I N S TA L A I E D E T R ATA R E DEEURI PRIN DISOCIERE MOLECULAR CU PLASM WA S T E P L A S M A M O L P L A N D E A FA C E R I

APRILIE 2010

Pag 1

CUPRINS
I. SINTEZA.......................................................................................................................... 3 II. PLANUL DE ORGANIZARE............................................................................................5 II. 1. SCURT DESCRIERE A FIRMEI, VIZIUNE, MISIUNE, OBIECTIVE.......................... 5
II. 1.1. Denumirea firmei ......................................................................................................................... 5 II.1.2. Forma de organizare..................................................................................................................... 5 II.1.3. Numele complete ale administratorilor i acionarilor..................................................................... 5 II.1.4. Localizare, adresa sediului social principal, sucursale, filiale......................................................... 5 II.1.5. Misiunea societii ........................................................................................................................ 5 II.1.6. Istoria firmei................................................................................................................................... 6 II.1.7. Obiectivele firmei .......................................................................................................................... 7 II.1.8. Produse i servicii realizate in prezent........................................................................................... 8 II.1.9. Piaa-int i concurena pentru produsele/serviciile actuale ......................................................... 8 II.1.10. Scurt descriere a echipei de management. resurse umane implicate ........................................ 9

II.2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR PROPUSE prin Proiect.........................9 II.3. LOCATIA..............................................................................................................................11

II.3.1. Descriere locatie.......................................................................................................................... 11 II.3.2. Costuri asociate locatiei............................................................................................................... 11 II.3.3. Utilitati existente/necesare, alte avize si acorduri necesare ........................................................ 11 II.3.4. legislatie specifica sectorului energetic ....................................................................................... 12

II.4. OPERAREA PROIECTULUI............................................................................................... 15

II.4.1. Utilizarea tehnologiilor noi n dezvoltarea produselor i serviciilor oferite .................................... 15 II.4.2. Descrierea tehnologiei/produselor/serviciilor propuse prin proiect ............................................... 18 II.4.3. Structura Investitiei...................................................................................................................... 23 II.4.4. Subcontractari servicii.................................................................................................................. 24 II.4.5. Sistemul de calitate...................................................................................................................... 25

II.5. MANAGEMENT si PERSONAL......................................................................................... 25 II. 6. COSTURI OPERATIONALE si de INTRETINERE...........................................................25 III. PLANUL DE MARKETING .........................................................................................26 III.1. ANALIZA PIEEI .............................................................................................................. 26
III.1.1. Aria geografic de acoperire a PRODUSULUI/SERVICIULUI.................................................... 26 III.1.2. Clieni existeni i poteniali......................................................................................................... 26 III.1.3. Previzionarea pieei.................................................................................................................... 27 III.1.4. Strategia de dezvoltare a PRODUSULUI/serviciului n funcie de evoluia pieei ........................ 29 III.1.5. Competitori. Avantajele fa de competitori................................................................................ 31

III. 2. Strategia de Marketing .......................................................................................................32

III.2.1. CONSIDERATII GENERALE..................................................................................................... 32 III.2.2. POLITICA DE PREURI I TARIFE.......................................................................................... 33 III.2.3. STRATEGIA DE VANZARI (VANZARI DIRECTE, DISTRIBUTII DIRECTE, EMAIL, RECIPROCITATE, ETC.)...................................................................................................................... 37 III.2.4. STIMULAREA/ PROMOVAREA VANZARILOR ....................................................................... 39 III.2.5. STRATEGIA DE PUBLICITATE ............................................................................................... 40

IV. EVALUAREA RISCURILOR ...................................................................................... 43 V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI........................................................................ 45 VARIANTA 1 INVESTITIE cu proiect, cu finanare europeana.............................................. 45 VARIANTA 2 INVESTITIE fr proiect, numai cu contribuie proprie...................................48
Pag 2

VARIANTA 3 INVESTITIE IN vechiul generator, fr INSTALATIE GAZE COMBUSTIBILE..........................................................................................................................49

I. SINTEZA
Scopul prezentului plan de afaceri este de a analiza aspectele tehnice si financiare, oportunitatile si riscurile care deriv din activitile propuse spre dezvoltare n cadrul proiectului WASTEPLASMOL. Soluia propus de acest proiect propune conversia deeurilor municipale solide, deseuri spitalicesti, materiale cu incarcatura microbiana si/ sau toxice, lamuri, i altele prin disociere molecular cu flacr de plasm n combustibili gazoi care pot fi folosii pentru producerea de cldur i/sau electricitate (combustibil gazos-syngaz) i produse solide (lichid-lav) cu o compoziie chimic valoroas. Procedeul DMFP vizeaz nlocuirea aproape total (90%) a combustibilului lichid (pcur) i a 40% din crbune (lignit) - utilizate n prezent n cadrul centralei, cu gazul rezultat din prelucrarea deeurilor, n vederea creterii eficienei energetice. Prin incinerare, reducerea de mas i volum a deeurilor determin o mbogire a acestora n metale grele comparativ cu coninutul lor n deeul iniial. Lava topit se poate valorifica pentru obinerea de plci ceramice pentru pardoseli (industriale, municipale) prin turnarea acesteia n matrie avnd diferite suprafee, de regul 330x330x50, asemntoare pavelelor comercializate n prezent, materialul fiind ns de 10 ori mai dur si mai rezistent decat materialele de constructii cunoscute. Avantajul utilizrii lavei solidificate const n imobilizarea metalelor grele ntr-un material inert din punct de vedere chimic. Dup solidificare, materialul poate fi de asemenea mcinat i folosit ca adaos n materialele de construcii. Implementarea tehnologiei noi se va face la Uzina de Agent Termic i Alimentare cu Ap (SC UATAA SA) Motru, societate cu care ESCO-GORJ are incheiat un Contract de Asociere in Participatiune care are ca scop principal eficientizarea producerii de energie termica si electrica prin modernizarea instalatiilor si echipamentelor existente la SC UATAA SA. Conform acestui Contract de asociere incheiat pe 10 ani ESCO GORJ va furniza energie catre SC UATAA Motru la un preturi stabilite de comun acord si care vor lua in considerare investitiile facute de ESCO GORJ in modernizarea intregului sistem de producere a energiei. Eficientizarea producerii de energie se va regasi in cresterea cifrei de afaceri ESCO GORJ, care este unic furnizor de energie neconvenional pentru SC UATAA SA, precum si in valorificarea tehnologiei rezultate prin proiect in cadrul altor aplicatii similare de producere energie pe baza de combustibili fosili. Aplicaia industrial final va reprezenta astfel rezultatul corelrii elementelor de inovare, proiectare i execuie, n scopul creterii eficienei energetice i siguranei n funcionare a generatoarelor de abur existente n cadrul centralelor pe baza de combustibil fosil. Realizarea unei instalaii care va produce efectiv energie prin valorificarea deeurilor municipale pe baza unei tehnologii unicat n peisajul tehnico-tiinific din ara noastr urmrete atingerea ctorva puncte importante care stau la baza Strategiei de Securitate Energetic a Romniei cu

Pag 3

impact major asupra mediului i schimbrilor climatice: retehnologizarea, eficiena energetic i dezvoltarea durabil. Rezultatele proiectului se ncadreaz n preocuprile generale la nivelul UE de utilizare a combustibililor curai, n locul combustibililor fosili (resurse sigure de energie, dar care se situeaz n topul generatorilor de emisii de gaze cu efect de ser). Aplicarea tehnologiei de disociere molecular cu flacr de plasm se va face indiferent de compoziia i caracteristicile deeurilor disponibile i de piaa diferitelor materiale reciclabile. Proiectul va permite creterea calitii produselor/serviciilor oferite de ESCO GORJ, inclusiv crearea a noi locuri de munc n primii doi ani de implementare a proiectului un total de 13 persoane (4 existenti in prezent) din care 8 muncitori (cate 2 muncitori pentru cele 4 schimburi), 4 persoane angrenate n activitatea de cercetare-dezvoltare i 1 persoan de conducere, n urmtorii 10 ani de operare a noii instalaii totalul pesonalului va fi de 22 persoane din care 16 muncitori (cte 4 muncitori pentru cele 4 schimburi), aceleai 4 persoane n activitatea de cercetare-dezvoltare, la care se adaug 2 persoane pentru activitatea de conducere. Dup incetarea finantarii solicitate prin cererea de finantare, veniturile si cheltuielile previzionate n orizontul celor 10 ani de operare a noii instalaii de gaze combustibile pe baz de deeuri dezvoltat prin proiect s-au concretizat intr-un flux net de numerar favorabil si un disponibil de numerar cumulat pozitiv care demonstreaza sustenabilitatea financiara a proiectului, evidentiind astfel faptul ca proiectul se poate autosustine. Efectele socio-economice cele mai evidente avute n vedere constau n: reducerea consumurilor de energie, prin identificarea unor soluii moderne la problemele tehnice specifice echipamentelor din sectorul energetic i prin producerea i utilizarea energiilor din surse regenerabile; valorificarea energetic a deseurilor municipale n noua instalaie DMFP; elaborarea de tehnologii inovative de distrugere cu flacr de plasm a deeurilor, aciune care sa nlture eliminarea de compui nocivi mediului; diminuarea efectului de ser prin scaderea coninutului de CO2; diminuarea impactului depozitrii deeurilor asupra mediului i sanatii populaiei prin controlul calitii aerului si apei n zona aferenta gropilor de gunoi; cresterea eficienei energetice a centralei termoelectrice, datorita optimizarii arderii deseurilor prin reciclare si refolosire, etc.

