii sociale, Europa trebuie s ii concentreze in continuare eforturile asupra intensificrii performanei economice, a inovaiei i a valorificrii capitalului uman. La iniiativa preedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, statele membre ale UE au decis urmtoarele: 1s creasc investiiile in domeniul cercetrii i al inovaiei; 2s acorde Comisiei Europene un rol mai important in calitate de coordonator in vederea susinerii statelor membre, in special prin difuzarea celor mai bune practici in Europa; 3s accelereze reformele intreprinse in sectoarele pieelor financiare, ale sistemelor de protecie social, in liberalizarea telecomunicaiilor i a sectoarelor energetice.

.9. Europa cetenilor


1 Datorit Uniunii Europene, cetenii statelor membre pot s cltoreasc, s locuiasc i s munceasc oriunde pe teritoriul comunitar. 2 In viaa de zi cu zi, UE incurajeaz i finaneaz programe care s-i apropie pe ceteni, in special in domeniul educaiei i culturii. 3 Contiina apartenenei la Uniunea European se va dezvolta in timp, datorit rezultatelor concrete i succeselor acesteia. 1 Exist deja simboluri care reprezint o identitate european comun. Cel mai cunoscut este moneda unic, euro, dar exist, de asemenea, steagul i imnul UE.

I.

A cltori, a locui i a munci in Europa

Primul drept al ceteanului european este acela de a putea cltori, munci i locui oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht a consfinit acest drept in capitolul referitor la cetenie. Statele membre au adoptat o directiv care instituie un sistem de recunoatere reciproc a diplomelor din invmantul superior. Aceast directiv se aplic in cazul tuturor formrilor la nivel universitar cu o durat de cel puin trei ani i se bazeaz pe principiul increderii reciproce in calitatea sistemelor naionale de educaie i de formare. Orice persoan care are naionalitatea unuia din statele membre UE se bucur de dreptul de a munci in domeniul sntii, al educaiei sau in oricare alt sector al serviciilor publice cu excepia anumitor activiti care intr sub incidena autoritilor publice (poliie, fore armate, afaceri externe etc.). Intradevr, ce poate fi mai normal decat ca un profesor britanic s fie solicitat s predea engleza la Roma sau ca un tanr absolvent belgian s-i incerce ansele la un concurs pentru un post in administraie public in Frana? Incepand din anul 2004, cetenii europeni care cltoresc pe teritoriul Uniunii pot obine un card european de asigurri sociale de sntate, emis de ctre autoritile naionale, care faciliteaz acoperirea costurilor medicale eventuale pe durata cltoriei.

II.

Cum se pot bucura cetenii de drepturile lor

Europeanul nu este doar un consumator sau doar un actor al vieii economice i sociale. El este un cetean al Uniunii Europene i, prin urmare, se bucur de anumite drepturi politice. Conform Tratatului de la Maastricht, fiecare cetean al Uniunii, indiferent de naionalitate, are dreptul s voteze i s candideze atat la alegerile locale din ara in care ii are reedina, cat i la alegerile pentru Parlamentul European.

Aceste drepturi sunt o dovad a apropierii Uniunii de cetenii si. Cetenia european este consfinit prin Tratat: Este cetean al Uniunii orice persoan care are naionalitatea unui stat membru. Cetenia european completeaz i nu inlocuiete cetenia naional.

III.

Drepturile fundamentale

Tratatul de la Amsterdam, care a intrat in vigoare in 1999, a contribuit la consolidarea drepturilor fundamentale ale cetenilor europeni. Acesta a introdus o procedur de sancionare a statelor membre care violeaz drepturile fundamentale ale ceteanului. De asemenea, aria de aplicare a principiului non-discriminrii, limitat pan atunci la naionalitate, a fost extins la sex, ras, religie, varst i orientare sexual. In concluzie, Tratatul de la Amsterdam a imbuntit politica de transparen a Uniunii i le-a permis cetenilor un acces mai larg la documentele oficiale ale instituiilor europene. Angajamentul Uniunii Europene in favoarea drepturilor cetenilor a fost subliniat in mod solemn in anul 2000, la Nisa, prin proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Aceast Cart a fost elaborat de ctre o Convenie format din membri ai parlamentelor naionale i ai Parlamentului European, reprezentani ai guvernelor statelor membre i un membru al Comisiei Europene. Alctuit din ase capitole Demnitatea, Libertile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile cetenilor, Justiia Carta conine 54 de articole care definesc valorile fundamentale ale Uniunii, precum i drepturile civile, politice, economice i sociale ale cetenilor europeni. Primele articole se refer la demnitatea uman, dreptul la via, dreptul la integritate a persoanei, dreptul la libertatea de exprimare i de contiin. Capitolul Solidaritatea este inovator prin faptul c asociaz drepturile sociale i economice dup cum urmeaz: 4dreptul la grev; 5dreptul lucrtorilor la informare i consultare; 6dreptul la concilierea vieii de familie i a vieii profesionale; 7dreptul la asisten medical, securitate social i asisten social pretutindeni pe teritoriul Uniunii. Carta promoveaz, de asemenea, egalitatea intre brbai i femei i proclam dreptul la protecia datelor cu caracter personal, interzicerea practicilor de eugenie i de clonare uman in scopul reproducerii, dreptul la protecia mediului, drepturile copilului i ale persoanelor in varst i dreptul la o bun administrare.

IV.

