Sunteți pe pagina 1din 14

DECONTARILE FARA NUMERAR Aspecte generale privind decontarile fara numerar

Pentru economia actuala, operatiunile de plati reprezinta elementul primordial al tuturor pietelor. Desfasurarea fluxurilor de plati se poate face prin mai multe modalitati. Ansamblul modalitatilor tehnice de efectuare a platilor in cadrul unei economii nationale formeaza mecanismul de plati. Platile pot avea loc sub doua forme, tinand cont de posibilitatile existente de stingere a obligatiilor banesti si de natura instrumentelor folosite in acest scop1[1] : Plati cu numerar efectuate imediat si la care se intrebuinteaza moneda efectiva, respectiv bancnotele si moneda metalica Plati fara numerar stingerea obligatiilor are loc prin transferul de fonduri intre doua sau mai mai multe parti prin dispozitii, ordine, in care se foloseste unitatea monetara, dar nu se manipuleaza moneda in forma concreta Numerarul sub forma de bancnote si moneda metalica reprezinta instrumentul de plata initial in multe tari. Chiar daca este foarte comod de intrebuintat si folosit in cazul unui numar de tranzactii de valori mici, vehicularea numerarului este costisitoare si ridica probleme de securitate pentru banci dar si pentru populatie. Astfel, in economie are loc o trasformare: restrangerea platilor in numerar la cateva operatiuni necomerciale. In tarile dezvoltate, majoritatea populatiei foloseste cecuri sau carduri, plafonul maximal al sumelor platite in numerar micsorandu-se continuu. Transferul fizic a milioane de unitati monetare este inlocuit cu transferul scriptic si electronic. De-a lungul timpului, alaturi de disponibilitatile banesti propriu-zise s-au impus tot mai mult banii de cont, banii scripturali. S-au produs modificari substantiale in marimile celor doua componente ale masei monetare, sensul schimbarii fiind dat de cresterea ponderii operatiilor care se deruleaza prin intermediul banilor scripturali (prin virament). Viramentul bancar este o plata fara numerar. Deci, prin transferul sumei dintr-un cont in altul se ajunge la o simplificare a relatiilor de plata. Pentru ca moneda de cont creata de bancile comerciale sa circule realmente, adica sa indeplineasca functia de moneda, banca comerciala respectiva trebuie sa indeplineasca doua conditii: 2) Sa garanteze permanent clientilor sai transformarea unei parti din moneda de cont nou creata si pusa la dispozitia lor in moneda de cont a altei banci comerciale 2) Sa garanteze permanent transformarea unei parti din moneda de cont nou creata in moneda Bancii Centrale: numerar (bancnote si monede) si respectiv disponibil in cont la Banca Centrala (moneda de cont)

Moneda de cont are o caracteristica specifica si anume se multiplica prin credit. Astfel, dupa o perioada apare in economie o cantitate de moneda superiora celei create. Prin miscarea banilor de cont se realizeaza decontarile fara numerar in economie. Principiile decontarilor fara numerar Pentru buna realizare a decontarilor fara numerar trebuie respectate urmatoarele principii2[2]: 1) Pastrarea disponibilitatilor banesti in conturi bancare, sumele ce pot fi pastrate in caserie fiind plafonate In vederea pastrarii disponibilitatilor banesti, bancile deschid clientilor lor urmatoarele tipuri de conturi: Conturi curente- aici sunt pastrate disponibilitatile banesti aferente activitatii curente si prin care se pot efectua operatiuni de incasari si plati. Acestea sunt conturi bifunctionale dar au cont creditor la banca, putand sa apara cu sold creditor doar atunci cand banca permite titularului sa efectueze plati dupa epuizarea disponibilitatilor in baza unor credite acordate (credite in descoperit de cont) Conturi de depozit- disponibilitatile sunt pastrate sub forma de depozite la vedere, la termen, depozite colaterale, (pentru deschidera de acreditive, pentru emiterea de scrisori de garantie, pentru emiterea de cecuri certificate, pentru ordine de plata cu scadenta) iar in contabilitatea bancii sunt conturi de pasiv Conturi credite- reflecta creditele acordate clientilor prin cont separat de imprumut iar in contabilitatea bancii sunt conturi de activ 2) Obligativitatea consimtamantului platitorului atunci cand se pune problema transferarii unor sume din contul sau in alte conturi. Consimtamantul poate fi dat fie prin emiterea din proprie initiativa a platitorului a unor documente de plata, fie prin acceptarea la plata a unor documente emise de beneficiarul sumei 3) Efectuarea platilor la termenele exigibile. In cazul livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii, acest principiu prezinta doua laturi: una ce priveste momentul solicitarii platii de catre furnizor si una legata de momentul efectuarii platii de catre cumparator 4) Limitarea platilor din cont la marimea disponibilitatilor existente si a creditelor aprobate. Cind disponibilitatile de plata sunt epuizate, platile se opresc, urmand a fi reluate din incasari 5) Alegerea de catre partile participante la decontari a formelor si intrumentelor de decontare si prevederea lor in contractele economice 2

