Sunteți pe pagina 1din 29

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC TURCENI EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE PROFIL TEHNIC NIVEL 3 DE CALIFICARE

Calificarea: Tehnician mecanic pentru intreinere i reparaii

TEMA LUCRRII

DEFORMAREA PLASTICA

ndrumtor: Prof. Mitrea Gheorghe

Absolvent: Cinciulescu A. Gheorghe

An Scolar 2011-2012

DEFORMAREA PLASTICA

Cuprins: 1. Argument 2.Legile prelucrarii prin deformare plastica. Mecanismul deformarii plastice 3.Operatii de deformare plastica 4.Utilaje folosite la laminare 5.Utilaje folosite la forjare si matritare 6.Utilaje folosite la extrudare 7.Utilaje folosite la trefilare 8.Masuri de tehnica securitatii muncii la operatiile de deformare plastica 9.Bibliografie

1.Argument

Prelucrarea prin deformare plastica se bazeaza pe proprietatea de plasticitate a metalelor, adica pe capacitatea acestora de a capata deformatii permanente sub actiunea unor forte exterioare. Un semifabricat supus actiunii unor forte, in anumite conditii, isi schimba forma datorita redistribuirii volumelor sale elementare. Rezulta de aici ca, facand abstractie de unele pierderi tehnologice inevitabile, prelucrarea prin deformare plastica reprezinta un procedeu de prelucrare foarte avantajos in ceea ce priveste economia de metal, fiind net superior prelucrarii prin aschiere, la care, pierderile de metal sub forma de deseuri sunt foarte mari. In plus prelucrarea prin deformare plastica este foarte productive, asigura obtinerea unor piese de forma geometrica complicate, iar materialele prelucrate prezinta proprietati mecanice imbunatatite, datorita unei structuri mai omogene si mai dense. Ca avantaje se mentioneaza precizia ridicata si manopera redusa. Rezultatul prelucrarii prin deformare plastica cuprinde o gama larga de piese cu configuratie geometrica simpla sau foarte complicate, cu masa de la cateva grame la sute de tone, din aliaje feroase sau neferoase , ca de exemplu: piese pentru mecanica fina, piese pentru automobile, tractoare, avioane, utilaj tehnologic, masini agricole, turbine etc. Prin deformare plastica se pot obtine o serie larga de semifabricate necesare unor procedee de prelucrare ulterioara ( prin deformare plastica , aschiere ) cum sunt: tablele, benzile, barele, profilele, tevile, sarmele. Deformarea plastica poate fi executata:

- la rece, cand metalele au plasticitate ridicata Pb, Sn, Cu, Al, Au, Ag, Pt, anumite calitati de otel. - La cald, cand metalele sunt incalzite la anumite temperaturi, in functie de proprietatile acestora. Prelucrarea prin deformare plastica are o aplicabilitate tot mai larga, deoarece industria constructoare de masini necesita piese si subansambluri tot mai solicitate din punct de vedere mecanic. Deformarea plastica se executa mai usor cand metalele si aliajele sunt incalzite. Temperaturile de incalzire variaza de la un metal la altul in functie de proprietatile acestora. In general, temperatura la care se incalzesc metalele si alijele, in vederea executarii deformarilor plastice, reprezinta 0,65 0,75 din temperatura de topire. Metalele si aliajele supuse operatiei de deformare plastica se incalzesc in forje, in cuptoare cu flacara sau electrice, cu rezistenta sau cu inductie

2.Legile prelucrarii prin deformare plastica. Mecanismul deformarii plastice

Comportarea metalelor i aliajelor n timpul deformrii plastice respect anumite legi stabilite pe cale teoretic i experimental. Cunoaterea lor este absolut necesar pentru stabilirea unor msuri practice care s conduc la realizarea piesei dorite n condiiile unui pre de cost sczut i a unei productiviti mari.

h0

Corp deformat Fig. 1 Schema explicativ a legii Fig. 2 Schema explicativ a legii rezistenei minime volumului constant

