Sunteți pe pagina 1din 54

DREPT FISCAL BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. 2. 3. 2010; 4. 5. 6. 1997; 7. 8. 9. 10. 2008; 11. 12. 2008; 13. 14. 15. 16.

17. 2001. Mrun elu Gelu, Drept fiscal. Teoria general a impozitelor i taxelor, Ed. Condor Ioan, Drept fiscal, Ed. Funda iei Romnia de Mine, Bucureti, 2007; Ciobanu Ramona, Drept financiar i fiscal, Ed. Romprint, Braov, 2004; Bostan Ionel, Drept financiar public, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006; Armeanic Alexandru i Volcinschi Victor, Drept fiscal, Ed. ASEM, Bucureti, Funda iei Andrei aguna, Constan a, 1997; Olcescu Paul, Tratat de drept financiar i fiscal, Ed. Cantes, Iai, 2000; Minea Mircea tefan, Dreptul finan elor publice, Ed. Wolters Kluwer, Bucureti, Ptru Rotaru, Drept fiscal, Ed. Universitaria, Craiova, 2007; Popescu Marin, Drept financiar-fiscal, Ed. Bren, Bucureti, 2007; Popescu Luigi, Finan e publice, fiscalitate, drept financiar i fiscal, Ed. Sitech, Popa Constantin, Drept financiar i fiscal, Ed. Lumina Lex, 2008, Bucureti, Stnculescu Sorin i Ciocoiu Mariana, Introducere n drept fiscal, Ed. Sitech, Stancu Radu, Drept financiar i fiscal, Ed. Funda iei Romnia de mine, Shipwright Adrian, Textbook on revenue law, Blackstone Press Limited, Londra, Craiova, 2007; Bucureti, 2007; Dariescu Nadia Cerasela, Drept financiar i fiscal, Ed. Venus, Iai, 2004; aguna Dan Drosu, Dan ova, Drept fiscal, edi ia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Codul Fiscal i Normele Metodologice de Aplicare, Ed. C.H.Beck, Bucureti,

Bucureti, 2009;

Craiova, 2007;

DREPT FISCAL TEME ORIENTATIVE PENTRU REFERATE 1. Principiile dreptului fiscal; 2. Izvoarele dreptului fiscal; 3. Raporturile juridice fiscale; 4. Fiscalitatea ntre teorie i practic; 5. Privire comparativ ntre impozite directe i impozite indirecte; 6. Frauda i evaziunea fiscal; 7. Impozitele i impunerea ntre tradi ie i modernitate; 8. Taxele parafiscale; 9. Impozitul pe profit; 10. Impozitul pe dividende; 11. Impozitul pe reprezentan e; 12. Impozitarea microntreprinderilor; 13. Veniturile supuse impozitrii n cazul persoanelor fizice; 14. Impozitul pe cldiri; 15. Impozitul pe teren; 16. Taxa asupra mijloacelor de transport; 17. Impozitul pe spectacole; 18. Dubla impunere; 19. Taxa pe valoare adugat (TVA); 20. Accizele; 21. Societ ile offshore; 22. Privire comparativ evaziunea fiscal legal i evaziunea fiscal frauduloas; 23. Regimul juridic actual al evaziunii fiscale; 24. Efectele evaziunii fiscale; 25. Cazierul fiscal.

DREPT FISCAL NO IUNI INTRODUCTIVE I. DEFINI IA DREPTULUI FISCAL No iunea de drept fiscal este strns legat de no iunea de finan e publice. Finan ele publice reprezint totalitatea mijloacelor bneti, aflate la dispozi ia statului ori a comunit ilor locale sau regionale, cu scopul declarat de a ndeplini func iile i sarcinile ce revin acestora. Astfel, totalitatea normelor juridice care reglementeaz domeniul finan elor publice formeaz dreptul finan elor publice. Dreptul finan elor publice curpinde dou tipuri de norme juridice: norme juridice financiare, care alctuiesc dreptul financiar; norme juridice fiscale, care alctuiesc dreptul fiscal.

Dreptul fiscal reglementeaz raporturile juridice care se nasc n procedul de colectare a impozitelor i taxelor de la persoane fizice i/sau juridice, care ob in venturi ori care de in bunuri supuse impozitelor ori taxelor. Elementele definitorii ale dreptului fiscal sunt: - dreptul fiscal este o ramur a dreptului public, cu influen e de drept privat. Normele juridice care l reglementeaz sunt norme de drept public. Impunerea cet enilor se realizeaz de ctre stat prin norme juridice cu caracter obligatoriu pentru cet eni. Caracterul su dual rezult din normele Codului fiscal, care statueaz c titlurile statului care au ca obiect impozite i taxe sunt titluri executorii, fr a fi nevoie de interven ia instan ei (spre exemplu, n cazul Codului de procedur fiscal, poprirea nu este supus validrii, cum se procedeaz n cazul popririi reglementat de Codul de procedur civil, reglementar legal ce urmrete urgentarea procedurii de executare silit n materie fiscal), dar, pe de alt parte, contribuabilul poate solicita statului restituirea sumelor de bani, pe care le-a pltiti, fr a le datora. Un alt exemplu art. 57 din Codul de procedura fiscal, conform cruia contribuabilii au obliga ia de a permite func ionarilor mputernici i de organele fiscale de a face o constatare fiscal la fa a locului.

Protec ia unor interese de ordin public, general, ale statului, trebuie n eleas n contextul obligativit ii statului de a respecta drepturile i libert ile fundamentale ale cet enilor, aa cum rezult acestea din acordurile i tratatele la care Romnia este parte. nclinarea balan ei cu privire la problematica dreptului fiscal, ca ramur de drept public, este dat i de prevederile art. 74 alin. 2 din Constitu ia Romniei. tiut fiind c ini iativa legislativ poate apar ine cet enilor romni n condi iile exprese ale art. 1 din acelai act normativ, art. 74 alin. 2 cenzureaz ini iativa legislativ a cet enilor n cazul problemelor de ordin fiscal. - impozitele si taxele reglementate n dreptul fiscal romn sunt: impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microntreprinderilor, impozitul pe veniturile ob inute din Romnia de nereziden i; impozitul pe reprezentan e, taxa pe valoare adugat, accizele, impozitele i taxele locale. II. PRINCIPIILE DREPTULUI FISCAL Codul fiscal romn definete n mod expres principiile dreptului fiscal. Aceste principii stau la baza ntregii construc ii a dreptului fiscal, fiind n acord cu principiile ce stau la baza celorlalte sisteme fiscale europene. Cadrul legal l reprezint art. 3 din Codul fiscal. 1. Neutralitatea msurilor fiscale, n raport cu diferitele categorii de investitori i capitaluri, cu forma de prorpietate, asigurnd condi ii egale investitorilor, capitalului romn i strin. Acest principiu presupune c, din punct de vedere fiscal, toate activit ile economice i to i operatorii trebuie trata i n aceeai manier. Spre exemplu, prin hotrrea din 10 septembire 2002, Curtea de Justi ie a Comunit ii Europene a decis n cauza Ambulanter Pflegendienst Kugler (cauza C 141/00) c principiul neutralitatii fiscale interzice, inter alia, ca operatorii economici ce desfasoara aceleasi activitati sa fie tratati diferit din punctul de vedere al TVA. Decurge de aici ca principiul ar fi ignorat daca posibilitatea de a beneficia de scutirea prevazuta de art. 13A(1)(c) pentru prestarea de servicii medicale ar depinde de forma juridica a persoanei impozabile care desfasoara aceasta activitate1.
1

http://www.e-actual.ro/2009/02/24/tva-principiul-neutralitatii-fiscale-in-materie-de-tva/

2. Certitudine impunerii, prin eleborarea de norme juridice clare, care sa nu conduc la interpretri arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de plat s fie precis stabilite pentru fiecare pltitor, respectiv acetia s poat urmr i n elege sarcina fiscal ce le revine, precum i s poat determina influen a deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. 3. Echitatea fiscal, la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferit a veniturilor, n func ie de mrimea acestora. Echitatea fical nseamn dreptate social n materie de impozite. Tipuri de echitate fiscal. Echitatea poate fi apreciata din perspectiva orizontal sau vertical. Echitatea orizontal presupune compararea sarcinii fiscale la care este supus o persoan fizic sau juridic pentru veniturile realizate dintr-o anumit surs, cu sarcina fiscal la care este supus o alt persoan pentru venituri de aceeai mrime, dar realizate din alte surse. n cazul echit ii fiscale verticale se compar sarcina fiscal aferent unor venituri realizate de persoane diferite, dar care au aceiai surs de provenien . Pentru a putea fi asigurat egalitatea n materie de impozit este necesar respectarea urmtoarelor condi ii: a) stabilirea minimului neimpozabil, adic legiferarea scutirii de impozit a unui venit minim care s permit satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Aceast condi ie poate fi respectat numai n legtur cu impozitele directe, neavnd aplicabilitate n cazul impozitelor indirecte; b) sarcina fiscal a fiecrui contribuabil s fie stabilit n func ie de puterea contributiv pe care acesta o are, adic cu luarea n considerare a mrimii venitului i averii care fac obiectul impunerii, precum i a situa iei personale a acestuia (cstorit, cu sau fr persoane n ntre inere, celibatar etc.); c) este necesar ca la o anumit putere contributiv, sarcina fiscal a unei categorii sociale s fie stabilit n compara ie cu sarcina fiscal a altei categorii sociale, respectiv sarcina fiscal a unei persoane n compara ie cu sarcina fiscal a altei persoane din aceeai categorie social;

d) respectarea echit ii fiscale presupune ca impunerea s fie general, adic s cuprind toate categoriile sociale care realizeaz venituri dintr-o anumit surs sau care posed un anumit gen de avere, cu excep ia celor care se situeaz sub un anumit nivel.2 4. Eficien a impunerii prin asigurarea stabilit ii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel nct aceste prevederi s nu conduc la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice i juridice, n raport cu impozitarea n vigoare la data adoptrii de ctre acestea a unor decizii investi ionale majore. La aceste principii specifice dreptului fiscal, prevzute expres n art. 3 din Codul fiscal, se adaug principii generale: principiul legalit ii i principiul priorit ii reglementrilor legale europene n raport cu dreptul intern, romnesc. Consacrat n art. 139 alin. 1 din Constitu ia Romniei, principiul legalit ii n materie fiscal statueaz c impozitele, taxele i orice alte venituri cuvenite bugetului de stat sau bugetului asigurrilor socaile de stat se stabilesc numai prin lege. Acest principiu, cunoscut i sub denumirea nullum impositum sine lege. n alin. 2 al aceluiai articol, recunoscndu-se principiul autonomiei locale i regionale, se statueaz c impozitele i taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau jude ene, n limitele i n condi iile legii. Art. 148 alin. 2 din Constitu ia Romniei consacr principiul priorit ii dreptului european fa de dreptul na ional (Ca urmare a aderrii, prevederile tratattelor constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa de dispozi iile contrare din legile interne, cu respectareaprevederilor actului de aderare.). Prin hotararea celebr pronun at de Curtea de Justit ie a Comunit ilor Europene n cauza Flaminio Costa vs. ENEL, a fost stabilit suprema ia ordinii juridice comunitare, raportat la dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene3. III. IZVOARELE DREPTULUI FISCAL 1. Constitu ia Romniei reprezint izvorul de drept fiscal fundamental. Prevederile constitu ionale n acest domeniu converg n sensul stabilirii ndatoririi cet enilor romni

