TURISMUL CULTURALRELIGIOS DIN MUNTENIA I OLTENIA

CUPRINS Argument..................................................................................................................4 Cap.1.Noiuni generale privind turismul...................................................................................5

1.1.Concepte privind turismul......................................................................................................5 1.2. Istoria turismului...............................................................................................................8 1.3.Tipuri si forme ale turismului.................................................................................................9

Cap.2.Destinaii pentru turismul cultural religios din Muntenia i Oltenia........................14

2.1. Mnstirea Antim.................................................................................................................16 2.2. Mnstirea Govora...............................................................................................................17 2.3. Mnstirea Zamfira..............................................................................................................18 2.4. Mnstirea Tismana.............................................................................................................19 2.5. Mnstirea Corbii de Piatr................................................................................................20

Cap.3.Conceperea si promovarea unui produs turistic..........................................................21

3.1.Conceperea unui circuit........................................................................................................23 3.2.Analiza de pre a produsului turistic conceput...................................................................24 3.3.Promovarea produsului turistic conceput...........................................................................24 Bibliografie...................................................................................................................................25 Anexe.............................................................................................................................................26

ARGUMENT

Pe msura trecerii timpului motivaiile de cltorie s-au diversificat, pe msur ce au aprut nevoi si dorine noi, multiple i mult mai complexe, determinate de trasformrile nregistrate la nivelul societii, n diferitele epoci istorice. Experii n domeniu, consider turismul ca fiind un fenomen economico-social specific civilizaiei moderne, dezvoltarea sa spectaculoas constituind o trstur caracteristic a secolului nostru. Pe msura trecerii anilor i amplificrii cltoriilor, abordrile fenomenului turistic au devenit tot mai numeroase, iar definiia turismului s-a mbogit, ncercnd s reflecte ct mai fidel complexitatea acestei activiti. Pe plan social, turismul i aduce un aport substanial la ridicarea nivelului de instruire, cultur i civilizaie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizeaz mbogirea orizontului cultural, informaional, att pentru turiti, ct i pentru populaia local. Materia prim a industriei turismului, resursele naturale i antropice, se vor transforma n produse turistice numai printr- un consum efectiv de munc vie, nglobat n prestaiile de servicii turistice. Pornind de la aceas idee, proiectul i propune o abordare a noiuniunilor de turism, turist i produs turistic. Astfel,proiectul este structurat in 3 capitole Cap 1 -dezvolt turismul ca activitate economico social vorbete despre modul n care a aprut aceast noiune si dezvoltarea acestuia de-alungul timpului ct si caracterizarea acestuia. Cap 2 prezint zonele turistice legate de tema aleas referindu-se mnstiri din Muntenia i Oltenia descriind istoria ,arhitectura sau Cap 3 se ocup n deosebi de realizarea unui circuit ntocmit , elabornd calculatia de pre i promovarea cestuia pentru circuitul realizat. La ntocmirea lucrrii am folosit un bogat i diversificat material bibliografic, dar i cunotinele dobndite n stagiile de pregtire practic realizate la coal.

Capitolul I Noiuni generale privind turismul

Turismul este o ramur a economiei naionale, cu funcii complexe, ce reunete un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum personalelor care calatoresc n afara mediului lor obinuit pe o perioad mai mic de un an i al caror motiv principal este altul dect exercitarea unei activitii remunerate n interiorul locului vizitat. Din punct de vedere etimologic, cuvntul turism provine din termenul englez tour (cltorie), care a fost creat n Anglia n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de a voiaja n Europa, n general, i n Frana, n special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de cltorie de agrement.Turismul a fost, n timp, obiectul a numeroase studii, muli autori ncercnd s-l defineasc. O prim ncercare de definire a turismului ca fenomen social i economic aparine lui E.Guy Treuler i dateaz din 1880: turismul este un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fa de frumuseile naturii Rezultat al dezvoltrii comerului, industriei i perfecionrii mijloacelor de transport. 1.1. Concepte privind turismul Turismul este un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat n viaa societii i ca atare influenat de evoluia ei. Cererea i oferta turistic sunt ntrun raport direct cu evoluia la nivel micro i macro-economic astfel a devenit o activitate de recreere global popular. Turismul este ramura economic cea mai puternic pe plan mondial. n2004 s-au obinut n acest sector, conform Organizaiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliardede U.S.$.n 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internaional, cu o cretere de 1,9% fa de anul 2007. ncasrile internaionale din turism au crescut n 2008 la 944 bilioaneUS$(642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o cretere n termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajai la nivel mondial, turismul se evideniaz i ca cel mai important angajator. Turismul urmrete i valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor i condiiile favorabile pentru drumeile din timpul verii i sporturi de iarn n sezonul rece, confer Carpailor o mare atracie turistic. La aceasta se adaug litoralul romnesc al Marii Negre, care atrage turitii prin calitile sale naturale i obiectivele de interes cultural i religios. Tot acest potenial natural, alturi de istoria, cultura, tradiiile i obiceiurile poporului nostru alctuiesc identitatea noastr national, sunt cartea noastra de vizit pe care o prezentm ntregii lumi. Adresndu-se unor segmente sociale largi i rspunznd pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaeaz printr-un nalt dinamism, att la nivel naional ct i internaional. Prin caracterul su de mas i coninutul complex, turismul antreneaz un vast potenial material i

