Sunteți pe pagina 1din 4

Constitutia libertatii - Hayek -

2 modalitati de a intelege liberalismul(isi au originea in secolul 18). Traditia engleza=empirica, nesistematica-traditie, mai putin precisa[Locke, Burke, A. Smith, Constant, Tocqueville, Montesquieu]. Traditia franceza=speculativa, rationala(construieste o utopie)[Rousseau, Hobbes, autori fiziocrati]. Criterii de distinctie: 1)adevarul scoala franceza s-a inselat pt ca francezii au cautat libertatea in guvernare si nu in absenta coercitiei ca in cazul francez. Cele 2 traditii situeaza in zone diferite originea libertatii si se opun pt ca creaza procedee diferite pentru a atinge liberalismul. Cazul francez urmareste atingerea unui scop colectiv absolut. Englezii cred in spontaneitate. Ambele forme de liberalism au avut succes pentru ca destinatarii sunt diferiti. Francezii abitiei + orgoliu, englezii inteligenti, in cautare de argumente. 2) francezii isi aleg institutiile in urma unui plan preconceput iar englezii considera institutii bune cele care supravietuiesc procesului de selectie. 3) experienta este privita diferit(englezii o considera o sursa a intelepciunii). 4) raportul om/civilizatie: Franta omul creaza civilizatia, Anglia civilizatia este rezultatul cumulat al incercarilor si erorilor. 5) natura omului: Franta individul este predispus spre actiuni rationale, Anglia omul este failibil, inclinat spre pacat. 6) regulile morale: Franta absolute, verbalizate inaintea actiunilor, opuse traditiei, Anglia sunt flexibile, neverbalizate, adaptate traditiei, respectul fata de acestea este spontan. 7)statutul ratiunii: Franta ratiunea construieste proiecte globale, Anglia ratiunea are rolul de a critica detaliile actiunilor.

Critica asupra justitiei sociale (Drept.Legislatie.Libertate) Mentinerea libertatii este incompatibila cu justitia sociala. Aceasta justitie respinge suveranitatea dreptului. Definea suveranitatea dreptului prin faptul ca ea curpindea principiile conform carora toti oamenii sunt supusi legii. Suveranitatea dreptului si egalitatea in drept sunt aparate acolo unde guvernarea este limitata si unde nu se urmareste egalitatea materiala a conditiilor. Intr-o civilizatie a liberatii modul de remunerare este nedrept pentru ca are legatura prea putin vizibila cu meritul. Scopul societatilor libere este ordinea abstracta => modul in care vor fi afectati diferiti indivizi de mecanismele pietei nu este dinainte cunoscut =>trebuie sa revenim la ideea ca dreptatea si nedreptatea au aplicatie doar la comportamentul uman. Justitia este posibila intre oamenii liberi datorita ignorantei noastre in privinta efectelor aplicarii legilor asupra indivizilor. Justitia sociala ar trebui numita antisociala. Adevarata justitie se bazeaza pe regulile de justa conduita pentru ca acestea din urma ghideaza raporturile pe care oamenii le stabilesc intr-o societate. Justitia sociala este incompatibila cu liberalismul si este de fapt mijlocul cel mai perfid de a introduce totalitarismul. Exista 2 sensuri ale nostiunii de justitie in demersul lui Hayek unul just si unul fals. Pentru hayek primul sens este corect : justitia=concept moral(numai actiunile umane sunt juste sau injuste). Al 2lea sens este impus de promotorii justitiei sociale. Nu este compatibil cu o societate libera pentru ca societatea este rezultatul unei evolutii neproiectate intentionat. Un rezultat neintentionat nu poate fi formulat in termeni de justitie. Are 3 obiectii majore la adresa justitiei sociale : 1. adoptarea ideii de justitie sociala presupune o interpretare gresita a societatii, vazuta ca o organizare deliberata. 2. poate

