Sunteți pe pagina 1din 18

Anestezice generale

Anestezice generale ANESTEZICE GENERALE - AG AG – induc o deprimare a functiilor SNC caracterizata de

ANESTEZICE GENERALE - AG

AG – induc o deprimare a functiilor SNC caracterizata de :

- Analgezie – la un nivel care anuleaza reactiile reflexe la durere – miscarile musculare sau stimularea cardiaca

- Pierderea constientei – care elimina orice amintire a durerii, anxietatea si stressul din perioada interventiei chirurgicale

- Afectarea minima si reversibila a functiilor fiziologice mai ales ale ap. Cardiovascular si respirator

- Relaxarea musculara – pentru facilitarea intubatiei oro-traheale (IOT) si mai ales pentru facilitarea interventiei chirurgicale.

Gradul in care fiecare AG determina aceste efecte depinde de: structura chimica, doza si situatia clinica.

depinde de: structura chimica, doza si situatia clinica. AG ideal ar determina: pierderea constientei rapid fara

AG ideal ar determina: pierderea constientei rapid fara evenimente neplacute si ar permite recuperarea prompta a functiilor SNC imediat dupa oprirea administrarii. Ar trebui sa aiba un indice terapeutic mare si sa nu produca reactii adverse. Niciun AG existent in acest moment nu se comporta in acest mod. Practica moderna presupune combinarea unui AG inhalator cu un AG admin. i.v. – pentru a folosi avantajele fiecarui AG si pentru a minimaliza reactiile adverse care apar prin utilizarea unui singur AG – anestezia echilibrata.

Stadiile anesteziei generale – semnele Guedel

1. Perioada de analgezie – initial pacientul prezinta analgezie fara amnezie. – initial pacientul prezinta analgezie fara amnezie.

- respiratia este regulata, diam. pupilei – normal,

- tardiv in faza 1 incepe instalarea amneziei.

– normal, - tardiv in faza 1 incepe instalarea amneziei. 2. Perioada de excitatie – pacientul

2. Perioada de excitatie – pacientul pare ca “delireaza” dar este amnezic (nu-si va aminti nimic din ceea ce vorbeste in aceasta perioada).

Respiratia devine neregulata (frecventa si VC – volum curent).

Pacientul poate tusi sau poate vomita (risc de pneumonie de aspiratie).

Anestezice generale

Anestezice generale => Pupila este midriatica. Reflexele laringiene si faringiene sunt active – stimularea

=>

Pupila este midriatica.

Reflexele laringiene si faringiene sunt active – stimularea faringelui sau laringelui laringospasm.

Creste frecventa cardiaca si TA.

Tonusul muscular creste, apar miscari involuntare.

si TA. Tonusul muscular creste, apar miscari involuntare. 3. Perioada de anestezie generala propriu-zisa respiratorii,

3.

Perioada

de

anestezie

generala

propriu-zisa

respiratorii, respiratia devine regulata.

-

a. faza de somn superficial – somn linistit,

incepe

cu

scaderea

frecventei

disparitia reflexului palpebral (clipire la atingerea pleoapei / genelor),

relflexul cornean dispare (clipire la atingerea corneei),

reflexul laringian incepe sa scada in intensitate (laringospasm la IOT),

superficial,

reflex

pupilar

prezent

initial,

dispare

la

terminarea

fazei

de

somn

analgezia este variabila dar spre sfarsitul acestei faze devine completa.

respiratorii

b. faza de somn profund – relaxare musculara,

dispar reflexele spinale,

dispare reflexul pupilar

frecventa

respiratorie

TA poate sa scada.

este

scazuta,

creste

amplitudinea

miscarilor

c. faza de alarma – deprimare marcata a respiratie, TA scade.

de alarma – deprimare marcata a respiratie, TA scade. 4. Perioada de deprimare medulara (toxica )

4. Perioada de deprimare medulara (toxica) – colaps, stop cardiorespirator.

Anestezice generale

Anestezice generale Parametrii fiziologici in timpul anesteziei generale Parametrii hemodinamici – cel mai evident