Europa: cultur i educaie

Sentimentul unui destin comun i al apartenenei la aceeai colectivitate nu poate fi creat in mod artificial. Doar o contiin cultural comun poate da natere

acestui sentiment, de aceea Uniunea European trebuie s-i concentreze atenia nu numai asupra chestiunilor economice, ci i asupra educaiei, culturii i drepturilor cetenilor. In aceast privin, programele educaionale i de formare ale UE au un rol important. Acestea promoveaz programe de schimb care le permit studenilor s cltoreasc in strintate, s participe la activiti colare transnaionale, s invee noi limbi etc. Organizarea colilor i a sistemelor de invmant, precum i coninutul exact al programelor sunt inc decise la nivel naional sau local. Domeniul Invmant colar Numele programului UE Comenius Obiective 5% din elevii Uniunii Europene particip la activiti educative comune Trei milioane de studeni au posibilitatea s studieze la universiti din strintate. In fiecare an 80 000 de persoane au posibilitatea s fac stagii in companii i centre de formare intr-o alt ar european. In fiecare an 7 000 de persoane au posibilitatea de a beneficia de activiti educative in strintate. Susinere pentru cercetarea academic i invmantul in domeniul integrrii europene.

Invmant superior

Erasmus

Formare profesional

Leonardo da Vinci

Invmant pentru aduli Studii de integrare european

Grundtvig

Jean Monnet

Programele UE de formare continu: cifre estimative pentru perioada 2007 2013. In domeniul culturii, programele europene Cultura i Media stimuleaz cooperarea intre realizatorii de programe, promotorii acestora, organismele de radiodifuziune i artitii din diferite ri. Acestea contribuie la creterea produciei de filme i programe de televiziune europene i la restabilirea echilibrului dintre produciile europene i cele americane.

V.

Ombudsmanul European i dreptul la petiie

Pentru a apropia Uniunea de cetenii si, Tratatul de la Maastricht a creat o

nou instituie, Ombudsmanul European , cunoscut i sub denumirea de Mediator European. Acesta este desemnat de Parlamentul European, iar durata mandatului su este egal cu cea a Parlamentului. Rolul Ombudsmanului este de a investiga plangerile privind administrarea defectuoas din instituiile i organismele Uniunii Europene. Orice cetean al Uniunii sau orice persoan fizic sau juridic cu domiciliul sau sediul intr-un stat membru al UE poate inainta o plangere ctre Ombudsman. Acesta incearc incheierea unui acord amiabil intre reclamant i instituia sau organismul european vizat. Dreptul la petiie ctre Parlamentul European de care beneficiaz orice persoan care domiciliaz pe teritoriul Uniunii reprezint un alt factor important de apropiere a cetenilor de instituiile europene.

VI.

Implicarea cetenilor

Ideea unei Europe a cetenilor este foarte nou. Aceasta se va dezvolta prin popularizarea i multiplicarea simbolurilor unei identiti europene comune. Exist deja paaportul european, in uz din 1985, imnul european, Oda bucuriei compus de Beethoven i steagul european, un cerc format din 12 stele aurii pe fond albastru. Permisul de conducere european exist in toate statele Uniunii din 1996. De asemenea, a fost adoptat motto-ul european Unii in diversitate, iar 9 mai a fost desemnat Ziua Europei. Introducerea alegerilor directe pentru Parlamentul European in 1979 a contribuit la sporirea legitimitii democratice a integrrii europene prin implicarea voinei populare. Caracterul democratic al UE ar putea fi consolidat prin sporirea rolului Parlamentului, prin crearea unor adevrate partide politice europene, prin incurajarea participrii cetenilor la elaborarea politicilor europene prin intermediul organizaiilor non-guvernamentale i a asociaiilor de voluntariat. Punerea in circulaie a monedei unice, euro, in anul 2002, a avut, de asemenea, un important impact psihologic. In prezent, mai mult de dou treimi din cetenii Uniunii ii gestioneaz bugetul personal i economiile in euro. Datorit monedei unice, consumatorii au posibilitatea de a compara preurile la bunuri i servicii in diferite ri ale Uniunii. Eliminarea controalelor vamale in statele membre ale Uniunii care au semnat Acordul Schengen (la care ar trebui s adere treptat toate statele UE) a creat cetenilor europeni sentimentul c aparin unui spaiu unitar. Nu coalizm state, ci unim oameni, afirma Jean Monnet in 1952. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la Uniunea European i implicarea cetenilor in activitile acesteia reprezint marea provocare la care trebuie s fac fa instituiile europene in prezent.

.10. Libertate, securitate i justiie


1 Deschiderea frontierelor interne dintre statele UE reprezint un mare avantaj pentru populaia Uniunii, deoarece oamenii pot cltori liber, fr a mai fi supui controalelor vamale. 2 Libera circulaie pe teritoriul Uniunii trebuie ins s fie insoit de intrirea controlului la frontierele externe ale UE pentru a combate in mod eficient traficul de droguri i de persoane, criminalitatea organizat, imigraia ilegal i terorismul. 3 Statele membre UE coopereaz in domeniul justiiei i domeniul poliienesc cu scopul de a asigura o securitate sporit in Europa. Cetenii europeni au dreptul de a tri in libertate, fr frica persecuiei sau a violenei, pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Cu toate acestea, criminalitatea internaional i terorismul reprezint unele din cele mai ingrijortoare fenomene pentru europeanul de azi. Integrarea in domeniul justiiei i afacerilor interne nu a fost prevzut in Tratatul de instituire a Comunitii Europene. Totui, in timp, a devenit clar faptul c libera circulaie a persoanelor implic necesitatea ca fiecare cetean s beneficieze de acelai grad de protecie i de acces la justiie oriunde pe teritoriul Uniunii. Astfel, a fost creat treptat un spaiu de libertate, securitate i justiie, modificand succesiv tratatele fondatoare prin Actul Unic European, Tratatul privind Uniunea European (Tratatul de la Maastricht) i Tratatul de la Amsterdam.