Legea volumului constant. Fcnd abstracie de uncie pierderi de material prin ardere i prin ndesarea materialului cu goluri interioare, se poate considera c volumul se pstreaz constant n timpul deformrii. Semifabricatul iniial I, de volum V0= a0 b0 h0, sub aciunea forei P, capt forma II (fig. 1)de volum V =a b h, respectndu-se egalitatea a0 b0 h0=abh=constant. Legea coexistenei deformaiilor elastice i a celor plastice n timpul deformrii. Deformarea plastic, de mrime p, este nsoit ntotdeauna de o deformare elastic, de mrime e astfel nct deformaia total t este t=e +p Dup nlturarea cauzei care a provocat deformarea, deformaia-elastic dispare. Legea prezint importan practic mai ales n cazul prelucrrii prin deformare la rece, unde ponderea deformaiilor elastice
5

este mare, permind proiectarea i executarea sculelor n aa fel nct piesa s rezulte cu configuraia geometric prescris. Legea minimei rezistene const n aceea c deplasarea punctelor corpului deformat situate pe suprafaa perpendicular pe direcia forelor exterioare, are loc dup distana cea mai mic la perimetrul seciunii, ntre diferitele posibiliti de deplasare ale punctelor Mt (fig.2), se alege aceea pe care rezistena ntmpinat este minim. Legea prezint o importana practica deosebita, deoarece permite s se prevad ce form va cpta un semifabricat supus unei anumite solicitri. Legea apariiei i echilibrrii tensiunilor interne, n timpul deformrii, datorit aciunii sculelor, nclzirii neuniforme a materialului, neomogenitii proprietilor fizico-chimice i mecanice, frnarii micrii dislocaiilor etc., apar tensiuni interne care se opun deformrii i care tind s se echilibreze reciproc. Aceste tensiuni, rmase n pies, se adaug tensiunilor din timpul funcionrii acestora, putnd depi rezistena la rupere i scoaterea lor din funciune. De aceea, pentru evitarea apariiei acestor tensiuni se iau msuri n vederea diminurii cauzelor care le-au produs (reducerea frecrii, alegerea corect a formei semifabricatului, nclzire uniform etc.). Legea similitudinii. Pentru aceleai condiii de deformare, Ia dou corpuri geometrice asemenea, cu aceleai faze structurale, aceeai compoziie chimic i aceleai caracteristici mecanice, presiunile specifice de deformare p i p1 sunt egale ntre ele, raportul forelor de deformare F/F1 este egal cu ptratul raportului mrimilor liniare l i l1, iar raportul lucrului mecanic necesar schimbrii formei L/L1 este egal cu cubul raportului mrimilor liniare ale corpului deformat :
6

p=p1; F/F1=(l/l1)2;L/L1=(l/l1)3. Prelucrarea prin deformare modific nu numai forma semifabricatului iniial, ci afecteaz n mod substanial proprietile i structura lui. Principalele fenomene care nsoesc prelucrarea prin deformare plastic sunt : ecruisarea, recristalizarea, apariia structurii fibroase, modificarea proprietilor mecanice etc. Ecruisarea const n creterea rezistenei la rupere rm i a duritii HB, concomitent cu scderea rezilienei KCU, a alungirii relative At i a gtuirii (proprieti ce determin plasticitatea). Influena deformrii la rece asupra proprietilor mecanice enumerate mai sus, Ia un oel cu coninut mic de carbon, se vede n figura 3. De asemenea, apar modificri n structur, n sensul c grunii se lungesc i respectiv se turtesc pe anumite direcii (fig. 4, b), iar unele proprieti fizice (conductibilitatea electric i termic proprietile magnetice) i chimice (rezistena la coroziune) se schimb. O importan deosebit o are influena ecruisarii asupra plasticitii metalului, pentru c la un anumit grad de deformare, plasticitatea scade n mod substanial, nct prelucrarea n continuare prin deformare plastic nu mai este posibil, din cauza pericolului apariiei crpturilor. Restabilirea plasticitii metalului se poate face prin tratamentul termic de recoacere de recristalizare.

