Sunteți pe pagina 1din 114

Strategia de dezvoltare a turismului transfrontalier Iaşi-Republica Moldova

I. Analiza situaţiei existente

1.

Profilul judeţului Iaşi

1.1

Date fizico-geografice

1.2

Caracteristici generale ale economiei

1.3

Domeniul social

1.4

Starea mediului

1.5

Resurse turistice

2.

Profilul Republicii Moldova

2.1

Date fizico-geografice

2.2

Caracteristici generale ale economiei

2.3

Domeniul social

2.4

Starea mediului

2.5

Resurse turistice

3.

Analiza SWOT a potenţialului turistic în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova

4.

Rezultatele Studiului asupra potenţialului turistic în zona transfrontalieră Municipiul Iaşi-Republica Moldova

4.1

Direcţii de dezvoltare a turismului în zona transfrontalieră Iaşi-Republica Moldova

4.2

Premise şi condiţii ale dezvoltării turismului în zona transfrontalieră Iaşi-Republica Moldova

II.

Strategia de dezvoltare a turismului transfrontalier: Iaşi-Republica Moldova

1.

Viziune

2. Obiective

3. Direcţii strategice ce dezvoltare

4. Fişe de proiecte

5. Resurse financiare pentru turism

III. Plan de acţiuni

I. Analiza situaţiei existente

1. Profilul judeţului Iaşi

1.1 Date fizico-geografice

1. Profilul judeţului Iaşi 1.1 Date fizico-geografice Judeţul Iaşi este situat în regiunea de Nord-Est a

Judeţul Iaşi este situat în regiunea de Nord-Est a României, la graniţa de est a Uniunii Europene.

Municipiul Iaşi, reşedinţă de judeţ, punct de interes regional

160 km, faţă de oraşul Chişinău;

410 km faţă de Bucureşti;

460 km, faţă de Constanţa.

Suprafaţa totală a judeţului Iaşi: 5467Km²; Suprafaţa totală a Municipiului Iaşi: 9470 ha.

Accesibilitate Aeroport internaţional (distanţa în km) – 8 km din centrul oraşului Iaşi Gara – în imediata apropiere a centrului oraşului Iaşi Drumuri principale: E58, E583, DN 24 şi DN 28.

Populaţia judeţului Iaşi

În 2006, populaţia totală a judeţului Iaşi a înregistrat o valoare cu 1% mai mare decât în 1990 şi cu 2% mai mică decât în 2001.

Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi

Anul

Total

Urban

Rural

Locuitori/km 2

1990

815142

410523

404619

148,9

1995

818345

415581

402764

149,5

2000

836751

417354

419397

152,8

2001

842126

420237

421889

153,8

2002

805330

372158

433172

147,1

2003

816003

381624

434379

149

2004

821621

386072

435549

150

2005

813943

376155

437788

148,6

2006

824083

394696

429387

148

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi până în anul 2006 900000 800000 700000 419397 421889 404619 402764
Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi până în anul 2006
900000
800000
700000
419397
421889
404619
402764
600000
435549
429387
433172
434379
437788
500000
400000
300000
200000
410523
415581
417354
420237
372158
381624
386072
376155
394696
100000
0
1990
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
persoane
381624 386072 376155 394696 100000 0 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 persoane

RuralUrban

UrbanRural

381624 386072 376155 394696 100000 0 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 persoane

Procentul de populaţie urbană din totalul populaţiei judeţului Iaşi era în 1990 de 50,3%. Această pondere a scăzut, ajungând în perioada 2000-2005 la valori ce depăşeau cu puţin 46%. În 2006 se observă o creştere a procentului locuitorilor din localităţile urbane din totalul populaţiei judeţului Iaşi, valoarea acestuia fiind de 47,8%. Populaţia municipiului Iaşi în luna iunie 2008 (conform datelor furnizate de către Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi) este: 306.561 locuitori.

Durata medie de viaţă în judeţul Iaşi

Perioada

Ambele sexe

Masculin

Feminin

ani

1995-1997

68,44

64,93

72,2

1998-2000

70,93

67,63

74,39

1999-2001

71,33

68,02

74,78

2000-2002

71,4

67,83

75,12

2001-2003

70,97

67,25

74,91

2002-2004

71,16

67,6

74,92

2003-2005

71,88

68,26

75,7

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi, 2006

Durata medie de viaţă în judeţul Iaşi

80

75

70

65

60

55

50

1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003 2002-2004 2003-2005
1995-1997
1998-2000
1999-2001
2000-2002
2001-2003
2002-2004
2003-2005
Masculin Feminin
Masculin
Feminin

Durata medie de viaţă a crescut în judeţul Iaşi, în perioada 1995-2005 cu 3,44 ani. Chiar dacă s-a modificat faţă de 1995 cu 3,33 ani, durata medie de viaţă la bărbaţi era în anul 2005 cu 7,44 ani mai mică decât la femei.

Clima

Teritoriul zonei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental, de nuanţă mai excesivă în zona colinară şi mai moderată în zona de podiş, caracterizat prin diferenţieri ale elementelor climatologice atât în timp cât şi în spaţiu.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9° şi 10° C în câmpia colinară şi între 8° şi 9° C în podiş, având un maxim mediu în luna iulie între 21 ° şi 22° în câmpie şi sub 21 ° C în podiş, şi un minim mediu în luna ianuarie situat între -3° şi -4° C în câmpie şi în jur de -3°

în podiş. Valorile termice absolute au înregistrat la laşi un maxim de +40° C şi un minim de -35° C, acestea având însă un caracter

accidental.

Amplitudinile termice anuale de 24°+25° C în câmpie şi în jur de 24° C în podiş arată caracterul continental al climatului.

O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie-martie este îngheţul, primul producându-se în medie toamna în luna

octombrie, iar ultimul primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10

septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai.

Relieful

Privit în ansamblu se prezintă în partea de nord sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 100+150 m, ce corespunde subunităţii geomorfologice a Câmpiei Jijia-Bahlui, şi sub forma unor dealuri şi platouri cu altitudini medii de 300+350 m în sud, ce

corespunde Podişului Central Moldovenesc. Contactul dintre aceste două unităţi îl constituie Coasta laşului - o denivelare de peste 200

m, având la sud de laşi o largă retragere.

Altitudinile maxime depăşesc 200 m în zona câmpiei colinare în câteva puncte izolate la nord şi nord-est de laşi (dealul Cârlig - 202 m, dealul Breazu - 206 m, dealul Aroneanu - 215 m, dealul Coasta Stâncii - 222 m) şi 400 m în zona de podiş (dealul Repedea-Păun - 407 m, dealul Movila - 416 m, dealul Podişu - 415 m). Altitudinile minime ating 32 m la confluenţa Bahluiului cu Jijia şi 30+31 m în lunca Prutului. Fragmentarea orizontală a reliefului are valori cuprinse între 700 şi 900, energia medie este cuprinsă între 50+70 m în câmpia colinară şi 150+200 m în podiş, iar geodeclivitatea variază de la 3+5° la 15+20° şi chiar mai mult. Principalele categorii de relief sunt reprezentate de forme structurale, sculpturale şi de acumulare. Relieful structural este generat în principal de alcătuirea şi structura geologică, fiind reprezentat prin platouri structurale şi cueste. Relieful sculptural este constituit din interfluvii sculpturale şi versanţi. Relieful de acumulare este reprezentat prin lunci şi terase.

Vegetaţia

Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în sud şi zonei de silvostepă în nord. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorită tranziţiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice.

Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului.

Zona de silvostepă este caracteristică câmpiei colinare, unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii. Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic.

Fauna Elementele faunistice ale judeţului laşi sunt strâns legate de specificul învelişului vegetal, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei - stepei şi luncilor, precum şi o faună acvatică.

Hidrografia

Apele subterane din teritoriul periuban sunt de două categorii: captive (de adâncime) şi libere.

Apele minerale de la Nicolina, cu importante calităţi terapeutice, au favorizat apariţia şi dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina. Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, cantonate în depozitele secţionate de văi şi sub influenţa precipitaţiilor. Ele pot fi grupate în următoarele unităţi hidrogeologice:

Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor principale sub forma a două strate acvifere: unul principal cantonat în nisipurile şi pietrişurile din bază şi unul secundar,lenticular şi discontinuu, cantonat în depozitele de la suprafaţă. Sunt ape dure, bogate în săruri solubile, considerate nepotabile conform STAS 1342/92. Luncile râurilor secundare conţin un singur strat acvifer în baza aluviunilor, cu debite reduse şi variabile, în cea mai mare parte necorespunzător calitativ.

Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza acestora. Sunt uşor alcaline, admise ca potabile, constituind principala sursă de alimentare a localităţilor rurale situate pe terase. în trecut au fost folosite şi pentru alimentarea parţială a oraşului laşi, în prezent funcţionând doar captarea Ciric-Aroneanu.

Ape subterane de interferenţă şi versanţi, cantonate în depozitele deluvio-coluviale şi eluviale cuaternare, sau în intercalaţiile lenticulare sarmaţiene. Au debite reduse şi variaţii mari pe verticală, sunt bogate în săruri, fiind în general nepotabile sau la limita potabilităţii. Unele din aceste ape care spală argile şi marne sarmaţiene bogate în săruri, dau ape minerale cu compoziţii chimice variate şi mineralizări de la sub 1 g/l la 20 g/l. Astfel de izvoare minerale se întâlnesc la Grădina Botanică laşi, Breazu, Victoria, Tomeşti, Bârnova. Exploatate ca ape de masă, prin îmbogăţire cu CO 2 , sunt două izvoare din Grădina Botanică.

Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin râuri şi lacuri. Râul Prut are ca afluent principal râul Jijia cu care confluează în zona localităţii Chipereşti. La rândul său, râul Jijia are ca principal afluent râul Bahlui. Râului Bârlad este afluent al râului Siret. Alimentarea principală a râurilor provine din precipitaţii, fapt ce conduce la variaţii mari de debite atât în cursul unui an cât şi de la un an la altul. Scurgeri permanente se înregistrează pe râul Prut, Bahlui şi Jijia, celelalte râuri - Vasluieţul, Dobrovăţul, Rebricea (în zona de podiş) având un caracter temporar sau semipermanent.

Sursa: PATZMI (Planul de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Iaşi)

1.2 Caracteristici generale ale economiei

Conturi naţionale

Produsul Intern Brut al judeţului Iaşi era în 2004 cu 761,36 milioane euro mai mare decât în 1999 şi cu 183,56 milioane mai mare decât în

2003.

Evoluţia valorică a PIB pentru judeţul Iaşi se află pe un trend ascendent, cu procente de creştere mari. Ca excepţie, în anul 2005, creşterea reală a PIB în judeţul Iaşi a fost de doar 0,6%, dar un an mai târziu, în 2006, acest procent a fost de 5,2%.

Evoluţia PIB al judeţului Iaşi în perioada 1998 – 2004

 

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Mld lei

17176,4

24693,5

36057,9

45125,8

61283,7

73580,3

Mil

           

euro

1054,05

1237,41

1385,41

1443,78

1631,80

1815,36

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia PIB al judeţului Iaşi în perioada 1999-2004 1900 1800 1700 1600 1500 1400 1300
Evoluţia PIB al judeţului Iaşi în perioada 1999-2004
1900
1800
1700
1600
1500
1400
1300
1200
1100
1000
1999
2000
2001
2002
2003
2004
mil euro

Modificarea procentuală reală a PIB în judeţul Iaşi în anii 2005 şi 2006. Previziuni pentru perioada 2007-2010.