6) Introducerea in sistemul de decontare ca element de tranzitie spre economia de piata, a perceperii de comisioane si speze bancare pentru operatiunile efectuate prin conturi. Deci, bancile nu mai efectueaza gratuit asemenea operatii deoarece atat ele cat si societatile comerciale trebuie sa isi acopere cheltuielile din venituri si sa realizeze profit Modalitati si instrumente de plata sau de garantare a obligatiilor contractuale Pentru gestiunea curenta a platilor si incasarilor legate de comertul international, BRD Groupe Societe Generale va pune la dispozitie instrumente de plata si incasare de care este nevoie: ordine de plata in valuta, cecuri, bilete la ordin, cambii, precum si modalitati de plata si garantare mai complexe: incasso, acreditiv, acreditiv stand-by si garantii internationale. Incasso-ul Prin incasso, se intelege manipularea de catre banci, potrivit instructiunilor primite de la ordonator, a documentelor comerciale si/sau financiare, in scopul: de a obtine plata si/sau acceptarea documentelor;

de a elibera documentele contra acceptarii si/sau contra platii lor, dupa caz; de a elibera documentele in alte conditii. Tipuri de incasso: Simplu: transmiterea pe canal bancar a documentelor financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri etc.), neinsotite de documente comerciale; Documentar: transmiterea pe canal bancar a documentelor comerciale (factura, document de transport, altele), insotite sau nu de documentele financiare. Prin incasso documentar se dispune de o modalitate de decontare simpla, rapida, care va permite derularea tranzactiilor, in cadrul unor relatii comerciale traditionale, de durata. 3. Acreditivul documentar Vanzarea de marfuri si furnizarea de servicii cumparatorilor straini comporta riscuri suplimentare in raport cu comertul pe plan intern. Desi interesele partilor raman aceleasi, cumparatorul tine ca prestatiile sa fie oferite, iar vanzatorul ca plata sa fie efectuata. In tranzactiile internationale riscurile cresc. Aceste riscuri pot fi reduse prin utilizarea unor tehnici de decontare a tranzactiilor, reglementate si acceptate pe plan international. Acreditivul documentar, este cea mai utilizata modalitate de plata in cadrul relatiilor comerciale internationale. Derularea operatiunilor cu acreditivul documentar este reglementata de catre Regulile si Uzuantele Uniforme (R.U.U.) privind creditul documentar, elaborate de Camera Internationala de Comert din Paris. Aceste reguli au fost publicate pentru prima data la Lisabona in 1951 si revizuite de mai multe ori.