2 3

http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=14&p2_articleid=188 A se vedea http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:61964J0006:EN:NOT

de a contribui, prin impozite i taxe, la cheltuielile publice (art. 56 alin. 1), de a statua asupra impozitelor, taxelor i altor contribu ii (art. 139). 2. Codul fiscal (Legea nr. 571/2003, modificat i completat, republicat) urmrete s asigure un cadru unic, stabil, coerent i calr al reglementrilor fiscale, avnd ca scop armonizarea legisla iei interne fiscale cu legisla ia fiscal a Uniunii Europene i cu acordurile fiscale interna ionale la care Romnia este parte. n expunerea de motive la Legea privind Codul fiscal s-a explicat reglementarea actual principal n domeniul fiscal, pornind de la necesitatea ca pltitorii de taxe i impozite (contribuabilii) s poat urmri, dar i n elege, sarcina fiscal care le incumb, s poat analiza cu uurin influen a deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor fiscale i s se asigure o informare necesar i suficient asupra principiilor, mecanismelor i procedurilor fiscale. Toate aceste scopuri sunt mult diluate n contextul modificrilor continue la care este supus Codul fiscal. n acest context este explicabil dispozi ia din Codul fiscal, art. 5 alin. 6, potrivit creia anual, Ministerul Finan elor Publice colecteaz i sistematizeaz toate normele n vigoare avnd legtur cu prevederile prezentului Cod, aceast colec ie oficial fiind pus la dispozi ia altor persoane n vederea publicrii. 3. Codul de procedur fiscal (Ordonan a Guvernului nr. 92/2003, modificat i completat, republicat) unete reglementrile de procedur fiscal referitoare la administrarea impozitelor i taxelor, la nregistrarea contribuabililor, la declararea impozitelor i taxelor, la stabilirea, verificarea i colectarea acestora, precum i la procedura judiciar aplicabil n cazul solu ionrii sontesta iilor formulate de contribuabili mpotriva actelor administrative fiscale. i Codul de procedur fiscal a fost supus nenumratelor modificri i completri, scopul acestora fiind cel de a mbunt i climatul de parteneriat ntre stat i contribuabilii viabili i de bun credin , de simplificare a procedurilor administra iei fiscale i de aplicare a principiilor de eficien n colectarea veniturilor bugetare, dar i de limitare a posibilit ilor de evaziune fiscal. 4. Reglementrile secundare, adic normele metodologice de aplicare, instruc iunile i regulamentele de aplicare a legisla iei fiscale joac un rol foarte important n aplicarea normelor de drept fiscal. Explicitarea, detalierea lmurirea unor dispozi ii fiscale se impune din perspectiva caracterului att de tehnic al normelor de

drept fiscal. Spre exemplu, un rol deosebit de important l au normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, modificate i completate conform H.G. nr. 1620/2009. Normele metodologice sunt aprobate de ctre Guvern, prin hotrre, fiind publicate n Monitorul Oficial al Romniei partea I. Ordinele i instruc iunile se emit n vederea aplicrii unitare a Codului fiscal, fiind emise de ministrul finan elor publice i publicate n Monitorul Oficial al Romniei, partea I. Ordinele i instruc iunile referitoare la proceduri de administrare a impozielor i taxelor reglementate de Codul fiscal, datorate bugetului general consolidat, se emit de preedintele Agen iei Na ionale de Administrare Fiscal, fiind publicate n Monitorul Oficial al Romniei, partea I. 5. Deciziile Comisiei Fiscale Centrale. Instituit prin Ordinul Ministerului Economiei i Finan elor nr. 1381/2008, Comisia Fiscal Central are responsabilitatea, stabilit prin art. 6 alin. 1 din Codul fiscal de a elabora deciziile privind aplicarea unitar a Codului fiscal. Aceasta este constituit la nivelul Ministerului Finan elor Publice. Cu titlu de exemplu, decizia nr. 2/2004 aprobat prin Ordinul Ministerului Finan elor Publice nr. 576/2004, privind modalitatea de determinare a profitului impozabil de ctre asocai ii/funda ii sportive din transferul sportivilor. 6. Deciziile Comisiei de Proceduri Fiscale. Constituit n baza Ordinului 1995/2007 privind constituirea Comisiei de Proceduri Fiscale, la nivelul Agen iei Na ionale de Administrare Fiscal, aceasta emite decizii obligatorii exclusiv pentru organele fiscale. Cu titlu de exemplu, decizia nr. 1/2008 aprobat prin Ordinul Agen iei Na ionale de Administrare Fiscal nr. 1537/2008 privind calcularea obliga iilor fiscale accesorii pentru crean ele nscrise la masa credal apar innd debitorilor cu privire la care a fost deschis procedura insolven ei. IV. RAPORTUL JURIDIC FISCAL Caracterizat prin specificul con inutul su (drepturile i obliga iile subiec ilor de drept participan i la acest tip de raport juridic), raportul juridic fiscal cuprinde totalitatea rela iilor de impunere care iau nateren procesul repartizrii unei pr i din venitul na ional i n redistribuirea unor venituri ale persoanelor fizice i/sau juridice, n scopul constituirii fondurilor bneti ale bugetului de stat.

Raporturile juridice fiscale sunt de dou tipuri: raporturi juridice fiscale de drept material; raporturi juridice fiscale de drept procedural.

Indiferent dac ne aflm n prezen a unui raport juridic fiscal de drept material sau de drept procedural, subiectele i obiectul sunt aceleai, diferen ierea fiind dat de con inutul celor dou categorii de raporturi juridice. Obiectul raportului juridic fiscal de drept material poate fi reprezentat de: sursa veniturilor contribuabilului, fiind analizat legalitatea i provenien a impozitului; natura juridica a venitului, pentru a se putea stabili regimul fiscal aplicabil; mrimea venitului (ncasrile totale din care se scad cheltuielile deductibile n raport de care se stabilete masa impozabil la care va fi aplicat cota de impozit); stabilirea crean ei fiscale i emiterea titlului de crean fiscal. Obiectul raportului juridic fiscal de drept procedural este alctuit din acele drepturi i obliga ii legate de ac iunile administrative, administrativ-jurisdic ionale i procesual-civile privind activitatea de adminsitrare (nregistrarea fiscal, declararea, stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor, taxelor, contribu iilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum i solu ionarea contesta iilor ndreptate mpotriva actelor administrative fiscale) a impozitelor i taxelor. Subiectele raportului juridic fiscal sunt: 1. Statul, prin organele fiscale nvestite cu atribu ii specifice realizrii veniturilor fiscale. La nivel central, statul este reprezentat de Ministerul Finan elor Publice prin Agen ia Na ional de Administrare Fiscal i unit ile sale teritoriale. La nivel local, au atribu ii n acest domeniu autorit ile administra iei publice locale. Toate acestea reprezint organele fiscale ale statului. 2. Contribuabilii, adic persoanele fizice i juridice obligate s plteasc impozitele, taxe i celelalte venituri ctre bugetul de stat. Art. 13 din Codul fiscal stabilete categoriile de contribuabili din Romnia. n raporturile cu organele fiscale, contribuabilii pot fi sau nu reprezenta i, reprezentarea putnd fi conven ional sau legal. n cazul reprezentrii legale,

reprezentantul legal poart denumirea de curator fiscal. Reprezentarea legal apare n caz de minoritate a contribuabilului, boal sau btrne e, handicap ori n cazul n care contribuabilul fr domiciliu fiscal n Romnia sau cu domiciliul fiscal necunoscut nu ia desemnat un reprezentant fiscal. i unul i cellalt subiect al raportului juridic fiscal poate aprea n calitate de creditor sau debitor al raportului juridic fiscal. Nendeplinirea obliga iei de plat de ctre debitor d dreptul de a urmri pe: succesorul acceptant al moteirii contribuabilului debitor; cel care preia drepturile i obliga iile debitorului supus procedurii de divizare, fuziune ori reorganizare judiciar .a. V. SISTEMUL FISCAL Sistemul fiscal ori fiscalitatea reprezint totalitatea impozitelor i taxelor provenind de la persoane fizice i juridice care alimenteaz bugetele publice4. Cei care sus in sistemul fiscal prin impozitele i taxele pe care le suport sunt persoanele fizice i juridice din cadrul unui stat. Stabilitatea sistemului fiscal este imperativ pentru buna func ionare a economiei. Schimbrile continue sunt de natur s creeze dificult i i o stare de insecuritate pentru contribuabili. Supus presiunilor politice, nu de pu ine ori fiscalitatea nate contradic ii. FISCALITATEA 1. Defini ia fiscalit ii Exist dou modalit i de a defini fiscalitatea: prima modalitate, mai concis i mai facil de n eles, iar a doua modalitate, mai fidel sistemului fiscal, defini ia concentrnduse pe real iile care se creaz ntre componentele acestui sistem. Astfel, n primul caz, fiscalitatea este definit ca totalitate a impozitelor si a taxelor reglementate prin acte normative.

Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, edi ia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009, p. 10, apud I. Condor, Drept financiar i fiscal, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 1996, p. 147.

10

A doua defini ie ce poate fi dat fiscalit ii are n vedere sistemul de percepere a impozitelor, taxelor i contribu iilor de ctre autorit ile publice n scopul realizrii func iilor social-economice ale statului5. 2. Structura fiscalit ii Statul colecteaz veniturile fiscale, prin intermediul impozitelor. Diversitatea acestor impozite contureaz structura fiscalit ii. Exist o diferen iere a structurii fiscalit ii n func ie de gradul de dezvoltare a statelor. Astfel, dac statele dezvoltate se caracterizeaz printr-un echilibru ntre impozitele directe6 i indirecte7, statele mai pu in dezvoltate prezint un dezechilibru ntre cele dou componente ale impozitelor. Aadar, n cazul statelor mai pu in dezvoltate, ponderea mare o au impozitele indirecte. Se ntmpl ca 80% din totalul veniturilor fiscale s fie reprezentate de impozite indirecte (n gneral TVA). Impozitele indirecte se caracterizeaz prin aceea c cei care le pltesc sunt agen ii economici care vnd bunuri i presteaz servicii, iar cei care le suport sunt cumprtorii, aadar cei care achizi ioneaz produsele sau sunt beneficiarii serviciilor. Acestea ignor capacitatea contributiv a cumprtorului, con innd elemente de inechitate social. Ponderea mare a impozitelor indirecte conduce la accentuarea infla iei. Concentrarea rilor mai pu in dezvoltate din punct de vedere economic pe acest tip de impozite este explicat n literatura de specialitate prin: gradul redus de dezvoltare a for elor de produc ie; structura rigid, prea pu in diversificat a produc iei industriale; nivelul sczut al veniturilor realizate de ctre popula ie8.