Parametrii fiziologici in timpul anesteziei generale

Parametrii fiziologici in timpul anesteziei generale Parametrii hemodinamici – cel mai evident efect al

Parametrii hemodinamici cel mai evident efect al inductiei anestezice asociat cu

majoritatea

AG

inhalatorii

sau

i.v.

este

scaderea progresiva a TA care apare prin urmatoarele

mecanisme:

- Vasodilatatie directa

- Deprimarea cordului

- Scaderea controlului TA prin baroR

- Scaderea generalizata a tonusului simpatic (deprimarea centrilor vasomotori).

Pentru unele anestezice acest efect este mai exprimat: halotanul. Alte AG stimuleaza SN simpatic prin cresterea CA (catecolamine) in sange si astfel TA nu scade: eter, ciclopropan.

!!!!! Intotdeauna TA trebuie monitorizata indiferent de AG utilizat, chiar si cand se administreaza un AG care in mod obisnuit nu afecteaza prea mult TA.

Parametrii respiratori – Monitorizarea functiei respiratorie este esentiala dupa inductia anesteziei, intrucat majoritatea AG determina Monitorizarea functiei respiratorie este esentiala dupa inductia anesteziei, intrucat majoritatea AG determina deprimarea

respiratiei !!!! – frecventa si reflexele care mentin respiratia. Obligatoriu – ventilatia trebuie sa fie asistata sau controlata pe toata perioada anesteziei. Tonusul cardiei scade => favorizarea regurgitatiei. IOT previne aspirarea continutului regurgitat. Pentru facilitarea IOT – se folosesc blocanti neuromusculari (de ex. Curarizante depolarizante – suxametoniu).

Reflexele

– profunzimii anesteziei.

hiperactive

in

perioada

de

excitatie

=>

dispar

progresiv

hiperactive in perioada de excitatie => dispar progresiv !!!! Reflexele permit aprecierea profunzimii anesteziei.

!!!! Reflexele permit aprecierea profunzimii anesteziei. Reflexul palpebral dispare intre perioada 2 si 3. Reflexul pupilar la lumina dispare in faza b) a perioadei 3. Reflexele faringiene si laringiene dispar in faza a) a perioadei 3.

odata

cu

cresterea

Anestezice generale

Anestezice generale Pupila – este midriatica in perioada 2 (de excitatie – prin stimulare simpatica) si

Pupila – este midriatica in perioada 2 (de excitatie – prin stimulare simpatica) si devine miotica in faza b) a perioadei 3. Se dilata brusc in faza de alarma datorita descarcarii masive de adrenalina care apare in aceasta faza.

descarcarii masive de adrenalina care apare in aceasta faza. Tonusul muscular – variaza !!! Maseterii sunt

Tonusul muscular – variaza !!! Maseterii sunt contractati in faza a) a perioadei 3. M.abdominali se relaxeaza in faza b) a perioadei 3.

Hipotermia – apare de obicei in timpul anesteziei. Temp. corpului scade sub – apare de obicei in timpul anesteziei. Temp. corpului scade sub

36ºC in timpul interventiei chirurgicale. Cauzele hipotermiei:

- Temperatura ambientala scazuta

- Cavitatile organismului expuse in timpul interventiei chirurgicale

- Solutii perfuzabile reci

- Scaderea termoreglarii

- Scaderea metabolismului general cu aproximativ 30%.

- Scaderea metabolismului general cu aproximativ 30%. Greata si voma – creeaza probleme la inductia anesteziei

Greata si voma – creeaza probleme la inductia anesteziei dar mai ales in perioada post-operatorie. AG actioneaza asupra zonei trigger chemoreceptoare si asupra centrului vomei din trunchiul cerebral. Activitatea acestui centru se bazeaza pe 4 neurotransmitatori: serotonina, histamina, acetilcolina si dopamina. Se folosesc antagonistii de serotonina si dopamina.