Acreditivul documentar reprezinta o modalitate de plata des utilizata in schimburile economice internationale, potrivit careia platile se fac dintr-o suma de bani rezervata in mod special de catre cumparator (importator) in contul sau, contra prezentarii de catre furnizor , intr-un termen fixat, a documentelor ce dovedesc indeplinirea obligatiilor privind expedierea marfurilor sau prestarea serviciilor, in conformitate cu conditiile stabilite anterior prin contractul comercial3[3]. Partile participante la operatiunile generate de utilizarea acreditivului sunt urmatoarele: ordonatorul acreditivului (importatorul) care in calitate de cumparator este cel ce initiaza deschiderea acreditivului banca emitenta a acreditivului (ordonatoare), respectiv banca importatorului, care efectueaza deschiderea acredititvului beneficiarul acredititvului reprezentat de furnizorul marfurilor (exportatorul) sau prestatorul de servicii banca mandatata, respectiv banca furnizorului, care are obligatia de a aviza beneficiarul in privinta deschiderii acreditivului si de a urmari in tocmai indeplinirea conditiilor de utilizare ale acestuia. Procedura de deschidere a acreditivului documentar include doua etape principale: a. prezentarea cererii de deschidere a acreditivului. Cererea este intocmita de catre ordonator si include toate instructiunile referitoare la acredtiv. De regula, cererea se intocmeste intr-o limba de uz international. In cerere se mentioneaza urmatoarele date: numele si adresa beneficiarului (nume, adresa, cod fiscal, nr. cont); banca beneficiarului (nume, adresa completa, cod SWIFT); valoarea (suma in cifre si litere); valuta; valabilitatea acreditivului (pana la 25 de zile);

conditia cum se face plata (la vedere, la termen, prin acceptare, prin negociere, plata mixta); locul de incarcare al marfii (localitate,tara); conditia de livrare a marfurilor, conform INCOTERMS 2000;

termenul cand trebuie prezentate documentele specificate la banca pentru a incasa suma, sau pentru acceptare sau negociere; 3

alte precizari: livrari partiale permise/nepermise, transbordari permise/nepermise, cine suporta comisioanele bancare, forma acreditivului (revocabil/irevocabil, confirmat/neconfirmat), modul de realizare (prin plata la vedere/prin acceptare/ prin negociere), transferabil/netransferabil. b. elaborarea propriu-zisa a acreditivului.

Pe baza instructiunilor de la clientul sau, banca emitenta intocmeste acreditivul documentar pe care il transmite beneficiarului prin intermediul bancii sale. Toate instructiunile corespund celor din cererea de deschidere, fara amendamente si traduceri in alta limba. Astfel banca care deschide un acreditiv documentar poarta o raspundere a decontarii datorita angajamentului de plata asumat. Elementele acreditivului documentar Acreditivul trebuie sa contina, inca de la deschidere, toate datele necesare derularii sale, care pot fi structurate4[4]: (a) elemente definitorii; (b) elemente referitoare la documente; (c) elemente referitoare la rambursare. (a) includ informatii privind partile implicate in derulare, data si locul emiterii, data si locul expirarii valabilitatii, tipul acreditivului, suma, valuta, specificari privind utilizarea partiala, transbordarea, detalii privind marfa, locul de incarcare si destinatia marfii, termenul de incarcare a marfii. (b) specifica documentele obligatorii ce trebuie prezentate contra plata. Documentele prezentate la banca sa de catre exportator dupa expedierea marfii variaza in functie de natura operatiei comerciale si de prevederile contractului de vanzare-cumparare. De regula, pentru plata unui export prin intermediul acreditivului documentar se cer urmatoarele documente: documente de transport, factura, certificatul de calitate, certificatul de inspectie, certificatul de origine, certificatul fitosanitar sau cel veterinar, polita de asigurare.

R.U.U. (Reguli si Uzante Uniforme) nr 500 mentioneaza mai multe tipuri de documente de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de transport maritim nenegociabila, documentul de transport multimodal, scrisoare de transport aerian, recipise postale, certificat de trasport rutier). Toate aceste documente trebuie prezentate la banca pentru plata, negociere sau acceptare pana la o anumita data specificata in acreditiv. In lipsa acestei specificari, documentele trebuie prezentate timp de 21 zile de la data emiterii lor. Bancile vor accepta documentele asa cum se prezinta daca ele corespund cerintelor acreditivului, datele pe care le contin sa permita verificarea daca marfurile si serviciile la care se refera corespund celor inscrise in factura si in textul acreditivului. Se accepta documentele originale sau cele intocmite prin sisteme de producere grafica, prin sisteme automatizate sau computerizate. Indiferent de tip, documentul de transport se accepta daca : a fost emis de catre un transportator direct sau prin agentul sau;