uman, cu implicaii importante asupra evoluiei economiei i societii, asupra relaiilor internaionale. n ceea ce priveste turistul, acesta este reprezentat de orice persoan care se deplaseaz spre locul situat n afara reedinei sale obinuite, pentru o perioad mai mare de 12 luni i ale crei motive principale de cltorie sunt altele dect exercitarea unei activiti remunerate n locul vizat. Sunt menionate, n acest context trei criterii considerate eseniale pentru a distinge vizitatorii (n sensul de turisti) de alte categorii de cltori i pentru a elimina ambiguitile generate de unii termeni. Potrivit acestor criterii: voiajul trebuie sa fie efectuat intr-un loc situat n afara reedinei obinuite, ceea ce exclude cltoriile mai mult sau mai puin regulate ntre domiciliu i locul de munc sau de studiu.; Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag vizitatorul avand, din punct de vedere statistic, statutul de rezident; Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul decat exercitarea unei activitati remunerate, la locul vizitat, ceea ce exclude migratia legata de locul de munca. Vizitatorii sunt grupati, dupa rezidenta, in vizitatori international si vizitatori interni, iar fiecare categorie este, la randul ei, subdivizata in turisti (cei care petrec cel putin o noapte in locul vizitat) si excursionisti (vizitatori de o zi). Legat de durata voiajului, se sugereaza posibilitatea inregistrarii si evidentierii calatoriilor pe diverse lungimi de intervale, in functie de necesitatile analizei.Corespunzator acestei fragmentari a duratei calatoriei, unii autori propun si notiunea de vacantier pentru cei care realizeaza o calatorie de cel putin 4 zile. Se face, in acest fel, o demarcatie intre turismul de week-end (1-3 zile) si turismul de vacanta. In privinta motivelor calatoriei, se recunoaste necesitatea identificarii acestora in scopul evaluarii comportamentului de consum si cheltuielilor vizitatorilor. Sunt precizate si structurate pe grupe si subgrupe principalele mobiluri ale calatoriilor turistice, si anume: loisir, recreere si vacanta (odihna): vizitarea oraselor, participarea la diverse manifestari culturale si sportive, efectuarea cumparaturilor, plaje (cura helio-marina), practicarea diferitelor sporturi (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, odihna, voiaje de nunta etc; vizite la rude si prieteni: vizitarea parintilor, concedii in camin (familie), participarea la funeralii, participarea la programe de ingrijire a invalizilor etc; afaceri si motive profesionale: instalarea de echipamente, inspectii vanzari si cumparari in contul intreprinderilor straine, participarea la reuniuni, conferinte, congrese, targuri si expozitii, participarea la activitati sportive profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi straine sau de pregatire profesionala etc; tratament medical: statiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, statiuni termale si alte tipuri de cure si tratamente (slabire, infrumusetare), religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje; alte motive: echipajele aeronavelor si vaselor destinate transportului public (personalul insotitor de bord), tranzit, alte activitati. In calatoriile lor, turistii consuma o serie de bunuri si servicii, legate mai mult sau mai putin de turism. Corespunzator acestei realitati, in structurile (clasificarile) consacrate ale ramurilor economice sau ale produselor si serviciilor nu se regaseste o industrie a turismului. Si totusi conceptul este frecvent utilizat si chiar definit.

Industria turistica este acea parte a economiei, alcatuita dintr-o suma de activitati sau mai multe ramuri a caror functie comuna este satisfacerea nevoilor turistilor. Din industria turistica fac parte sectoarele: locuinta si alimentatie ( in conformitate cu structurile consacrate, grupa Hoteluri si restaurante): hoteluri, moteluri, case de oaspeti, ferme, vase de croaziera, vile, castele, campinguri, proprietati time share, resedinte secundare, restaurante (clasice, cu specific, fast-food), baruri, cafenele; transport: sectorul comercial reprezentat de linii aeriene, curse navale, cai ferate, autocare, firme de inchiriat de automobile, operatori de taximetrie si sectorul noncomercial constituit din automobile proprietate personala, aeronave proprii, iahturi; organizatorii de calatorii: agentii de voiaj si touroperatori; atractii-agrement: elemente naturale (forme de relief, gradini, parcuri, lacuri etc) si construite catedrale, castele, monumente, muzee, galerii de arta, teatre, parcuri de distractie, facilitati sportive, cazinouri precum si festivaluri si evenimente cultural artistice; organizatorii/administratorii destinatiilor: oficii de turism nationale, regionale, locale. Prin turism se urmrete i valorificarea potenialului turistic al unei zone. Prin potenial turistic se inelege ansamblul elementelor naturale, economice i cultural-istorice care prezint anumite posibiliti de valorificare turistic, dau o anumit funcionalitate pentru turism i constituie premise pentru dezvoltarea activitaii de turism. Alternativa atraciilor naturale este cea a atraciilor antropice, create i organizate de om. Valorificarea resurselor turistice i dezvoltarea turismului trebuie s fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizrii complexe a teritoriului, care asigur o dezvoltare armonioas a tuturor sectoarelor economice i o imbinare a criteriilor de eficien economic cu cele de ordin social. n condiiile prezente i viitoare ale dezvoltrii Romaniei, valorificarea superioar a resurselor turistice se impune, cu pregnan, ca n orice domeniu economic.Aceasta presupune att o valorificare complex i eficient in contextul unui turism intensiv, cat i o protejare i conservare a valorilor turistice, multe dintre ele sunt epuizabile ntr-un viitor apropiat. Turismul reprezint pentru Romnia unul dintre sectoarele prioritare i care prin resursele sale pe care le antreneaz i prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naionale, constituie un factor important pentru progresul economic. Pe teritoriul tarii noastre acesta a fost puternic influenat de ideologiile liderilor din rile comuniste. In perioada imediat urmatoare de dup al Doilea Rzboi Mondial, s-a acordat prea putina atentie dezvoltrii turismului asadar turismul Romniei a avut foarte puin de oferit. n momentul de fa, Romnia ar putea fi o destinaie turistic important, dar nainte de toate va trebui s-i estompeze anumite minusuri care nu i confer o poziie concurenial pe piaa internaional turistic. Insa fr un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca Romnia s devin o atracie important a turismului internaional. Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate, avnd de asemenea o contribuie important la economia rii. Romnia se plaseaz pe penultimul loc n Europa (n faa Serbiei) privind contribuia veniturilor realizate din turism la Produsul Intern Brut, doar 5,8 procente din PIB provenind din activitile turistice realizate n 2008, potrivit datelor transmise de Consiliul Mondial al Turismului i Cltorilor. Pana in anul 2018, ponderea turismului in PIB va creste la 7%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul actual.

In prezent, industria turistica genereaza aproximativ 600.000 de locuri de munca, numarul acestora urmand sa creasca cu peste 100.000 in urmatorul deceniu. In prezent, 87% din turismul romanesc este de afaceri, potrivit statisticilor Organizatiei Nationale de Turism, preluate de The Money Channel Valoarea potenialului turistic al Romniei, caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief, diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice, precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat, situeaz Romnia printre tarile cele mai favorizate, avnd posibiliti de practicarea a unui turism total. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive, pe interese cat mai variate, specifice diferitelor zone ale tarii.
1.1.