Anestezice generale

Anestezice generale Mecanismul de actiune a AG Atat AG inhalatorii cat si i.v. scad activitatea spontana

Mecanismul de actiune a AG

Atat AG inhalatorii cat si i.v. scad activitatea spontana si evocata a neuronilor din diferite regiuni ale creierului.

Ipotezele mai vechi sustineau ca AG interactioneaza nespecific cu componentele lipidice ale membranei neuronale – interactiune ce ar fi determinat modificari ale fluxurilor ionice – principiul Meyer-Overton.

Datele mai noi arata ca AG interactioneaza cu anumite componente ale membranei neuronale si in special – interactiunea cu canale ionice ligand-dependente.

Cele mai multe dovezi sustin implicarea receptorului GABA a – canal de clor – implicat in inhibarea transmisiei sinaptice. AG inhalatorii, barbituricele (BT), benzodiazepinele (BZD), propofolul faciliteaza inhibitia transmiterii sinaptice determinata de GABA.

Alte AG actioneaza antagonist pe receptorul pentru NMDA blocand actiunea excitatorie a ac.glutamic : ketamina.

Pe langa actiunea pe R-GABAa unele AG determina hiperpolarizare membranara prin activarea unor canale de K + . De asemenea s-a observat ca AG scad durata starii deschise a canalelor pentru Na + cu stabilizarea acestor canale in starea inchisa si inhibarea transmisie sinaptice.

!!!! Mecanismul de actiune al AG nu este pe deplin elucidat.

Bazele

neurofarmacologice

ale

aparitiei

diferitelor

perioade

ale

anesteziei

sunt

reprezentate de sensibilitatea diferita a cailor neuronale sau neuronilor la AG.

1. Neuronii din substanta gelatinoasa din coarnele posterioare ale maduvei spinarii sunt

foarte sensibili la concentratii relativ joase de AG => se intrerupe transmisia informatiilor in

tractul spinotalamic => analgezie.

2. In perioada de excitatie – sunt blocati neuronii inhibitori cum sunt celulele Golgi tip II

si are loc o facilitare paradoxala a neurotransmitatorilor excitatori.

3. Progresiv are loc deprimarea cailor ascendente ale sistemului reticulat ascendent, sunt

suprimate reflexele spinale => anestezie + relaxare musculara.

4. Neuronii din centrul vasomotor si respirator din trunchiul cerebral sunt sensibili la

doze mari de AG => perioada de deprimare medulara – colaps cardiorespirator

Anestezice generale

Anestezice generale Principalele clase de AG si substante adjuvante folosite in anestezia generala Clasa   Exemple

Principalele clase de AG si substante adjuvante folosite in anestezia generala

Clasa

 

Exemple

 

1. AG inhalatorii

Lichide volatile inhalatorii: Halotanul, Enfluranul, Izofluranul, Desfluranul, Sevofluranul, Metoxifluranul, Eter dietilic,

Gaze inhalatorii: Protoxidul de azot (N 2 O), Ciclopropanul

 

2. AG i.v.

Barbiturice

i.v.:

tiopentalul

sodic,

metohexital

sodic,

hexobarbital

sodic

Propofol, Etomidat, Ketamina

 

3. Substante folosite ca adjuvante in AG:

- anxiolitice/sedative – BZD: diazepam, midazolam

 

-

profilaxia reactiilor alergice: antihistaminice

 

- profilaxia aspiratiei de continut gastric – profilaxia gretei si vomei postchirurgicale: antiemetice

- imbunatatirea analgeziei: opioizi – morfina, fentanilul, sufentanil

- profilaxia bradicardiei si a cresterii secretiei traheo-bronsice:

anticolinergice

 

facilitarea IOT si relaxare musculara: curarizante: suxametoniu, atracurium, mivacurium.

-

AG inhalatorii

Profunzimea anesteziei depinde de concentratia AG in SNC. Timpul pana la atingerea concentratiei eficace la nivelul SNC depinde de mai multi factori care influenteaza patrunderea la nivelul SNC a AG si distributia tisulara a AG : proprietatile farmacocinetice si fizico-chimice ale AG inhalator utilizat. Acesti factori afecteaza si timpul pana la revenirea din anestezie.

