Sunteți pe pagina 1din 7

PRIMARUL Institutia primarului este traditionala in administratia Romaniei.

Ea a fost reglementata pentru prima data in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunala din 1864 si a cunoscut o evolutie continua ca un efect firesc al transformarilor prin care a trecut statul romanesc. Prin Legea comunala din 1 aprilie 1864 s-a impus solutia consiliului comunal si a primarului de locuitorii comunei rurale. Primarul este magistratul comunal, caruia legea ii incredinteaza intreaga administratie a comunei, dar in acelasi timp era si delegatul puterii centrale, in comunele rurale, el trebuia confirmat de prefect, in comunele urbane, insa, primarul era numit de Domn dintre primii trei consilieri care au intrunit cele mai multe voturi. Legea comunala din 7 mai 1887, cu modificarile din 1894 si Legea organizarii comunelor rurale si administratiunea plasilor din 1 mai 1904 (care a inlocuit Legea din 1887) au venit cu alta solutie: primarul era ales de catre consilieri " dintre membri cu stiinta de carte " si confirmat de prefectul judetului. Legile ulterioare, pana la instaurarea dictaturii regale, s-au inscris cand intr-o formula, cand in alta, fireste cu anumite variatiuni date de modul in care a fost conceputa administratia judeteana de la nivelul clasei. Nu trebuie sa uitam ca la un moment dat legislatia reglementa doi prefecti, unul politic, numit de Guvern, si unul administrativ. Astfel ultima reglementare democratica, Legea administrativa din 2 martie 1936 a consacrat solutia alegerii primarului de consiliu :Consiliul odata constituit, va proceda la alegerea primarului, ajutorilor de primari, a unei comisiuni financiare, compusa din trei membri, iar la municipii si a unei delegatiuni a Consiliului (art. 57), Legea admitea si ipoteza numirii primarului, se intelege atunci cand din orice cauza primarul n-a putut fi declarat ales. Legislatia actuala in vigoare a optat pentru solutionarea alegerii primarului, la fel ca si consiliul, direct de comunitatea locala, indiferent ca este vorba de mediul rural sau urban stabilind totodata, incompatibilitatea dintre functia de primar si ceea de consilier. Atributiile primarului. In functie de specificul activitatii la care se refera, atributiile primarului, care suntprevazute la art.63 din Legea nr. 215/2001, pot fi clasificate in mai multe categorii:a) atributii privind asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale alecetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului ia masurile necesare siacorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ aleministrilor si ale celorlalti conducatori ale autoritatilor administratiei publice centraleprecum si a hotararilor consiliului judetean; se imbina astfel interesele generale ale statuluicu cele ale localitatii unde primarul a fost ales in functie;b) atributii privind aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local, in calitatede autoritate executiva astfel, in situatia in care primarul apreciaza ca o hotarare esteilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect. In legatura cu acestaspect, in practica judiciara s-a constatat ca primarul are si calitate procesuala activa pentrua ataca in fata instantelor de contencios administrativ hotararile consiliului, pe care leconsidera ilegale, avandu-se in vedere

compatibilitatea acestui punct de vedere cu CartaEuropeana a Autonomiei Locale. Atributii in domeniile economic si financiar intocmeste proiectul bugetului localsi contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;exercita functia de ordonator principal de credite; verifica incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local, etc.d) atributii in domeniile social, cultural, stiintific si urbanistic asigura ordineapublica si linistea locuitorilor prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici,pompierilor si unitatilor de protectie civila; ia masuri pentru prevenirea si limitareaurmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cuorganele specializate ale statului; ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general allocalitatii si il supune spre aprobare consiliului local, etc.e) atributii in domeniul organizatoric poate propune consiliului local consultareapopulatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit; ia masurileprevazute de lege pentru desfasurarea adunarilor publice, etc. Din ansamblul atributiilor conferite de lege se poate trage concluzia ca primarul actioneaza intr-o dubla calitate:- pe de-o parte el este reprezentantul localitatii in care a fost ales in functie, iar inaceasta calitate este chemat sa realizeze interesul comunitatii care i-a acordat votul cuocazia desfasurarii alegerilor locale;- pe de alta parte, primarul este reprezentant al statului in comuna sau orasul in carea fost ales, iar acest statut este determinat de delegarea, pe cale legislativa, a unor activitatice revin statului, cum ar fi: stare civila, autoritate tutelara, organizarea alegerilor, etc.Primarul are posibilitatea de a delega viceprimarului sau dupa caz viceprimarilor,prin dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare o serie de atributii cu exceptiacelor prevazute in mod expres de lege, ca nu pot fi delegate. In exercitarea atributiilor sale,primarul emite dispozitii, acte administrative cu caracter normativ sau individual. Mandatul primarului Durata mandatului primarului este de 4 ani si poate fi prelungita prin lege organica,in caz de razboi sau de catastrofa. Pe toata durata acestui mandat contractul de munca alprimarului la regiile autonome, societatile comerciale cu capital majoritar de stat sau lainstitutiile bugetare, se suspenda.Suspendarea de drept a mandatului primarului poate avea loc in cazul in care acestaa fost arestat preventiv. Masura arestarii se comunica de indata de catre parchet sau decatre instanta de judecata, prefectului, care prin ordin constata suspendarea mandatului.Suspendarea mandatului primarului dureaza pana la incetarea masurii arestarii preventive.Incetarea de drept a mandatului primarului poate avea loc, potrivit art. 69 alin.2 dinLegea nr. 215/2001 in unul din urmatoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbareadomiciliului intr-o alta unitate administrativ teritoriala; imposibilitatea de a fi exercitatmandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute delege; cand se constata dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin fraudaelectorala sau prin orice alta incalcare a legii privind alegerile locale; a fost condamnat,prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate;punerea sub interdictie judecatoreasca; pierderea drepturilor electorale; cand, in exercitareaatributiilor ce ii revin prin lege, a emis trei dispozitii cu caracter normativ intrun intervalde 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotararejudecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila; deces. Incetarea mandatului primarului seconstata de catre prefect prin ordin, acesta putand fi atacat de primar la instanta decontencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare.Incetarea mandatului primarului prin referendum este consacrata de art. 70 dinLegea nr. 215/2001 si reprezinta posibilitatea acordata corpului electoral de a revoca dinfunctie primarul pentru nesocotirea intereselor generale ale colectivitatii locale ori pentruneexercitarea atributiilor ce ii revin potrivit legii. Referendumul se organizeaza ca urmarea cererii motivate, adresate in acest sens, prefectului, de catre locuitorii comunei sauorasului. Pe baza propunerii prefectului, Guvernul emite o hotarare, in termen de 60 de zilede la solicitarea prefectului, stabilind data organizarii referendumului.