Istoria turismului

Mai nti au existat motivaii practice (locuri bogate n vnat sau adecvate agriculturii, inuturi aflate n imediata apropiere a apelor sau catastrofe naturale) ce i-au determinat pe oameni s se deplaseze, dar acestea s-au schimbat odat cu intervenia sedentarismului n viaa oamenilor. n Egiptul Antic i n alte culturi vechi de pe toate continentele existau, deja, pelerinaje la templele divinitilor (ex: pelerinajul musulmanilor la Mekka/Mecca numit Hadsch sau ntlnirea hinduilor pentru baia ritual n Gange). Alte motive de a cltori au fost comerul extern i meninerea relaiilor politice i economice cu coloniile sau cu alte inuturi dependente. nc din vremea romanilor existau localiti celebre, renumite staiuni pentru cei bogai (Baiae). Romanii bogai posedau proprieti n provincii, pe care din timp n timp le vizitau. Nordicii cltoreau n Groenlanda i America, Arabii pe tot cuprinsul Oceanului Indian. Nu rareori, pe atunci, cltoriile erau percepute ca agresiuni de ctre localnici. Europa i-a revenit lent dup invazia barbarilor (motivul cltoriei: condiii mai bune de via) din declinul politic i economic (n timp ce stabilitatea prevala n China i Japonia). Curnd se dezvolt n Europa un bogat turism religios. De-a lungul rutelor de pelerinaj i n localitile favorizate de poziia lor geografic pe aceste trasee (porturi, intersecii de drumuri comerciale) s-au nfiinat pe toate continentele centre comerciale, care i-au readus pe comerciani. Cuvntul turism/tourism este utilizat ncepnd din anul 1811 iar cel de turist/tourist este atestat din 1840. n anul 1936, Liga Naiunilor a definit turistul strin ca fiind cineva care cltorete n strintate pentru o perioad de timp mai lung de 24 de ore. Succesoarea acesteia Naiunile Unite, a completat aceast definiie specificnd durata maxim de 6 luni. Putem spune ca turismul se practica inca din Antichitate. Nu era un concept clar, in acea perioada, dar oamenii din acea epoca constientizau nevoia de relaxare si cunoastere. In sec 6 I.Hr. in Babilon a fost infiintat un muzeu de istorie care a atras foare multi oameni din diverse tinuturi apropiate; Egiptul se comporta ca un magnet pentru atragerea vizitatorilor. Acestia veneau atat pentru marile festivale religioase cat si pentru a vedea constructii precum Piramidele, Farul din Alexandria ; In Grecia Antica se practica turismul religios, pentru a merge in locul special destinat venerarii unui anumit zeu; In perioada de glorie a Imperiului Roman, persoanele instarite din Roma isi construriau o a doua resedinta in afara orasului, in care locuiau in anumite perioade ale anului; Deasemenea se manifesta si turismul de studiu in care, atat copii cat si adulti mergeau in anumite regiuni (in Grecia, Egipt) pentru a invata limba respectiva;
7

Turismul balnear era o forma de turism practicata inca de pe vremea romanilor. Avem dovezi de practicare a acestei forme de turism in Romania, la Baile Herculane. In aceasta perioada de evolutie a omenirii, deplasarile in afara resedintei aveau urmatoarele caracteristici: o Distantele erau scurte si erau parcurse fie pe jos, fie calare sau pe apa o Nu existau in toate zonele drumuri ; o Hanurile erau intalnite in principal pe marile rute comerciale; Turismul de recreere a fost asociat cu Revoluia Industrial din Marea Britanie prima ar din Europa care a promovat turismul de recreere i odihn pentru lucrtorii din industrie al crui numr era n cretere n acea perioad. Iniial, acesta era destinat deintorilor de mijloace de producie, oligarhiei economice, comercianilor i proprietarilor de fabrici. Acetia reprezentau noua clas de mijloc. Cox&Kings a fost prima companie turistic oficial nfiinat n 1758. Originea britanic a acestei noi industrii este reflectat i de denumirile utilizate. n Nice, Frana, una dintre primele staiuni de pe riviera francez ce s-a impus de-a lungul timpului, promenada poart i astzi numele de Promenada Englezilor, iar n multe alte staiuni istorice din Europa continental, hoteluri vechi, de rezonan, sunt denumite Bristol/Carlton/Majestic, ceea ce reflect dominana de nceput a clienilor englezi. Muli dintre turitii atrai de turismul de odihn cltoreau la tropice, att n perioada de iarn ct i n cea de var. Locurile cele mai vizitate erau : Mexic, Bali n Indonezia, Brazilia, Cuba, Republica Dominican, Malaezia, insulele din Polinezia, Queensland din Australia, Tailanda, Florida i Hawaii din Statele Unite ale Americii. 1.4. Tipuri si forme ale turismului Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit drept fiind: arta de a cltori pentru propria plcere (M. Peyromarre Debord); Tipul de turism definete esena fenomenului i apare ca o sum de nsuiri fundamentale ce se intercondiioneaz pe un anumit spaiu, pe o perioad de timp deteminat. ncercarea de difereniere a activitilor turistice i clasificarea lor n tipuri i forme este diferit n literatura de specialitate. Putem distinge 5 tipuri de turism (de tratament, de recreere vara, de sporturi de iarn, de recreere la distan scurt, de tranzit). Pe acelai spaiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism n funcie de resursele de care dispune spaiul respectiv. Aceasta este o tendin a turismului actual. n prezent se disting mai multe tipuri de turism: Turism de recreere i agrement este la ndemna tuturor turitilor provenii din medii sociale diferite. n special populaia urban este atras de natur, n timp ce populaia rural particip mai puin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vrst, dar mai ales de populaia de vrst matur i de tineri. Durata este variabil predominnd turismul de durat scurt (weekend) sau medie, se efectueaz la distane diferite n funcie de posibilitile materiale ale turitilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate considera i atunci cnd evadezi dintr-o natura n alta. Turismul de ngrijire a sntii (balnear sau curativ) i are originile n timpurile antice, cnd oamenii cunoteau i exploatau proprietile curative ale apelor minerale i termale, ale