indica preluarea spre incarcare, incarcarea la bord sau expedierea marfurilor; consta dintr-un set complet de originale, destinate expeditorului, iar documentul de transport trebuie sa fie curat, adica sa nu contina clauze sau adnotari care sa constate starea defectuoasa a marfii si/sau a ambalajului. Bancile sunt obligate sa respecte durata examinarii documentelor (7 zile), ele nefiind, insa, obligate sa examineze documentele prezentate de exportator, dar nespecificate de acreditiv. Daca banca respinge documentele, ea este obligata sa informeze neintarziat exportatorul si sa specifice cauza refuzului de a plati. (c) contine instructiuni de rambursare pentru banca notificatoare legate de modalitatea efectiva de rambursare, atat a contravalorii marfurilor cat si a cheltuielilor bancare ocazionate de derularea acreditivului. Acoperirea acreditivului se realizeaza, fie pe seama disponibilitatilor proprii ale importatorului, fie dintr-un credit acordat cumparatorului de catre banca lui. Acreditivele pot fi acoperite in doua moduri: 1. anticipat, adica prin virarea sumei reprezentand contravaloarea acreditivului in contul bancii platitoare chiar in momentul deschiderii acestuia, prin creditarea ferma a contului acestei banci si debitarea concomitenta a contului bancii ordonatoare; 2. pe masura utilizarii acreditivului.

Acreditivul Stand-by Acreditivul stand-by este o garantie bancara emisa sub forma unui acreditiv, obiectul ei fiind garantarea executarii unei obligatii contractuale. Banca emitenta se angajeaza sa despagubeasca baneste beneficiarul, in cazul in care ordonatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract.

Spre deosebire de celelalte tipuri de acreditive, cel stand-by poate fi doar in situatia in care ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contract, iar beneficiarul dovedeste acest lucru cu documentele mentionate in textul acreditivului. Ca regula generala, numarul documentelor care trebuie prezentate este relativ restrans (cererea prin care se solicita plata, eventual o trata, confirmarea beneficiarului, semnata de catre acesta, prin care se precizeaza ca ordonatorul nu sia indeplinit obligatia contractuala, copie a facturii neachitate, copie a documentului de transport etc.). Acreditivul stand-by se constituie intr-o alternativa a unui credit documentar sau a unei garantii bancare, prezentand avantajul de a fi un instrument suplu, usor de administrat, care va poate proteja de riscurile comerciale si politice specifice comertului international. Acreditivul stand-by este similar oricarui tip de garantie. Continutul acestuia corespunde practicii normale in materie de acreditive, cu urmatoarele exceptii: utilizarea acestui instrument este posibila numai in cazul in care plata nu s-a efectuat este suficienta o simpla declaratie a beneficiarului acreditivului documentar stand-by, insotita de copii care demonstreaza ca livrarea a fost facuta, pentru a dovedi ca marfa sau prestatia a fost furnizata Acest tip de acreditiv este folosit in Statele Unite al Americii, unde legislatia in domeniu nu permite bancilor sa emita garantii in sensul european al cuvantului.

BRD Groupe Socit Gnrale este cea mai important banc privat i a doua banc din Romnia, avnd a doua capitalizare bursier la Bursa de Valori Bucureti(peste 2 miliarde n martie 2005). Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale,unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro.BRD- Groupe Socit Gnrale i concentrez activitatea pe trei axe majore: Banc de retail Banc de referin a societilor comerciale Banc de investiii Obiectivul major al BRD - GSG este dezvoltarea fondului su de comer pe aceste piee, n cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienii si. Strategia sa dedezvoltare durabil este fondat pe cele 3 valori comune tuturor entitilor GrupuluiSocit Gnrale: profesionalismul, inovaia i spiritul de echip. Principalele obiective ale dezvoltrii BRD- GSG sunt: oAdaptarea organizrii i a metodelor la strategia clienilor

oCreterea selectiv a activelor oInovaia oReducerea coeficientului de exploatare oRentabilitate durabil