36 32 At, n % i KCU n da cm2 28 24 20 16 12 8 4

80 70 60 50 40 30 20 10 Rm n N mm2 60 80

20

40

100

Gradul de deformare, n %

Fig. 3 - Influena deformrii la rece asupra proprietilor materialului prelucrat prin deformare. Unde am folosit notaiile: KCU HB Rm At

Fig. 4 - modificarea structurii interne a materialului supus deformrii Din punct de vedere practic, cunoaterea fenomenului de ecruisare ajut la dirijarea procesului de deformare i permite lrgirea gamei de utilizri a metalelor. Astfel, fr apariia ecruisrii nu ar fi posibile unele operaii ca ambutisarea i tragerea. n acelai timp , ecruisarea poate fi folosit pentru mrirea anumitor propieti mecanice ale unor metale i aliaje, cum sunt: aluminiul i aliajele sale , cuprul, unele alame i bronzuri, unele oeluri inoxidabile (tabelul 1).

Fig. 5-Apariia structurii fibroase

TABELUL 1. Influena ecruisrii asupra proprietilor mecanice ale unor metale i aliaje
Rezistena la Materialul Cupru Aluminiu Alam Starea Recopt Ecruisat Recopt Ecruisat Recopt rupere, rm [daN/mm2] 20 44 8 18 27 9 Alungirea At[%] 45 6 42 5 50 Duritatea [HB] 38 105 20 47 80

Oel moale Oel inoxidabil cu 18% Cr ; 8% Ni

Ecruisat Recopt Ecruisat Recopt Ecruisat

38 42 84 61 182

15 31 6 8 5

140 130 250 200 650

B.Recristalizarea. La prelucrarea prin deformare plastic la cald, odat cu procesul de deformare are loc i procesul de recristalizare, care ncepe de la o anumit temperatur. n cazul metalelor pure, dup Bocivar, recristalizarea are loc la o temperatur Trecristalizare 0,4Ttopire [0K]. n metalul deformat apar centuri de recristalizare, n jurul crora cresc gruni noi, n locul celor deformai, iar metalul capt o structur cu grui echiaxiali. Deoarece recristalizarea decurge n timp, structura final a metalului va fi influenat nu numai de temperatur, ci i de viteza de deformare. C. Apariia structurii fibroase, n urma prelucrrii prin deformarea plastic la cald se constat c materialul capt o macrostructur fibroas, orientarea fibrelor fiind n direcia de curgere, n timpul deformrii plastice grunii cristalini iniiali (fig. 5, a) se deformeaz, lungindu-se (fig. 5, b) n direcia de curgere. Incluziunile ne metalice existente n structur vor suferi deformri i deplasri asemntoare. Recristalizarea conduce la apariia unor noi gruni cristalini, fr s afecteze redistribuirea incluziunilor ne metalice, care rmn deformate i orientate, mprind metalul n fibre {fig. 5, c). D. Modificarea proprietilor mecanice. Prelucrarea prin deformare are o influen mare i stabil asupra urmtoarelor caracteristici :

10

reziliena, gtuirea, rezistena la oboseal i lungirea relativ. Din cauza existenei structurii fibroase, aceste proprieti sunt mai bune n direcia longitudinal dect n direcia transversal. Practic, cunoaterea acestor modificri ale proprietilor mecanice este foarte important n proiectarea pieselor i a procesului tehnologic de execuie. Este bine ca direcia eforturilor de ntindere i compresiune care apar n timpul funcionrii piesei s coincid cu direcia fibrelor, iar direcia eforturilor de forfecare s fie perpendicular pe direcia fibrelor. De exemplu, un urub obinut prin achiere are o macro-structur nesatisfctoare, eforturile de forfecare din capul urubului fiind orientate de-a lungul fibrelor (fig. 6, a). Acest dezavantaj se nltur dac acelai urub este obinut prin forjare cu refularea capului (fig. 6, b), permind mrirea rezistenei de cca 10 ori, datorit orientrii favorabile a fibrelor cu execuia unui arbore cotit (fig. 7), a unei supape, roi dinate etc.