Concentratia unui anestezic inhalat (intr-o mixtura de gaze) este proportionala cu presiunea partiala a acestuia. Pentru a ajunge in creier AG trebuie sa treaca din alveole in sange si apoi din sange in creier. Acest proces depinde de:

- solubilitatea AG

- concentratia in aerul inspirat

Anestezice generale

Anestezice generale - ventilatie (volumul curent) - fluxul de sange la nivel pulmonar - gradientul presiunii

- ventilatie (volumul curent)

- fluxul de sange la nivel pulmonar

- gradientul presiunii partiale a AG intre sangele arterial si cel venos – gradientul arteriovenos al AG

a. SOLUBILITATEA

Coeficientul de partitie sange/gaz al unui AG = afinitatea relativa a unui AG pentru sange comparativ cu cea pentru amestecul gazos inspirat.

Ex.: protoxidul de azot si desfluranul au coeficientul de partitie sange/gaz de 0.47, respectiv 0.42 fiind relativ insolubile in sange – este necesar un numar mic de molecule in sange pentru a creste presiunea partiala a AG in sange pana la echilibru cu cea din alveole.

Halotanul are un coeficient de partitie sange/gaz de 2.30 - este necesar un numar mai mare de molecule pentru a obtine o presiune partiala egala cu cea din alveole deoarece o parte din moleculele de halotan se dizolva in sange (interactioneaza fizic cu unele molecule componente ale sangelui si astfel nu mai pot participa la cresterea presiunii partiale a AG in sange !!!).

AG cu solubilitate mica in sange (coeficient de partitie sange/gaz mic) ating mult mai repede punctul de echilibru dintre presiunea partiala alveolara si cea sanguina. Astfel si presiunea partiala a AG in creier va fi atinsa mult mai repede => efectul apare mai repede. Si invers!!!

!!!! Cu cat un AG este mai putin solubil in sange (coeficient de partitie sange/gaz mic) cu atat va avea un efect mai rapid. Cu cat un AG este mai solubil in sange (coef.de partitie sange/gaz mare) cu atat efectul sau se va instala mai lent.

!!! Timpul de instalare al anesteziei generale este direct proportional cu coeficientul de partitie sange/gaz. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat efectul AG se instaleaza mai repede.

Anestezice generale

Anestezice generale Why induction of anesthesia is slower with more soluble anesthetic gases. In this schematic
Anestezice generale Why induction of anesthesia is slower with more soluble anesthetic gases. In this schematic

Why induction of anesthesia is slower with more soluble anesthetic gases. In this schematic diagram, solubility in blood is represented by the relative size of the blood compartment (the more soluble, the larger the compartment). Relative partial pressures of the agents in the compartments are indicated by the degree of filling of each compartment. For a given concentration or partial pressure of the two anesthetic gases in the inspired air, it will take much longer for the blood partial pressure of the more soluble gas (halothane) to rise to the same partial pressure as in the alveoli. Since the concentration of the anesthetic agent in the brain can rise no faster than the concentration in the blood, the onset of anesthesia will be slower with halothane than with nitrous oxide. B.Katzung Copyright © 2007 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved.

b. Ventilatia pulmonara

Cresterea presiunii partiale a AG in sange este dependenta de frecventa respiratorie si de profunzimea inspirului. Cresterea ventilatiei determina o crestere redusa a presiunii partiale a unui AG cu coef.de partitie sange/gaz mic dar o creste semnificativ pe cea a AG cu coeficient de partitie sange/gaz mare.

Hiperventilatia creste viteza de inductie a anesteziei determinate de AG cu coef.partitie sange/gaz mare care in mod obisnuit ar avea un efect instalat mai lent. ATENTIE!!! Opioizii deprima respiratia => ar putea sa creasca timpul pana la instalarea anesteziei mai ales pentru cele cu coef.partitie sange/gaz mare.

c.