exista un accord asupra a ceea ce este absolut dezirabil. 3. impunerea justitiei sociale inseamna renuntarea la valorile implicate de civilizatia noastra, valori sustinute doar prin legea generala de conduita. Justitia sociala promoveaza prin legislatia sociala ideea de redistribuire in functie de valoarea fiecarei persoane pentru societate. Valoarea este strict dependenta de cel care o apreciaza. Nu poate fi obiectiva. In schimb, serviciile aduse de diferiti indivizi semenilor lor pot fi cel mai bine observate in procesul pietei. Meritul, ca functie obiectiva nu poate fi evaluat. Redistribuirea nu ii va trata pe oameni in mod egal pentru ca ea afecteaza aplicarea corecta a regulilor generale. Pentru Hayek diferenta de venituri constituie un element care ne ghideaza in privinta investitiilor viitoare. Egalizarea conditiilor se va dovedi in detrimentul celor saraci pentru ca cei bogati testeaza produsele care le sunt strict destinate, dar care vor deveni accesibile si cumparatorilor medii. Nu exista un standard obiectiv in functie de care sa putem evalua bogatia si saracia. O investigatie asupra justitiei sociale nu poate omite sursele care au dus la triunghiul acesta ideal. Sunt 3: 1-s.a considerat ca circumstantele schimbarii care caracterizeaza o ordine bazata exclusiv pe mecanismele pietei libere pot fi fatale pentru anumite grupuri de indivizi, 2-simpla invidie, 3- cresterea numarului de muncitori salariati care nu cunosc functionarea mecanismelor pietei. Justitia sociala face apel la cerintele unei societati tribale. Ea nu este expresia inocenta a bunavointei fata de cel mai putin norocos, ci este pretinderea unei pozitii privilegiate din partea anumitor grupuri. Imposibilitatea justitiei sociale este data de faptul ca niciun planificator central nu poate sti care vor fi caracteristicile starii finale de echilibru inainte ca insasi piata sa opereze. Hayek respinge posibilitatea creeari unui proiect cvasi-liberal care sa imbine libertatea cu bunastarea. Nu poate exista un socialism de piata. Potrivit lui Hayek ordinea sociala nu are niciodata un caracter voluntar. Autorii din traditia franceza au socotit ratiunea ca fiind sursa absoluta a legilor. Ordinii care rezulta din vointele umane i se opune ordinea naturala pe care trebuie sa o descoperim. Legile sunt create de oameni, iar lor Hayek le opune dreptul continut in natura lucrarilor, care nu este creat ci doar interpretat de oameni. Pentru Hayek, opozitia dintre dreptul natural modern si naturalismul juridic al grecilo nu are o valoarea prea mare pentru intelegerea societatii libere contemporane. In pofida termenilor grecesti pe care ii propune, Hayek nu sustine o intoarcere la valorile lumii antice, ci vrea doar sa ilustreze paradigma moderna a pietei. Datele procesului de productie sunt necunoscute producatorilor. Catalaxia=sistemul care nu are un anumit scop, dar care poate fi considerat ca avand atatea scopuri cati oameni sunt implicati. Planificarea se bazeaza pe conceptia gresita despre ratiune. Orice interventie a statului in procesul pietei introduce dezordinea in catalaxie => rolul statului se reduce la mentinerea cadrului juridic care-i confera ordinii catalactice libertatea cea mai deplina. Statul va proteja si va fi grantul libertatii. Teoria lui Hayek despre justitia sociala este construita in opozitie cu teoria despre libertatea => justitia reprezinta cel mai mare pericol la adresa unei civilizatii a libertatii. Promovarea idealului justitiei distribuite se fundamenteaza pe o eroare, pentru ca a corecta ordinea spontana inseamna a introduce dezordine in ordinea catalactica. Greseala => justitia distribuita nu este in ultima instanta egalitara, inntrucat va sustine privilegierea unui grup considerat defavorizat in detrimentul altor grupuri. Ordinea instituita de piata libera sporeste sansele de castig ale tuturor participantilor. Inegalitatea conditiilor pietei este inegalitatea sanselor =>Hayek apara egalitatea de drept a oamenilor. Notiunea de justitie sociala este incompatibila cu ideea drepturilor libertatii. Conceptia lui Hayek despre justitie nu este inegalitatea, pentru ca Hayek este adeptul pietei libere.