I.

Libera circulaie

Libera circulaie a persoanelor pe teritoriul UE creeaz probleme de securitate statelor membre, deoarece acestea nu mai au control asupra granielor interne. In compensaie, este necesar adoptarea unor msuri pentru intrirea securitii la graniele externe ale Uniunii. De asemenea, se impune sporirea cooperrii forelor de poliie i autoritilor judiciare in vederea combaterii criminalitii transnaionale care ar putea profita de libertatea de circulaie. Una dintre cele mai importante aciuni pentru facilitarea circulaiei pe teritoriul Uniunii s-a realizat in 1985, cand guvernele Belgiei, Franei, Germaniei, Luxemburgului i rilor de Jos au semnat un acord la Schengen, un mic ora de frontier din Luxemburg. Aceste state au hotrat s elimine controalele vamale asupra persoanelor, indiferent de naionalitate, la frontierele lor comune, s armonizeze controalele la frontierele externe ale UE i s adopte o politic comun in materie de vize. Aceste state au format, aadar, o zon fr frontiere interne cunoscut sub denumirea de spaiu Schengen. In prezent, acquis-ul Schengen a fost integrat complet in tratatele europene, iar spaiul Schengen s-a extins treptat. In anul 2006, 13 state UE (Austria, Belgia,

Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, rile de Jos, Portugalia, Spania i Suedia) i dou state care nu sunt membre ale Uniunii, Islanda i Norvegia, aplicau in integralitate dispoziiile Schengen. Cele zece state care au devenit membre UE in anul 2004 au la dispoziie apte ani pentru a indeplini criteriile de aderare la spaiul Schengen.

II.

Politica de azil i imigraie

Europa se mandrete cu tradiia sa umanitar de a primi strini i de a oferi azil pentru refugiai. In prezent, guvernele statelor Uniunii Europene trebuie s fac fa unui numr crescand de imigrani, atat cu statut legal, cat i ilegal, intr-un spaiu lipsit de frontiere interne. Guvernele UE au hotrat armonizarea reglementrilor in acest domeniu, astfel incat cererile de azil s fie examinate conform unor principii de baz recunoscute in intreaga Uniune European. In 1999, statele Uniunii i-au fixat ca obiectiv adoptarea unei proceduri comune in materie de azil i acordarea unui statut egal pe tot cuprinsul Uniunii Europene persoanelor care au obinut azilul. Au fost adoptate anumite msuri tehnice, cum ar fi stabilirea unor standarde minime pentru acceptarea solicitanilor de azil i pentru acordarea statutului de refugiat. A fost creat, de asemenea, Fondul European pentru Refugiai, cu un buget anual de 114 milioane de euro. In ciuda cooperrii la scar larg dintre guvernele naionale, crearea unei politici comune in materie de azil i imigraie rmane un obiectiv care nu a fost inc atins pe deplin.

III. Combaterea criminalitii internaionale i a terorismului


Pentru a crea o politic comun viabil in materie de azil i imigraie, Uniunea European trebuie s implementeze un sistem eficient de gestionare a fluxurilor de migraie, de control la frontierele externe i de prevenire a imigraiei ilegale. Este necesar un efort susinut pentru combaterea bandelor criminale care practic traficul de persoane i care exploateaz fiinele vulnerabile, in special femeile i copiii. Criminalitatea organizat devine din ce in ce mai sofisticat i acioneaz in mod curent in reele europene sau internaionale. Terorismul a dovedit deja c poate lovi cu brutalitate oriunde in lume. In acest context, a fost creat Sistemul de informaii Schengen (SIS). Este vorba despre o baz de date complex care le permite forelor poliieneti i autoritilor judiciare s fac schimb de informaii despre bunuri furate, cum ar fi vehicule i obiecte de art, sau despre persoanele pe numele crora s-a emis un mandat de arestare sau o cerere de extrdare.

Una din cele mai eficiente metode de capturare a infractorilor este urmrirea fondurilor dobandite pe ci ilegale. Din acest motiv, cat i pentru eliminarea surselor de finanare a organizaiilor criminale i teroriste, UE a elaborat o legislaie care urmrete combaterea splrii banilor. Cea mai important realizare din ultimii ani in domeniul cooperrii dintre forele de ordine a fost crearea Europol, un organism al Uniunii Europene cu sediul la Haga, care este format din ofieri de poliie i funcionari vamali. Aria de aciune a Europol cuprinde: traficul de droguri i de vehicule furate, traficul de persoane, reelele clandestine de imigraie, exploatarea sexual a femeilor i a copiilor, pornografia, falsificarea, traficul de material radioactiv i nuclear, terorismul, splarea banilor i falsificarea monedei europene.

IV.