Fluxul sanguin pulmonar

Cresterea fluxului sanguin pulmonar (de ex. prin cresterea DC) scade viteza de crestere a presiunii partiale in sange in special pentru AG cu coef.partitie sange/gaz mare (solubile in sange) (cresterea fluxului sanguin pulmonar => expune un volum mai mare de sange). Scaderea fluxului sanguin pulmonar are efecte opuse.

Anestezice generale

Anestezice generale d. Concentratia AG in aerul inspirat Concentratia AG in aerul inspirat are efecte directe

d. Concentratia AG in aerul inspirat

Concentratia AG in aerul inspirat are efecte directe asupra presiunii partiale a AG care poate fi atinsa in sange si asupra vitezei de atingere a acestei presiuni partiale. Cresterea concentratiei AG in aerul inspirat determina cresterea ratei de transfer a gazului in sange => creste viteza de inductie a anesteziei (mai ales pentru AG cu coef.partitie sg/gaz mare – solubile in sange).

MAC – minimal alveolar concentration = concentratia alveolara a unui agent volatil (considerata in echilibru cu cea din sist.nervos), la o presiune de 1 atm, care suprima reflexele si permite incizia chirurgicala fara raspuns motor la 50% din pacient = DE 50 .

Valoare MAC determina potenta unui AG.

e. Gradientul arteriovenos de concentratie a AG

Depinde de preluarea AG de catre tesuturi, SNC si alte tesuturi. Functie de rata si gradul preluarii AG de catre tesuturi, sangele venos ce ajunge la nivelul plamanilor poate sa contina semnificativ mai putin AG. Cu cat aceasta diferenta este mai mare cu atat va fi necesar mai mult timp pentru atingerea concentratiei de echilibru la nivel SNC. Patrunderea anestezicului in tesuturi este determinata de coeficientul de partitie sange/tesut, fluxul sanguin la nivelul tesuturilor si de gradientele de concentratie. In timpul inductiei anesteziei cele mai importante sunt organele foarte bine irigate: creier, inima, ficat, rinichi, teritoriul splanchnic – care primesc 75% din DC in conditii de repaus. In cazul AG solubile (coef.partitie sange/gaz mare) concentratia in sg venos va fi initial scazuta si echilibrul cu sangele arterial este atins lent. Distributia in tesutul adipos se face lent desi liposolubilitatea acestora este mare deoarece tesutul adipos este slab irigat.

ELIMINAREA

Cand administrarea AG se opreste, AG se elimina pulmonar. Eliminarea depinde de: cantitatea de sg care perfuzeaza tesuturile, solubilitatea AG si de ventilatia pulmonara. Presiunea partiala scade initial in tesuturile bine irigate, AG persistand in tesutul adipos.AG foarte liposolubile trec mai lent din tesutul adipos in sange. Cu cat coef.partitie sange/gaz este mai mic cu atat se elimina mai repede AG. Deprimarea respiratie defavorizeaza revenirea din anestezie. Metabolizarea este putin importanta pentru AG inhalatorii.

RESPIRATIE – deprimare progresiva; scade clearance-ul mucociliar =>acumularea secretiilor traheo-bronsice.

Metab =>radicalul clorotrifluoretil => actioneaza pe mb hepatocitelor => 0.1‰ pacienti – febra, greata si varsaturi, icter, necroza hepatica => moarte prin insuficienta hepatica (particularitate idiosincrazica!!!)

Uzual nu este indicat in timpul travaliului – scade motilitatea uterina si favorizeaza hemoragia post-partum.

CORD – deprima cordul prin actiune directa + scadere tonus simpatic

ectopic (hipoxia, acidoza, simpatomimeticele cresc riscul de aritmii cardiace).

Hipertermia maligna – rigiditate musculara, cresterea temperaturii – caract idiosincrazic;

aritmii

ectopice prin favorizarea proceselor de reintrare si a automatismului

- SM – cresc riscul de aritmii; beta-blocante – la pacientii cu IC; medicamente care scad TA; morfina – deprima si ea respiratia;

intracraniana;

Determina

– vasodilatatia periferica=> pierdere de caldura => frison.