Pag 4

II. PLANUL DE ORGANIZARE

II. 1. SCURT DESCRIERE A FIRMEI, VIZIUNE, MISIUNE, OBIECTIVE

II. 1.1. DENUMIREA FIRMEI SC ESCO GORJ

II.1.2. FORMA DE ORGANIZARE Societate cu Raspundere Limitata, SRL Capitalul Social: 20.000 EURO echivalentul a 80.000 lei

II.1.3. NUMELE COMPLETE ALE ADMINISTRATORILOR I ACIONARILOR

-

FABBRI MARIO administrator si actionar (cetatean italian) - procent RODICA DAVID actionar (cetatean roman) - procent SC UPSTREAM PH SRL cu sediul in Italia (Pisa), reprezentat de ENRICO SONNO (cetatean italian) - procent SC REN. ENERGY SRL cu sediul in Italia (Reggio Emilia), reprezentat de Giorgio Farina (cetatean italian) - procent SC ECONVERT SRL cu sediul in Italia (Pisa), reprezentat de ENRICO SONNO (cetatean italian) - procent

II.1.4. LOCALIZARE, ADRESA SEDIULUI SOCIAL PRINCIPAL, SUCURSALE, FILIALE Sediu social: Punct de lucru: Timisoara, Strada Albinelor, nr. 38 A, Judetul Timis Motru, Strada Severinului, nr 5, sediul UATAA Motru

II.1.5. MISIUNEA SOCIETII Realizarea unui complex de producere energie electrica si termica cu o capacitate totala de cca. 20 MWh, din care 10 MWh sa fie produsi utilizand ca materie prima principala deseurile existente la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, in conditii care respecta normele de protectia muncii si a mediului, cu costuri competitive pe piata, mult scazute fata de cele obtinute prin folosirea produselor traditionale: carbune, produse petroliere sau a gaz metan. Diferenta de 10 MWh vor fi
Pag 5

produsi in urmatorii 5 ani utilizand combustibilii traditionali, Societatea avand in vedere si inlocuirea acestei productii pe termen lung din surse neconventionale. Aceasta capacitate totala va fi atinsa in doua etape, prin modernizarea celor doua grupuri de generatoare existente primul generator in prezent modernizat are o capacitate de 6 MWh, la care se adauga 3,5 MWh productie prin cogenerare. La aceasta capacitate de productie se va aplica procedeul propus prin proiectul care face obiectul prezentului Plan de afaceri. In cea de a doua etapa se va repara si cel de-al doilea grup de generatoare, inclusiv cele 3 turbine existente si se va produce diferenta de 10 MWh pe care ESCO GORJ isi propune sa o atinga la nivelul anului 2015.

II.1.6. ISTORIA FIRMEI Societatea comercial ESCO GORJ SRL funcioneaz n baza Legii nr. 31/190, nr. de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului J35/789/02.04.2009, cod unic de inregistrare 25392465. Societatea are un capital social subscris si vrsat de 80.000 lei. Reprezentanii societii sunt recunoscui pe piaa INSTALATIILOR de PROCES i n sectorul AUTOMATIZARII SISTEMELOR COMPLEXE nc din anul 1991, n ultimii ani reuind s acumuleze experien privind aplicarea tehnologiei n beneficiul obtinerii de energie regenerabila. Unul dintre fondatorii companiei, Dl Mario Fabbri, a colaborat cu firma Calzoni Spa, firma care a inceput folosirea sistemului cu plasma in anii 1932-1993 pentru sistemul de aparare nationala. Dupa razboi, sistemul a fost folosit pentru distrugerea produselor toxice folosite. Calzoni Spa a transferat tehnologia in SUA in anii 1980, in sistemul de aparare nationala. In acel moment a inceput dezvoltarea sistemului de plasma cu aplicatii diferite in mai multe sectoare de activitate. Brevetul detinut si folosit in proiectul de fata este una dintre aplicatiile de tehnologie cu plasma. Dl. Ing. Mario Fabbri, care este si directorul proiectului propus, are o vast experien n sisteme de ardere, tehnologii i echipamente termoenergetice, n elaborarea de brevete orientate ctre implementarea pilot i la nivelul ntreprinderilor partenere, a unor tehnologii pentru optimizarea sistemelor complexe de ardere specifice centralelor termoelectrice de capacitate mic/medie (ex. modernizare centrale in SUA i Africa de Sud, distrugere deseuri in Europa). Impreuna cu 3 firme care activeaza in domeniul energiei regenerabile in Italia (UPSTREAM SRL, REN ENERGY SRL, ECOCONVERT SRL), s-a decis infiintarea unei noi societati cu personalitate juridica in Romania,respectiv ESCO GORJ SRL. Societatea isi desfasoara activitatea de productie energie la punctul de lucru inregistrat in orasul Motru, judetul Gorj, la sediul Uzinei de Agent Termic i Alimentare cu Ap (SC UATAA SA) Motru, societate cu care ESCO-GORJ are incheiat un Contract de Asociere in Participatiune. Scopul principal al contractului incheiat in luna august 2009 consta in eficientizarea producerii de energie termica si electrica prin modernizarea instalatiilor si echipamentelor existente la SC UATAA SA. Conform acestui contract de asociere incheiat pe 10 ani ESCO GORJ va furniza energie catre SC UATAA Motru la un preturi stabilite de comun acord si care vor lua in considerare investitiile facute de ESCO GORJ in modernizarea intregului sistem de producere a energiei. Incepand cu septembrie 2009 ESCO GORJ a demarat activitatile de restructurare, modernizare si automatizare ale echipamentelor existente, in scopul de a transforma centrala din starea actuala
Pag 6

intr-o centrala IAFRA. In prezent au fost finalizate investitiile pentru modernizare generator 1 care au inclus si lucrari de adaptare astfel incat sa se pregateasca infrastructura energetica necesara implementarii actualului proiect, lucrarile pentru obtinere cenusa uscata care poate fi valorificata ca produs secundar, instalatia experimentala pentru tratare poluanti. Incepand cu data de .ESCO GORJ a inceput sa furnizeze energie termice si electrice catre UATAA. S-a realizat proiectul tehnic si s-a obtinut autorizatia de constructie pentru hala industriala in care se va desfasura activitatea propusa in proiect, in prezent aflandu-se in curs de contractare executia halei care va adaposti instalatia de gaze combustibile prin disociere moleculara a deseurilor. Avand in vedere ca Societatea s-a infiintat in anul 2009, rezultatele incluse in exercitiul financiar aferent acestui an reflecta eforturile investitionale pe care actionarii firmei le-au facut pentru a-si indeplini obligatiile asumate prin contractul de asociere in participatiune incheiat cu UATAA Motru si se inscriu in strategia de dezvoltare a firmei. Principalii indicatori sunt prezentati in continuare: - Total active: 879.107 lei Total capitaluri proprii: 70.331 lei Venituri din exploatare: 819.065 lei Cheltuieli de exploatare: 831.095 lei Pierdere bruta: 9.669 lei.

II.1.7. OBIECTIVELE FIRMEI Obiectul principal de activitate al firmei (coduri CAEN): 3511 Productia de energie electrica Obiectivul principal al firmei este de a patrunde pe piata locala, regionala si nationala de energie utilizand surse conventionale si neconventionale, in conditii care sa respecte reglementarile nationale si internationale din domeniul energetic si din cel al protectiei mediului, recuperarea investitiei pe termen mediu si lung, obtinerea de profit pe termen lung. Planul de investitii al societatii pe urmatorii 5 ani este structurat in doua etape: I modernizarea generatorului 1, realizare instalatie experimentala pentru tratare poluanti, lucrari pentru obtinere cenusa uscata, realizare instalatie gaze combustibile pe baza de deseuri total estimat: 1.000.000 Euro. In anul 2009 s-au facut investitii de cca. 200.000 Euro, in prezent se continua investitia. II modernizarea grupului 2 de generatoare pentru a atinge in 2015 productia maxima estimata de 20 MWh total estimat: 2.500.000 Euro. Obiectivele sectoriale ale societatii 1. Introducerea tehnologiei bazate pe disociere moleculara obtinuta prin intermediul flacarii de plasma care va conduce la un flux tehnologic eficient cuprinznd un reactor care prin

Pag 7

disociere moleculara distruge deseu si produce syngaz care va inlocui partial energia produsa acum prin consum de carbune si pacura, i care respect i promoveaz conceptele de protecia mediului prin realizarea instalaiilor experimentale pentru tratarea poluanilor (fum, gaze de ardere, etc) rezultai de la arderea n cazan. 2. Valorificarea produselor secundare care rezulta in urma procesului tehnologic pentru materiale de constructii. 3. Prestarea de servicii de tratare a deseurilor cu flacara de plasma si extinderea acesteia pentru distrugerea oricarui tip de deseu, fara a produce poluare, eliminand toate sursele de poluare care exista in momentul de fata in domeniul deseurilor: depozite, gropi denumite ecologice, transport de deseuri de la generator in locatii de depozitare, sisteme de distrugere (incineratoare) care sunt producatoare de gaze de emisie si cenusa foarte poluante, distrugere tipuri de deseu care pana in prezent, in lume, se elimina aruncandu-le in diverse locatii nemonitorizate: in mare, in desert, in tari subdezvoltate, etc. Pe scurt: TEHNOLOGIA PROPUNE UN SISTEM MODULAR DE DISTRUGERE A DESEURILOR (CARE SE POATE INSTALA IN ORICE LOCATIE, ADAPTAT LA CAPACITATEA NECESARA) LA LOCUL PRODUCERII ACESTORA si care produce syngaz posibil de a fi utilizat ca si combustibil alternativ. 4. Patrunderea pe piata locala si regionala de producere energie regenerabila: hidro, eoliana, solara.

II.1.8. PRODUSE I SERVICII REALIZATE IN PREZENT Productie energie incepand cu data de .dupa finalizarea modernizarii generatorului 1 din cadrul UATAA. Comercializare cenusa uscata rezultata in urma realizarii lucrarilor de adaptare a instalatiei de evacuare.