Analiza realizat la nivelul statelor OECD a eviden iat preponderen a impozitelor indirecte n sisemele fiscale din Danemarca, Australia Canada, S.U.A., Belgia, i a impozitelor indirecte n Romnia, Portugalia, Grecia, Fran a.
5 6

Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, edi ia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009, p.12. Impozitul direct este impozitul suportat direct de ctre cel care le pltete i care nu se transfer asupra pre urilor (de exemplu : impozitul pe profit, pe salarii, pe venitul agricol pe dividende etc.) 7 Impozitul indirect este impozitul cuprins n pre urile bunurilor i serviciilor, mbrcnd forme i denumiri diferite (de exemplu: taxa pe valoare adugat, accize, taxe vamale .a) 8 Dan Drosu aguna, Dan ova, op.cit., p. 13.

11

n func ie de intensitatea presiunii fiscale, sitemele fiscale se clasific n sisteme fiscale grele i sisteme fiscale uoare. Sistemele fiscale grele se caracterizeaz prin sarcini fiscale mpovrtoare, n care ponderea prelevrilor fiscale n ansamblul prelevrilor publice este de 80%-90%, iar prelevrile fiscale n PIB sunt de peste 25%. Sistemele fiscale uoare sunt caracteristice paradisurilor fiscale, ponderea prelevrilor fiscale n PIB fiind redus, de 10%. 3. Principiile generale ale fiscalit ii n literatura de specialitate9 sunt identificate urmtoarele principii generale ale fiscalit ii: 3.1. principiul justificrii impozitului, n sensul c impozitul reprezint o plat pentru serviciile asigurate de ctre stat; 3.2. principiul individualit ii impozitului. Se pornete de la ideea de baz c individul reprezint elementul central n cadrul sistemului, iar nu statul. n acest sens, impozitul trebuie s asigure egalitatea de anse a indivizilor. 3.3. principiul de nediscriminare presupune stabilirea impozitelor be baya acelorai reguli pentru to i contribuabilii. 3.4. principiul impersonalit ii impozitului, dnd eficien principiului respectrii persoanei. Se justific o singur excep ie cercetarea averii oamenilor politici. Acelai principiu impune o ierarhie a impozitelor, impozitele asupra bunurilor fiind aezate pe o treapt superioar impozitelor asupra persoanelor. 3.5. principiul neutralit ii, n sensul eficientizrii economiei. Din acest punct de vedere impozitele ar trebui s respecte profiturile i nu s le afecteze, iar dintre agen ii economici ar trebui penaliza i cei cu pierderi, iar nu cei cu beneficii. 3.6. principiul de nonarbitru. Principiile de impozitare trebuie s fie clare, care s nu lase loc arbitrariului. 4. Suveranitatea fiscal Dac un sistem fiscal se caracterizeaz prin exclusivitatea aplicrii i prin autonomie tehnic se vorbete despre autonomie fiscal complet sau suveranitate fiscal.
9

Ibidem, p. 13.

12

Exclusivitatea aplicrii presupune c fiscalitatea este aplicat pe un teritoriu determinat din punct de vedere geografic. Autonomia tehnic presupune existen a unui sistem fiscal complet care con ine totalitatea regulilor de ncasare i lichidare a impozitelor, obligatorii pentru punerea lor n aplicare. Suveranitatea politic i fiscal a unui stat implic posibilitatea de a exercita o putere fiscal absolut de ctre stat n cadrul teritoriului su, alegnd sistemul fiscal aplicabil. POLITICA FISCAL 1. Defini ia politicii fiscale Politica fiscal reprezint ansamblul de instrumente de interven ie a statului, generate de procesele financiar-fiscale: formarea prin impozite i taxe a veniturilor fiscale, alocarea cheltuielilor fiscale i asigurarea echilibrelor financiare10. Politica fiscal este parte a ac iunii economice generale a statului, interfernd cu politica economic a statului, dar i cu politici sectoriale (politica industrial, politica agricol .a.), cu politica monetar i cu cea social. Politica fiscal vizeaz: volumul resurselor fianciare ale statului, provenien a acestora; stabilirea contribu iei persoanelor fizice la formarea fondurilor publice i rata fiscalit ii. 2. Principiile politicii fiscale 2.1. Principiul echit ii contribu ia fiecruia la acoperirea cheltuielilor publice trebuie realizat n fuc ie de capacit ile contributive ale fiecruia. 2.2. Principiul randamentului are la baz randamentul bugetar al impozitului. Randamentul fiscal ridicat al impozitului exist n cazul unui impozit universal (pltibil de ctre toate categoriile care realizeaz venituri din aceeai surs ori care posed acelai

10

Ibidem, p. 15.

13

tip de avere, cuprinznd ntraga materie impozabil, nefiind susceptibil de evaziuni ori fraude, fr cheltuieli ridicate de percepere11), respectiv un impozit ideal. 2.3. Principiul stabilit ii impozitului, pe baza regulii un impozit bun este un impozit vechi.. Ca regul general, un impozit vechi este tolerat mai uor de ctre contribuabili. Impozitul stabil este acel impozit care i pstreaz neschimbat nivelul, nu crete n perioadele de cretere a veniturilor i a produc iei, nu scade n perioadele de recesiune. n realitate, impozitele sunt elastice, fiind la dispozi ia bugetului, se majoreaz cnd sporesc cheltuielile fiscale i se diminueaz cnd se reduc cheltuielile fiscale. 2.4. Principiul simplit ii. Impozitul trebuie uor n eles de ctre contribuabil, s nu lase posibilitatea unor interpretri arbitrarii. 2.5. Principiul echivalen ei. Impozitul pe care l suport contribuabilul trebuie s fie corelat cu avantajele asigurate prin efectuarea cheltuielilor publice, respectiv accesul la bunuri i servicii publice. n caz contrar, impozitul apare ca o modalitate de mbog ire a statului, de participare la profitul statului i mai pu in o cheltuial cu caracter public. 2.6. Principiul legalit ii, n sensul c impozitul trebuie s aib o baz legal. n lucrarea Avu ia na iunilor, Adam Smith eviden iaz patru principii care trebuie s stea la baza politicii fiscale a unui stat capitalist: echitatea fiscal, certitudinea impunerii, comoditatea perceperii impozitelor i randamentul fiscal. 3. Instrumentele de realizare a politicii fiscale Sunt instrumente fiscale: diversitatea impozitelor utilizate, precum i varietatea facilit ilor fiscale (reduceri, scutiri, deduceri). n ceea ce privete impozitele, se disting impozitele directe i impozitele indirecte. 3.1. Impozitele directe se aaz i se percep direct de la surs (de la contribuabili), la anumite termene dinaninte stabilite, avnd ca obiect venitul sau averea. Impozitele directe se clasific n impozite reale i impozite personale. Impozitele directe reale (pe obiecte) se aaz pe obiecte, bunurile i pe diverse alte elemente ale averii contribuabililor, fiind indiferent persoana pltitorilor, situa ia i sarcinile familiale. Cu titlu de exemplu: impozite pe pmnt, pe cldiri etc.

11

Ibidem, p.22.

14

Impozitele directe personale (subiective) se aaz pe veniturile sau averea persoanelor, n strns legtur cu situa ia personal a contribuabilului. Tipuri de impozite directe: Impozitul funciar sau pe pmnt a fost instituit n Europa secolului XXI. Ini ial se calcula pe suprafa a terenurilor, apoi n func ie de valoarea productiv a acestora. n prezent, calcularea impozitului pe pmnt se face n fucn ie de randamentul mediu. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice vizeaz persoanele ce au domiciliul sau reedin a ntr-un anume stat, precum i persoanele nerezidente, dar care realizeaz venituri a cror surs de provenien se afl pe teritoriul statului respectiv. Acest tip de impozit se stabilete anual, pe baza unei declara ii de impunere a contribuabilului ori a informa iilor organelor fiscale. Impozitul pe veniturile persoanelor juridice se stabilete prin aplicarea unei cote fixe sau propor ionale, anual ori trimestrial, e baza declara iei persoanelor juridice. Impozitul pe avere este n legtur cu dreptul de proprietate al persoanelor asupra bunurilor mobile i imobile. Poate mbrca forma impozitului asupra averii propriu-zise, impozitului pe circula ia averii, impozitului pe sporul pe avere. Tipuri de impozite indirecte: Taxa de consuma ie pe produs (accizele) sunt incluse n pre ul de vnzare al mrfurilor fabricate n cadrul rii n interiorul creia sunt percepute. Obiectul accizelor pleac de la bunurile de lux pn la produsele de larg consum (zahr, sare, ulei). Taxele vamale vizeaz importuri, exporturi, tranzitul de mrfuri. Monopolurile fiscale sunt instituite de ctre stat asupra produc iei i/sau vnzrii unor mrfuri specifice: tutun, alcool, cr i de joc etc. Taxele judiciare de timbru reprezint taxa serviciilor prestate de ctre instan ele judectoreti, Ministerul Justi iei. Acestea sunt propor ionale ori fixe. Taxele de timbru privind activitatea notarial datorate de ctre persoanele fizice i juridice care solicit ndeplinrea actelor i serviciilor notariale. Acestea se pltesc anticipat, cu excep ia taxelor pentru efectuarea procedurii succesorale, stabilite dup ntocmirea ncheierii finale i care se achit pn la eliberarea certificatului de motenitor.