2005

2006

2007

2008

2009

2010

0,6%

5,2%

6,6%

6,1%

5,9%

5,8%

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

Dinamica PIB al judeţului Iaşi în perioada 2005-2010 (previziuni)

7,00%

6,00%

5,00%

4,00%

3,00%

2,00%

1,00%

0,00%

2005 2006 2007 2008 2009 2010 valori istorice valori previzionate
2005
2006
2007
2008
2009
2010
valori istorice
valori previzionate

Pentru anul 2007 a fost prevăzută cea mai mare creştere anuală reală a PIB în judeţul Iaşi (6,6%) din perioada 2005 – 2010. Până la sfârşitul acestui interval, creşterile reale anuale vor suferi mici scăderi, pentru anul 2010 creşterea reală preconizată fiind de 5,8%.

PIB/locuitor în judeţul Iaşi în anii 2005 şi 2006. Previziuni pentru perioada 2007-2010

 

2005

2006

2007

2008

2009

2010

lei

102065001,58

11.717,81

13.299,37

14.936,79

16.681,28

18.474,56

eur

2816,80

3.324,20

3.946,40

4.553,90

5.132,70

5.773,30

o
o

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

euro

Evoluţia preconizată a PIB/locuitor în judeţul Iaşi în perioada 2005-2010

6000

5500

5000

4500

4000

3500

3000

2500

perioada 2005-2010 6000 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2005 2006 2007 2008 2009 2010
perioada 2005-2010 6000 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2005 2006 2007 2008 2009 2010
perioada 2005-2010 6000 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2005 2006 2007 2008 2009 2010
perioada 2005-2010 6000 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2005 2006 2007 2008 2009 2010
perioada 2005-2010 6000 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2005

2006

2007

2008

2009

2010

 

valori istorice

valori previzionate

PIB/locuitor în judeţul Iaşi a fost, în anul 2006, de 3324 euro, mai mult cu 18% decât în 2005. Pentru perioada 2007-2010, valorile PIB/locuitor în judeţul Iaşi descriu e evoluţie crescătoare, diferenţa pozitivă previzionată pentru 2010, faţă de 2006, fiind de 2449.1 euro, reprezentând o creştere cu 73,6% faţă de 2006.

Activităţi şi servicii

Nr.

   

crt.

Activităţi - servicii

Dotări

1

Turism

- 9 hoteluri cu o capacitate de 1501 locuri de cazare; - 2 moteluri cu o capacitate de 122 locuri de cazare

2

Construcţii

-

291 societăţi

3

Comerţ cu ridicata

- 2139 societăţi

4

Comerţ cu amănuntul

- 6128 societăţi

5

Transport de călători şi

 

- 167 societăţi

6

Poştă şi telecomunicaţii

 

- 69 unităţi

7

Financiar- bancare

 

- 32 unităţi

8

Tranzacţii imobiliare

 

- 13 societăţi

9

Utilizarea echipamentelor de

 

- 56 societăţi

10

Cercetare - dezvoltare

 

- 52 societăţi

Alte servicii: activităţi juridice, activităţi de contabilitate şi revizie contabilă, consultanţe şi activităţi de consultare a pieţei, prospectare geologică şi cartografiere, testări şi analize tehnice, etc. - 385 societăţi.

Cifra de afaceri, investiţiile brute, personalul unităţilor locale active din judeţul Iaşi pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2005:

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1)

Investiţii

brute

Cifra de afaceri

-milioane lei

-milioane lei

(RON)

(RON) preţuri curente

preţuri

curente

Personal 1

Industrie

2969

275

48303

1 Numărul mediu de persoane ocupate

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

732

165

5385

Construcţii

900

107

14592

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

5262

385

29908

Hoteluri şi restaurante

148

34

3246

Transport, depozitare şi comunicaţii

507

190

11818

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

451

264

10822

Învăţământ

5

2

299

Sănătate şi asistenţă socială 2

19

4

675

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

122

8

2885

Total

11115

1434

127933

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi, 2006

2 Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.

Distribuţia Cifrei de Afaceri a întreprinderilor din judeţul Iaşi pe domenii de activitate, în anul 2005

Alte

Hoteluri şi activităţi… restaurante 7,9% 1,3% Construcţii 8,1% Transport, depozitare şi comunicaţii 4,6%
Hoteluri şi
activităţi…
restaurante
7,9%
1,3%
Construcţii
8,1%
Transport,
depozitare şi
comunicaţii
4,6%
Industrie
26,7%

Tranzacţii imobiliare

4,1%

Comerţ…

47,3%

Industria generează 26,7% din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor ieşene deşi este domeniul de activitate în care sunt înregistraţi doar 12,3% din agenţii economici ai judeţului Iaşi. O situaţie asemănătoare o prezintă sectorul construcţiilor unde activează doar 5,7% din întreprinderile ieşene dar care formează 8,1% din totalul cifrei de afaceri ce revine unităţilor economice din judeţul Iaşi.

Forţa de muncă

În perioada 2002-2004 populaţia ocupată a judeţului Iaşi a înregistrat scăderi accentuate faţă de anul anterior. În 2005 s-a înregistrat pentru prima dată după anul 2000 o creştere cu 5,9 mii persoane (2%) a populaţiei ocupate din judeţul Iaşi. Faţă de 1992 însă, populaţia Iaşului în 2005 era cu 47,8 mii persoane mai mică decât în 1992.

Populaţia ocupată civilă a judeţului Iaşi pe activităţi economice, la sfârşitul anului

- mii persoane –

             

Transport,

Tranzacţii

Sănătate

Celelalte

Agricultură,

depozitare

imobiliare

şi

activităţi

Total

vânătoare şi

şi

şi alte

asistenţă

economice

Anul

economie

silvicultură

Industrie

Construcţii

Comerţ

Învăţământ

comunicaţii

servicii

socială

1992

344,2

130,3

98,3

14,4

18,5

22

18,6

13,7

12,6

15,8

1995

342,6

125

79,7

14,6

44,1

23,1

18,4

9

14,3

14,4

2000

318

136,7

65,8

12,9

28,3

21,7

12,7

8,5

16,7

14,7

2001

316,2

134,7

64,4

12,9

28,5

21,8

12,5

9,7

17,1

14,6

2002

302,8

115,4

71,2

13,3

27,8

21,3

12,3

9,5

17,8

14,2

2003

298,2

110

67,2

14,4

28,7

21,3

11,8

11,2

18,3

15,3

2004

290,5

100,7

61,3

13,2

29,9

22,6

11,4

13,2

19,2

19

2005

296,4

102,5

55,8

17,7

32,9

22,7

12

12,5

18,9

21,4

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Evoluţia populaţiei ocupate în judeţul Iaşi

350 340 330 320 310 300 290 280 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004
350
340
330
320
310
300
290
280
1992
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
mii persoane

Cea mai mare pondere din populaţia ocupată a judeţului Iaşi activa, în 2005, în agricultură şi silvicultură (35%), 19% era ocupată în industrie, 9% în construcţii şi 4% în tranzacţii imobiliare.

Distribuţia populaţiei ocupate din judeţul Iaşi pe categorii de activitate, în anul 2005 Celelalte activităţi
Distribuţia populaţiei ocupate din judeţul Iaşi pe categorii de activitate,
în anul 2005
Celelalte activităţi
econom ice
Sănătate şi asistenţă
socială
7%
6%
Tranzacţii
im obiliare
Agricultură, vânătoare
şi alte servicii
şi silvicultură
4%
35%
Transport, depozitare
şi comunicaţii
4%
Învăţământ
8%
Com erţ
11%
Industrie
Construcţii
19%
6%

Numărul mediu de salariaţi din judeţului Iaşi pe activităţi economice

           

Transport,

Tranzacţii

 

Sănătate

 

Agricultură,

depozitare

imobiliare

şi

Celelalte

Total

vânătoare şi

şi

şi alte

asistenţă

activităţi

Anul

economie

silvicultură

Industrie

Construcţii

Comerţ

comunicaţii

servicii

Învăţământ

socială

economice

1991

236377

19493

107872

15067

14810

19315

8006

21833

12348

66223

1995

209595

19050

74405

13142

33853

16434

3854

22083

14204

64832

2000

166431

6998

61928

11137

22149

11122

5056

20806

14653

203424

2001

167738

7640

61164

11188

23243

11226

5823

20925

14036

49394

2002

159514

5304

62853

10425

19817

10546

5759

19245

14448

40970

159247

2003 4606

59351

11362

19576

10310

6205

20466

15184

104315

147620

2004 4511

50990

9117

20029

8739

7391

19448

14779

37146

153242

2005 5040

47232

11862

23000

9496

7548

18946

15837

42335

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Numărul mediu de salariaţi din judeţul Iaşi a urmărit în perioada 1991-2005 o evoluţie asemănătoare cu cea a populaţiei ocupate a judeţului. În 2005, numărul total de angajaţi era cu 35% mai mic decât în 1991, dar înregistra o uşoară creştere (cu 3,8%) faţă de 2004.

Şomerii înregistraţi şi rata şomajului în judeţul Iaşi

Anul

Şomeri înregistraţi

Rata

Total

Femei

Bărbaţi

şomajului

1991

15293

8477

6816

4

1995

49939

21690

28249

12,7

2000

38993

17795

21198

10,9

2001

32949

15612

17337

9,4

2002

32506

16244

16262

9,7

2003

31294

11506

19788

9,5

2004

22289

7679

14610

7,1

2005

23117

7995

15122

7,2

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Rata şomajului prognozată pentru judeţul Iaşi

Anul

2006

2007

2008

2009

2010

Rata

         

şomajului

6,30

6,30

5,10

6,10

6,00

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

12

11

10

9

8

7

6

5

4

Evoluţia ratei şomajului în judeţul Iaşi în perioada 2000-2006. Prognoza pentru perioada 2007-2010 10,9 9,7
Evoluţia ratei şomajului în judeţul Iaşi în perioada 2000-2006. Prognoza
pentru perioada 2007-2010
10,9
9,7
9,5
9,4
7,2
7,1
6,3
6,3
6,1
6
5,1
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
valori istorice
valori previzionate

Rata şomajului în judeţul Iaşi a înregistrat scăderi importante în perioada 2000-2006. Diferenţa dintre valorile acestei rate înregistrate la limitele acestei perioade este de -4,6%. În 2008 rata şomajului va înregistra cel mai mic nivel de după 1990. După 2009, se preconizează că rata şomajului se va situa în jurul valorii de 6%.

Venituri medii din salarii

După anul 2003, venitul salarial net lunar din judeţul Iaşi a înregistrat mari creşteri, diferenţele anuale fiind de ordinul zecilor de euro, faţă de perioada 2000-2003 când sporul anual al salariului mediu lunar a fost, în medie, de 7,8 euro.

În 2005, venitul salarial mediu a fost cu 100 de euro mai mare decât în 2000, creşterea raportată fiind de 208,3%. În 2006, salariul mediu lunar în judeţul Iaşi a reprezentat 245,4% din valoarea înregistrată în 2000, creşterea valorică fiind de 135 de euro.