II.1.9. PIAA-INT I CONCURENA PENTRU PRODUSELE/SERVICIILE ACTUALE Piaa pe care acioneaz societatea const din urmtoarele tipuri de produse i servicii: Piata producerii de energie electrica si termica din surse conventionale si neconventionale Piata deseurilor, prin oferirea unei alternative europene pentru distrugerea/eliminarea acestora Piata materialelor secundare de tip cenusa uscata, materiale vitrifiate pentru constructii s.a. Principalii beneficiari:

SC UATAA MOTRU - conform contractului de asociere in participatiune dintre UATAA Motru si ESCO-GORJ acesta din urma devine furmizor unic de energie prin investitiile pe care s-a angajat sa le faca. UATAA va prelua de la ESCO energia si o va distribui prin reteaua proprie catre consumatorii finali (retele de transport lungime totala de 15.800 m;

Pag 8

retele secundare de distributie lungime totala de 19.000 m; 10 puncte termice de distributie). Populatia Orasului Motru- imbunatarire servicii de distributie caldura si apa calda la populatie: 160 blocuri cu 6500 apartamente (98% din totalul apartamentelor din ora), 17.000 locuitori (74% din populaia oraului), 3 coli, 1 spital, 5 uniti industriale.

Nu exista concurenta pentru energia electrica. Pentru energia termica alternativele de genul centralelor proprii sunt foarte putine la numar avand in vedere si faptul ca Municipiul Motru a fost racordat la reteaua de gaze de curand.

II.1.10. SCURT DESCRIERE A ECHIPEI DE MANAGEMENT. RESURSE UMANE IMPLICATE Resurse umane existente: Total 4 angajati, din care - 3 cu studii superioare - 1 cu studii medii Echipa de management MARIO FABBRI Administrator (inginer electromecanic specializat in fizica nucleara) RODICA DAVID Manager (fizician, MBA Romano-Canadian) ENRICO-SONO Asociat (inginer informatician, specializat si in management) GIORGIO FARINA Asociat (inginer constructor)

II.2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR PROPUSE PRIN PROIECT

Produse rezultate din implementarea proiectului: energie neconventionala produsa prin utilizarea syngaz-ului (gaz sintetic) rezultat in urma prelucrarii deseurilor, pavele pentru constructii produs secundar Tehnologie: disociere moleculara cu flacara de plasma

Proiectul vizeaz valorificarea energetic a deeurilor municipale (menajere, industriale, inclusiv cele periculoase) prin tehnologia Disocierii Moleculare cu Flacar de Plasm (DMFP). Gazul sintetic rezultat din instalaia de tratare deeuri (syngaz) este utilizat apoi ca nlocuitor de combustibil convenional tip pcur, folosit n prezent ca adaos la ardere alturi de crbuni, pentru producerea de energie electric i termic. Rezultatele activitii de cercetare-dezvoltare-inovare se vor concretiza prin punerea n funciune a unei instalaii noi de prelucrare de deeuri prin discociere molecular cu plasm, care va fi grefat pe investitiile si infrastructura nou creata, dar si pe cea existenta la nivelul centralei termoelectrice UATAA. Instalatia are ca scop inlocuirea aproape total (90%) a combustibilului lichid (pcur) i a 40% din crbune (lignit) - utilizate n prezent n cadrul centralei, cu gazul rezultat din prelucrarea

Pag 9

deeurilor, n vederea creterii eficienei energetice. Msurile ntreprinse prin proiectul WASTEPLASMOL vor genera pn n 2013 dublarea perioadei de funcionare a fluxului de producere a energiei i o cretere a productivitii cu cca. 40% fa de situaia actual. Acestea vor conduce la un flux tehnologic eficient cuprinznd un complex de generatoare cu o capacitate preconizat de cca. 3,5 MW/h, respectiv 6 Gcal/h, i care respect i promoveaz conceptele de protecia mediului. Se va obtine astfel creterea eficienei energetice i siguranei n funcionare a centralei termoenergetice de 6 MW/h de la UATAA Motru. Recuperarea energetic va decurge fara producerea de deeuri solide, lichide sau gazoase, incompatibile cu ecosistemul, iar prin transformarea reziduurilor nocive vor rezulta materiale utile economic - (cenuile vitrificate pot fi utilizate n componena unor materiale de construcii -tip pavele- folosite pentru infrastructura rutier, urban i industrial). La nivelul activitatii desfasurate n cadrul UATAA Motru i al impactului aplicrii noii tehnologii DMFP asupra mediului ambiant din municipiul Motru, rezult o serie de beneficii directe:

promovarea unor soluii noi inovative de producere energie electric i termic, prin discocierea molecular cu plasm a deeurilor; adaptarea acestui procedeu la o central de producere energie termic i electric pe baz de crbune, conducnd la un flux tehnnologic eficient; utilizarea infrastructurii existente (cazan) aferente centralei termoelectrice pe crbune; mbuntirea proceselor de ardere prin nlocuirea utilizrii combustibilului tip pcur cu gazul rezultat din prelucrarea deeurilor menajere; dublarea perioadei de funcionare a fluxului de producere energie i creterea productivitii cu cca. 40% fa de situaia actual; diminuarea impactului asupra mediului prin utilizarea la ardere a deeurilor de orice natur, inclusiv cele periculoase; creterea durabilitii i siguranei n exploatare a centralei termoelectrice UATAA; diminuarea costurilor de achiziie prin renunarea la aprovizionarea cu pcur n cadrul UATAA; diminurea depozitrii gunoiului la gropile ecologice; preluarea deeurilor balotate din proximitate cu costuri minime i nlturarea riscurilor transportului pe distane lungi; eliminarea producerii de gaze de ser de ctre gropile de gunoi (Tg.Jiu); rezultatele pot fi aplicate direct i altor centrale termoelectrice pe baz de combustibili fosili (gazoi, lichizi); promovarea conceptului soluiilor durabile care reprezint un obiectiv prioritar la nivel european, atat sub aspectul eficienei pentru agenii economici ct i sub aspectul major, al proteciei mediului.

Prin proiectul de fa de aplicare a noii tehnologii DMFP, se asigur dinamizarea secorului energetic de capacitate mic vizat, din punctul de vedere al parametrilor tehnicoeconomici, care: - permit minimizarea consumurilor energetice i de materii prime (eliminarea n proporie de 90% a pcurii i de 40% a crbunilor) - permit realizarea unei fiabiliti, mentenabiliti i disponibiliti ridicate a centralei termice avnd n vedere eliminarea problemelor din perioadele de pornire/repornire a cazanului traduse si in prelungirea duratei de viata a cazanului;
Pag 10

- asigur realizarea unei productiviti crescute datorit puterii calorifice ridicate a syngazului, n funcie de compoziia gunoiului menajer, uneori mai mare chiar dect a combustibilului utilizat ca adaos; - conduc la reducerea costurilor totale, prin eliminarea costurilor dedicate achiziiei de pcur, ct i a celor de depozitare a deeurilor la groapa de gunoi; - asigur obinerea energiei termice/electrice la parametri corespunztori (tensiune, intensitate, frecven) etc.

II.3. LOCATIA MOTRU, Judetul Gorj Strada Severinului, nr 5 Sediul SC UATAA Motru

II.3.1. DESCRIERE LOCATIE Prin contractul de asociere in participatiune incheiat pe o perioada de 10 ani cu posibilitate de prelungire, SC ESCO-GORJ SRL detine o suprafata de 850 mp cu destinatia construirii halei necesare derularii proiectului. In plus, se mentioneaza in contract ca SC ESCO-GORJ SRL beneficiaza de drept de acces si toate echipamentele si utilitatile existente la nivelul SC. UATAA Motru SA: 2 cazane cu abur de tip CR de 50 t abur/h, 4500C - 5400C, 40 barr functionale pe timp de iarna cu combustibil mixt (pcur i crbune); 2 turbogeneratoare TAKP cu o capacitate maxima de productie de 6,3 MWh 3 turbine 1 cazan de apa fierbinte tip CAF-10 Gcal functional pe timp de vara cu combustibil solid (carbune); Schimbtoare de cldur: 2 x 14 MW; 2 x 18.5 MW, 1 x 8 MW.

II.3.2. COSTURI ASOCIATE LOCATIEI Conform Contractului de asociere in participatiune, SC ESCO-GORJ SRL nu are nici un cost legat de locatia afacerii din sediul SC UATAA SA, avand obligatia efectuarii investitiilor prevazute in contract.

II.3.3. UTILITATI EXISTENTE/NECESARE, ALTE AVIZE SI ACORDURI NECESARE

Nr. contracte existente ale UATAA

Pag 11

Utilitati existente:

apa rece apa calda incalzire energie electrica canalizare drept de acces depozit / magazie Autorizatia de constructie cu avizele necesare, inclusiv avizul mediu pentru derularea proiectului): de completat

II.3.4. LEGISLATIE SPECIFICA SECTORULUI ENERGETIC

Cadrul general de promovare a cogenerrii de nalt eficient, in Romnia, este stabilit de Legea Energiei nr. 13/2007. Conform prevederilor legii, in vederea asigurrii accesului pe pia a energiei electrice produse in instalaiile de cogenerare, Autoritatea Naional de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), stabilete regulile de calificare i comercializare a energiei electrice produse in cogenerarea de nalt eficienta precum si de acces cu prioritate in reea, avnd ca principiu neafectarea siguranei sistemului naional de electricitate. Romnia a transpus Directiva 2004/8/EC de promovare a cogenerrii de nalt eficient prin Hotrrea de Guvern 219/28.02.2007, notificat Consiliului in aprilie 2007. Hotrrea de Guvern stabilete termenele si responsabilitile pentru implementarea prevederilor Directivei. Strategii nationale: - Strategia naionala privind alimentarea cu energie termic a localitilor prin sisteme de producere i distribuie centralizate, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 882 din 2004; - Strategia naionala n domeniul eficienei energetice pentru perioada 2004 - 2015, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 163 din 2004, n care reabilitarea sectorului alimentrii cu energie termic a localitilor prin sisteme de producere i distribuie centralizate este tratat ca msur de creterea eficienei energetice; - Hotrrea Guvernului nr. 462/2006 privind Programul Termoficare 2006 2009, calitate i eficient, modificat prin Hotrrea Guvernului nr. 381/2008, Programul Termoficare 20062015, cldur i confort. Acte normative pentru promovarea cogenerarii de nalta eficien: 1. Legea energiei electrice nr. 13 / ianuarie 2007, care stabilete cadrul necesar pentru promovarea cogenerarii de nalta eficien. Conform prevederilor acestei legi, ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare n domeniul Energiei) stabileste regulamentul pentru calificarea si comercializarea energiei electrice produs n instalaiile de cogenerare de nalt eficien i accesul acesteia cu prioritate la reelele de transport i distribuie, n condiiile n care sigurana acestor reele s nu fie afectat. 2. Hotararea de Guvern 219/2007, care transpune Directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerrii de nalt eficien pe baza cererii de energie util.