La revenirea din anestezie – cefalee, varsaturi, frison.

presiunea

pt.bradicardie).

Dezavantaje - R.adverse

=>creste

admin.atropina

cerebrala

Atentie la asocieri!!!

VASODILATATIE

(se

hipoTA

=>

pt

relaxeaza musc neteda

Relaxeaza musc uterina –

Analgezie slaba (asoc.cu opioizi), relaxare musc

si

de

de

Viteza medie a inductiei si revenirii

fi

Caract.anesteziei

usurarea travaliului.

=>poate

incompleta(admin.

folosit la astmatici.

util

bronhoconstrictie

reflexul

AVANTAJE

curarizante).

uneori

bronsica

Inhiba

Metab

10- 40%

(potenta

MAC

medie)

(%)

0.75

e sg/gaz

partiti

Coef.

Anestezice generale

2.3

Caracteristic

HidrocarburaHALOTAN

lichid volatil

halogenata -

i

AG

Metab => ioni de fluor => TOXIC RENAL => contraindicat la pacientii cu insuficienta renala.

Excitatie SNC => CONVULSII => contraindicat la pacientii cu epilepsie; fenomen favorizat de hiperventilatie (hipocapnie)

CORD – deprima mai putin cordul comparativ cu halotanul; frecventa aritmiilor este mai scazuta; la doze mari hipoTA prin vasodilatatie accentuata.

RESPIRATIA – deprimata mai mult comparativ cu halotanul =>respiratie asistata

curarizante antidepolarizante – le prelungeste efectul

ef

asoc

cateva

Analgezie incompleta (asociere opioizi).

Relaxare musc. buna

secretia

le

somn

reflexele

=>

– potenteaza efectul)

are

Revenire rapida.

bronhodilatator

traheobronsica.

usureaza IOT.

se

si

in

creste

curarizante

laringiene

anestezic

Provoaca

minute.

(uneori

Inhiba

Nu

<10%

1.68%

(mai1.8

solubil in

comp.

halotanul

Anestezice generale

putin

cu

sg

)

lichid volatil

halogenat

EterEnfluran

VASODILATATIE – scade TA. La doze mici nu modifica fluxul sg cerebral.

Deprimare respiratorie. In doza mare este iritant pt mucoasa respiratorie => tuse, laringospasm.

anestezic

uneori

RESPIRATOR – deprimare importanta => asistarea respiratiei

IRITANT => tuse, laringospasm, hipersecretie traheobronsica

aritmogen;

Vasodilatatie, hipoTA, tahicardie, risc minim de aritmii

barbituric

efect

deoarece are miros neplacut si este iritant.

unui

are

initiala a

Post-operator: greata si varsaturi

nu

influentat;

utilizarea

putin

Este necesara

tahicardie

CORD

hepatotoxic

mai

pentru

Analgezie slaba (asoc opioizi)

doza

buna

de

revenire

musc (daca este necesar –

inductie; revenire mai

ii

deoarece

izofluranul potenteaza efectul)

medie

in

postanestezica

sau nefrotoxic.

decat

musculatura

si

curarizant

Relaxeaza

Toxicitate

izofluran.

Relaxare

este

Inductie

redusa.

rapida.

rapida

Viteza

mica

Nu

<0.05

<2%

%

1.15%

7%

Anestezice generale

0.42

1.4

IzomerIzofluran enfluran lichid volatil

izofluran

AnalogDesfluran

Atentie la asocierea cu tetracicline sau aminoglicozide care sunt nefrotoxice.

cu

NEFROTOXIC – datorita ionilor de fluor care se formeaza prin metabolizare; contraindicat la pacientii cu insuficienta renala.

CORD – deprimare – scade DC, bradicardie – se admin.atropina. Miocardul este sensibilizat la catecolamine.

pacientii

HIPOTENSIUNE arteriala – dependenta de doza.

la

atentie

=>

insuficienta renala - nefrotoxic

fluor

de

ioni

Metabolizare

rapida

desfluranul;

Analgezia se mentine si postoperator – ore.