Venitul salarial mediu net lunar în judeţul Iaşi în perioada 2000-2006 şi prognoza până în 2010

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Lei

1858332

2684295

3381814

4384017

5712000

7030000

805,64

945,01

1074,48

1201,27

1298,57

Euro

93,12

103,14

108,20

116,73

140,93

194,01

228,55

280,42

327,59

369,62

405,80

Sursa: Institutul Naţional de Statistică; Comisia Naţională de Prognoză

euro

Evoluţia salariului mediu net lunar în judeţul Iaşi în perioada 2000-2006 şi prognoza pentru perioada 2007-2010

470 420 370 320 270 220 170 120 70 2000 2001 2002 2003 2004 2005
470
420
370
320
270
220
170
120
70
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
valori istorice
valori previzionate

Pentru perioada 2007-2010 se prevede continuarea creşterii accentuate a salariului mediu lunar la nivelul judeţului Iaşi, cea mai mare diferenţă anuală aşteptându-se în 2007 (aproximativ 52 euro). Valoarea medie cu care se presupune că va creşte venitul mediu în 2007 este de 44,3 euro.

În 2010 se preconizează că venitul mediu lunar în judeţul Iaşi va fi de 405,8 euro, ceea ce ar reprezenta o creştere cu 77,5% (177,2 euro) faţă de 2006 şi cu 335,7% (312,7 euro) faţă de 2000.

Investiţii majore în Municipiul Iaşi Principalele investiţii în Iaşi structurate pe cele mai semnificative ramuri economice:

1. Comerţ:

Era Shopping Center - circa 100 milioane Euro au fost investite de către firma grecească Omilos Group într-unul din cele mai importante proiecte din judetul Iaşi. Complexul ce se ridică la iesirea din Păcurari, între SC Antibiotice SA şi Metro, pe o suprafaţă de 37 hectare de teren, cuprinde 7 supermarketuri, precum Carrefour, Siemens, NESS Tehnologies, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Metro, Coca Cola, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare, 170 de magazine mai mici;

Reţeaua de retail Selgros Cash&Carry a investit aproximativ 15 milioane euro într-un nou magazin la Iaşi;

Kaufland, reţeaua germană de magazine de tip discount, a investit aproximativ 22 milioane de euro în cele 3 hipermarket-uri inaugurate la Iaşi.

Iulius Mall – investiţie a Iulius Group SRL. Cu cei 19.532 mp ai săi, clădirea are o arhitectură ultramodernă. Cele 156 de magazine sunt dispuse pe 10.845 mp, iar parcarea proprie a mall-ului este de 12.000 mp. Inestiţia pentru acest obiectiv s-a ridicat la 6 mil. USD, valoare an 2000.

Moldova Mall – Investiţia, are 20.000 mp, 100 firme expozante şi o valoare de 10 mil. Euro.

2. Industrie:

Lafarge Agregate Betoane a inaugurat la Iaşi, în 2007, o nouă staţie de betoane, automatizată, cu sistem de desprăfuire, dotată cu un reciclator conform cu standardele europene şi cu o capacitate de producţie de 100 de metri cubi/oră. Noua staţie reprezintă o investiţie de 2 milioane de euro;

Mittal Steel Iaşi a investit 1,1 milioane de dolari în 2006 în instalaţii noi de lăcuire pentru partea de finisare a liniei Mannesman. Instalaţia a fost produsă în Coreea şi a fost dată în folosinţă anul acesta.

3. Imobiliare:

Proiectul imobiliar Green Park, iniţiat de Future Group, cu acţionari din Israel, presupune o investiţie de peste 120 milioane Euro. Acesta deja este în construcţie în zona Tătărasi-Veneţia şi cuprinde un ansamblu rezidenţial de 14 blocuri, extinse pe aproximativ 50.000 de metri pătraţi şi un centru comercial în imediata apropiere.

Copou Bellevue şi Dream Village vor mai aduce 100 milioane Euro. Cea mai mare parte a banilor, 80 milioane Euro, vor veni din partea firmei ENG Internaţional ce dezvoltă proiectul imobiliar Dream Village şi presupune ridicarea unui ansamblu de 14 blocuri.

Ultimii din seria celor mai mari investiţii imobiliare sunt cei de la Baron Development, cu o valoare estimată a investiţiilor de 20 milioane de Euro ce au pus bazele complexului Copou Bellevue, unde vor fi ridicate încă 160 departamente. Firma Shiran Construcţii plănuieste să ridice un imobil de opt etaje în Nicolina şi unul de 19 etaje în Copou, alături de un complex de 460 de apartamente. Compania este membră a grupului israelian NKG.

Rezultat al asocierii dintre Iulius Group şi CL Iaşi, cel mai mediatizat proiect de anvergură, Ansamblul Palas este unicat în România, fiind de o complexitate remarcabilă.Acest proiect se axează pe conceptul de “life style”, integrând funcţional într-o structură unică în România spaţii de agrement şi recreere, oglinzi de apă, spaţii pentru activităţi sportive (terenuri de tenis, patinoar artificial, pistă pentru role, skateboard, piscină), spaţii pentru activităţi culturale (amfiteatru în aer liber, spaţiu expoziţional, galerii de artă), locuinţe colective, spaţii utilitare (pasaje pietonale acoperite, spaţii plantate, scuaruri, parcaje la sol şi subterane), dar şi spaţii destinate activităţilor economice (birouri, spaţii pentru comerţ, hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.). Din cele 12 hectare ale ansamblului, 37 la sută reprezintă spaţii verzi, 31 la sută suprafaţă construită, iar restul de 32 la sută circulaţia pietonală şi alte funcţiuni. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 200 mil. Euro.

4. Alte domenii – Servicii IT Cea de-a noua firmă de soft din lume, ca cifra de afaceri, Embarcadero Tehnologies, va investi la Iaşi, în următorii 2 ani, 3 milioane de dolari, pentru a crea cel mai mare centru de dezvoltare software din lume al companiei americane.

1.3 Domeniul social

Structura etnică a populaţiei, potrivit recensamântului din 2002:

români: 98%

romi: 1,2%

alte naţionalităţi: 0,8%

JUDEŢUL/MUNICIPIUL

total

român

maghiar

rromi

ucranien

german

ruşi

turci

tătar

sârb

slovaci

i

i

ţigan

i

i

i

i

 

i

 

JUDEŢ

816910

800997

310

9624

75

181

358

53

7

7

4

MUNICIPIUL IAŞI

32088

                   

8

316094

260

1898

64

166

433

46

6

4

3

Populaţia după religie, potrivit recensamântului din 2002:

ortodocsi: 92,8%

romano-catolici: 4,7%

alte religii: 2,5%

             

evanghelică

evanghelică

   

JUDEŢUL

MUNICIPIUL

total

ortodoxă

romano

-catolic

ă

greco

-catolică

reformant

ă

de

confesiune

augustană

lutherană

sinodo-

presbiter ian ă

unitariană

JUDEŢ

81691

756028

40396

393

 

101

 

40

34

15

MUNICIPIUL

32088

303640

9655

323

 

89

 

36

34

15

       

creştină

   

adventistă de ziua a şaptea

creştină

 

JUDEŢUL

MUNICIPI UL

armeana

de rit

vechi

baptistă

penticostală

după

evanghelie

evanghelică

 

JUDEŢ

 

8

4410

995

3738

 

2410

4329

326

MUNICIPIUL IAŞI

 

8

630

639

1019

 

573

1701

258

       

fără

   

JUDEŢUL/MUNICIPI U L

musulmană

mozaică

alte religii

religie

ateu

nedeclarată

JUDEŢ

659

417

2070

102

231

208

MUNICIPIUL IAŞI

635

402

776

84

211

160

Sursa: PATZMI (Planul de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Iaşi)

Rata şomajului în judeţul Iaşi este de 5,3 % (16.423 şomeri), la nivelul lunii martie 2008.

1.4 Starea mediului

Calitatea aerului

Activitatea de supraveghere a aerului la nivelul judeţului, respectiv Municipiului laşi se realizează prin staţii de monitorizare a calităţii aerului. Se constată că cele mai mari cantităţi sunt emisile de dioxid de carbon, urmate de oxidul de carbon, oxizii de azot, compuşii organici volatili fără metan şi metanul. Principalele surse sunt reprezentate prin obiective mari cu procese de ardere, ale căror emisii au depăşit normele de limitare pentru pulberi, oxid de carbon şi uneori oxizi de sulf. Odată pătrunse în atmosferă, substanţele poluante sunt supuse unor procese complexe fizico-chimice şi mecanice, astfel încât concentraţiile lor la nivelul solului (imisiile) scad mai mult sau mai puţin, determinând nivelul de poluare şi calitatea aerului. Poluarea şi calitatea aerului în municipiul laşi sunt urmărite prin măsurători zilnice şi momentane pentru principalele gaze (SO2, NO2, CO, NH3) şi lunar pentru pulberi sedimentabile, de către Agenţia de Protecţie a Mediului şi Direcţia de Sănătate Publică, printr-o reţea de supraveghere amplasată în zona de influenţă a unor surse potenţiale poluatoare din municipiul laşi în principal, dar şi în celelalte localităţi. Măsurătorile efectuate în perioada 2001 - 2004 la laşi pentru SO 2 , NO 2 , NH 3 evidenţiază următoarele:

Valorile medii anuale se situează mult sub concentraţiile maxime admisibile (CMA) stabilite prin STAS 12574/87 (tabel):

Indicator

2001

2002

2003

2004

NO 2

0.09

0,042

0,0004

0,34

SO 2

0.28

0.149

0.28

0.12

CO

3.64

1.92

1.105

5.73

NH 3

0,06

0,018

0,17

0,003

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică

Datele evidenţiază următoarele:

dioxidul de azot (NO 2 ) şi monoxidul de carbon (CO) înregistrează o tendinţă de scădere până în anul 2003 şi o creştere în

2004;

dioxidul de sulf (SO 2 ) înregistrează variaţii uşoare, evoluând între valorile 0,12 - 0,28;

amoniacul (NH 3 ) evoluează aproximativ în jurul valorii de 0,034 - 0,035, cu uşoare variaţii până în 1999 şi o creştere în anul

2000.

Menţionăm faptul că STAS 12574/1987 nu specifică CMA anual pentru NH 3 .

Calitatea apelor - apele de suprafaţă

Apele de suprafaţă din teritoriul analizat formate din râuri şi lacuri, reprezintă emisarii tuturor deversărilor de ape uzate, epurate sau neepurate. Cele mai mari cantităţi de ape uzate sunt evacuate de Gospodăria comunală din laşi care preia prin reţelele de canalizare şi deversează prin staţiile de epurare orăşeneşti direct în emisar peste 90% din volumul total de ape restituite. Deversări directe în cursurile de apă mai mult sau mai puţin epurate mai efectuează unele unităţi economice. Ponderea cea mai mare o au indicatorii de mineralizare (reziduuri fix), după care urmează substanţele organice (CBO 5 , CCOMn), suspensiile, substanţele extractibile, detergenţi, ş.a. Trebuie menţionat faptul că majoritatea obiectivelor industriale sunt racordate la canalizările orăşeneşti, astfel încât apele uzate emise de acestea se regăsesc în efluenţii evacuaţi de localităţile respective prin unităţile de apă - canal. Staţia de epurare laşi, deşi a dispus de investiţii pentru modernizare, nu asigură epurarea întregului efluent de apă uzată, la parametrii de calitate impuşi.

În afara surselor care deversează constant ape uzate în cursurile de suprafaţă mai pot fi menţionate ca surse cu caracter temporar - accidental scurgerile de ape meteorice ce spală şi antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale şi a dejecţiilor zootehnice, sau din zonele agricole proaspăt tratate cu substanţe chimice fertilizante şi contra dăunătorilor.