curei heliomarine, nmolurilor. Este considerat cel mai vechi tip de turism, la care particip mai mult persoanele nvrst. Prin amenajrile corespunztoare, are avantajul c se practic tot timpul anului i poate fi organizat corespunztor capacitilor de cazare. Se desfoar pe distane medii si lungi, n strns legtur cu durata concediului de odihn i eficacitatea tratamentului curativ. Are nevoie de o infrastructur specializat i de dotri speciale (sli de proceduri, de gimnastic medical, saune, bi, nmoluri, etc.) precum i de un personal calificat, ceea ce ridic costul serviciilor. Turismul cultural cuprinde persoanele care viziteaz obiective turistice aparinnd patrimoniului cultural. Se adreseaz anumitor categorii de populaie (elevi, studeni, intelectuali); atrage populaia urban i rural; durata este limitat la un timp scurt sau mediu. Acest tip de turism este practicat frecvent de turitii aflai n tranzit, care nu utilizeaz prea mult infrastructur turistic. Fluxurile de turiti amatori de turism cultural se ndreapt spre oraele mari ale lumii recunoscute prin arhitectura veche a cldirilor, prin muzee sau prin concentrri de obiective turistice variate (Veneia, Florena, Atena, Roma, Paris, Londra, Beijing, Tokio, New York). Turism educaional cuprinde activitile turistice organizate n scopuri educative, in general pentru grupa de vrst tnr. Turismul social reflect stratificarea social (veniturile diferite ale populaiei), pentru populaia cu venituri mici (sau cu handicap) anumite organisme (sindicate, case de ajutor) sociale ofer nlesniri pentru a putea fi cuprini n activitatea turistic. Dezvoltarea acestui tip de turism a fost posibil datorit democratizrii turismului (apariiei turismului de mas organizat). Turismul de tip complex rezult din asocierea pe acelai teritoriu a celorlalte tipuri. Este cel mai realist ntlnit n practic, cuprinznd un mare numr de turiti de toate vrstele i profesiile, fiind practicat n special n perioada vacanelor i concediilor. Acest tip are nevoie de o ofert foarte larg, de o infrastructur i servicii diversificate.Un element major al atractivitii l constituie specificul gastronomic al unei regiuni. Sunt cunoscute expoziiile i festivalurile generate de srbtoarea vinului, a berii i a altor buturi, precum i a unor sortimente culinare. Producia de vinuri constituie pentru anumite ri o atracie turistic de sine stttoare (Frana, Spania, Italia). Particularitile locale ale sortimentelor de vinuri renumite oferite turitilor n pivnie de degustare i vnzare, creeaz fluxuri turistice continue. Turismul pentru cumprturi (Shopping) se practic n special n regiunile turistice renumite, n marele orae cu galerii i centre comerciale, n magazine mici renumite pentru anumite produse. Turismul sustenabil a fost conceput pentru a administra toate resursele, astfel nct necesitile economice, sociale i estetice s fie satisfcute, meninndu-se n acelai timp integritatea cultural, procesele ecologice eseniale, diversitatea biologic i sistemele de susinere a vieii(Organizaia Mondial a Turismului). Dezvoltarea sustenabil implic satisfacerea necesitilor prezente fr a compromite abilitatea generaiilor viitoare de a-i mplini propriile nevoi(Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare). Ecoturismul, cunoscut i sub denumirea de turism ecologic, se refer la turismul n zone fragile, slbatice, de obicei protejate care ncearc s aibe un impact minor i s se menin la o scar redus. Acest tip de turism este util n educarea turitilor i n gsirea fondurilor pentru conservare, aduce avantaje economiei i politicii locale i ncurajeaz respectul pentru alte culturi i pentru drepturile omului. Turismul de recesiune este o tendin n turism, care a evoluat ca urmare a crizei economice mondiale. Identificat de antrepenorul american Matt Landau (2007), turismul

de recesiune se definete prin low-cost, experiene de o valoare deosebit ce iau locul vacanelor populare de alt dat. Locuri de interes deosebit pentru turismul de recesiune au cunoscut un boom n timpul recesiunii datorit att nivelului de trai relativ sczut i pieei mondiale a muncii n declin. Turismul se desfoar n mai multe forme, n funcie de: aria de provenien a turitilor, distana, durata ederii, tipul de transport utilizat, vrsta turitilor, modul de organizare, modul de desfurare, preul pltit, particularitile regiunii de destinaie, interaciunea turitilor cu locul de destinaie, numrul turitilor, etc. n dependen de aria de provenien, se individualizeaz:
turismul intern sau naional cuprinde turitii ce cltoresc n interiorul rii lor n diferite scopuri. Din numrul total al turitilor, acestei categorii i revine majoritatea (peste 80 %) n Frana, Marea Britanie, SUA. Este forma de turism cea mai mult practicat datorit influenelor costului, ale timpului liber, cunoaterii unei limbi de circulaie internaional. Acest tip nu aduce valut considerabil, dar sigur o funcionare permanent a infrastructurii i staiunilor turistice. Turismul internaional cuprinde turitii ce cltoresc n alt ar dect cea n care locuiesc. Turitii internaionali traverseaz frontiere naionale, utilizeaz valute diferite, vorbesc limbi diferite. Fluxurile internaionale au crescut n ultimii ani ca urmare a ridicrii gradului de bunstare, de civilizaie, a mobilitii mai mari legate de liberalizarea vizelor i a formalitilor legate de trecerea frontierelor. Atragerea turitilor internaionali presupune existena unor obiective turistice deosebit de atractive, infrastructur i servicii de calitate superioar, dar i o reclam bine echilibrat care mpreun formeaz imaginea turistic a rii. Pentru majoritatea rilor, volumul turismului internaional este mai important dect al turismului intern, fiind o important surs de venit. Formele de turism sunt definite in funcie de mai multe criterii care ii pun pecetea asupra individualizrii fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: distana, durata, proveniena turitilor, mumrul practicanilor, gradul de organizare, modul de desfurare, mijlocele de transport utilizate, vrsta turitilor, aportul social. Principalele forme de turism derivate din aplicarea criteriilor susmenionate sunt ilustrate in modelul alturat: A. Distanta ca factor al derulrii formelor de turism impune trei variante de practicare, si anume: turismul de distanta mica, turismul de distanta mare i turismul de distanta foarte mare. Turismul de distanta mica ocupa, prin numrul participanilor, intensitatea i orientarea fluxurilor primele poziii intre formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mica distanta se limiteaz frecvent la deplasri scurte, cu o durat de cteva ore pana la 1 2 zile in zona periurban. Turismul de distan are, n principal, un caracter recreativ dei, acolo unde apar resurse curative sau edeficii cu funcie atractiva, poate mbrca si trasaturile celorlalte tipuri. Sunt cutate mai ales pdurile, marginile apelor, pajitile sau poienile. Datorita duratei reduse aceasta forma de turism se practica la sfritul sptmnii, dar si in intervalul de cteva ora de la sfritul fiecrei zile. Pentru tarile din zona temperata maximum-ul se nregistreaz vara, cnd ieirile la iarba verde sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare iarna, anotimpul schiului si sniuei. Turismul la distanta mica este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasa fiind o condiie eseniala a desfurrii lui. Este dificil de estimat practicanii dup