Pag 12

Documentul reglementeaz : Criterii de eficien pentru cogenerare Garanii de origine pentru energia electric produs n cogenerare de nalt eficien Potenialul naional de cogenerare de eficient nalt Schema de sprijin pentru energia electric produs n cogenerare pe baza cererii de energie termic util Accesul la reea. n scopul promovrii cogenerrii de nalta eficien i pentru a asigura un cadru investiional i de dezvoltare stabil, se instituie o schem de sprijin de tip bonus, aplicat produciei de energie electric n cogenerare. 2.1. Proiectul de Hotrre privind stabilirea criteriilor i condiiilor necesare implementrii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerrii de nalt eficien pe baza cererii de energie termic util a fost elaborat i transmis Comisiei Europene. Dup obinerea punctului de vedere a Comisiei documentul se va adopta prin Hotrre a Guvernului. Proiectul de Hotrre stabilete cadrul legal necesar implementrii schemei de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerrii de nalt eficien, pe baza cererii de energie termic util. Aceasta se aplic: productorilor de energie electric i termic n cogenerare; consumatorilor de energie electric; furnizorilor de energie electric; operatorilor de reea; administratorului schemei de sprijin. 2.2. Cadrul de reglementare necesar pentru implementarea schemei de sprijin va fi elaborat de ANRE n termen de 5 luni de la data intrrii n vigoare a hotrrii anterior menionate, prin care se urmrete: comercializarea energiei electrice produse n cogenerare de nalt eficien pe piaa concurenial de energie electric; preluarea energiei electrice produs n cogenerare de nalt eficien, care nu a fost comercializat pe piaa concurenial de energie electric, prin contracte reglementate; promovarea investiiilor n centralele de cogenerare de nalt eficien, prin avizarea prealabil de ctre ANRE a proiectelor noi sau de retehnologizare a centralelor de cogenerare, asigurarea continuitii n alimentarea cu energie termic a consumatorilor la preuri rezonabile. Schema de sprijin se acord numai productorilor de energie electric i termic n cogenerare care solicit ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electric produs n cogenerare de nalt eficien livrat efectiv n reelele electrice ale Sistemului Energetic National. 2.3. Procedura de emitere a garaniilor de origine pentru energia electric produs n cogenerare de eficien nalt, elaborata de ANRE, se afl n curs de aprobare prin Hotrre a Guvernului. 2.3.1. Procedura pentru emiterea garaniilor de origine pentru energia electric produs n cogenerare de nalt eficien stabilete: - tipul documentelor necesare emiterii garaniilor de origine pentru energia electric produs n cogenerare de eficien nalt;

Pag 13

- condiiile de acordare a garaniilor de origine; - modul de nregistrare i de gestionare a informaiilor referitoare la garaniile de origine; - condiiile de recunoatere, transfer i retragere a garaniilor de origine. 2.3.2. Garaniile de origine se emit de ctre Autoritatea competent n vederea: - monitorizrii modului de valorificare a potenialului naional al cogenerrii de eficien ridicat; - realizrii unor statistici armonizate cu cele elaborate la nivel european, bazate pe indicatori comun definii; - accesului la sistemele de promovare a energiei electrice produse n cogenerare de nalt eficien, n condiiile legii; - utilizrii acestora pentru etichetarea energiei electrice furnizate clienilor finali; - utilizrii la monitorizarea ndeplinirii msurii privind cogenerarea de eficien nalt din Planul National de aciune n domeniul eficienei energetice 2007-2010. 2.3.3. Procedur se aplic: - productorilor de energie electric n cogenerare de nalt eficien; - operatorilor de reea la care sunt racordai productorii de energie electric n cogenerare de eficien nalt.

Schema de sustinere prin certificate verzi Schema de sustinere prin certificate verzi se aplica pentru urmatoarele surse de energie regenerabila: energie hidro utilizata in grupuri electrice din centrale cu o putere instalata de cel mult 10 MW, energie eoliana, energie solara, geotermala, biomasa, biogaz, gaz de fermentare a deseurilor (gaz de depozit), gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate. Producatorii de energie electrica din surse regenerabile care beneficiaza de aceasta schema de sustinere participa in mod distinct atat la piata de energie electrica, prin vanzarea energiei electrice produse, la pretul pietei, cat si la piata certificatelor verzi, prin vanzarea certificatelor verzi primite. Pentru perioada 2008-2012 pretul de tranzactionare a certificatelor verzi se limiteaza intre minimum 27 euro/certificat si maximum 47 euro/certificat, calculate in lei la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Nationala a Romaniei, pentru luna octombrie din anul precedent. Schema de producere a energiei electrice, pentru fiecare grup electric individual, se deruleaza pe o perioada de 15 ani pentru energia electrica produsa in grupuri electrice noi; de 5 ani pentru energia electrica produsa in grupuri electrice din import si grupuri electrice introduse pe teritoriul Romaniei din statele membre ale Uniunii Europene, care au mai fost utilizate pentru producerea de energie electrica pe teritoriul altor state; de 10 ani pentru energia electrica produsa in grupuri hidroelectrice construite inainte de 1 ianuarie 2004 si retehnologizate si de 8 ani pentru energia electrica produsa in grupuri hidroelectrice construite inainte de 1 ianuarie 2004 si care nu au fost retehnologizate. Pentru promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie, in Romania se aplica sistemul cotelor obligatorii de certificate verzi combinat cu sistemul de comercializare a

Pag 14

certificatelor verzi. Cotele obligatorii anuale de certificate verzi sunt de 5,26 la suta pentru 2008, de 6,28 la suta pentru 2009, de 8,3 la suta pentru 2010-2012, de noua la suta pentru 2013, de 10 la suta pentru 2014 si ajung la 16,8 la suta pentru 2020. Operatorul de transport si sistem va emite lunar producatorilor certificate verzi pentru cantitatea de energie electrica din surse regenerabile de energie produsa si livrata in retea. Vor fi emise trei certificate verzi pentru fiecare MWh livrat in reteaua electrica de producatorii de energie electrica din energie solara; un certificat verde pentru fiecare 2 MWh livrati in reteaua electrica de producatorii de energie hidroelectrica produsa in centrale cu puteri instalate de cel mult 10 MW si care nu au fost retehnologizate; un certificat verde pentru fiecare MWh livrat in reteaua electrica de producatorii de energie electrica din surse regenerabile altii decat cei mentionati. Furnizorii de energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali. Persoanele fizice care detin unitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalata sub 1 MW pe loc de consum pot beneficia din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare a consumului de energie din surse regenerabile. De acest sistem pot beneficia si persoane juridice care detin unitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalata sub 1 MW pe loc de consum. Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie trebuie sa reprezinte 33 la suta din consumul intern brut de energie electrica in anul 2010, 35 la suta in anul 2015 si 38 la suta in anul 2020. La indeplinirea acestor tinte se ia in considerare si contributia energiei electrice produse in centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW.

II.4. OPERAREA PROIECTULUI II.4.1. UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR NOI N DEZVOLTAREA PRODUSELOR I SERVICIILOR OFERITE Obinerea de energie neconvenional presupune realizarea prin proiectul WASTEPLASMAMOL a unei capaciti industriale pentru producerea de syngaz din deeuri municipale selectate, inclusiv deeuri periculoase. Tehnologia propus reprezint o tehnologie curat datorit naturii materiei prime utilizate (deeuri), ct i a soluiilor de procesare adoptate. Procedeul prietenos fa de mediu, care se bazeaz pe disocierea molecular cu flacr de plasm, vine n ntmpinarea conservrii resurselor naturale (combustibili fosili) n vederea reducerii polurii mediului i eliminrii gazelor cu efect de ser, pentru o dezvoltare durabil. La nivel naional nu exist instalaii sau echipamente similare celor care urmeaz a fi create prin proiect, scopul achiziiei i utilizrii acestora fiind dedicate exclusiv direciilor vizate prin implementarea proiectului de fa, adresat, intr-o prima etapa, SC UATAA SA Motru din Jud. Gorj, in etapele urmatoare putand fi extinsa si la nivelul altor centre energetice.