Calitatea solurilor

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe care suportă solul datorită acestor acţiuni şi fenomene reprezintă ceea ce se cunoaşte sub numele de poluarea şi degradarea solurilor.

Poluarea solurilor

Principalele cauze care contribuie direct sau indirect, la poluarea solurilor sunt reprezentate de următoarele activităţi umane:

depunerea şi deversarea de sol a unor reziduri solide şi lichide;

administrarea de substanţe chimice pentru fertilizare sau pentru combaterea dăunătorilor;

poluarea aerului cu gaze toxice şi pulberi.

1. Marea majoritate a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt necontrolate şi neamenajate, sau numai parţial amenajate, constituind surse de poluare a solului şi nu numai a solului.

Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane constituie o problemă de o deosebită actualitate datorită atât creşterii continue a cantităţilor şi felurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materialele refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic. Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor antrenează producerea unor cantităţi din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale şi industriale care, prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute de reziduurile solide, face ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus provocând - în cazul evacuării şi depozitării

necontrolate - poluarea aerului şi apei şi creând totodată probleme legate de apariţia microorganismelor patogene, rozătoarelor şi altele cu efecte dăunătoare asupra igienei publice.

2. Substanţele chimice utilizate în agricultură sub formă de îngrăşăminte şi pesticide constituie de asemenea o cauză importantă de

poluare a solurilor, mai ales în cazul când aceste substanţe nu au fost administrate şi manipulate corespunzător. Deşi în ultimii ani chimizarea suprafeţelor agricole s-a redus semnificativ ca urmare a creşterii preţurilor atât la substanţe cât şi la servicii, solurile

judeţului sunt în continuare afectate datorită remanentei acestor substanţe. Analizele efectuate pentru diferite tipuri de sol şi folosinţe agricole au evidenţiat următoarele:

pesticidele organoclorurate sunt prezente în concentraţii variabile: în vii şi livezi izomerii HCH, iar pe terenurile cultivate, metaloliţii DDT, dar în toate probele concentraţiile sunt sub pragul de alertă;

îngrăşămintele azotoase, respectiv concentraţii mai ridicate de nitraţi la solurile arabile decât la solurile înţelenite (păşuni), atât în cazul cernoziomurilor (cu unele excepţii), cât şi în cazul solurilor aluviale;

distribuţie neuniformă a substanţelor chimice şi frecvent pe terenuri în pantă, ceea ce a favorizat antrenarea lor de către apele meteorice în zonele joase.

3. Poluarea aerului cu pulberi şi gaze reprezintă o altă cauză de impurificare a solurilor în mod indirect, prin depunerea pulberilor şi

gazelor eliminate iniţial în atmosferă şi prin ploile acide rezultate în urma combinării apei din precipitaţii cu gazele din aer (NO 2 , SO 2 ). Concentraţii mai ridicate de metale grele au rezultat şi din analizele efectuate în lungul DN 28, zonă de impact a solurilor cu gazele eliminate de autovehicule, ceea ce demonstrează că şi sursele mobile de impurificare a aerului cu gaze, constituie totodată şi surse de poluare a solurilor.

Colectarea şi depozitarea deşeurilor

Ca o tendinţă a evoluţiei generării deşeurilor, în ultimii ani s-a observat că indicele gravimetric a scăzut cu cea. 0.77 Kg/locuitor/zi, iar indicele volumetric a scăzut cu cea. 1.3 m 3 /locuitor/an. Sistemul de colectare constă în:

Colectarea ermetică cu ajutorul autogunoierelor compactoare de diferite capacităţi;

Colectarea prin schimb de recipienţi cu ajutorul autocontainerelor.

Colectarea deşeurilor se face în:

containere 4 mc - 897 buc.

eurocontainere - 1.364 buc.

pubele 80 I (tablă), 120 I, 240 1-518 buc.

SALUBRIS colectează şi transportă, la solicitarea beneficiarilor şi alte tipuri de deşeuri (deşeuri din demolări, deşeuri rezultate din curăţarea copacilor, etc). Preluarea deşeurilor se face pe baza unor grafice stabilite pentru fiecare maşină în parte, stradă, cartier, după cum urmează:

containerele se ridică o dată pe zi iarna şi de două ori (sau decâte ori este necesar) vara, şapte zile pe săptămână;

eurocontainerele se ridică de două ori pe zi, şapte zile pe săptămână, indiferent de anotimp;

pubelele şi europubelele sunt integrate în programul clopot, de unde se colectează o dată pe săptămână.

Pentru dezinfectarea recipienţilor de colectare, a platformelor de depozitare temporară şi a platformelor pentru containere este folosit

var calcaros în concentraţie de 10%, în medie cea. 15 kg/zi.

Sursa: PATZMI (Planul de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Iaşi)

Deşeuri industriale şi de tip menajer de la agenţii economici

Aceste deşeuri se depozitează necontrolat pe platforme de depozitare din incintă sau în vecinătate, care aparţin agenţilor economici.

Municipiul laşi nu dispune de un depozit amenajat pentru depozitarea controlată a deşeurilor periculoase, depozitul din Tătăraşi al S.C. TEPRO S.A. fiind impropriu şi nu neconform cu cerinţele. Deşeuri toxice se depozitează de către S.C. TEROM S.A. şi S.C. TEHNOTON S.A. într-un depozit subteran închis, care nu este operaţional.

Unităţile industriale care depozitează deşeuri periculoase sunt: S.C. HV IAŞI; S.C. VINIA.

1.5 Resurse turistice

1.5.1 Zone şi situri naturale protejate

Prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean laşi, au fost identificate, inventariate şi delimitate, arii şi situri naturale din judeţul laşi. De asemenea, au fost inventariate speciile de plante şi animale ocrotite (vulnerabile şi periclitate). Prin P.A.T.N - secţiunea lll-a şi Legea 5/2000 au fost stabilite zonele naturale de importanţă naţională, fiind selecţionate din cadrul inventarului judeţean menţionat, acele valori considerate patrimoniu naţional.

Nr.

Denumirea obiectivului protejat (Rezervaţii şi monumente ale naturii)

Localizare (comună, oraş)

Suprafaţa

crt.

(ha)

1

Pădurea Uricani

corn. Miroslava

68,00

2

Pădurea Poieni - Cărbunăriei

corn. Schitu Duca

9.20

3

Pădurea Dancu - laşi

municipiul laşi

10,80

4

Fâneţele seculare Valea lui David

corn. Miroslava

46,36

5

Locul fosilifer Dealul Repedea

corn. Bârnova

5,80

6

Balta Teiva - Vişina

corn. Popricani

6,90

7

Râul Prut

corn. Bivolari, Trifeşti, Probota, Victoria, Golăeşti, Juţora, Prisăcani, Grozeşti, G

b

4.316,00

8

Acumularea Chiriţa

municipiul laşi

78,00

9

Făgetul secular Humosu

Comuna Sireţel

73,30

10

Pădurea Roşcani

Comuna Trifeşti

34,60

11

Pădurea Cotnari - Cătălina

Comuna Cotnari

7,60

12

Bohotin - Pietrosu

Comuna Răducăneni

0,91

13

Poiana cu Schit

Comuna Grajduri

9,50

14

Pietrosu

Comuna Dobrovăţ

83

15

Pădurea Frumuşica

Comuna Mădârjac

97,30

16

Pădurea Tătăruşi

Comuna Tătăruşi

49,90

17

Pădurea Icuşeni

Comuna Victoria

11,60

18

Lunca Mirceşti (Vasile Alecsandri)

Comuna Mirceşti

26,30

19

Punctul fosilifer Băiceni

Comuna Cucuteni

3,23

20

Sărăturile din Valea Ilenei

Comuna Dumeşti

5,90

21

Pruteţul Bălălău

Comuna Probota

24,89

22

Cotul Bran pe râul Prut

Comuna Golăieşti

10

23

Cotul Sălăgeni

Comuna Grozeşti

5,81

24

Acumularea Pârcovaci

Oraş Hârlău

50

1.5.2 Zone şi situri construite protejate

Judeţul laşi se caracterizează printr-o densitate deosebită a valorilor de patrimoniu construit de importanţă naţională, conform listei cu monumente istorice, de arhitectură, arheologice memoriale. Planul de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea III - B - stabileşte pentru judeţul laşi următoarele valori de patrimoniu cultural de interes naţional (cu valoare naţională excepţională):

A. Monumente şi ansambluri de arhitectură

a) Ansambluri curţi domneşti ruinate:

Vestigiile curţii Domneşti – laşi

b) Castele, conace, palate

Palatul Cantacuzino-Paşcanu – Paşcani Palatul Alexandru Ioan Cuza – Ruginoasa Ansamblul Biserica Adormirea Maicii Domnului, Conacul Cantacuzino- Deleanu, zidul de incintă - Deleni

c) Clădiri civile urbane:

Casa Dosoftei (Muzeului Literaturii Române) Casa Başotă Casa Balş Palatul Rosetti – Roznovanu (sediul Primăriei Municipiului Iaşi)

Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza (Ruginoasa) Teatrul Naţional Palatul Culturii

d) Biserici din lemn

Biserica Cuvioasa Paraschiva – Mirosloveşti Biserica Sfântul Ghoerghe – sat Păuşeşti, comuna Dumeşti

e) Biserici şi ansambluri mănăstireşti:

Biserica domnească Sfântul Nicolae Biserica Mănăstirească Golia Biserica Trei Ierarhi Biserica Sfântul Sava Biserica Barnovschi Ansamblul Mănăstirii Galata Ansamblul Mănăstirii Cetăţuia Ansamblul Mănăstirii Frumoasa Ansamblul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Catedrala Întâmpinarea Domnului, Biserica Sfântul Gheorghe, Palatul Mitropoliei, clădirile administrative. Ansamblul Mănăstirii Bârnova Biserica fostului Schit Hlincea Biserica Sfântul Spiridon Sinagoga Mare

B. Monumente şi situri arheologice

a) Monumente medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice:

Ansamblul de vestigii medievale din vatra oraşului laşi

b) Aşezări neolitice şi eneolitice

Aşezare eponimă a culturii Cucuteni ( în punctul „Dâmbu Morii”) – sat Băiceni, comuna Cucuteni

Aşezare – cultura Cucuteni (în punctul „La Silişte”) – sat Hăbăşeşti, comuna Strunga

c) Fortificaţii dacice

Cetate traco-getică (în punctl „Dealul Cătălina”) – Cotnari

d) Necropole şi zone sacre – epoca fierului

Zona de tumuli funerari; mormânt - Cucuteni

1.5.3 Alte obiective de interes turistic:

a) Biserici şi mănăstiri

Biserica armenească Catedrala Catolică Biserica Bărboi Biserica Aroneanu Mănăstirea Miclăuşeni

Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Hlincea Biserica rotundă din Leţcani

b) Muzee

Casa Pogor (Muzeul Literaturii Române) Muzeul Mihai Eminescu Muzeul Uniri Muzeul de istorie naturală Muzeul Teatrului Muzeul Poni-Cernătescu Muzeul Aurora Naforniţă Muzeul Viei şi Vinului de la Hârlău

c) Case memoriale

Bojdeuca Ion Creangă Casa memorială Otilia Cazimir Casa memorială Mihail Sadoveanu Casa memorială George Topârceanu Casa memorială Nicu Gane Casa memorială Mihai Codreanu Casa Negruzzi Casa Delavrancea, sat Goeşti, com Lungani

Casa memorială a poetului Vasile Alecsandri, comuna Mirceşti Casa memorială Garabet Ibrăileanu, Târgu Frumos

d) Parcuri, grădini şi zone de agrement

Grădina Botanică Parcul Copou Parcul Expoziţiei Parcul Teatrul Naţional Zona de agrement Ciric Zona de agrement Pădurea Breazu

e) Monumente

f) Diverse

Universitatea „Al.I.Cuza” Biblioteca Central-Universitară „Mihai Eminescu” Filarmonica Moldova Iaşi Colegiul Naţional Iaşi

Liceul Costache Negruzzi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Teatrul „Luceafărul”

Structuri de primire turistică

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Total

49

51

58

60

63

68

Hoteluri

13

13

15

15

16

16

Hosteluri

N/A

N/A

2

2

2

3

Hanuri şi moteluri

3

2

2

3

3

3

Cabane turistice

2

2

2

2

2

2

Campinguri şi unităţi de tip căsuţă

7

7

7

7

7

7

Vile turistice şi bungalouri

8

8

13

13

13

14

Tabere de elevi şi preşcolari

6

6

6

6

6

6

Pensiuni urbane

N/A

N/A

3

3

4

7

Pensiuni rurale

N/A

N/A

6

7

9

9

Popasuri turistice

2

2

2

2

1

1

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi 2006

Cea mai întâlnită structură de primire turistică este hotelul cu un număr de 16 unităţi în judeţul Iaşi, urmat de vile turistice şi bungalouri – 14 şi pensiuni rurale 9.

