UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR

BUNSTAREA I PROTECIA ANIMALELOR

ANDRONIE IOANA CRISTINA

NOTE DE CURS - 2012 1

BUNSTAREA ANIMALELOR Consideraii generale Problemele legate de bunstarea animalelor prezint nc numeroase aspecte neclare de ordin procedural i tiinific, abordri diferite i chiar opuse n chestiuni de fond, ncepnd cu definirea acesteia i continund cu msurile practice ce se impun pentru fiecare specie i categorie de vrst a animalelor. Astzi exist puine cercetri referitoare la interrelaiile dintre animale i mediul lor de via, la diferitele faze ale adaptrii animalelor mediului aflat ntr-o continu schimbare (stres, acomodare, aclimatizare, etc.), la comportamentul normal i simmintele animalelor. Sunt nc contradicii referitoare la conceptul de conservare a vieii animalelor slbatice, drepturile animalelor, obligaiile oamenilor fa de acestea i bunstarea animalelor, motiv pentru care este important s se cunoasc n ce fel cuvntul bunstare se poate folosi i cum este el legat de problemele morale (Broom 1989). De asemenea lipsete i terminologia adecvat pentru corelarea cu progresele existente pe plan mondial n ceea ce privete bunstarea animalelor. Etimologie Etimologic, bunstarea animalelor deriv din limba englez de la cuvntul welfare, prin care se nelege calitatea vieii animalelor. Termenul de bunstare se refer la starea animalului i nu la modul de ngijire a lui de ctre om. Aceeai terminologie se ntlnete i n alte limbi europene bien-tre (francez), wohlergehen (german), benessere (italian), bienstar (spaniol), blagosostoianie (rus), etc. n ara noastr terminologia este acceptat oficial i folosit n toate actele normative. n limba romn, termenul de bunstare deriv din limba englez, respectiv de la cuvintele welfare i well-being. Dei unii cercettori n domeniul bunstrii animalelor din rile de limb englez consider c relaia dintre cei doi termeni este de sinonimie perfect, de multe ori se face o distincie clar ntre acetia. Exist patru puncte de vedere referitoare la diferena ntre semnificaia cuvintelor welfare i wellbeing. Un prim punct de vedere, mprtit de majoritatea specialitilor, este folosirea cuvntului well-being pentru a descrie starea animalelor, calitatea vieii acestora i a cuvntului welfare pentru a descrie problemele sociale i etice legate de acestea. Astfel, Robert Zimbelman, Vicepreedintele Executiv al Societii Americane de tiine Animale, folosete termenul well-being pentru a descrie modul n care se manifest animalele - conotaia obiectiv sau aparent a conceptului de bunstarea animalelor - i termenul welfare pentru a descrie perspectiva uman asupra necesitilor i preferinelor animalelor - conotaia subiectiv, inaparent a conceptului de bunstarea animalelor. Al doilea punct de vedere este acela c welfare se refer la calitatea vieii animalelor pe termen lung, respectiv well-being la calitatea vieii animalelor pe termen scurt, cu referire n special la strile psihice ale acestora. Un alt treilea punct de vedere, rspndit mai ales n Europa, este de folosire exclusiv a termenului welfare, deoarece acesta este deja consacrat, prin numeroasele lucrri tiinifice i acte normative n domeniu, chiar i n titulatura organizaiilor de protecie a animalelor. Al patrulea punct de vedere este cel rspndit n Statele Unite, unde s-a renunat la termenul welfare n favoarea lui well-being. Termenul welfare nu este agreat de ctre americani din cauz c e asociat cu propaganda politic.

n Europa continental, pentru a descrie necesitatea pstrrii bunstrii animalelor, se folosete sintagma de protecie a animalelor (sintagm care are aproape aceeai semnificaie cu cei doi termeni englezi welfare i well-being). Protecia animalelor asigur implicit bunstarea acestora i vizeaz asigurarea unui mediu, unei furajri, adpri i unui microclimat corespunztoare. Importana bunstrii animalelor Importana bunstrii animalelor se apreciaz printr-o motivaie etic, politic i una economic. Motivaia etic Etica, este o ramur a filozofiei deseori denumit filozofie moral care are n vedere diferena dintre bine i ru, potrivit i nepotrivit i cum AR TREBUI s ne comportm i s trim. Etica este parte integrant a vieii de zi cu zi - activitile noastre zilnice avnd un impact asupra intereselor celorlali. Chiar i n cadrul diverselor departamente ale filozofiei, etica nu este n mod necesar o disciplin teoretic arid fr consecine de ordin practic. Acest aspect este demonstrat de dezvoltarea eticii aplicate sau practice. Un exemplu n acest sens l constituie cartea lui Peter Singer publicat n 1975, Animal Liberation, care este considerat punctul de plecare al micrii politice de eliberare a animalelor. Viaa de zi cu zi abund n probleme etice chiar dac ele rmn ascunse. Deciziile noastre zilnice au o dimensiune moral, ceea ce nseamn c ele prezint componente ce se extind dincolo de interesele proprii i presupun o preocupare pentru cei ce ne nconjoar. Deciziile etice sunt deseori luate fr o gndire pealabil, partea etica rmnnd cumva ascuns. Aceasta se datoreaz faptului c decizia este parte integrant a unei rutine sau a unei practici general acceptate. De exemplu, consecinele etice ale alimentaiei noastre pot s treac neobservate zi de zi, dar modul nostru de hrnire i poate afecta pe alii, repectiv pe oamenii sau animalele care produc sursa noastr de hran. Dac nu analizm aspectele de ordin etic ale vieii noastre este posibil s trecem cu vederea deciziile insuficient fondate i posibilitile de a progresa. De exemplu consumnd mai puine ou produse n sistemele intensivindustriale de psri i mai multe provenind din sistemele alternative fermele organice putem s mbuntim viaa ginilor outoare. Este etica pur i simplu subiectiv ? Raionamentele etice nu pot fi elaborate n acelai fel cu analizarea datelor tiinifice dar exist un acord larg ntre diversele teorii etice i chiar ntre culturi referitor la ceeace este considerat corect i ceea ce este incorect. De exemplu aproape toate religiile i sistemele etice prezint variante ale a:a numitei regulii de aur - trateaz-i pe ceilali aa cum vrei s fii tratat. Etica personal n mod normal avem libertatea de a decide individual n privina chestiunilor etice, deoarece punctele de vedere considerate acceptabile variaz n cadrul societii. De exemplu ce ar trebui s mncm? Ce sum ar trebui s donm n diferite scopuri caritabile ? Etica social Societatea prezint un acord larg privind aceste chestiuni i deseori instituie legi n vederea aplicrii lor. Acest tip de etic este considerat a fi aplicabil fiecrui membru al societii iar n absena ei haosul amenin chiar societatea n sine. De exemplu nu rebuie s furm de la semenii notri. Dac o facem sau nu este rareori la latitudinea individului. n absena unui consens n cadrul fiecrei societi n parte,

haosul moral poate s distrug structura social - acest consens este n parte liantul care unete aceast societate. Anumite tipuri de comportament se pot transfera din cadrul eticii personale la etica societal pe msur ce trecem de la o societate i o perioad de timp la alta. Etica profesional Principiile acestei etici sunt destinate situaiilor n care se regsesc practicanii unei profesii. De exemplu medicii veterinari trebuie s nu cauzeze pacienilor mai mult suferin dect strictul necesar n vederea tratrii lor; doctorii nu trebuie s aib relaii sexuale cu pacienii lor, etc. De ce sunt diferite afirmaiile etice de cele ce exprim preferine personale? Spre exemplu afirmaia -mi place ciocolata nu necesit o argumentare raional i nu ncearc s i conving pe cei din jur s fac acelai lucru. Nu conteaz dac ceilali au aceeai preferin sau nu. Cu toate acestea, afirmaia nu ar trebui s omorm animale sntoase necesit o justificare raional i tinde s spun ceea ce alii nu ar trebui s fac. Practica justificrii morale sugereaz un punct de vedere imparial argumentele n favoarea ei trebuie s fie admise nu numai de persoana care le avanseaz dar i de ceilali oameni n general. Aciunile n interes personal nu sunt considerate de ctre majoritatea sistemelor teoretice morale drept argumente etice. De exemplu ar fi greu de argumentat c afirmaia am eutanasiat cinele ca s m asigur c nu voi mai fi deranjat n timpul somnului este o justificare etic a aciunii n sine. Cu toate acestea, anumite aciuni n interes personal pot fi compatibile cu principii etice de mai larg aplicabilitate i prin urmare pot fi justificate din punct de vedere etic. De exemplu, am amputat piciorul grav rnit al cinelul pentru a face uz de taxa pentru consultaiepoate fi justificat etic prin adugarea i pentru a curma suferinele ulterioare ale cinelui. Dilemele (alternativele) etice, sunt situaii n care fiecare aciune posibil pare greit din punct de vedere moral n momentul explorrii ei. De exemplu un medic veterinar l suspecteaz pe proprietarul unei pisici c i-a tratat animalul cu cruzime n momentul n care acesta i aduce pisica grav rnit. Dac medicul raporteaz autoritilor cazul de nclcare a legii privind cruzimea fa de animale atunci ar nclca regulile normale de conduit profesional privind confideialitatea clientului. Cu toate acestea, dac medicul se limiteaz la a trata pisica i ignor faptul c rnile au fost provocate intenionat, el va permite clientului s scape fr a fi tras la rspundere pentru comiterea unui act imoral i ilegal. Printr-o analiz atent se poate identifica cel mai important principiu sau obligaia care se aplic n situaia n cauz i anume c preocuparea pentru starea pacientului are ntietate fa de consideraiile privind confidenialitatea clientului. n spijinul acestui aspect poate s vin i faptul c pisica sau alte animale pot fi rnite ulterior, sau c cercetri recente n domeniu au demonstrat existena unei legturi dintre abuzul asupra animalelor i alte tipuri de abuz n cadrul familiei. Orice tip de sistem etic ce presupune existena mai multor principii funcionale poate s genereze dileme, aa cum reiese din exemplul de mai sus. Dilemele pot s apar i acolo unde nu exist principii contradictorii. De exemplu un medic veterinar poate s aib la un moment dat doi pacieni foarte grav bolnavi ce au nevoie de un medicament ce le poate salva viaa, dar nu are dect o doz la ndemn. Ce ar trebui s fac ? Muli cred c toate deciziile etice sunt dileme etice, cnd n majoritatea cazurilor nu este aa. Accentuarea exagerat a dilemelor tinde s minimalizeze

deciziile etice normale, de zi cu zi, mai puin dramatice. De exemplu ar trebui o vac s primeasc tratament analgezic post operator n cazul unei cezariene ? Multe dileme au mai degrab un caracter practic dect unul etic, ceea ce nseamn c argumentele morale concureaz cu cele non-morale. De exemplu ar trebui ca medicul veterinar s grbeasc executarea unei proceduri chirurgicale pentru a ajunge acas la timp s vad meciul de fotbal ? Medicii veterinari sunt plasai n centrul unei reele de obligaii fa de pacieni, clieni, ali medici veterinari, fa de societate n general i fa de ei nii. Uneori aceste obligaii sunt contradictorii i prin urmare medicii veterinari se confrunt cu situaii complexe din punct de vedere etic. Totodat ei se confrunt cu un flux constant de probleme etice, fie c sunt contieni de acest aspect sau nu i sunt chemai s emit raionamente de ordin etic, ceea ce este inevitabil. De exemplu fermierul dorete s reduc cheltuielile prin evitarea dozelor costisitoare de analgezice administrate caprei sale care trebuie operat. Obligaiile medicului veterinar fa de pacient i de client sunt prin urmare contradictorii. Etica pune la dispoziie metodele, instrumentele chirurgicale de luare a deciziei corecte. Dac medicii veterinari nu au cunotine etice vor absorbi pur i simplu principii etice neadecvate fr a le chestiona vreodat valabilitatea. O bun educaie din punct de vedere etic va oferi un ajutor practic imediat n rezolvarea corect a situaiilor n care interesele sunt contradictorii. De exemplu medicul veterinar interesat de suprimarea durerii pacienilor si este le curent cu studiile care demonstreaz c animalele crora li s-au administrat analgezice redevin productive mult mai repede. Aceste studii pot fi de folos n a convinge fermierul s cheltuiasc puin mai mult n ceea ce privete tratamentul pentru c este n avantajul lui. S-ar putea susine totodat c, datorit faptului c medicii veterinari sunt direct implicai n chestiunile etice ce afecteaz animalele, au obligaia moral de a se informa mai bine asupra acestor aspecte. Studiul eticii este cu siguran de mare ajutor medicilor veterinari n cazul n care sunt indecii i este necesar luarea unei decizii sau formarea unei opinii. nelegerea eticii este n interesul medicului veterinar. De exemplu Bernard Rollin (deontolog veterinar de la Universitatea din Colorado, SUA) a folosit termenul de stres moral pentru a descrie ngrijorarea ce rezult din luarea deciziilor care pun probleme de contiin, cum ar fi eutanasierea animalelor de companie sntoase la cererea proprietarului. Acest tip de stres are un efect negativ asupra sntii noastre mentale i fizice. Rollin susine c una din modalitile de prevenire este luarea de msuri pentru eliminarea procedurilor ce induc stresul, n acest caz prin educarea potenialilor proprietari de animale privind responsabilitile ce le revin sau prin luarea de msuri n vederea prevenirii gestaiilor nedorite. nelegerea aspectelor etice ale acestor chestiuni poate s ne permit identificarea exact a problemei i a msurii de corectare. Studiul eticii poate de asemenea s sprijine medicul veterinar n deprinderea unor atitudini adecvate fa de animale, clieni i alte pi interesate. Atitudinile ctre aceste pri interesate vor afecta puternic succesul sau eecul relaiilor pe care le stabilete medicul veterinar. nelegerea eticii este n interesul practicanilor profesiei veterinare care poate fi chemat de ctre opinia public s-i justifice aciunile sau s comenteze dimensiunea etic a unor chestiuni. Profesia veterinar este considerat de asemenea drept o valoroas surs de opinii privind problemele de bunstarea animalelor. Este important prin urmare ca medicii veterinari s neleag chestiunile etice cel puin la fel de bine ca publicul larg, aceasta mai ales n acele ri n care profesia veterinar i

reglementeaz de sine stttor practicile i procedurile, dac dorete s o fac i n continuare. Motivaia etic are la baz asemnrile de ordin biologic dintre animalele superioare i oameni sub aspect structural, funcional i comportamental. S-a demonstrat astfel, c unele funcii vitale cum ar fi metabolismul, respiraia, circulaia sanguin, sunt comune att la om ct i la animalele superioare; mecanismele stresului i durerii, sunt aproape identice, iar reactivitatea fa de factorii de mediu este asemntoare. Exist diverse teorii etice care ncearc s rezolve problemele animalelor i se adreseaz tratamentului la care acestea sunt supuse de ctre oameni. Astzi ca urmare a perfecionrii i extinderii anumitor tehnici de inginerie genetic cum ar fi clonarea, obinerea de organisme transgenice, xenotransplantul, etc., oamenii acord un interes mai mare calitii vieii animalelor, sunt mult mai sensibili la suferina acestora i mai reactivi la actele de cruzime aduse la cunotiin de asociaiile de protecia animalelor. O alt teorie etic denumit etic contractual, i fondeaz principiile morale pe un acord imaginar ntre oameni, membrii ai aceleiai societi. Acest acord ia natere n societate n vederea obinerii unor beneficii reciproce. Deoarece animalele nu pot s ia parte la stabilirea i negocierea unui astfel de acord se susine ipoteza c animalele se situeaz n afara moralitii. O modalitate curent de a demonstra aceast ipoteza este c pentru a se bucura de drepturi, individul trebuie s i asume responsabiliti. Ca i celelalte teorii care refuz s acorde statut moral animalelor i cea de fa ntmpin dificulti n ceea ce privete aa-numitele cazuri marginale i anume copiii foarte mici sau adulii suferind de severe disfuncionaliti mentale ce se bucur de statut moral n cadrul societilor din care fac parte. Cu toate acestea, ca i n cazul animalelor, reciproca nu este valabil n aplicarea contractului imaginar. Utilitarismul este o alt teorie etic, ce pune accentul mai degrab pe consecinele aciunilor dect pe regulile sau principiile care le ghideaz. Unul dintre principiile sale timpurii susinea c suntem obligai s maximizm aa numita utilitate, referindu-se la bucurie sau la echilibrul dintre plcere i durere. Trebuie s acionm astfel nct s realizm ceea ce este mai bine pentru majoritatea celor vizai. Animalele au fcut obiectul gndirii utilitariste nc de la nceputuri. Dac animalele, la fel ca i oamenii simt senzaiile de plcere sau durere atunci ar trebui s le includem n perspectiva global a tentativei noastre de a ridica nivelul general de bunstare i fericire n lume. Utilitarismul clasic n particular susine c aciunile morale sunt cele care promoveaz cel mai mare grad de plcere i cel mai mic grad de durere. De cnd animalele au experimentat plcerea i durerea interesele lor sunt luate n calcul. Utilitarismul pare simplu i flexibil. Cu toate acestea, poate crea confuzii atunci cnd ne impune s trecem peste anumite reguli morale pentru a determina cele mai bune consecine. De exemplu oamenii de pe o barc de salvare suprapopulat pot s estimeze c vor supravieui n numr mai mare dac nu vor permite i altora s se urce la bord, chiar dac cei refuzai se vor neca. Conform unei reguli morale extrem de stricte ar fi normal s i ajute pe cei ameninai cu moartea. Cum anume facem calculele i estimrile este de asemenea neclar, mai ales cnd costurile i beneficiile sunt suportate de indivizi diferii. De exemplu o analiz cost-beneficiu de tip utilitarist este frecvent folosit de cei care dezbat problema eficienei folosirii animalelor n cadrul experimentelor. Dac avem nevoie de 100 de iepuri care ar fi supui unor suferine moderate n producerea cu o ans de 10% de

reuit a unui vaccin mpotriva unei boli umane relativ uor tratabile, cum vom face calculul? Exist un echilibru ntre costuri i beneficii atunci cnd unii indivizi suport toate costurile i cu totul alii se bucur de beneficii? O alt form a utilitarismului analizeaz valoarea consecinelor dincolo de senzaiile de plcere i durere i susine c ar trebui s maximizm satisfacerea preferinelor. Dac animalele au preferine atunci acestea ar trebui incluse n calculele noastre. Acest principiu este utilizat de Peter Singer n cartea sa Animal Liberation. Dezvoltnd ideea sa de apreciere egal a intereselor discutat mai sus, tipul speciei din care provine individul (om, capr, etc.) care manifest aceste preferine, nu afecteaz importana lor moral. Versiunea utilitarist a lui Peter Singer conduce la unele concluzii radicale - abandonarea majoritii sistemelor zootehnice de cretere a animalelor i de cercetare n domeniu, deoarece el consider c suferinele cauzate de aceste practici nu sunt justificate de beneficiile aduse. El se simte lezat n mod special de sacrificarea unor interese majore ale animalelor (de exemplu tratamentul inuman la care sunt supuse raele i gtele alimentate forat pentru a produce pt de foie gras) pentru atingerea unor interese umane minore (n acest caz simpla plcere a gustului). Cu toate acestea, teoriile utilitare permit practicarea unei abordri mai pragmatice ce favorizeaz rezultatele n detrimentul principiilor, ceea ce poate mai degrab mbunti ntr-o oarecare msur situaia pentru animalele implicate dect s o degradeze. Astfel, n loc s adopte o poziie principial mpotriva exploatrii animale, un utilitarist poate s calculeze c nivelul de bunstare global ar fi mai ridicat dac un numr mai mare de porci ar fi crescui n sisteme deschise dect n ferme tradiionale, chiar dac viaa unui porc crescut n aer liber este departe de a fi perfect i sfrete inevitabil pe masa noastr. Sistemele etice fondate pe baza responsabilitii sunt uneori denumite deontologice, de la termenul grecesc deontos ce se traduce prin obligaie. Aceste teorii susin existena unor obligaii care sunt justificate moral prin ele nsele indiferent de consecinele lor ulterioare. Una dintre teoriile deontologice clasice susine c trebuie s tratm celelalte fiine umane ca scopuri i nu ca mijloace i prin urmare nu ar trebui s ne folosim de semenii notri de o manier n care nu respectm valoarea lor moral intrinsec chiar n eventualitatea unor consecine pozitive. Nu trebuie s aruncm o persoan peste bord chiar i cu preul scufundrii brcii i al salvrii celorlai. Drepturile animalelor, constituie o alt form de teorie etic deontologic. Dintr-o perspectiv general, drepturile morale sunt cerine foarte stricte care nu pot fi nclcate doar pentru simplul fapt c aceasta ar determina consecine benefice. Drepturile morale decurg direct din interesele primare ale acelora care se bucur de ele. Tom Regan (The Case for Animal Rights) susine c mamiferele i psrile sunt subieci ai unei viei, cu alte cuvinte nu sunt doar vii i contiente ci au deopotriv convingeri, dorine, memorie, via emoional i diverse alte capaciti mentale care contribuie la bunstarea existenei lor. Acest aspect, argumenteaz el, le confer o valoare moral intrinsec din care decurg i drepturile lor. Drepul lor fundamental este acela de a le fi respectat valoarea moral intrinsec. Acest drept instituie o regul strict care interzice utilizarea animalelor ca resurse de ctre oameni, regul ce rmne n picioare indiferent de consecine. Versiunea de fa a drepturilor animalelor cere desfiinarea sistemelor zotehnice de cretere a animalelor i a experimentrii lor. Spre deosebire de filozofiile utilitariste conform crora indivizii sunt considerai ca fcnd parte dintr-un ntreg, teoria drepturilor animalelor ridic un zid protector n jurul individului care nu poate fi trecut, indiferent de

numrul celor care ar avea de ctigat de pe urma acestui demers. Este o perspectiv radical n conflict cu majoritatea practicilor curente n vigoare la momentul de fa n lume. Diversele teorii etice intr n conflict uneori, aspect ce poate fi depit dac evitm s aderm n totalitate la o singur perspectiv i selectm pri componente din fiecare. Este ceea ce se ntmpl n practic n procesul de elaborare a gndirii etice individuale. De exemplu se pot combina componente ale teoriei utilitariste dintr-o perspectiv a drepturilor animalelor ajungndu-se la concluzia c n timp ce experimentele ce cauzeaz o suferin moderat sunt justificate de rezultate pozitive, acele experimente ce determin suferine extreme trebuie interzise cu desvrire indiferent de rezultat. Bernard Rollin n cartea sa An Introduction to Veterinary Medical Ethics, propune o viziune hibrid a eticii utilitariste i deontologice animale. Aceasta ar permite continuarea sistemelor zootehnice n care se menine vechiul contract al avantajului reciproc dintre fermier i animal. Un exemplu al termenului folosit de Bernard Rollin pentru a desemna vechiul contract zootehnic este asigurarea de adpost, furaje, ap, confort i satisfacerea celorlalte nevoi ale vacilor n schimbul produciei de lapte al acestora. Cu toate acestea Bernard Rollin ar interzice aanumita utilizare frivol a animalelor, cum ar fi testarea produselor cosmetice, invocnd aici drepturile animalelor. Combinarea diverselor elemente provenind din aceste teorii nu va asigura o consecven logic absolut dar contribuie la evitarea atitudinilor rigide i conservatoare care pun obstacole n calea atingerii unui consens. Una din abordrile posibile n evaluarea problemelor etice legate de animale este matricea etic. n cadrul matricei, diversele teorii etice sunt reprezentate n rnduri iar prile afectate de problema etic n coloane. Intersecia fiecrei coloane cu un rnd reprezint o alt dimensiune a problemei etice. Noi teorii etice, principii aplicabile problemei i alte pri interesate pot fi identificate n funcie de numrul de coloane i rnduri ce pot fi adugate matricei. Este posibil ca matricea s nu ofere o soluie a problemei dar ne permite s explorm aspectele sale n toate varietatea lor. Un alt exemplul este utilizarea hormonului de cretere somatotropina bovin n vederea stimulrii creterii produciei la vacile de lapte. Bunstarea vacilor poate fi invocat aplicnd perspectiva utilitarismului i anume este util s observm c BST determin nmulirea cazurilor de mastit la vaci. Din punctul de vedere al consumatorului, se pot identifica anumite efecte asupra calitii laptelui datorit tratrii acestuia mpotriva BST, deopotriv cu impactul asupra preului i a cantitii furnizate. Care este efectul BST asupra fermierului? Folosirea lui pune n pericol sntatea fermierului? Ar fi mai bine ca acesta s l foloseasc? Din perspectiva autonomiei se poate analiza libertatea comportamental a vacii (care probabil c nu este afectat n exemplul de mai sus). Consumatorii vor ti c laptele a fost produs astfel? Pot s evite consumarea lui dac doresc acest lucru ? Eticheta laptelui va specifica acest amnunt ? Exist i alte alternative ? Care este presiunea (ex. economic) n favoarea sau mpotriva (ex. legislativ) utilizrii BST de ctre fermier ? Avnd n vedere toate avantajele i riscurile identificate n exemplul precedent la capitolul echitate sau dreptate, putem s vedem dac ele sunt suportate egal de ctre toate prile interesate. Sunt toate riscurile (bunstarea vacii) suportate de ctre animale i toate avantajele de partea fermierului (economice) sau invers? Similar, ne putem ntreba dac toi consumatorii i fermierii sunt deopotriv afectai sau unii