15

Principalele impozite directe reglementate de Codul nostru fiscal sunt: impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile realizate n Romnia de ctre nereziden i, impozitul pe veniturile microntreprinderilor, impozitul pe veniturile ob inute de persoane fizice (impozitul pe salarii, impozitele pe veniturile liber-profesionitilor, impozitul pe veniturile ob inute din cedarea folosin ei bunurilor), impozitele i taxele datorate administra iilor locale .a. ntre impozie i taxe se situeaz categoria intermediar a contribu iilor, care semnific sumele de bani ncasate de anumite institu ii de drept public de la persoane fizice i juridice, pentru avantajele reale sau presupuse de care beneficiaz acestea. 4. Efectele fiscalit ii ntre efectele fiscalit ii se numr: frauda i evaziunea fiscal, riscul de infla ie prin fiscalitate, precum i deteriorarea competitivit ii interna ionale. 4.1. Frauda fiscal reprezint nclcarea legilor fiscale (nedeclararea unor venituri, vnzarea n lipsa facturii), iar evaziunea fiscal reprezint o utilizare abil a posibilit ilor oferite de lege. Evaziunea fiscal poate avea un caracter licit sau, dimpotriv, unul ilicit. n prima categorie se nscriu paradisurile fiscale i respectiv nfiin area n unul dintre acestea a unei societ i comerciale offshore, pe care le vom dezvolta n continuare. 4.2. Riscul de infla ie prin fiscalitate Creterea impozitelor sau a taxelor care influen eaz procesul de determinare a pre urilor i a salariilor este de natur s conduc la o cretere infla ionist. 4.3. Deteriorarea competitivit ii interna ionale Creterea impozitelor i a taxelor pe care le suport agen ii economici ar putea s aduc prejudicii capacit ii lor competitive, motivat de faptul c aceasta se reflect n pre urile produselor, diminundu-se capacitatea lor de investi ii i de modernizare i repercutndu-se asupra competitivit ii lor.

16

Societ ile offshore 1. Prezentare societati off-shore O parte a doctrinei existente n aceasta materie prezint ca alternativ a societatilor comerciale offshore, evaziunea fiscala legala 12. Constituirea unei astfel de societati comerciale intr-unul din statele denumite curent paradisuri fiscale reprezint o tehnica de evitare a politicii fiscale practicata de statul in care au constituita o alta societate comerciala, prin care isi deruleaza, in fapt, activitatea comerciala. Societ ile comerciale offshore sunt strict legate de paradisurile fiscale: Alderney, Andorra, Anguilla, Anjouan, Antigua i Barbuda, Antilele Olandeze, Aruba, Bahamas, Bahrain, Barbados, Belize, Bermuda, British Virgin Islands, Cayman Islands, Cipru, Cook Islands, Costa Rica, Delaware, Dominica, Dubai, Elvetia, Gibraltar, Grenada, Guernsey, Irlanda, Isle of Man, Jersey, Labuan, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg, Madeira, Malta, Marshall Islands, Mauritius, Monaco, Montserrat, Nauru, Nevis, Niue, Panama, Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, Samoa, Seychelles, Singapore, Turks i Caicos, U.S. Virgin Islands, Uruguay, Vanuatu. Faptul c o societate comercial - a crei firma este de notorietate - platete impozite pe profit foarte mici sau nu plateste deloc astfel de impozite nu trebuie sa ne conduca la concluzia ca aceasta societate nu este profitabila. ntr-o astfel de situatie este interesant de observat daca aceasta nu are deschisa o filiala intr-unul din paradisurile fiscale bine cunoscute, prin intermediul careia repatriaza profitul su, cu scopul de a nu plati impozit. In Bahrein, de exemplu, nu se percep impozite dect n cazul veniturilor obtinute in industria petroliera (n cuantum de 45%). Asadar impozitele pe cladiri, pe terenuri, pe dividende etc. nu sunt cunoscute. Totodat, nu se realizeaz controale valutare, iar bncile au interdic ia legal de a percepe dobnzi (la credite etc.) Deci societatile offshore sunt acele societati comerciale care fiinteaza n tari n care ansamblul legislativ, reglementarile, traditia, tratatele de evitare a dublei impuneri fac posibila reducerea fiscalitatii.

12

Adrian Manaila, Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p.

17

Domeniile principale n care pot fi utilizate societatile offshore sunt urmatoarele: a) serviciile financiar- bancare; b) serviciile de asigurari; c) societatile de comert (import-export); d) societatile de recrutare personal; e) serviciile de consultanta legala, management, constructii etc. Pentru infiintarea unei astfel de societati sunt necesare parcurgerea etapelor obisnuite ale infiintarii oricarei companii, cu precizarea ca legislatia care guverneaza aceste paradisuri fiscale este caracterizata de un nivel redus al birocratiei, de taxe mici practicate in sensul infiintarii unei astfel de societati comerciale si de o fiscalitate extrem de redusa. Infiintarea unei societati off-shore presupune existenta unui capital social al carui cuantum variaza n functie de legislatia locului unde este nfiintata societatea, a documentelor de nfiintare si de plata unei taxe de constituire. Toate formalitatile de nfiintare pot fi ndeplinite de consultanti legali internationali sau locali. De exemplu, in cazul infiintarii unei societati comerciale in Bermuda, capitalul social minim este de 1 dolar; in Costa Rica, limita minima a capitalului social este de 100 dolari. Birocratia mult diminuata permite infiintarea unei societati comerciale intr-un interval orar de 24 de ore n Costa Rica. n statul american Delaware, durata nregistrrii unei companii este de 10 minute, iar actele necesare pot fi ob iute ntr-un interval de 24 de ore. Jurisdictia paradisurilor fiscale impune stabilirea unui sediu social, care, uneori, poate fi si o casuta postala, a unui reprezentant ce ndeplineste rolul de functionar nominalizat sau a unui manager local. Asocia ilor societ ilor offshore le este garantat discre ie absolut, acestia putnd sa ramna anonimi, n Registrul Oficial al actionarilor figurnd, de fapt, reprezentantii numiti de proprietari. Important este faptul ca in cadrul unei astfel de societati exista o rigoare in privinta protejarii caracterului anonim al actionarilor pe de o parte si, pe de alta parte, al asigurarii controlului deplin al adevaratilor proprietari asupra firmei.

18

Elve ia ocup un loc cheie din acest punct de vedere. Se tie c singurul produs offshore cutat n Elve ia este contul elve ian.13 Acesta ofer avantaje incredibile; astfel secretul bancar nu este negociabil, iar evaziunea fiscal nu este reglementat n legisla ia elve ian ca infrac iune, ci ca delict civil. De aceea autorit ile elve iene nu au permisiunea de a colabora cu serviciile fiscale strine. Inflexibilitatea elve ian se explic prin faptul c serviciile financiare au o pondere de 11% din produsul intern brut. Aspectele legate de existenta unui sediu social, cerinta ca reprezentantul societatii si managementul sa fie local sau nu, cerinta existentei si tinerii adunarilor generale n tara unde este situat respectivul off-shore sunt reglementate diferit, in functie de fiecare paradis fiscal in parte. 2. Reglementarea si functionarea societatilor off-shore In ceea ce priveste incidenta legilor romnesti cu utilizarea societatilor offshore trebuie aratat ca, n conformitate cu Regulamentul Bancii Nationale a Romniei nr. 3/1997, privind operatiunile valutare, investitiile directe ale rezidentilor n strainatate necesita aprobarea B.N.R. Avnd n vedere insa caracterul anonim al investitiilor, precum si faptul ca, n anumite paradisuri fiscale, capitalul minim de nfiintare nu este cerut, se poate concluziona ca nu n toate cazurile este necesar acordul B.N.R. In afara de acest document legal citat nu exista un alt text de lege care sa aiba incidenta asupra acestui tip de structurare a unei afaceri prin crearea unui offshore. Pentru nfiintarea si mentinerea unui offshore este necesara plata unor costuri de nceput de minim 2.000 USD, reprezentnd plata consultantilor legali pentru redactarea actelor de nfiintare, autentificari notariale, costuri privind nregistrarea firmei si deschiderea unui cont. Alte costuri sunt legate si de deplasarea avion - hotel, precum si cele de rennoire a autorizatiei de tinere a evidentei contabile. In functie de tipul de afacere, de structura aleasa si de paradisul fiscal localizat, aceste costuri pot fi evitate prin implementarea semnaturilor electronice la banca sau prin dirijarea ntregii afaceri cu ajutorul internet-ului.

13

Ibidem, p. 77

19

3. Formele juridce de infiintare a societ ilor offshore - LLC si IBC Cel mai des ntlnite forme juridice de infiintare a unui off-shore sunt urmatoarele: - Limited Lability Company - LLC; - International Business Corporation - IBC. Componenta unei LLC se poate determina n functie de elementele cuprinse in actul de organizare (statutul), care este un document public, precum si in datele continute n contractul de nfiintare, care este un document nesupus formelor de publicitate. Prin contractul de infiintare sunt numiti membrii care compun un LLC, care pot fi persoane fizice dar si persoane juridice, se stabileste cota de participare la formarea capitalului si se defineste structura organizatorica a societatii. Un LLC poate emite certificate de participare, care sunt similare actiunilor, prin care se evidentiaza cota detinuta de fiecare actionar. Prin intermediul unui LLC se poate asigura protectia membrilor sai mpotriva plngerilor si actiunilor de urmarire de orice fel al creditorilor. Un LLC poate avea o durata nelimitata, iar cota de participare a membrilor sai componenti poate fi transferata fara nici un fel de restrictii catre terti. IBC (International Business Company)- este forma la mod14 de identitate juridica, care functioneaza n jurisdictiile paradisurilor fiscale. Un IBC este unul dintre elementele componente ale unei strategii de afaceri in zonele care nu impun nici un fel de obligatii fiscale. Acest tip de societate ofer flexibilitate i operativitate la momentul ntocmirii actelor de nfiin are i n vederea nmatriculrii, poate fi nfiin at cu un unic asociat, poate emite ac iuni la purttor i presupune condi ii minimale n stabilirea unui sediu, care poate fi i o csu potal. Din punct de vedere al localizrii lor, societ ile offshore pot fi nerezidente sau exceptate. Societatea offshore nerezident este utilizat, de regul, n zona de inciden a common-law-ului. n cazul nfiin rii acestui tip de societate nu exist obliga ia de a avea un sediu n statul de ncorporare, nu este obligatorie depunerea bilan ului contabil, fa de autorit ile locale existnd obliga ia pl ii unei taxe anuale. Inconvenientul major l reprezint lipsa de protec ie a companiei, care dei este nregistrat ntr-o zon cu
14