10

vrsta, deoarece practica toate categoriile, de la tineri pana la btrni. In schimb, din punct de vedere profesional, predomina uor grupurile sociale cu condiii de uzura psihica mai accentuata. Turismul de distanta mica are un caracter de masa si o eficienta economica rezultata din servicii. Sezonalitatea sa este pronunata. Vrfurile cererii in anumite zile si intervale influeneaz negativ condiiile recreerii prin supraaglomerare. Turismul de distanta mare cuprinde activitile desfurate n afara zonei periurbane sau a localiti de reedin, cu mijloace de transport modern. Pentru rile mijloci ca suprafaa, el poate fi asimilat cu turismul desfurat in interiorul graniiilor naturale. B. Durata cltoriei sau sejurului i pune si ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului. Dac distana la care se deplaseaz turitii este dependenta de mrimea veniturilor i a timpului liber, durata actului turistic este impusa, nainte de orice, de capacitatea de satisfacere in timp a nevoi umane de recreere, refacere i informare. Se detaseaza, dup criteriul temporal, trei forme de turism si anume: - turismul de scurta durata (1 3 zile) este specific sfritului de sptmna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomina n zona periurban i antreneaz cele mai largi grupe de populaie. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distante mari (weekend-urile europene in Azore si in insulele Marii Egee). Ponderea majora o deine latura recreativa, dar numrul excursiilor cu tenta culturala este n cretere. - Turismul de durata medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durata, de la o tara la lata mbrac toate cele patru tipuri descrise, iar deplsrile se realizeaz la mari si foarte mari distante. Practicndu-se n concedii i vacanta generoasa, mai ales vara, mari suprasolicitri ale infrastructurii C. Dup zona de proveniena se individualizeaz pregnant dup forme de turism: inter si internaional. Turism intern i are aria de desfurare in interiorul granielor politico administrative ale unei tari. Sub raportul numrului de practicani, acestuia ii revine majoritatea covritoare a turitilor ce viziteaz anual tara respectiva (85% Anglia, 30% Frana). Faptul se explica prin aciunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influentele costului, timpul liber, cunoaterea limbii. Turismul intern determina o ierarhizare riguroasa a ofertei fiecrei tari, o diversifica si o testeaz, recomandnd-o turismului internaional. Turismul internaional presupune desfurarea activitilor din sfera analizata dincolo de hotarele tarii de proveniena a turitilor si. Cauzele amplificrii fluxurilor internaionale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se numra ridicarea gradului de civilizaie si bunstare in numeroase tari; dorina de cunoatere a unor realiti si fenomene noi, vizitarea rudelor si prietenilor din strintate; modernizarea cailor si mijloacelor de transport; facilitile oferite de noile state venite pe piaa turistica a lumii. D. In funcie de numrul rezultatului participanilor deosebim turismul individual si turism de grup. Turismul individual este practicat de o anumita categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrata si in posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigura o independenta totala de deplasare. Optnd pentru aceasta varianta, turistul se preocupa personal de organizare si efectuarea excursiei, reducndu-se comoditatea dar avnd posibiliti s-i modifice traseul si opiunile de parcurs. Este necesara o distincie intre turismul izolat, care cltorete de unul singur, si turistul individual care interprinde cltoria cu membrii familiei sau un grup restrns de prieteni. Turismul in grup se caracterizeaz prin: Neimplicarea turitilor in planificare si organizarea actului recreativ, ceea ce sporete comoditatea; Turiti beneficiaz de tarife mai reduse prin faciliti de ordin social;

11

 Antreneaz categorii diverse ale populaiei cu cerine mai modeste fata de oferta turistica. E. In strnsa dependenta cu modul de desfurare, activitile turistice pot fi: continue, sezoniere sau de circumstan. Turismul continuu este definit prin luarea in considerare a particularitilor de funcionare a infrastructurii si nu opiunile practicanilor. In consecin, putem semnala prezenta unor baze utilizate in tot timpul anului, cum sunt cele din marile orae, din nodurile principale de transport sau sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulaie. Turismul sezonier este specific latitudinilor mijlocii, cu doua sezoane optime deplasrilor si recreerii. Desfurndu-se cu predominanta in aer liber, el este dependent de mediul climatic ale crui nsuiri le valorific de altfel. Pentru Europa, in general apar doua variante ale turismului sezonier si anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul si montan ;si turismul hivernal preponderent montan. F. Mijlocele de transport reuesc, la rndul lor sa-si pun o pecete proprie asupra modului de desfurare a activitilor turistice. ntlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian si naval. g. In funcie de vrsta turitilor se evideniaz un turism practicat de elevi si studeni cu tenta recreativa si culturala, de ctre persoanele mature si turismul vrstei a treia, preponderent creativ. n 1941, Hunziker i Krapf au definit turismul ca sum a fenomenelor i relaiilor ce provin din cltoriile i ederile non-rezidenilor, atta timp ct ele nu conduc la stabilire permanent i nu au legtur cu nici un fel de activitate remunerat. n 1981, Asociaia tiinific Internaional de Experi n Turism a definit turismul ca fiind activiti particulare selectate benevol i manifestate n afara zonei de reziden. n anul 1994, Naiunile Unite n Recomandri privitoare la Statistica n Turism (Recommendations on Tourism Statistics) a clasificat turismul dup cum urmeaz: turism intern, referindu-se la rezidenii din ara respectiv care cltoresc n propria lor ar; turism emitor, cu referire la turitii rezideni care cltoresc n ri strine; turismul receptor, care implic non-rezidenii ce viziteaz ara.