dintre ei suport unele costuri nejustificat? Acest exemplu demonstreaz c dei matricea nu rezolv problema cu care ne confruntm, poate fi utilizat pentru a ne pune ntrebri cu privire la diversele aspecte implicate i a le analiza mai n profunzime. n cadrul eticii, ca urmare a relaiei dintre progresele tiinelor vieii i drepturile omului a aprut o nou preocupare deontologic, numit bioetica. Termenul de bioetic a fost introdus pentru prima dat de medicul american Van Renssalaer Potter n lucrarea intitulat Bioethics: Bridge to the Future (Bioetica: un pod ctre viitor, publicat n 1971) i definit ca fiind tiina ce utilizeaz o metodologie interdisciplinar i care are obiectul de studiu - examenul sistemic al comportamentului uman n domeniul tiintelor vieii i al sntii, analizat n lumina valorilor i principiilor morale. i n ara noastr bioetica este studiat n cadrul facultilor de medicin uman i face referire la relaia medic-bolnav sub aspectele sale intrinseci (confiden, consimmnt) i extrinseci (dreptul la sntate) n orice circumstane. n viitor bioetica trebuie s-i lrgeasc domeniul de activitate att n direcia dezvoltrii i studierii ei ct i n raporturile dintre om i animalele superioare. Pentru medicii veterinari care au obligaii fa de diferite grupuri de interese confruntndu-se permanent cu luarea deciziilor etice, se impune cunoaterea principiilor eticii, pentru a putea lua aceste deciziile n cele mai bune condiii, deoarece exist diverse teorii etice care ncearc s rezolve problemele animalelor i se adreseaz tratamentului la care acestea sunt supuse de ctre oameni Motivaia politic Rezult att din orientarea opiniei publice n direcia proteciei animalelor ct i din opiunea rii noastre de aderare la Uniunea European. n cadrul Uniunii Europene, n anul 1980 a luat fiin Eurogrupul pentru Bunstarea Animalelor, care are rolul de a recepiona, prelucra i transmite prerile opiniei publice privind bunstarea animalelor de la organizaiile teritoriale, ctre Comisia European, Consiliul de Minitri i Consiliul Europei, n vederea perfecionrii legislaiei, monitorizrii respectrii normelor i asigurrii asistenei tehnice. Activitatea Eurogrupului este sprijinit de Intergrupul pentru Bunstarea i Conservarea Animalelor format din persoane cu orientri politice diferite, interesate ns s susin iniiativele legislative privind bunstarea i protecia animalelor. Asistena tehnic acordat de ctre Eurogrup rilor candidate la aderare, se realizeaz cu sprijin material i sub coordonarea oficiului tehnic TAIEX al Direciei Generale de Extindere a Comisiei. Obiectivul iniial al politicilor europene privind bunstarea animalelor a fost lrgit la o alt dimensiune ncepnd cu 1999 o dat cu semnarea Tratatului de la Amsterdam (extinderea Uniunii Europene). Prin acesta au fost stabilite reguli de baz pentru aciunile Uniunii Europene privind bunstarea animalelor prin Protocolul privind Protecia i Bunstarea Animalelor. Acesta recunoate c animalele sunt fiine simitoare i oblig instituiile europene s acorde atenie deplin cerinelor bunstrii animalelor cnd formuleaz i implementeaz legislaia Comunitii. Protocolul relev faptul c acesta trebuie realizat n timp ce respect prevederile legislative sau administrative i obiceiurile Statelor membre privind ritualurile religioase, tradiiile culturale i motenirea regional. Acest fapt reflect voina puternic a Statelor membre de a menine diversitatea lor n legtur cu toate evenimentele tradiionale n timp ce animalele sunt implicate, cum este lupta cu

taurii corida. n acest caz Statele membre menin responsibilitatea lor complet n urmrirea orcrui act de cruzime fa de animale i de a rspunde deplin la problemele cetenilor. Obligaia pentru bunstarea animalelor va fi reinut n schia Constituiei pentru Europa. Standardele bunstrii animalelor adoptate de Uniunea European, indic creterea importanei acordate acesteia la nivelul Comunitii, devenind n acelai timp o problem de mare interes public. De exemplu astzi n Uniunea European vieii n vrt de peste 8 sptmni trebuie s fie meninui n grupuri iar legarea i folosirea botniei sunt interzise; scroafele gestante nu mai pot fi cazate n boxe individuale, iar cutile pentru ginile outoare fr dotrile corespunztoare (stinghii, baie de nisip, suprafa pentru tocirea ghearelor) vor disprea pn n 2012. Animalele pot fi transportate cu autovehiculele cel mult 8 ore sau pot cltorii n vehicule special echipate pe distane mai mari i dac au ap i furaje n cantiti suficiente. n abatoare sunt stabilite cerine specifice de bunstare pentru managementul animalelor, asomarea i tierea lor. Sunt stabilite de asemenea reguli specifice pentru bunstarea animalelor folosite n scopuri tiinifice sau alte scopuri experimentale. Alte iniiative ale Comisiei se refer la Directiva privind protecia ginilor outoare (EEC, 74/1999; 4/2002) i la cea pentru suine (EEC, 630/1999; 88/2001; 93/2001) care includ o serie de sarcini pentru aceasta, cum ar fi investigarea tehnicilor noi de ferm i colaborarea cu forurile superioare pentru obinerea consensului politic privind bunstarea animal; evaluarea impactului economic al msurilor adoptate privind comerul global i pentru crearea unui sistem de marcare pentru ou care permit consumatorilor s recunoasc sistemele de ferme aplicate. Elementele de baz ale propunerilor Comisiei Europene sunt date att de Comitetul tiinific privind sntatea i bunstarea animalelor al Ageniei Europene pentru Sigurana Alimentelor (EFSA) ct i de experiena statelor membre, n scopul ntririi regulilor de bunstare a animalelor. Printre iniiativele Comisiei amintim rapoartele inspeciilor efectuate de Oficiul Alimentar i Veterinar al Comisiei (FVO); rezultatele studiilor socio-economice privind impactul posibil att asupra pieei interne ct i a celei externe; informaiile oficiale date de organizaiile agricole i organizaiile pentru protecia animalelor. Datele colectate de la autoritile competente din Statele membre privind ntrirea legislaiei, din rapoartele efectuate de FVO i de la organizaiile non-guvernamentale constituie n prezent un instrument valoros pentru determinarea ntririi legislaiei i pentru iniiativele viitoare ale Comisiei. Extinderea Uniunii Europene asigur o oportunitate pentru avansarea bunstrii animalelor i n rile care ader. n acest context FVO efectueaz un numr de misiuni de pre-aderare pentru rile candidate, n paralel cu oficiul TAIEX, care evalueaz bunstarea animalelor i regulile sale de bunstare a animalelor care vor devenii aplicabile n noile State membre la momentul aderrii. Astzi, n rile comunitii europene, exist diferite modaliti de colaborare ntre structurile parlamentare, politice i organizaiile civice n ceea ce privete bunstarea animalelor. Spre exemplu n Marea Britanie, de bunstarea animalelor se ocup n primul rnd Departamentul pentru Mediu, Alimentaie i Afaceri Rurale (DEFRA), care implementeaz o serie de msuri politice cu scopul de a mbuntii bunstarea animalelor de ferm. Aceste msuri includ stabilirea standardelor legislative, schiarea codurilor de practic (figura) pentru productori i toi cei implicai n industriile animale, monitorizarea i ntrirea standardelor de bunstare prin Serviciul Veterinar de Stat (SVS), furnizarea informaiei i sfaturile privind bunstarea

10

animalelor i susinerea pentru Consiliul pentru Bunstarea Animalelor de Ferm (FAWC, care avizeaz guvernul privind toate aspectele bunstrii animalelor de ferm). Pe lng acesta mai exist Consiliului pentru Bunstarea Animalelor de Companie i Consiliul pentru Proceduri Experimentale din care fac parte numai specialiti recunoscui i multe alte organizaii care se ocup de protecia i bunstarea animalelor i n care sunt angrenate att persoane fizice i ct i persoane juridice interesate n acest domeniu. Activitatea acestora urmrete respectarea legislaiei Uniunii Europene i armonizarea legislaiei interne cu cea european. Directivele i Reglementrile Uniunii Europene elaborate n domeniul bunstrii animalelor de ferm, s-au bazat n principal pe rapoartele existente ale comitetelor tiinifice (Comitetul tiinific Veterinar secia bunstarea animalelor i succesorul su Comitetul tiinific privind Sntatea i Bunstarea Animalelor) din Marea Britanie (legislaia existnd naintea legislaiei UE) i pe contribuiile oamenilor de tiin din rile Uniunii Europene. Prin Actul Agriculturii, legislaia principal responsabil de bunstarea i protecia animalelor din Marea Britanie i Reglementarea Bunstrii Animalelor de ferm, fermierii i toi cei care particip la ngrijirea animalelor sunt obligai s fie familiarizai i s aib acces la recomandrile (codurilor de practic) stabilite. Aceste coduri sunt disponibile pentru psrile domestice, bovine, ovine, suine, caprine, leporide, ele nu stabilesc cerine statutare i sunt revizuite periodic. Dei scopul principal al codurilor de bunstare este de a ncuraja fermierii s adopte standardele superioare de cretere a animalelor, ele sunt folosite i pentru susinerea cerinelor legislative. Motivaia economic. Este n permanent cretere n rile Europei ca urmare a interesului manifestat de ctre fermieri fa de tehnologiile noi, rentabile i competitive sub aspect economic, care constituie alternative ale celor convenionale de tip intensivindustrial. Tehnologiile europene de producie agricol s-au concentrat pe probleme ca furnizarea, preul i competiia. Aceste probleme nu par n prezent s fie foarte importante pentru muli consumatori europeni, ns n perioada anilor 1950-1960 disponibilitatea alimentelor la preuri permisibile a fost o provocare real n Europa. n acelai timp n fermele de animale au fost introduse tehnici noi care au permis creterea unui numr mai mare de animale (sistemul intensiv-industrial) i cu o productivitate mai productiv. Astzi fermele de animale pare s nu mai fie privite de ctre consumatorii europeni ca un mijloc simplu de producere a alimentelor ci ca mijloace fundamentale pentru alte scopuri sociale cheie cum ar fi sigurana i calitatea alimentelor, protecia mediului, dezvoltarea rural i conservarea terenurilor. De-a lungul timpului crizele aprute n agricultura european datorate BSE, dioxinei i febrei aftoase, nu au schimbat atitudinea consumatorilor fa de animalele de ferm dar au mrit presiunea public pentru reforme mai largi i mai rapide n ceea ce privesc sistemele de cretere a animalelor. Cercetrile actuale arat c animalele care sunt bine tratate i manifest un comportament natural sunt mai sntoase dect animalele tratate prost. Ca urmare n prezent iniiativele tiinifice se concentreaz pe bunstarea animalelor ca pe un constituent activ al sntii animale mai precis pe condiiile extreme din ferm ce pot constitui o surs de boal a animalelor. Ca o consecin a acestei activiti, vnztorii cu amnuntul din toat lumea recunosc din ce n ce mai mult bunstarea animalelor ca un aspect formativ al imaginii calitii produciei. Acest lucru creeaz n schimb o necesitate pentru alegerea sistemelor

11

sigure, de monitorizarea n acestea a statusului bunstrii animale i asigurarea garaniilor privind condiiile produciei. Programele independente verificate privind bunstarea animal devin tot mai uzuale n toat lumea i n particular n rile dezvoltate. Astfel este o acceptare tot mai larg a legturii dintre bunstarea animalelor i sntatea oamenilor i prin extindere chiar ntre bunstarea animalelor i sigurana i calitatea alimentelor. Calea pentru recunoaterea bunstrii animale ca un constituent al politicii alimentare europene a fost stabilit n 2000 cnd Comisia European a adoptat Foaia alb privind Sigurana Alimentelor. Abordarea integrat a siguranei alimentelor n lanul alimentar acoper toate stadiile produciei i furnizrii, de la prodcia primar, furajul animal, direct la furnizarea alimentelor ctre consumatori sau altfel spus de la ferm la furculi. Managementul balanei dintre competiie, productivitate i bunstarea animalelor care se ocup cu cretea zilnic a dimensiunilor globale ale comerului n agricultur, se realizeaz prin creterea aprecierii c standardele ridicate de bunstare au un impact direct i indirect asupra siguranei i calitii alimentelor. Apare astfel problema privind costurile suplimentare poteniale pentru productori, care rezult din implementarea standardelor ridicate de bunstare a animalelor, costuri care dezavantajeaz din punct de vedere competitiv productorii Uniunii Europene fa de produsele importate din rile nemembre (tere). De asemenea consumatorii trebuie s neleag c implementarea standardeleor superioare de bunstare a animalelor implic costuri suplimentare semnificative pentru productori i implicit preuri mai mari la vnzare. n acest sens la iniiativa OIE, Comunitatea European a nceput s negocieze standardele de bunstare animal care s fie stabilite n acorduri bilaterale ntre Uniunea European i rile tere furnizoare de animale i produse animaliere. n acest fel Comisia sper c includerea standardelor privind bunstarea animalelor n acordurile veterinare bilaterale aplicate n prezent sau care sunt negociate, vor avea un efect pozitiv asupra bunstrii animale internaionale. n ara noastr la momentul de fa, motivaia etic este mai puin vizibil n rndul cresctorilor de animale, datorit nivelului redus de cunoatere a bunstrii animalelor, a dificultilor ntmpinate de acetia n procesul de schimbare a tehnologiilor, a cunoterii condiiilor de exprimare a potenialului productiv al animalelor, a nivelului de finanare, etc.. Istoricul relaiilor dintre om i animale Problema complex a relaiilor dintre om i animale a fost abordat nc din cele mai vechi timpuri. Dac la nceputul convieuirii alturi de animale, omul are fa de acestea sentimente religioase (tabuurile animaliere ale diferitelor triburi preistorice sau sistemul religios zoomorfic al vechilor egipteni), pe parcursul timpului omul i schimb atitudinea fa de animale, le domesticete i le exploateaz n interes propriu. Ideea existenei unor similitudini ntre om i animale apare att n scrierile filozofilor greci din antichitate, ct i n Vechiul Testament. Conceptul moralitii fa de animale revine n scrierile filozofilor europeni din secolele XVIII-XIX. Ca reacie a opiniei publice asupra acestei probleme, n aceast perioad apare micarea pentru bunstarea animalelor. nc de la nceputul secolului XIX, n unele ri sunt adoptate norme juridice privind modul de tratare a animalelor i sunt fondate numeroase societi pentru bunstare a animalelor.

12

n intervalul de timp scurs de la nceputul secolului XIX i pn n anul 1960, cele mai multe publicaii privind bunstarea animalelor se refereau la actele deliberate de cruzime asupra animalelor sau la situaiile n care necesitile acestora erau ignorate n mod voluntar. Legat de animalele de ferm, cele mai importante norme juridice din aceast perioad erau cele referitoare la tierea/sacrificarea umanitar a animalelor i la transportul acestora pe distane mari. Ca reacie la adoptarea global a sistemului intensiv, n 1964 a fost publicat cartea Animal Machines The New Factory Farming Industry, carte care a avut un efect marcant asupra evoluiei problemei bunstrii animalelor. Autorul crii, Ruth Harisson, critic sistemul intensiv de cretere a animalelor practicat n Marea Britanie din diverse puncte de vedere: utilizarea antibioticelor i a hormonilor, programele intensive de furajare a animalelor, cazarea acestora n spaii complet izolate de mediul natural, restricia spaial aplicat animalelor. n urma publicrii acestei cri, guvernul britanic a dispus o anchet asupra sistemului naional de cretere a animalelor. Rezultatele anchetei sunt sintetizate n raportul ntocmit de Brambell, raport care a adus o contribuie important la dezvoltarea problemei bunstrii animalelor. Astfel, n urma observaiei fcute pe baza morfologiei, funciilor i comportamentului conform creia animalele au aceleai simminte ca ale oamenilor, singura diferen constnd n intensitate, comisia de anchet a introdus conceptul de bunstare psihic (alturi de bunstarea fizic). n legtur cu supradensitatea i limitarea spaial criticate de Harrison, comisia de anchet a ajuns la concluzia c animalele trebuie s poat fr dificulti s se ridice, s adopte decubitul, s se roteasc, s-i ntind membrele i s interacioneze cu celelalte animale. Raportul lui Brambell a introdus astfel multe dintre conceptele care vor fi ncorporate mai trziu n cele cinci liberti ale animalelor, document elaborat n anul 1979 de ctre Consiliul de Bunstare a Animalelor de Ferm (Farm Animal Welfare Council), consiliu fondat la recomandarea aceleiai comisii a raportului Brambell. Aceste cinci liberti sunt urmtoarele: libertatea de foame i de sete (aceast condiie impunnd asigurarea obligatorie a apei i a furajelor corespunztoare din punct de vedere cantitativ i calitativ); libertatea de disconfort (prin oferirea unor condiii confortabile de odihn i de adpostire); libertatea de durere, injurie sau boal (condiie asigurat prin efectuarea unei profilaxii corespunztoare, a unui diagnostic i a unui tratament rapid i corect); posibilitatea efecturii comportamentului natural (prin asigurarea unui spaiu suficient, dar i a companiei reprezentat de animalele din aceeai specie); libertatea de fric i de alte stri tensionate (prin asigurarea tuturor condiiilor necesare evitrii unor asemenea situaii). Interrelaiile dintre oameni i animale Sensul relaiilor dintre om i animale s-a schimbat radical odat cu semnarea Protocolului 33 (anex a Tratatului de la Amsterdam) de ctre rile membre ale Uniunii Europene. n acest act normativ se recunoate pentru prima dat c animalele sunt fiine vii care au simminte (sentient beings) i prezint o valoare intrinsec, pe lng valoarea lor de inventar pentru om. Se accept faptul c petii nu sufer, dar au emoii - motiv pentru care omul va trebui s evite emoiile negative ale acestora (s execute asomarea lor naintea prelucrrii). Prile contractante, dorind s asigure mbuntirea proteciei animalelor i s respecte bunstarea animalelor ca fiine dotate cu simminte, convin asupra urmtoarelor prevederi, care vor fi anexate Tratatului Comunitii Europene: n formularea i implementarea politicilor agricole comune, transportului, pieei interne europene i a politicilor de cercetare, Comunitatea European i statele membre vor

13

acorda o deosebit atenie asigurrii bunstrii animalelor, respectnd totodat i prevederile legislative, normele administrative, precum i obiceiurile religioase sau tradiiile specifice din diversele state membre. (Protocolul 33, anex la Tratatul Comunitii Europene) Interesul publicului european pentru problema bunstrii animalelor se dezvolt dup 1965, anul apariiei Raportului Brambell, fapt relevat de aceea c, n 1979, are loc prima Conferin European de Bunstare a Animalelor de Ferm. n ultimii 20 de ani, preocuprile legate de comportamentul animalelor i de asigurarea bunstrii acestora ating cota maxim. Numeroase guverne europene aloc fonduri bugetare considerabile pentru dezvoltarea sistemelor alternativ de cretere a animalelor i au loc, cu sprijinul instituiilor UE, numeroase conferine tiinifice pe tema proteciei i a bunstrii animalelor n ri precum Marea Britanie, Suedia sau Elveia. n S.U.A., interesul pentru bunstarea animalelor cunoate o dezvoltare mai lent. Primele articole tiinifice americane referitoare la aceast problem sunt publicate de F.M. Loew n 1971, apoi de M.W. Fox n 1979 (citai de Rowan; A. N., OBrien; H., Thayer; l, Patronek; G. J.). Anul 1984 este marcat de apariia crii lui M. W. Fox Farm Animals: Husbandry, Behavior, and Veterinary Practice. Consiliul de tiine i Tehnologii Agricole (Council for Agricultural Science and Technology) public n 1981 raportul intitulat Scientific aspects of the welfare of food animals raport care i propunea o prezentare a situaiei din teren, fr a aborda chestiunile etice. n ultimii ani au crescut presiunile consumatorilor i fermierilor americani pentru optimizarea nivelului de bunstare a animalelor, fapt care a generat dezbateri aprinse n lumea tiinific american. Esena problemei bunstrii animalelor se rezum la reglementarea prin legi, standarde etc. a comportamentului fa de animale i a folosirii acestora n viaa cotidian. n acest context, Consiliul Europei a aprobat 6 convenii legate de bunstarea animalelor. Ca o recunoatere a importanei problemei bunstrii animalelor, n anul 1980 este nfiinat Eurogrupul pentru bunstarea animalelor, organizaie nonguvernamental care reprezint vocea unit a tuturor organizaiilor de bunstare a animalelor. Iniiativa fondrii acestui organism a avut-o organizaia britanic Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals (RSPCA). Scopul principal a fost acela de extindere a cadrului dezbaterii problemelor legate de bunstarea animalelor la nivel multinaional. Aceast instituie, cu statut de observator pe lng Consiliul Europei, are un rol complex care se refer la: transmiterea presiunii legate de bunstarea animalelor de la nivelul organizaiilor naionale la principalele instituii ale UE n scopul adoptrii unei legislaii noi, mbuntite; meninerea presiunii pentru aplicarea riguroas a legislaiei indiferent de forma ei (directiv, decizie i reglementare); armonizarea punctelor de vedere ale organizaiilor naionale; campanii de mediatizare a problemelor de bunstare a animalelor pentru avertizarea populaiei Europei; asigurarea (la cerere sau din proprie iniiativ) a informaiilor i datelor privind bunstarea animalelor la nivel naional sau european, precum i a sfaturilor de expert n problemele tehnice i legislative referitoare la bunstarea animalelor. Eurogrupul funcioneaz n strns colaborare cu un alt organism, i anume Eurogrupul pentru protecia vieii slbatice i a animalelor de laborator (Eurogroup for Wildlife and Laboratory Animals EWLA), organism nfiinat cu sprijinul fondului comunitar. Un alt organism european care se ocup de problemele referitoare la protecia i bunstarea animalelor este Intergrupul pentru bunstarea animalelor. Acesta este o

14

structur guvernamental aflat n subordinea Parlamentului European. Intergrupul a fost nfiinat n 1983, iar n 1994 i-a schimbat titulatura n Intergrupul pentru bunstarea i conservarea animalelor. Dup unii analiti, schimbarea denumirii reprezint o recunoatere a interesului din ce n ce mai accentuat asupra problemelor legate de conservarea vieii slbatice (interes care a condus, printre altele, i la adoptarea la 1 iulie 1975, a Conveniei asupra comerului internaional cu specii periclitate din fauna i flora slbatice), iar dup alii, reprezint un rspuns la nfiinarea Intergrupului pentru Conservare i Dezvoltare, care promoveaz conceptul utilizrii durabile a resurselor naturale. Importana bunstrii i proteciei animalelor a fost recunoscut i de OIE, care i-a nfiinat un Grup lucrativ permanent pe probleme de bunstare a animalelor n octombrie 2002. Cea mai recent ntrunire a acestui grup, respectiv a IV-a, a avut loc n Terano (Italia), n perioada 7-9 septembrie 2005. Printre problemele abordate n raportul elaborat cu aceast ocazie se menioneaz: bunstarea animalelor n timpul transportului acestora pe mare; bunstarea animalelor n timpul transportului acestora pe uscat; bunstarea animalelor destinate abatorizrii i bunstarea animalelor tiate de necesitate. Trebuie fcut o diferen net ntre susintorii bunstrii animalelor i cei ai drepturilor animalelor. Dac primii consider just exploatarea animalelor, cu condiia ca aceasta s fie raional; cei din urm nu consider corect folosirea animalelor de ctre om i afirm c relaiile dintre om i animale ar trebui s se rezume la situaiile accidentale sau cele iniiate de ctre animal. Avocaii drepturilor animalelor susin i apr drepturile fundamentale i inalienabile ale acestora: dreptul la libertate, dreptul de a nu suferi, de a nu simi durere, de a nu fi utilizate experimental i de a nu fi tiate pentru consum. Problema diferenei ntre micarea pentru bunstarea animalelor i cea pentru drepturile animalelor este abordat de Kim Bartlett, care afirm: Exist ntr-adevr o diferen fundamental ntre drepturile animalelor i bunstarea animalelor. Aprtorii drepturilor animalelor argumenteaz c acestea au anumite drepturi pe care omul este dator s nu le violeze, n timp ce aprtorii bunstrii animalelor accept exploatarea animalelor ca fiind moral, att timp ct acestea sufer ct mai puin sau chiar deloc. n teorie, susintorii bunstrii animalelor au n vedere diminuarea actelor de cruzime sau abuz fa de animale cu scopul micorrii suferinei animalelor, n timp ce susintorii drepturilor animalelor se focalizeaz asupra abolirii actelor de cruzime sau abuz fa de animale, cu scopul eradicrii suferinei acestora. Micarea pentru drepturile animalelor l are ca pionier pe Salt, care propune o reform n abordarea relaiilor dintre om i animale. Apogeul micrii este atins ns n 1975, odat ce filozoful Peter Singer public cartea Animal Liberation. Autorul crii este considerat printele micrii moderne pentru drepturile animalelor, abordnd majoritatea problemelor critice din acest domeniu. Alt reprezentant al micrii pentru drepturile animalelor este filozoful Tom Regan, care n cartea sa The Case for Animal Rights merge cu raionamentul mai departe, impunnd vegetarianismul ca pe o obligaie moral fa de animale. Ali susintori de marc ai drepturilor animalelor sunt Rowan i Tannenbaum. Micarea pentru drepturile animalelor reprezint o poziie extremist. Negarea oricror relaii ntre om i animale nu este dect o soluie naiv pentru abolirea suferinei animalelor n general i a celor domestice n special. Aceste animale au evoluat mii de ani alturi de om i ntreruperea acestei legturi este nu numai imposibil, ci i injust deoarece ar genera suferin animalelor.