Reducerea gandirii lui Hayek la o filosofie politica lipsita de etica este o eroare, pentru ca desi conceptia lui Hayek poate ridica probleme de ordin social. Trebuie recunoscut faptul ca Hayek admite existenta unui sistem de garantii care sa joace in folosul celui mai defavorizat. Hayek/Popper Democratia este mijlocul cel mai eficient de lupta impotriva dictaturii. Idealul libertatii este aplicabil. Hayek observa ca multe abuzuri s-au savarsit in secolul 20 in numele democratiei pentru ca ea a fost revendicata de curentele cele mai diferite. In formele de dictatura plebiscitara, democratia respinge suveranitatea dreptului culminand cu democratia totalitara. Liberalismul se opune totalitarismului, pe cand democratia isi afla contrariul in autoritarism. Liberalismul este o doctrina despre modul de a determina cum ar trebui sa fie legea, pe cand democratia este o doctrina de a determina ce anume poate fi legea. Pe termen lung autoritarismul si totalitarismul se cheama reciproc. Hayek vede sursa dominatiei intereselor de grup in ceea ce el numeste democratia nelimitata. Vointa majoritatii nu este buna ci doar daca contestarea si rasturnarea sa sunt intotdeauna posibile. Principiul suveranitatii absolute a poporului este periculos si fals. Hayek considera democratia o conventie, o procedura prin care in mon non-violent sunt schimbate cei ce detin puterea. Democratia si liberalismul sunt conciliabile intrucat democratia duce la mentinerea si salvarea libertatii. In civilizatia occidentala liberalismul, legea si democratia sunt o triada care obliga majoritatea sa respecte legile si care sa nu-i permita majoritatii(minoritatii) luarea unor masuri ad-hoc. Democratia degenereaza intr-o dictatura plecibiscitara , atunci cand idealul controlului democratic al guvernului este confundat cu idealul limitarii puterii guvernamentale prind drept. Cea mai periculoasa forma de dictatura este cea antrenata de impunerea vointei arbitrare a majoritatii. Guvernatorul democratic subiectiv care poate dezvolta optim o civilizatie a libertatii poate ajunge slab atunci cand se vrea atotputernic, pentru ca el cade in acest caz prada intereselor de grup. Un guvern limitat, desi nedemocratic este mai putin nociv decat o democratie totalitara. Hayek propune un model de constitutie=> o utopie utila. Solutia principala a acestei posibile constitutii in fata abuzului va consta in eliminarea unei adunari atotputernice. Pentru a nu instaura tirania majoritatii si pentru a nu se transforma intr-o camera fundamental executiva, orice adunare trebuie sa fie limitata in privinta continutului legilor pe care le voteaza. O adunare in esenta executiva va modifica treptat legile. Ca prim efect, separatia pe care o propune Hayek intre executiv si legislativ va duce la abolirea tiraniei majoritatii. Nu face o pledoarie in favoarea statului minimal, ci sustine ca intr-o societate civilizata guvernul trebuie sa accorde servicii pe care piata nu le furnizeaza la fel de usor. Statul nu are o autoritate pozitiva. Principiul moral pe baza caruia s-a dezvoltat civilizatia occidentala=libertatea individuala. Potrivit lui Popper cele mai dificile probleme ridicate de o democratie sunt cele de ordin moral. Popper propune inlocuirea intrebarilor privitoarea la detinatorii puterii cu intrebari referitoare la existenta formelor de guvernare reprobabile dpdv moral. Scopul democratiei este combaterea dictaturii. In termenii democratiei, exista un echivo verbal care ne face sa denumim astfel formele de guvernare dezvoltate in occident. Termenii grecesti nu pot induce in eroare, pentru ca in acest compus forta bruta pare mai degraba a prevala decat guvernarea prin reg. Dupa pierderea termenului izonomie care reda cel mai bine idealul suveranitatii dreptului, foloseste termenul de demarhie(Hayek). Hayek precizeaza faptul ca daca termenul demarhie nu a fost adoptat, acest lucru s-a datorat functionarii precise pe care o avea deja in lumea greceasca cuv demarh. Aparand libertatea individuala, Popper va conchide ca singura forma de putere care nu pericliteaza libertatea individuala este suveranitatea dreptului.

Libertatea si responsabilitatea intelectuala Popper Omului de rand, nedetinator al puterii politice, democratia ii apare inselatoare. El considera foarte important o educatie adecvata si spune ca ar trebui sa fim invatati cu termenul de democratie cu sensul de evitarea dictaturii. Cel mai grav este ca atunci cand in sensul viciat al democratiei (puterea poporului) includem ideea ca poporul nu greseste. Distinctia dintre democratia ca putere a poporului si judecata a poporului are consecinte practice importante: in primul rand democratia ar putea parea nepronlematica, in al doilea rand ea nu mai apare neproblematica, cel putin pentru guvernele care mereu sunt expuse destituirii. In acest context statului ii revine un rol important in mentinerea libertatii. Popper respinge conceptul de stat minimal si u este un entuziasa al statului paternalist pe care lar respinge daca ar avea un substitut viabil. Statul minima=ideal utopic. Pozitia lui Hayek in problema statului este una mai categorica. Statul pentru el ca forma suprema de organizare trebuie sa garanteze libertatea individului prin respectarea regulilor formale. Hayek+Popper intrevad pericolul pe care il prezinta sporirea puterii statului in cadrul unei democratii. Atentia trebuie sa se fixeze asupra liberatii individuale care este criteriul suprem de departajare intr o civilizatie a libertatii si un regim totalitar si singura cale de a evolua.