Atunci cand functia de primar devine vacanta, sau in cazul suspendarii temporare,atributiile acestuia se exercita de drept de catre viceprimar. COMPONENTE ALE SISTEMULUI ADMINISTRATIEI PUBLICE Coroborand articolul 21 cu articolele cuprinse in capitolul III din Legea nr. 215/2001, desprindem concluzia ca primarul reprezinta autoritatea administratiei publice cu caracter executiv. Legea romana a administratiei publice locale, ca si legea anterioara, consacra un dublu statut al primarului: autoritatea care reprezinta colectivitatea teritoriala care l-a ales, sau, intr-o formula consacrata in limbajul juridic francez "agent al colectivitatii teritoriale"; autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul auturitatilor administrativ-teritoriale, sau in acelasi limbaj, "agent al statului" la nivelul comunei, orasului (municipiului). Consideram ca intelegerea completa a statutului juridic al primarului, in acord cu principiul autonomiei locale, impune stabilirea unui raport intre consiliile locale si primari, astfel incat aceste autoritati sa fie pe deplin compatibilie si sa contribuie, impreuna, la solutionarea problemelor de interes local. Este cunoscut faptul ca in istoria post-decembrista s-au inregistrat situatii conf1ictuale de notorietate, cum ar fi cea dintre fostul Consiliu General al municipiului Bucuresti si fostul Primar General al Capitalei, care au paralizat efectiv activitatea la nivelul Capitalei, printr-o situatie litigioasa interminabila care s-a dus nu numai in plan politic, ci si in plan juridic, cele doua autoritati atacandu-si reciproc actele administrative pe care le emiteau in fata instantei de contencios administrativ. Intr-un asemenea context, Curtea Constitutionala a si adoptat o decizie prin care statueaza ca este de neacceptat ca aceste autoritati publice sa-si atace una alteia actele in fata instantei de contencios administrativ . Conflicte de interese Prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public. Actele primarului In exercitarea atributiilor sale, primarul emite conform art. 68 alin.1 al Legii nr. 215/2001, republicata, dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica, sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate. Aducerea la cunostinta publica a dispozitiilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect, conform art. 49 alin.2 coroborat cu art. 68 alin.2 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. Drepturile si obligatiile primarului Principalele drepturi conferite de lege primarilor pe timpul exercitarii mandatului sunt urmatoarele: a) contractul de munca sau actul de numire a acestora in cadrul unei institutii ori autoritati publice, regii autonome sau la o societate comerciala cu capital integral de stat ori

majoritar de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale se suspenda. Pe aceste functii pot fi angajate sau numite alte persoane numai pe durata determinata; b) la incetarea mandatului de primar persoana in cauza isi va relua activitatea in executarea acelorasi contracte de munca sau a actului de numire. Timp de 2 ani de la data incetarii mandatului, persoanelor care au indeplinit functia de primar nu li se poate modifica sau desface contractul de munca si nici nu pot fi eliberate din functie pentru motive ce nu le sunt imputabile. c) la incetarea mandatului, primarii care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiaza, la cerere, de calcularea sau, dupa caz, de recalcularea pensiei, luandu-se in calcul si indemnizatiile lunare primite, in conditiile legii; d) are dreptul de a initia proiecte de hotarari pe care le supune dezbaterii si aprobarii consiliilor locale, precum si dreptul de a emite dispozitii; e) f) dreptul la indemnizatie lunara, stabilita potrivit legii; dreptul la decontarea cheltuielilor legate de exercitarea mandatului;