Nu relaxeaza uterul => inhalatii intermitent in timpul travaliului pt efect analgezic

Inductie foarte lenta (vezi coef.partitie)=> se admin.i.v. un barbituric.

Relaxare musculara buna (daca este nevoie se asociaza curarizante)

Revenire lenta din anestezie.

mai

din anestezie.

revenire

~

>70%

2-5%

0.16%

2%

Anestezice generale

0.69

12

in

halogenat

clor

fluorurat

molecula

Eter

EterSevofluran

fara

Metoxiflura

n

Anestezice generale

Este inflamabil si explozibil => greu de manevrat.

Determina hipersecretie traheobronsica, greturi si varsaturi

Stimulare simpatica.

RESPIRATIE – deprimare slaba.

CORD – deprimare miocardica directa + stimulare simpatica => mascheaza temporara hipoTA.

Post-operator – greata si varsaturi.

Distensia organelor cavitare.

Administrarea prelungita – deprimare hematopoietica.

Methemoglobinemie – oxizi de N.

Stimulare simpatica =>aritmii

HipoTA

Greata si voma post-operator.

Explozibil.

revenire12.1

si

Inductie

lente si neplacute.

 

Analgezie la concentratii mici.

 

Inductie si revenire foarte rapide.

Anestezie incompleta – fara relaxare musculara si cu pastrarea reflexelor.

 

Folosit doar in asociere cu un alt anestezic i.v.

 
   

0%

   
     

f

nu

det.

anestezie

completa)

   
 

105%

(potenta

mica

singur

poate

   

0.47

   

0.41

   

si

 

Lichid

volatil

Gaz

anorganic

incolor

inodor

 

Gaz

anestezic

Eterul

dietilic

Protoxidul

de azot N 2 O

Ciclopropa

n

Anestezice generale

Anestezice generale AG i.v. BARBITURICELE - BT - induc repede – 10-30 sec – somn anestezic.

AG i.v.

BARBITURICELE - BT

- induc repede – 10-30 sec – somn anestezic.

- NU au efect analgezic – dozele mici scad pragul la durere

- Relaxare musculara slaba – se folosesc curarizante

- Deprimare progresiva a SNC – faciliteaza actiunea GABA.

- Trezirea se face rapid fara greata si varsaturi.

- RESPIRATOR

- Dozele mici => cresc reflexivitatea laringiana si traheobronsica => tuse, spasm glotic, bronhospasm – se admin. atropina.

- dozele mari => deprima respiratia – efect dependent de doza

- la doze foarte mari – scad reactivitatea centrului respirator la hipercapniei si hipoxie.

- CARDIOVASCULAR

- TA

– intoarcerea venoasa.

scade

deprimare

cardiaca

si

vasodilatatie;

venodilatatia

=>

scade

- scade circulatia cerebrala => scade presiunea intracraniana.

Farmacocinetic: BT se leaga mult de proteinele plasmatice; difuzeaza rapid in tesuturile bine irigate iar apoi se redistribuie catre alte tesuturi => terminarea efectului anestezic. Se acumuleaza in tesutul adipos => prelungirea si intensificarea efectului deprimant central atunci cand administrarea se repeta frecvent. Epurare – prin metabolizare hepatica = > produsi polari care se elimina renal.

BT se folosesc pentru inducerea anesteziei in asociere cu un opioid (pt. efect analgezic) si cu un curarizant (pt.relaxare musculara). Pentru mentinerea anesteziei se utilizeaza un AG inhalator.

BT sunt contraindicate la pacientii cu astm bronsic, porfirie, boli cardiovasculare, hipoTA, insuficienta renala sau hepatica.

BT folosite ca anestezice: tiopentalul sodic, metohexital sodic, hexobarbital sodic.