15

Rolul profesiei veterinare i a medicului veterinar in bunstarea i protecia animalelor Definit ca fiind starea fizic i psihic a unui individ n cazul n care acesta ncearc s se adapteze la mediul su de via, bunstarea animalelor, trebuie s se gseasc n strns legtura cu profesia veterinar. Aceasta chiar ar trebui s fie dedicat bunstrii animalelor. Acest lucru se ctig pe msura dobndirii cunotinelor despre viaa animalelor nc din primii ani de coal i apoi mai trziu prin nvmntul universitar de specialitate. n cadrul acestor studii, studenii trebuie s dobndeasc atitudini i s dezvolte ndemnri cunoscd responsabilitile lor etice fa de animale altele dect fa de oameni. Deasemenea trebuie s contientizeze nevoile animalelor, principiile bunstrii i proteciei acestora, pentru a asigura asisten medical la un nivel nalt. Cursul de bunstarea animalelor din curricula universitar, se adreseaz nevoilor specifice ale studenilor pentru ca acetia s poat aprecia valoarea moral a animalelor, s cunoasc faptul c acestea au capacitate de a simii durerea, suferina, tiind totodat s o recunoasc i s o amelioreze sau s o ndeprteze. Absolvenii facultilor de medicin veterinar ar putea s adopte formal rolul de militani ai proteciei i bunstrii animalelor nc din momentul depunerii jurmntului, acesta reprezentnd o bun modalitate de accentuare a angajamentului fa de protecia i bunstarea animalelor att n cadrul profesiei ct i nafara ei. Acest lucru nu este relizat de exemplu prin jurmntul depus n nvmntul de specialitate din ara noastr la absolvirea facultii dect prin formulri genereale cum ar fi s folosesc toate cunotinele mele profesionale i tiinifice pentru promovarea i aprarea sntii animalelor, protecia sntii omului i a condiiilor ecologice. Asigurarea pregtirii profesionale de calitate a medicilor veterinari, se realizeaz printr-un nivel calitativ ridicat al diplomei de medic veterinar dar i prin necesitatea promovrii unui examen n vederea atestrii calitii de membru al comunitii profesionale care trebuie s fie independent i riguroas. Jurmntul medicilor veterinari la intrarea n Colegiul Medicilor Veterinari care le d dreptul la libera practic, ar trebui s includ pri despre progresul tiinific, promovarea sntii publice, protecia animalelor, etc.. Totodat acesta poate s serveasc la a le reaminti medicilor veterinari de responsabilitile profesiei ca ntreg. Jurmntul ar trebui s includ o seciune prin care se angajeaz s nu aduc prejudicii morale i de imagine profesiei. Acesta ns variaz de la o instituie profesional la alta i ar trebui s includ referiri la bunstarea animalelor. De exemplu, jurmntul depus la Colegiul Regal al Medicilor Veterinari (Marea Britanie) include afirmaia strdania mea continu va fi de a asigura bunstarea animalelor ncredinate n grija mea. Un bun profesionist va fi mai n msur s promoveze bunstarea animalelor, de exemplu prin abiliti chirurgicale deosebite, cunotine medicale aprofundate, etc. Profesia poate reglementa formal modalitatea de afiliere, asigurnd astfel calitatea profesional a membrilor si. Este esenial ca procesul de afiliere s fie independent i transparent. n plus fa de predarea abilitatilor tehnice, medicii veterinari au posibilitatea de a-i angaja mai apoi pe studeni n discuii despre etica i bunstarea animalelor. Chiar i predarea de exemplu a unor proceduri chirurgicale de rutin trebuie s permit abordarea unor discuii pe teme de etic i protecia animalelor.

16

Prin procesul ndelungat de pregtire, medicii veterinari beneficiaz de o expertiz extins. Limita implicrii veterinare n bunstarea animalelor cuprinde: cunoaterea legislaiei semnificative folosirea animalelor de companie i agrement, a celor de ferm, de experin; cunoaterea procedurilor de manipulare a animalelor; managementul animalelor domestice i slbatice crescute n captivitate; servicii de urgen, clinice i de spital; transportul animalelor vii; uniti de tiere a animalelor; uniti de procesare a produselor de origine animal; implicarea activ n bunstarea i protecia animalelor prin organizaii ca Societatea Mondial pentru Protecia animalelor, etc.. ntre profesia veterinar i organizaiile pentru protecia animalelor trebuie s existe n permane relaii de colaborare sau chiar lucrative. Organizaiile pentru protecia animalelor pot furniza informaii medicilor veterinari sau oportuniti n carier, pot ajuta la promovarea unor relaii publice bune cu profesia veterinar, pot de asemenea s finaneze cercetarea n domenii conexe cum ar fi utilizarea analgezicelor, tehnologiile zootehnice, procedurile veterinare, animalele fr stpn, etc. Organizaiile pentru protecia animalelor pot ncerca s schimbe atitudinile, procedurile veterinare prin intermediul unor campanii cum ar fi: cele de sterilizare timpurie a pisicilor/cinilor; mpotriva mutilrii animalelor cum ar fi cuparea cozii, urechilor. Medicii veterinari vizai ar trebui s priveasc aceste campanii imparial i s se angajeze ntrun dialog cu organizaiile de protecia animalelor n privina obiectivelor i scopurilor lor. Dac, n urma acestui proces medicul veterinar este convins de validitatea obiectivelor de campanie, poate adopta aceste practici el nsui i poate s instruiasc pe ali medici veterinari pentru a-i mbunti practicile. Experii veterinari (care lucreaz uneori cu anumite organizaii de protecia animalelor) pot oferi consultan pe probleme de procedur i practic, proiecte sau cazuri singulare de protecia animalelor, de asemenea pot pune n practic expertiza n clinici de sterilizare de exemplu. Organizaiile de protecia animalelor pot folosi cercetrile veterinare generale pentru a determina politici sau aciuni de profil, de exemplu incidena bolilor n cazul populaiilor de animale. Uneori, suportul oferit de organizaiile veterinare d greutate tiinific organismelor pentru protecia animalelor. Protecia animalelor se poate propaga prin intermediul clinicilor, deoarece cei ce activeaz n acest domeniu pot s se adreseze mai uor proprietarilor de animale. O bun relaie lucrativ ntre profesia veterinar i organizaiile de bunstarea animalelor, va fi pozitiv pentru amndou prile. De exemplu, dac o organizaie pentru protecia animalelor are o reacie pozitiv la o campanie de educaie despre beneficiile sterilizrii, mai multe animale vor fi aduse la veterinar pentru aceasta operaie, de aici decurgnd o cretere a profitului i a numrului de clieni. n acelai fel, dac medicul veterinar realizeaz o operaia eficient, cu minimum de efecte secundare, mai muli proprietari de animale vor fi dispui s i aduc animalele spre sterilizare. La nivel internaional mprtirea informaiilor de ordin profesional va determina o mbuntire a strii de sntatea a animalelor prin promovarea celor mai bune metodologii practice i a noilor cunotine, evoluii n domeniu prin diverse modaliti i anume: organizaii medical-veterinare internaionale (generale sau

17

specializate); conferine i simpozioane; reviste internaionale; forumuri pe internet, diferite site-uri, etc.. Legturile pozitive stabilite ntre organizaiile pentru protecia animalelor, medici veterinari i instituii guvernamentale vor promova protecia i bunstarea animalelor. Instituia profesional poate fi implicat n: formularea strategiilor i conduitei profesionale; n influenarea legislaiei; n funcionarea ca purttor de cuvnt pentru bunstarea animalelor dar i n asigurarea calitii medicilor veterinari care pot practica profesia n ara respectiv. Formularea strategiilor i conduitei profesionale privind etica i bunstarea animalelor reprezint o modalitate de a regla comportamentul i atitudinile membrilor practicani ai unei comuniti profesionale. De exemplu poate s existe o politic profesional conform creia membrii trebuie s dobndeasc consimmntul clientului pentru efectuarea autopsiei animalelor lor. Politicile profesionale vor reflecta de regul opiniile majoritii profesiei. Trebuie s existe o cale de exprimare disponibil celor care au preri opuse, celor incluse in politici, precum si pentru amendarea politicilor existente. Este important sa existe o structura disciplinara eficienta pentru a urmari implementarea si aplicarea politicilor. Sanctiunile vor fi aplicate din interiorul profesiei si pot varia de la avertismente la ridicarea sau interdictia dreptului de practica. Politia trebuie sa administreze cazurile ce cad sub incidenta codului penal dar asociatiile profesionale pot gestiona in maniera proprie astfel de situatii. De exemplu, un medic veterinar poate sa considere ca este indreptatit sa aplice o procedura chirurgicala electiva diferita/aditionala unui animal aflat sub anestezie totala. Cu toate acestea, daca medicul nu are consimtamantul pentru efectuarea acestei proceduri, poate incalca o procedura profesionala. Politicile pot fi extinse in manuale de consultanta utile medicilor veterinari pentru situatiile dificile din punct de veder etic, de exemplu atunci cand au de-a face cu clienti cu venituri mici. Profesia veterinara are o pozitie unica vis--vis de chestiunea protectiei si bunastarii animalelor. Medicii veterinari au o instruire extinsa in acest domeniu fie formala sau informala si sunt cel mai adesea in contact imediat cu animalele si situatiile in care animalele sunt utilizate. O astfel de pozitionare este totodata necesara deoarece, in caz contrar, expertiza membrilor ar fi irosita iar gradul de acceptare al acestei situatii ar fi scazut. Trebuie sa avem grija ca publicul larg sa nu perceapa profesia drept interesata in primul rand de partea financiara, ceea ce se poate evita printr-o buna comunicare. Asociatiile profesionale pot sa furnizeze comentarii media pe teme specifice protectiei si bunastarii animale in vederea promovarii unei mai bune intelegeri a pozitiei lor. De exemplu, in cazul unei epidemii de toxiinfectii alimentare, publicul se indreapta catre medicii veterinari ca sursa de informatii de incredere. Rolul individual al medicului veterinar este n aspectul etic al lurii deciziei n practica veterinar; latura etic a fiecrei aciuni veterinare; mai complex dect un simplu sentiment; necesit un raionament robust, logic i coerent; poate fi util ghidarea dup un cadru prestabilit. Medicii veterinari sunt implicati zilnic in procese de luare a deciziilor. De exemplu, atunci cand prescriu un tratament pentru un animal trebuie sa ia in considerare beneficiile acestuia in comparatie cu efectele adverse sau metoda de administrare si costul total pe care il implica din partea proprietarului.

18

Pentru a fi siguri ca au luat decizia corecta, procesul presupune o judecata logica, analitica, care poate sa reflecte un sentiment general in legatura cu o situatie data. Cu toate acestea trebuie sa fim atenti sa nu urmarim doar o opinie generala fara a emite un rationament logic asupra aspectelor legate de protectia si bunastarea animalului. In luarea deciziilor este util sa folosim un cadru care sa faciliteze o abordare logica. Urmatorii sase pasi constiutie un cadru adecvat in luarea deciziilor legate de cazurile clinice dificile: identificai planurile de aciune posibile; stabilii interesele prilor implicate; identificai chestiunile etice ce apar; stabilii poziia legal n cadrul dilemei; alegei un plan de aciune; minimalizai impactul deciziei. Primul pas este identificarea tuturor cailor posibile de actiune. Daca in acest stadiu omitem o anumita alternativa nu vom putea lua in considerare potentialele beneficii ce decurg din ea. In aceasta faza nu exista nici o valorizare morala a vreunei alternative de actiune posibile, este vorba aici doar de un exercitiu pur factual. Valorile vor fi folosite mai tarziu pentru a decide asupra unei modalitati de actiune. Optiunile legate de un caz clinic le include pe cele mentionate mai sus. Cu toate acestea exista multe alte situatii veterinare care nu presupun un caz clinic, cum ar fi formularea unei proceduri practice. De exemplu, atunci cand vrem sa ne decidem daca sa eutanasiem o catea cu incontinenta urinara care nu a raspuns la tratament, avem mai multe posibilitati: putem eutanasia cateaua, putem sa nu luam nicio masura, sau sa facem o trimitere catre un centru specializat pentru efectuarea unei alte proceduri chirurgicale. Poate fi dificil de determinat care sunt interesele partilor afectate dar aceasta va permite analizarea motivelor pe care se bazeaza decizia noastra si daca ele sunt rezonabile. De exemplu este legitim ca un proprietar sa declare ca un animal este incomod ? Exemplu: diareea este o inconvenienta cauzata de animal in casa. Exista si alte parti care pot fi considerate drept interesate in afara celor imediat legate de caz, cum ar fi profesia si societatea. In majoritatea cazurilor aceste conflicte intre parti reprezinta chiar cauza dilemei. Daca toata lumea ajunge la un acord dilema dispare. Pornind de la exemplul catelei cu incontinen proprietarul este interesat sa pastreze casa curata, cateaua nu este afectata de starea sa cu conditia ca aceasta sa nu produca escare, dar va suferi din cauza durerilor pe termen scurt si lung impreuna cu stresul asociat unei interventii chirurgicale, iar medicul veterniar poate sa aiba convingerea ca eutanasia nenecasara ceruta de proprietar este o masura gresita. In acest moment este necesar sa analizam aspectele economice ale problemei deoarece pot sa aiba un efect rezonabil sau nerezonabil asupra deciziei. Vor fi pareri care sa sustina ca motivatia medicului veterimar de a genera profit este un argument nerezonabil care nu trebuie inclus in procesul de luare a deciziilor etice, in timp ce abilitatea proprietarului de a plati tratamentul este relevanta. Utilizand teoria eticii logice in luarea unei decizii de a aplica o anumita masura, va fi mai clar care este fundamentul pe care se bazeaza aceasta decizie. Este important sa intelegem teoria pe care o utilizam. Raportandu-ne la exemplul anterior, o regula deontologica poate fi aplicata initial pentru a elimina factorii de stress sau suferinta severa, de durata, in tratarea

19

animalului. In acest caz nici una dintre optiuni nu a fost considerata ca apartinand acestei categorii astfel ca s-a optat pentru o analiza utilitara de comparare a costurilor si beneficiilor pentru toate partile intresate in fiecare dintre masurile ce ar putea fi aplicate. Eutanasia: ca avantaje avem in vedere o mai buna igiena a casei; satisfacerea dorintei clientului ; iar ca dezavantaje, scurtarea vietii animalului si prin urmare limitarea companiei oferite proprietarului care vine in conflict cu valorile medicului veterinar. Nici o actiune intreprinsa: avantaje, nici unul, cu exceptia lipsei de durere indusa animalului ; dezavantaje: slaba igiena a casei. Alta procedura chirurgicala: avantaje: o mai buna igiena a casei, interes academic pentru profesie; dezavantaje: durere chirurgicala, etc. in cazul animalului; timp si costuri financiare pentru proprietar Chiar daca s-a adoptat o decizie in privinta masurilor ce urmeaza a fi aplicate exista posibilitati de a reduce suferinta cauzata de situatia respectiva. Avem aici in vedere utilizarea unui analgezic mai bun sau asigurarea de consultanta proprietarilor. In esenta este vorba despre rafinarea impactului deciziei asupra gradului de bunastare al animalului. Aceasta face parte din conceptul celor 3R (Relocare, Reducere si Rafinare) aplicat in mod normal animalelor de laborator. In exemplul nostru, daca este aleasa optiunea chirurgicala, trebuie luate masuri astfel incat sa mininalizam durerea si stresul asociate induse animalului (printr-un bun regim analgezic si terapeutic post interventie) si totodata timpul si implicatiile financiare in cazul proprietarului (prin plata in rate). Atitudinea medicilor veterinari fata de bunastarea animalelor si etica este influentata de multi factori, cum ar fi: varsta , sexul, instruirile, cultura , presiunea grupului, legislatia , politicile institutiilor profesionale. Indivizii isi pot schimba in timp opiniile. Valorile culturale si presiunea grupului pot actiona impreuna, rezultatul fiind o mare influenta asupra atitudinilor medicilor veterinari. Influenta legislatiei si politicilor profesionale vor varia in functie de tara. Bunstarea animalelor Conceptul de bunstarea animalelor Definirea bunstrii animalelor suscit nc numeroase controverse n lumea tiinific, astfel c la ora actual nu exist o definiie general acceptat pentru acest concept. Sunt prezentate n continuare cteva consideraii generale privind conceptul de bunstarea animalelor i se va enuna o clasificare a diverselor teorii tiinifice n baza crora s-au elaborat definiii ale bunstrii animalelor. Consideraii generale asupra conceptului de bunstarea animalelor

20

Definirea conceptului de bunstarea animalelor nu este nc exact, dar majoritatea enunurilor cuprind comportamentul, sntatea i confortul productiv al animalelor. De-a lungul evoluiei tiinei bunstrii animalelor, cercettorii au definit bunstarea animalelor fie prin condiiile de cretere i de exploatare (Sainsbury 207, ..un sistem de cretere a animalelor favorabil sntii i n msura n care este aplicabil, potrivit cerinelor de comportament ale animalelor i unui standard nalt de management zootehnic), fie lund n considerare simmintele animalelor (Dawkins, bunstarea animalelor const n absena suferinei). Declaraia Universal privind Bunstarea Animalelor, definete bunstarea prin msura n care sunt ntrunite cerinele fizice, comportamentale i psihologice ale animalului. Astzi tot mai larg acceptat este definiia bunstrii animalelor ca fiind starea individului - fizic i psihic - n condiiile n care acesta ncearc s se acomodeze mediului n care se afl (Donald M. Broom profesor la Universitatea Cambridge Marea Britanie). Atunci cnd mediul de via le este potrivnic, animalele folosesc diverse ci pentru a neutraliza efectele adverse ale acestuia asupra lor prin modificarea comportamentului, folosirea glandei suprarenale, a peptidelor opioide, etc.. Animalele i mai pot folosi comportamentul pentru denaturarea strii motivaionale, tulburrile fiziologice fiind astfel ameliorate (Broom). Cunoscnd cerinele fiziologice i de comportament ale animalelor, cresctorii pot s le asigure acestora printr-un management adecvat al exploataiilor, condiiile pentru satisfacerea necesitilor. Bunstarea nu poate fi conferit animalului, aceasta fiind o stare proprie individului ct timp acesta depune efort de acomodare n raport cu particularitile mediului, cu necesitile proprii i cu modul n care percepe informaiile (D.M.Broom). Bunstarea animalelor este influenat de factorii de microclimat, de furajare, de adpare, de circuitul informaional dintre animal i mediul lui de via. Raporturile pe care animalul le are cu mediul lui de via pot avea ca rezultat diferite nivele de bunstare, animalele putnd trece n aceleai condiii de via de la o bunstarea deplin la una precar i foarte precar sau invers, n raport cu nevoile comportamentale i fiziologice. Cele dou limite pentru msurarea bunstrii animalelor, implic ncercarea de a evalua bunstarea proast prin folosirea diferiilor indicatori sau prin ncercarea de a recunoate bunstarea bun. Conceptul de bunstarea animalelor este unul subiectiv, implicnd, pe lng aspectul teoretic (obiectiv), i un aspect moral/etic. De aceea sensul conceptului variaz n funcie de aspectul pe care se pune accent (de exemplu, n agricultura convenional este neglijat aspectul etic, pe cnd n cazul agriculturii ecologice aspectul etic este prioritar). Una dintre caracteristicile fundamentale i general acceptate ale tiinei este disocierea complet a domeniului teoretic, obiectiv de cel moral, subiectiv. Astfel, domeniul moral este considerat obiectul eticii i trebuie exclus din tiin n virtutea faptului c aceasta urmrete s descrie n mod obiectiv fenomenele naturii i nu s emit sau s recurg la judeci de valoare. O asemenea perspectiv dualist are drept consecin minimizarea rolului gndirii umane n procesul tiinific i este total eronat pentru c, pe de o parte, un anumit fenomen al naturii poate fi descris sau explicat n mai multe moduri, dar nici una dintre explicaii nu va fi complet, iar pe de alt parte enunarea de legi sau elaborarea de teorii n cadrul tiinei implic ntotdeauna un proces de alegere ntre mai multe ipoteze alternative. Acest proces este influenat de aa-numitele valori externe, variabile care reprezint de fapt chiar intervenia subiectivismului n tiin.