Pag 15

In ultimii ani la nivel international s-au dezvoltat tehnologii avansate de conversie a deeurilor in combustibili, sau de ardere eficienta. Utilizarea deeurilor - cu un coninut ridicat de biomas - in scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative sociale si economice atat pentru zonele rurale cat si pentru cele urbane. Cu referire la tehnologiile clasice de ardere a combustibililor fosili i cele modernizate, adaptate la arderea combinat a combustibililor fosili i regenerabili, se pot face cteva meniuni. Astfel:
-

Se cunosc cteva tipuri de instalatii de ardere a biomasei: n startex, n strat fluidizat, n stare pulverizat. Instalatiile de ardere in strat fluidizat sunt folosite inca din 1960 pentru arderea deseurilor solide municipale si industriale. Camerele de ardere sunt verticale de forma cilindrica cu pereti refractari sau ecranati. Aceste instalatii pot fi folosite i pentru combustibili regenerabili putnd depasi puteri de 30MWh. Biomasa este arsa intr-o suspensie formata din gaz si materialul inert granular al stratului (nisip, alumina, olivina si dolomita) in care aerul de ardere este insuflat pe la partea inferioara. Dezavantajele tehnologiilor clasice de ardere prezinta cateva probleme n condiiile arderii deeurilor (biomasei). Cele mai importante in de depunerile si coroziunea suprafetelor de schimb de caldur care reduc schimbul de caldura al suprafetelor si cauzeaza scurtarea duratei de viata a echipamentelor. Co-arderea biomasei cu carbunele in cazanele proiectate pentru carbune este tot mai utilizata, pentru ca se folosesc investitiile si infrastructura asociate centralelor termoelectrice cu combustibili fosili si, in acelasi timp, se reduc emisiile de poluanti (SOx, NOx etc.) si de gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O). Instalatiile existente de ardere a carbunelui pot folosi pe langa carbune pana la 10% biomasa fara nici o modificare. Co-arderea poate fi directa atunci cand se realizeaza arderea deeurilor/biomasei impreuna cu carbunele intr-o camera de ardere si indirecta atunci cand arderea acestora se realizeaza intr-un focar separat iar gazele de ardere rezultate sunt trimise in cazanul de abur pe carbune, sau cand biomasa este gazificata separat, iar gazele combustibile alimenteaza camera de ardere a carbunelui. Eficienta arderii biomasei in cazul co-arderii este de 34% ca si la arderea carbunelui. Se cunosc cteva tehnologii de co-ardere a deeurilor solide cu combustibili fosili, ca: gazogenul LAHTI, Finlanda; Amer-9, Essent, Olanda; Uzina Avedore-2, Danemarca; Uzina Buggenum, Olanda. Procedeul se bazeaz pe Brevetul nr. B10/0541 PROCEDEU SI INSTALATIE DE DISOCIERE MOLECULARA CU FLACARA DE PLASMA PENTRU TRATAREA DESEURILOR DE ORICE NATURA- DMFP nregistrat n Italia i nscris n Registrul Ageniei Brevete i Mrci (Agenzia Brevetti Marchi, Italia) nr. 544/2007.

Din categoria proceselor de ardere indirect fac parte i metodele de prelucrare a deseurilor cu flacr de plasm, din care s-au dezvoltat 2 procedee n SUA (la elaborarea crora a participat si Dl. Ing. Mario Fabbri, directorul prezentului proiect). Acestea reprezinta stadiul dezvoltrii tehnologiei la nivel mondial in momentul in care s-a realizat prezentul brevet, i care cuprind dou tehnici similare:
Un procedeu i o instalaie n dou faze (brevet nr. WO2004/087840), n care: - In prima faza, un deseu este supus incalzirii la temperatura ridicata pentru a aduce

deseurile in stare de plasma. In interiorul reactorului starea de plasma este asigurata de temperatura arcului voltaic dintre doi electrozi introdusi in masa topita alimentat

Pag 16

gravitaional. La temperaturi peste 1600oC deeurile cu precadere organice, sufera un proces de scindare moleculara ce va conduce la un gaz de sinteza. Acesta contine n special produse cu o greutate moleculara mica cum sunt CO i H2, care pot fi oxidate, dupa o eventuala purificare, arse n cazane, turbine pe gaz, motoare tip ciclu OTTO etc. care fac parte din sisteme generatoare de energie electrica. Materiale din deeuri netransformabile n gaz de sinteza, respectiv cele anorganice, metalice si, mai ales metale grele, se transforma ntr-o lav vascoas, care prin racire n afara reactorului se solidific rezultand un material dur, rezistent, care se poate utiliza la fabricarea de materiale de constructii. Dezavantajul procedeului consta in aceea ca exista pericolul solidificarii lavei n valve i astfel blocarea curgerii acesteia n afara reactorului. - In faza a doua, produsul gazos, dupa o eventuala eliminare grosiera a pulberilor, trece printr-o treapta de purificare. In aceasta faza gazul trebuie oxidat pentru marirea puterii calorifice. Un procedeu cu faze de racire rapida si/sau de purificare , realizate in conformitate cu metode si dispozitive conventionale de separare in special prin filtrare. Este cunoscuta utilizarea presiunii negative (depresiunii sau vidului) creata prin utilizarea unui compresor rotativ pentru a limita riscul scaparilor de gaz datorita imbinarilor defecte. Se prevede o forma patrulatera a sectiunii reactorului, care nu este adecvata pentru lucru cu vid inalt. Reactorul prezinta dezavantajul ca nu poate fi alimentat continuu cu deseuri, concomitent cu mentinerea unui grad de vid si evitarea ptrunderii aerului. Totodat, n acest tip de reactor nu se pot neutraliza de ex. resturile periculoase cum ar fi deseurile spitalicesti si altele similare, care, din motive de siguranta, nu pot fi pstrate neasigurate in afara zonei de tratament. Se cunosc cteva aplicaii industriale ale procedeului de Disociere Molecular cu Flacr de Plasm n SUA, Japonia, Frana i Monte Carlo (care funcioneaz din 1992 cu o capacitate de prelucrare de 240 t /zi deeuri). Instalaia propus spre realizare prin proiectul de fa se remarc prin faptul ca ea poate functiona in mod continuu, toate celelalte metode prezentate mai sus functionand doar in mod alternativ. Spre exemplu, instalatiile folosite in prezent in SUA si Japonia trebuie oprite pentru alimentare cu deseuri, fiind ciclice i suferind pierderi mari de energie si caldura. In Franta, flacara de plasma are un consum ridicat si nu poate functiona mai mult de 2 ore in regim continuu. Inventia care st la baza dezvoltrii proiectului WASTEPLASMAMOL mentine un flux de gaz constant si in plus procedeaza la extragerea lavei bazaltice de la baza reactorului cand cantitatea acesteia se modifica, aceste doua premize stand la baza mentinerii temperaturii ideale in interiorul reactorului si deci a unui consum de energie mult mai scazut. Noua tehnologie va conduce la un flux tehnologic eficient cuprinznd un reactor care prin disociere moleculara distruge deseu si produce syngaz (75.000 Nmc cu o putere calorifica de 2.536 kcal/Nmc) care va inlocui partial energia produsa acum prin consum de carbune (in prezent se consuma 320 to/zi) si pacura (in prezent se consuma 5 to/zi)), i care respect i promoveaz conceptele de protecia mediului prin realizarea instalaiilor experimentale pentru tratarea poluanilor (fum, gaze de ardere, etc) rezultai de la arderea n cazan. Instalatia care face obiectul prezentului proiect urmareste optimizarea arderii n cazanele cu abur, avnd o capacitate nsumat de 50 Gcal/h, prin nlocuirea combustibilului fosil folosit n prezent i, implicit a reducerii emisiei de gaze cu efect de ser. Eficientizarea producerii de energie se va regasi in cresterea cifrei de afaceri a ESCO-GORJ SRL, care este unic furnizor de energie

Pag 17

neconvenional pentru SC UATAA SA, precum si in valorificarea tehnologiei rezultate prin proiect in cadrul altor aplicatii similare de producere energie pe baza de combustibili fosili. Aplicaia industrial final va reprezenta astfel rezultatul corelrii elementelor de inovare, proiectare i execuie, n scopul creterii eficienei energetice i siguranei n funcionare a generatoarelor de abur existente n cadrul centralor pe baza de combustibil fosil. Realizarea unei instalaii care va produce efectiv energie prin valorificarea deeurilor municipale pe baza unei tehnologii unicat n peisajul tehnico-tiinific din ara noastr, urmrete atingerea ctorva puncte importante care stau la baza Strategiei de Securitate Energetic a Romniei cu impact major asupra mediului i schimbrilor climatice: retehnologizarea, eficiena energetic i dezvoltarea durabil. Prin mbuntirea proceselor de ardere a combustibililor fosili cu combustibili alternativi i creterea productivitii instalaiilor actuale, proiectul va contribui la realizarea obiectivelor politicii de Coeziune Economic i Social i a Politicii Regionale pe teritoriul Romniei, n conexiune direct cu politicile europene i Strategia Lisabona. n ceea ce privete producerea de energie neconvenional, instalaia nou creat cu componenta demonstrativ-aplicativ a producerii de energie n centrala termoenergetic SC UATAA SA Motru, ct i nlocuirii pariale a energiei electrice/termice furnizat populaiei i agenilor economici din municipiul Motru cu energie neconvenional provenit din disocierea n flacr de plasm a gunoiului municipal, reprezint un unicat n peisajul industrial din Romnia.

