Galbenelele (Calendula officinalis), fam. Asteraceae.

(Compositae); numite si: filimica, ochisele, nocotele

Locatie: Originea acestei specii se afla in regiunile mediteraniene si vestul Asiei, de unde s-a raspandit in toata Europa ca planta ornamentala. Se cultiva ca planta medicinala in multe tari din Europa. In unele zone se intalneste ca subspontana. Se poate cultiva in toate zonele tarii, dat fiind cerintele modeste ale acestei specii fata de conditiile pedoclimatice. Descrierea plantei: Este o specie anuala, cu radacina pivotanta lunga de cca 20 cm si groasa de 1 cm. Tulpina este erecta, inalta de 40-80 cm, bogat ramificata (5-25 ramificatii), acoperita cu numerosi perisori. Frunzele sunt sesile, alterne, cu marginea intreaga, verzi intens, glabre; cele inferioare sunt invers lanceolate, cu varful rotunjit, lungi de pana la 16-18 cm, iar cele mijlocii si superioare sunt din ce in ce mai mici, ingustate aproape lanceolate. Florile, cate 20-50 pe tufa, sunt grupate in inflorescente termi- nale-antodii. Pe marginile inflorescentelor se gasesc florile ligulate in numar de 15-40 pana la 500, in functie de provenienta si soi, si sunt colorate galben portocaliu, in centrul inflorescentelor se gasesc florile tubuloase care sunt colorate tot galben portocaliu. Fructul este o achena curbata in forma de secera, cu mici tepi pe suprafata, infloreste in perioada iunie - septembrie.

Ce recoltam: Se utilizeaza atat florile cu receptacol - Flores Calendulae cum receptaculis - care sunt de culoare galbenportocalie inconjurate de bractee verzi, fara peduncul, cat si florile ligulate - Flores Calendulae sine receptaculis - care au aceeasi culoare galben-portocalie. Ambele produse au un miros slab aromat si gust amarui sarat.

Compozitie: Florile contin saponozide triterpenice: carotinoide (licopina, caroten, luteina, xantofila, flavoxantina, etc.),

flavonoizi si glicozizi flavonici, ulei volatil, substante minerale si amare, gumirezine, mucilagii, vitamina C, esteri coiesterinici, substante proteice, etc. Cultivare: Galbenelele pot si trebuie sa fie cultivate in orice gradinita de flori, atat pentru aspectul lor ornamental, cat si pentru virtutile terapeutice.

In cultura mare, galbenelele vor fi cultivate numai dupa specii care lasa solul curat de buruieni si bine aprovizionat cu substante nutritive cum sunt: borceagul si leguminoasele pentru boabe. Pregatirea terenului incepe imediat dupa eliberarea acestuia de planta premergatoare, executandu-se o aratura la cca 25 cm adancime, cu plugul urmat de grapa stelata. Daca pana in toamna rasar multe buruieni, acestea nu vor fi lasate sa fructifice, distrugerea lor facandu-se prin discuirea energica a solului. Primavara, imediat ce se poate intra in camp, se va trece la pregatirea patului germinativ, lucrare ce se va executa cu polidiscul urmat de agregatul de grape cu colti reglabili si bara nivelatoare, apoi o lucrare cu combinatorul.

Ingrasamintele minerale dau sporuri insemnate de productie mai ales in conditii de cultura irigata sau in zone cu precipitatii abundente. Dozele optime sunt 45 kg/ha azot substanta activa si se administreaza primavara. Pe solurile lipsite de potasiu se va adauga aceeasi cantitate din acest element. De asemenea, se vor aplica si doze de cate 60-80 kg/ha fosfor, substanta activa, element ce contribuie atat la sporirea productiei de inflorescente cat si a continutului de polifenoli.

Acolo unde sunt ingrasaminte naturale, acestea, aplicate toamna sub aratura, in doze de 30-40 t/ha, duc la sporirea considerabila a productiei de fiori si a calitatii acestora.

Semanatul se executa primavara in luna martie. Se seamana in randuri la 50 cm si la 2-3 cm adancime, utilizandu-se 12-15 kg/ha seminte, in functie de valoarea culturala a acestora. Se poate semana si manual, in cuiburi (la 20 cm), cate 2-3 seminte.

Lucrarile de intretinere sunt prasitul intre randuri si plivitul pe rand ori de cate ori este nevoie. Combaterea buruienilor se poate efectua si prin ierbicidare astfel: Treflan 4 l/ha + Venzar 1 kg/ha, aplicate impreuna imediat, inainte de semanat si incorporate prin discuire la 6-8 cm adancime sau Dual 5/ha + Aresin 2 kg/ha, aplicate impreuna, imediat dupa semanat (sau chiar in aceeasi zi cu semanatul).

Aplicand cele mentionate se poate realiza foarte usor, in gradinita, nu numai necesarul de produs consumului familial dar si o sursa de o frumusete deosebita.

Recoltare: Avand in vedere perioada lunga de inflorire si numarul de recoltari va fi foarte mare. Florile se recolteaza, dupa ce s-a ridicat roua pana seara tarziu, acestea punandu-se in cosuri cu volum mic fara a fi presate. Cel mai bine se usuca in spatii calduroase, bine aerisite si curate, la umbra. Randamentul de uscare este de 7-8:1 pentru florile cu receptacol si 8-10:1 pentru florile ligulate. O cultura bine intretinuta si exploatata poate da 2-3 q/ha flori ligulate uscate sau 6-8 q/ha flori uscate cu receptacol.

Utilizare: Florile de galbenele au o actiune cicatrizanta, antiinflamatoare, bactericida si antitricomonazica. Extern da foarte bune rezultate in tratamentul plagilor, arsurilor si ulceratiilor pielii. De asemenea sub forma de ceai se recomanda in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, precum si calmant al durerilor menstruale. Intern se utilizeaza sub forma de infuzie, care se prepara din 2 lingurite de flori maruntite la o cana de apa clocotita, cantitate ce se bea factionat in timpul unei zile inaintea meselor principale. Extern se foloseste tot sub forma de infuzie, dar concentrata, care se prepara din 10 g flori la 100 ml apa. Aceasta infuzie se utilizeaza sub forma de spalaturi vaginale. De asemenea, se utilizeaza sub forma de bai, cataplasme, fineturi etc. in tratamentul ulceratiilor, plagilor cu puroi, arsuri, degeraturi, acnee (cosuri), eczeme etc. Tinctura de galbenele se obtine prin macerarea a 20 g flori la 100 ml alcool de 70 timp de 8 zile.