Sunteți pe pagina 1din 2

Cum se dreneaz` expandoarele de abur

Atunci c^nd condensul fierbinte sau apa de cazan, sub presiune, sunt evacuate la o presiune mai sc`zut`, o parte este reevaporat`, devenind ceea ce se cunoa[te sub numele de abur expandat. Con]inutul de c`ldur` a aburului expandat este identic cu cel al aburului viu la aceea[i presiune, de[i aceast` c`ldur` valoroas` este pierdut` c^nd este l`sat s` scape prin aerisirea expandorului. Prin dimesionarea corespunz`toare [i instalarea unui sistem de recuperare a aburului expandat, con]inutul de c`ldur` latent` al aburului expandat poate fi utilizat la \nc`lzire prin convec]ie, \nc`lzirea sau pre\nc`lzirea apei, uleiului sau altor lichide [i la \nc`lzirea \n procese la joas` presiune. Daca exist` disponibil [i abur uzat, acesta poate fi combinat cu aburul expandat. |n alte cazuri, aburul expandat va trebui s` fie suplimentat cu abur viu de adaos la o presiune redus`. Cantitatea real` de abur expandat, variaz` \n func]ie de condi]iile de presiune. Cu c^t diferen]a dintre presiunea ini]ial` [i presiunea de pe partea de evacuare este mai mare, cu at^t cantitatea de abur expandat care va fi generat`, va fi mai mare. Pentru a se determina cantitatea exact`, \n procente, de abur expandat format \n anumite condi]ii, vezi capitolul respectiv din acest Manual.

Selec]ia oalelor de condens

Condensul poate fi claculat utiliz^ndu-se urm`toarea formul`: Q= LLxP 100

Q= Condensul \n kg/h (care va fi vehiculat de oala de condens) L= Debitul de condens \n expandor, \n kg/h P= Procentul de abur expandat Exemplu: Determina]i condensul dintr-un expandor cu 2300 kg/h de condens la 7 bari intr^nd \n recipientul reductor men]inut la 0,7 bari. De la capitolul respectiv, procentul de abur expandat este P = 10,5% Utiliz^nd formula: Q= 2300 - (2300 x 10,5)/100 = 2060 kg/h. Datorit` importan]ei conserv`rii energiei [i datorit` func]ion`rii la contrapresiune, oala de condens cea mai potrivit` pentru aburul expandat este de tip cu clopot, cu o aerisire mare la clopot. |n plus, IB lucreaz` intermitent, evacu^nd aerul [i C02 la temperatura aburului. |n unele cazuri, oala de condens cu plutitor [i termostatic` este o alternativ` acceptabil`. Un avantaj deosebit al F&T este capabilitatea ei de a face fa]` la cantit`]i mari de aer la pornire.

Figura 36-1. Schi]` de instalare a unui expandor

Expandor de abur cu adaos de abur viu, cu prezentarea fitingurilor [i racordurilor recomandate. Clapetele de re]inere din liniile de intrare \mpiedic` pierderile de abur expandat c^nd linia nu se utilizeaz`. By-pass-ul este utilizat c^nd nu se poate utiliza aburul expandat. Supapele de siguran]` \mpiedic` acumularea de presiune [i \mpiedicarea func]ion`rii oalelor de condens de \nalt` presiune. Reductorul de presiune reduce aburul de \nalt` presiune la valoarea aburului expandat astfel \nc^t s` poat` fi combina]i pentru utilizarea \n proces sau inc`lzire.

Vezi Graficul 3-1. pentru procentul de mare presiune abur expandat format la evacuarea condensului la presiune redus`.
Un al treilea tip de dispozitiv care poate fi alegerea preferat`, \n multe cazuri, este DC. EI combin` cele mai bune caracteristici ale celor dou` de mai sus [i este recomandat pentru cantit`]ile mari de condens care dep`[esc capacitatea de separare a expandorului. Coeficientul de siguran]` Cantitatea sporit` de condens de la pornire [i diversele cantit`]i din cursul func]ion`rii, \nso]ite de o presiune dlferen]ial` redus`, dicteaz` un coeficlent de siguran]` de 3:1 pentru drenarea expandoarelor.

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)


Echipament de drenat Expandor Prima alegere [i codul IBLV B,E,M,L,I,A,F Alt` variant` F&T sau *DC

*Recomandat acolo unde condensul dep`[e[te capacitatea de separare a expandorului.