Crearea unui spaiu judiciar comun

In prezent, in Uniunea European coexist mai multe sisteme judiciare diferite. Dat fiind c obiectivul Uniunii este acela ca cetenii si s imprteasc aceeai concepie despre justiie, este necesar punerea in aplicare a unui sistem judiciar care s faciliteze viaa de zi cu zi a europenilor. Cel mai semnificativ exemplu de cooperare in domeniul judiciar este oferit de Eurojust, un organism central de cooperare infiinat la Haga in anul 2003. Obiectivul su este acela de a facilita cooperarea intre autoritile naionale de urmrire penal in cazul investigaiilor care implic mai multe state membre. Mandatul de arest european, in uz din ianuarie 2004, este folosit pentru a inlocui procedurile indelungate de extrdare. Caracterul transnaional al criminalitii i terorismului impune crearea unei politici penale comune in Uniunea European, deoarece definiii diferite ale anumitor acte criminale pot compromite cooperarea judiciar dintre state. Obiectivul este crearea unui cadru european comun de lupt impotriva terorismului pentru a putea garanta cetenilor un grad ridicat de protecie i pentru a favoriza cooperarea internaional in acest domeniu. In materie de drept civil, Uniunea European a adoptat o legislaie care s faciliteze aplicarea deciziilor judectoreti in cazuri transfrontaliere care implic divoruri, separare de drept, custodia copiilor i pensia alimentar, astfel incat hotrarile judectoreti emise intr-unul din statele membre s fie aplicabile in oricare alt stat membru. Uniunea European a pus in aplicare proceduri comune pentru simplificarea i accelerarea soluionrii litigiilor transfrontaliere in cazul unor aciuni civile de amploare redus i indubitabile, cum ar fi recuperarea creanelor i falimentul.

.11. Care este rolul Uniunii Europene pe scena mondial?


1 Influena Uniunii Europene pe scena mondial crete ori de cate ori vorbete la unison in problematica internaional. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu in acest sens. 2 In domeniul aprrii, fiecare stat rmane suveran, fie c este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvolt cooperarea militar in vederea misiunilor de meninere a pcii. 3 Din motive istorice i de apropiere geografic, sudul Mediteranei i Africa sunt regiuni crora Uniunea European le acord o atenie sporit (politici privind ajutorul pentru dezvoltare, preferine comerciale, ajutor alimentar i drepturile omului). Pe plan economic, comercial i monetar, Uniunea European a devenit o mare putere mondial. Acest gigant economic rmane totui, pentru unii, un pitic politic. Aceasta este, bineineles, o exagerare. Uniunea European are o influen considerabil in cadrul organizaiilor internaionale cum ar fi Organizaia Mondial a Comerului (OMC), organismele specializate ale Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), i in cadrul summit-urilor mondiale pentru mediul inconjurtor i dezvoltare. Nu este mai puin adevrat c statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de fcut pe plan diplomatic i politic, inainte de a se putea exprima la unison in problemele mondiale majore cum ar fi: pacea i stabilitatea, relaiile cu Statele Unite ale Americii, terorismul, Orientul Mijlociu i rolul Consiliului de Securitate al Naiunilor Unite. Mai mult, sistemele militare de aprare, piatra de temelie a suveranitii naionale, rman sub autoritatea guvernelor naionale, ale cror legturi s-au sudat in interiorul unor aliane precum NATO.

I.

O politic de aprare comun embrionar

Politica extern i de securitate comun (PESC) i politica european de securitate i aprare (PESA), introduse de Tratatele de la Maastricht (1992), Amsterdam (1997) i Nisa (2001), definesc principalele obiective ale Uniunii in domeniul aprrii. Pe aceste premise, Uniunea European i-a dezvoltat cel de-al doilea pilon, reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplic metodele interguvernamentale i in care Comisia European i Parlamentul European joac un rol marginal. Deciziile in acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate c fiecare stat are dreptul de veto. (a) Peisajul politic i strategic in 2006 Adeziunea aproape simultan la NATO i UE a fostelor ri comuniste i orientarea pacifist adoptat de Rusia au pus capt la mai bine de o jumtate de secol de rzboi rece. Continentul european conlucreaz la meninerea pcii,

iar rile europene coopereaz pentru a lupta impotriva criminalitii internaionale, traficului de fiine umane, imigraiei ilegale i splrii de bani. Uniunea European extins a incheiat acorduri de parteneriat cu vecinii si, dintre care unii, pe termen mediu, au perspectiva de a adera la UE. Statele Unite ale Americii au acceptat ca, pentru aciuni militare in care soldaii americani nu sunt implicai, Europa s poat utiliza o parte din capacitile logistice ale NATO, cum ar fi reelele de informaii, de comunicaii, de detecie, echipamentele de comand i transport. Violena terorist ce a zguduit lumea incepand cu atacurile din New York i Washington din 11 septembrie 2001 i continuand cu atentatele cu bomb de la Madrid in 2004 i Londra in 2005 au modificat profund peisajul strategic. rile europene trebuie s colaboreze mai strans pentru cutarea de informaii care s ajute la neutralizarea instigatorilor i teroritilor care vor s comit atentate. Cooperarea cu Statele Unite ale Americii i cu toate rile care sprijin democraia i drepturile omului depete astzi cadrul alianelor defensive tradiionale. (b) Realizri concrete pentru securitate i aprare In temeiul Tratatului de la Amsterdam, Javier Solana a fost numit in 1999 Inalt Reprezentant pentru Politica extern i de securitate comun (PESC). Statele membre UE au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de securitate i aprare european, in scopul desfurrii unei fore de reacie rapid sprijinit naval i aerian i susinerii acesteia timp de un an. Aceast for de reacie rapid nu va fi inc o adevrat armat european. In schimb, va fi format din contingentele forelor armate ale fiecrei naiuni. Cu toate acestea, dup constituirea Comitetului politic i de securitate (CPS), a Comitetului militar al Uniunii Europene (CMUE) i a Statului major militar al Uniunii Europene (EUMS), sub autoritatea Consiliului i situat la Bruxelles, Uniunea are deja instrumentele politice i militare pentru a efectua misiunile pe care i le-a propus: misiuni umanitare in afara Europei, operaiuni de meninere a pcii i alte misiuni de gestionare a crizelor. Cum tehnologia militar devine din ce in ce mai scump i mai sofisticat, guvernele UE consider c este imperios necesar s lucreze impreun la fabricarea armelor. Mai mult decat atat, dac forele lor armate trebuie s execute misiuni in comun, sistemele lor trebuie s fie interoperaionale, iar echipamentele suficient de standardizate. Consiliul European de la Tesalonic a decis, in 2003, s creeze o Agenie European pentru Aprare. Din 2003, UE a intreprins o serie de misiuni de meninere a pcii i de gestionare a crizelor. Cea mai important dintre acestea a fost in Bosnia i Heregovina, unde misiunea de 7 000 de soldai condus de Uniunea