Anestezice generale

Anestezice generale PROPOFOL – alchilfenol - are proprietati asemanatoare cu cele ale BT – folosit pentru

PROPOFOL – alchilfenol - are proprietati asemanatoare cu cele ale BT – folosit pentru inductia +/- mentinerea anesteziei.

Inj. i.v. induce rapid anestezie – 40 sec. Revenirea este de asemenea rapida. Necesita asocierea cu opioizi pentru analgezie. Este folosit pe scara larga deoarece produce euforie si nu produce greata si varsaturi postanestetic.

R.adv.: hipoTA – vasodilatatie mai putin deprimare cardiaca. Fluxul sg cerebral scade => scade presiunea intracraniana.

Deprima respiratia si scade reactivitatea centrului respirator la CO 2 .

In timpul inductiei sau revenirii – miscari involuntare, tremor, convulsii.

ETOMIDAT – derivat de imidazol folosit doar pentru inductia anesteziei. Durata anesteziei este scurta. NU are efect analgezic (asoc cu un opioid).

In timpul inductiei determina miscari involuntare (premedicatie cu BZD – diazepam).

NU deprima respiratia.

R.adv. HipoTA. Greata si varsaturi la revenirea din anestezie. Scade cortizolul plasmatic si nivelul de aldosteron => nu poate fi utilizat timp indelungat.

KETAMINA – determina anestezie disociativa – pacientul isi pierde constienta dar pare ca este treaz si ca nu simte durere. Anestezia disociativa determina sedare, amnezie si imobilitate. Ketamina interactioneaza cu receptorul NMDA.

Stimuleaza SN simpatic => creste TA si DC => utila la pacientii cu soc cardiogenic / astm bronsic. Se foloseste cand deprimarea circulatorie este strict contraindicata. Este contraindicata la pacientii cu HTA sau AVC.

Este liposolubil, patrunde rapid in SNC dupa care se redistribuie. Este metabolizata hepatic.

Se foloseste la copii sau adulti tineri pentru procedurile de scurta durata care nu necesita relaxare musculara.

Principalele r.adv. : halucinatii, delir, confuzie, excitatie psihomotorie.

Anestezice generale

Anestezice generale Adjuvanti in AG Opioizi – pentru efect analgezic. Morfina si protoxidil de azot s-au

Adjuvanti in AG

Opioizi – pentru efect analgezic.

Morfina si protoxidil de azot s-au folosit frecvent pentru interventiile chirurgicale pe cord.

Mai frecvent se foloseste fentanilul sau sufentanilul deoarece au efect mai rapid decat morfina. Pot fi administrate i.v., intratecal sau epidural. Pot determina deprimare respiratorie, hipoTA, rigiditate musculara.

Fentanil + droperidol => neuroleptanalgezia = sedare + analgezie marcata – pentru proceduri diagnostice sau mici interventii chirurgicale.

Fentanil + droperidol + tiopental => narconeuroleptanalgezia

Fentanil + droperidol + tiopental + protoxid de azot +/- curarizant => neuroleptanestezia – anestezie generala completa.

Benzodiazepine – BZD – anxiolitice/sedative

Sunt folosite ca premedicatie in anestezia generala. Cele mai utilizate sunt diazepamul, midazolamul, lorazepamul care admin i.v. au actiune relativ rapida.

Efectul deprimant central este mai putin intens comparativ cu BT.

BZD prelungesc perioada postanestezica.

Anestezice generale

Anestezice generale Completati urmatoarele tabele cu anestezicele care prezintă caracteristicile menționate: Scad DC

Completati urmatoarele tabele cu anestezicele care prezintă caracteristicile menționate:

Scad DC

Risc de aritmii

Hepatotoxice

Nefrotoxice

Convulsii

Relaxare uterina

 

HipoTA

Sunt iritante

Deprima

Hipertermie

 

Scade

Halucinatii, delir

 

respiratia

maligna

cortizolul

 
 

plasmatic

Inductie lenta

Inductie

Determina

Nu

determina

Relaxare musc

Relaxare

musc

rapida

analgezie

analgezie

 

buna

slaba