a. Prin achiere

b. Prin deformare plastic

Fig.6 Direcia fibrelor n cazul prelucrrii unui urub

11

a. Prin achiere

b. Prin deformare plastic

Fig.7 Direcia fibrelor n cazul prelucrrii unui arbore cotit

3.Operatii de deformare plastica


Metalele si aliajele se pot prelucra prin deformare plastica in scopul obtinerii unor semifabricate sau produse finite. Astfel, pe langa forma semifabricatului, se modifica si structura metalului, datorita lungirii cristalelor in directia de curgere rezultand o structura fibroasa, compacta si cu proprietati fizico mecanice superioare. Avantaje : - se obtin produse cu proprietati mecanice superioare celor realizate prin turnare ; - se obtine o stryuctura cu cristale fine; - consum minim de metal, in cazul pieselor matritate si extrudate; - precizie mare; - posibilitatea relizarii unor produse de forme complexe. Dezavantaje: - masinile si instalatiile pentru prelucrare sunt costisitoare ; - sunt necesare forte mari de deformare. Deformarea plastica poate fi executata: - la rece , cand metalele au plasticitate ridicata Pb, Sn, Cu, Au, Ag, Pt, anumite calitati de otel.

12

- la cald, cand metalele sunt incalzite la anumite temperaturi, in functie de proprietatile acestora . Prelucrarea prin deformare plastica are o aplicabilitate tot mai larga, deoarece industria constructoare de masini necesita piese si subansambluri tot mai solicitate din punct de vedere mecanic

4.Utilaje folosite la laminare


Laminarea este un procedeu de prelucrare prin deformare plastica a metalelor, prin trecerea acestora prin spatial dintre doi cilindri antrenati in miscare de rotatie. In figura 1 se observa ca spatiul dintre cilindrii laminorului 1 si 2 este mai mic decat grosimea H a metalului 3 supus laminarii, rezultand un semifabricat cu lungimea mai mare si grosimea h mai mica decat starea initiala. Fig 1-Schema laminarii;

Prin laminare se obtin: - produse semifabricate: blumuri, sleburi, tagle, platine; - produse finite: profile, benzi, sarma, tevi laminate speciale. In timpul trecerii materialului printre cilindrii de laminare, actioneaza forte care determina o structura foarte compacta, cu caracteristici mecanice

13

ridicate. In timpul laminarii, metalul se incalzeste la temperatura necesara deformarii plastice. Incalzirea lingourilor de otel pana la temperatura de 1200 1250C se realizeaza in cuptoare cu vatra fixa cu propulsie. Laminorul este o instalatie complexa pentru prelucrare prin laminare a metalelor metalice, la cald sau la rece, fiind format din una sau mai multe caje ( Fig. 2 )

Fig 2- Laminor;

Caja este un ansamblu format din cilindrii de laminare, cadrul acestora si alte mecanisme de baza si auxiliare prezentandu-se in figura 3 .

14

Fig 3- Schema de asezare a cilindrilor in caja de laminare; a-laminor duo; b- laminor trio; c- laminor cu cilindru liber; d- laminor dublu duo; In timpul laminarii, barele trec, succesiv, prin mai multe faze, in vederea asigurarii treptate a profilului final. Laminoarele universale ( Fig. 4 ) utilizate pentru obtinerea unor profile, au pe langa cilindrii orizontali si o pereche de cilindrii verticali. Fig 4- Laminor universal;

O instalatie pentru laminare trebuie sa mai cuprinda: dispozitive si instalatii pentru transportul si ridicarea laminatelor, paturi pentru racire, mese basculante, instalatii pentru taierea la lungime a barelor.