European (EUFOR), a inlocuit in decembrie 2004 trupele NATO de meninere a pcii.

II.

O politic comercial deschis ctre lume

Uniunea European sprijin sistemul de reguli al Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC), ceea ce ofer un grad de securitate juridic i transparen in desfurarea comerului mondial. OMC stabilete condiiile prin care membrii si pot s se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpingul (vanzare sub pre), prin care exportatorii concureaz impotriva rivalilor lor. De asemenea, ofer o procedur pentru soluionarea disputelor care apar intre doi sau mai muli parteneri comerciali. Politica comercial a UE este strans legat de politica sa de dezvoltare. Prin sistemul su generalizat al preferinelor vamale (SGP), UE a garantat accesul preferenial pe pieele sale fr taxe sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din rile in curs de dezvoltare i din economii in tranziie. Se merge chiar mai departe pentru cele mai srace 49 de ri din lume. Exporturile lor - cu excepia armelor - pot beneficia integral de acces pe pieele UE, fr taxe vamale, in cadrul unui program lansat in 2001. Uniunea European nu are incheiate totui acorduri comerciale specifice cu principalii si parteneri comerciali din randul rilor dezvoltate, cum ar fi Statele Unite ale Americii i Japonia. In acest caz, relaiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor OMC. Statele Unite ale Americii i Uniunea European caut s dezvolte relaii bazate pe egalitate i parteneriat. Cu toate acestea, rile membre ale UE nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de legturi diplomatice, politice i militare ce trebuie stabilite cu Statele Unite. Uniunea European ii extinde schimburile comerciale cu noile puteri aprute in alte pri ale lumii, cum sunt cele din America Latin, America Central, China sau India. Acordurile comerciale cu aceste ri includ, de asemenea, cooperri de ordin tehnic i cultural.

III. Relaiile dintre Uniunea European i rile mediteraneene


Dat fiind apropierea lor geografic, afinitile istorice i culturale, precum i fluxurile migratoare prezente i viitoare, rile din sudul Mediteranei sunt parteneri de prim importan. Iat de ce UE a ales tradiional s urmeze o politic de integrare regional. In cadrul Conferinei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate rile membre UE i rile mediteraneene (excepie fcand Albania, Libia i rile din fosta Iugoslavie) Uniunea European a pus bazele unui nou parteneriat euro-mediteraneean. Aceast conferin a fcut posibil definirea unui nou parteneriat care s cuprind:

1dialogul politic intre rile participante i un parteneriat de securitate bazat, in special, pe mecanismul controlului armelor i pe rezolvarea pe cale panic a conflictelor; 2consolidarea relaiilor economice i comerciale intre cele dou regiuni: cheia ctre aceasta este crearea unei zone de liber schimb euro-mediteraneene pan in 2010; 2parteneriate in domeniile social i cultural. Pentru perioada 2000-2006, Uniunea European acord ajutoare financiare ctre rile mediteraneene, in valoare de 5,3 miliarde de euro. Pentru perioada bugetar 2007-2013, Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat (ENPI) decurge din i se contopete cu programul de sine stttor, anterior program de sprijin pentru intrajutorarea rilor mediteraneene i a rilor invecinate, dintre statele aprute dup destrmarea fostei Uniuni Sovietice.

IV.

Africa

Relaiile dintre Europa i Africa subsaharian dateaz de mult vreme. In conformitate cu Tratatul de la Roma din 1957, pe atunci coloniile i teritoriile de peste mri ale unor state membre au devenit asociate ale Comunitii. Procesul de decolonizare de la inceputul anilor 60 a schimbat aceast legtur intr-o asociaie diferit, intre state suverane. Acordul de la Cotonou, semnat in anul 2000 la Cotonou, capitala statului Benin, marcheaz o nou etap in politica de dezvoltare a UE. Acest acord dintre Uniunea European i rile din Africa, Caraibe i Pacific (ACP) este de departe cel mai ambiios i mai vast acord incheiat vreodat intre ril dezvoltate i ri in curs de dezvoltare. El a succedat Conveniei de la Lome, semnat in 1975 la Lome, capitala statului Togo, iar apoi a fost treptat adus la zi. Obiectivul fundamental al acestui vast acord de asisten i de schimb comercial a rmas acelai cu cel semnat la Convenia de la Lome: este vorba de a promova i de a accelera dezvoltarea economic, cultural i social a rilor ACP i de a consolida i diversifica relaiile lor [cu Uniunea European i statele sale membre] in spiritul solidaritii i interesului reciproc. Noul acord merge mult mai departe in comparaie cu acordurile anterioare, din moment ce s-a trecut de la relaii comerciale fondate pe accesul pe pia la relaii comerciale intr-un sens mai general. De asemenea, acesta a introdus noi proceduri pentru a face fa problemelor cauzate de inclcarea drepturilor omului. Uniunea European a acordat concesiuni comerciale speciale rilor mai puin dezvoltate, dintre care 39 sunt semnatare ale Acordului de la Cotonou. Practic, din 2005, acestea pot exporta liber toate tipurile de produse pe pieele UE, in regim de scutire vamal. Fondul European de Dezvoltare finaneaz programele de sprijin destinate ACP, graie unui buget anual de 2 - 3 miliarde de euro.