Sistemul informaional al Bncii Romne pentru Dezvoltare

S.C. B.R.D. S.A. ntreine n activitatea sa curent - operativ relaii cu toi cei care acionez asupra conturilor sale sau ale clienilor ei. De asemenea se exercit o serie de relaii permanente ntre uniti operaionale i funcionale ale ntreprinderii bancare.Toate aceste activiti i relaii se materializeaz n evenimente pe care instituia B.R.D. trebuie s le organizeze n cadrul sistemului sau informaional pentru profitabilitatea activitii sale, corespunztor exigenelor ce decurg din aplicarea n practic a cerinelor mecanismelor economiei de pia. Sistemul este un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale, format n general din echipamente, metode, tehnici, procedee, modele, personal utilizate ninteraciune prin intermediul unui mecanism specific i al unui sistem de control. Acest sistem de conducere i control intr n legtur cu un sistem operant ce asigur, la rndu lsu, pentru domeniul bancar, transformarea unor fluxuri financiare de intrare n fluxur ifinanciare de ieire.Sistemul informaional bancar lucreaz ca o interfa ntre sistemul decizional icel operativ, avnd la baz un mecanism de feed- back. Se poate afirma c ntreag aactivitate bancar este influenat de organizarea i funcionarea sistemului informaional,de operativitatea, precizia i calitatea informaiilor culese , prelucrate i transmise ca date. Practic, sistemul informaional are urmtoarele funcii: -Cunoaterea funcionrii i specificul prelucrrii realizate la nivelul subsistemuluioperant, -Furnizarea de date pertinente, exacte i operative subsistemului de conducere, -Implementarea funciilor eseniale relative la informaiile cu specific financiar -Generarea de informaii cu caracter particular financiar- contabil, -Memorarea i prelucrarea informaiilor.

Decontri fr numerar

Plata fr numerar: reprezint orice plat efectuat prin dispoziie, cesiune, transmitere(virament) fr a utiliza moneda n forma sa concret. Instrumentul de plat de credit:este instrumentul de plat care circul de la unitatea bancar sau alte instituii financiar bancare autorizate ctre unitatea bancar a beneficiarului, avnd ca efect debitarea contului pltitorului i creditarea contului. Instrumentul de plat de debit:este instrumentul de plat care circul de la unitatea bancar a beneficiarului ctre unitatea bancar a pltitorului, avnd ca efect debitarea contului pltitorului i creditarea contului beneficiarului.Transferul de fonduri bneti prin sisteme de pli i decontri fr numerar este supus reglementrii i controlului Bncii Naionale a Romniei, reglementarilor si uzantelor internationale in materie, precum i avizrii tehnice a sistemelor individuale de pli i decontri fr numerar prin care serviciile de transfer de fonduri n form scriptural sunt oferite publicului. n ceea ce privete instrumentele de plat fr numerar acestea sunt:

Cecul Cambia Biletul la ordin Ordinul de plat

Aceste instrumente de plat sunt gestionate de ctre Centrala Incidentelor de Pli(CIP) i sunt purttoarele informaiei de risc bancar, adic acele instruciuni de plat care circul de la banca beneficiarului la banca pltitorului, avnd ca efect debitarea contului pltitorului i ulterior creditarea contului beneficiarului. 3.1. Cecul este instrumentul de plat care pune n legtur, n procesul crerii sale,3 persoane: trgtorul, trasul i beneficiarul. Instrumentul este creat de ctre trgtor,care n baza unui disponibil constituit n prealabil la banc, d un ordin necondiionat acesteia, care se afl n poziia de tras s plteasc la prezentare o sum determinat unei tere persoane sau nsui trgtorului emitent, aflat n poziia de beneficiar. n funcie de clauza sau meniunea pe care o conine, cecul se poate transmite prin: Girare-pentru cecurile care au inscrisa clauza la ordin