II.4.2. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI/PRODUSELOR/SERVICIILOR PROPUSE PRIN PROIECT Instalatia se refera la un procedeu de disociere moleculara cu flacara de plasma pentru tratarea deseurilor. Instalatia conform brevetului, in cadrul careia este aplicat procedeul, are in componenta un reactor care lucreaza la temperaturi de 1600-2000C in vid fortat intr-un mediu foarte ionizat de 2-6 milibari; un alimentator in care sunt introduse, in mod continuu deseuri, mentinand un grad de umplere optim care sa asigure un debit constant de gaz cu o alimentare variabila in functie de continutul de gaz si de puterea calorifica a deseurilor. In urma expunerii la temperatura ridicata, ca urmare a procesului de descompunere si reorganizare structurala atomi/molecule, materialele de prelucrat se transforma in functie de structura acestora, astfel: materialul organic intr-un gaz de sinteza ale carui componente depind de compozitia deseului; materialul anorganic intr-o masa lichida-topita care se va amesteca cu masa bazaltica care se afla la baza reactorului, care trebuie sa fie mentinuta la un nivel constant -ca masa si ca volum. (Cand se porneste reactorul, se introduce in el nisip de siliciu care cand se topeste devine o masa bazaltica care are rolul de a absorbi metalele grele). Faza gazoasa se evacueaza pe la partea superioara a reactorului iar lava se evacueaza pe la baza reactorului, in cazul in care masa ei depaseste un nivel limita. Faza gazoasa este alcatuita dintr-un amestec de gaze, care depinde de tipul de deseu alimentat - compusi caracteristici unui gaz de sinteza. Gazul este evacuat in mod continuu prin intermediul unei conducte, si directionat spre faze de tratament si purificare, pentru a le putea supune in continuare operatiunilor de conversie energetica. Mentinerea temperaturii in reactor este asigurata de caldura produsa de un

Pag 18

arc voltaic la trecerea curentului electric intre doi electrozi. Faza lichida va fi evacuata periodic, prin mentinerea nivelului acesteia in jurul unei valori de referinta H. In continuare detaliem diferitele faze ale procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor prin disociere moleculara cu flacara de plasma: I. Prima faz care vizeaz organizarea sistemului de Pregtire a deeurilor utilizate ca surs de materie prim pentru producerea de energie neconvenional. Avnd n vedere faptul c Serviciile pentru Colectarea - Transportul Balotarea Depozitarea deeurilor n municipiul Motru sunt etape rezolvate deja, fiind n prezent gestionate de Consiliul Local n cadrul proiectului de management al deeurilor derulat n 2008 (proiect finantat prin PHARE CES 2006), etapele tehnologice pornesc de la aceasta ipoteza si cuprind:
1. Preluarea deeurilor din stiv cu mijloace mecanizate; 2. Transportul deeurilor la maina de selectare; 3. Mrunirea i separarea: presupun desfacerea balotului i transferul acestuia pe o band

prevzut cu un sistem continuu de mrunire i separare att magnetic ct i gravitaional. n cadrul acestei etape se separ deeurile de prelucrat, de resturile de sticl i metal. 4. Stocarea prealabil, cu rol de a asigura o alimentare continu cu deeuri a procesului, se realizeaz ntr-un buncr tampon construit din oel rezistent la coroziune (OL 410). 5. Alimentarea deeurilor printr-un sistem adecvat (transportor melcat cu seciune tronconic) care asigur simultan pre-uscarea i mrunirea deeurilor. Pre-uscarea se realizeaz indirect, cu abur de 300oC care circul prin mantaua transportorului, aceasta asigurnd friabilitatea deeurilor i astfel o granulaie corespunztoare a acestora n timpul alimentrii. Etapa de alimentare cu deseuri in conditii de vaccum, poate fi realizata intr-unul din urmatoarele moduri: Alimentarea cu deseuri, prin compactizare aceast alimentare este realizata cu ajutorul unui alimentator elicoidal tronconic, cu pas variabil, care comprim materialul pe msura avansrii acestuia spre reactor; prin presarea i compactizarea materialului pentru a forma un dop se asigur etanarea; dopul de retinere inainteaza inspre reactor fiind refacut in mod constant; pentru deseuri periculoase sistemul de alimentare va fi efectuat prin utilizarea unor capsule etane; Alimentarea cu deseuri menajere, maruntite/macinate - aceasta alimentare este realizata prin introducerea deseului in conducta de alimentare astfel incat materialul sa obtureze iesirea gazului pe durata deplasarii acestora prin orificiul de alimentare; Alimentarea cu un lichid sau un gaz se face din considerente termodinamice in mod diferit, pe la baza reactorului prin barbotare sub lava bazaltic. Este prevazut un sistem de control cu ultrasunete a nivelului masei bazaltice.

II. A doua faz a procesului tehnologic propriu zis debuteaz cu obinerea produselor de

disociere molecular ntr-un reactor special cu flacr de plasm. Disocierea molecular are loc la o temperatur de 1600- 2000oC si un vid fortat intr-un mediu ionizat de 2-6 milibari. Alimentarea/evacuarea reactorului se face prin intermediul unor repere din material refractar rezistente la temperatur i abraziune. Reactorul are peretii formati din: - O captuseala rezistenta la temperatura inalta (facuta din SiC, B4C, TiC); - Un strat intermediar, flexibil, dintr-un material refractar, Al 2O3, ZrO2, TiO2, MgO);
Pag 19

Structura metalica din otel inoxidabil tip 410;

Soluia de nclzire direct adoptat, este asigurata de caldura produsa de un arc voltaic la trecerea curentului electric ntre doi electrozi, ea facilitnd transferul direct de cldur ctre materialul solid. Intre cei doi electrozi este impusa si mentinuta o diferenta de potential care realizeaz descarcari cu intensitate si/sau frecventa care pot sa asigure o temperatur adecvat n funcie de tipul si cantitatea de deseu. Diferenta de potential poate varia in functie de debitul de alimentare al deseurilor in reactor. Conductorii electrici sunt electrozi consumabili din grafit presat-extrudat, fiecare electrod avand extremitati de filetare, capabile sa permita imbinarea reciproca prin infiletare intre elemente (sistem Kaplan). Reactorul cuprinde mijloace de alimentare continua de electrozi, care contin: - un spatiu care sa permita prinderea unuia dintre capetele electrodului; - un sistem care sa permita inaintarea electrodului prin intermediul peretelui recipientului; - un element de etansare capabil sa se opuna ptrunderii aerului in recipient pe durata inaintarii. Reactorul mai cuprinde mijloace pentru: - a mentine o diferenta de potential prestabilita intre electrozi pentru a genera descarcari electrice; - a evidentia un debit de alimentare a deseurilor in reactor; - a varia diferenta de potential, in baza debitului de gaz care trebuie mentinut constant, astfel incat aportul de caldura asociat acesor descarcari, poate varia in functie de debitul de deseu alimentat.
III. A treia faz a procesului tehnologic const n producerea gazului combustibil cu caracteristici

specifice n funcie de materia prim utilizat, respectiv a produselor solide adresate pieei materialelor de construcii: 1. Producerea/evacuarea syngazului din reactor, prevede urmtoarele etape tehnologice: Producerea gazului i evacuarea lui prin sistemul de vid, in mod continuu; depinzand de calitatea deseului introdus in reactor; gazul combustibil este compus din CO, H 2, CO2 si H2O, compusi caracteristici gazului de sinteza care pot fi transformati prin procesul de oxidare, in instalatia pentru obinerea energiei; Transferul gazului catre cazanul de abur, ca nlocuitor de pcur.
2. Evacuarea lavei bazaltice (amestecat cu partile anorganice), va fi realizata prin

intermediul conductei de evacuare din reactor, in acest scop fiind prevazuta o faza de obturare, prin solidificarea unei cantitati de lava reziduala (cca. 2 mm). Faza de evacuare se realizeaza prin deblocarea conductei (cu o elice facuta din material special care mentine conducta de evacuare neblocat), respectiv a obturarii cu topitura din interiorul reactorului pentru o cursa predeterminata, pana la o nou obturare ce va avea loc cu urmatoarea deschidere a conductei de evacuare. Obturarea este refacuta in momentul in care cantitatea de lava bazaltica se diminueaza pina la un nivel minim prestabilit. Lava topit se poate valorifica pentru obinerea de plci ceramice pentru pardoseli (industriale, municipale) prin turnarea acesteia n matrie avnd diferite suprafee, de regul 330x330x50, asemntoare pavelelor comercializate n prezent, materialul fiind ns de 10 ori mai dur si mai rezistent decat materialele de constructii cunoscute. Avantajul utilizrii lavei solidificate const n imobilizarea metalelor grele ntr-un material inert din punct de vedere chimic. Dup solidificare, materialul poate fi de asemenea mcinat i folosit ca adaos n materialele de construcii.

Pag 20

Fluxul tehnologic utilizat in prezent pentru producerea de energie prezinta un avantaj important care a facilitat aplicaia, respectiv nu cuprinde faza de rcire a gazelor. Rcirea se face de la 1800oC la 80oC prin expansiunea gazului ntr-un schimbtor de cldur tubular. Fluidul de rcire, apa, se poate nclzi de la cca. 6-7oC la 150oC fr un consum suplimentar de energie. In forma extins a procedeului brevetat, gazul urmeaz fazele succesive de post-tratament pentru a-l face adecvat operatiunilor de transformare energetica; racirea rapida a gazului, in special pentru a evita formarea compusilor nocivi, de exemplu dioxine si furani, sau alte substante care se pot forma pe durata racirii mai mare de 1 minut. Sistemul propus raceste gazul de la 1.000 0C la 800C in timp de jumatate de secunda, prin expansiune. Purificarea gazului de sinteza prin intermediul a trei sisteme de filtrare care sa elimine componentele nocive prezente in gaz: H2S (prin filtru cu ioni de Fe Filtru Lemming), particulele pana la 0,1 microni (prin filtru Hepa), si metalele grele care pot fi prezente in gaz (prin filtru cu crbune activ). Filtrarea i splarea gazului de sintez pentru a indeparta acidul sulfhidric, in special prin intermediul solutiei cu oxid i sare feroas. Elementele de noutate ale echipamentelor propuse a se realiza, ofer prin detaliile de concepie i constructive, suficiente argumente privind utilizarea i asimilarea de servicii avansate. Avantajele majore ale aplicrii procedeului de disociere moleculara cu plasma elaborat de ESCO-Gorj n cadrul SC UATAA SA Motru sunt: 1. se utilizeaz o schem de funcionare simplificat, comparativ cu cea din brevetul aferent procedeului; 2. se aplic procedeul n cadrul unei instalaii de producere a energiei termice/electrice de capacitate redus, comparativ cu cele existente n zon; 3. instalaia propus functioneaz n mod continuu cu meninerea constant a fluxului de gaz i a temperaturii ideale in interiorul reactorului, permind un consum de energie mult diminuat, comparativ cu alte instalaii dezvoltate pe baza unor brevete asemntoare; 4. la SC UATAA SA Motru syngazul ptrunde direct n cazan, datorit vidului de condensator caracteristic turbinei cu abur existente; 5. existena unor proiecte elaborate deja de ctre ESCO-GORJ care necesit numai punerea n oper i nu implic investiii suplimentare n proiectare; 6. existenta Acordului de asociere in participatiune care a legiferat o colaborare de durata intre specialistii ESCO-GORJ SRL si SC UATAA SA Motru; 7. existena unui sistem NOU, inovativ de purificare a gazelor evacuate la co de CO2, SOx, NOx, inclusiv prin desprfuire i asigurarea unei temperaturi de max. 150 oC a gazelor evacuate n mediu; 8. experiena de la SC UATAA SA se poate extinde la instalaii de capacitate mare.

