Sunteți pe pagina 1din 2

Criminologia in RM

Primele cercetri criminologice ale autorilor moldoveni au fost realizate in cadrul colii sovietice a criminologiei. Menionm c i actualmente dezvoltarea criminologiei naionale este dominat de concepiile i tradiiile tiinifice ale colii ruse de criminologie modern. In anul 1980 la Chiinu este publicat monografia lui Constantin Florea Naznacenie nakazania s uciotom pricin soverionnogo prestuplenia (Stabilirea pedepsei luind in consideraie cauzele infraciunii svirite"). Aceasta este prima lucrare criminologic editat in R.S.S. Moldoveneasc, dedicat problematicii cauzalitii fenomenului infracional. In opera sa Constantin Florea aprofundeaz cunotinele privind sistemul cauzal al criminalitii prin prisma modelului interacionist, elaborind i conceptul de situaie in care se comite nemijlocit infraciunea.In anul 1988 Raisa Grecu a susinut teza de doctor in drept (candidat in tiine pe atunci) Preduprejdenie hicenii v selskohozeaistvennoi sfere agropromilennogo kompleksa (Na primere MSSR) (Prevenirea sustragerilor in sectorul agricol al complexului agroindustrial". (Studiu realizat in R.S.S. Moldoveneasc). in perioada anilor 70-80 n-au fost realizate alte studii criminologice fundamentale de savanii moldoveni, nu existau in republic centre tiinifice i instituii de pregtire a specialitilor in domeniul criminologiei. in cadrul facultii de drept a Universitii de Stat din Chiinu (ulterior Universitatea de Stat din Moldova) funciona Catedra Drept penal i Criminologie, disciplina Criminologiei fiind predat viitorilor juriti intr-un singur semestru de studii.Perioada anilor 90 se caracterizeaz printr-o extindere a studiilor criminologice. In anul 1995 a fost infiinat Asociaia Independent de Criminologiedin Republica Moldova. in a doua jumtate a anilor 90 a fost creat un sistem de instituii private de invmint (liceu-colegiu-universitate) care pregtete specialiti-criminologi. La Academia de Poliie "tefan cel Mare" funcioneaz Centrul de cercetri tiinifice, realizrile cruia sunt publicate in Anuarul tiinific "Probleme actuale privind infracionalitatea". Sistematic se desfoar in ara noastr conferine i simpozioane asupra problemelor criminalitii i combaterii acesteia. in ultimii cinci ani au fost elaborate i susinute 8 teze de doctor in drept care vizeaz problemele criminologice privind infracionalitatea minorilor (Mihai Bargu, 1996), corupia (Vasile Lapteacru, 1998), furturile (Mihai Lacu, 1997), criminalitatea organizat in sfera furturilor i rpirilor mijloacelor de transport (Veaceslav Until, 1998), cercetarea victimologic i combaterea infraciunilor grave de violen

(Gheorghe Gladchi, 1999), criminalitatea femeilor (Igor Zaporojan, 1999), crima organizat transnaional (Igor Ciobanu,2000), jafurile (V. Stamatin, 2000). Printre publicaiile criminologice mai importante din aceast perioad, menionm monografiile: A.I. Timus, E.Gh. Martincik, V.I. Klimenko Prestupnosti v zercale soiologhii", 1990 (Criminalitatea prin prisma sociologiei);V.I. Klimenko, A.I. Timus Prestupnosti v Moldove", 1995 (Criminalitatea in Moldova); V.Gh. Bujor O sucinosti prestupnosti", 1998 (Despre esena criminalitii); V.Gh. Bujor, V.I. Guuleac Gruppovaia prestupnosti: metodologhiceskie osnovi izucenia i classificaia", 1998 (Criminalitatea de grup: baze metodologice ale studiului i clasificrii); V.D. Lapteacru Corupia: soialino-pravovie i criminologhiceschie problemi", 1996 (Corupia: probleme social-juridice i criminologice); V. Until "Crima organizat: Contrasens, Business auto ilicit: aspecte sociale, penale i criminologice", 1999; I. Zaporojan "Criminalitatea are chip de femeie", 2000; Gh. Gladchi "Determinantele victimologice i mecanismul infraciunilor de mare violen", 2000. Criminologia naional actualmente se dezvolt atit in baza ideilor i concepiilor moderne ale fostei colii sovietice (in prezent coala rus) de unde ii are originea, precum i utilizind in mod necesar elaborrile teoretice, metodologice i rezultatele studiilor empirice ale colilor i centrelor tiinifice occidentale. Totodat, ideile i cunotinele respective sunt verificate, adaptate i interpretate inindu-se seama de realitatea noastr, de particularitile perioadei de tranziie. Aceasta permite tiinei criminologiei de a-i aduce un aport considerabil la elaborarea i realizarea politicii de stat privind combaterea criminalitii in ar, fiind una din cele mai acute probleme ale societii noastre aflate in procesul reformrii.