36

Instalarea

Liniile de retur de condens con]in at^t abur expandat, c^t [i condens. Pentru recuperarea aburului expandat, colectorul de retur merge la un expandor, unde condensul este golit iar aburul este trimis prin ]evi de la expandor la consumatori, Fig. 36-1. Cum un expandor provoac` o contrapresiune pe oalele de condens care refuleaz` \n recipient, aceste oale de condens trebuie astfel selectate \nc^t s` poat` func]iona la contrapresiune [i s` aib` o capacitate suficient` la presiunile diferen]iale existente. Liniile de condens trebuie \nclinate spre expandor [i acolo unde la un astfel de recipient vin mai multe linii, fiecare linie trebuie echipat` cu o clapet` de re]inere rabatabil`. Atunci, oricare linie care nu se utilizeaz` va fi izolat` de celelalte si nu va fi alimentat` \n sens contrar cu abur expandat rezidual care rezult`. Dac` oala de condens func]ioneaz` la joas` presiune, se va asigura golirea gravita]ional` la vasul de condens. |n general, amplasamentul ales pentru expandor trebuie s` satisfac` cerin]ele de cantitate maxim` de abur expandat [i de lungime minim` a conductei.

Liniile de condens, expandorul [i liniile de abur de joas` presiune trebuie izolate pentru prevenirea pierderilor de abur expandat prin radia]ie. Nu se recomand` instalarea unei duze de pulverizare pe ]eava de intrare \n interiorul vasului. Ea s-ar putea \nfunda, oprind curgerea condensului [i ar putea produce o contrapresiune la oalele de condens. Echipamentele de joas` presiune care utilizeaz` abur expandat trebuie prev`zute cu oale de condens individuale [i trebuie evacuate la un retur de joas` presiune. Volumele mari de aer trebuie evacuate din expandor, deci, se va utiliza o aerisire termostatic` pentru eliminarea aerului [i pentru a-I \mpiedica s` treac` la sistemul de joas` presiune.

Dimensiunea important` este diametrul interior. Acesta va trebui s` fie astfel \nc^t viteza de ridicare a aburului expandat s` fie suficient de redus` pentru a se asigura c` apa antrenat` cu aburul expandat este \ntr-o cantitate mic`. Dac` viteza de ridicare este men]inut` redus`, \n`l]imea vasului nu este important`, \ns` este bine s` se utilizeze o lungime de 700-1000 mm. S-a constatat c` o vitez` a aburului de aproximativ 3m/sec \n expandor va da o separare bun` a aburului [i apei. Pe aceast` baz` s-au calculat diametrele interioare corespunz`toare pentru diverse cantit`]i de abur expandat, rezultatele s^nt reprezentate \n graficul 37-1. Aceast` curb` d` diametrele interioare cele mai mici recomandate. Dac` este mai convenabil, se poate utiliza un vas cu o m`rime mai mare. Graficul 37-1 nu ]ine seama de presiune ci numai de greutate. De[i volumul de abur [i viteza de ridicare sunt mai reduse la o presiune mai mare, pentru c` aburul este mai dens, exist` o tendin]` sporit` de antrenare. Se recomand`, deci, ca indiferent de presiune, Graficul 37-1 s` fie utilizat pentru a afla diametrul interior. Pentru informa]ii suplimentare privind dimensionarea expandoarelor cere]i Buletinul Armstrong 201.

Dimensiunile expandorului

Expandorul poate fi construit de obicei dintr-o bucat` de conduct` de diametru mare, cu capetele sudate sau prinse \n bol]uri. Racordul de intrare condens trebuie s` fie la 150200 mm deasupra ie[irii condensului dup` expandare.

Figura 37-1. Recuperarea aburului expandat de la un pre\nc`lzitor de aer Aburul expandat este luat de la expandor [i este combinat cu abur viu a c`rui presiune este redus` la cea a aburului expandat printr-un reductor de presiune.

Grafic 37-1. Determinarea diametrului interior al expandorului pentru o anumit` cantitate de abur expandat Afla]i cantitatea de abur expandat disponibil (\n kg/h) pe orizontal`, citi]i pe curb` [i pe axa vertical , pentru a ob]ine diametrul \n mm.

Diametrul interior al expandorului, mm

Kg. de abur expandat

37