Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Poate cea mai frumoas, mai iubit i ateptat srbtoare este Crciunul, celebrat de toata lumea cretin pe 25 decembrie. Din punct de vedere religios, Crciunul, cea mai veche srbtoare a omenirii, semnific naterea Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pmnt s ajute oamenii s devin mai buni, mai credincioi, mai ngduitori i responsabili, mai tolerani i rbdtori. Se vestete Naterea Domnului nainte de Crciun, preotul umbl cu icoana din casa in casa, pentru a vesti Naterea Domnului. Aceasta este o practic extrem de veche, de fapt, o vizit pe care preotul o face credincioilor si. Preotul poart cu el o icoan care nfieaz scena naterii Mntuitorului i, n fiecare cas cnt troparul srbtorii, dnd icoana credincioilor ca sa fie srutat. mpodobirea bradului Tradiia mpodobirii bradului i a casei cu crengue de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la jumtatea secolului al XIX-lea de la tarile germanice. Prin forma sa triunghiular, bradul simbolizeaz Sfnta Treime, iar podoabele cu care bradul este mpodobit semnific bogia i cunoaterea, ca i pomul sacru din Gradina Edenului. n zilele noastre, mpodobirea bradului de Crciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, att n mediul rural, ct i urban, odat cu ateptarea n seara de Ajun a lui Mo Crciun. Copiii tiu c Mo Crciun aduce cadouri mai multe celor care au fost foarte cumini. Acesta este i astzi un argument foarte serios i este o motivaie puternic pentru copii, care se strduiesc s devin mai cumini, mai harnici i mai asculttori pentru ca anul viitor s primeasc mai multe daruri. Colindatul n ajunul Crciunului exist obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sunt cntece tradiionale formate din urri de bine i belug pentru toi cei ce le ascult. n ziua de Crciun, colindele revin, de ast dat copiii cntnd "Steaua". Prin acest colind, ei anun venirea pe lume a pruncului Iisus Hristos. mprumuturi i noroc
1
n unele locuri, n ajunul Crciunului, gospodarii i strng de prin sat toate lucrurile pe care le-au dat cu mprumut. n alte locuri, n ajun de Crciun nu se d nimic cu mprumut pentru c cei care iau cu mprumut fac asta numai ca s aib noroc la hoii n anul viitor. De asemenea, tradiia spune c cei care dau lucruri din casa, alung norocul din cmin. n unele sate, n vasul cu ap, n care familia se spal, se pun nuci, pentru ca oamenii s fie sntoi peste an. Tot la sate nc se mai pstreaz obiceiul ca n ajunul Crciunului cetele de colindtori s mearg din poarta n poart ca s vesteasc venirea pe lume a Pruncului Iisus. Se spune c tinerii mascai care nsoesc aceste cete au darul de a alunga spiritele rele i c cei care nu i primesc vor avea un an srac, cu ghinion.
Finlandezii servesc de Crciun un amestec de carne i pete. Dup mas, se merge la saun, apoi toata lumea merge la mormintele rudelor. Maghiarii mnnc de Crciun pete prjit i supa de peste, iar la desert Beiglie, un fel de rulada cu semine de mac i nuci. Potrivit tradiiei, dac n timpul slujbei de Crciun te urci pe un scaun poi vedea care din persoanele prezente sunt vrjitoare. n Italia, cina de Crciun poate avea pan la apte feluri i dureaz patru ore sau chiar mai mult. Cadourile sunt aduse de La Befana, un fel de vrjitoare pe o matura. n Cehia, bradul de Crciun nu se mpodobete nainte de seara de Ajun, cnd toata familia se adun n jurul unei mese cu sup de pete, ou i crap. Potrivit tradiiei, numrul de persoane aezate la mas trebuie s fie par, n caz contrar cel lipsit de partener va muri n anul care urmeaz. n Germania, masa de Ajunul Crciunului const din carne de purcel de lapte, caltabo i salat de macaroane. n prima zi de Crciun se servete gsc la cuptor, Stollen o prjitur tradiional, un fel de cozonac cu fructe, maripan i ghimbir. Grecii srbtoresc Crciunul pe 7 ianuarie, dup Calendarul Iulian, iar cadourile se deschid de Anul Nou. Un membru al familiei binecuvnteaz casa cu ap sfinit pentru a-i alunga pe Killantzaroi creaturi asemntoare cu spiriduii, care ptrund n cas prin horn i creeaz haos, stingnd focul, legnd cozile cailor i acrind laptele. n Islanda exista 13 Moi i fiecare dintre ei las cte un dar copiilor cumini. Ei coboar din muni unul cte unul ncepnd din 12 decembrie i au nume ciudate precum Cel care linge linguri, Cel care miroase pe la ui i Crligul de Carne. Jamaicanii organizeaz o mas festiv n ziua de Crciun, la care se servesc orez si un fel de fasole, pui, coada de viel i carne de capr. Preparatele sunt nsoite de o butur tradiional din mcri uscat, chimen, zahr, coaj de portocal i rom. Una dintre cele mai ciudate tradiii de Crciun este Festivalul Ridichilor, care in Mexic cresc mult mai mari i n forme bizare. Pe 23 decembrie, acestea sunt sculptate, realizndu-se figuri bibice i din mitologia azteca.