5.Utilaje folosite la forjare si matritare

15

Masinile unelte folosite la forjare si matritare se impart in urmatoarele categorii: ciocane mecanice, prese, masini speciale. Ciocanele mecanice transmit brusc materialului ce se deformeaza energia cinetica a unei mase aflate in miscare . Actiunea brusca a ciocanelor asupra semifabricatului este insotita de aparitia zgomotelor, vibratiilor si caldurii. Timpul de lovire fiind scurt, presiunea de deformare nu are timp sa se transmita pana in interiorul pieselor mai ales la cele mari. Pentru prelucrarea prin deformare a pieselor , in special de dimensiuni mici, s-au construit prese care actioneaza asupra metalului in mod static, forta de presare crescand lent de la zero la valoarea maxima . Presiunea de deformare in acest caz se transmite pana in interiorul materialului. Ciocanele si presele sunt masini cu caracter universal pretandu-se la prelucrarea prin deformare plastica a unei game largi de piese, in ceea ce priveste marimea si configuratia lor . Masinile speciale sunt destinate unei game reduse de piese , cu o anumita configuratie si de o anumita marime ; ele pot lucra fie prin presare, fie prin lovire.

Ciocanele mecanice Un ciocan mecanic este compus, in general, din urmatoarele parti principale ( Fig. 5 ) : batiul 1, berbecul 2 cu nicovala superioara 3, sabota 5, cu nicovala inferioara 4, mecanismele de actionare si diferite dispozitive si accesorii ( de comanda, de reglare, de siguranta ). Masa partii mobile active ( masa cazatoare ) formata din berbec, nicovala superioara si o parte a mecanismului de actionare legata de berbec exprimata in kg caracterizeaza marimea ciocanului.
16

Fig 5- Ciocane mecanice;

Berbecul consta dintr-un bloc de otel de care se prinde , de obicei prin imbinare in coada de randunica si fixare cu pana, nicovala superioara. Nicovala inferioara pe care se asaza semifabricatele in timpul prelucrarii, se fixeaza in acelasi mod ca si cea superioara, pe un bloc din otel turnat, numit sabota, asezat pe fundatie. Pentru ca inertia sabotei sa fie mare, suma maselor nicovalei inferioare si sabotei trebuie sa fie de 10..20 ori mai mare decat masa berbecului. La unele ciocane nicovala inferioara este fixate uneori de batiul ciocanului. In functie de marimea ciocanului, batiul poate avea o singura coloana sau mai multe ( 2; 4 ). Deformarea cu ajutorul ciocanelor se efectueaza fie prin lovituri succesive fara pause, fie prin lovituri isolate, cu pauze in punctul mort superior sau in punctul mort inferior.Puterea loviturii ciocanului se poate modifica dupa dorinta, fie reducand valoarea fortei agentului energetic in timpul cursei, fie reducand inaltimea de cadere a berbecului. Dupa operatiile pe care le executa, ciocanele se impart in: - ciocane pentru forjarea libera ( Fig. 5a ); - ciocane matritoare ( Fig. 5b ) . Desi schema de principiu si modul de functionare sunt aceleasi, intre cele doua tipuri de ciocane exista o serie de deosebiri cauzate de particularitatile operatiilor executate , si anume:
17

- pentru marirea rigiditatii si implicit a preciziei, ciocanele matritoare au sabota corp comun cu batiul; - pentru a crea posibilitati de lucru mai variate, ciocanele matritoare sunt prevazute cu o reglare in limite mai largi, in ceea ce priveste lungimea cursei si puterea loviturii; - pentru a se mari precizia de lucru, ciocanele matritoare au berbecul ghidat pe o distanta mai mare . Dupa felul actionarii ciocanele mecanice se impart in a; ciocane cu abur sau aer comprimat, ciocane cu autocompresie ( pneumatice ), ciocane cu actionare mecanica, ciocane cu gaz . Ciocanele mecanice din primele doua categorii sunt cele mai raspandite. Ciocanele cu abur sau aer comprimat folosesc drept agent energetic aburul ( presiune 79 bar) sau aerul comprimat ( presiune 6.8 bar). Actionarea ciocanului se face cu ajutorul unui cilindru 1 si al unui piston 2 , pe care se fixeaza berbecul 3 ( Fig. 6a ). Fig 6-Schemele de functionare ale ciocanelor mecanice;