12

Capitolul II Destinatii pentru turismul cultural religios in Muntenia i Oltenia

Oltenia este delimitata n nord de Carpaii Meridionali, iar n vest, sud i est de ape curgtoare: Dunrea, respectiv Oltul. Rul Jiu strbate regiunea n direcia nord-sud i o mparte n dou pri aproape egale, n care relieful uneia pare s se oglindeasc n cealalt. Suprafaa Olteniei este de 24.095 km [2]. Cele mai importante orae sunt: Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Trgu Jiu i Rmnicu Vlcea. Nordul Olteniei este muntos, fiind prezente aici dou masive: Parng (la est de rul Jiu) i Retezat-Godeanu (la vest de rul Jiu). La sud de Carpai se afl zona subcarpatic, reprezentat printr-un ir de dealuri (Dealul Bran, Mgura Sltioarei, Dealurile Gorjului, Dealul Brzei) i depresiuni (Novaci, Tismana, Trgu Jiu). n nord-vest se afl Podiul Mehedini, dealurile Coutei i depresiunea Severin. La sud de Subcarpai se afl Podiul Getic, acesta fiind divizat n Platformele: Strehaiei (la vest de rul Jiu; se submparte n platformele Huniei i Blcia), Jiului (strbtut de Jiu) i Olteului(la est de Jiu). n sudul Olteniei de afl Cmpia Olteniei, care este de altfel cel mai vestic sector al Cmpiei Romne. Cmpia Olteniei este alctuit de Cmpiile Blahniei i Biletilor (la vest de Jiu) i Romanailor (la est de Jiu). Cele mai importante ruri sunt: Olt (mpreun cu afluenii Lotru i Olte) , Jiu (mpreun cu afluenii Tismana, Motru, Amaradia i Gilort), Desnui, Drincea i Cerna. Clima Olteniei este temperat-continental, dar cu influene mediteraneene. Muntenia este o regiune istoric din sudul Romniei. Limitele sale sunt: la nord munii Carpai (care o delimiteaz de Transilvania), la vest rul Olt (care o separ de Oltenia), la sud i est fluviul Dunrea (care o delimiteaz de Bulgaria i Dobrogea), iar la nord-est rurile Milcov, Putna i Siret (dincolo de care se afl Moldova).

13

Are n componen actualele judee i uniti administrative: Arge, Brila, Buzu, Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Ilfov, Prahova, Teleorman (fr comuna Islaz), Municipiul Bucureti. De asemenea, segmentele situate de est de rul Olt din judeele Vlcea i Olt, precum i sudul judeului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istoric Muntenia. Cele mai importante orae n aceast regiune sunt Bucureti, Alexandria, Brila, Buzu, Clrai, Giurgiu, Piteti, Ploieti, Slatina, Slobozia i Trgovite. Principalele ape curgtoare care strbat aceast regiune sunt Dunrea, precum i unii aflueni direci ale acesteia: Olt, Vedea, Arge, Clmui (n judeul Brila i judeul Teleorman), Ialomia i Siret. Muntenia este regiunea din sudul Romniei care a format mpreun cu Oltenia principatul medieval al rii Romneti, ncepand cu domnia lui Basarab I sau dup ali istorici a lui Vladislav I (Vlaicu Voda) i pn la unirea principatelor (1859). Toate capitalele rii Romneti s-au situat n Muntenia (cu excepia perioadei 1770-1771 cnd aceasta s-a aflat n Craiova). Pn n secolul XVIII denumirea "Muntenia" se ntindea i asupra Olteniei, care abia dup stpnirea habsburgic a nceput s fie perceput ca o regiune istoric distinct. Intre turism si cultura respectiv intre turism si religie exista nenumarate interactiuni si combinatii pe baza relatiei dintre obiectivul cultural/locul sacru si motivatia turistului in functie de care se pot analiza mai multe aspecte. Din punct de vedere cultural elementele dominante sunt cele legate de arhitectura monumentului respectiv, de arta in general, cat si de mostenirea etnografica si folclorica a unei culturi. Din punct de vedere al turismului religios sunt mai multe aspecte importante care trebuie analizate. Sanctuarele religioase care au importanta turistica majora datorita particularitatilor lor istorico-culturale, si care pot fi insotite de alte valori culturale sau de peisaj, festivitati crestine, fiind o combinatie intre atractia turistica si valoarea spirituala pentru credinciosi. Bunuri cultural-religioase care au statut de monumente arhitectonice si artistice si care sunt considerate mari atractii turistice. Din acest punct de vedere Romania are un mare avantaj datorita unor monumente renumiteprecum manastirile din Oltenia si Muntenia. Calculele, la nivel mondial, in ciuda dificultatii realizarii unei prognoze clare arata ca numai turismul religios reprezinta aproximativ 26% din fluxul turistic total, ceea ce demonstreaza importanta acestui subiect ce trebuie luat in considerare. In ceea ce priveste Romania numarul turistilor implicati in turismul cultural si religios la nivelul anului 2002 a depasit in mod evident cifra de 500.000. Aceasta, din pacate nu este exacta, putand fi amplificata de numarul pelerinilor care merg la marile sarbatori religioase, cum este Sf. Paraschiva la Iasi, Sf. Dimitrie cel Nou la Bucuresti, Sf. Maria la Nicula sau Rusaliile la umuleu (numai in ultimul caz numarul pelerinilor sositi aici depaseste cifra de 100.000 de oameni) sau care vin la marile festivaluri de muzica (cum a fost festivalul George Enescu in anul 2002). De asemenea mai trebuie tinut cont de faptul ca numarul turistilor care viziteaza orasele din Romania, tot la nivelul anului 2002, este de circa 2.200.000. Chiar daca majoritatea acestora este interesata de segmentul business, este greu de crezut ca o parte din acest numar nu viziteaza si obiectivele culturale. In concluzie, se poate spune, fara greseala, ca numarul turistilor care practica turismul cultural si religios in Romania depaseste sigur cifra de 1.000.000.

14

2.1.Manastirea Antim Este ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, din anii 1713-1715. Biserica, avand hramul Duminica Tuturor Sfinilor, este construit in plan treflat i aparine, prin concepie arhitectonic i decoraie, stilului brancovenesc. Iconostasul, din piatr sculptat (unic n arta romaneasc), ca i ua bisericii, bogat impodobit, sunt atribuite chiar lui Antim. In anul 1912, in incinta mnstirii s-a construit Palatul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, care adapostete i biblioteca. Acesta, n urma sistematizrii zonei pentru construcia Sfantul Ierarh Nicolae [I Sfantul Alexie Centrului Civic, in 1984 a fost mutat pe o Mozaicuri din pridvorul bisericii. distan de 25 m, cu o rotire de 13 grade. Mnstirea a fost restaurat in anul 1950. Ea de]ine un muzeu cu obiecte de cult i o expoziie dedicat vieii i activitii mitropolitului Antim Ivireanul,canonizat in 1992 de Sfantul Sinod, fiind nscris n calendar n data de 27 septembrie.