Capacitate de cazare turistică

 

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Total

2917

3198

3406

3325

29996

3428

Hoteluri

1387

1658

1778

1692

1381

1720

Hosteluri

N/A

N/A

33

33

33

49

Hanuri şi moteluri

107

75

75

95

95

95

Cabane turistice

53

53

53

53

49

49

Campinguri şi unităţi de tip căsuţă

252

280

280

280

280

280

Vile turistice şi bungalouri

135

120

134

134

134

182

Tabere de elevi şi preşcolari

781

777

781

757

757

757

Pensiuni urbane

N/A

N/A

67

67

93

109

Pensiuni rurale

N/A

N/A

110

119

162

175

Popasuri turistice

N/A

N/A

95

95

12

12

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi 2006

Cele mai multe locuri de cazare din judeţul Iaşi se întâlnesc în unităţile de cazare turistică de tip hotel, 1720 locuri în 2005, urmate de taberele de elevi şi preşcolari 757 locuri.

2. Profilul Republicii Moldova

2.1 Date fizico-geografice

Teritoriul şi poziţia geografică

Învecinată la vest cu România, iar la nord, est şi sud – cu Ucraina, Republica Moldova este poziţionată în apropiere de centrul geografic al continentului, meridianul central al Europei traversînd teritoriul republicii în apropiere de capitală – municipiul Chişinău. Republica Moldova are o suprafaţă de 33700 km 2 , doar un pic mai mare decît cea a Belgiei. Poziţia geografică a Republicii Moldova e marcată de localizarea în sud-vestul Câmpiei Europei de Est, în apropiere de munţii Carpaţi şi de Marea Neagră, care au un impact semnificativ asupra cadrului natural. Sub raport economico-geografic teritoriul este traversat de câteva căi de transport internaţionale, având o poziţie de tranzit între Europa de Est, Europa Centrală şi Europa de Sud. Vecinătatea cu Uniunea Europeană şi cu blocul NATO, prin graniţa cu România, favorizează extinderea relaţiilor cu statele membre ale acestor organizaţii.

Populaţia

Populat din vremuri preistorice, acest teritoriu a avut întotdeauna o reţea deasă de aşezări umane. Evoluţia numerică a populaţiei s-a caracterizat, în decursul istoriei, printr-o tendinţă generală de creştere, marcată însă de o instabilitate a indicatorilor demografici. Cauzele acesteia au fost războaiele, schimbarea frecventă a statutului şi a sistemului politic al regiunii, ocupaţia străină, migraţia populaţiei ş. a. În anul 1991 Republica Moldova înregistra cel mai mare număr de locuitori – 4,366 mln. Ulterior, din cauza scăderii sporului natural şi a migraţiei externe, la începutul anului 2007, populaţia totală a republicii a fost de 4 milioane de oameni. Densitatea populaţiei în R.Moldova depăşeşte de aproape 2 ori densitatea medie a populaţiei în Europa şi de circa 3 ori media mondială. Sub raportul structurii etnice a populaţiei, peste 2/3 constituie românii moldoveni, iar sub 1/3 – minorităţile naţionale: ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari ş.a. Majoritatea absolută a populaţiei (peste 98%) este de religie creştină ortodoxă. O adevărată comoară spirituală sunt zecile de mănăstiri ortodoxe, înşirate ca nişte lumânări în acest spaţiu zbuciumat. Populaţia este concentrată preponderent în mediul rural, doar 43% trăind în mediul urban. Doar 4 oraşe, cu statut de municipiu, au peste 100 mii de locuitori - Chişinău, Tiraspol, Bălţi şi Tighina. Capitala Republicii Moldova, municipiul Chişinău, are 780 mii locuitori.

Cadrul natural

Dumnezeu a fost generos cu natura Moldovei, dăruindu-i un pământ bogat,

dimensiuni mici, teritoriul se remarcă prin eterogenitate şi originalitate. Succesiuni de câmpii fragmentate de lanţuri de dealuri cu versanţi abrupţi, urmate de coline, dealuri şi văi abrupte sau domole, traversate de numeroase râuri şerpuite, acoperite de păduri

acoperit de o frumuseţe de paradis. În pofida unor

seculare şi stepe mănoase, intercalate cu aşezări umane şi terenuri agricole, imprimă teritoriului un colorit original şi pitoresc. Relieful este relativ tânăr, aspectul actual fiind conturat, în linii mari, în Neogen, după retragerea mărilor Badeniană şi Sarmaţiană, modelarea

suprafeţei terestre continuând şi ulterior. Aici, după cum afirmă scriitorul Mihail Sadoveanu, „

încremenite ale străvechiului ocean sarmatic”. Relieful şi clima favorabile, prezenţa resurselor de apă, a solurilor fertile şi a vegetaţiei bogate, creează condiţii prielnice pentru traiul şi activitatea omului. Drept urmare, teritoriul are un grad înalt de antropizare, fiind intens valorificat, în special în agricultură, cu plantaţii viticole, livezi, cereale, culturi tehnice, legumicole şi altele. Natura spontană s-a păstrat doar pe arii restrânse, unele dintre care sunt luate sub protecţie. Partea de nord-vest a republicii e brăzdată de multe râuri şi râuleţe, care şi-au sculptat albia în lanţurile recifale, dând naştere unor masive calcaroase numite stânci sau toltre. Calcarele reprezintă depozite marine recifale, care s-au ridicat ca urmare a proceselor de înălţare a Munţilor Carpaţi, fiind modelate timp de milioane de ani de ape, vânt şi alţi agenţi exogeni. Râurile care le străbat şi-au săpat văi adânci, cu albii foarte meandrate. Toltrele au altitudini de aproximativ 100 m, versanţi abrupţi, stâncoşi, cu numeroase grote şi peşteri, sunt foarte spectaculoşi, generând peisaje pitoreşti, atractive pentru turişti.

dealurile şi văile se urmează ca valurile

Clima

Clima R.Moldova este temperat-continentală, formarea căreia este determinată de poziţia geografică a teritoriului la o distanţă aproximativ egală între ecuator şi Polul Nord şi de îndepărtarea de ocean. Clima se caracterizează prin ierni relativ blânde, scurte şi cu puţină zăpadă, şi veri călduroase, de lungă durată şi cu umiditate redusă. Caracterul moderat al climei este cauzat de localizarea în regiunea de interferenţă a maselor de aer atlantice din vest, temperat-continentale din est şi a celor tropicale din sud.

Apele

Republica Moldova are o reţea hidrografică bine dezvoltată, reprezentată de 3739 de râuri şi râuleţe, 57 de lacuri naturale şi peste 3 mii de lacuri antropice. Râurile cele mai mari care traversează teritoriul sunt Nistrul, cu o lungime totală de 1352 km, din care 670 km în limitele republicii şi Prutul, cu o lungime totală de 967 km, din care 695 km în limitele republicii. Râurile aparţin bazinului Mării Negre, apele fiind colectate

de fluviul Nistru, râul Prut (care se varsă în Dunăre), limanurile dunărene şi limanurile Mării Negre. Pe un sector de un km R.Moldova

are ieşire la fluviul Dunărea, care oferă oportunităţi de cooperare economică cu ţările dunărene.

Pe teritoriul republicii sunt puţine lacuri naturale, majoritatea fiind situate în luncile râurilor Prut (Beleu, Rotunda, Foltane şi altele) şi Nistru (Nistrul Vechi). În schimb, sunt numeroase lacuri antropice - un element indispensabil peisajelor din Moldova sunt cele peste 3

mii

de iazuri, înşirate ca mărgăritarele de-a lungul văilor.

Un

adevărat dar al naturii sunt numeroasele izvoare cu ape cristaline, plăcute la gust şi având deseori calităţi curative. Conform datinii

străbune, izvoarele şi fântânile sunt nu doar o sursă de apă, ci şi un loc sacru, care trebuie bine amenajat, curăţat, venerat. Apele subterane de profunzime uneori sunt mineralizate, având calităţi terapeutice. Cele mai importante ape minerale de acest tip se află la Cahul, Varniţa, Gura Căinarului, Hârjauca, Soroca, Camenca, Ungheni.