21

Abordarea perspectivei dualiste este neadecvat, acest lucru fiind ilustrat de concluziile total eronate care apar n cazul aplicrii acesteia n domeniul bunstrii animalelor. Tannenbaum a fost primul cercettor care a respins ideea utilizrii unui model pur tiinific pentru a defini bunstarea animalelor. Un asemenea model, de altfel preponderent n prezent, se bazeaz pe consideraia c bunstarea animalelor reprezint o stare care poate fi descris obiectiv, fr implicarea judecilor de valoare. Publicul are dreptul la opinie asupra problemelor etice referitoare la bunstarea animalelor, ns interpretarea bunstrii animalelor reprezint strict obiectul tiinei i exclude obligatoriu orice implicaie etic. Principalele puncte de vedere ale lui Tannenbaum n criticarea modelului pur tiinific se refer la imposibilitatea disocierii aspectelor etice de cele tiinifice i la inerena subiectivismului n aprecierea nivelului de bunstare. Att din punct de vedere teoretic, ct i practic, este eronat definirea bunstrii ca absena suferinei, aa numita definiie prin negaie, aceasta excluznd complet studiul strilor mentale pozitive la animale i limitnd astfel cmpul de cercetare n domeniul bunstrii animalelor. Concluzia la care ajunge Tannenbaum este aceea c n tiina bunstrii animalelor trebuie s se implice activ i alte tiine cum ar fi etica sau filosofia, tiine care ar putea ajuta la transformarea valorilor externe n parametri obiectivi i deci cuantificabili (la transformarea subiectivului, implicitului n obiectiv, explicit). Un alt mod de a aborda subiectivismul conceptului de bunstarea animalelor este acela al lui Sandoe i Simonsen. Acetia consider c tiina bunstrii animalelor va putea s depeasc grania empirismului i s i dovedeasc relevana i obiectivitatea doar atunci cnd va putea s rspund tuturor ntrebrilor publicului avizat. Atingerea unei asemenea inte va implica un salt calitativ care va consta n primul rnd n transformarea profund a modelului actual, pur tiinific, utilizat n cadrul acestei tiine. Strict vorbind, modelul actual nu poate s descrie experienele subiective ale unui animal din simplul motiv c le exclude (pretextul fiind pstrarea unui aa-zis obiectivism), dei experienele subiective ale animalelor sunt deja stipulate n diferite acte normative. La aceeai poziie privind problema n discuie ader i Rollin. Dei experienele subiective ale unui animal nu pot fi evaluate n mod direct, exist anumii parametri obiectivi care pot fi cuantificai (parametrii patologici, fiziologici sau comportamentali). Atunci cnd oamenii de tiin interpreteaz aceti parametri pentru a stabili nivelul de bunstare a animalelor, ei iau decizii de ordin etic. Concluzia la care ajung Sandoe i Simonsen este c abordarea de ctre specialitii n domeniu a strategiei minimale (modelului pur tiinific) n privina bunstrii doar pentru a evita discuiile filozofice privind similitudinile dintre oameni i animale nu reprezint o atitudine tiinific. Raionamentele lui Sandoe i Simonsen sunt duse i mai departe de ctre Stafleu, Grommers i Vorstenbosch. Acetia din urm clasific diversele definiii ale bunstrii animalelor n 3 clase net distincte: definiii implicite, definiii explicite i definiii operaionale. Definiiile implicite sunt acelea care apeleaz la conotaia strict lingvistic a termenului bunstare (aceea de a se simi bine, a face bine; buna funcionare a organismului n viaa cotidian). Dou exemple tipice de definiie implicit ar fi: definirea bunstrii ca starea n care animalul se simte bine i este liber de durere sau de suferin, precum i faimoasa definiie a lui Lorz (pentru care bunstarea animalelor reprezint starea de armonie fizic i psihic dintre organism i mediul su

22

de via). Definiiile implicite ale bunstrii fixeaz cadrul social i politic de referin pentru activitatea tiinific n acest domeniu. Definiiile explicite sunt acele definiii ale bunstrii al cror scop principal este acela de a explica o anumit teorie tiinific. De obicei, asemenea definiii exclud aspectele morale ale problemei n cauz. O astfel de definiie este aceea a lui Broom: bunstarea unui animal reprezint starea fizic i psihic a acestuia n raport cu ncercrile de acomodare la mediul n care triete. Definiiile operaionale sunt acelea care descriu conceptul de bunstare al animalelor n termenii unor anumite proceduri experimentale specifice (de exemplu dozarea corticosteroizilor). Definiiile de acest tip pot aborda o mare varietate de parametri, ns pentru a lua decizii privind bunstarea animalelor trebuie s se interpreteze aceti parametri, interpretare care este influenat de valorile externe. n trecerea dinspre implicit spre operaional, pentru a obine un ctig de obiectivitate, se exclud n mod gradat att aspectele morale, ct i simmintele subiective ale animalelor. Aceste lacune ar trebui acoperite dac se dorete o definiie a bunstrii animalelor relevant din punct de vedere moral i social. Soluionarea acestei probleme nu se va putea realiza ns prin metode obiective. Este evident c scientificarea conceptului de bunstare a animalelor implic o transformare, perspectiva tiinific anulnd orice legtur cu lumea experienei imediate. Aceast excludere reprezint un element intrinsec al tiinei. Cnd asemenea fenomen nu are loc, atunci nu poate fi vorba de tiin. n numeroase domenii de activitate (fizic, chimie, biologia celular i molecular), asemenea abordare reducionist a asigurat progrese remarcabile, ns cunotinele ctigate astfel s-au aplicat tot asupra vieii de zi cu zi, prin intermediul noilor tehnologii sau noilor soluii tehnologice. n problemele legate ns de bunstarea oamenilor sau a animalelor, orict de valide s-ar dovedi rezultatele unei abordri reducioniste, aceasta nu poate fi acceptat pentru c domeniul bunstrii este direct legat de viaa de zi cu zi. n tratarea acestor cazuri, Wolpert sugereaz utilizarea altor metode dect cele obiective ale tiinelor exacte, i anume cele fenomenologice, prin care se ncearc pstrarea unei legturi ct mai strnse cu experiena implicit asupra naturii. Aceeai poziie o au i Baars i De Vries, care introduc conceptul de tiin a experienei. Acest concept pleac de la consideraia c fermierul posed cunotine implicite, formate pe baza experienei ctigate. Dac n ferm apar probleme de sntate sau de bunstare a animalelor, omul de tiin trebuie s conlucreze cu fermierul i s foloseasc experiena implicit a acestuia. Marele avantaj al tiinei experienei este c pasul de la general la particular se face mult mai uor dect pentru tiina convenional. n concluzie, nu putem disocia conceptul de bunstare a animalelor de atitudinea moral sau de judecile de valoare. Teorii tiinifice utilizate pentru definirea conceptului de bunstarea animalelor Dei exist numeroase definiii ale bunstrii animalelor, ele pot fi reduse n esen la cinci teorii: teoria antropocentric, teoria patocentric, teoria zoocentric, teoria biocentric i teoria ecocentric. Aceste teorii vor fi prezentate n continuare. Teoria antropocentric Conform acestei teorii, doar oamenii au statut moral, n consecin nu exist responsabiliti morale directe fa de animale. Pot exista ns responsabiliti morale indirecte, fa de proprietarii animalelor sau fa de animale, n ideea c acela care

23

trateaz ru animalele i trateaz n acelai mod i semenii. Mai mult, cruzimea fa de animale poate provoca suferin oamenilor care asist la aceasta. Legile de protecie a animalelor merg i mai departe, enunnd c actele nemotivate de cruzime fa de animale sunt interzise. Ca derogare, referitor la animalele utilizate n scopuri experimentale sau alte scopuri tiinifice, se consider c motivul cercetrii tiinifice este destul de ntemeiat pentru a scuza tratamentul necorespunztor aplicat animalelor. Perspectiva tipic antropocentric asupra bunstrii animalelor poate fi rezumat la consideraia c bunstarea animalelor este bun att timp ct acestea nu sufer de nici o boal i nu prezint tulburri de dezvoltare sau de reproducie. Teoria patocentric Aceast teorie difer de teoria antropocentric prin faptul c recunoate existena suferinei ca stare subiectiv a animalelor. Dac omul exploateaz un animal n interes propriu, atunci are responsabilitatea de a minimaliza suferina acestuia. Este interzis utilizarea unui animal cnd aceasta provoac o suferin prea mare sau cnd aceast suferin nu poate fi prevenit. Argumentul utilizat de adepii acestei teorii este argumentul analogiei: animalele sunt fiine dotate cu simminte i seamn cu oamenii n privina abilitii de a simi durerea, astfel nct, mcar din compasiune, nu trebuie s le provocm suferin. Perspectiva patocentric confer statut moral doar animalelor superioare. Este utilizat contiina uman drept criteriu de referin n compararea diverselor specii animale cu ct animalele sunt mai apropiate de om, cu att mai mult ar trebui protejate (termenul apropiat este folosit fie n sens evoluionist: din acest punct de vedere, cele mai apropiate de om sunt primatele non-umane, fie n sens emoional: din acest punct de vedere cele mai apropiate de om sunt animalele de companie i agrement). Definiiile bunstrii animalelor care se bazeaz pe teoria patocentric sunt acele definiii pentru care bunstarea este absena suferinei (definiiile prin negaie). Teoria antropocentric i teoria patocentric formeaz mpreun ceea ce se numete perspectiva minimal asupra bunstrii animalelor. Teoria zoocentric Promotorul acestei teorii este Bernard Rollin, care introduce conceptul de telos pentru a descrie caracteristicile speciilor. Fiecare specie de animale prezint anumite caracteristici bine definite, respectarea cerinelor eseniale care decurg din acestea trebuie s devin legea conduitei morale fa de animale. Rollin subliniaz c nu caracteristicile n sine ale animalelor trebuie respectate (natura lor n sine), ci trebuie respectate cerinele determinate de acestea. De exemplu, obinerea organismelor modificate genetic nu reprezint o imoralitate. Traversarea barierelor interspecifice nu este un act cu relevan moral deoarece nici conceptul de specie nu este relevant din punct de vedere moral. Ingineria genetic ar fi imoral doar atunci cnd ar produce indivizi care sufer ca rezultat al acesteia. Prezena contiinei reprezint deci condiia necesar i suficient a relevanei morale speciile n sine nu pot s sufere. Telosul animal nu este sacru, el poate fi modificat. Schimbarea telosului psrilor prin inginerie genetic n scopul nlturrii instinctului de cuibrit previne suferina psrilor cazate n baterii de cuti i ar reprezenta de aceea o intervenie salutar.

24

Prevenirea suferinei animalelor este un element important al acestei teorii, dar nu singurul. n plus, este important asigurarea plcerii, fericirii unui animal (prin satisfacerea telosului acestuia): bunstarea rezid nu numai n a preveni durerea i suferina unui animal, ci i n a permite unui animal s triasc ntr-un mediu corespunztor naturii sale biologice. A trata bine un animal nu reprezint o chestiune de opiune, ci o responsabilitate moral. Ca exemplu de lege care utilizeaz definiia pozitiv a conceptului de bunstare a animalelor citm legea suedez de protecie a animalelor. Teoria biocentric Aceast teorie confer i telosului n sine relevan moral. Exemple tipice pentru un asemenea punct de vedere se gsesc n publicaiile lui Paul Taylor. Acest cercettor introduce conceptul de valoare primar, care reprezint valoarea aprioric a unui anumit lucru. Recunoaterea valorii primare a unei fiine oblig la promovarea i protejarea bunstrii acesteia. Aceast teorie lrgete sfera responsabilitilor etice asupra tuturor animalelor i plantelor, deci asupra tuturor fiinelor vii. ntr-un studiu asupra conceptului de natur n legtur cu manipularea genetic la animale, Visser i Verhoog susin utilitatea conceptului n cauz atunci cnd se refer la caracteristicile intrinseci ale animalelor. Astfel, materia vie cuprinde diferite nivele de integrare, n funcie de criteriile luate n calcul (tabelul nr.1). tiina va trebui s decid dac toate aceste nivele de integrare ale materiei vii vor fi sau nu introduse n conceptul de bunstare a animalelor. n primul caz, dezavantajul major al definiiei rezultate ar fi acela de a nu putea s explice toate strile subiective ale animalelor, aa cum reuesc definiiile zoocentrice. Cealalt soluie ar fi meninerea unei perspective zoocentrice i completarea acesteia cu noi concepte, cum ar fi acela de integritate a animalelor, pentru cazurile particulare n care nerespectarea telosului unui animal nu nseamn ignorarea bunstrii acestuia. Aceast soluie a fost adoptat de regulamentul Sistemului de Monitorizare Etic a Modificrilor Genetice la Animale din Olanda. n acest act normativ se face o distincie net ntre neasigurarea sntii sau bunstrii animalelor i celelalte aspecte etice de tipul violrii integritii animalelor. Tabel. Nivele de integrare ale materiei vii Nivele de integrare a materiei vii Criterii de ierarhizare FIIN (nivelul existenial) capacitatea de autoreglare independen funcional REGN ANIMAL independen reproductiv variabilitate genetic SPECIE (caracteristicile proprii speciei sau integritate genotipic telosul) comportament specific speciei sntate individual INDIVID (caracteristicile individuale) Bunstare individual Integritate individual Conceptul de integritate a animalelor reprezint unul dintre elementele de baz ale teoriei biocentrice asupra bunstrii animalelor, de aceea este necesar o prezentare succint a acestuia.

25

Rutgers i Heeger definesc integritatea animalelor ca pe unitatea unui animal i homeostazia sa specific, dar i capacitatea acestuia de a-i menine independena funcional. n aceast definiie se rentlnesc criteriile diferitelor nivele de integrare a materiei vii (autoreglare, independen funcional), din motivul c un anumit individ are apartenen la multiple nivele de integrare (aparine nivelului existenial, dar i regnului animal, de specie i de individ). Organismul reprezint un sistem unitar format din diferite pri componente. Interdependena i echilibrul acestor pri sunt esena noiunii de integritate a organismului. De exemplu, ecornarea, chiar n situaia n care nu ar genera durere, reprezint o aciune imoral pentru c distruge unitatea organismului animal. n legtur cu modificrile genetice la animale, a fost definit conceptul de integritate genetic: Putem defini integritatea genetic a unui animal ca pe meninerea intact a genomului acestuia. Conceptul de integritate genetic se dovedete a fi util, avnd n vedere c ingineria genetic face astzi posibil intervenia omului asupra genomului speciilor. O opinie contradictorie celei ale lui Vorstenbosch o au Sandoe, Holtug i Simonsen, care consider c respectarea integritii genetice ar fi un argument mpotriva seleciei genetice la animalele domestice i deci mpotriva domesticirii animalelor n general. Conform acestora din urm, exist trei mari probleme ale conceptului de integritate genetic, datorit faptului c: structura genetic a diverselor specii s-a modificat continuu n procesul evoluiei, astfel nct considerarea genomurilor actuale ca speciale ar fi absolut arbitrar; validarea integritii genetice ar situa selecia genetic n scopul mbuntirii sntii animalelor n afara moralitii; genomurile actuale ale speciilor de animale domestice nu garanteaz asigurarea bunstrii depline a acestora. n concluzie, Sandoe, Holtug i Simonsen apreciaz conceptul de integritate ca pe un concept inutil. Aceste dou puncte de vedere contradictorii asupra conceptului de integritate a animalelor au generat polemici nesoluionate nc. Teoria ecocentric Dac teoriile anterior prezentate se limitau la nivel de individ, speciile i ecosistemele neavnd relevan etic, teoria ecocentric lrgete perspectiva la nivel de specii sau ecosisteme, considernd c acestea prezint o valoare intrinsec. Adepii acestei teorii consider ns c specia uman este o excepie la acest cadru conceptual. Astfel, R.K.Colwell subliniaz poziia artificial, din punct de vedere ecologic i evoluionist, a omului n ecosistem. n plus, intervenia omului asupra altei specii atrage anularea valorii intrinseci a acesteia, de aceea doar speciile de animale slbatice au valoare intrinsec, nu i speciile de animale domestice. Teoria ecocentric apreciaz oricare intervenie genetic asupra animalelor domestice sau slbatice ca imoral. n timp ce teoria biocentric afirm c tierea/sacrificarea unui animal reprezint o problem etic, distrugnd integritatea acelui organism, teoria ecocentric nu consider acest act o problem etic att timp ct supravieuirea speciei nu este pus n pericol. Dezavantajele teoriei ecocentrice sunt urmtoarele: ignorarea valorii primare a indivizilor; restrngerea responsabilitii fa de animalele domestice; imposibilitatea aplicrii acestei teorii n cazul agriculturii ecologice. n ceea ce privete ultimul dezavantaj, agricultura ecologic a demonstrat practic c fermierul nu este exclus din ecosistem, din contr, reprezint chiar

26

elementul central al acestuia i c nu poate fi exclus responsabilitatea moral fa de animalele domestice. Clasificarea i nivelul de apreciere a bunstrii animalelor Bunstarea nu poate fi conferit animalului; ea este o stare proprie individului, ct timp depune efort de acomodare, n raport cu necesitile proprii, particularitile mediului i cu modul n care sunt percepute informaiile. Pentru nelegerea i descrierea raporturilor pe care le poate avea animalul cu mediul su de via, trebuie s admitem c exist diferite grade de bunstare. n limba englez se folosete expresia: from very good to very poor welfare, ceea ce ar nsemna: de la o bunstare foarte bun la o bunstare foarte srac. Chiar dac aceast terminologie a fost deja folosit n unele lucrri de specialitate i n unele acte normative, considerm c pentru limba romn ar fi mai potrivit exprimarea prin termenii de: bunstarea deplin; bunstare precar i foarte precar. Prin urmare, bunstarea la animale este cu totul altceva, n comparaie cu bunstarea la om. Adic cuvntul bunstare n cele dou situaii este omonim, avnd nelesuri diferite: la om, bunstarea semnific o situaie material bun, prosper, pe cnd bunstarea la animale semnific doar ncercarea de a se acomoda mediului, de a ierarhiza prioritile i de a folosi energia disponibil, n raport cu necesitile. A spune c a fost asigurat bunstarea este aproape fr sens, dac nu se precizeaz despre ce bunstare este vorba: deplin, precar sau foarte precar. Nivelul de apreciere al bunstrii animalelor pe baza sistemelor numerice integrative Sistemele numerice integrative prezint un grad ridicat de obiectivitate i aplicabilitate larg, indiferent de sistemul de cretere i exploatare sau specia i categoria de animale. n continuare vor fi prezentate sistemul ANI 35 (propus n Austria de ctre Bartussek) i sistemul ANI 200 (varianta german a lui ANI 35, modificat de Sundrum). Sistemul ANI 35 Sistemul ANI 35 are avantaje evidente comparativ cu celelalte sisteme i de aceea va fi prezentat n detaliu. Este indicat implementarea unui sistem similar sistemului austriac i n ara noastr, n scopul evalurii oficiale a bunstrii efectivelor de animale. Vor fi prezentate n continuare cteva consideraii generale privind sistemul ANI 35, precum i relaiile existente ntre cele cinci liberti i grupele de factori ai sistemului ANI. Consideraii generale asupra sistemului ANI 35 n scopul determinrii nivelului de bunstare a animalelor n Austria, Bartussek a introdus Tiergerehtheitsindex (TGI). Tradus ad literam termenul are semnificaia de index al cerinelor (necesitilor) animalelor. Pentru desemnarea aceluiai index, n literatura englez de specialitate se utilizeaz acronimul ANI (Animal Needs Index), propus tot de ctre Bartussek, n 1991. La nceputul anului 1990, mai multe echipe de specialiti au dezvoltat noi versiuni ale ANI, mai detaliate i cu o specificitate mult mai mare, fapt care a fcut posibil elaborarea n 1995 a versiunii finale a acestui indicator: ANI 35L. Numrul 35 reprezenta punctajul maxim acordabil, iar L prescurtarea lui long (versiune lung),

27

versiune cu modificri majore fa de versiunea iniial (versiunea scurt) a ANI, numit ANI 35S (short). n cazul versiunilor mai recente, punctajele au o limit mult mai mare de variabilitate. Astfel, pentru ANI 35L versiunea 2001, utilizat n lucrarea de fa pentru determinarea nivelului de bunstare al efectivelor de gini, punctajul final variaz ntre 12 i +45 de puncte iar pentru sistemul ANI 35L versiunea 2000, utilizat pentru determinarea bunstrii la taurine, punctajul final variaz ntre 9 i +46 puncte. n prezent, ANI 35 se utilizeaz pentru aprecierea bunstrii vacilor de lapte, a vieilor i tineretului taurin, a scroafelor cu purcei, a porcilor la ngrat, a ginilor ou consum i a celor de reproducie rase grele. n mod evident, utilizarea n practic a ANI nu presupune evaluarea tuturor necesitilor eseniale pe care le prezint respectivul animal de ferm, ci n special a condiiilor de adpostire, care au o pondere major n satisfacerea necesitilor animalelor cazate i deci n asigurarea bunstrii acestora. De aceea, la cel de-al doilea Salon Internaional al Reelei pentru Sntatea i Bunstarea Animalelor din Fermele Organice (Cordoba, ianuarie 2000), Bartussek sugereaz ca alternativ pentru ANI acronimul HCS (Housing Condition Score Cheie de apreciere a Condiiilor de Adpostire). Principiul ANI const n ierarhizarea necesitilor diferitelor specii i categorii de animale n funcie de ponderea acestora n asigurarea bunstrii. Hurnik i Lehman clasific necesitile n trei categorii: necesiti de baz (life-sustaining); necesiti secundare (health-sustaining); necesiti facultative (comfort-sustaining). Dac necesitile de baz (prezena apei, hranei i a microclimatului adecvat) nu prezint diferene majore n ceea ce privete importana n determinarea nivelului de bunstare a diferitelor specii i categorii de animale, n cadrul celorlalte dou clase de necesiti diferenele pot fi foarte mari. Dup stabilirea fiecrei necesiti n parte i a importanei acestora sunt elaborate adevrate piramide ale necesitilor pentru fiecare specie i categorie de cretere i exploatare. Condiiile de adpostire sunt interpretate conform importanei lor n piramida necesitilor categoriei de cretere sau exploatare cazat n adpostul respectiv. Ideea ierarhizrii necesitilor (needs) i dorinelor (wishes) provine din psihologia comparat. nc din 1970, Maslow a trasat modelul ierarhic al necesitilor pentru oameni. Cum exist foarte muli factori care influeneaz bunstarea animalelor (condiii de adpostire, practici de management, indicatori productivi etc), pentru studiile n teren principala problem rmne necesitatea reducerii numrului de factori abordai (care se refer n mare parte la condiiile de adpostire), cu scopul de a conferi sistemului de evaluare a bunstrii animalelor rapiditate n aplicarea practic. Figura Piramida necesitilor speciei umane

28

n figura urmatoae sunt prezentate raionamentele n baza crora au fost selectai din numrul foarte mare de factori de evaluare cei mai reprezentativi dintre acetia, n scopul includerii lor n cadrul grupelor de factori ai sistemului ANI. Dezvoltarea ANI, metodele prin care au fost determinai factorii ANI, precum i prima evaluare n teren a bunstrii animalelor pe baza acestui index sunt datorate lui Bartussek. Conform ANI, nivelul bunstrii se evalueaz pe baza a 5 grupe de factori: libertatea de micare; interaciunile sociale; tipul i caracteristicile pardoselii i suprafeelor n aer liber; iluminarea, calitatea aerului i zgomotele; condiiile de ngrijire i ntreinere. n cadrul fiecrei grupe, factorii se apreciaz fie pe baza anumitor criterii sau caracteristici bine determinate ale acestora, fie pe baza calificativului prin care sunt cotai. n final se noteaz fiecare factor din cadrul grupei dup care, prin adunare, se obine punctajul gneral pentru ntreaga grup de factori. Punctajul final ANI reprezint suma celor 5 punctaje generale pentru grupele de factori. Cu ct punctajul este mai mare, cu att se consider c sunt mai bune condiiile de adpostire din perspectiva bunstrii animalelor. n cazul n care se constat c nu sunt ndeplinite standardele minime de bunstare conform legislaiei naionale n vigoare, punctajul final ANI va fi considerat valid doar dup remedierea deficienelor. Pn n momentul corectrii acestora, punctajul ANI este considerat punctaj provizoriu. Figura Principii de selectare a factorilor sistemului ANI

29

BUNSTAREA VERSUS INTERESUL ECONOMIC Exist mari divergene ntre cei care susin mbuntirea condiiilor de adpostire a animalelor i cei interesai de profitul economic pe termen scurt De multe ori, condiiile improprii de adpostire a animalelor determin doar efecte negative pe termen lung i de aceea nu sunt evideniate de ctre fermieri 2. SISTEMUL DE EVALURE TREBUIE S INCLUD OBLIGATORIU CONDIIILE DE MANAGEMENT AL NGRIJIRII I NTREINERII ANIMALELOR Calitatea ngrijirii i ntreinerii influeneaz major bunstarea animalelor

1.