Cesiune ordinar pentru cecurile care au nscris meniunea nula ordin Simpl remitere pentru cecurile care n momentul emiterii, nuconin numele sau denumirea beneficiarului, sau care poartdenumirea la puttor.Cecul, n mod obligatoriu, trebuie s cuprind: denumirea de cec trecut n nsui textul titlului; ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani; denumirea i adresa celui care trebuie s plteasc (trasul); unde trebuie fcut plata; data i locul emiterii; numele sau denumirea, adresa i codul fiscal a celui care a emis cecul (trgtorul); semntura celui ce a emis cecul; numrul contului trgtorului i codul unitii bncii trase; beneficiarul cecului; suma de plat; semntura trgtorului i, dup caz, tampila acestuia. Din motive de securitate banca nu a permis completarea unui cec i ataarea lui la dosarul de practic deoarece acestea se aflau n carnete a cte 24 de file, numerotate nserie. Acest instrument este unul dintre cele mai pretenioase ntruct necesit ca trgtorul s dein mereu bani n cont, fa de ordinul la plat care este caracterizat printr-o dat ulterioar de scaden. Avalul este o garanie personal prin care o persoan, denumit avalist, garanteaz obligaia asumat de una din persoanele obligate prin cec, denumit avalizat , pentru toat suma menionat pe cec sau pe o parte din ea. Avalul poate fi dat fie de un ter, fie de ctre un semnatar al cecului,altul dect trgtorul. Atenie! AVAL =garanie de neplat

GIR =transmiterea dreptului de proprietate

Cecul este pltibil numai la vedere (la prezentare).Trgtorul este principalul obligat la plata unui cec.Termenele de prezentare la plata cecului sunt : 8 zile dac este pltibil chiar n localitatea unde a fost emis. 15 zile n celelalte cazuri. Pentru cecul emis ntr-o ar european i pltibil n Romnia 30 zile Pentru cecul emis ntr-o ar neeuropean i pltibil n Romnia 70 zile(termene exprimate n zile calendaristice i se calculeaz cu ziua urmtoare datei emiterii cecului.)

Banca nu accept cecuri pentru eliberarea numerarului crora le lipsete una sau mai multe din meniunile i datele obligatorii ce sunt cuprinse n formular, cecuri ale cror valabilitate a expirat, cu tersturi i corecturi, pentru care nu exist disponibil n cont la nivelul sumei solicitate sau n care semnturile sau tampila nu sunt conforme cu cele din fia specimenelor de semnturi.Cecurile prezentate la ghieele bncii care nu ndeplinesc una din condiiile menionate mai sus se restituie celor care le-au prezentat.Pentru cecurile care ndeplinesc condiiile de a fi onorate de ctre banc, referentul de la ghieu mai verific pe verso urmtoarele: dac titularii persoane juridice au completat scopul plii i simbolul statisticcorespunztor; dac ofierul de credite a dat viza pentru concordana dintre natura creditului i scopul plii; dac prezentatorul (beneficiarul) cecului a completat datele de identitate, suma de primit i data; verific datele de identitate cu cele din buletinul de identitate al beneficiarului cecului i obine semntura acestuia pe cec la primirea lui.Totodat n cazul n care numerarul solicitat este destinat plii salariilor (chenzina a II-a), referentul de ghieu va solicita ordinul de plat privind impozitul pe salarii iar dac disponibilul din cont nu acoper att salariile ct i impozitul aferent, va solicita refacereadocumentului de plat astfel nct impozitul pe salarii s fie virat proporional cu valoareasalariilor nete ridicate.Dup aceste verificri, referentul de la ghieu, completeaz data, semneaz mpreun cu conductorul compartimentului decontri contabilitate i aplic tampila unitii bncii.Semntura conductorului trebuie s corespund cu semntura existent la casierie.Cecul respectiv se nregistreaz n Jurnalul de cas pentru pli de ctre administratorul contului pltitorului.Cecul astfel completat se pred de ctre referentul de la ghieu la casieria bncii, pe cale intern, sub semntur, pentru a se efectua plata n numerar