Pag 21

5 6

10

8 7

1 sistem de alimentare cu deeuri presate, fr aer sau oxigen 2 rezervor acumulare deeuri presate fr aer 3 presa alimentare reactor 4 reactor primar 5 tampon pentru alimentare flux de gaz constant 67 expansor (cos de fum) 8 colector de rcire si de splare fum de la cazan (cu circuit nchis) 9 schimbtor de cldura pe placi pentru recuperare cldura 10 matri pentru obinerea pavelelor

lava vitrificata

aer

apa calda disponibila ENERGIE ELECTRICA

Pag 22

II.4.3. STRUCTURA INVESTITIEI

1 2 3

Investitii Modernizare complex generatoare 1 Instalatie experimentala pentru tratare poluanti Instalatie gaze combustibile pe baza de deseuri, proiect Instalatie gaze combustibile pe baza de deseuri, CP+val neamortizata Lucrari necesare pentru obtinere cenusa uscata TOTAL INVESTITIE

Total 325000 30000 219039 283616 66000 923655

2009 50000 15000 0 0 66000 131000

2010 275000 15000 142439 283616 716055

2011

76600

76600

INVESTITIA CONSIDERATA IN ANALIZA PENTRU PROIECT, include numai complex generatoare 1 care poate functiona cu cantitatea de deseuri maxima proiectata pentru Instalatia Syngaz. Investitiile in modernizare complex generatoare, instalatie experimentala pentru tratare poluanti si lucrarile necesare pentru obtinere cenusa uscata au fost derulate partial in 2009 si sunt in curs de realizare in 2010. Echipamente ce se achiziioneaz pentru Instalatia de gaze combustibile care face obiectul prezentului Plan de afaceri
Nr. crt. DETALIERE pe componente Valoare, Echipamentul/ capacitate Euro Sistem de prelucrare deeuri, inclusiv 1.445 alimentare primara: Buncar tampon (confectionat din tabla otel, teava, profil patrat) Sistem de alimentare secundara si terminala 8.030 reactor (confectionat din bara otel, cilindru in care intra snecul, teava otel inoxidabil) Reactor disociere molecular cu plasm : invelis exterior reactor, dispozitiv evacuare lava, electrozi, matrite DEBIASI pentru forme, sistem 218.520 alimentare cu energie electrica electrozi, invertor de putere, transformator de putere adecvat, control frecventa, Sistem de control-sistem sinoptic SCADA 40.000 Sistem de transport i insuflare gaz (compresor 26.000 in linie, teava in otel componenta a sistemului de evacuare gaz) TOTAL Contributie proprie cu echipamente Nr. crt. 1 Valoare, Euro 11.650 Valoare, lei 47.765 Utilizare Sistem selectare,preparare, 293.995 Valoare, lei 1 euro=4,1 lei 5924,5 Utilizare Sistem selectare,preparare, uscare cu abur de la central, mcinare Reactor disociere moleculara care cuprinde: Sistem alimentare reactor si stem de control

32.923

895.932

3 4

164.000 106.600

5 1.205.380

Sistem de introducere gaz in cazanul existent in SC UATAA SA

Echipamentul/ capacitate Sistem de prelucrare deeuri, inclusiv alimentare primara (senzor, snec)

Pag 23

Nr. crt.

Echipamentul/ capacitate

Valoare, Euro

Valoare, lei

Utilizare uscare cu abur de la central, mcinare Reactor disociere moleculara care cuprinde: Sistem alimentare reactor si stem de control

3 4

Sistem de alimentare secundara si terminala reactor (teava zircar, reductor) Reactor disociere molecular cu plasm (material refractar izolare reactor si evacuare lava, strat ext. izolare, sonde semnal analogic, scala, control ultrasunete, motor cu magneti evac. lava, motor, roti, sonde pt. sist. alimentare electrozi) Sistem de control-sistem sinoptic SCADA Sistem de transport i insuflare gaz (material refractar pentru evacuare gaz, pompe peristaltice pentru procesul de oxidare gaz, alimentare reactor cu produse gaz/lichid) TOTAL TOTAL GENERAL

3.560

14.596

66.250 2.700

271.625 11.070 Sistem de introducere gaz in cazanul existent in SC UATAA SA

5 6

84.160 378.155

345.056 1.550.436

Materii prime si materiale

Nr.crt. Tip material Furnizor Pondere cantitativa 45-50 tone /zi Cost Deseuri menajere cca 80%, fara costuri Deseuri reciclabile 100 Euro/to max. 20% 300 Euro/to 12-13 Euro/to

Deseuri

Municipalitatea Motru

2 3

Pacura Lignit

XXXX Societatea Nationala a Lignitului Oltenia

0,5 - 1 to/zi 200 to/zi

II.4.4. SUBCONTRACTARI SERVICII

Pana in prezent, SC ESCO-GORJ a subcontractat urmatoarele:

-

lucrarea de modernizare cazan UATAA astfel incat acesta sa se modifice astfel incat sa fie adaptat proiectului ce urmeaza a se implementa (sa devina posibila alimentarea acestuia cu gazul produs in reactor). Firma cu care s-a contractat aceasta lucrare este SC ENERGOMONTAJ SA Bucuresti. Proiectul de executie al lucrarii mai sus mentionate cu SC MECATRON SA Timisoara.

In cadrul proiectului se vor subcontracta urmatoarele lucrari si servicii:

-

Lucrari de realizare parti componente instalatie: buncar tampon, sistem de alimentare secundara si terminala reactor, reactor disociere moleculara cu plasma, sistem de transport si insuflare gaz

Pag 24

Servicii de asamblare si punere in functiune instalatie DMFP Servicii de cercetare analiza eficienta energetica in condiii de respectare a normelor de protecia mediului Servicii de cercetare pentru caracterizarea fizico-chimic a deeurilor i reziduurilor solide rezultate din proces Servicii de consultanta pentru managementul proiectului si audit financiar.

II.4.5. SISTEMUL DE CALITATE

Se va obtine ulterior .

II.5. MANAGEMENT SI PERSONAL Echipa de management ramane in structura existenta, respectiv: MARIO FABBRI RODICA DAVID ENRICO-SONO GIORGIO FARINA Administrator (inginer electromecanic specializat in fizica nucleara) Manager (fizician, MBA Romano-Canadian) Asociat (inginer informatician, specializat si in management) Asociat (inginer constructor)

Iar la personalul de operare se adauga n primii doi ani de implementare a proiectului un total de 13 persoane (4 existenti in prezent) din care 8 muncitori (cate 2 muncitori pentru cele 4 schimburi), 4 persoane angrenate n activitatea de cercetare-dezvoltare i 1 persoan de conducere, n urmtorii 10 ani de operare a noii instalaii totalul pesonalului va fi de 22 persoane din care 16 muncitori (cte 4 muncitori pentru cele 4 schimburi), aceleai 4 persoane n activitatea de cercetare-dezvoltare, la care se adaug 2 persoane pentru activitatea de conducere..

II. 6. COSTURI OPERATIONALE SI DE INTRETINERE Sunt prezentate in detaliu la capitolul V Plan financiar.

Pag 25

III. PLANUL DE MARKETING

III.1. ANALIZA PIEEI III.1.1. ARIA GEOGRAFIC DE ACOPERIRE A PRODUSULUI/SERVICIULUI ROMNIA REGIUNEA: JUDEUL: LOCALITATEA:

SUD-VEST OLTENIA GORJ MOTRU

III.1.2. CLIENI EXISTENI I POTENIALI Piaa pe care acioneaz societatea const din urmtoarele tipuri de produse i servicii: Piata producerii de energie electrica si termica din surse conventionale si neconventionale Piata deseurilor, prin oferirea unei alternative europene pentru distrugerea/eliminarea acestora Piata materialelor secundare de tip cenusa uscata, materiale vitrifiate pentru constructii s.a. Principalii beneficiari: SC UATAA MOTRU - conform contractului de asociere in participatiune dintre UATAA Motru si ESCO-GORJ acesta din urma devine furmizor unic de energie prin investitiile pe care s-a angajat sa le faca. UATAA va prelua de la ESCO energia si o va distribui prin reteaua proprie catre consumatorii finali Populatia Orasului Motru- imbunatarire servicii de distributie caldura si apa calda la populatie: 160 blocuri cu 6500 apartamente (98% din totalul apartamentelor din ora), 17.000 locuitori (74% din populaia oraului), 3 coli, 1 spital, 5 uniti industriale. Municipalitatea Motru - servicii de distrugere deseuri produse pe raza localitatii valorificandu-le in beneficiul bugetului municipal - ca alternativa la depozitarea acestora la depozitul din Barsesti (unde taxa de depozitare este de 18 EURO fara TVA pe tona de deseu).