Vegetaţia, lumea animală şi solurile

Teritoriul R.Moldova este situat la interferenţa a 3 zone biogeografice: central-europeană, cu păduri de foioase, eurasiatică, cu sectoare de stepă şi silvostepă şi mediteraneană, cu sectoare de stepă şi silvostepă xerofită. Deşi suprafaţa teritoriului este mică, se atestă o diversitate biologică impresionantă. Flora include 5513 specii de plante, dintre care plante superioare - 1989 de specii, iar plante inferioare – 3524 de specii. Lumea animală este reprezentată de aproximativ 15 mii de specii, dintre care 461 de specii de vertebrate şi circa 14500 de specii de nevertebrate. Sub raport biogeografic se deosebesc două zone: de silvostepă şi de stepă. Pădurile, ocupând 10% din teritoriu, sunt reprezentate aproape exclusiv de esenţe de foioase, în special de stejar şi gorun, în asociaţie cu salcâmul, frasinul, carpenul, fagul şi altele. Vegetaţia de pădure din stejar pufos, este prezentă, sub formă de insuliţe, pe unele culmi mai înalte ale dealurilor din sudul teritoriului, îndeosebi pe Colinele Tigheciului. În văile râurilor se întâlnesc păduri de luncă, cunoscute sub numele de zăvoaie. Animalele caracteristice ecosistemelor forestiere sunt: căpriorul, mistreţul, vulpea, bursucul, veveriţa, jderul-de-pădure, pisica sălbatică, diverse păsări (acvila, gangurul, coţofana, pupăza, privighetoarea, mierla ş.a). În ultima jumătate de secol au fost reintroduse sau aclimatizate cerbul comun, cerbul-cu-pete, maralul-de-Ascania, fazanul ş.a., care populează ariile naturale protejate din Podişul Codrilor şi din cursul inferior al fluviului Nistru. Zona stepei ocupă câmpiile şi podişurile din sudul teritoriului (cu excepţia Colinelor Tigheciului), numită Stepa Bugeacului şi un areal restrâns din partea de nord, care cuprinde Câmpia Cuboltei şi Dealurile Ciulucurilor, numită Stepa Bălţilor. Comunităţile de stepă sunt de

tipul celor pontice, cu predominarea negarei, a păiuşului, cu diverse ierburi şi arbuşti xerofili (măceş, porumbar ş.a.). În prezent, sectoarele de stepă sunt, în mare parte, valorificate în agricultură, iar vegetaţia tipică de stepă, s-a păstrat numai pe sectoarele mici ale versanţilor mai înclinaţi. Lumea animală a ecosistemelor de stepă este reprezentată de rozătoare (şoarecele-de-câmp, hârciogul, iepurele, popândăul ş.a.), păsări (ciocârlia, prepeliţa, potârnichea, foarte rar dropia ş.a.), reptile (şarpele-lui-Esculap, şarpele-cu-abdomen-galben, şopârle ş.a.) etc. În ecosistemele acvatice se întâlnesc mai multe specii de păsări: gâsca şi raţa sălbatică, bâtlanul, barza, lebăda, pelicanul ş.a. În râuri şi lacuri se întâlnesc peste 80 de specii şi subspecii de peşti: crapul, somnul, linul, cega, carasul, ştiuca, şalăul, somonul, plătica, babuşca, obleţul, bibanul ş.a. Solurile reprezintă bogăţia naturală principală a R.Moldova. Cadrul natural neomogen a condiţionat formarea unui înveliş de sol complex şi variabil. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile, care ocupă aproximativ 70% din suprafaţa totală a solurilor, această fiind cea mai înaltă pondere a acestor soluri din suprafaţa totală a unui stat în lume. Cernoziomurile s-au format sub vegetaţia de stepă, se deosebesc prin fertilitate înaltă, pretabilitate pentru majoritatea culturilor agricole şi sunt valorificate pe larg în agricultură. Republica Moldova se remarcă prin faptul, că are un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului (75% din suprafaţa totală), situându- se la acest indicator pe locul I în Europa (media europeană fiind de 47%).

2.2 Caracteristici generale ale economiei

Economia R.Moldova se distinge printr-un nivel mediu de dezvoltare, fiind marcată de perioada de tranziţie de la sistemul centralizat- planificat de tip sovietic la sistemul economiei de piaţă. În mod tradiţional, economia acestui teritoriu a avut o specializare îngustă, preponderent în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, cărora le revin 40-50% din populaţia ocupată şi producţia totală, precum şi circa 2/3 din volumul exportului. Sectorul agroindustrial este specializat îndeosebi în următoarele ramuri: viticultura şi industria vinicolă, pomicultura, legumicultura şi industria conservelor, cultura cerealelor, a florii-soarelui, a sfeclei de zahăr, a tutunului şi industriile de prelucrare a acestora ş.a. O activitate tradiţională este creşterea animalelor, îndeosebi a bovinelor, ovinelor, porcinelor şi păsărilor. Tradiţii milenare au viticultura şi vinificaţia, de parcă acest spaţiu este special conceput pentru viţa-de-vie. Plantaţiile viticole sunt o emblemă a peisajelor autohtone, având în preajmă fabrici vinicole şi crame. Celebre au devenit labirinturile vinicole subterane în calcare de la Mileştii Mici şi Cricova

(ambele în apropiere de Chişinău), care au zeci de kilometri în lungime, cu străzi având denumiri sugestive: Cabernet, Merlot, Fetească, Pinot ş.a., în care se păstrează milioane de litri de vin. Recent subsolurile vinicole de la Mileştii Mici au fost introduse în Guiness book, fiind cele mai mari din lume. Principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova sunt ţările Uniunii Europene (România, Italia, Germania, Polonia ş.a.), precum şi Rusia, Ucraina, Belarus, Turcia, SUA. În aceste ţări se exportă produse agroalimentare, ţesături, confecţii, covoare şi altele şi se importă maşini şi utilaje, combustibili, energie electrică, produse chimice ş.a. Premise favorabile pentru dezvoltare are turismul, în special cel rural şi ecologic. Potenţialul turistic este reprezentat de peisaje pitoreşti, monumente ale naturii, ape minerale curative, obiective arheologice, istorice, culturale, economice, precum şi de patrimoniul etnografic, folcloric, gastronomic etc.

2.3 Domeniul social

Situaţia demografică (2007)

Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008 a constituit 3572,7 mii persoane, din care 1476,1 mii (41,3%) – populaţia urbană şi 2096,6 mii (58,7%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% – femei şi 48,1% – bărbaţi. Structura populaţiei pe vârste poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). Comparativ cu 1 ianuarie 2000, în 2008 se remarcă reducerea ponderii acestei grupe de vârstă de la 23,8% la 17,6% (-238,0 mii persoane) şi creşterea ponderii populaţiei vîrstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,3% (+27,3 mii persoane). Numărul născuţilor-vii în anul 2007 a fost de 37973, majorându-se cu 386 copii faţă de anul 2006, rata natalităţii constituind 10,6 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decât în localităţile urbane, fiind, respectiv, 11,6‰ şi 9,3‰. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 81,8% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.

Al doilea component al mişcării naturale a populaţiei este mortalitatea. În anul 2007 au decedat 43050 persoane, cu 87 persoane mai puţin comparative cu anul precedent, rata fiind de 12,0 decedaţi la 1000 locuitori (nivelul anului 2006). Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 9,4 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 13,9. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui process mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Structura mortalităţii pe cauze de deces relevă că cele mai multe decese (56,2%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (12,7%), bolile aparatului digestiv (9,9%), accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (8,5%), bolile aparatului respirator (6,0%).

În 2007 s-au încheiat 29,2 mii căsătorii, cu 7,7 la sută mai mult comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 8,2 căsătorii la 1000 locuitori. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârea judecătorească a fost în 2007 de 13,9 mii, cu 10,6% mai mult faţă de anul 2006, revenind în medie 3,9 divorţuri la 1000 locuitori.

Migraţiunea populaţiei

Conform datelor Ministerului Dezvoltării Informaţionale, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 7172 persoane. Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 695 persoane, Germania - 253, Israel – 140. Astfel cota celor plecaţi în aceste trei ţări, ca şi mai înainte, constituie peste 90 la sută din totalul persoanelor plecate peste hotarele fostei U.R.S.S. Din ţările CSI cele mai active legături migraţionale se menţin cu Rusia şi Ucraina (corespunzător 3110 şi 2663 emigranţi). În anul 2007 în ţară s-au repatriat 1763 persoane. Distribuţia repatriaţilor după naţionalităţi este următoarea: moldoveni – 45,5%, ruşi – 17,8%, ucraineni – 20,3%, găgăuzi şi evrei câte – 4,5%, alte naţionalităţi – (7,4%). Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia şi Ucraina, respectiv 52,4% şi 26,6%.

Minimul de existenţă în trimestrul II 2008

Mărimea minimului de existenţă în trimestrul II 2008 a constituit în medie pe o persoană 1341,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul I 2008 cu 2,0%. În mediul urban minimul de existenţă a constituit 1437,7 lei, faţă de 1274,6 lei în mediul rural, înregistrînd astfel un decalaj în mărime de 163,1 lei (12,8%), datorită structurii diferite a cheltuielilor de consum şi ponderii mai mari a autoconsumului în mediul rural. Astfel în mediul urban coşul nealimentar constituie în medie 34,0% din minimul de existenţă, iar în rural – 21,3% (în medie pe ţară acest indicator reprezintă 28,4%).

Pe categorii de populaţie valoarea maximă a minimului de existenţă a fost înregistrată pentru populaţia aptă de muncă, în special bărbaţi – 1508,5 lei. Întreţinerea unui copil presupune alocarea în medie a 1228,6 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului, de la 474,1 lei pentru un copil în vârstă de pînă la 1 an şi până la 1359,5 lei pentru un copil în vârstă de 7-16 ani. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 85,7% din valoarea medie pe total şi reprezintă respectiv 1149,9 lei. Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, veniturile disponibile medii lunare pe o persoană în trimestrul II 2008 au constituit 1215,2 lei, înregistrând un ritm de creştere de 20,9% faţă de trimestrul II anul 2007. Totodată, în termeni reali (cu ajustarea la Indicele Preţurilor de Consum) acest indicator a marcat o majorare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în mărime de 4%. Veniturile disponibile ale populaţiei în trimestrul II 2008 au acoperit valoarea medie a minimului de existenţă în proporţie de 90,6%.

Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 iulie 2008 a constituit 643,7 lei, sau cu 20,8 % mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ce respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă la nivel de 56,0%. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit în trimestrul II 2008 - 2583,4 lei, sau cu 24,9% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, făcînd astfel posibilă acoperirea minimului de existenţă de 1,8 ori.

Remunerarea salariaţilor în ianuarie-septembrie 2008

În perioada ianuarie-septembrie 2008 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2457,9 lei şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 25%. Salariul real în aceeaşi perioadă de timp a crescut cu 9,2%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1902,1 lei, în sectorul real al economiei – 2746,8 lei. În luna septembrie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2494,4 lei. Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, salariul mediu lunar a crescut cu 17%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1864,5 lei şi s-a mărit cu 10 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat

2816,4 lei şi a crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Forţa de muncă

În trimestrul II 2008 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit peste 1399 mii persoane, cu 178 mii persoane mai mult faţă de trimestrul anterior. Ponderea populaţiei rurale a fost mai mare faţă de cea a populaţiei urbane (56,6% şi, respectiv 43,4%).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 47,5%, păstrând nivelul trimestrului respectiv al anului 2007 şi atingând valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 50,6%, în comparaţie cu rata pentru femei – 43,5%. Populaţia ocupată a constituit circa 1357 mii persoane, cu 203 mii persoane mai mult faţă de trimestrul I 2008. Repartiţia pe sexe relevă că ponderea bărbaţilor a fost practic egală cu cea a femeilor. Mediului rural i-au revenit 57,3% şi celui urban – 42,7%. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 46,1%, înregistrând o creştere cu 6,7 p.p. faţă de trimestrul respectiv al anului precedent. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (48,9%) în comparaţie cu femeile – 43,5%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a avut aceeaşi valoare, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural - de 46%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 51,8%, a populaţiei de vârstă de 15-64 ani - 51,1% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 27,4%. În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că 34,2% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol, din ei 43,8% au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii. În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de circa 892 mii (+ 51

mii faţă de tr.II 2007). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,6% şi în construcţii, respectiv, 6,6%. În sectorul serviciilor

au activat 46,6% din totalul persoanelor ocupate, depăşind cota tr.II 2007 (+1,4 p.p.). Conform repartizării după forme de proprietate 71,8%

din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată, 24,6% - cu cea publică, şi, 3,6% - în unităţi cu forme de proprietate

mixtă ( publică şi privată) şi cu participarea capitalului străin. Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că numărul salariaţilor constituie 65,3% din total. Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de circa 43 mii, fiind cu 15 mii mai mic faţă de tr.II 2007. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 56,2%, la fel şi persoanele din mediul urban – 64,7%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3%, fiind mai joasă faţă de trimestrul II a. 2007 (4,2%). S-au înregistrat disparităţi semnificative între rata şomajului la bărbaţi – 3,4% şi la femei – 2,7%; în mediul urban – 4,5%, faţă de mediul rural – 1,9%. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 7%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 5%. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a reprezentat 52,5% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, menţinându-se la nivelul trimestrului respectiv al anului 2007. Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Persoane descurajate de a-şi găsi loc de lucru dorit au fost înregistrate circa 13 mii. Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost de circa 253 mii persoane. Circa două treimi din cei declaraţi plecaţi au fost bărbaţi. Persoanelor plecate peste hotare din localităţile rurale le-a revenit circa 70% din total. Din totalul persoanelor inactive, 60 mii persoane, care fusese anterior declarate plecate la lucru peste hotare, la momentul interviului se aflau acasă. Raportul de dependenţă economică, exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 16330/00.