Ibidem, p. 10

20

fiscalitate redus , aceasta va fi supus legisla iei fiscale din statul n care este nregistrat sediul principal.15 Societ ile offshore exceptate sunt societ ile comerciale care, n jurisdic ii cu un regim fiscal normal, beneficiaz de o serie de facilit i (confiden ialitate, tratament fiscal preferen ial, dreptul de a rezolva conflictele n instan ele locale).16 Alte entit i comerciale cunoscute n practica offshore sunt trustul, sole trader (comerciantul persoan fizic), societatea de asigurri captive, holdingurile, anstaltul (cunoscut n Liechtenstein, similar n legisla ia noastr cu grupul de interes economic) i stiftungul (institu ie non-profit). Trebuie precizat ca operatiunile fiscale, prin utilizarea in schema unei afaceri a unei societati off-shore, nu trebuie confundata cu evaziunea fiscala sau cu spalarea de bani. In acest context se impune o delimitare clara ntre spalarea banilor, operatiune pentru deghizarea originii fondurilor si activelor financiare si crearea aparentei unei surse legale si protectia identitatii fondurilor legale ("Protection of Identity of Legitimate Funds PILF"), activitate care poate fi definita drept plasarea legala si corecta a unor fonduri si active financiare in mainile unor institutii financiare sau ale unui administrator dintr-un centru financiar international (International Offshore Finnancial Center - IOFC), n scopul obtinerii de beneficii si al protejarii fondurilor n fata hotilor, clientilor, membrilor familiei si chiar fiscalitatii mpovaratoare care cauta un acces foarte convenabil la aceste fonduri. Paradisuri fiscale sunt n Europa, America, Oceanul Pacific, zona Caraibelor, Africa, Oceanul Indian, existand in lume aproximativ 70 de astfel de paradisuri fiscale. 3.4. Principalele paradisuri fiscale la nivel international Protectia Jurisdictie Impozitare anonimatului proprietarilor Anguilla Antigua
15 16

Existenta actiunilor la purtator DA DA

Existenta impuneri NU NU

tratatelor

de evitare a dublei

0 0

DA DA

Ibidem, p. 9 Ibidem, p. 9

21

Bahamas Belize Bermude BVI Insulele Cayman Insulele Cook Cipru Gibraltar Hong-Kong Irlanda Insula Man Jersey Liberia Liechenstein Luxembourg Maderra Insulele Marshall Mauritius

0 0 0 0 0 0 4,25% 0

DA DA NU DA DA DA NU DA

DA DA NU DA DA DA NU DA NU NU NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA

NU NU NU NU NU NU DA NU NU NU NU NU NU DA DA DA DA NU DA DA NU NU NU DA DA NU

0 pentru straini DA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 NU DA NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU

Antilele Olandeze 4,8 % Nevis Panama Seychelles Singapore Elvetia Turks si Caicos Vanuatu 0 0 0 variaza

0 pentru straini DA 0 0 DA DA

22

3.5. Avantajele constituirii unei societ i comerciale offshore Constituirea unei societ i comerciale offshore se explic prin avantajele oferite: - fiscalitate minim sau chiar egal cu zero; - formalit i contabile minime. De cele mai multe ori nu exist obliga ia depunerii bilan ului contabil anual sau a unor declara ii fiscale; - asigurarea confiden ialit ii asocia ilor unei astfel de societ i comerciale; - operativitate la nmatricularea unei societ i offshore; - taxe minime la ntocmirea actelor constitutive i la nmatricularea unei societ i offshore; - capital social minim cerut pentru nfiin area unei societ i offshore; - absen a controalelor fiscale; - absen a restric iilor valutare.

MAXIME PRIVIND IMPUNEREA17 Autor al Teoriei sentimentelor morale i al Avu iei Na iunilor, Adam Smith a absolutizat principiul laissez-fair-ului. n concep ia lui, statul nu trebui s intervin. Altfel spus, fr reglementri, fr subven ii, restric ii ori privilegii18. Dup Adam Smith, maximele impunerii sunt urmtoarele: I. MAXIMA JUSTI IEI cet enii fiecrui stat trebuie s contribuie la cheltuielile gvernamentale atta ct le permit facult ile proprii, adic n propor ia venitului pe care l realizeaz sub protec ia statului. II. MAXIMA CERTITUDINII impozitul fiecrui cet ean trebuie s fie prestabilit i nu arbitrar. n epoca modern, cuantumul pl ii trebuie s fie cert pentru contribuabil, ca i pentru orice alt persoan. III. MAXIMA COMODIT II toate contribu iile trebuie s fie pretinse la termenele i urmnd procedeul care este mai convenabil contribuabilului.

17 18

Dan Drosu aguna, Dan ova, op.cit., p. 30. A se vedea Ion Pohoa , Doctrine economice universale, Ed. Funda iei Economice Gh. Zane, Iai, 1996, p. 88.

23

IV.

MAXIMA ECONOMIEI toate contribu iile trebuie s fie stabilite de o manier care s scoat din buzunarul cet eanului ct mai pu in posibil fa de ceea ce urmeaz s intre n trezoreria statului. CATEGORII DE OBLIGA II FISCALE N ROMNIA

Obliga iile fiscale n Romnia pot fi clasificate n raport de anumite criterii. Astfel: I. n func ie de activit ile desfurate de ctre contribuabili, acetia au obliga ia de a achita: - impozitul pe profit; - accizele sau taxele speciae de consuma ie la produsele din import i la petrolul din produc ia proprie i de gaze naturale; - impozitul pe dividende; - taxa pe valoarea adugat;; - impozitul pe venitul reprezentan elor firmelor strine n Romnia; - contribu ia la fondul special de sntate; - contribu ia la fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea drumurilor publice; - taxele vamale. II. n func ie de salariile pltite contribuabililor: impozitul suplimentar pe fondul de salari; contribu ia pentru asigurri sociale; contribu ia la fondul pentru ajutorul de omaj; contribu ia la fondul specil pentru sntate; contribu ia la fondul de risc i accident; impozitul pe salarii; impozitul pe indemniza ii n cadrul asigurrilor sociale; contribu ia pentru pensia suplimentar; contribu ia la fondul pentru ajutorul de omaj. impozitul pe cldiri;

III. n func ie de valorile patrimoniale ale contribuabililor:

24

impozitul pe venitul agricol; impozitul pe terenurile neagricole; taxe asupra mijloacelor de transport; taxe de metrologie; taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat utilizate n alte scopuri dect pentru agricultur sau silvicultur; taxa de ntabulare pentru vnzrile de active. taxa pentru eliberarea avizelor i autoriza iilor de construc ii; taxa pentru reclam, publicitate, afiaj .a.

IV. Taxele locale:

V. Taxe datorate statului pentru diverse servicii prestate: - taxe de timbru, judiciare i extrajudiciare; - taxe consulare .a. Obliga ia fiscal este stabilit de ctre statul romn n mod unilateral, n sarcina contribuabililor persoane fizice i persoane juridice n sensul de a plti o sum de bani, la un anumit termen, aceasta alimentnd bugetul de stat. Izvorul obliga iei fiscale este legea. Obliga ia fiscal mbrac forma scris, respectiv titlul de crean fiscal. Acesta este un act juridic unilateral, declarativ de drepturi. ntocmirea ori confirmarea acestuia se face de ctre organele financiare ale statului cu atribu ii n acest sens. Obliga ie de a face, obliga ia fiscal se stinge prin modalit ile generale, reglementate n dreptul civil (plata, executarea silit i prescrip ia), i prin modalit i specifice (compensarea, scderea sau anularea obliga iei cu caracter fiscal). Plata poate mbrca urmtoarele forme: plata direct (prin decontare bancar, n numerar, prin mandat potal); re inerea la surs sau stopajul la surs (prin calcularea, re inerea i vrsarea veniturilor bugetare de o alt persoan dect contribuabilul. De exemplu: impozitele pe salarii i impozitele pe dividende); aplicare i anulare de timbre (fiscale i/sau judiciare) mobile. Dovada pl ii se va face prin marca timbrului aplicat i anulat pe baza actului eliberat.

25

Termenul de prescrip ie n materie fiscal este de 5 ani de zile i ncepe s curg ncepnd cu 1 ianuarie a anului urmtor aceluia n care a luat natere acest drept. Anularea obliga iei fiscale se realizeaz n baza actelor organelor financiare competente. E.g. art. 178 din Codul de procedur fiscal prevede c n cazul n care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin pot, sunt mai mari dect crean ele fiscale supuse executrii silite, conductorul organului de executare poate proba anularea respectivelor debite. De asemenea, crean ele aflate n sold la 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei, se anuleaz. Alte exemple vizeaz: - art. 1 din OUG nr. 13/1999 pentru acordarea unor nlesniri la plata obliga iilor bugetare a unor agen i economici din minerit. Conform acestui text de lege, companiile i societ ile na ionale din domeniul minier beneficiaz de anularea obliga iilor restante la bugetul de stat i la bugetul asigurrilor sociale de stat, precum i a majorrilor de ntrziere aferente, propor ional cu ponderea personalului efectiv disponibilizat din subunit ile apar intoare la care nceteaz procesul de produc ie n vederea nchiderii unor mine. Stingerea obliga iei fiscale prin scdere se realizeaz n cazul contribuabilului persoan fizic dac a decedat fr a lsa avere, este insolvabil sau a disprut, iar n cazul persoanei juridice dac a fost supus procedurii de insolven comercial i aceasta a fost nchis prin falimentul contribuabilului; dac i nceteaz existen a n alt modalitate i rmn neachitate obliga ii bugetare. Sumele de bani datorate sunt scoase din eviden a curent i sunt trecute ntr-o eviden separat pn la mplinirea termenului de prescrip ie. Ulterior trecerii n eviden a separat, organele financiare au obliga ia ca cel pu in o dat pe an s reia investiga iile pentru a constata dac exist sau nu posibilit i de a se ncasa sumele datorate, scderea definitiv din eviden a separat opernd la mplinirea termenului de prescrip ie. Compensarea, ca modalitate de stingere a obliga iei fiscale apare atunci cnd un contribuabil a pltit bugetului de stat o sum nedatorat ori a pltit mai mult dect datora. Sumele pltite astfel se vor compensa cu alte obliga ii fiscale ale aceluiai contribuabil, fie ele restante ori viitoare. Plata nedatorat poate aprea cnd nu exist titlul de crean bugetar ori cnd titlul de crean bugetar a fost emis urmare a aplicrii eronate a prevederilor legale.

26

Titlul de crean fiscal are caracter executoriu, fr a fi necesar nvestirea sa cu formul executorie. Exigibilitatea crean ei fiscale este pendente de termenul prevzut prin actul normativ ce o reglementeaz. Neexecutarea n termen a obliga iilor fiscale atrage obligarea contribuabilului la plata majorrilor de ntrziere, reglementate de Codul de procedur fiscal. Cuantumul majorrii de ntrziere este de 0,1% pentru fiecare zi de ntrziere cu precizarea c nu sunt datorate astfel de majorri pentru sumele datorate cu tilu de amenzi. EXECUTAREA SILIT A CREAN ELOR FISCALE Executarea silit a crean elor fiscale este reglementat de Codul de procedur fiscal. I. Condi iile declanrii executrii silite 1. Existen a unui titlu de crean transformat n titlu executoriu. Este titlu executoriu titlul de crean emis cu respectarea condi iilor legale, de ctre organul fiscal competent sau aprobat de ctre acesta, dup caz. 2. Crean a fiscal trebuie s fie exigibil. Scaden a are loc la expirarea termenului de plat. 3. Dreptul statuluide a ncepe executarea silit s nu se fi prescris. II. Subiectele executrii silite 1. Creditorul statul, prin organele financiare. 2. Debitorul contribuabilul, persoan fizic i/sau juridic. Excutarea fiscal se realizeaz prin executorii fiscali. Sunt organe de executare fiscal: Agen ia Na ional de Administrare Fiscal; organe de specialitate ale Direc iilor generale ale Finan elor Publice i Controlului Financiar de Stat Jude ene i a municipiului Bucureti, precum i unit ile subordonate acestora; Autoritatea Na ional a Vmilor, precum i organele administra iei publice locale (pentru crean ele bugetelor locale).