Cecul ncasat n numerar de ctre beneficiar de la casieria bncii, la care are deschis contul, se nregistreaz n debitul contului de disponibiliti al acestuia i n creditul contului Casa operativ, n baza Jurnalului de cas pentru pli. 3.2. Cambia este un titlu de credit sub semntura privat, care pune n legturn momentul crerii sale 3 persoane: trgtorul, trasul i beneficiarul. Titlul este creat de trgtor n calitate de creditor care d ordin debitorului su, numit tras, s plteasc o sum fixat la o dat stabilit, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urm. Spre deosebire de cec, care este doar un instrument de plat, cambia este i instrument de plat dar i titlu de credit. Cambia, n funcie de meniunea pe care o are, poate fi transmis prin: Cesionarea ordinar pentru cambiile care au nscris meniunea nu la ordin. Girare pentru cambiile care au nscris meniunea la ordin. Girarea titluluictre o banc se numete SCONTARE i constituie o modalitate prin care posesorul cambiei i poate procura banii, nainte de scaden. Banca i plteteastfel suma nscis pe cambie, minus comisionul respectiv (tax a scontului) iastfel devine beneficiarul cambiei. Girul trebuie s fie necondiionat i s conintoate elementele menionate pe verso-ul cambiei. Cambia cuprinde: Denumirea de cambie trecut n nsui textul titlului Ordinul necondiionat de a plti o sum determinat Numrul de exemplare Numele sau denumirea i adresa trgtorului Numele sau denumirea acceptantului Numele sau denumirea avalizatului dac este cazul. Data, locul emiterii cambiei Data scadenei i locul unde plata trebuie fcut. Semntura celui care emite cambia. Numele sau denumirea i adresa trasului.

Scadena unei cambii poate fi la vedere, la un anumit timp de la vedere sau la un anumit timp de la data emiterii. Aceasta trebuie s fie unic (titlul cu scadene succesiveeste nul),posibil (titlul cu scadena anterioar datei de emitere sau cu scadena ce nu se poate verifica este nul), i cert ( scadena trebuie s rezulte cu precizie din textul titlului).Cambia cu scadena la vedere este pltibil la prezentare i n orice caz n termenullegal de 1 an de la emisiune sau n termenul convenional fixat de trgtor sau de girani.Principalul obligat la plata unei cambii este trgtorul, pentru o cambie neacceptat,respectiv trasul, pentru o cambie acceptat. Trasul care face plata nainte de scaden o face pe riscul su.n ceea ce privete dobnda, trgtorul poate stipula c suma va fi productoare de dobnd numai pentru o cambie pltibil la vedere sau la un anumit timp de la vedere. Nivelul dobnzii trebuie s fie menionat pe cambie.n perioada n care am efectuat practica, agenia nu deinea cambii. Un model desenat este ns completat i ataat la proiect. 3.3. Biletul la ordin- este un titlu de credit, sub semntur privat, care pune nlegtur procesul crerii sale 2 persoane: subscriitorul sau emitentul i beneficiarul. Titluleste creat de subscriitor n calitate de debitor care se oblig s plteasc o sum de banifixat, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane, denumit beneficiar care are calitatea de creditor.Biletul la ordin cuprinde: denumirea de bilet la ordin trecut n nsui textul titlului; promisiunea necondiionat de a plti o sum determinat; data scadentei ; locul unde plata trebuie fcut; numele beneficiarului; data i locul emiterii; semnatura emitentului. Ordinul de plat-este dispoziia necondiionat dat de ctre emitent/ordonator, n form scris, unei societi bancare, de a plti unui beneficiar o sum determinat, n vederea stingerii unei obligaii bneti provenind dintr-o relaie direct existent ntre emitent/ordonator i beneficiar, n condiiile n care unitatea bancar care recepioneaz ordinul de plat n vederea executrii dispune de fondurile bneti prevzute n acesta, i nu prevede c plata trebuie fcut la cererea beneficiarului.In derularea operaiunilor pe baza ordinului de plat, personalul bncii va urmri minimizarea riscurilor operaionale, inclusiv a celor de utilizare a aplicaiilor informatice,prin :

n cazul ordinelor de plat primite din partea unor bnci necorespondente,efectuarea plii n favoarea beneficiarului numai dup primirea extrasului de contdin partea bncii acoperitoare, verificarea concordanei ntre numele/denumirea beneficiarului i numrul de cont al acestuia; refuzul procesrii instruciunilor de plat nelegale, neautentice, neclare; n cazul ordinelor de plat emise, efectuarea plilor n limita disponibilitilor dinconturile clienilor Elementele unui ordine de plat sunt: numele i adresa ordonatorului; banca i contul ordonatorului; numele i adresa beneficiarului; banca i contul beneficiarului; suma de plata i valuta; scopul plii, indicndu-se numrul i data facturii; documentele care trebuie s se prezinte de beneficiar la ncasare,eventual alte instruciuni specifice; semnatura autorizat i data emiterii