(Sursa:Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova)

2.4 Starea mediului

Protecţia mediului este o prioritate naţională în prezent, rezultată din necesitatea diminuării impactului uman negativ asupra naturii. Republica Moldova are o densitate mare a populaţiei, un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului, o pondere mică a suprafeţei peisajelor naturale. De asemenea, majoritatea speciilor de plante şi de animale se află la extremităţile arealelor de răspândire, ceea ce sporeşte vulnerabilitatea lor. De aceea se impune promovarea unei politici active de protecţie a mediului natural. Conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului se realizează prin optimizarea cadrului legislativ, racordarea acestuia la standardele internaţionale, promovarea unor acţiuni educative, de cercetare ş.a. În acest scop au fost editate două ediţii ale Cărţii Roşii (1978 şi 2001), ultima incluzând 126 de specii de plante şi 116 specii de animale. Un rol important în protecţia patrimoniului natural revine ariilor naturale protejate de stat. Ponderea acestora în totalul teritoriului este de 4,5%, valoare considerabil mai mică comparativ cu majoritatea statelor europene, media ţărilor din Europa de Vest fiind de 15%. Au fost

delimitate 12 categorii de arii protejate, dintre care mai importante sunt 5 rezervaţii ştiinţifice (Codri, Plaiul Fagului, Pădurea Domnească, Iagorlâc şi Prutul de Jos), 63 de rezervaţii naturale, 41 de rezervaţii peisagistice, 3 zone umede, numeroase monumente ale naturii (geologice, paleontologice, hidrologice, botanice) şi altele. Protecţia naturii este parte integrantă a culturii naţionale, cu vechi tradiţii, manifestate prin acţiuni de îngrijire a izvoarelor, fântânilor, pădurilor. Strămoşii noştri au practicat cultul apelor, fiind divinizate unele râuri, izvoare. Acest cult s-a imprimat şi tradiţiilor creştine, păstrate până în prezent, de curăţare a izvoarelor şi fântânilor, cu prilejul sărbătorii Rusaliilor, a Duminicii Mari şi a altora. O activitate de amploare în ultima perioadă este sărbătoarea „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, organizată sistematic primăvara, în cadrul căreia

se plantează arbori şi arbuşti în toate localităţile republicii. Politicile şi strategiile statului în domeniul protecţiei mediului, a utilizării durabile a resurselor naturale şi a conservării biodiversităţii, sunt promovate de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Această autoritate centrală de stat a devenit minister în anul 1998 şi are ca subdiviziuni Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenţia de Stat pentru Geologie „AGeoM”, Serviciul Piscicol, Institutul de Ecologie şi Geografie şi altele. În acest domeniu activează şi alte organizaţii de stat (Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”), instituţii ştiinţifice şi universitare, organizaţii neguvernamentale şi altele. După anul 1991 au fost constituite numeroase ONG de mediu, care îşi desfăşoară activitatea la nivel local, regional şi naţional. Acestea au o contribuţie esenţială în informarea populaţiei şi sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor de mediu, în mobilizarea publicului în acţiuni de protecţie a naturii (în primul rând a ariilor naturale protejate de stat), în educaţia ecologică, în organizarea expediţiilor ecologice etc., creând o atitudine civică a comunităţilor faţă de problemelor mediului. De 18 ani se editează neîntrerupt revista naţională NATURA, care popularizează şi promovează valorile patrimoniului natural şi cultural, furnizează informaţie de mediu şi cultivă populaţiei şi, mai ales, generaţiei tinere dragostea faţă de natură şi responsabilitatea civică faţă de calitatea mediului înconjurător. Cea mai influentă organizaţie neguvernamentală de mediu este Mişcarea Ecologistă din Moldova, care realizează un spectru larg de activităţi în domeniu şi are ca obiectiv major formarea sentimentului de responsabilitate a generaţiilor actuale faţă de patrimoniul natural şi cel spiritual naţional. Obiective similare promovează şi alte ONG de mediu, precum şi unele organizaţii şi asociaţii profesionale din domeniul ştiinţelor naturii. Republica Moldova a aderat la câteva acorduri internaţionale şi regionale de mediu, dintre care cele mai importante sunt:

Convenţia privind diversitatea biologică (RIO), în anul 1995;

Convenţia privind protecţia stratului de ozon (VIENA), în anul 1996;

Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice (RAMSAR), în anul 1999;

Convenţia cu privire la protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial (PARIS), în anul 2002;

Convenţia – Cadru privind schimbările climatice (NEW YORK), în anul 1995, cu Protocolul de la KYOTO, în anul 2003 şi altele.

Republica Moldova a participat activ la Conferinţele ministeriale (Aarhus, 1998) şi a cincea (Kiev, 2003) sub genericul „Un mediu pentru Europa” şi la alte acţiuni internaţionale în acest domeniu. Actualmente priorităţile principale în domeniul protecţiei mediului sunt armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, implementarea convenţiilor, a acordurilor şi a altor documente internaţionale de mediu la care Republica Moldova este parte, asigurarea securităţii ecologice şi biologice a populaţiei, stimularea participării publicului la luarea deciziilor, asigurarea accesului la informaţie, susţinerea sectorului neguvernamental etc., în vederea asigurării unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi cele viitoare.

2.5 Resurse turistice

I. Arealul Codrilor

Cuprinde Podişul Moldovei Centrale, respectiv Codru, zona cea mai pitorească a râului Răut şi rezervaţia peisagistică „Orheiul-Vechi". Este cea mai reprezentativă regiune, iar potenţialul turistic se concentrează în patru subareale distincte prin specificul resurselor: Orhei, Teleneşti, Călăraşi, Hânceşti.

Complexul natural-cultural Orheiul-Vechi. Răutul (286 km), cel mai mare afluent al Nistrului, este al treilea ca lungime în spaţiul între Nistru şi Prut. În Ţinutul Orheiului, în apropierea satelor Păhărniceni, Piatra, Jeloboc, Furceni, Trebujeni, Butuceni, Morovaia, Măşcăuţi, defileul râului este aproape sălbatic. Cu maluri abrupte, grote şi peşteri în carst, stânci calcaroase cu forme bizare, Răutul formează configuraţii geografice unice. Zona respectivă are condiţii ideale pentru practicarea turismului rural şi ecologic. Istoria spune că acum 2-3 mii ani Răutul era navigabil până la cetatea medievală Orheiul-Vechi şi chiar până la Bălţi, fapt confirmat de inscripţiile lapidare de la mănăstirile rupestre săpate în malul abrupt al defileului. Reîntoarcerea treptată la echilibru a ecosistemului oferă şanse reale ca Răutul să devină o arteră turistică europeană. La 40 km

spre nord de Chişinău, la Orheiul Vechi, se întinde măreaţa împărăţie a trecutului geologic şi istoric. Cu o vechime de milenii, aici se află mai multe vetre de civilizaţie dacică, rămăşiţele cetăţii Şehr-al-Djedid, ridicate de Hoarda de Aur în sec. XIV, mănăstirile rupestre din Evul Mediu, peşterile săpate în stâncă, biserica cu hramul „Sfânta Maria” construită în sec. XIX, o cetate dacică, ruinele unei băi publice tătăreşti – toate încadrând satele Trebujeni şi Butuceni şi formînd minunea cu numele Orheiul Vechi. Fiecare dintre ele vine dintr-un alt timp, cu o altă poveste şi cu o altă arhitectură peisagistică.

II – III. Arealul Nistrului de Mijloc şi Inferior

Arealul cuprinde bazinul de mijloc şi inferior al Nistrului şi dispune de resurse naturale valoroase. În acest spaţiu de la Naslavcea până la Palanca, pe o distanţă de circa 700 km se află multe rezervaţii peisagistice, monumente ale naturii şi culturii, situri arheologice, complexe monastice, locaităţi etnografice, mănăstiri rupestre, cetăţile medievale moldoveneşti de pe Nistru.

Cetatea Hotin, prima atestare din sec.X. Reconstruită în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, dar fortificată şi finisată în forma actuală de către Ştefan cel Mare. Cetatea Soroca, începută de Alexandru cel Bun, reconstruită de Ştefan cel Mare şi adusă în forma actuală de Petru Rareş în anii 1543-

1545.

Cetatea Tighina, prima atestare ca loc fortificat la vadul Nistrului este de pe vremea lui Alexandru cel Bun, la 1408. Se înalţă ca cetate pe timpul lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Cetatea Albă, prima atestare este încă din sec.YI de până la Hristos. Este înălţată la 1421 de Alexandru cel Bun, apoi extinsă şi fortificată în anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare. Rezervaţiile peisagistice „22 de vaduri” de la Naslavcea, Ocniţa; „Călărăşăuca”, Donduşeni; „Rudi-Arioneşti”, „Holoşniţa”, „Cosăuţi”, „Trifăuţi”, Soroca; „Nemirăuca”, „Napadova”, „Japca-Bursuc”, Floreşti; „Climăuţii de Jos-Raşcov-Socola”, Şoldăneşti; „Saharna”, „Ţipova”, Rezina etc.

IV. Arealul „Toltrele Prutului”

Cuprinde partea de nord-vest din bazinul Prutului, respectiv „Toltrele Prutului" şi dispune de un potenţial ecoturistic deosebit cuprins pe segmentul Criva - Ungheni, inclusiv obiective cultural-istorice din cele mai îndepărtate evuri.Distanţa-peste 200 de km. În această zonă Prutul penetrează unul dintre cele mai mari zăcăminte de gips din Europa şi barajul coralier fosil de vârstă sarmaţiană. În stratul de gips se află unele dintre cele mai mari sisteme carstice de pe planetă, cum sânt, peşterile “Optimisticescaia”, “Oziornaia “ în Ucraina şi “Emil Racoviţă” în R. Moldova, care au niste volume impunătoare. De exemplu, toate peşterile bucovinene în ansamblu ating un volum de1.468.000m3, iar peştera “E. Racoviţă “ are un volum de 712.000m3, sau circa jumătate din volumele carstice din zonă.