3. APLICABILITATEA N PRACTIC Se prefer drept criterii de evaluare acei parametri care se pot msura uor i rapid n cadrul unui singur control n ferm Personalul de control trebuie s dispun de calificare i experien practic

Pentru determinarea nivelului de bunstare a animalelor pe baza ANI se iau n considerare urmtoarele aspecte: evaluarea separat a bunstrii pentru fiecare categorie de vrst sau exploatare i pentru fiecare sistem de cazare a animalelor; calcularea separate a punctajul final ANI pentru ginile outoare i psrile de reproducie cazate n acelai adpost sau pentru ginile outoare cazate n sisteme diferite sau n adposturi diferite; determinarea bunstrii n perioada cea mai nefavorabil a anului; evaluarea bunstrii a 25% din animalele cu starea cea mai proast de ntreinere, fr a se ine cont de media grupului, n cazul efectivelor care prezint variaii considerabile ale strii generale. Respectarea strict a celor trei aspecte menionate anterior garanteaz evaluarea obiectiv a bunstrii ntregului efectiv pe tot parcursul anului. Determinarea bunstrii animalelor pe baza ANI 35 se realizeaz prin completarea a 5 tabele pentru evaluarea celor 5 grupe de factori, respectiv un tabel pentru libertatea de micare, unul pentru interaciunile sociale, cel de-al treilea pentru tipul i caracteristicile pardoselii i suprafeelor n aer liber, pentru iluminare, calitatea aerului i zgomotele i ultimul tabel pentru condiiile de ngrijire i ntreinere. Unii factori din cadrul diferitelor grupe, cum ar fi suprafaa minim disponibil pentru taurine i volumele de ventilaie n sezonul cald i n cel rece att pentru psri ct i pentru taurine se raporteaz la unitatea animal (Animal Weight Unit). Aceasta este o unitate de mas egal cu aproximativ 450 kg greutate vie. Numrul total de uniti animal nu se calculeaz pe baza efectivului de animale cazate n adpost la data evalurii, ci pornind de la efectivul mediu. Acesta reprezint media aritmetic ntre efectivul de animale de la nceputul ciclului de producie i efectivul de animale din perioada final a ciclului de producie. Relaia dintre cele cinci liberti i grupele de factori ai sistemului ANI

30

Pentru a definii bunstarea animalelor, Consiliul de Bunstare a Animalelor de Ferm a stabilit ca principii generale ale bunstrii cele cinci liberti ale animalelor. Cele cinci liberti, respectiv libertatea de foame i de sete; libertatea de disconfort; libertatea de durere, injurie sau boal; libertatea exprimrii comportamentului natural i libertatea de fric i de alte stri tensionate, constituie un cadru util pentru evaluarea condiiilor de adpostire a animalelor sau a sistemelor i practicilor de management din exploataii. Patru dintre acestea se refer la libertatea de anumii factori care determin disconfort, suferin sau durere (termenul libertate n acest caz semnific evitarea acestor factori) i una la libertatea efecturii de ctre animale a comportamentului natural (n acest ultim caz, termenul libertate are sensul propriu acela de alegere fr restricii a rspunsului la o anumit situaie de mediu i, de aceea, libertatea de efectuare a comportamentului natural difer semnificativ de celelalte patru liberti). Satisfacerea deplin a celor cinci liberti nu este realist, pentru c acestea sunt ntr-o oarecare msur incompatibile. Incompatibilitatea rezid chiar n faptul c ele includ toate cele trei abordri ale bunstrii animalelor: simmintele, funcionalitatea organismului i comportamentul adaptativ. Pentru exemplificare, citm cazul libertii de durere, injurie sau boal. De multe ori, asigurarea acestei liberti implic intervenii profilactice sau terapeutice prin metode invazive, deosebit de stresante. Aceast situaie contravine asigurrii adecvate a libertii de fric i de alte stri tensionate. Pentru a evalua gradul n care sunt asigurate animalelor cele cinci liberti se poate apela la numeroi indicatori (fizici, anatomici, fiziologici, patologici i etologici). Dei la ora actual exist numeroase date tiinifice privind indicatorii menionai, pentru studiile n teren principala problem rmne necesitatea reducerii numrului de indicatori abordai cu scopul de a conferi sistemului de evaluare a bunstrii animalelor rapiditate n aplicarea practic. Legtura dintre cele 5 grupe de factori ai ANI i cele cinci liberti este redat n figura nr. 3. Se observ c libertatea de foame i de sete nu este luat n consideraie n cadrul sistemului ANI 35 (dei doar n condiiile unei furajri i adpri corespunztoare din punct de vedere cantitativ i calitativ animalele i pot exprima integral potenialul productiv i prezint o bunstare deplin, asociat cu profitul economic). Principala cauz pentru care furajarea, managementul furajrii sau adparea nu reprezint factori ai ANI este c acestea nu fac n mod obligatoriu parte integrant a condiiilor de adpostire. Importana primei grupe de factori ai ANI, libertatea de micare, a fost evideniat n Raportul lui Brambell (animalele trebuie s poat fr dificulti s se ridice, s adopte decubitul, s se roteasc, s-i ntind membrele i s interacioneze cu celelalte animale) i deriv din urmtoarele aspecte: Toate speciile de animale de ferm prezint o gam larg de comportamente locomotorii i atunci cnd au acces la terenuri n exterior au tendina de a se deplasa pe arii extinse. Ginile, spre exemplu, prezint urmtoarele scheme de comportament locomotor: curirea, ntinderea aripilor, flfitul aripilor, ntoarcerea i scormonitul n aternut. Fiecare comportament din cele menionate necesit disponibilitatea unui anumit spaiu: pentru ntoarcere sunt necesari 7711377 cm2, pentru curire 818 1270 cm2, pentru scormonitul n pmnt 5401005 cm2, pentru ntinderea aripilor 6531118 cm2, iar pentru flfitul din aripi 8601980 cm2. Cutile utilizate n mod curent n producia avicol au o suprafa de 2250 2 cm . n cazul cazrii a 5 gini ntr-o astfel de cuc, spaiul alocat va fi doar de 450 cm2/pasre, situaie care reduce drastic posibilitatea efecturii micrilor normale (de

31

exemplu, n astfel de cuti, cu o nlime de 50 cm sau chiar mai puin, flfitul aripilor devine practic imposibil). Figura Relaia dintre cele 5 liberti i cele 5 grupe de factori ai ANI 35

Cu ct spaiul asigurat ginilor este mai mare, cu att tulburrile de comportament manifestate de acestea sunt mai reduse n intensitate. Diferite tipuri de comportamente (comportamentul explorator, comportamentul social, comportamentul de reproducie, comportamentul defensiv, comportamentul ludic la animale tinere etc.) necesit existena unui anumit spaiu care s permit executarea adecvat a micrilor specifice. Lipsa de micare poate genera distrofii musculare, sinoviale, osoase, deformri osteo-articulare sau imunosupresie. Interaciunile sociale ntre animalele din aceeai specie reprezint un aspect foarte important al comportamentului animal. Sistemul de cazare individual a animalelor sau restriciile spaiale severe aplicate acestora (prin utilizarea sistemelor de legare) ntlnesc o opoziie din ce n ce mai mare din partea opiniei publice i au nceput s fie interzise (Directiva 91/630/CEE; Directiva 97/2/CEE; Directiva 97/182/CEE etc). S-a decis ca posibilitatea de exprimare a comportamentului social (care difer n funcie de sistemul de cazare i de sistemele i practicile de management) s fie considerat un element esenial al bunstrii animalelor. Ca urmare, acestei grupe de factori i s-a acordat o pondere nsemnat din punctajul final ANI. Pentru evitarea stresului social i a agresivitii intraspecifice se asigur animalelor spaiul minim disponibil, se compartimenteaz raional adposturile i se constituie n mod judicios grupurile, ca structur i ca numr de animale. Tipul i caracteristicile pardoselii i suprafeelor n aer liber reprezint a treia grup de factori. Calitatea pardoselii din zona de odihn (la nivelul creia este 32

exprimat comportamentul de odihn), precum i din celelalte zone de activitate, incluznd zonele de circulaie, de furajare, cuibarele, padocurile (zonele n care se exprim comportamentul locomotor, comportamentul de hrnire, bile de praf etc.) condiioneaz att sntatea animalelor (starea ongloanelor, copitelor, ghearelor, pielii, articulaiilor), ct i comportamentul acestora. n funcie de specie, trebuie s se asigure anumite cerine privind pardoselile. Astfel, pentru taurine, este important ca fiecare animal s dispun de o zon de odihn uscat, curat i elastic. Pentru celelalte zone de activitate, pardoseala trebuie s fie elastic i antiderapant (ceea ce asigur prevenirea injuriilor ongloanelor). La porci, este necesar ca zona de odihn s fie complet separat de celelalte zone de activitate i s fie prevzut cu aternut, pentru a da posibilitate de exprimare a comportamentului explorator i a celui de rmat. Psrilor trebuie s le fie puse la dispoziie prjini pentru odihn i aternut pentru executarea comportamentului de explorare i a bii de praf, precum i cuibare n numr suficient. Microclimatul (incluznd iluminarea, calitatea aerului i zgomotele) reprezint a patra grup de factori ai ANI. Iluminarea poate afecta starea de sntate, fertilitatea i comportamentul animalelor prin compoziia spectral, intensitate i durat. Deficiene ale iluminrii pot conduce la leziuni oculare, la scderi ale parametrilor de reproducie i la apariia de comportamente nonadaptative. Frecvent calitatea aerului din adposturi este necorespunztoare, ca urmare a deficienelor sistemelor de ventilaie dinamic (mecanic). Mai mult, sistemele de condiionare a aerului se adreseaz n general doar temperaturii, nu i celorlali factori de microclimat: umiditate, pulberi, microorganisme i aeroioni. Din aceste considerente, pentru creterea nivelului de bunstare a animalelor i a nivelului productiv al acestora, se impun: prezena unor sisteme de rezerv corespunztoare care s garanteze o suficient renmprosptare a aerului n cazul defectrii sistemelor de ventilaie mecanic i mbuntirea sistemelor de condiionare a aerului. Se recomand evitarea curenilor de aer excesivi n scopul minimizrii pierderilor de cldur i a incidenei stresului termic (care poate sta la originea bolilor infecioase la animalele tinere, mai ales la purcei. S-a demonstrat c intensitatea mare a zgomotelor induce o gam larg de tulburri la mamifere (tulburri cardio-vasculare, tulburri n sinteza i eliberarea hormonilor. Un studiu al lui Algers i Jensen a evideniat c purceii sugari expui la zgomote cu intensitatea de 85 dB au realizat o stimulare mamar insuficient a scroafelor-mame, cu consecine negative asupra produciei de lapte a acestora. Autorii studiului au explicat rezultatul prin fenomenele de mascare a comunicrilor vocale dintre scroafe i purcei i de scdere a acuitii auditive a purceilor, fenomene care au determinat att scderea perioadei de masaj mamar nainte i dup ejecia laptelui, ct i pierderea sincronizrii dintre comportamentul de masaj mamar i comportamentul de supt a purceilor. Comunicrile vocale sunt la fel de importante la psri. Factorii de adpostire necorespunztori determin aa numitul Gakel call, care reprezint un indicator al frustrrii psrilor. Ultima grup de factori ai ANI 35 o reprezint condiiile de ngrijire i ntreinere. Relaiile existente ntre ngrijitori i animale sunt de o importan strategic n asigurarea bunstrii acestora din urm. Rolul i importana ngrijirii i ntreinerii a fost mai bine studiat la mamifere n comparaie cu psrile. Contactele regulate i atitudinea blnd a ngrijitorilor nu concur doar la creterea sociabilitii animalelor (Waterhouse pentru taurine), ci i la meninerea

33

unui status imunologic normal i a performanelor de producie chiar i pentru categoriile de animale cu via economic scurt, cum ar fi broilerii. S-a stabilit c la baza multor comportamente ale animalelor stau procesele de nvare prin asociaie, procese care prezint de multe ori un grad mrit de complexitate. n acest context, este evident c modul de comportare a ngrijitorului fa de animale joac un rol foarte important n dezvoltarea abilitilor cognitive ale acestora din urm. Problema determinrii calitii ngrijirii i ntreinerii nu este nc rezolvat complet. Nu poate fi caracterizat situaia real a ngrijirii i ntreinerii animalelor dintr-o ferm n cadrul unei singure vizite de control. Pe viitor, se vor ncerca definirea i dezvoltarea unor metode mai obiective de apreciere n acest sens. Sistemul ANI 200 Sistemul ANI 200 a fost introdus n 1994 de ctre Sundrum, pentru a fi folosit n evaluarea bunstrii animalelor din fermele organice de taurine, porcine i psri din Germania. Spre deosebire de sistemul ANI austriac (ANI 35), la care accentul este pus pe condiiile de adpostire, sistemul german (ANI 200) pune accent pe libertatea animalelor de a executa anumite scheme comportamentale i pe starea de sntate a acestora. Pentru interpretarea bunstrii animalelor pe baza ANI 200, Sundrum a elaborat un ghid pentru evidenierea punctelor critice ale condiiilor de adpostire i un concept pentru evaluarea bunstrii n ferme, care permite comparaii ntre diversele situaii din teren. Factorii sistemului ANI 200 sunt clasificai n 7 grupe: locomoia; comportamentul de hrnire; comportamentul social; comportamentul de odihn; confortul i exprimarea comportamental a strii de confort (exprimarea comportamentului de autongijire corporal la porc, de construcie a cuibului la psri etc.); starea igienic a adposturilor; condiiile de ngrijire i ntreinere. Pentru fiecare factor se poate acorda un anumit numr de puncte, suma tuturor punctelor putnd fi de maxim 200. Asemenea punctaje, mult mai mari dect cele acordate pe baza sistemului ANI 35, se explic prin faptul c aceluiai factor i se acord puncte n cadrul mai multor grupe de factori (2 pn la 5 din cele 7 grupe). n tabelul urmtor sunt semnalate principalele diferene existente ntre sistemul german i cel austriac de evaluare a bunstrii animalelor. ANI 35 L (Bartussek,1995) Punctajul final + 45/ + 46 puncte maxim Intervalul n care se situeaz -9/-12 - +45/46 puncte punctajul final Grupe de factori Libertatea de micare; Interaciunile sociale; Tipul i caracteristicile pardoselii i suprafeelor n aer liber; Iluminarea, calitatea aerului i zgomotele; Condiiile de ngrijire i ntreinere. ANI 200 (Sundrum i alii, 1994) + 200 puncte 0 200 Locomoia; Comportamentul de hrnire; Comportamentul social; Comportamentul de odihn; Confortul; Starea igienic a adposturilor; Condiiile de ngrijire i 34

ntreinere.

Numr factori

de

pn la 30-40 factori

pn la 60-70 factori

libertatea animalelor de a executa anumite scheme Principalele Condiiile de adpostire comportamentale; aspecte abordate starea de sntate a animalelor interpretarea se face pe baza interpretarea se face n funcie de unei documentaii ample Interpretarea punctajul final ANI sunt posibile comparaii rezultatelor rezultatul evalurii n ferm poate ntre diferitele situaii evalurii fi ncadrat ntr-una din cele 6 clase practice ntlnite (nivele) de bunstare Sistemul fermelor organice din Austria de Sistemul fermelor organice utiliznd ANI, a fost controlat din Germania bunstarea animalelor din peste 20000 de adposturi din Austria

Domeniu utilizare

Aspecte ale deprecierii bunstrii animalelor in sistemul intensiv-industrial Sistemul intensiv-industrial de crestere si exploatare a animalelor a fost elaborat pentru a obtine produse de origine animala pe toata durata anului, la un pret de cost redus cu maximum de profit. In sistemul intensiv industrial animalul este privit ca un mijloc biologic de productie si nu ca o fiinta cu simturi, motiv pentru care s-a avut in vedere asigurarea libertatii de miscare si de exprimare a comportamentului normal. Pentru controlul eficient al bolilor si surmontarea unor deficiente tehnologice in acest sistem de crestere s-au folosit subdtante medicamentoase dar si vaccinuri vii fara a avea in vedere accelerarea ritmului de aparitie si diseminare a antibiorezistentei, implicatiile in siguranta alimentelor si poluarea mediului. Acest sistem este perceput ca generator de bunastare precara. Promotorii de crestere a productiilor Pe baza rezultatelor stiintifice si a propriei lor intuitii, consumatorii au constientizat pericolul folosirii in cresterea animalelor a unor promotori cum ar fi hormonii, antibioticele si betaantagonistii ce duc la obtinerea de produse de slaba calitate, si care pot pune in pericol sanatatea oamenilor. In UE folosirea acestora in alte scopuri decat cele terapeutice este interzisa. Somatotropina bovina afecteaza bunastarea vacilor de lapte datorita reducerii 35

perioadei de viata ca urmare a exploatrii superintensive. In UE se poate folosii doar in scopuri experimentale si stiintifice. In USA folosirea acesteia a fost acceptata in 1994 in scopul sporirii productiei de carne si lapte cu 6-20%, cu riscul reducerii efectivelor de animale. Ingineria genetic Ingineria genetica este acceptata pentru cercetarile stiintifice efectuate in scopul modificarii deliberate a genomului la un macroorganism sau microorganism prin recombinare sau schimb de informatii genetice intre specii. La nivel mondial este acceptata obtinerea medicamentelor si a vaccinurilor prin inginerie genetica, si mai putin folosirea in productia comerciala a organismelor modificate genetic (transgenice), plantelor si animalelor. Scopul ingineriei genetice este de imbunatatire a parametrilor productivi si de calitate a productiei, rezistentei la boli, exprimarea unor anumite tipuri de proteine din laptele de vaca si oaie (UK, NL). Cercetrile prin ingineria genetic urmresc: imbunatatirea parametrilor productivi si de calitate a productiei si rezistentei la boli; exprimarea unor anumite tipuri de proteine din laptele de vaca si oaie. Eurogrupul pentru bunstarea animalelor cere evaluarea etica a proiectelor de cercetare care implica animale modificate genetic, inainte de a fi aprobate si puse in aplicare. Omologarea animalelor modificate genetic nu este interzis in UE i se face prin Oficiul European de Brevetare OEB cu sediul la Munchen. Nu se omologheaza procedurile de inginerie genetica ce produc: suferinta, handicap fizic, fara a fi de utilitate esentiala pentru om. Evaluarea bunstrii animalelor i sistemul HACCP Sistemul HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points n traducere analiza riscului n punctele critice de control) a fost pus la punct n anul 1959 de ctre compania american Pillsbury, n cadrul unor proiecte de cercetare n vederea obinerii de produse alimentare sigure destinate membrilor misiunilor spaiale americane. Sistemul a fost prezentat pentru prima dat la Conferina Naional pentru Protecia Animalelor din 1971, n urma creia compania Pillsbury a obinut contractul pentru pregtirea de specialiti din rndul FDA (Food and Drugs Adminstration a S.U.A.). Acest sistem are la baz 7 principii care se refer la: evaluarea riscurilor; determinarea punctelor critice prin care se pot ine sub control riscurile identificate; stabilirea limitelor critice care trebuie respectate n fiecare punct critic de control (PCC); stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control; stabilirea aciunilor corective care vor fi aplicate n situaia n care, n urma monitorizrii punctelor critice de control, sunt detectate deviaii de la limitele critice; organizarea unui sistem eficient de pstrare a nregistrrilor care constituie documentaia planului HACCP; stabilirea procedurilor prin care se va verifica dac sistemul funcioneaz corect. Introducerea sistemului HACCP n evaluarea bunstrii animalelor de rent

36

Recent, sistemul HACCP a fost adoptat i de ctre specialitii n domeniul bunstrii animalelor, cu scopul evalurii nivelului de bunstare att n exploataii, ct i n timpul transportului i nainte de tiere. Evaluarea bunstrii animalelor pe baza sistemului HACCP a fost propus de ctre Grandin i adoptat n Statele Unite ale Americii. La ora actual, unele ri europene (Olanda, Germania) fac deosebite eforturi pentru introducerea sistemelor de evaluare a bunstrii animalelor bazate pe principiile HACCP. Evaluarea bunstrii animalelor pe baza principiilor sistemului HACCP prezint o serie de avantaje, dar i de dezavantaje. Avantajele evalurii bunstrii animalelor pe baza sistemului HACCP se refer la: obiectivitatea garantat n cazurile auditului de certificare a sistemului HACCP i al auditului pe baz de contract cu teri; repetabilitatea foarte mare a evalurii; posibilitatea elaborrii unor planuri specifice de monitorizare a punctelor critice de control. Dezavantajele evalurii bunstrii animalelor pe baza HACCP sunt generate de: numrul redus de parametri referitori la bunstarea animalelor care se pot ncadra n cerinele sistemului HACCP, deoarece cei mai muli dintre acetia sunt dificil de cuantificat (de exemplu, incidena deviaiilor comportamentale); influena semnificativ a perioadei n care se realizeaz evaluarea asupra rezultatelor acesteia; diferenele semnificative n ceea ce privete punctele critice de control i limitele critice adoptate de ctre cresctorii de animale, de ctre transportatori sau productori (grupurile internaionale de consulting pe probleme HACCP propun anumite limite critice, fiecare cresctor/transportator/productor rezervndu-i dreptul de a le modifica n funcie de posibilitile sale organizatorice, economice i sistemele de cretere i exploatare/ transport/tiere sau sacrificare practicate); lipsa de date tiinific fundamentate pentru stabilirea limitelor critice. Evaluarea bunstrii animalelor n ferme pe baza sistemului HACCP Evaluarea nivelului de bunstare a animalelor n exploataii, cu toate diferenele foarte mari existente ntre tipurile de adposturi, sistemele de cazare, practicile de management, se bazeaz n sistemul HACCP pe punctele critice de control generale i specifice, care prezint o mare variabilitate. Punctele critice de control general valabile pentru toate fermele, fr excepie, se refer la: tipul de adpost i sistemul de cazare utilizat; posibilitatea eutanasierii n ferm a animalelor (indiferent de specie), accesul la ap i la furaje corespunztoare din punct de vedere calitativ i cantitativ. Punctele critice de control particulare difer de la o specie i categorie zootehnic la alta. n continuare se vor prezenta punctele critice de control care se pot lua n considerare pentru evaluarea bunstrii vacilor pentru lapte, a tineretului taurin la ngrat, a suinelor, a puilor de gin i a ginilor outoare. Astfel, pentru evaluarea bunstrii la vacile pentru lapte, punctele critice de control pot fi urmtoarele: procentul de vaci cu pododermatit, punct critic de control care se monitorizeaz pe baza scorului mersului (gait score), pe o scar de la 1 la 5 puncte; strii de ntreinere a animalelor, care se poate aprecia la nivel de efectiv pe baza punctajului pentru starea de ntreinere (B.C.S. Body Condition Score) pe o scar de la 1 la 5 puncte; procentul de vitei care nu primesc colostru (de fapt, aceasta se rsfrnge asupra bunstrii vieilor, vieii necolostrai prezentnd deficit imun de diferite grade i susceptibilitate mrit la boli); incidena sindromului vacii czute (incidena paraplegiei postpartum); starea igienic a animalelor apreciat pe baza

37

punctajului pentru igiena corporal a vacilor de lapte pe o scar de la 1 la 4; respectarea ghidurilor naionale de bunstare pentru manoperele zootehnice i sanitare veterinare executate n ferm (lotizri, ecornri, vaccinri etc.); nivelul de amoniac din aerul adpostului (prin monitorizarea acestui punct critic de control se realizeaz aprecierea global a microclimatului adpostului); asigurarea suprafeelor utile minime, n funcie de talia taurinelor i de sistemul de cazare. Pentru evaluarea bunstrii la tineretul taurin la ngrat, punctele critice de control propuse sunt: manipularea animalelor (punct critic de control monitorizat pe baza procentului de animale la care se folosesc bastonul electric sau metodele brutale de dirijare, procentului de animale care alunec i cad etc.); starea de ntreinere a animalelor, apreciat pe baza punctajului pentru starea de ntreinere; procentul de animale fr pododermatite (stabilit pe baza scorului mersului); respectarea ghidurilor de bunstare n ceea ce privete manoperele zootehnice i sanitare veterinare; procentul de animale sntoase din efectiv (se apreciaz ca sntoase animalele fr leziuni oculare, fr afeciuni osteoarticulare i ale ongloanelor, fr simptome respiratorii nu se accept nici catarul nazal, fr simptome evidente ale parazitozelor i chiar fr injurii); incidena stresului termic (inciden care poate fi destul de mare n cazul padocurilor fr umbrare); starea igienic a animalelor, apreciat pe baza unor metode obiective. Pentru evaluarea bunstrii suinelor n exploataii se pot aborda urmtoarele puncte critice de control: procentul de scroafe cu o stare de ntreinere precar, aprecierea fcndu-se cu ajutorul unui punctaj al strii de ntreinere asemntor celui pentru taurine (depirea limitei critice se consider situaia n care apofizele spinoase ale vertebrelor lombare sunt evidente); procentul de scroafe cu afeciuni manifeste osteo-articulare sau ale ongloanelor; procentul de porci la ngrat cu pododermatite; procentul de scroafe cu injurii (se consider injurii ulceraiile pielii acoperite de cruste, rnile provocate de codofagie, laceraiile pielii i n general orice leziuni mai grave dect zgrieturile care nu creeaz soluii de continuitate); procentul de purcei i de porci la ngrat afectai de injurii; nivelul de amoniac din aerul adposturilor; respectarea ghidurilor privind manoperele zootehnice i sanitare veterinare; existena sistemului de rezerv pentru meninerea vieii n adposturile ventilate artificial (acesta asigurnd ventilaia natural organizat n adposturi i avnd o importan capital n cazul ntreruperii energiei electrice; asigurarea spaiului minim disponibil (monitorizarea acestui punct critic de control se face separat pentru scroafe i pentru porci la ngrat, reinndu-se procentele de animale din aceste categorii zootehnice care pot adopta decubitul lateral n acelai timp, unul lng altul; asigurarea cerinelor specifice de adpostire pentru suine; procentul de animale care manifest comportamente nonadaptative (mucatul barelor, codofagie etc); manipularea suinelor (monitorizarea fcndu-se dup aceleai criterii ca la taurine); nivelul de fric, monitorizat pe baza testelor comportamentale, dintre care cel mai frecvent folosit este stabilirea nivelului de fric fa de om (porcii cu un nivel sczut de fric fa de om sunt mult mai productivi i mai rezisteni la stres). Pentru evaluarea bunstrii puilor de gin se pot aborda urmtoarele puncte critice de control: manipularea puilor (punct critic de control monitorizat pe baza procentului de psri cu fracturi ale oaselor aripilor, procentului de psri cu fracturi ale membrelor inferioare i a procentului de psri cu hematoame); starea igienic a aternutului (acest punct critic de control se monitorizeaz n funcie de incidena afeciunilor membrelor inferioare, de numrul de psri cu stare igienic precar din cauza aternutului murdar i de procentul de psri cu arsuri la nivelul membrelor inferioare); concentraia amoniacului n aerul adposturilor; respectarea ghidurilor

38

privind manoperele zootehnice i sanitare veterinare; procentul de pui cu afeciuni ale membrelor inferioare, monitorizat pe baza testului mersului pentru utilizare n teren, n exploataii de psri (Dawkins i alii, 2004), pe o scar de la 0 la 3; existena sistemului de rezerv pentru meninerea vieii n adposturile ventilate artificial; procentul de psri cu injurii n efectivele de psri de reproducie rase grele (prini de broileri gin); asigurarea cerinelor specifice de adpostire pentru psri. Pentru evaluarea bunstrii ginilor outoare se pot aborda urmtoarele puncte critice de control: manipularea psrilor; spaiul disponibil; nivelul de amoniac din aerul adposturilor; existena sistemului de rezerv pentru meninerea vieii n adposturile ventilate artificial; respectarea ghidurilor privind manoperele zootehnice i sanitare veterinare; respectarea condiiilor specifice de adpostire pentru gini outoare (procentul de cuti n care se asigur psrilor front de furajare adecvat, posibilitatea ca psrile s se hrneasc simultan reprezentnd un element esenial n rezolvarea ciugulitului injurios); procentul de psri afectate de injurii; procentul de psri cu o stare bun a penajului la sfritul ciclului de producie, apreciat pe baza testului mbrcrii cu penaj pe o scar de la 4 la 20. Sistemul HACCP i dovedete aplicabilitatea n domeniul bunstrii animalelor, ns este deocamdat departe de a fi definitivat.