27

III. Competen a teritorial revine organelor financiare n a cror raz teritorial se gsesc bunurile supuse urmririi. IV. Obiectul executrii silite l reprezint toate elementele active ale patrimoniului debitorului, respectiv bani i bunuri. V. Nu pot fi urmrite silit: ajutoarele sociale, compensa ii acordate salaria ilor n situa ii de desfacere a contractului de munc; diurnele; bursele de studii s.a. VI. Formele i procedura executrii silite Etapa premergtoare const n primirea de ctre contribuabil, de la organul fiscal, a ntiin rii de plat. Neplata n termen de 15 zile de la comunicarea ntiin rii de plat conduce la declanarea executrii silite de ctre organul de executare. Declanarea procedurii de executare silit este condi ionat de emiterea soma iei de plat. Contribuabilul-debitor este ncunotiin at astfel c are obliga ia de a efectua plata sumelor datorate sau de a face dovada stingerii obliga iei fiscale imputate. ntotdeuna soma ia este conexat cu o copie certificat de pe titlul executoriu. Este obligatorie comunicarea soma iei printr-o modalitate care s certifice confirmarea primirii sale, aadar prin pot (prin scrisoare recomandat cu confirmarea de primire), prin executorii bugetari (conform dispozi iilor procedurale civile, conform regulilor de comunicare a cita iilor i a altor acte de procedur), prin prezentarea personal a celui care este somat i primirea soma iei prin semntur; prin alte modalit i de ntiin are care asigur transmiterea textului i confirmarea primirii sale (fax, mail etc.). Modalit i de executare silit Codul de procedur fiscal reglementeaz trei modalit i de executare silit: prin poprire, executarea silit a bunurilor mobile i executarea silit a bunurilor imobile. Executarea silit prin poprire Poprirea este acea form de executare silit prin care creditorul urmrete sumele pe care o ter persoan le datoreaz debitorului urmrit. Aceste sume sunt

28

indisponibilizate n minele ter ului, acesta avnd obliga ia de a plti direct creditorului urmritor ceea ce datoreaz debitorului urmrit. Subiec ii popririi: creditorul urmritor - statul; debitoru poprit - contribuabilul; ter ul poprit debitor al contribuabilului.

Etapele popririi: nfiin area popririi de ctre organul fiscal, dup expirarea termenului la care trebuia realizat plata corespunztoare obliga iei fiscale. Nefiind supus procedurii de validare, poprirea devine executorie din momentul n care ter ului poprit i-a fost comunicat adresa de nfiin are a popririi. n termen de 5 zile de la primirea adresei de nfiin are a popririi, ter ul poprit are obliga ia de a ntiin a organul de executare dac datoreaz sau nu vreo sum de bani debitorului; dendat ce a fost nfiin at poprirea, ter ul poprit are obliga ia de a re ine sumele mpotriva tilului executor se poate introduce contesta ie la poprire. Pot fi motive ale unei contestatii la poprire, fara a fi trecute limitativ: lipsa titlului executor, nfiin area popririi peste cota urmribil, dar i orice alte neregularit i referitoare la drepturile i obliga iile pr ilor privind nfiin area popririi. Executarea silit mobiliar presupune c, dup soma ia de plat men ionat i mai sus organele fiscale identific bunurile mobile asupra crora se va aplica sechestrul, iar ulterior se va trece la aplicarea sechestrului, n acest sens fiind ntocmit un procesverbal de sechestru. Totodat, aceste bunuri mobile sunt evaluate. Prin aplicarea sechestrului bunurile mobile sunt indisponibilizate pn cnd vor fi valorificate. Valorificarea acestora se va face prin vnzarea lor la licita ie public. Se acord totui debitorului un termen de 15 zile de la data ntocmirii procesuluiverbal de aplicare a sechestrului pentru efectuarea pl ii. Valorificarea bunurilor se poate realiza prin: n elegerea pr ilor; vnzare n regim de consigna ie; respective i de a le vira n contul organului fiscal urmritor.

29

vnzare direct; vnzare la licita ie; alte modalit i permise de lege (prin case de licita ii s.a.).

Executarea silit imobiliar debuteaz tot printr-o soma ie de plat, urmeaz identificarea bunurilor supuse urmririi, aplicarea sechestrului i evaluarea bunurilor supuse urmririi. Se apeleaz la aceast modalitate de executare silit atunci cnd crean ele fiscale au un volum important, nefiind posibil recuperarea acestora prin poprire ori prin urmrirea bunurilor mobile. Valorificarea bunurilor supuse urmriri se face prin vnzare la licita ie, vnzare direct i alte modalit i prevzute de lege. Procesul-verbal de adjudecare ntocmit ca urmare a vnzarii imobilului la licita ie public reprezint titlul de proprietate a imobilului, fiind necesar i suficient pentru realizarea formalit ilor de publicitate imobiliar. Sumele recuperate prin oricare din modalit ile de executare silit se fac venit la bugetul de stat. Contesta ia la executare se poate ndrepta mpotriva titlului executoriu, precum i a oricror msuri de executare silit luate de ctre organul de executare. Termenul de introducere a contesta iei la executare este de 15 zile, calculat, dup caz, de la momentul la care contestatorul a luat cunotin de actul de executare ori de executare, de refuzul organului de executare de a ndeplini un act de executare sau de eliberarea sau distribuirea sumelor contestate. Pn la solu ionarea contesta iei la executare, instan a competent va putea dispune, la cererea motivat a debitorului contestator, i n urma achitrii unei cau iuni, suspendarea executrii silite. n urma solu ionrii contesta iei, instan a poate decide admiterea contesta iei i, pe cale de consecin , desfiin area actelor de executare nelegale, ori respingerea contesta iei, situa ie n care organul fiscal va continua procedura de executare. Exemplu Contestatie la Poprire

DOMNULE PRESEDINTE,
30

Subsemnata, ______________, domiciliat n _____________________, n termen legal, formulez CONTESTATIE LA POPRIREA nfiin at la cererea creditorului __________________, domiciliat n ______________________, de ctre Biroul Executorului Judectoresc _________________, avnd sediul n ___________________, la data de ____________, n dosarul de executare silit nr. __________. V solicit: 1. admiterea contesta iei la poprire i anularea actului de poprire; 2. suspendarea executrii ini iate astfel; 3. obligarea la plata cheltuielilor de judecat ocazionate de prezentul proces.

MOTIVELE CONTESTATIEI N FAPT, la data de 1 iunie 2006, mi-a fost comunicat actul de nfiin are a popririi privind suma de 486 RON, n raport de care ____________ pretinde c ar avea calitatea de creditor. Ter poprit este Casa Jude ean de Pensii ______, creia i-a fost pus n vedere interdic ia de a-mi plti sumele de bani sau bunurile mobile incorporale pe care aceasta din urm mi le datoreaz, toate acestea fiind declarate poprite n msura necesar realizrii obliga iei ce urmeaz a fi executat silit. Pentru nfiin area popririi executorii este imperativ ndeplinirea condi iilor prevzute expres de art. 452 din Codul de procedur civil. Or, conform acestui text de lege sunt supuse executrii prin poprire sumele de bani () urmribile datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i le va datora n viitor, n temeiul unor raporturi juridice existente. Obiectul popririi se limiteaz, aadar, la sumele de bani urmribile; n spe , obiectul popririi l reprezint sumele de bani pe care Casa Jude ean de Pensii Iai mi le datoreaz cu titlu de pensie. Men ionez c sunt beneficiara unei pensii n cuantum lunar de 127 RON, venit cu ajutorul cruia reuesc cu dificultate s mi asigur mijloacele necesare traiului zilnic, precum i s mi procur medicamentele care mi sunt indispensabile. Art. 409 alin. 3 din Codul de procedur civil instituie o dispozi ie special menit s asigure i s garanteze, totodat, un anumit grad de protec ie social. Astfel, n cazul veniturilor din munc sau n cazul oricror altor sume care se pltesc periodic debitorului i care sunt destinate asigurrii mijloacelor de existen ale acestuia, dac acestea sunt mai mici dect cuantumul salariului

31

minim net pe economie, pot fi urmrite numai asupra pr ii ce depete jumtate din acest cuantum. Conform art. 37 alin. 3 din Actul Adi ional la Contractul Colectiv de Munc Unic la Nivel Na ional pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 din 3 aprilie 2004, publicat n Monitorul Oficial nr. 7 din 2 mai 2006, partea a-V-a, cuantumul salariului minim brut pe economie este de 370 RON. Potrivit O.U.G. nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cota unic de impozitare a veniturilor este de 16%. Un simplu calcul indic faptul c salariul minim net pe economie este n cuantum de 310 RON. Aadar, executarea silit n forma popririi vizeaz, conform legii de procedur civil, partea din pensie care ar depi 155 RON. Cuantumul integral al pensiei a crei beneficiar sunt este de 127 RON. n consecin , poprirea nfiin at asupra pensiei datorate de Casa Jude ean de Pensii _________are un obiect neurmribil. Pentru toate aceste considerente, avnd n vedere c obiectul popririi executorii nfiin ate asupra pensiei datorate de Casa Jude ean de Pensii ________ este insesizabil, nefiind ndeplinite condi iile legale cumulative pentru nfiin area executrii silite, solicit admiterea contesta iei la poprire i anularea actului de nfiin are a popririi. IN DREPT: art. 401, art. 409 alin. 3 din Codul de procedur civil, art. 37 alin. 3 din Actul Adi ional la Contractul Colectiv de Munc Unic la Nivel Na ional pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 din 3 aprilie 2004, Legea nr. 163/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2004 pentru modificarea legii privind Codul fiscal. PROBE: nscrisuri, martori. Depunem duplicat, n vederea comunicrii. Anexm dovada pl ii taxei judiciare de timbru, precum i timbrul judiciar, aferente.
_______________

_________________

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI IASI

32

FISCALITATEA N ROMNIA IMPOZITELE I. Defini ie Impozitul reprezint o contribu ie bneasc obligatorie, cu titlu nerambursabil, datorat, conform legii bugetului de stat, de ctre persoanele fizice i persoanele juridice, pentru veniturile pe care le ob in sau bunurile pe care le posed19. II. Trsturi caracteristice ale impozitelor: reprezint o contribu ie bneasc; sunt o contribu ie obligatorie toate persoanele fizice i juridice trebuie s participe la formarea fondurilor generale ale societ ii; reprezint prelevri cu titlu nerambursabil; sunt datorate conform legii, conform principiului nullum impositum sine lege; reprezint o modalitate de implicare activ a cet enilor la constituirea fondurilor generale ale societ ii; au un obiect limitat la veniturile realizate i bunurile de inute. Dac o persoan fizic ori juridic nu realizeaz venituri ori nu de ine bunuri nu are obliga ia achitrii impozitului. n schimbul perceperii de impozite i taxe, statul are obliga ia de a crea i de a asigura un cadru favorabil desfurrii activit ilor economice, sociale i politice n societate. CONTRIBU IILE I. Defini ie Contribu iile reprezint sumele de bani ncasate de ctre diverse ntreprinderi ori institu ii publice ori private, de la persoanele fizice sau juridice, pentru avantaje reale sau poten iale de care acestea beneficiaz. Reprezint o form de participare la acoperirea unor cheltuieli ale statului. Aceste sume de bani alimenteaz fonduri speciale extrabugetare.