Daca agentul energetic este folosit atat pentru ridicarea partilor mobile cat si pentru accelerarea caderii lor , ciocanul este cu dublu efect. Datorita

18

puterii si vitezei lor de lucru, ciocanele cu dublu efect sunt superioare celor cu simplu efect. Dirijarea aerului comprimat sau a aburului, la momentul oportun, deasupra sau dedesubtul pistonului se realizeaza cu ajutorul unui distribuitor cu sertaras asemanator principial celui folosit la locomotiva cu abur . Printr-o legatura convenabila a celor doua intrari in cilindru cu sursa agentului energetic si cu spatiul atmosferic se pot realiza diferite scheme de lucru cum ar fi : lovituri succesive , lovituri izolate, mentinerea berbecului in pozitia superioara, mentinerea berbecului pe nicovala inferioara . Aceste ciocane se construiesc frecvent cu o masa cazatoare de 1000.5000 kg. Principalele dezavantaje ale ciocanelor cu abur sau aer comprimat constau in necesitatea unui numar mare de etansari si a unor surse de abur ( cazane de abur ) sau aer comprimat ( compresoare ). Ciocanele cu autocompresie ( Fig. 6b ) nu prezinta dezavantajul ciocanelor precedente deoarece realizeaza singure comprimarea aerului necesar actionarii pistonului de lucru. Ciocanele se compun din doi cilindri, unul de lucru 1, si celalalt de compresie 2, in care lucreaza doua pistoane 3, respectiv 4. Presele Principalele tipuri de prese utilizate la lucrarile de forjare sunt: presale hidraulice, presale cu frictiune si presale cu manivele. Presele hidraulice Principiul de functionare al preselor hidraulice se bazeaza pe legea propagarii presiunii in interiorul lichidelor, in mod uniform. Presiunea create prin apasarea f cu un piston cu diametru mic d, este transmisa prin intermediul lichidului unui piston de diametru mare D,
19

aflat intr-un cilindru de lucru ( Fig. 7 ). Se dezvolta astfel o forta de presare F , de atatea ori mai mare, de cate ori suprafata pistonului de lucru este mai mare decat a celui de presiune, adica: F = f D/d (MN)

In realitate, cilindrul de presiune este o pompa cu piston ce dezvolta o presiune p de ordinul a 200..400 bar. Forta dezvoltata de presa va fi : F = Dp/4 (MN) In care : = 0,8..0,9 iar F = 0,0051500 MN. Fig 7- Schema de principiu a unei piese hidraulice;

Prese cu frictiune . Prin constructia si modul de functionare presele cu frictiune sunt o forma intermediara intre ciocan si presele propriu- zise.

20

Functionarea lor se bazeaza pe transformarea miscarii de rotatie a unui volant 1 ( Fig. 8 ) , in miscare de translatie cu ajutorul unui mecanism surub piulita 2,conducand la deplasarea berbecului 3 intre ghidajele 4. Discurile verticale 5, actionate de motorul electric 6, se invartesc tot timpul in acelasi sens. Cu ajutorul parghiei de comanda 7, discurile 5 pot fi deplasate impreuna cu axul 8, facand posibila cuplarea lor pe rand cu volantul 1, in acest fel realizandu-se coborarea sau ridicarea berbecului. Sistemul de comanda este astfel conceput, incat cuplarea volantului pentru coborarea berbecului sa se faca la comanda , iar decuplarea sa se faca automat, imediat ce semifabricatul a fost lovit.

Fig 8-Schema unei prese cu frictiune;

Caracteristic la aceste prese este faptul ca viteza berbeculuieste variabila in lungul unei curse de lucru , ea fiind maxima jos ( la lovire ), deci si energia cinetica va fi maxima tot la lovire . In mod obisnuit presale cu frictiune se construiesc pentru forte de presare de 0,04.6,4 MN.