39

EVALUAREA BUNSTRII ANIMALELOR 1. BUNASTAREA ANIMALELOR SI CELE CINCI LIBERTATI EVALUAREA BUNASTARII UMANE Declaraia Universal privind Bunstarea Animalelor, definete bunstarea prin msura n care sunt ntrunite cerinele fiziologice, comportamentale i psihologice ale animalului. Astzi tot mai larg acceptat este definiia bunstrii animalelor ca fiind starea individului - fizic i psihic - n condiiile n care acesta ncearc s se acomodeze mediului n care se afl (D.M.Broom profesor la Universitatea Cambridge Marea Britanie). Atunci cnd mediul de via le este potrivnic, animalele folosesc diverse ci pentru a neutraliza efectele adverse ale acestuia asupra lor prin modificarea comportamentului, folosirea glandei suprarenale, a peptidelor opioide, etc.. Bunstarea nu poate fi conferit animalului, aceasta fiind o stare proprie individului ct timp acesta depune efort de acomodare n raport cu particularitile mediului, cu necesitile proprii i cu modul n care percepe informaiile (D.M.Broom). SCARA INDICATORILOR VALORICI AI BUNASTARII Daca folosim aceasta exprimare sau una similara, valorile bunastarii pot fi clasificate in mod continu de la excelent la groaznic. Daca intrebam pentru a afla mai multe detalii si incercam sa determinam situatia care se afla la baza starii mentale actuale a individului, de obicei o sa obtinem un raspuns care contine diferite sentimente despre diverse aspecte ale vietii persoanei respective. De ex. un individ poate considera ca munca este buna dar viata lui personala este doar rezonabila din punct de vedere calitativ. Cu alte cuvinte, s-ar putea sa fim capabili sa descriem ceea ce simtim in anumite momente, lucru care insa poate fi afectat de multe componente independente unele fata de celelalte. De ex. confortul locului tau nu este dependent de cat de infometat te simti; oricum, amandoua arata cum te simti insa la un moment dat. Bunastarea este prin urmare, o combinatie a acestor componente independente. CRITERIILE BUNASTARII ANIMALELOR Ca si bunastarea oamenilor, si bunastarea animalelor este afectata de multe componente si trebuie sa ne intrebam care sunt diversele aspecte care intra in discutie aici. Cele 5 libertati se refera la o insiruire de aspecte considerate a fi importante pentru toate animalele. Un animal poate avea nivele diferite de satisfacere a fiecareia din cele cinci libertati unele din aspecte pot fi bune, pe cand celelalte pot fi precare. Cele 5 libertati au suportul mai multor organizatii cum ar fi Farm Animal Welfare Council (UK), iar consensul tuturor arata ca bunastarea animalelor poate fi considerata in termenii celor 5 libertati. Aceste 5 aspecte care afecteaza calitatea vietii sunt demne de luat in considerare. In alta ordine de idei, libertatile sunt grupate in cinci fraze, iar fiecare libertate poate include mai mult de trei concepte. Este de asemenea important de retinut ce lipseste din lista. De ex. nu includ libertatea de moarte, considerata o valoare etica pentru multe culturi

40

. IMPORTANTA LIBERTATILOR Libertatile reprezint un indicator initial al aspectelor ce trebuie evaluate si al necesitatilor animalelor ce trebuie satisfacute Nu definesc standardele minime ce trebuiesc asigurate, deoarece este extrem de dificil asigurarea permanenta a tuturor Libertatilor Consens intre oamenii de stiinta si politicieni din numeroase ri bunstarea trebuie analizata n raport cu cele cinci Libertati Cele 5 libertati nu ofera detalii despre cum pot fi masurate in studiile stiintifice, dar ele dau o indicatie initiala a aspectelor relevante care pot fi luate in considerare in orice studiu al bunastarii animalelor. Ele nu definesc standardul minim care ar trebui asigurat (ex.din punct de vedere etic) deoarece sunt mai curand stari ideale, de obicei imposibil de atins. Exista cu toate acestea o recunoastere la nivel international ca ele reprezinta un bun punct de plecare pentru evaluarea bunastarii. CONFLICTUL CELOR CINCI LIBERTATI Cele 5 Libertati sunt stari ideale ale animalelor extrem de dificil de atins. De exemplu, unele libertati intra in contradictie cu altele. Libertatea de a nu suferi de boli implica adiministrarea de tratamente iar acestea induc teama pe durata maniplularii. Daca permitem unui animal sa isi exprime comportamentul nomal vom asista la situatii de stress in timpul interactiunilor sociale normale. TOATE SISTEMELE DE CRESTERE LIMITEAZA COMPORTAMENTUL NATURAL Toate sistemele zootehnice restrictioneaza manifestarea comportamentul normal intro oarecare masura. Exemple FACTORII EXTERNI SI INTERNI Studiile stiintifice arata ca trebuie sa introducem un alt concept al bunastarii si sa facem deosebirea dintre investitie si randamentul productiv. Aici sunt mai multi termeni ale acestor concepte: Investitii: Factori, aprovizionare, mijloace, cresterea animalelor Ex. asigurarea conditiilorde de crestere a animalelor Randament productiv: Performanta in functie de animal, tip de bunastare Ex. indicatori animali care arata efectele investitiilor asupra bunastarii animalelor. Evaluarea animalelor poate sa se prezinte sub forma evaluarii lucrurilor care sunt asigurate animalelor (investitii) sau prin evaluarea efectului pe care investitiile le au asupra animalelor (randament productiv). FACTORII EXTERNI (INVESTITII) AI BUNASTARII Acesti factori ai bunastarii pot fi clasificati in fermier, mediu, animal

41

EXEMPLE DE FACTORI EXTERNI AI BUNASTARII Acestea sunt cateva exemple de factori de bunastare care se afla in legatura cu fermierul, mediul si animalul si care vor influenta in totalitatea lor bunastarea animalului. Putem sa enumeram aici factorul genetic, care are o mare influenta asupra bunastarii animalului intr-un anumit sistem. CELE CINCI LIBERTATI SI FACTORII BUNASTARII 1. Libertatea de a nu suferi de foame i sete prin accesul imediat la ap proaspt i la hran corespunztoare n vederea meninerii unei stri perfecte de sntate 2. Libertatea de a nu suferi de disconfort prin asigurarea unui mediu adecvat inclusiv a unui adpost i spaiu de odihn confortabil 3. Libertatea de a nu suferi durere, leziuni, boli prin prevenirea sau diagnosticul i tratamentul rapid 4. Libertatea de manifestare a comportamentului normal prin asigurarea unui spaiu suficient, a unor faciliti adecvate i a companiei animalelor din aceeai specie 5. Libertatea de a nu suferi de fric i stres prin asigurarea condiilor i tratamentului care s evite orice suferin de ordin mental Textul complet al celor cinci Libertati include multe tipuri de investitii. In unele situatii este mai adecvat sa evaluam investitiile (resursele zootehnice) decat sa evaluam randamentul (efectele asupra animalelor). CADRUL GENERAL DE CUANTIFICARE A PROBLEMEI IDENTIFICAREA ASPECTULUI POTENTIAL COMPROMIS Odata identificat care aspect al celor 5 libertati este potential compromis, trebuie sa luam in considerare: Gravitatea sau severitatea oricarei bunastari compromise Durata de actiune a compromisului Numarul indivizilor afectati APROXIMAREA GRAVITATII Gravitatea (Severitatea) poate fi evaluata prin metode diverse si numeroase. Aceste tehnici de evaluare variaza din punctul de vedere al nivelului de observatie si al metodelor de recoltare a informatiilor care se impun. De ex. cortizolul este o buna modalitate de stimulare a raspunsului la stresul fiziologic acut dar implica o foarte atenta recoltare a probelor de sange (sau saliva sau fecale) si analiza a acestora. Cu toate acestea atat observarea unor comportamente cat si simpotomele unor afectiuni, impun o monitorizare relativ simpla a animalului fie direct, fie prin inregistrari video. EVALUAREA NUMARULUI INDIVIZILOR AFECTATI Evaluarea numarului de animale afectate de o problema de bunastare este relativ usoara. Observatie: Predominanta este proportia de animale afectate la un moment dat. Incidenta este numarul de cazuri dintr-o anumita afectiune la 100 animale pe an.

42

PRINCIPIUL GDN - PROBLEME ESENTIALE: BENEFICII, COSTURI Este important sa admitem ca demonstrarea unei probleme de bunastare nu o face automat inacceptabila din punct de vedere etic deoarece trebuie sa luam si alti factori in considerare. Beneficii: purceii vor fi mai putin expusi ranirilor prin strivire fermierii vor inregistra o crestere a productiei. Costuri: Scroafele inregistreaza costuri considerabile din punctul de vedere al bunastarii. In acest exemplu unii oameni cred ca beneficiul adus de supravietuirea purceilor si costurile de productie justifica compromisul boxelor de fatare. Este prin urmare o problema intrinseca a acestui tip de sistem zootehnic.

2. INDICATORI FIZIOLOGICI BUNSTARE A ANIMALELOR

AI

NIVELULUI

CALITATIV

DE

DEFINIIA BUNSTRII ANIMALELOR (STAREA FIZIC) Definitia bunastarii animalelor deriva din perspectiva starii psihice a animalului. Bunastarea animalelor poate fi deasemenea definita in termenii starii mentale si naturale a acestuia . Aceste trei aspecte ale starii animalului trebuie luate in considerare cand i determinam bunastarea. TIPURI DE RSPUNS O schimbare a nivelului bunastarii, cauzeaza o schimbare a starii fizice si psihice a individului Animalul raspunde la schimbarile starii lui in diferite moduri incluzand raspunsurile fiziologice. In consecinta o cale de evaluare a bunastarii este masurarea acestor raspunsuri fiziologice. SISTEMUL NERVOS SIMPATIC (SNS) Sistemul nervos simpatic, pregateste organismul pentru activitatile fizice imediate. Un stimul este perceput de catre SNC ce activeaza nodulul sinoatrial al inimii si medulosuprarenala prin fibrele nervoase simpatice. Activarea medulosuprarenlei induce producerea de catecolamine, care de asemenea actioneaza asupra nodulului sinoatrial al inimii. Deci stimularea actiunii sistemului SNS asupra nodulului sinoatrial al inimii se realizeaza pe doua cai: 1. inervarea directa prin fibrele nervoase simpatice 2. consecutiv actiunii catecolaminelor care au fost secretate de glandele suprarenale

43

SNS produce o crestere a activitatii cardiace prin: frecventa cardica, contractia musculaturii cardiace, vasoconstrictie periferica, etc. Dei produce vasoconstrictie periferica si contractia splinei, totusi induce si o crestere a fluxului sanguin catre musculatura scheletica . DEASEMENEA SISTEMUL SNS INDUCE O CRESTERE A INSPIRATIEI PRIN: CRESTEREA RITMULUI RESPIRATOR, RELAXAREA BRONHIOLELOR PULMONARE, ETC. SISTEMUL NERVOS PARASIMPATIC (SNP) Sistemul nervos parasimpatic regleaza sistemul nervos simpatic, reducand randamentul cardiac prin inervarea directa a nodului sinoatrial de catre fibrele nervoase parasimpatice. Aceasta stimuleaza o scadere a frecventei cardiace (bradicarie). INVESTIGAREA SNV Deoarece reactiile sistemului nervos vegetativ (SNV) sunt imediate si de scurta durata, acestea ofera o masurare buna a schimbarilor acute ale bunastarii animalelor. Totusi, activarea continua a SNV poate cauza schimbari patologice in anumite tesuturi putand fi folosite ca o masura a schimbarilor cronice ale bunastarii. Amandoua pot fi masurate: direct, prin modificarile frecventei cardiace, presiunii sanguine, nivelului catecolaminelor si frecventa respiratorie; indirect, prin modificarea aspectului glandei suprarenale (marime), enzimelor suprarenalei (nivel). EVALUAREA TEHNICII DE INVESTIGAIE Avantajele si dezavantajele diferitelor tehnici folosite pentru masurarea nivelului parametrilor fiziologici ce relationeaza cu bunastarea animalelor trebuie discutate dupa cat de agresive, captive si perturbatore sunt asupra animalului: agresivitatea se refera la: gravitatea implantarii unui dispozitiv pentru masurare intr-o parte a corpului. captivitatea se refera la: nivelul la care trebuie sa fie contetionate animalele pentru a permite luarea probelor. perturbarea se refera la nivelul la care prelevarea probei insasi poate tulbura parametrul ce urmeaza sa fie masurat. Frecventa cardiaca Masurarea frecventei cardiace ofera o indicatie asupra bunastarii individului la un moment dat. O schimbare in bunastare poate induce: o crestere a frecventei cardice, situatie in care animalul pregateste un raspuns activ; o descrestere a frecventei cardiace, situatie in care animalul devine imobil. ARITMIILE CARDIACE Frecventa cardiaca poate deasemenea fi folosita in masurarea modificarilor cronice, prin masurarea aritmiilor cardiace, ce pot fi asociate impreuna cu raspunsurile: tahicardie si bradicardie. Frecventa cardiaca poate fi masurata in mai multe feluri: - direct, folosind un stetoscop: metoda non-invaziva, dar prinderea si contentionarea animalului atat cat masuratorile sunt facute pot cauza stres si cresterea frecventei

44

cardiace putand influenta rezultatul. Unele animale pot fi invatate de-a lungul timpului cu masurarea frecventei cardiace fara ca manopera in sine sa induca stres. conectarea la un monitor cardiac n cusca sau boxa : este deasemenea non-invaziva, iar masurarea se poate face fara a agita animalul, dezavantajul constand in faptul ca acesta este conectat la un monitor cardiac ce restrictioneaza miscarea, iar animalul trebuie tinut intr-o boxa mai mica decat cea normala. telemetrie implantarea unui dispozitiv : odata dispozitivul implantat, frecventa cardiaca poate fi masurata automat fara a contentiona sau agita animalul. la distanta monitor cardiac : un monitor cardiac poate fi plasat pe animal masurand frecventa cardiaca intr-un mod non-invaziv si fara a agita animalul. Tensiunea Modificarea presiunii sangelui reprezinta un indicator al schimbarilor cronice ale bunastarii animalelor, deoarece aceasta se realizeaza in timp si nu imediat. Cresterea presiunii sangelui poate fi folosita pentru a indica o bunastare precara. MSURAREA TENSIUNII Presiunea sangelui poate fi masurata in mai mule feluri: Tensiometru: poate fi aplicat pe coada rozatoarelor, urechile iepurilor, membrele primatelor. Este o metoda non-agresiva, dar se impune contentia si aplicarea tensiometrului animalului, lucru ce poate cauza stres inducand cresterea presiunii sanguine, rezultatul fiind astfel afectat. Unele animale pot fi antrenate\educate ca sa permita aplicarea tensiometrului fara a creste presiunea sangelui; Cateterism arterial: metoda implica un cateter care se implanteaza fara a agita animalul, dar acesta trebuie legat lucru care restrictioneaza mult miscarea lui. Deasemenea este necesara cazarea animalului intr-o cusca sau tarc mai mici ca deobicei. Telementrie: metoda poate fi folosita la orice specie. Odata implantat dispozitivul, presiunea sanguina, poate fi masurata automat fara a restrictiona sau agita animalul. Ritmul respirator Ritmul respirator poate fi masurat de la distanta fara a agita animalul, printr-o simpla evaluarea a starii de bunastare prezenta. Modificarile ritmului respirator sunt strans corelate cu modificarile ritmului cardiac. Ritmul respirator poate fi masurat de la distanta fara a perturba animalul, prin observarea starii prezente a animalului. Catecolaminele Stimuland glandele suprarenale, sunt eliberate catecolamine. Doua dintre cele mai comune sunt: adrenalina (epinefrina) i noradrenalina (norepinefrina). Ele sunt singurele puternic asociate cu schimbarile in bunastare. O specificitate este aceea ca

45

adrenalina este stimulata mai mult de catre stimuli psihici iar noradrenalina este stimulata mai mult de catre stimulii fizici. Evaluarea nivelului catecolamidelor ofera o masurare acuta a bunastarii pentru ca ambii hormoni sunt eliberati imediat in sange si au timpul de injumatatire mic (se elimina repede din organism), facand astfel masurarea dificila. Pentru a lua probe n vederea determinrii nivelului catecolaminelor este nevoie de o analizare rapida ce poate fi facuta doar prin cateterizare intravasculara sau proba directa de urina. cateterizarea intravasculara este metoda care nu deranjeaza animalul cat timp ii este luata proba. Totusi, este restrictiva si agresiva deoarece animalul trebuie contentionat. din urina nu este agresiva, nu solicita ca animalul sa fie contentionat in timpul luarii de probe lucru care il poate agita astfel incat rezultatul poate fi influentat. Nivelul catecolaminelormasurate din urina, a aratat ca poate fi variabil in comparatie cu rezultatele obtinute din ser. Nivelul catecolaminelor mai poate fi determinat din glanda suprarenala la autopsie, daca animalul este taiat/ucis imediat dupa un stimul stresant. Acest lucru reduce confundarea factorilor de perturbare si restrictionare. Dar trebuie tinut seama de faptul ca metoda eutanasierii ea insasi, nu determina un raspuns al catecolaminelor. Odata probele prelevate, nivelul catecolaminelor este determinat prin cromatografia rapida a lichidului. Chiar daca masurarea nivelului catecolaminelor indica doar starea prezenta a animalului aceasta poate fi folosita si pentru a evalua schimbarile cronice in bunastarea animalelor daca nivelele au fost inregistrate frecvent prin examinarea suprarenalei (ecografie). Expunerea repetata la acelasi stimul duce la o scadere a secretiei catecolaminelor la o expunerea ulterioara la stimul (obisnuinta) si o crestere a secretiei la un stimul diferit (senzitivizare). Schimbarile cronice in bunastarea animalelor pot fi evaluate prin: masurare continua a nivelului catecolaminelor in situatii ce afecteaza bunastarea evaluarea raspunsurilor catecolaminelor inainte si dupa o perioada de stres, apoi comparandu-le. ENZIMELE SUPRARENALE Nivelul enzimelor implicate in producerea si descompunerea catecolaminelor din glanda suprarenala poate fi masurat si post-mortem ca o evaluare a schimbarilor cronice in bunastare. Aceste enzime includ: tirozinhidroxilaza suprarenala (TH), feniletanolamina-N-metil transferaza (FNMT) i monoaminoxidaza (MAO) ACIDUL VANILILMANDELIC (AVM) Nivelul acidului vanililmandelic, metabolit de descompunere al catecolaminelor, poate fi folosit in evaluarea bunastarii pe termen lung, direct pe probe de urina sau sange. Nivelul AVM din urina, a fost corelat pozitiv cu nivelul de stres experimentat la oameni, de-a lungul unei perioade de 24 de ore. LIMITELE SNV Schimbari in raspunsurile SNV pot fi produse de alti factori pe langa schimbarile nivelului de bunastare:

46

schimbarea nivelului poate sa duca la schimbarea ritmului cardiac si a ritmului respirator schimbari in metabolism pot sa influenteze ritmul inimii momentul din zi cand se ia proba, ora, pot avea de asemenea un efect ex., nivelul catecolaminelor se coreleaza pozitiv cu activitatea animalului astfel incat nivelul este ridicat cand activitatea este ridicata. Raspunsurile SNV sunt influentabile de agresiunile din timpul masuratorii cauzate de prezenta umana, manuire, restrictie si metoda insasi de prelevare. Trebuie astfel sa se lucreze cu grija altfel orice schimbare in parametrii care sunt masurati nu va fi relationata cu starea de bunastare a individului ci cu metoda ce este folosita. Tipul si nivelul raspunsului pot varia intre indivizii expusi la aceeasi situatie. Unii indivizi au o reactie rapida iar altii scazuta, pozitia, intr-o ierarhie dominanta poate avea efect, sexul individului care este evaluat poate avea de asemenea un efect. Sistemul neuroendocrin (SN) Modificarea nivelului de bunstare afecteaz trei subdiviziuni ale SN prin: axa hipotalamic-hipofizara-suprarenal (AHHS), adenohipofiza (hipofiza anterioara), neurohipofiza (hipofiza posterioar) AXA HIPOTALAMIC-HIPOFIZARA-SUPRARENAL (AHHS) Este mediatorul principal al raspunsurilor endocrine, incluzand si acelea care au loc ca urmarea unei schimbari in bunastarea animalelor. Axa este responsabila pentru mobilizarea resureselor energetice astfel incat organismul sa isi poata modifica metabolismul (de la anabolism la catabolism) suprimand procesele ce nu sunt esentiale. Axa mijloceste raspunsurile incluzand acelea datorate stresului, activitate sexuala, libidoul, sosirea furajelor, etc. CARACTERISTICILE AXEI AHHS nu raspunde imediat schimbarilor in bunastare ca si SNV desi reprezinta un indicator al modificarilor acute ale bunastarii, ex. la cele mai multe specii, nivelul glucocorticoizilor plasmatici creste in 2-10 minute dupa stimulare si poate sa ramana crescut timp de cateva ore in functie de intensitatea stimulului. GLUCOCORTICOIZII Tipul de glucocorticoizi produsi de glanda suprarenala variaza in functie de specie: glucocorticoizii la oameni, maimute, porci etc., sunt denumiti cortizol, pe cand la sobolani, soareci si alte rozatoare corticosteron. Glucocorticoizii sunt indicatori acuti ai bunastarii animalelor insa mai putin eficienti in evaluarea bunastarii cronice datorita actiunii de inhibare a hormonilor, facand dificila interpretarea nivelelor in situatii cronice ale bunastarii animalelor. Nivelul glucocorticoizilor poate fi masurat din: P lasma, fiind cea mai folosita desi poate fi perturbatoare, prinzand si contentionand animalul pentru a-i lua proba, crescand astfel nivelelul iar masurarea se poate confunda. Pentru a evita acest lucru, probele trebuie sa fie luate la 2-3 ore de la prinderea animalului. Aceasta perturbare poate fi prevenita folosind cateterizare intravasculara desi aceasta este agresiva si restrictiva pentru ca animalul este tinut, restrictionandu-i miscarea fiind tinut intr-o cusca mica sau tarc.