15

Biserica mnstirii, vzut dinspre vest

2.2.Manastirea Govora A fost construit in secolele XIVXV, parial de voievodul Vlad epe, parial de Vlad Clugrul i Radu cel Mare. Exteriorul bisericii (cu hramul Adormirea Maicii Domnului) este decorat cu un bru median pictat, iar ferestrele au ancadramente de piatr sculptat. Pictura dateaz din 1711. Iconostasul este i el valoros, cu icoane pictate pe fond aurit. Mnstirea a fost reparat n intregime de voievodul Matei Basarab n anii 1640-1645, n vederea instalrii tiparniei druite de mitropolitul Petru Movil din Kiev. La inceputul secolului al XVIII-lea au fost construite clopotnia i cldirile de pe latura nordic, iar in 1775, trapeza. Mnstirea a fost renovat in anii 1957-1969. n tiparnia de la Govora, in anii 1636-1642 s-au tiprit cri bisericeti in slavon, prima carte de legi n romanete, dup tipriturile lui Coresi din Transilvania.

Maica Domnului Indrumtoare Icoan din iconostasul bisericii

Bolta pridvorului

16

Biserica i incinta mnstirii 2.3.Manastirea Zamfira

A fost intemeiat de arhimandritul Elefterie, stareul Mnstirii Ghighiu. Biserica, cu hramul Intrarea n Biseric a Maicii Domnului, a fost construit n anii 1855-1857 i pictat, n 1856-1857, de Anton Chladek i Nicolae Grigorescu. Mnstirea i-a luat numele de la cel al soiei unui negustor, care in 1743 a construit biserica mic din cimitir, cu hramul Sfanta Treime. n cimitir se afl mormintele a cinci membri din familia marelui istoric, publicist i om politic Nicolae Iorga. Biserica mare, avariat de

Iconostasul bisericii cutremurele din 1940, Icoane pictate de Nicolae Grigorescu.

1977 i 1986, a fost reparat i renovat, n mai multe randuri, la ultima restaurare (1986-1989), fiind nlturate interveniile fcute anterior asupra picturii originare. Mnstirea are o colecie de obiecte bisericeti de patrimoniu.

17

Biserica Sfanta Treime din cimitirul mnstirii Vedere dinspre sud-vest.

2.3.Manastirea Tismana Intemeiat de cuviosul Nicodim (a crui chilie, n stanc, se afl n apropiere), n secolul al XIV-lea, avandu-i drept ctitori pe Radu I i fiii si, Dan I i Mircea cel Btran, Mnstirea Tismana a fost sfinit n anul 1378. A fost reconstruit ulterior de Radu cel Mare (14851508), pstrand arhitectura specific secolului al XIV-lea. Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost pictat in 1564, repictat n 1735 (naosul) i 1766 (pronaosul), ultima pictur fiind decapat n 1955-1956, cand s-a restaurat pictura originar. La renovarea din 1980-1989, sa refcut, n forma sa iniial, i pridvorul bisericii. Mnstirea are o bogat colecie muzeal: icoane, obiecte i cri de cult, veminte i fragmente din picture executat n 1766.

Adormirea Maicii Domnului Fragment din pictura mural de la 1766 (muzeul mnstirii).

Ui mprteti, Buna Vestire

18

2.5. Mnstirea Corbii de Piatr Primul document ce atest existena acestei mnstiri este datat 23 iunie 1512, existnd ins informaii sigure conform crora lcaul de cult luase fiin cu mult nainte de aceast dat. Tipologic, biserica rupestr de la Corbi deriv din bisericile sal, cu dou altare, fiecare dedicat unui alt hram, stil tipic lumii bizantine de secol X. Ea este inrudit arhitectural cu bisericile rupestre capadociene, ns altarul dublu, racordat la o singur nav e o caracteristic unic n Romania. n 1512, lcaul a fost renfiinat ca mnstire domneasc, avand hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind nchinat domnitorului Neagoe Basarab. n secolul al XVIII-lea, mnstirea devine biseric de mir, iar la inceputul secolului urmtor ii capt imaginea pe care o are astzi. n ultimul deceniu, prin grija Prea Sfiniei Sale Calinic Argeanul, lcaul i-a reluat viaa monahal dup o ntrerupere de mai bine de 200 de ani.
Biserica rupestr

19

Stanca i intrarea n biserica rupestr

Capitolul Conceperea promovarea unui produs turistic

III si

Conceptul de produs turistic se refer la un ansamblu de bunuri materiale i servicii capabile s satisfac nevoile de turism ale unei persoane ntre momentul plecrii i momentul sosirii n locul de plecare Bunurile materiale ale produsului turistic Bunurile materiale la care se face referire sunt concretizate n: patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale etc., care formeaz cadrul fizic de baz i care vor manifesta o atracie pentru turiti; anumite elemente de infrastructur sau echipamente care, dei nu genereaz motivaia sau cererea de turism, contribuie n mod hotrtor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sli de sport, de spectacol, de conferine etc.); unele faciliti de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule i ci de comunicaii) alese de turiti pentru a ajunge la obiectivele dorite. Produsul turistic nu este definit prin elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestaiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul ci cazarea, nu plaja ci agrementul pe care l ofer).