.12. Care este viitorul Europei?


2 Integrarea european va continua in domeniile in care statele membre consider c este in interesul lor s lucreze impreun in cadrul european tradiional (in chestiuni referitoare la globalizarea comerului, piaa unic, dezvoltarea regional i social, cercetarea i dezvoltarea, msurile de promovare a creterii economice i ocuprii forei de munc i multe altele). 3 Procesul instituional al actualizrii regulilor de coordonare a relaiilor dintre rile membre i UE i intre UE i cetenii si a fost finalizat de curand. Liderii Uniunii Europene au semnat un nou tratat, Tratatul de la Lisabona. Odat ce va fi ratificat de toate statele membre, acest tratat urmeaz s pun la dispoziia Uniunii cadrul legislativ i instrumentele juridice necesare pentru a aborda provocrile viitoare i pentru a rspunde cerinelor cetenilor. Va veni o zi cand toate naiunile continentului, fr a pierde calitile lor distincte sau glorioasele lor individualiti, vor fuziona intr-o unitate superioar formand astfel fraternitatea european. Va veni o zi cand nu vor mai exista alte campuri de btlie decat cele ale pieelor deschise ideilor. Va veni o zi cand gloanele i bombele vor fi inlocuite de voturi. A trebuit s treac mai mult de un secol pan cand profeia lui Victor Hugo, rostit in 1849, s devin realitate. Dou rzboaie mondiale i numeroase alte conflicte intraeuropene ce au cauzat milioane de mori au jalonat aceast perioad i au fcut uneori s se piard orice speran. Astzi, primul deceniu al secolului XXI se deschide sub cele mai bune auspicii, ins aduce Europei noi dificulti i provocri. Extinderea de amploare a Uniunii Europene a continuat. Cum a subliniat un politician al unui nou stat membru, In sfarit, Europa a reuit s impace istoria cu geografia sa. In viitor, Uniunea European va continua s se extind. Intre timp, liderii Uniunii, in acord cu opinia public, vor trebui s defineasc limitele frontierelor UE, care vor fi geografice, politice i culturale. Uniunea European este fondat pe un pact intre naiuni suverane care au decis s impart un destin comun i s exercite impreun o parte a suveranitii lor. Sunt abordate aspecte care au o deosebit importan pentru europeni: pace, bunstare economic, securitate, democraie participativ, justiie i solidaritate. Acest pact este pe cale de a fi consolidat i confirmat pe intreg continentul european: o jumtate de miliard de persoane au ales s triasc in statul de drept, in armonie cu valorile seculare in centrul crora se situeaz omul i demnitatea sa. Actuala revoluie tehnologic transform radical viaa in lumea industrializat, inclusiv in Europa. Esenial este s se ineleag c aceste noi provocri au

dimensiuni ce depesc frontierele tradiionale. Dezvoltarea durabil, echilibrul demografic, dinamismul economic, solidaritatea social i rspunsurile etice ce trebuie aduse progresului inregistrat de tiinele vieii nu pot fi tratate mai eficient la nivel naional. Trebuie, de asemenea, s artm respect generaiilor viitoare. Procesul integrrii europene afecteaz acum intregul continent, care, la randul lui, face parte dintr-o lume in evoluie rapid i radical, planeta fiind in cutarea punctelor sale de echilibru. Relaiile cu lumea islamic, foametea i bolile din Africa, tendinele unilaterale in Statele Unite ale Americii, dezvoltarea dinamic a economiei in Asia sau relocarea global a industriilor i locurilor de munc sunt tot atatea evenimente ce afecteaz Europa. Europa nu numai c trebuie s se concentreze asupra propriei dezvoltri, dar in acelai timp trebuie s ia parte la procesul de globalizare. Instituiile Uniunii Europene au mari merite, dar ele trebuie s se adapteze pentru a putea face fa creterii numrului de sarcini ale unei Uniuni in expansiune. Odat cu creterea numrului de state membre, cresc i forele centrifugale ce amenin o implozie a sistemului. Perspectivele intereselor pe termen scurt trebuie s se tearg in faa prioritilor pe termen lung. Iat de ce protagonitii acestei aventuri fr precedent trebuie s ii asume responsabilitile, acionand in aa fel incat ansamblul instituional european s continue s funcioneze eficient. Orice reform decisiv a sistemului comunitar actual trebuie s garanteze pluralitatea i respectul diferenelor ce constituie bogia naiunilor Europei. Reformele trebuie, de asemenea, s se concentreze pe procesul decizional. Cutarea sistematic a acordurilor unanime va duce in cele din urm la paralizie. Numai un sistem politic i juridic echilibrat i fondat pe principiul votului cu majoritate calificat va putea funciona. Modificrile necesare pentru adaptarea structurii Uniunii, iniial proiectat pentru ase membri, la numrul actual de 27 de state membre, au fost incorporate in Tratatul de la Lisabona. Tratatul a fost adoptat in 2007, ins nu va intra in vigoare decat dup ce toate statele membre il vor ratifica. Acesta va aduce mai mult democraie i transparen, va introduce metode de lucru i reguli de votare simplificate, ne va garanta drepturile noastre fundamentale prin consacrarea acestora intr-o cart i va permite UE s se exprime cu o singur voce in privina problematicilor internaionale.