21

Presa cu manivela ( Fig. 9 ) este o presa mecanica la care miscarea alternativa a berbecului se obtine prin intermediul unui mecanism biela manivela. Ea este cunoscuta si sub numele de maxipresa. De la motorul electric 1 miscarea se transmite la arborele 2 prin intermediul rotii dintate 3 , volantului 4 si cuplajului 5. De la arborele 2 miscarea se transmite berbecului 6 prin intermediul manivelei 7 si bielei 8. Pentru oprirea berbecului in punctul mort superior se decupleaza cuplajul 5 si se actioneaza frana 9. Fig 9- Schema unei prese cu manivela;

22

6.Utilaje folosite la extrudare


Extrudarea este un procedeu de prelucrare a semifabricatelor prin deformare plastica ,obtinandu-se profile complicate ( Fig . 10 ) Fig 10- Diferite produse extrudate;

Extrudarea se realizeaza prin exercitarea unei presiuni mari asupra metalului intr-un spatiu inchis, obligandu-l astfel sa treaca printr-un orificiu de forma corespunzatoare profilului piesei. Avantajele operatiei de extrudare sunt urmatoarele: - permite realizarea unor grade mari de deformare; - produsele extrudate au forme apropiate de cele finite; - consum specific de material scazut. Dezavantajele operatiei de extrudare sunt urmatoarele: - produsele extrudate au o structura si proprietati mecanice neomogene; - uzura rapida a sculelor;
23

- pierderi mari de metal prin deseuri. In functie de directia si sensul de curgere a metalului supus deformarii, extrudarea poate fi directa si indirecta . Extrudarea directa ( Fig. 11a ) se realizeaza prin impingerea metalului incalzit 1, prin orificiul matritei 2 montata in corpul 6, cu ajutorul saibei 4, prin intermediul tijei 3, actionata de pistonul hidraulic 5. Prin acest procedeu se obtin diferite bare si profile. Fig 11- Schema extrudarii;

Extrudarea indirecta ( Fig. 11b ) se realizeaza prin presarea metalului 1 in corpul 2, cu ajutorul matritei 3, impinsa de tija 4, prin intermediul pistonului hidraulic 5. Sub actiunea presiunii mari exercitate asupra metalului, acesta curge prin orificiul matritei, rezultand astfel o bara de un anumit profil, in functie de profilul orificiului. Prin extrudarea indirecta se obtin produse compacte si tubulare.

24

7. Utilaje folosite la trefilare


Trefilarea este operatia de trecere fortata a unei bare de metal printr-o scula numita filiera , ale carei dimensiuni sunt mai mici decat dimensiunile barei. In figura 12 este prezentata schema operatiei de trefilare. Bara metalica 2 trece fortat prin filiera 1, care are dimensiuni mai mici decat ale barei. Prin trefilare se obtin sarme din oteluri si din metale si aliaje neferoase cu diametrul cuprins intre 0,02 si 5 mm. Fig 12- Schema tragerii;

Trefilarea se executa pe masini numite trefiloare care pot fi singulare sau multiple. La masina de trefilat cu mai multe filiere successive ( Fig. 13 ) , materialul initial se varfuieste si se trece prin prima filiera dupa care se infasoara de 2 3 ori pe toba de infasurare. In continuare, sarma trece prin filierele urmatoare, astfel incat ultima filiera determina sectiunea sarmei . Fig 13- Masina de trefilat cu mai multe filiere successive;

25

1-tambur de tras ; 2- filiere; 3- ultima filiera ; 4-troliu de infasurare; 5mecanism de actionare; Viteza de iesire a sarmei din ultima filiera poate atinge 50 m/s. Masinile moderne de trefilat sunt prevazute cu instalatii de recoacere intermediara , astfel sarma fiind incalzita pana la temperatura de recristalizare pentru a se inlatura ecruisarea . Inainte de trefilare, materialele metalice se supun urmatoarelor operatii: - recoacere, pentru marirea ductibilitatii; - curatirea suprafetei, pentru inlaturarea oxizilor si a impuritatilor; - fosfatare, pentru aplicarea pe materialul curatat a unui film de fosfati de mangan si zinc; - aramire, realizata prin introducerea sarmelor curatate intr-o solutie de sulfat de cupru.