Valea Prutului de Mijloc este un teritoriu cu cea mai mare densitate de peisaje inedite. Aici se află peste 40 la sută din toate monumentele naturale şi antropice din R.Moldova, aici natura a creat un ansamblu unic de monumente de la cele geologice, paleontologice şi până la cele floristice şi faunistice. Combinaţiile originale dintre piatră şi apă, vegetaţie şi animale, pământ şi aer au dat naştere unui peisaj cu o valoare de unicat. În această zonă sunt incluse în categoria de arii protejate: Peştera „ Emil Racoviţă”, complexele naturale “Caracuşenii Vechi – Corjeuţi”, “Gordineşti-Buzdujeni-Brânzeni”, “Feteşti-Burlăneşti”, “Druţă-Horodişte”, „Cheile Buteşti “, Defileurile Duruitoarea şi Văratec, Reciful Proscureni, “Suta de Movile” de la Branişte, Râşcani. În anul 1993 a fost creată rezervaţia „Pădurea Domnească”. Pădurile de stejar secular din Lunca Prutului se mai păstrează şi astăzi în rezervaţia „Pădurea Domnească”. “Ţara Bîtlanilor” e o colonie unicat cu peste 1000 de exemplare de egrete ce cuibăresc pe arborii din luncă. Miscarea Ecologistă din Moldova împreună cu revista naţională NATURA au propus acum 18 ani crearea unui Parc Naţional Transfrontalier în Valea Prutului de Mijloc, în care să fie incluse şi monumentele naturale şi antropice din judeţele Botoşani şi Iaşi.

V. Arealul Tigheciului

Cuprinde Dealurile Tigheciului şi o parte din câmpia înaltă: zone peisagistice, lacuri cu vegetaţie de stufăriş, ape minerale şi termale (Cahul), fond piscicol şi de vînătoare, podgorii renumite (Cahul, Ciumai, Iargara, Leova), rezervaţii ştiinţifice; obiective cultural-istorice, catedrală (Cahul), vestigii romane (Valul lui Traian), muzee. Rezervaţia „Prutul de Mijloc” Un loc de mare atractivitate turistică este rezervaţia „Prutul de Jos” clasificată în prezent ca rezervaţie ştiinţifică. Are o suprafaţă relativ mică – 1961 ha, incluzând lacul Beleu, porţiuni de pădure de luncă, desişuri de trestie şi papură şi ecosisteme acvatice: 12 gârle ale râului

în porţiunea satului Slobozia Mare. Rezervaţia are suprafeţe terestre, bălţi şi oglinzi de ape – delta Prutului, şi un loc pitoresc cu terase abrupte lângă luncă.

Arealele nominalizate întrunesc majoritatea criteriilor care determină potenţialul turistic al unei sau altei regiuni. Prin caracteristicile naturale şi antropice cele 5 areale oferă şanse mari de dezvoltare şi practicare a turismului durabil. În aceste spaţii sunt concentrate cele mai importante valori ale patrimoniului natural şi antropic din R. Moldova, aici îşi au vatra seculară sute de localităţi rurale, care la

rândul lor pot fi omologate, în funcţie de specific, în categoria tipurilor de sate turistice. Zonele identificate oferă şanse reale pentru lansarea şi dezvoltarea turismului rural, ecologic şi cultural atât în plan intern cât şi extern. Zonele evidenţiate pot fi extinse şi cuprinde noi spaţii rurale şi teritorii din Fondul ariilor naturale protejate de stat, pot fi grupate şi regrupate în funcţia de itinerarele turistice, de managementul, oferta şi cererea turistică. Atenţionăm asupra faptului că zonele nominalizate întrunesc deopotrivă criterii ale patrimoniului turistic natural şi antropic. Cât priveşte evaluarea patrimoniului antropic, constatăm: R. Moldova dispune de importante creaţii ale civilizaţiei rurale ca rezultat al vieţuirii de peste 2 milenii a poporului nostru în acest spaţiu geografic. Am putea evidenţia prin valoarea şi atractivitatea lor:

1. Monumentele istorice, de artă şi arhitectură, de o mare varietate, din diferite epoci istorice, dintre care între cele mai reprezentative:

mănăstirile rupestre din bazinul Nistrului (sunt identificate 42 de locuri, dintre care 6 sunt accesibile - au valoare de unicat în Europa);

bisericile din lemn, sunt puţine la număr şi prind epoci de după Evul Mediu până în sec. XVIII;

cetăţile moldoveneşti de pe Nistru – Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea-Albă

complexele monastice (33, 24 complexe mănăstireşti, 6 rupestre, 3 schituri)

castele şi conace înconjurate de parcuri (Ţaul, Redii Vechi, Mândâc, Ivancea etc.)

reţeaua de muzee şi case memoriale

arta şi tradiţia populară.

2. Vestigiile arheologice – au fost descoperite în R.

arheologică din Europa.

Moldova peste 8000 de obiective arheologice, suntem poate cea mai bogată zonă

În concluzie, putem afirma, că avem un potenţial turistic ecologic bogat, dar care actualmente nu este valorificat. Valorificarea lui în mod gradual, eşalonat, respectând rigorile ecologice, este legată de foarte mulţi factori, principalul rămânând necesitatea de a fi o societate deschisă, democratică, cu o economie de piaţă, în care economia funcţionează pentru a dezvolta o infrastructură pe potriva cererii turistice, pe de altă parte furnizează bani pentru protecţia mediului înconjurător, pentru diferite categorii de cetăţeni, care îşi pot rezerva finanţe şi pentru odihnă, recreare şi agrement.

3. Analiza SWOT a potenţialului turistic în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova

Pornind de la rezultatele Studiului asupra potenţialului turistic în zona transfrontalieră Municipiul Iaşi-Republica Moldova şi de la concluziile workshopului “Turismul transfrontalier. Direcţii strategice de dezvoltare” desfăşurat la Iaşi în perioada 21-22 februarie 2008, a fost identificată următoarea structură a analizei SWOT a potenţialului turistic în zona de graniţă Iaşi-Republica Moldova.

Puncte tari

1. Patrimoniul turistic variat si de aici, multiplele forme de turism ce pot fi practicate, atât în Iaşi, cât şi în Republica Moldova (turism

religios, turism cultural, turism de congrese si reuniuni, turism de tranzit, turism balnear, turism rural, turism ecologic, turism

vitivinicol, turism pentru shopping)

2. Turismul ecumenic si de pelerinaj (Iaşi – peste 100 de biserici, cel mai mare pelerinaj ortodox din România, la moaştele Cuvioasei

Parascheva, ocrotitoarea Moldovei; Republica Moldova – mănăstiri şi biserici de însemnătate istorică: Căpriana, Hâncu, Japca, Rudi, Saharna etc.) atrage sute de mii de turişti în fiecare an.

3. Turismul cultural (numeroase monumente naţionale, mănăstiri, catedrale şi biserici, multe dintre ele vechi de câteva secole, muzee,

case memoriale, vestigii istorice: Curtea Domnească de la Hârlău, Curtea Domnească de la Cotnari, vestigiile curţii domneşti din Iaşi, Cucuteni, număr ridicat de manifestări culturale etc.) prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini.

4. Păstrarea şi valorificarea tradiţiilor

Evenimente culturale cu periodicitate anuală: Cucuteni 5000 (târg de ceramică), Festivalul Cătălina, Festivalul Internaţional de Artă Tradiţională, Ouă Încondeiate, Târgul Meşterilor Populari, Sub semnul “Mărţişorului” – Iaşi, Festivalul Vinului de la Chişinău

Meşteşuguri, în trecut bine reprezentate, se păstrează mai ales în zonele rurale:

cioplit în lemn/prelucrarea lemnului (Tansa, Hârlău, Sticlăria – comuna Scobinţi, Iaşi – Iaşi; Nisiporeni, Chişinău – Republica Moldova)

cioplit în piatră (Soroca – Republica Moldova)

ceramică (Chişinău – Republica Moldova)

împletitul din lozie (Soroca – Republica Moldova)

împletitul din fibre vegetale (Zolonteni – Republica Moldova)

confecţionarea instrumentelor muzicale (Chişinău, Călăraşi – Republica Moldova)

industrie casnică: ţesutul covoarelor, broderia vestimentaţiei, croşetat (Valea Oilor – comuna Bălţaţi – Iaşi; Clisova, Gordineştii Noi – Republica Moldova)

olărit (Schitu Stavnic - comuna Voineşti, Pârcovaci, Poiana - comuna Deleni, Valea Lupului - comuna Rediu – Iaşi)

împletituri din papură, nuiele şi sfoară (Comarna, Heci – comuna Lespezi, Pârliţi – comuna Holboca, Iaşi – Iaşi)

pictură naivă (Bălţaţi, Glodenii Gândului – comuna Ţibana, Iaşi – Iaşi)

măşti (Hârlău, Iaşi, Popeşti, Cucuteni, Ruginoasa – Iaşi)

prelucrarea fierului (Săcărăşti – comuna Cucuteni – Iaşi)

6. Baze de tratement (Strunga, Nicolina - Iaşi, sanatorii şi staţiuni balneoclimaterice – “Nufarul Alb”, Cahul; “Codru”, Ungheni, Hârjăuca; “Bucuria-Sind”, “Nistru’’, Vadul lui Vodă, staţiuni de odihnă şi recreere – “Victoria”, Soroca; “Albinuţa”, Ungheni; “Codru”, Ungheni, Bahmut; “Dumbrava Albă”, Bălţi; peste 47 de izvoare cu ape minerale curative – Republica Moldova)

7.

Ecosistem, rezervaţii naturale (Rezervaţia paleontologică Repedea, Pădurea Uricani, Pădurea Dealu Mare, Valea lui David – Iaşi,

Toltrele Prutului, Suta de Movile, Padurea Domnească, Parcul Ţaul, Peştera “Emil Racoviţă”, Rezervaţia “Codrii”, Rezervaţia “Plaiul Fagului”, Rezervaţia “Orheiul Vechi”– Republica Moldova)

8. Manifestări unice (Cucuteni 5000, Festivalul Muzicii Mecanice – Iaşi, Sărbătoarea Vinului – Republica Moldova)

9. Turism vitivinicol cu potenţial major de dezvoltare (Bucium, Hârlău, Cotnari – Iaşi, vinoteci, caverne, oraşe subterane: Mileştii Mici,

Cricova, Cojuşna, 142 de fabrici de vinuri, dintre care 21 dispun de experienţă în primirea vizitatorilor, expoziţii internaţionale şi săli de

degustare – Republica Moldova).

10. Aeroporturi internaţionale - Iaşi, Chişinău

11. Căi rutiere de comunicaţie incluse în reţeaua europeană de transport: E58, E583 – Iaşi, E58, E577, E581, E583 – Republica Moldova.

12. Reţeaua feroviară În Republica Moldova, transportul feroviar este asigurat preponderent prin Staţia de cale ferată Chişinău, cu curse

directe şi de tranzit spre/din principalele oraşe din Federaţia Rusă (Moscova, St.-Peterburg, Saratov), Ucraina (Kiev, Odessa, Ivano- Frankovsk, Simferopol, Reni), Bielarus (Minsk), România (Bucureşti, Constanţa) şi Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas). Conexiunile cu Moscova, Bucureşti, Odesa şi Reni sunt asigurate prin rute zilnice.

13. Prezenţa la Iaşi a unui Centru de Informare Turistică (Piaţa Unirii nr. 12) şi a unui Birou de Turism Transfrontalier cu sediul în

acceaşi locaţie. Turiştii ajunşi la Iaşi pot obţine informaţii de natură turistică şi despre Republica Moldova. Statistica Centrului de Informare Turistică dezvăluie o infomaţie importantă: în proporţie de peste 80%, turiştii străini care vizitează Iaşul îşi planifica o vizită în Republica Moldova, ghidurile turistice pe care le au la îndemână (de cele mai multe ori cele editate de Lonely Planet) prezentând cele

două ţări în cadrul aceluiaşi material.