g) dreptul la concedii de odihna, concedii medicale, concedii fara plata, precum si dreptul la concedii platite in cazul unor evenimente deosebite, potrivit legii; h) durata mandatului constituie vechime in munca si in specialitate si se ia in calcul la promovarea si la acordarea tuturor drepturilor banesti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea si recalcularea pensiei; i) plata cursurilor de pregatire, formare si perfectionare profesionala organizate de institutii specializate, in decursul mandatului etc. Principalele obligatii ce revin primarilor, potrivit legii, sunt: a) sa exercite functia cu buna-credinta si fidelitate fata de tara si de colectivitatea locala care i-a ales; b) sa respecte Constitutia, legile tarii si celelalte acte normative cu forta juridica superioara; c) sa organizeze si sa puna in executare hotararile consiliului local;

d) sa manifeste probitate si discretie profesionala, cinste si corectitudine in exercitarea mandatului; e) sa se abtina de la a emite acte administrative sau de a lua alte masuri in situatiile in care se afla in conflict de interese, ori de cate ori interesele personale contravin interesului general; f) sa organizeze periodic audiente si intalniri cu cetatenii, sa prezinte anual consiliului local o informare cu privire la situatia administratiei locale; g) sa depuna declaratia de avere, in conditiile legii etc.

Aparatul de specialitate al primarului Pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege, atat consiliul local, precum si primarul au nevoie de un personal specializat si competent, denumit "aparatul de specialitate al primarului. Conform art. 36 alin. (3) lit. b din Legea nr. 215/2001, legea administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, la propunerea primarului, consiliul local aproba, in conditiile legii, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului. Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de specialitate al primarului se fac de catre primar, conform legii. In componenta aparatului propriu al primarului se regasesc doua categorii de personal si anume: a) functionari publici, persoane care exercita o functie publica;

b) personal contractual, care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, precum si alte categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica. Viceprimarul Comunele, orasele, municipiile si sectoarele municipiului Bucuresti au cate un viceprimar, iar municipiile resedinta de judet si municipiul Bucuresti au doi viceprimari, alesi in conditiile legii. In legislatia de dupa 1990, art. 57 alin.2 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 asa cum a fost modificat prin Legea nr. 286/2006 prevede: "Viceprimarul este subordonat primarului si inlocuitorul de drept al acestuia, care ii poate delega atributiile sale. Mandatul viceprimarului se exercita in mod legal de la data alegerii in functie si inceteaza o data cu expirarea mandatului consiliului local din care face parte. Mandatul viceprimarului inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele situatii: a) b) demisie; incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia; d) lipsa nemotivata la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului;

e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate; g) punerea sub interdictie judecatoreasca;

h) i)

pierderea drepturilor electorale; deces.

Cu alte cuvinte, mandatul viceprimarului poate inceta de drept, inainte de termen pentru cauzele care determina incetarea calitatii de consilier local. Pe timpul mandatului, la fel ca orice alt ales local, viceprimarul exercita o functie de autoritate publica, se afla in serviciul colectivitatii locale, fiind ocrotit de lege. Principalele drepturi de care se bucura viceprimarul pe timpul exercitarii mandatului, sunt prevazute in Capitolul V al Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, dintre care enumeram: pe timpul exercitarii mandatului se suspenda contractul de munca sau actul de numire in cadrul unei institutii ori autoritati publice, respectiv regii autonome sau societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale; in consecinta, la incetarea mandatului isi reiau activitatea in baza acelorasi contracte de munca sau acte de numire; are dreptul de a initia proiecte de hotarari, individual sau in grup, pe care le supune spre aprobare consiliului local; pentru activitatea prestata are dreptul la o indemnizatie lunara stabilita potrivit legii. De asemenea, are dreptul la decontarea cheltuielilor legate de exercitarea mandatului, in conditiile prevazute de lege; beneficiaza de concedii de odihna, concedii medicale, concedii fara plata precum si de concedii platite in cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii; durata exercitarii mandatului constituie vechime in munca si in specialitate si se ia in calcul la promovare si la acordarea tuturor drepturilor banesti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea si la recalcularea pensiei; beneficiaza de plata cursurilor de pregatire, formare si perfectionare profesionala, organizate de institutiile specializate etc. Obligatiile viceprimarilor pe durata mandatului sunt stabilite in Capitolul VI al Legii privind Statutul alesilor locali nr. 393/2004, astfel: indatorirea de a participa la exercitarea functiilor autoritatilor administratiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezinta, cu buna-credinta si fidelitate fata de tara si de colectivitatea care i-a ales; sa depuna declaratia de avere si declaratia de interese in termenele prevazute de lege; obligatia de probitate si discretie profesionala;

obligatia de a aduce la cunostinta cetatenilor toate actele si faptele administrative de interes public pentru colectivitatea locala;

sa organizeze periodic, cel putin o data pe trimestru intalniri cu cetatenii, sa acorde audiente si sa prezinte consiliului local o informare cu privire la problemele ridicate de cetateni. In sfarsit, ca si in cazul primarului, viceprimarul raspunde, dupa caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce-i revin, astfel cum prevad dispozitiile art. 128 alin.1 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.