19

Dan Drosu aguna si Dan ova, op.cit., p. 85.

33

TAXELE PARAFISCALE I. Defini ie Taxele parafiscale sunt taxe speciale instituite de ctre colectvit ile locale, pentru serviciile speciale organizate la nivel local. n Romnia sunt reglementate prin Legea nr. 273/2006 privind finan ele publice locale i poart denumirea de taxe speciale pentru func ionarea unor servicii publice locale. CLASIFICAREA IMPOZITELOR I. II. III. Dup forma n care se percep: impozite n natur i impozite n bani; Dup obiectul impunerii: impozite pe avere, impozite pe venit i impozite pe cheltuieli; Impozite directe i impozite indirecte. III. 1. Impozitele directe reprezint perceperea normal, cu caracter periodic, de sume de bani direct de la persoane fizice i juridice pe baza venitului constatat ori asupra valorii bunurilor ce le apar in. Acestea sunt pendente de existen a venitului ori a averii. Impozitul pe venit (income tax) a fost adoptat prima oar n Anglia, n secolul al XVIII-lea. Ulterior a fost introdus n S.U.A., Japonia, Germania etc. Acesa are ca obiect veniturile muncitorilor, func ionarilor, fermierilor, micilor ntreprinztori, meteugarilor, liber profesionitilor, nchirieri, arendri etc. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabilete pe baza declara iei de impunere ori a elementelor de care dispun organele financiare. Impozitele pe avere sunt legate de dreptul de proprietate asupra anumitor bunuri mobile ori imobile. Sunt cunoscute astfel: impozitele propiu-zise asupra averii, impozitele asupra circula iei averii (vizeaz translarea dreptului de proprietate asupra anumitor bunuri de la o persoan la alta), impozitele asupra sporului de avere (circula iei averii). Impozitele directe sunt reale ori personale. Impozitele reale nu in cont de situa ia personal a subiectului impozitului, avnd ca obiect bunurile, elemente ale averii contribuabilului. De exemplu: -impozitul pe cldiri, - impozitul pe teren,

34

- impozitul pe activit i industriale, - impozitul pe activit i comerciale i profesii libere, - impozitul pe avere. Impozitele personale (subiective) au n vedere persoana (subiectul) impozitului. De exemplu: impozitul pe succesiuni; impozitul pe dona ii; impozitul pe suflet (capita ie); impozitul pe obiecte de consum. Impozitele directe conduc la scderea nivelului de trai al popula iei, prin scderea veniturilor nominale. III.2. Impozitele indirecte, prin compara ie, nu se aaz direct asupra contribuabililor, ci asupra vnzrii de bunuri ori prestrii de anumite servicii. Acestea vizeaz nu existen a, ci utilitatea veniturilor sau a averii contribuabilului. n categoria impozitelor indirecte intr: taxele de consuma ie (accizele), monopolurile fiscale i taxele vamale. Sunt taxe de consuma ie (accize): pe obiecte de lux, pe cifra de afaceri, pe alte bunuri. Monopolurile fiscale se instituie asupra: produc iei, vnzrii, produc iei i vzrii, importului. Taxele vamale sunt: de import i de tranzit. Impozitele indirecte sunt, de regul, impozite pe consum. i vizeaz pe to i aceia care consum bunuri din categoria celor impuse, fr a ine cont de veniturile, averea ori situa ia lor personal. Impozitele indirecte conduc la scderea nivelului de trai al popula iei prin diminuarea puterii de cumprare a contribuabililor. IV. V. VI. Dup scop: impozite financiare i impozite de ordine. Dup frecven : impozite permanente i impozite incidentale (ocazionale) de exemplu: impozitul pe avere. Dup imstiu ia care le administreaz: impozite federale/ale statului i impozite locale.

35

TAXELE I. Defini ie Taxele reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate ctre acestea de ctre institu ii ori de ctre autorit i publice. Fac parte din aceast categorie: taxele judiciare de timbru; taxele de nregistrare; taxele de arbitrare; taxele de metrologie, taxele consulare; axele de spitalizare etc. Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaz prin: este o plat neechivalent (deoarece poate fi mai mic sau mai mare comparativ cu serviciile prestate) pentru servicii ori pentru lucrri efectuate de ctre organe ori de ctre institu ii ori autorit i publice; sunt pltite doar de ctre beneficiarul serviciilor; acoper cheltuielile necesare pentru plata serviciilor solicitate, n timp ce impozitele contribuie la acoperirea cheltuielilor generale ale societ ii. II. Principiile taxelor: principiul unicit ii taxrii; principiul rspunderii func ionarului pentru nendeplinirea obliga iei de plat, iar nu al rspunderii debitorului; principiul nulit ii actelor nelegal taxate; principiul pl ii anticipate a taxelor.

FUNC IILE IMPOZITELOR I TAXELOR I. Contribu ia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societ ii n sensul finan ri de obiective i ac iuni cu caracter genral, finan rii institu iilor publice, constituirii rezervelor de stat, alte ac iuni i obiective cu caracter geneal economic, dezvoltarea bazei materiale a unit ilor i organelor de stat etc. II. Redistribuirea unor venituri primare ori derivate const n repartizarea resurselor n folosul altor persoane dect contribuabilii de la care sunt percepute resursele financiare.

36

IMPOZITUL PE PROFIT I. Definitie Impozitul pe profit reprezint avantajul bnesc ce deriv din desfurarea unei activit i economice. Reprezint diferen a dintre ceea ce se ncaseaz i ceea ce se pltete sau altfel spus, ntre pre ul de vnzare i pre ul produsului realizat ori al serviciului prestat. Este reglementat n Titlul al-II-lea din Codul fiscal. II. Exist dou forme ale profitului: profit brut i profit net. III. Impozitul pe profit are ca obiect profitul net. Acesta este profitul contribuabilului dup ce au fost luate n considerare toate facturile i cheltuielile acestuia. Profitul net exist dup ce au fost deduse din profitul brut toate cheltuielile. IV. Sunt obliga i la plata impozitului pe profit persoanele fizice i juridice prevzute n art. 13 din Codul fiscal: a) persoanele juridice romane; b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica; d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana. V. Sunt scutite de la plata impozitului pe proft, conform art. 15 din Codul fiscal: a) trezoreria statului; b) institu iile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i disponibilit ile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finan ele publice,

37

cu modificrile ulterioare, i Legii nr. 273/2006 privind finan ele publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare, dac legea nu prevede altfel; c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV; d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat; e) cultele religioase, pentru: venituri ob inute din producerea i valorificarea obiectelor i produselor necesare activit ii de cult, potrivit legii, venituri ob inute din chirii, alte venituri ob inute din activit i economice, venituri din despgubiri n form bneasc, ob inute ca urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condi ia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent i/sau n anii urmtori, pentru ntre inerea i func ionarea unit ilor de cult, pentru lucrri de construc ie, de repara ie i de consolidare a lcaurilor de cult i a cldirilor ecleziastice, pentru nv mnt, pentru furnizarea, n nume propriu i/sau n parteneriat, de servicii sociale, acreditate n condi iile legii, pentru ac iuni specifice i alte activit i nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioas i regimul general al cultelor. g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare; h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune; i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii. k) Banca Nationala a Romaniei. l) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii.

38

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Aceste organizatii datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevzute expresprin lege. Cota de impozitare, prevzut de art. 17 din Codul fiscal, este de 16%. Calculul impozitului pe profit: Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Se acord facilit i fiscale n situa ia desfurrii de activit i de cercetaredezvoltare, scutiri n situa ia profitului reinvestit (n produc ia i/sau achizi ia de echipamente tehnologice). Cheltuielile deductibile cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Acestea au caracterul cheltuielilor necesare din dreptul civil, respectiv cheltuieli efectuate pentru conservarea lucrului i care trebuie neaprat fcute. Cheltuielile deductibile limitat sunt necesare realizrii obiectului de activitate al contribuabilului, limitate n condi iile legii fiscale. Au caracterul cheltuielilor utile din dreptul civil, fiind acele cheltuieli care sporesc valoarea fondului. Cheltuielile nedeductibile, dei realizate n mod legal, n vederea realizrii obiectului de activitate al contribuabilului, nu pot fi sczute din veniturile contribuabilului, considerndu-se fcute n scop de lux ori de plcere. Plata impozitului pe profit se realizeaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni din urmtorul trimestru. Neplata la termen a impozitului pe profit atrage plata de majorri de ntrziere.