Tratatul de la Lisabona
Istoric Pentru a face fa provocrilor ocazionate de aderarea noilor membri din Europa Central i de Est, Consiliul European a convocat o Convenie, in decembrie 2001, insrcinat cu elaborarea unui proiect de tratat constituional.

Lucrrile Conveniei s-au incheiat in iunie 2003. Tratatul a fost semnat de ctre liderii UE la Roma, in octombrie 2004, i a fost trimis tuturor statelor membre pentru ratificare. Dei majoritatea rilor Uniunii Europene ratificaser Tratatul, acesta a fost respins de ctre electoratul francez i olandez in mai i respectiv iunie 2005. In consecin, procesul de reform a fost suspendat timp de 18 luni, pan cand a fost negociat un tratat de reform pe parcursul anului 2007, semnat de ctre efii de stat i de guvern din UE la Lisabona , in decembrie 2007. In prezent, Tratatul de la Lisabona este in curs de ratificare de ctre statele membre i se sper c va intra in vigoare inainte de urmtoarele alegeri pentru Parlamentul European din iunie 2009. Principalele dispoziii ale Tratatului Consolidarea puterii legislative i bugetare a Parlamentului European. Investirea parlamentelor naionale cu competene pentru a se asigura respectarea principiului subsidiaritii. Creterea numrului de domenii in care se aplic votul cu majoritate calificat in Consiliul UE. Definirea mai clar a repartizrii competenelor i responsabilitilor intre Uniunea European i rile membre. Includerea in Tratat a Cartei Drepturilor Fundamentale obligatorie din punct de vedere juridic, care garanteaz libertile i drepturile cetenilor europeni. Alegerea unui preedinte al Consiliului European cu un mandat de doi ani i jumtate, reinnoibil o singur dat. Crearea unui nou post de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe i Politica de Securitate pentru a se consolida impactul, coerena i vizibilitatea aciunilor externe ale UE.

Cronologia construciei europene


1950 9 mai Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune, in cadrul unui discurs inspirat de Jean Monnet, ca Frana i Republica Federal Germania s ii gestioneze in comun industriile crbunelui i oelului, sub autoritatea unei instituii noi care s rman deschis i altor state europene. Deoarece 9 mai consfinete practic naterea Uniunii Europene, aceast dat a fost aleas pentru a srbtori Ziua Europei. 1951 18 aprilie Cele ase state, Belgia, Republica Federal Germania, Frana, Italia, Luxemburg i rile de Jos, semneaz la Paris Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO). Acesta intr in vigoare la data de 23 iulie 1952, pentru o perioad de 50 de ani. 1955 1-2 iunie La intrunirea de la Messina, minitrii de externe ai statelor membre CECO decid extinderea procesului de integrare european ctre intreaga economie. 1957 25 martie Cele ase state semneaz la Roma Tratatele de instituire a Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Acestea intr in vigoare la data de 1 ianuarie 1958. 1960 4 ianuarie La indemnul Marii Britanii, Convenia de la Stockholm instituie Asociaia European a Liberului Schimb (AELS), cuprinzand o serie de ri europene care nu fac parte din CEE. 1963 20 iulie La Yaounde, CEE i 18 state africane semneaz un acord de asociere. 1965 8 aprilie Are loc semnarea Tratatului de fuziune a organelor executive ale celor trei Comuniti (CEC, CEE i Euratom), prin care se instituie un Consiliu unic i o Comisie unic. Acesta intr in vigoare la data de 1 iulie 1967. 1966 29 ianuarie

Compromisul de la Luxemburg. Ca urmare a unei crize politice, Frana accept s participe din nou la reuniunile Consiliului, in schimbul unui acord conform cruia majoritatea calificat este permis doar dac nu sunt puse in joc interesele majore ale statelor membre. 1968 1 iulie Are loc desfiinarea, cu 18 luni inainte de termen, a taxelor vamale pentru bunuri industriale existente intre statele membre i introducerea unui tarif extern comun. 1969 1-2 decembrie efii de stat i de guvern ai CEE reunii la Haga iau hotrarea de a merge mai departe pe drumul integrrii europene, deschizand astfel calea primului val de extindere. 1970 22 aprilie Este semnat la Luxemburg un tratat care permite finanarea treptat a Comunitilor printr-un sistem de resurse proprii i totodat extinderea competenelor in materie de control ale Parlamentului European. 1972 22 ianuarie La Bruxelles se semneaz tratatele de aderare intre statele Comunitilor Europene i Danemarca, Irlanda, Norvegia i Marea Britanie. 1973 1 ianuarie Danemarca, Irlanda i Marea Britanie ader la Comunitile Europene, care vor cuprinde din acest moment nou state membre. Norvegia se pronun cu o majoritate de voturi impotriva aderrii, in urma unui referendum organizat in acest scop. 1974 9-10 decembrie efii de stat ai celor nou ri membre se reunesc la Paris, unde decid s se intalneasc de trei ori pe an in cadrul unui Consiliu European. Acetia ii exprim, de asemenea, acordul pentru organizarea de alegeri directe pentru Parlamentul European i aprob infiinarea Fondului European de Dezvoltare Regional. 1975 28 februarie Este semnat, la Lome, o convenie (Lome I), intre CEE i 46 de state din Africa, Caraibe i Pacific (ACP).