20

Serviciile care dau coninut produsului turistic denumite servicii turistice se constituie ntr-un ansamblu de cel puin patru tipuri de baz, total diferite ca natur, cum ar fi: servicii de transport, de cazare, de alimentaie i de agrement. Dintre toate serviciile care dau coninut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, n lipsa cruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului. n afara serviciilor amintite numite servicii de baz produsul turistic se distribuie prin viu grai sau cu ajutorul hrilor, pliantelor, ghidurilor, brourilor etc. Serviciile de intermediere, de genul rezervrilor de locuri n mijloace de transport, n hoteluri i restaurante, la manifestrile cultural artistice i sportive etc., nchirierilor (de mijloace de transport, de schiuri sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi i jocuri), asigurrilor pe timpul cltoriilor etc. sunt, de asemenea, componente ale produsului turistic. Alte servicii cu caracter special cum sunt cele de secretariat (n timpul congreselor), de traduceri (n timpul sejurului n strintate), de supraveghere a copiilor etc. pot fi gsite n componena multor oferte turistice. Serviciile cuprinse n produsul turistic Oferta de servicii ine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea aprnd sub forma: servicii aferente unor preocupri pasive, manifestate, de regul, n spaiile de cazare: lectura, urmrirea programelor RADIO-TV, somnul, igiena; servicii aferente unor preocupri semipasive, cum ar fi cele oferite n restaurante, baruri, sli de tratamente etc.; servicii aferente unor preocupri semiactive: vizionri de spectacole sau de manifestri sportive, vizite la muzeu sau expoziii, promenada; servicii aferente unor preocupri active cum ar fi: sportul, excursiile i drumeiile, vntoarea sau pescuitul etc. Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfacie, ceea ce nu este un lucru uor de realizat. Pentru a crea aa ceva, acesta trebuie s corespund motivaiilor turitilor, care sunt extrem de eterogene. Diversitatea componentelor care dau coninut produsului turistic poate avea repercusiuni asupra coerenei i integritii sale Numeroase firme de turism realizeaz produse turistice Multitudinea firmelor care particip la realizarea unui produs turistic este un alt element de luat n seam. De regul, aceste firme, ale cror interese sunt, deseori, divergente, nu sunt integrate nici pe vertical, nici pe orizontal ntr-o organizaie unic, ntre ele existnd cel mult acorduri sau nelegeri mai mult sau mai puin formalizate. n vederea prevenirii eventualelor stri conflictuale ntre firmele participante la crearea produsului turistic, integrarea ct mai armonioas a elementelor sale componente este esenial, ceea ce impune cooperarea ntre toate firmele i organismele implicate (transportatori, proprietari de hoteluri i restaurante, comerciani, proprietari funciari). Pachetele turistice ale tour-operatorilor i comercializarea produselor turistice trebuie s reprezinte imaginea calitii i s se bucure de o reputaie bun. Succesul depinde de cunotinele de marketing ale experilor, de utilitatea pachetului turistic i abilitatea de comercializare pe pia a produsului turistic. Piaa produsului turistic este compus din bunuri i servicii concepute s satisfac cererea de vacane i cltorii de afaceri. Tour-operatorii lanseaz pachete turistice care sunt vndute direct, prin propria reea de distribuie sau prin ageniile de voiaj detailiste pe baza unui comision.

21

Deci, pachetele turistice sunt cltorii organizate pe baza unor programe prestabilite i detaliate pe servicii turistice. Pachetele sunt vndute n avans la un pre fix.

3.1 CONCEPEREA UNUI CIRCUIT Traseu: Galai-Buzu-Ploieti-Trgovite-Piteti-Rmnicu Vlcea-Trgu Jiu -BuucretiGalai Durata: 3zile Transport: Autocar Cazare: Hotel GEMINA*** (Rmnicu Vlcea), hotelul Anna***( Trgu Jiu) Mas inclus: Demipensiune Ofert valabil: Pana in iulie 2011 DESCRIERE OFERTA... PERIOADA:01.05.20110-03.05.2011 ZIUA.I. :Ora 07:00,intalnire in parcarea de la Agentia de Turism ,,AGATOUR din iglina I, deplasare pe ruta Galai Buzu (Mnstirea Ciolanu)-Lipneti (Mnstirea Zamfira)Ploieti (Mnstirea Suzana)-Trgovite (Mnstirea Dealu)-Curtea de Arge (Mnstirea Curtea de Arge)-Rmnicu Vlcea (Mnstirea Horezu).Cazare n hotelul Gemina***

22

ZIUA.II. :Dup micul dejun ,deplasarea se va face pe traseul Miheti (Mnstirea Govora)-Frnceti (Mnstirea Dintr-un Lemn i Mnstirea Surpatele)-Costeti (Mnstirea Arnota i Mnstirea Bistria)- Polovragi (Mnstirea Polovragi)-Trgu Jiu. Cazarea la hotelul Anna***. ZIUA.III. :Dup micul dejun, continuarea traseului se va face pe ruta Tismana (Mnstirea Tismana) -Brncoveni (Mnstirea Brncoveni)- Bucureti (Mnstirea Antim i Biserica Savropolos) Cernica (Mnstirea Cernica) Galati (sosirea in parcarea Agentiei Turistice ,,AGATOUR in jurul orei 19) SERVICII INCLUSE: a) transportul cu autocar clasificat minim 2** b) insotitor de grup din partea agentiei de turism c) alimentatie - demipensiune NU SUNT INCLUSE N PRE -alte servicii dect cele menionate

3.2. ANALIZA DE PRET A UNUI PRODUS TURISTIC CONCEPUT Transport cu autocarul: 1143 KM(1,5 RON/KM) Cazare: 100RON/noapte Alimentaie: 90 RON Perioada 01.05.20110-03.05.2011 Comision: 20% Grup: 20 persoane CALCULATIA DE PRET Transport: per grup:1143*1,5=1714,5 RON per pers:1714,5/20=85,7 RON Cazare: per pers.2*100=200 RON per grup:20*200=4000 RON Alimentatie: per pers.:2*90=180 RON per grup:20*180=3600 RON

23

 Sofer: 200+180=380 RON/pers. TCD: 465,4+380=845,4 RON/pers. Comision: 20%*845,4 =169,08 RON/pers TVA: 24%*169,08 = 40,57 RON/pers. TCI: 169,08+40,57=209,65 RON/pers. TCT: 845,4+209,65=1055,05 RON/pers. TCG: 1055,05*20= 21101 RON/grup

3.3.PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC CONCEPUT(Anexa1)

BIBLIOGRAFIE:
1. MELINA

CANDEA,FLORINA BRAN- Spatiul geografic romanesc organizare, amenajare, dezvoltare, Editura Economica, 200

2. CORNELIA POPESCU, CLAUS FINGER BENOIT-expert PHARE, IULIAN

ANDREI si prof. dr. OSCAR SNAK, Cartea ghidului din turism

3. Ghidul turistic al Romaniei - editat de "PUBLIROM",1997- 1998 4. ALEXANDRU D.,NEGUT S.,ISTRATE I. , Geografia turismului Editura

Academiei, Bucuresti 1997

5. ERDELI G.,ISTRATE I. Potentialul turistic al Romaniei,Editura Univ.

din Bucuresti,1996
6. ION MAC Univ. Dimitritrie Cantemir, Geografie turistica generala

Fac.de Geografia Turismului,Sibiu ,1994.

7. http://ro.wikipedia.org/w/wiki.phtml?title=Turism/

24

8. http://www.romanian-holidays.ro/ 9. http://www.celendo.ro/ 10. http://www.descopera.org/descopera-romania 11. http://www.scribd.com 12. http:// www.studentie.ro/Cursuri/Turism/Curs-Turism-international 13. http://www.mediauno.ro

25

ANEXE

26