47

Saliva: metoda nu este agresiva si nu cere contentionarea animalului, totusi, prelevarea salivei poate agita animalul crescand astfel nivelul glucocorticoizilor si modificand masurarea. Nivelele gasite in saliva sunt mai joase ca cele din plasma de aceea trebuie luata in cantitati mai mari. Urina si fecale: nu constituie o metoda comuna si nu la fel de sigura ca si plasma, dar este folosita. Nu este agresiva si nu se impune contentia animalului cand se ia proba, iar masurarea nu incurca rezultatele. Nivelu glococorticoizilor poate fi masurat printr-un numar de teste incluzand, cromatografia rapid a lichidului, Elisa competitiv, analiza radioimunologic. EVALUAREA NIVELULUI CRONIC DE BUNSTARE Schimbarile cronice in bunastare pot fi indirect evaluate folosind raspunsurile AHHS pe doua cai: 1. problemele cronice arata senzitivizarea axei AHHS conducand la cresterea activitatii enzimelor si secretia glucocorticoizilor, lucru ce poate fi testat prin testul de provocare ACTH; 2. schimbarile cronice pot fi masurate evaluand nivelul receptorilor glucocorticoizilor in creier deoarece concentrarea receptorilor in hipocampus i emisferele cerebeloase scad cand animalele au experimentat probleme cronice de bunastare, datorita inhibitiei la nivelul creierului. TESTUL DE PROVOCARE ACTH Senzitivizarea cortexului glandei suprarenale este testata folosind testul de provocare a ACTH-ului n care acesta este administrat intravenos la indivizii cu potentiale probleme cronice de bunastare. Nivelul glucocorticoizilor este masurat ulterior. RECEPTORII CEREBRALI DE GLUCOCORTICOIZI Concentrarea receptorilor de glucocorticoizi in creier poate fi evaluata postmortem expunanad probele de hipocampus si cerebel unui flux de glucocorticoizi marcai radiologic. Evaluarea bunastarii folosind raspunsurile AHHS cere precautie datorita naturii raspunsurilor fiziologice ce sunt masurate. Felul si nivelul raspunsului pot varia intre indivizii expusi la aceeasi situatie. Experientele traite timpuriu de catre animale se pare ca afecteaza raspunsurile AHHS la schimbarile bunastarii, mai tarziu in viata. Sexul unui individ evaluat poate influenta nivelul corticoizilor. Raspunsurile AHHS sunt influentabile de perturbarea din timpul masurari, datorita prezentei umane, manipularii, contenionrii si insasi metodei de esantionare. Este necesara precautia, altfel orice schimbare a parametrilor care sunt masurati nu va fi legata de starea bunastarii individului. Schimbari in raspunsul AHHS pot fi produse de alti factori decat cei responsabili de schimbarea nivelului bunastari animalelor: sunt diferente de specii, de metabolism, de alimentatie. Momentul ales din zi pentru prelevarea probelor poate avea un efect, ex. raspunsul AHHS arata adesea variatii diurne. Eliberarea glucocorticoizilor are un ritm circadian bine definit. 48

Adenohipofiza GLANDA HIPOFIZARA ANTERIOAR (HA) Schimbari ale catorva hormoni produsi de catre hipofiza anteriorare au fost asociati cu schimbari in bunastare, incluzand: ACTH- hormonul responsabil pentru eliberarea glucocorticoizilor; p rolactina hormon gonadotropic implicat in lactatie, h ormonul luteinizant (LH)-hormon gonadotrofic implicat in ovulatie; h ormonul stimulator folicular (FSH)- hormon gonadotrofic implicat in spermatogeneza si foliculul de crestere. ACTH HORMON ADENOCORTICOTROP ACTH ofera masura unei schimbari de bunastare acuta deoarece nivelele sunt ridicate mai rapid decat cele de glucocorticoizi si raman ridicate pentru o perioada de timp mult mai lunga datorita efectului puternic inhibitor al celorlalti hormoni. ACTH-ul poate fi masurat din ser folosind radioimunologia. Nivelul ACTH prezinta variatie diurna care pare a fi legata de sensitivitatea cortexului glandei suprarenale. HORMONII DE REPRODUCERE Daca acesti hormoni indica o bunastare deplina sau precara nu se stie, ei fiind asociati cu cresterea altor parametrii care sunt legati de bunastarea indivizilor. Hormonii reproducatori variaza in sensitivitatea lor la schimbarile de bunastare. Prolactina este cea mai sensitiva urmata de LH si apoi de catre FSH. Toti sunt masurati din ser folosind radioimunologia. Reactioneaza rapid la orice schimbare. Trebuie acordata atentie in momentul in care se asociaza schimbarile hormonilor de reproducere cu schimbarile in bunastare, deoarece nivelul acestora pot sa depinda de: momentul prelevarii, sex, stadiul estrului la femele, etc. Neurohipofiza GLANDA HIPOFIZARA POSTERIOAR (HP) Schimbrile nivelului ocitocinei, hormon produs de hipofiza posterioara, pot fi asociate cu modificrile bunstrii animale. Ocitocina este implicat in parturiie, lactaie i de asemenea controleaz balana apei i a mineralelor din organism. Ali indicatori Sunt si alti indicatori fiziologici care poti fi folositi pentru evaluarea bunastarii. Acestia sunt adesea efecte sau laturi secundare ale principalelor functii ale celor doua sisteme (SN, SNV). Acestia includ: temperatura corpului, nivelul opioizilor, patologia organelor. Temperatura CORPULUI Temperatura corpului poate fi folosita ca o masura acuta indirecta a bunastarii deoarece schimbarile in alte sisteme fiziologice conduc la schimbari ale temperaturii 49

corpului, ex. cresteri la nivelul cortexului glandei suprarenale, duc la cresteri ale temperaturii corpului. De ex: furtunile si prezenta oamenilor necunoscuti produce o crestere a temperaturii corpului la sobolanii de laborator. individul invins dintr-o lupta cu trei obiecti insteti adesea prezinta o scadere a temperaturii corpului. MSURAREA TEMPERATURII Temperatura corpului poate fi masurata in mai multe feluri cum ar fi: direct folosind un termometru: nu este agresiv dar cere ca animalul sa fie prins si contentionat cat timp masuratorile sunt luate. Poate cauza stres, crescand temperatura corpului insasi incurcand astfel masurarea. Unele animale pot fi obisnuite sa li se permita masurarea temperaturii fara sa se produca stresul; telementrie: odata implantat dispozitivul, temperatura poate fi masurata automat fara restrictie sau perturbare. ; termoimagine: camerele de termoimagine pot fi folosite pentru a evalua temperatura suprafetei corpului fara a perturba sau restrictiona animalul, totusi, temperatura suprafetei s-ar putea sa nu fie proportionala cu temperatura corpului. Patologia organelor Schimbarile cronice in bunastare pot sa duca la schimabri patologice la o larga varietate de organe. Aproape toate patologiile pot fi evaluate post-mortem, prin analizarea organelor si evaluand patologia lor. Acestea include: hipertrofii suprarenale -datorita activarii prelungite ale sistemelor ANS si HPA leziuni renale - datorita sau prelungirea presiunii ridicate a sangelui sau retentiei urinare. leziuni miocardice -datorita activarii prelungite ale sistemului nervos simpatic. Totusi, dezvoltarea unor patologii pot fi masurate la animalele vii: arteroscleroza - datorita grosimii muschilor netezi/moi si pierderea elasticitatii peretelui arterial datorita vasoconstrictiei cronice cauzate de activarea prelungita a sistemului ANS. Opioizii Sunt trei tipuri de baza a opioizilor endogeni : Endorfine: cele mai comun asociate cu schimbarile in bunastare, si folosite adesea in evaluarea bunastarii. Encefaline si dinorfine: nu este clara asocierea cu schimbarile in bunastare si mai putin folosite in evaluarea bunastarii. Opioizii par a avea doua functii care sunt controlate de catre eliberarea lor in creier: - analgezie indusa de stres -opioizii au un efect analgezic puternic care ar putea sa fie necesar pentru a coopera cu diferite forme de schimbare in bunastare (ex. rana), - controlul secretiei hormonale din glandele hipotalamice si hipofizare care sunt implicate in raspunsuri ale stresului incluzand ACTH si prolactina. Nivelul opioizilor poate fi masurat in:

50

 Plasma si pe urma analizat folosind radioimunofluorescenta (RIA) cea mai comuna metoda, desi este agresiva si animalul trebuie sa fie contentionat. Acest lucru ar putea sa modifice nivelul opioizilor, confundand astfel rezultatele, asadar trebuie sa fie luate masuri de precautie. Concentrarea receptorilor n creier post-mortem, masurand nivelul lor de legatura cu endorfinele. Aceasta metoda nu restrictioneaza animalul si nici nu-l tulbura, astfel reducand efectul de confundare a efectelor masuratorii. Cu toate acestea, nu se pot masura schimbarile nivelului bunstrii in desfasurare, in acest fel. 3. INDICATORI COMPORTAMENTALI AI NIVELULUI CALITATIV DE BUNSTARE A ANIMALELOR Comportamentul este un intrument util n studiul bunstrii animalelor deoarece ne ofer informaii despre starea animalelor: deciziile pe care le ia animalul i reacia la o varietate de stimuli. Prin urmare, evalurile etologice sunt folosite ca indicatori ai nivelului de bunstare. Oamenii de tiin din domeniul bunstrii animalelor fac uz de indicatorii comportamentali pentru a identifica factorii importani pentru animale. Putem folosii aceti indicatori pentru a face deosebirea dintre un nivel sczut i unul ridicat al bunstrii Principalele preocupri ale oamenilor de tiina este s dezvolte un obiectiv pentru nelegerea bunstrii individuale a animalelor. Comportamentul este adesea relationat cu sentimentele animalelor, iar alegerile pe care le fac si reactiile lor la diversi stimuli ne dau indicatii despre starea lor mentala. Este imposibil sa stii cu certitudine cate animale simt in mediul lor - cate percep durerea, cum se simt daca sunt izolate sau cazate fara acces la miscare libera. Este chiar imposibil sa fi sigur ca fiintele umane simt lucruri in acelasi mod in care le simtim noi - dar cu aceste fiinte putem comunica folosind limbajul. Cu animalele, trebuie sa ne dezvoltam intelegerea folosind alte semne, in principal semne comportamentale, care sa ne indice ceea ce ele simt. Ce este comportamentul animal ? deciziile pe care le ia un animal n urma analizei stimulilor de mediu (deseori numeroi). Aceste decizii sunt influenate de: experien, stare fiziologic (vrst, gestaie), reacii instinctive (specie, ras). Comportamentul unui animal consta in alegerile pe care le face ca rezultat al analizei stimulilor mediului inconjurator. Adesea exista multi stimuli, uneori conflictuali, pentru care un animal are nevoie sa prelucreze inainte de a face o alegere. Aceste alegeri sunt influentate de catre experienta animalului, starea fiziologica (varsta, gestatie) si raspunsuri innascute (specie, rasa). Exemple Metodele care au fost dezvoltate sugereaza ca nici un indicator singur sau un semn al comportamentului nu dau o masurare definitiva a bunastarii unui animal. Totusi, in combinatie aceste metode pot oferi o evidenta pretioasa despre bunastare. 1.OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI Oamenii de stiinta, au inregistrat activitatile pe care un animal le indeplineste si timpul petrecut la fiecare activitate intr-o etograma. Observatiile trebuie sa fie facute

51

fara a perturba animalul sau grupul, si au nevoie sa acopere o perioada lunga de timp, ca sa dea o imagine exacta a modului de viata al animalului. Exemple: Bunastarea deplina, (dupa o definitie a buastarii care spune ca animalele trebuie sa fie capabile sa-si manifeste comportamentul natural) implica libertatea animalului de a-si exprima un comportament normal - una din cele cinci libertati. Exemple: Observatiile simple despre comportament, formeaza un prim pas esential in a investiga bunastarea animalului. Ele sunt linia de baza a datelor. Tehnicile sofisticate au evoluat pentru a identifica mai exact sentimentele animalului, observatiile comportamentului ramanand un lucru esential. Multi au concluzionat ca bunastarea animalului este compromisa daca animalele sunt incapabile sa indeplineasca activitatile pe care le-ar face daca mediul ar fi nerestrictionat. Totusi, altii au pus semne de intrebare acestei concluzii. Exemple: 2. DECIZIILE Oferind animalului o varietate de opiuni i permitem s aleag. Aceasta metoda a fost folosita pentru a explora preferintele animalului: pentru o boxa: asternutul in comparatie cu o pardoseala fara asternut pentru gainile ouatoare: in custi cu cuibar in comparatie cu o cusca cu pardoseala din sarma pentru tipurile particulare de furaje Raspunsurile animalelor variaza in functie de factorii de mediu cum ar fi temperatura, si factorii interni cum ar fi varsta sau sexul. Exemple: 3. EFORTUL PE CARE ANIMALUL L VA FACE PENTRU A OBINE CEEA CE DORETE Cerand animalului s depun efort pentru a obine recompense - cum ar fi mncarea sau o baie de praf descoperim diferite intensiti ale efortului depus, care indic importana pe care animalul o acord recompensei. Experimentele au incearcat sa raspunda la intrebarile privind nivelul motivaiei animalului. Ele sunt mult mai complexe decat etogramele (o lista si o descriere a tiparelor discrete ale comportamentelor animalelor, numite acte) sau alegeri libere. Experimental, animalul poate fi invatat cum sa indeplineasca munca pentru a castiga o recompensa. Munca poate implica presarea unei placi/farfurii cu ciocul sau laba. 4. EFORTUL PE CARE ANIMALUL L VA FACE PENTRU A SCPA DE STIMULII SUPRTORI Evaluai intesitatea efortului depus de un animal, pentru a evita o situaie stresant sau dureroas Exemple:

52

5. DEVIAIILE DE LA COMPORTAMENTUL NORMAL Animalele pot dezvolta comportamente anormale (inafara normalului) care pot fi repetitive sau stereotipii: muscarea barelor (porci), muscarea ieslelor (cai), automutilarea (lanofagia, ciugulitul penelor). Este un indicator de bunastare precara. It can be difficult to interpret abnormal behaviour. STEREOTIPIILE Scara valoric (de la precar la deplin) a nivelului bunstrii descrisa de catre Broom si Johnson (1993) leag frecventa stereotipilor cu bunastarea animalelor. Este discutat de catre unii ca animalul castiga putina alinare din cauza frustrarii prin indeplinirea stereotipilor, dar aproape toti sunt de acord ca aceasta categorie de comportamente anormale indica bunastarea precara. DEVIAIILE DE LA COMPORTAMENTUL NORMAL Aceste comportamente anormale se ntlnesc de regul cnd animalele sunt inute ntr-un mediu arid, fr factori stimulativi. Comportamentele au fost studiate mai detaliat, si motivarile pot fi complexe dar pot fi conectate/legate adesea la activitatea normala cum ar fi la porci ramatul, i care pot fi frustrati intr-un anumit tip de mediu. Numeroase studii au aratat ca stereotipiile sunt mult mai comune atunci cand animalele sunt plasate in medii neproductive/ ca cel al boxelor cu un mediu mai puin stimulativ. 6. INTERACIUNEA CU OAMENII - animalele nva din experien - experienele mprtite cu oamenii le dau posibilitatea s asocieze fiinele umane cu plcerea sau durerea i frica - aceste aspecte au fost explorate n studiul bunstrii animalelor Majoritatea speciilor care sunt manipulate frecvent de catre oameni de la o varsta frageda, devin foarte docile si blande, chiar inofensive. Dac experientele lor sunt negative, animalele devin fricoase fata de oameni si vor dori tot mai putin sa se apropie de ele. Animalele tind de asemenea sa devina fricoase daca comportamentul oamenilor fata de ele este inuman. Stiinta a explorat acest lucru in trei moduri: 1.observarea interactiunii oamenilor cu animalele pe care le ingrijesc. 2.observarea reactiilor animalelor fata de oameni. 3. animalele fata de diferite comportamente umane si masurarea reactiilor. Animalele invata repede sa fie fricoase umand comportamentul uman negativ.

53

INDICATORII COMPORTAMENTALI N STUDIUL BUNSTRII ANIMALELOR - COMPARAIE CU INDICATORII FIZIOLOGICI Avantaje uor de evaluat/mai puin invazivi necesit mai puin echipament pot fi evaluai n afara laboratorului Dezavantaje interpretarea este dificil considerat uneori mai puin riguroas Avantaje masurrii comportamentelor: sunt mai putin agresive, pot fi facute departe de laborator, in general aceasta presupune mai putin echipament, si sunt masuri directe asupra ceea ce face animalul. Oricine este interesat si este familiar cu animalele poate observa comportamentul lor pentru a gasi mai multe despre bunastarea lor. Dezavantaje: cer o foarte mare atentie pentru a se asigura ca se obtine un rezultat valid. Unii considera ca masurile de comportament sunt mai putin riguroase si obiective ca masurile fiziologice. Interpretari ocazionale pot fi dificile. Observarea comportamentului animal poate s ne furnizeze foarte multe informaii despre deciziile speciilor animale i importana lor pentru individ. Fiecare teste si experiment descris aduce informatii de valoare despre bunastarea animalului. Cand cunostintele obtinute sunt utilizate in practica, este considerat un lucru important pentru imbunatatirea bunastarii animalului. RECUNOASTEREA SI INTERPRETAREA INDICATORILOR COMPORTAMENTALI AI BUNASTARII ANIMALELOR Recunoastem comportamentul normal Identificam o serie de indicatori de comportament Interpretam indicatorii comportamentali pe care ii manifesta animalele Identificam posibilele cauze ale unui comportament anormal Experimentele care exploreaza comportamentul animal si motivatia acestuia, trebuie derulate in contidii de stricta supraveghere daca vrem sa obtinem date concludente si relevante. Acestea sunt conditiile stiintifice, dar deseori situatiile experimentale sunt diferite fat de viata reala. De exemplu animalele au nevoie de cateva zile pentru a invata cum sa obtina recompense in testele de motivatie si trebuie tinute in grupuri foarte mici in timpul acestor experimente. Datele generate in astfel de conditii trebuie interpretate cu atentie atunci cand sunt obtinute la ferma, intr-un mediu domestic sau in laborator. Comportamentul animal este foarte complex si este influentat de multi factori, atat interni cat si externi. Cu toate acestea, cu cat ne familiarizam mai mult cu animalele cu atat vom putea sa recunoastem mai bine o situatie critica sau sa ne dam seama atunci cand ceva nu este in regula.

54

INDICATORI COMPORTAMENTALI AI UNEI BUNSTARI DEPLINE Comportament de alert Comportament de curiozitate Comportament de angajare intr-o serie de activitati Comportament de interactiune cu alti membri ai turmei/grupului Comportament de interactiune cu oamenii /manifesta aversiune fata de oameni Comportament de joaca Animalul normal, in functie de specie, mediu, etc., manifesta o serie de comportamente dupa cum au fost enumerate. Trebuie sa ne familiarizam cu animalul normal pentru a putea: 1. identifica deviatiile de la comportamentul normal care ne arata ca starea de bunastare a animalului este precar si/sau ca este bolnav 2. observa semnele clare, pozitive ale bunastarii (nu doar semnele unei suferinte) 3. identifica semnele care ne indica daca animalul a fost tratat bine sau maltratat de catre oameni. ANIMALUL ALERT In termini evolutionisti, alerta este o stare esentiala. Speciile de prada au evoluat constant pentru a monitoriza mediul in care traiesc si a observa imediat orice semne de pericol, astfel incat sa poata reactiona rapid pentru a-l evita. Desi oile au fost domesticite de sute de ani, ele raman in alerta si observa continuu mediul pentru a detecta orice schimbare. In aceeasi masura, supravietuirea speciilor de pradatori depinde de monitorizarea activa si atenta a mediului. Un caine care doarme in fata focului va raspunde de obicei imediat ce a auzit un sunet suspect. ANIMALUL CURIOS Animalul introdus ntr-un mediu nou l va explora. adesea o situaie ntrziat precede exploarea situaiei, n timp ce animalele evalueaz dac acolo poate fi un pericol asociat cu noul lor mediu. Nivelul de curiozitate este diferit n funcie de vrst. De ex. bovinele i cabalinele adulte pe o pune nou trec repede la punat fat de animalele tinere care petrec mult timp explornd. Rspunsul individual poate varia cu experiena animalul care a fost tratat ru sau nu a experimentat nouti i ia mult timp naintea manifestrilor de curiozitate vis--vis de mediul su.

ANIMALUL ANGAJAT INTR-O SERIE DE ACTIVITATI Multi factori afecteaza activitatile observate: Specia Rasa Varsta animalele tinere sunt mai active, mai inclinate spre joaca si petrec mai mult timp dormind. Mediul poate fi limitat la spatiul disponibil din tarc. Este posibil ca animalele salbatice sa se fi adaptat la noul mediu urban. Marimea grupului si interactiunea Sezonul

55

ANIMALUL I INTERACTIUNEA TURMEI/GRUPULUI/CARDULUI

CU

CEILALTI

MEMBRI

AI

Exista un numar de factori care influenteaza interactiunea dintre membrii grupului. Specia: Rasa. Marimea grupului: n ferma, marimea grupului poate sa fie foarte mare. Animalele se familiarizeaza cu indivizii in grupuri mici, nu in grupuri foarte mari. Ierarhia este mult mai bine stabilita in grupuri mici. Prezenta sau absenta masculului dominant sau a femelei alfa care sa ia conducerea. Varsta: poate sa existe o competitie intre animalele de varste diferite din cadrul aceluiasi grup. ANIMALUL I INTERACTIUNEA CU OAMENII Comportamentul animalului normal variaza in functie de experienta sa cu oamenii: 1. Daca nu au fost niciodata manipulate sau este salbatic este foarte posibil sa fie temator sau sa dea semne de agresiune atunci cand se simte incoltit. 2. Daca experienta sa cu oamenii a fost pozitiva este poasibil ca animalul sa fie prietenos, curios, si sa se apropie dupa o vreme de un om care sta pe loc. 3. Daca experienta sa cu oamenii a fost negativa animalul va fi inspaimantat, agitat sau agresiv. ANIMALUL I COMPORTAMENTUL DE JOACA Animalele tinere tind sa se joace mai mult decat adultii si asociem joaca unui sentiment de bunastare. Motivele potentiale de joaca pot fi: dezvoltarea unor activitati de care vor avea nevoie la maturitate; ex. pisicile tinere invata sa urmareasca prada pandind alti membri ai grupului sau coada mamei. dezvoltarea si intarirea musculaturii (necesara pentru comportamentele de fuga, lupta sau vanatoare, etc.). consolidarea legaturilor cu alti membri al grupului. ANIMALUL NORMAL: COMPORTAMENTE INFLUENTATE DE SPECIE, VARSTA, RASA SAU SEX Dupa cum am vazut, trebuie sa ne familiarizam cu fiecare specie si cu animale de varste diferite pentru a putea intelege cu adevarat animalul normal. Aceasta necesita multa practica si timp petrecut observand animalele in diverse situatii. Persoana care stie cel mai mult despre un grup de animale este fermierul care se ocupa de ele. El este o resursa valoroasa atunci cand investigati o problema anume dar si o modalitate eficienta de a invata despre animalele din zona dvs. Experienta lor in cresterea animalelor poate fi unica in zona dvs. INDICATORI COMPORTAMENTALI AI UNEI BUNSTARI PRECARE

56

Activitati putine sau limitate Gafait sau/si transpiratie Animalele tremura sau se strang laolata Depresie Frica sau agresivitate anormala fata de oameni Stereotipii sau alte comportamente anormale Cand cautam indicatorii unei bunastari depreciate, evaluam de fapt absenta unor semne comportamentale care sa indice normalitatea. Acesta deoarece este mult mai simplu sa ne familiarizam cu ceea ce este normal decat sa catalogam toate modalitatile in care comportamentul animal poate sa fie anormal. Semnele comportamentale enuntate aici sunt pur si simplu doar acelea pe care le observam cel mai frecvent. Alte semne, cum ar fi vocalizarea crescuta, pot sau nu sa indice o problema. Poate parea mai logic sa analizam problema din perspective sistemelor slabe de bunastare a animalelor care au toate sansele sa aiba ca rezultate, indicatorii comportamentali prezentati. Cu toate acestea, ca medici veterinari veti observa cum animalele manifesta comportamente anormale. In aceasta situatie depinde de dumneavoastra sa investigati cauzele acestui comportamentului anormal dintre care unele vor fi rezultatul unei slabe bunastari. 1.a.) ARIA RESTRANSA DE ACTIVITATI Poate sa afecteze indivizii sau intreg grupul si include: Spatiu restrictiv in sistemele zootehnice intensive sau adaposturile de laborator Boxele mici/inguste sau priponirea stransa Schiopatare, afectiuni ale membrelor Timp prelungit petrecut la orizontala (din cauza unor afectiuni ale mebrelor, boli, obezitate sau salbiciune generala) Daca observam pe o perioada animalele normale vom inregistra o serie de comportamente. In unele sisteme zootehnice animalele pot sa manifeste numai o mica parte din toate aceste activitati, adesea nu vom vedea animalele facand ceva dar animalele normale fac mai tot timpul ceva. 1.b.) ARIA RESTRANSA DE ACTIVITATI DIN CAUZA ADAPOSTULUI LIMITAT Un animal ca urangutanul trebuie sa aiba o multitudine de activitati. O mare parte din timp o va petrece calatorind prin padure, cautand hrana potrivita. Atunci cand este inchis intr-o cusca mica animalul are foarte putine optiuni comportamentale. Putem sa presupunem la nivel intuitiv ca animalele care sunt impiedicate sa manifeste majoritatea activitatilor lor normale vor suferii. 1.c.) ARIA RESTRANSA DE ACTIVITATI DIN CAUZA CAZRII IN BOXE STRAMTE Legare stransa, impiedica in aceeasi masura animalele sa exprime multe din formele naturale de comportament ce le sunt specifice. Cazarea scroafelor in boxe de fatare inguste este acum intrezisa in tarile din Uniunea Europeana.