39

IMPOZITUL PE DIVIDENDE Dividendul reprezint cota-parte din beneficiile unei societ i comerciale, cuvenite unui asociat ori ac ionar, propor ional cu numrul i valoarea ac iunilor ori a prilor sociale, dup caz, pe care le de ine. Impozitul pe dividende se percepe prin re inere la surs. Termenul de prescrip ie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de cinci ani de la sfritul anului fiscal n care a fost distribuit dividendul. Cota impozitului pe dividende este de 16% pentru persoanele fizice, respectiv 10% pentru persoanele juridice. Obliga ia calculrii, re inerii i virrii impozitelor pe dividende apar ine persoanelor juridice din momentul pl ii dividendelor ctre asocai i ori ac ionari, dup caz. IMPOZITUL PE REPREZENTAN E Reprezentan ele sunt nfiin ate de ctre societ ile comerciale strine n Romnia. Pentru legala lor nfiin are este nevoie de autoriza ia eliberat de ctre Ministerul ntreprinderilor Mici i Mijlocii, Comer ului i Mediului de Afaceri. Acestea desfoar activit ile prevzute n utoriza ia sus men ionat. Pentru activitatea pe care o desfoar n Romnia, reprezentan ei societ ii comerciale strine i revone obliga ia de a plti un impozit anual, fix, n cuantum de 4000 euro n echivalent lei, la cursul de schimb BNR al efecturii pl ii. Acest impozit se pltete n dou trae egale, prima pna la 20 iunie, a doua pn la 20 decembrie. IMPOZITUL PE VENITUL MICRONTREPRINDERILOR Microntreprinderea este persoana juridic romn care, pn la dat de 31 decembrie a anului fiscal precedent a ndeplinit condi iile: a realizat venituri (altele di consultan i management) n propor ie de peste 50% din veniturile totale, are de la unu pn la nou salaria i, a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000

40

euro, capitalul social este de inut de persoane fizice i juridice de drept privat, neputnd fi asociat statul, autorit ile locale ori institu iile publice. Microntreprinderea poate fi impozitat n acesat manier sau poate opta pentru impozitul de profit. Altfel spus, impozitul pe venitul microntreprinderilor este op ional. Cota de impozitare pe venitul microntreprinderilor este de 3% pentru anul 2009. IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE Reglementat n Titlul al-III-lea al Codului fiscal, impozitul pe venitul persoanelor fizice are ca i contribuabili, conform art. 39 din Codul fiscal: a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania; c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania; d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89. Fac obiectul impozitului pe venit urmtoarele categorii de venituri: a) venituri din activitati independente; b) venituri din salarii; c) venituri din cedarea folosintei bunurilor; d) venituri din investitii; e) venituri din pensii; f) venituri din activitati agricole; g) venituri din premii si din jocuri de noroc; h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare; i) venituri din alte surse. Nu sunt impozabile o serie de venituri prevzute expres de art. 42 din Codul fiscal. Acestea sau au caracter de ajutoare sociale, de despgubiri, de venituri ale sportivilor ori apar innd unor persoane nerezidente: a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte

41

persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii; b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale; b) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauz de utilitate public, conform legii; c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat; e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare; f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare; h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati; i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

42

j)

sumele

sau

bunurile

primite

cu

titlu

de

mostenire

ori

donatie;

k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71; l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte; m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare; n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale; p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare; r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare; s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

43

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei; u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania; v) prima de stat acordat pentru economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru domeniul locativ, n conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 99/2006 privind institu iile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 227/2007 x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. Pentru toate categoriile de venituri impozabile se aplic cota de impozitare de 16%. Perioada pentru care se aplic impozitul este anul fiscal (anul calendaristic). n func ie de modalitatea concret de impozitare exist dou categorii de venituri: - venituri supuse impozitului pe venit net anual impozabil i - venituri supuse unui impozit final. Venituri supuse impozitului pe venitul net anual impozabil: 1. Venituri din activit i independente se refer la: venituri comerciale, venituri din profesii libere, venituri din drepturile de proprietate intelectual. 2. 3. Venituri din cedarea folosin ei bunurilor. Venituri din activit i agricole.

44

Venituri supuse unui impozit final: 1. Veniturile din salarii, salariul fiind venitul n bani i/sau n natur ob inut de ctre persoana fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor sau de forma sub care sunt acordate, inclusiv indemniza ii pentru incapacitate temporar de munc. Art. 55 din Codul fiscal stabilete care venituri sunt asimilate salariilor i, ca atare, sunt impozabile, precum i care venituri nu sunt asimilate salariului, nefiind supuse impozitrii. Pentru contribuabilii persoane fizice care realizeaz venituri din salarii la locul unde se afl cu func ia de baz, art. 56 din Codul fiscal reglementeaz deducerea personal, avnd ca obiect o anumit sum de bani, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile. Astfel: Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere 350 lei; - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. Impozitul pe venitul din salarii se calculeaz i se re ine la surs de ctre pltitorii devenituri. Impozitul pe venitul lunar se calculeaz conform art. 57 din Codul fiscal: a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

45

- deducerea personala acordata pentru luna respectiva; - cotizatia sindicala platita in luna respectiva; - contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 400 euro. b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Conform art. 58 Cod fiscal, platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale. 2. Veniturile din investi ii Veniturile din investitii constau n: veniturile din dividende. Obliga ia calculrii i re inerii revine persoanelor juridice ncepnd cu momentul pl ii dividendelor; veniturile din dobnzi. Impozitul se calculeaz i se re ine de ctre pltitorii de dobnzi, n momentul nregistrrii lor n contul curent etc. Cota de impozitare este de 16%; venituri provenind din transferul titlurilor de valoare. Obliga ia calculrii i re inerii revine dobnditorului. Cota de impozitare este de 1%; venituri din opera iuni de vnzare-cumprare de valut la termen, n baza unui contract, precum i orice alte opera iuni similare. Obliga ia calculrii i re inerii revine intermediarului. Cota de impozitare este de 1% pentru fiecare tranzac ie; venituri din lichidare/dizolvare fr lichidarea persoanei juridice. Obliga ia calculrii i re inerii revine persoanei juridice. Cota de impozitare este de 16%. 3. Veniturile din pensii Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei si a contribuiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica.

46

Cota de impunere este de 16%. Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. 4. Veniturile din premii i jocuri de noroc Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele considerate ca venituri neimpozabile, precum si cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii. Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot. Veniturile sub form de premii se impun, prin re inerea la surs, cu o cot de 16% aplicat asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin re inerea la surs, cu o cot de 20% aplicat asupra venitului net care nu depete cuantumul de 10.000 lei i cu o cot de 25% aplicat asupra venitului net care depete cuantumul de 10.000 lei inclusiv. Venitul net se calculeaz la nivelul ctigurilor realizate ntr-o zi de la acelai organizator sau pltitor Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri. Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de contribuabil: a) pentru fiecare premiu; b) pentru castigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor ntr-o singura zi. Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. 4. Veniturile provenind din transferul propriet ilor imobiliare La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit pe venitul provenind din transferul propriet ii.

47

Impozitul pentru venitul ob inut ca urmare a nstrinrii unei constructii de orice fel cu terenurile aferente acesteia, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv. Pentru aceleai imobile dobandite la o data mai mare de 3 ani: impozitul este de 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; iar pentru acelea de peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv. Impozitul pe venitul ob inut din tranferul propriet ilor imobiliare nu se datoreaza in urmatoarele cazuri: a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale; b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozit daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. Impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiza, cu exceptia tranzactiilor incheiate intre rude ori afini pana la gradul al II-lea inclusiv, precum si intre soti, caz in care impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate. Impozitul se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

48

In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia se realizeaza prin hotarare judecatoreasca sau prin alta procedura, impozitul se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent. Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile comunica organului fiscal competent hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. Pentru alte proceduri decat cea notariala sau judecatoreasca contribuabilul are obligatia de a declara venitul obtinut in maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, in vederea calcularii impozitului. Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti si a altor documente in celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului. IMPOZITELE LOCALE Impozitele i taxele locale sunt reglementate prin titlulal-IX-lea din Codul fiscal. Fac parte din aceast categorie: impozitul pe cldiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autoriza iilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelier, taxe speciale i alte taxe locale. Impozitul pe cldiri are ca obiect valoarea cldirilor. Codul fiscal reglementeaz o serie de scutiri impuse sau de natura cldirii (de exemplu monumente istorice .a. astfel cum sunt prevzute de art. 250 alin. 1 din Codul fiscal), sau de impuse de persoana fizic, titular a dreptului de proprietate asupra cldirii (de exemplu: debitorul este veteran de rzboi .a.). Scutirile sunt acordate sau prin lege (cum sunt cele deja men ionate), sau sunt cu caracter adminsitrativ, Consiliul Local avnd ndrituirea de a acorda scutiri ori reduceri de la plata impozitului pe cldiri. Cota de impozitare pentru persoanele fizice este de 0,1%, aplicabil valorii impozabile a cldirii. n cazul n care persoanele fizice de in mai multe cldiri cu titlu de locuin , impozitul se majoreaz astfel:

49

a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu. Persoanelor fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala nu li se aplic cotele majorate sus-men ionate. In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar. Cota de impozitare pentru persoanele juridice este cuprins ntre 0,25% i 1,5%, fiind stabilit prin hotrre a Consiliului Local. Aceast cot se aplic la valoarea de inventar a cldirii. Impozitul pe teren este datorat de orice persoan fizic ori juridic care are propietate un teren. Obiectul impunerii este reprezentat de valoarea terenului de inut n proprietate. n cazul terenului de inut n coproprietate, fiecare coproprietar datoreaz impozit pentru partea de teren ce se afl n proprietatea sa. Conform art. 257 din Codul fiscal sunt acordate o serie de scutiri, sau n func ie de obiectul impunerii (de exemplu: terenuri degradate incluse n perimetrul de ameliorare) ori n fucn ie de subiectul impunerii (scutiri care pot fi legale ori cu caracter adminsitrativ, ca i n cazul impozitelor pe cldiri). Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local. Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. Taxa asupra mijloacelor de transport

50

Taxa anual pentru mijloacele de transport este datorat de ctre orice persoan care are n proprietate un mijloc de transport, nmatriculat n Romnia. Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport. Impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul furnizat n art. 263 din Codul fiscal. Scutirile sunt prevzute expres de art. 262 Cod fiscal. Instrainarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este inregistrat mijlocul de transport, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza mijloace de transport cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept. Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local. Impozitul pe spectacole Impozitul pe spectacole este datorat de ctre orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o competitie sportiva sau alta activitate distractiv. Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor. Exist reguli speciale n cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati distractive care are loc intr-o videoteca sau discoteca, situa ie n care impozitul pe spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei. Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin inmultirea

51

numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de consiliul local. Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul. Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri umanitare. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor, autoriza iilor Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, aviz sau alta autorizatie trebuie sa plateasca taxa pentru eliberarea respectivului act la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale inainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizatia necesara. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, de exemplu, este egala cu suma stabilita de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliul judetean, dupa caz, n func ie de suprafa a pentru care se solicit ob inerea certificatului. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza pentru: a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de cult sau constructie anexa; b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului; c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public judetean sau local; d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul constructiei este o institutie publica; e) autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare, conform legii. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza plata taxei pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate, cu exceptia serviciilor

52

de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale. Aceast tax se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate. Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclama si publicitate. Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si 3%. De asemenea, orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public datoreaza plata taxei anuale pentru afiaj catre bugetul local al autoritatii administratiei publice locale in raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva. Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local. Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv. Taxa hotelier Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea. Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare. Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa intre 0,5% si 5%. Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea. Alte taxe locale Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologice si altele asemenea.

53

Consiliile locale pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza localitatii unde acestea sunt utilizate, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra mediului inconjurator.

54