26

8.Masuri de tehnica securitatii muncii la operatiile de deformare plastica

Procedeul tehnologic, specific sectiilor de prelucrare prin deformare plastica la cald, se realizeaza cu utilaje grele si material metalic in starea incandescenta. Incalzirea in cuptoare, transportul, manevrarea pieselor in stare calda si prelucrarea acestora pe utilaje puternice reprezinta un ansamblu cu deosebite conditii de lucru care impun asigurarea muncii printro serie de masuri de protectie si de prevenire a accidentelor , precum si asigurarea unor masuri pentru evitarea incendiilor si avariilor de utilaje.

Astfel: - amplasarea cuptoarelor pentru incalzirea pieselor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie aproape de utilaj, usa cuptorului sa nu fie orientata spre un utilaj sau loc de munca, deplasarea piesei incalzite, de la cuptor la utilajul de prelucrat, sa se faca in cadrul fluxului tehnologic general, fara traversarea cailor de acces; - muncitorii care manipuleaza si transporta piesele calde trebuie sa foloseasca echipamentul de protectie si ajutor specific activitatii pe care o desfasoara ; La utilajele de prelucrare prin deformare plastica la cald, organele de lucru au miscari specifice care , in majoritatea cazurilor sunt semiautomatizate. Manevrarea semifabricatelor in procesul de prelucrare
27

poate fi automatizata, fapt pentru care deservirea acestor utilaje presupune, in primul rand o cunoastere in detaliu a modului de functionare si exploatare Astfel: - fiecare utilaj poate fi pus in functiune si folosit in procesul de fabricatie, numai dupa verificarea atenta a starii de functionare; - comanda de incepere a lucrului trebuie data de o singura persoana, care este obligata sa se asigure ca sunt indeplinite conditiile de lucru ( semifabricat introdus corect, nu sunt unelte ajutatoare in spatiul de lucru , nu se desfasoara nici o actiune de catre alti muncitori in apropiere. - alimentarea utilajelor trebuie sa se faca numai cu semifabricate de dimensiuni, calitate si temperatura de forjare corespunzatoare procesului tehnologic, reglajului si regimului de lucru. - comanda utilajului si supravegherea procesului tehnologic de prelucrare se va face numai din locul stability pentru operator , iar acesta sa fie protejat in cazul unor desprinderi de piese sau deplasari ale frontului de caldura sau de gaze nocive in spatiul de lucru; - utilajele de deformare plastica trebuie sa fie prevazute din constructie cu instalatii de protectie, montate la locul de munca si utilizate; - o deosebita importanta trebuie acordata mediului de lucru in sectiile de deformare, in sensul asigurarii unei ambiante corespunzatoare, avand in vedere temperatura ridicata , emanatiile de gaze, particulele in suspensie , fumul.

28

9. Bibliografie

1. Tehnologie mecanica si Masini unelte, Autori: M Mehedinteanu, D Hollanda, I Sporea , Editura didactica si pedagogica , Bucuresti - 1982 2.Utilajul si tehnologia prelucrarii metalelor , Autor: Gh. Zgura , Editura didactica si pedagogica , Bucuresti - 1977

3.Utilajul si tehnologia meseriei , Autori ing. Vasile Marginean, Ion Moraru, Dumitru Teodorescu, Editura didactica si pedagogica- Bucuresti, 1995

4.Aurel Ciocarlea Vasilescu si Mariana Constantin ,, Ansamblarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor ,,Edituta Polar 5.Vasile Marginean si colaboratorii ,, Utilajul si Tehnologia meseriei constructii de masini ,, Editura didactica si pedagogica R.A.Bucuresti 1991

29