22 iulie Este semnat un tratat bugetar prin care sunt extinse atribuiile Parlamentului i este infiinat Curtea de Conturi a Comunitilor Europene. Acesta intr in vigoare la data de 1 iunie 1977. 1979 7-10 iunie Au loc primele alegeri directe pentru cele 410 locuri in Parlamentul European. 1981 1 ianuarie Grecia devine membru al CEE. Numrul statelor membre se ridic la zece. 1984 14-17 iunie A doua rund de alegeri directe pentru Parlamentul European. 1985 7 ianuarie Jacques Delors devine preedinte al Comisiei (1985-1995). 14 iunie Este semnat Acordul Schengen in scopul de a elimina controalele la frontierele dintre statele membre ale Comunitilor Europene. 1986 1 ianuarie Spania i Portugalia devin membre ale CEE. Numrul statelor membre se ridic la 12. 17 i 28 februarie Se semneaz, la Luxemburg i la Haga, Actul Unic European. Acesta intr in vigoare la data de 1 iulie 1987. 1989 15 i 18 iunie A treia rund de alegeri directe pentru Parlamentul European. 9 noiembrie Cderea zidului Berlinului. 1990 3 octombrie Reunificarea Germaniei. 1991 9-10 decembrie

Consiliul European de la Maastricht adopt Tratatul privind Uniunea European, care pune bazele unei politici externe i de securitate comun, ale cooperrii mai stranse in domeniul justiiei i afacerilor interne i ale crerii unei uniuni economice i monetare care s includ moneda unic. 1992 7 februarie Se semneaz la Maastricht Tratatul privind Uniunea European. Acesta intr in vigoare la data de 1 niembrie 1993. 1993 1 ianuarie Are loc crearea pieei unice. 1994 9 i 12 iunie A patra rund de alegeri directe pentru Parlamentul European. 1995 1 ianuarie Austria, Finlanda i Suedia devin membre ale UE. Numrul statelor membre se ridic la 15. Norvegia aman din nou aderarea, ca urmare a unui referendum in care se inregistreaz o majoritatea de voturi negative. 23 ianuarie Incepe s funcioneze o nou Comisie European prezidat de Jacques Santer (1995-1999). 27-28 noiembrie Conferina Euro-mediteraneean de la Barcelona lanseaz un parteneriat intre UE i statele situate pe coasta sudic a Mediteranei. 1997 2 octombrie Se semneaz Tratatul de la Amsterdam. Acesta intr in vigoare la data de 1 mai 1999. 1998 30 martie Incepe procesul de aderare pentru noile ri candidate. Cipru, Malta i alte 10 ri din Europa Central i de Est vor fi implicate in acest proces. 1999 1 ianuarie Inceputul celei de-a treia etape a UEM. Unsprezece ri ale UE adopt moneda euro, care este lansat pe pieele financiare, inlocuind astfel monedele naionale in desfurarea tranzaciilor de ordin nefinanciar. Banca Central European ii asum rolul de a gestiona politica monetar a Uniunii. Grecia se

va altura la randul su celor 11 ri membre ale zonei euro in 2001. 10 i 13 iunie A cincea rund de alegeri directe pentru Parlamentul European. 15 septembrie Incepe s funcioneze o nou Comisie European prezidat de Romano Prodi (1999-2004). 15-16 octombrie Consiliul European de la Tampere decide crearea unui spaiu european de libertate, securitate i justiie. 2000 23-24 martie Consiliul European de la Lisabona dezvolt o nou strategie de stimulare a ocuprii forei de munc in cadrul UE, de modernizare a economiei, precum i de intrire a coeziunii i integrrii sociale intr-o Europ bazat pe cunoatere. 7-8 decembrie La Nisa, Consiliul European adopt o decizie comun cu privire la textul unui nou tratat care schimb sistemul de luare a deciziilor in cadrul UE, in perspectiva pregtirii pentru extindere. Preedinii Parlamentului European, ai Consiliului European i ai Comisiei proclam solemn Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. 2001 26 februarie Se semneaz Tratatul de la Nisa. Acesta intr in vigoare la data de 1 februarie 2003. 14-15 decembrie Reuniunea Consiliului European de la Laeken. Este adoptat o declaraie privind viitorul UE. Se deschide astfel calea ctre o nou reform instituional a UE i ctre crearea unei Convenii in vederea elaborrii unui proiect de Constituie European. 2002 1 ianuarie Intr in circulaie bancnotele i monedele euro pe teritoriul celor 12 state ale zonei euro. 13 decembrie Consiliul European de la Copenhaga aprob oficial aderarea la Uniune a celor 10 ri candidate (Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia i Slovenia) la 1 mai 2004. 2003 10 iulie

Sunt inchise oficial lucrrile Conveniei pentru Viitorul Europei prin adoptarea unui proiect de Tratat Constituional. 4 octombrie Incepe Conferina Interguvernamental pentru elaborarea Tratatului Constituional. 2004 1 mai Cipru, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia i Slovenia ader la Uniunea European. 10 i 13 iunie A asea rund de alegeri directe pentru Parlamentul European. 29 octombrie Se adopt la Roma Constituia European (sub rezerva ratificrii de ctre statele membre). 22 noiembrie Ii incepe mandatul o nou Comisie European, prezidat de Jose Manuel Barroso. 2005 29 mai i 1 iunie Se inregistreaz o majoritate de voturi negative din partea Franei ca rezultat al referendumului asupra Constituiei, urmat la scurt timp i de votul negativ al rilor de Jos. 3 octombrie Deschiderea negocierile de aderare cu Turcia i Croaia. 2007 1 ianuarie Bulgaria i Romania ader la Uniunea European. Slovenia adopt moneda unic.

S-ar putea să vă placă și