57

1.d.) ARIA RESTRANSA DE ACTIVITATI DIN CAUZA UNOR AFECTIUNI ALE MEMBRELOR Animale sufera deoarece: au dureri nu interactioneaza normal cu ceilalti membri ai grupului/turmei sunt deseori subponderale deoarece nu se pot misca cu usurinta pentru a se hrani sufera de escare din cauza urinei sau/si a faptului ca petrec timp indelungat asezate Afectiunile membrelor constituie un factor foarte important al bunastarii deoarece: (a) indica o suferinta grava. Speciile care pasc cum ar fi ovinele s-au adaptat si indica semne de durere numai daca afectiunea este foarte severa, astfel c o vaca sau o oaie care schioapata si merge greu sufera de dureri foarte mari. (b) sunt foarte frecvent intalnite. In unele sisteme zootehnice cum ar fi cele de crestere a pasarilor de carne, afectiunile membrelor reprezinta mai degraba normalul decat anormalul, iar incidenta afectiunilor este frecvent de 25% sau mai mare in multe sisteme zootehnice. (c) animalele de tractiune ce sufera de afectiuni ale membrelor, sunt obligate sa munceasca. Aceasta le mareste suferinta si poate sa exacerbeze conditiile ce vor duce ulterior la agravarea afectiunilor membrelor. Afectiunile membrelor se pot observa cu usurinta chiar si de catre oamani fara pregatire de specialitate. 1.e.) PRELUNGIREA PERIOADEI DE REPAUS LA ORIZONTALA DIN CAUZA SLABICIUNII, BOLILOR SAU OBEZITATII Slabiciunea poate sa fie rezultatul unei infometari prelungite/cronice Multe afectiuni determina epuizare si colaps Obezitatea este o problema importanta in cazul animalelor de companie In calitate de medici veterinari ne vom intalni des cu aceste cazuri. Infometarea care este atat de profunda incat sa aiba ca rezultat o slabiciune generala sugereaza drept cauza mai degraba bunastarea proasta decat restrangerea ariei de activitati. Cu toate acestea animalele care sunt private cronic de hrana pur si simplu nu sunt in stare sa manifeste repertoriul normal de activitati, mai ales comportamentele de curatare / spalare, joaca si explorare. Majoritatea bolilor sunt asociate cu suferinta, dincolo de pierderea apetitului pentru activitatile normale. Cu toate acestea primul semnal de boala poate sa fie imposibilitatea animalului de a reactiona normal in cadrul grupului. In unele tari, obezitatea este in mod curent asociata cu o incidenta crescuta a bolilor cronice atat la animale cat si la oameni. Animalele obeze, intampina dificultati cand trebuie sa se ridice si sa se miste, se impotrivesc miscarii si sunt foarte susceptibile de a fi afectate de caldura. Desi obezitatea este un indicator al unei bunastari scazute, proprietarii animalelor de companie sunt deseori extrem de afectuosi si legati de acestea, astfel ca poate fi dificil pentru medicul veterinar sa abordeze aceasta problema.

58

2. GAFAITUL SI /SAU TRANSPIRATIA Stresul determinat de caldura Febra Suprapopularea Frica Identificati cauzele prin masurarea temperaturii mediului inconjurator, densitatea populatiei de animale, si prin examenul clinic pentru a determina daca sunt si alte semne de boala Identificati cauzele gafaitului si /sau transpiratiei: 3. ANIMALELE SE STRANG LAOLALTA SAU TREMURA Frigul Nu afecteaza de regula majoritatea animalelor decat in conditii extreme de tremperatura si mediu Afecteaza deseori animalele foarte tinere Mai frecvent daca animalele sunt ude si bate vantul Mai frecvent daca animalele tinere nu au fost furajate Frica Animalele tremura atat din cauza frigului cat si din cauza fricii. Mamiferele si pasarile au abilitatea de a-si regla eficient temperatura corpului, printro serie de mecanisme interne (cum ar fi transpiratia atunci cand este foarte cald si tremuratul sau infoiatul penajului atunci cand este frig) si metode externe (mutarea la umbra, scalatul in noroi sau inotul cand este prea cald, adapostirea cand este prea cald). Speciile s-au adaptat la diversele medii in care traiesc (ex. un urs polar cu blana foarte groasa si cu stratul de grasime subcutanata s-ar supraincalzi in desert, iar o vulpe de desert ar suferi de frig in Antarctica). Zona de neutralitate termica este destul de larga (aproximativ intre 10 oC - 30oC) la rumegatoarele adulte, dar mult mai restransa (aproximativ 20oC - 25oC) la porcii i pasari. Animalele crescute in sisteme zootehnice intensive nu pot sa se miste (ex. pentru a face bai de noroi sau pentru a se adaposti) in cautarea unui mediu mai confortabil. Animalele tinere sunt mult mai putin eficiente in reglarea propriei temperaturi corporale. Hipotermia este o cauza frecventa a mortii mieilor cand acetia nu reusesc sa consume colostrul si sufera de o scadere a temperaturii corpului. 4. DEPRESIA Depresia poate sa fie un semn clinic de boala din cauza febrei, durerii, unei stari toxice (toxemie) sau infometare. Simptomele sale sunt: Urechi cazute Cap plecat Pozitie adunata sau cazuta a corpului Dezinteres fata de mediul inconjurator Separare fata de ceilalti membri ai grupului Animalul nu se hraneste Aceste semne clinice generalizate nu permit medicului veterinar sa identifice cauza bolii. Nu este dificil sa constatam ca animalele care prezinta aceste semne sunt in suferinta.

59

5. FRICA SAU AGRESIVITATE ANORMALA FATA DE OAMENI Normalitatea depinde de specie, rasa, si contactul anterior cu oamenii. Animalele invata din experienta: frica sau agresivitatea anormala pot sa indice o curzime anterioara. Este normal ca animalele care au avut un contact minimal cu oamenii sa manifeste frica. Agresivitatea poate sa apara daca animalul simte ca este incoltit. Anumiti indivizi sau rase pot sa manifeste o inclinatie speciala spre violenta. Cu toate acestea, animalele domestice si de companie care intra constant in contact cu oamenii, nu ar trebui sa prezinte frica sau agresivitate in conditii normale. Expertii in bunastarea animalelor au descoperit ca animalele invata foarte repede sa nu aiba incredere in oameni daca sunt tratate cu cruzime. 6. STEREOTIPIILE SI ALTE ANORMALITATI COMPORTAMENTALE Stereotipiile sunt modele repetitive de comportament, fara un scop aparent. Alte anormalitati comportamentale includ automutilarea la animalele de companie, ciugulirea penelor la pasari si muscarea cozii la porci. Acestea sunt comportamente complexe ale caror cauze nu sunt complet intelese. Muscarea cozii la porci de exemplu poate sa apara si intr-un mediu extern stimulant. Automutilarea la animalele de companie poate sa inceapa ca raspuns la o iritatie reala dar poate continua odata ce aceasta s-a vindecat sau cauza a fost indepartata. Caii prezinta o gama de stereotipii printre care se numara clatinarea capului si dansul pe membrele din fata, muscarea ieslelor, si suptul in gol. Aceste comportamente sunt adesea asociate cu pierderea conditiei fizice si reducerea major a valorii economice a cailor afectati. Pe langa faptul ca acestea sunt cel putin in parte un semn al frustrarii sau plictiselii, unele comportamente sunt asociate direct cu suferinta (ex. animalele muscate de coada sau ciupite de pene, animalele de companie auto-mutilate). Chiar si animalele tinere pot sa dezvolte comportamente stereotipice daca sunt tinute intr-un mediu lipsit de stimuli. Comportamentul poate sa persiste chiar si atunci cand animalele sunt mutate intr-un mediu stimulant (ex. elefantii de la gradina zoologica pot continua sa se legene chiar si atunci cand au acces la un mediu stimulant si stau intr-un spatiu larg).

4. INDICATORI DE PRODUCTIE SI IMUNOLOGICI AI BUNASTARII ANIMALE BOALA SI CELE 5 LIBERTATI O boala poate afecta diverse aspecte ale bunastarii si deopotriva toate cele cinci Libertati. Exemple: Animalele bolnave vor fi deseori mai tematoare fata de alte animale deoarece sunt mai predispuse sa cada victima pradatorilor. Este important sa admitem ca sunt importante atat prevenirea bolilor cat si tratamentul . Intre masurile de prevenire se numara vaccinarea sau imbunatatirea sistemelor zoothenice . Tratamentul include atat diagnosticarea corecta cat si tratmentul propriu-zis. O intarziere a tratamentului creste consecintele bolii asupra bunastarii.

60

Boala si durerea Durerea este probabil cea mai importanta consecinta a bolii Cu toate acestea, durerea poate sa persiste mai mult decat semnele clinice Sensibilizarea sistemului nervos central in urma unei boli acute poate sa persiste cateva luni Boala este strans legata de durere. Este important sa ne amintim ca boala poate sa induca durere pentru un timp mai lung decat persistenta semnelor clinice originale. Durerea poate sa persiste cateva luni. Boala si bunastarea Starea de boala este strans legata de bunstare. Un animal bolnav poate sa aiba multe dintre cele 5 Libertati afectate de conditia sa. Boala poate sa determine o bunastare scazuta care la randul ei poate sa contribuie la declansarea unei afectiuni, formand un cerc vicios. Un animal care prezinta o bunastare scazuta datorit unui factor de stres separat cum ar fi epuizarea cronica, este mai inclinat sa se imbolnaveasca deoarece sistemul imunitar este slabit. Bunastarea scazuta determina boala. exemplu: 1. Disconfortul pe termen lung poate sa determine boala Privarea accesului la un spatiu confortabil de odihna poate sa aiba consecinte importante asupra bunastarii animalelor decat sa limiteze pur si simplu alegerile animalului Disconfortul pe termen lung poate sa cauzeze leziuni ale membrelor (de exemplu bursita porcina) sau shiopatarea (de exemplu la vacile de lapte) Asigurarea unui loc confortabil de odihna nu este esentiala pentru supravietuirea pe termen scurt a animalului si poate fi considerata un lux/aspect ne-necesar. Cu toate acestea privarea de spatiu pentru odihna pe termen lung poate sa determine aparitia bolilor . Exemplu: 2. Stresul din timpul transportului i mbolnvirile Transportul presupune cativa factori de stres Bolile pot sa se raspandeasca mai repede Abilitatea animalului de a lupta cu boala este redusa Transportul include mai multi factori de stres cum ar fi teama, epuizarea fizica, foamea si setea. Bolile pot sa se raspandesca repede datorita apropierii mari dintre animale. O combinatie a acestor factori poate reduce abilitatea animalului de a contracara bolile. Stimularea cronica a AHHS determina o crestere a cortizolului si suprimarea raspunsului imunitar. Stresul determinat de transport poate sa conduca la declansarea unor boli Bunstarea redusa are de asemenea consecinte asupra productiei Asa cum am vazut mai devreme, organismul este incapabil sa mentina la acelasi nivel raspunsul imunitar la un factor persistent de stres

61

. Pe langa faptul ca sensibilizeaza animalul si il face mai predispus la boli, acest proces de epuizare va reduce din energia disponibila pentru productie si anume va reduce rata cresterii, cantitatea de lapte produs sau rata fertilitatii. exemplu. Amestecarea indivizilor nou-veniti / nefamiliari grupului, in turma Amestecarea indivizilor nefamiliari grupului este urmata de lupte sau raniri Luptele persistente sunt un factor de stres care va reduce performanta productiva. Porcii sunt animale sociale. Cu toate acestea daca noii indivizi sunt introdusi intr-un tarc mic se vor isca deseori lupte, mai ales daca unul dintre indivizi este mai agresiv decat altul. Aceasta deoarece porcii nu au stabilit o dominanta ierarhica (un sistem ierarhic social care se bazeaza pe dominanta relativa a animalelor in cadrul unui grup social). Aceasta ierarhie se dezvolta in timp si nu poate sa apara atunci cand porcii nu se cunosc. exemplu: Interactiunea negativa cu oamenii Interactiunile tactile negative (lovituri sau scurte socuri electrice aplicate cu bastonul) timp de 15 - 30 de secunde zilnic Porcii sunt mai putin inclinati sa se apropie de oamenii care stau nemiscati Interactiunile cu fermierii pot fi de asemenea o sursa de teama si anxietate persistenta care sa afecteze productia. Rata de crestere la porci CUANTIFICAREA BOLII SI A PRODUCTIEI Observatie la ferma Registrele medicale Registrele de mortalitate Regsitrele de productie Datele obtinute la abator Exista multiple surse de informare privind starea de sanatate si productie a efectivelor de la o ferma. Acestea au legatura cu observarea conditiilor de morbiditate de la ferma respectiva . exemplu: putem evalua incidenta afectiunilor membrelor observand cateva animale aflate in miscare pe langa un observator. Disponibilitatea registrelor este evident variabila, dar este posibil sa existe inregistrari ale tratamentelor sau medicamentelor administrate animalelor bolnave, sau inregistrari ale moratalitatii. Pot exista de asemenea si registre ale rezultatelor din productie cum ar fi rata de crestere si fertilitate sau cantitatea de lapte produs. Datele obtinute in abator pot sa ne ofere informatii asupra conditiilor zootehnice cronice , ex. incidenta fracturilor in cazul gainilor ouatoare este strict legata de conditiile sistemelor zootehnice de crestere. Cuantificarea raspunsului uman la boala

62

Evaluarea starii de boala sau a productiei slabe este in indicator util al bunastarii. Cu toate acestea, este de asemenea important sa evaluam raspunsul fermierului la starea de boala sau la o productie slaba. Este de asemene important sa luam in considerare atat prevenirea cat si tratamentul afectiunilor si anume gestionarea umana al bolii. Trebuie efectuata o evaluare a activitatii fermierului din perspectiva prevenirii si tratamentului bolilor precum si a masurilor de contracarare a productiei slabe. Gestionarea afectiunilor membrelor Observatie Evaluare Tratare De exemplu putem sa evaluam raspunsul fermierului la o incidenta crescuta a afectiunilor membrelor investigand nivelul de perceptie, evaluare si actiune a acestuia. EVALUAREA I MANAGEMENTUL DE GRUP AL BUNSTRII ANIMALELOR Bunastarea animalelor a fost studiata aprofundat pentru a imbunatatii sistuatia curenta a animalelor. Oricum, intr-un numar mare de cazuri aceste studii nu sunt aplicabile direct pentru grupuri mari sau intr-o situatie de ferma. Ele se concentreaza in special pe efectul unui singur factor, ex. tipul de pardoseala, densitatea de populare, marimea grupului etc. Cateva studii au fost facute pentru a dezvolta masurile care incearca sa indice/inregistreze efectele combinate ale factorilor individuali de bunastare a animalelor (indicatori comportamentali, parametrii fiziologici si imunologici, parametrii productivi). Totusi, este o intelegere diferita ca oricare masura valida de bunastare in ferma sau la nivel de grup va avea nevoie sa foloseasca mai mult decat un tip de observare. PRINCIPIILE DE EVALUARE A BUNSTRII LA NIVELUL GRUPULUI Ce grupuri de animale ? de ferm, de laborator, din adposturi, slbatice Criteriile indicatorilor de bunstare Practicabilitate: restricii temporare, cheltuieli, manipularea animalelor Acurateea: coeficientul de eroare, inclusiv: repetabilitatea: acordul dintre observatori i concordana ntre observaiile aceluiai observator; validitatea: relevana parametrului Repetabilitatea: acordul dintre observatori a ntre observaiile aceluiai observato repetabilitatea: acordul dintre observatori i concordana ntre observaiile aceluiai observator Validitatea: relevana parametrului Sunt multe situatii diferite unde evaluarea la nivel de grup este necesara pentru motive statistice sau practice. Toate animalele de ex. gainile ouatoare la o ferma, sunt

63

influentate de catre aceeasi mancare, ngrijitor sau adapostirea si tratare (de asemenea statistica) nefiind independente de fiecare. Cand se aleg indicatorii potriviti, urmatoarele cerinte trebuie sa fie intalnite: Practicabilitatea: restrictii in ceea ce priveste timpul si banii disponibili, manipularea animalelor, etc.. Adesea depinde de natura studiului, de ex. poate sau nu poate fi posibil, sa se preleveze probe de sange de la o suta de animale sau sa fie observate timp de 24 de ore (posibil in cercetare, imposibil ca unealta pentru a da sfaturi.) Siguranta in functionare/fiabilitate sau cantitatea de erori intamplatoare in efectuarea unei masuratori (stabilitatea masuratorii), dar se poate referi de asemenea la intelegerea dintre observatori diferiti ce fac o evaluare. Aceasta situatie se numeste in statistica repetabilitate intra si inter-observator. Cum puteti asigura siguranta? Parametrii trebuie sa fie definiti exact (ex; folosind fotografii) iar evaluatorii trebuie sa fie instruiti. Validitate: se refera la concluzile pe care le-am obtinut din rezultatele masuratorii. Cum putem interpreta rezultatele ? (ex. evaluarea laminitelor prin acordarea de puncte corelata cu leziunile ghearelor; evaluarea comportamentului observat cu nivelul cortizolului). Cum putem asigura validitatea ? Un test trebuie sa fie validat folosind un altul, cum ar fi o masuratoare acceptata stiintific. relevana parametrului ABORDAREA EPIDEMIOLOGIC - selecia unui eation reprezentativ pentru grupurile de animale, ex. din toate unitile productoare de lapte din zon. - selecia aleatorie a animalelor dintr-un grup - evaluarea gravitii i duratei problemei i numrul de animale afectate, ex. rspndire i inciden. Epidemiologia este definita ca: studiul distributiei si a determinantilor starii de sanatate sau evenimentele unei populatii specifice, si aplicarea acestui studiu in controlul problemelor de sanatate. Unitatea de studiu in epidemiologie este o populatie. Pentru studiile epidemiologice, trebuie aleasa o sectiune reprezentativa a populatiei i factorii diversi cum ar fi marimea fermei, suprafata, rasa/crestere, etc.intr-o apreciere. Urmatorii termeni descriu numarul de animale afectate: Incidenta = numarul de cazuri noi intr-o perioada de timp fixata, impartita la numarul de animale cu risc. De obicei, perioada de studiu este de un an, in care vorbim despre incidenta anuala. Prevalenta = numarul de animale afectate de catre boala, la orice moment in timp. Poate fi calculata impartind numarul de animale bolnave la numarul celor aflate cu risc. Pentru a evalua bunastarea animalelor se pot folosi doua tipuri de parametrii: 1. parametrii indirecti (externi, investitiile): acestia sunt resursele de crestere furnizate animalelor, includ fermierul sau calitatea ingrijitorului (ex. evaluarea instruirii, interactiunea cu animalele), mediul (evaluarea dimensiunilor, calitatea pardoselii, curatenia, numarul de adapatori) si cresterea animalului/rasa (potrivirea speciei/rasei/categoriei de varsta la tipul de sistem).

64

Factori externi evaluare dimensiunile adposturilor asigurarea hranei i apei calificarea personalului fiele de tratament Evaluarea parametrilor indirecti (mediului inconjurator): este o metoda relativ usoara. Lungimea adapostului, numarul adapatorilor, sunt parametrii ce pot fi repede si usor de inregistrat si de obicei repetat fara dificultati. Pot servi de asemenea ca o baza excelenta in rezolvarea problemelor: ex. crestere nr de adapatori. Dezavantajul este ca rareori apreciaza calitatea fermierului, chiar in cel mai bun adapost bunastarea poate fi precara (ex. scroafe schioape din cauza lipsei diagnosticarii si a tratamentului). Unii parametrii (ex. cantitatea paielor, curatenia tarcului) pot fi evaluati doar in timpul inspectiei. 2. parametrii directi (interni, randamentul productiv): acestia sunt indicatori ce relationeaza cu animalul care arata efectele parametrilor indirecti asupra bunastarii animalelor: leziuni ale corpului, murdarirea, secretie oculara/nazala si comportamentul. Este important de retinut ca toti cei trei parametrii indirecti sunt reflectati in parametrii directi (ex; leziunile copitei sunt influentate de catre tipul de material al pardoselii, fermierul (trebuie sa puna zilnic paie proaspete) si rasa animalelor.

Factori interni evaluare evaluarea animalului viu rezultatele autopsiei (abator, ferm, laborator) Evaluarea parametrilor directi (animalul): sunt mai mult o masura directa a starii de bunastare a animalului. Dezavantajul consta in inregistrarea dificila a unor parametrii si timpul consumat (ex. 24 de ore de observare a comportamentului, evaluare la 100 de vaci). Pe de alta parte sunt practic mai bine evaluate in special in abatoare unde un numar mare poate fi evaluat mai usor. Evaluarea animalului in abator, post mortem: parametrii imunologici: ex; fracturi si afectiuni pulmonare; procentul de mortalitate.

PARTICIPAREA FERMIERULUI: MOTIVAIA DE SCHIMBARE ncurajeaz competiia ntre ferme privind rezultatele obtinute sistemul stimulativ: pre mai bun al produselor de origine animal dac se ndeplinesc criteriile de bunstre Educ crete nivelul de contientizare asupra randamentului propriu nivelul de contientizare al soluiilor la problemele zootehnice

65

Impune definirea standardului minim de bunstare adoptare sau respingere, ex. legislaia privind animalele alternativ, fermierul trebuie s elaboreze i s aplice un plan de aciune pentru programul de acreditare al fermei PROGRAMUL DE SNTATE AL ANIMALELOR Fiecare ciread/turm trebuie s aib un program scris de sntate i bunstare elaborat acolo unde este necesar cu ajutorul consultanilor de specialitate. Acesta trebuie s stabileasc activitile zootehnice i de sntate pentru ntregul ciclu anual de producie. Programul trebuie revizuit i modificat anual de ctre fermier i trebuie s fie pus la dispoziia autoritilor competente n caz de inspecie. Ce este mai exact un program de sanatate? Un plan de sanatate este creat de catre fermier si consultant sau (veterinar), ar trebui sa contina: un plan al adapostului, furajarii, rasei, tehnicilor de punat, masuri de biosecuritate, nregistrarea si monitorizarea sanatatii, planuri de control ale bolii (programe de vaccinare, controlul parazitilor, medicatie de rutina). CINE ESTE RESPONSABIL PENTRU SANATATE AL ANIMALELOR ? SUCCESUL PLANULUI DE

Proprietarul: pentru asigurarea bunastrii animalului Consultantul: medicul veterinar / nutriionistul, pentru sfaturile asupra planurilor si ale sistemului de inregistrare; trebuie sa inspecteze performanta si sa dea sfaturi pe actiuni corective. Inspectorul (medicul veterinar oficial): controleaza disponibilitatea planului de sanatate si inregistrarilor, frecventa controlarii lor, implementarea si eficacitatea. Nu da sfaturi in acelasi timp.

66