Alte grupuri tinta vizate in urma realizarii proiectului:

Companii Energetice: Rezultatele cercetarii pot fi aplicate de toate Complexele Energetice la nivel naional att pe gaz-lichid, ct i pe crbuni, Rovinari, Ialnia, Turceni .a.. Cercetare: Institute de Cercetare cu preocupri n domeniul sistemelor de ardere, tiinta materialelor, tehnologii i produse refractare, echipamente termoenergetice s.a. Universitati: Universitatea din Craiova, Universitatea Brncui, Tg. Jiu, alte universiti cu preocupri n domeniul sistemelor de ardere, tiinta materialelor, tehnologii i echipamente termoenergetice s.a. Agentii, Servicii si Autoritati publice: Agentiile Regionale si Locale pentru Protectia Mediului

Pag 26

Agenti Economici: poteniali furnizori de produse i servicii bazate pe tehnologiile dezvoltate

III.1.3. PREVIZIONAREA PIEEI Energetica romneasc a ajuns la palierul de saturaie cu tehnologii energo-intensive, ca urmare a unor decizii de dezvoltare luate n urm cu 35-40 de ani. Producerea combinat a energiei electrice i termice, prin energie termic ntelegndu-se abur tehnologic pentru consumatorii industriali i ap fierbinte pentru nclzire i ap cald menajer, are o lung tradiie in Romnia. Centralele de cogenerare construite n Romnia s-au dezvoltat pe baza cererii de abur pentru consumatorii industriali, furniznd si agent termic pentru sistemele de termoficare urban. Dup 1990, cererea de energie termica a sczut semnificativ prin dispariia marilor consumatori industriali dar si prin deconectarea de la reeaua de termoficare a multor consumatori urbani, nemulumii de calitatea serviciului de alimentare centralizat cu energie termic. Rezultatul a fost o reducere semnificativ a cantitii de energie electric produs n cogenerare. Astfel, daca n 1990, energia electric produs n centrale de cogenerare reprezenta 40% din totalul produciei, in 2007 doar 16% din totalul electricitii mai era produs n centrale de cogenerare. Din punct de vedere tehnologic, majoritatea centralelor a rmas la stadiul anilor 1960 - 1970. n ultimii ani cogenerarea s-a bazat, n proporie de peste 80%, pe cererea de energie termic pentru alimentarea cu cldur a aglomerrilor urbane. n Romnia mai sunt racordai la sistemul centralizat de nclzire circa cinci milioane de gospodarii. i n sectorul de furnizare a sczut cererea; dac n oraele cu nclzire centralizat erau, n 1990, 251 furnizori, n 2007 au mai rmas doar 104, din care 22 operatori de centrale de cogenerare i 82 de centrale termice. Scznd cererea de energie termica, a fost necesar eficientizarea centralelor de cogenerare i acest lucru a fost realizat, n primul rnd prin crearea cadrului legislativ pentru promovarea cogenerrii, legislatie prezentata in detaliu ca cap. Strategia energetic a Romniei pentru perioada 2007-2020, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 1069/2007, prevede pentru energia termic urmtoarele obiective pe termen scurt: 1. stabilirea potenialului de cogenerare i trigenerare - industrial, pentru nclzire, agricol (consum termic i de frig); 2. creterea eficienei sistemelor de nclzire centralizat i meninerea pe aceast baz a consumului urban de energie termic; 3. identificarea tuturor resurselor energetice i primare locale din arealul de cogenerare. Din raportul ANRE rezulta ca piata energiei electrice si termice se prezinta astfel: Capacitatea electric instalat n unitile de producere n cogenerare: 4,43GW; Cea mai mare pondere n structura capacitii electrice o au turbinele cu abur, cu prize reglabile: o 84 % unitile cu turbine cu abur cu condensaie i prize, o 14,1% unitile cu turbine cu abur cu contrapresiune, o 0,7% unitile cu motoare termice o 1,3%; unitile cu turbine cu gaze Produciile de energie n centralele pe cogenerare realizate pe perioada de analiz s-au situat la: 13,07 TWh la energia electric

Pag 27

22,20 TWh la energia termic. Pe limite de vrst a unitilor n cogenerare se constat : ponderea mare de 53,4 % a capacitilor cu vrst mai mare de 30 de ani ponderea mic de 3,5% a capacitilor cu vrst mai mic de zece ani; Se observ c, cantitatea de energie electric produs n cogenerare, determinat n conformitate cu prevederile Anexei II din Directiva 2004/8/CE reprezint cca 11% din total energie electrice produs n Romnia fa de cantitatea total de energie electric produs n centrale de cogenerare care reprezint 26,2% din total producie. Pentru determinarea potenialului de cogenerare pentru anii 2010 si 2015 s-a luat n considerare producia de energie termic livrat n anul 2006 de ~22 TWh reprezentnd abur tehnologic i energie termic livrat populaiei. n ipotezele : unei creteri a produciei industriale de 5% pentru 2010 si 20% pentru orizontul 2015; reducerii consumului de energie termic pentru populaie cu 15% i respectiv 20%, pentru anii menionai; reducerii pierderilor n reelele termice de la 25% actualmente la 22% pentru 2010, respectiv 20% pentru 2015; retehnologizarea unitilor existente sau nlocuirea cu unele noi. S-a ajuns la concluzia c totalul energiei termice estimate a se produce n uniti de cogenerare de nalt eficien n anul 2010 este de 12585 TWh respectiv 11490 TWh pentru 2015. Aceast energie termic echivaleaz cu o putere electric instalat, n uniti de cogenerare de nalt eficien, de 1510 MW pentru 2010 i de 1379 MW pentru 2015. Avnd n vedere investiii anunate, aflate n diverse stadii de studii, planificare i proiectare se preconizeaz un potenial de cogenerare din surse regenerabile -biomas de 378 MW pentru anul 2015 (sursa Studiul privind Potenialul naional de cogenerare de eficien nalt OVMICCPET). Lund n considerare aplicaiile noi preconizate n industrie i cogenerarea din biomas puterea instalat n 2010 va fi de 1770 MW, iar pentru 2015 va fi de 2030 MW. n ultimul timp se constat penetrarea pe piaa tehnologiilor din Romnia a celor eficiente energetic i cu valoare adugat mare. Realizarea principalului obiectiv al sectorului energetic din Romnia, creterea eficienei economice, implic msuri de retehnologizare i modernizare, prin eforturi proprii sau prin transfer internaional de tehnologie, pentru a putea face fa noilor provocri ale epocii actuale. Folosirea combustibiliilor alternativi pentru dezvoltarea acestui proiect dovedete o opiune pe termen lung. Utilizarea deeurilor n scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative sociale i economice att pentru zonele urbane ct i rurale. In ceea ce priveste asigurarea materiei prime deeurile municipale solide, inclusiv cu ncrctur periculoas acestea nu constituie o problem. Statisticile arat c Romnia are un potenial considerabil privind deeurile municipale menajere si reciclabile. Nu este de aceea de mirare c marii productori i furnizori de tehnologii vd Romnia ca un pol de atracie pentru sectorul energetic cu implicaii deosebite (benefice) asupra mediului. Din totalul cantitatii de deseuri municipale cel mai mare procentaj il detin deseurile menajere si asimilabile. Acestea au o varietate de surse de proveninta dintre care cele mai importante ar fi: gospodariile, unitatile economice, institutiile, unitatile sanitare.

Pag 28

Dezvoltarea de noi tehnologii legate de producia de combustibili alternativi se poate dovedi un avantaj competitiv major pentru firmele romneti, care pot astfel implementa propriile proiecte de dezvoltare a afacerilor n domeniu i astfel crearea de valoare adugat. Prin rezultatele sale proiectul se adreseaz direct pieei, prin dimensiunea serviciilor oferite de beneficiarul direct, SC UATAA SA Motru i Consiliul Local Motru, astfel nct s fac fa solicitrilor cetenilor municipiului privind furnizarea de ap cald i cldur, respectiv: 160 blocuri cu 6500 apartamente (98% din totalul apartamentelor din ora), 17.000 locuitori (74% din populaia oraului), 3 coli, 1 spital, 5 uniti industriale. Pe perioada medie si lunga, ESCO GORJ poate deveni furnizor de energie si pentru alti potentiali beneficiari, dupa obtinerea licentelor necesare de la ANRE. Pentru creterea procentelor de utilizare a combustibililor alternativi n totalul combustibililor utilizai, asumate de UE, inclusiv de Romania (20% n 2020), proiectul i propune dezvoltarea unei tehnologii curate de producere a combustibililor alternativi, n cadrul unei societi comerciale, tip central termoelectric de capacitate mic, SC UATAA SA Motru, ct i eliminarea deeurilor municipale i a efectului depozitrii acesora, n ceea ce privete: asigurarea securitii resurselor prin lrgirea bazei de materii prime utilizate pentru producerea de energie prin dezvoltarea instalaiei DMFP; reducerea dependenei de combustibilii fosili tradiionali i demonstrarea capacitii de a gsi o alternativ la acetia; promovarea conceptului combustibililor alternativi care reprezint un obiectiv prioritar la nivel European att sub aspect al eficienei energetice pentru agenii economici ct i sub aspectul major al proteciei mediului; dezvoltarea durabil prin eliminarea deeurilor rezultate in municipiul Motru, in judetul Gorj i transformarea acestora n combustibili alternativi. Soluia propus de acest proiect propune conversia deeurilor municipale solide prin disociere molecular cu flacr de plasm n combustibili gazoi care pot fi folosii pentru producerea de cldur i/sau electricitate (combustibil gazos-syngaz) i produse solide (lichid-lav) cu o compoziie chimic valoroas.

Prin incinerare, reducerea de mas i volum a deeurilor determin o mbogire a acestora n metale grele comparativ cu coninutul lor n deeul iniial. Lava topit se poate valorifica pentru obinerea de plci ceramice pentru pardoseli (industriale, municipale) prin turnarea acesteia n matrie avnd diferite suprafee, de regul 330x330x50, asemntoare pavelelor comercializate n prezent, materialul fiind ns de 10 ori mai dur si mai rezistent decat materialele de constructii cunoscute. Avantajul utilizrii lavei solidificate const n imobilizarea metalelor grele ntr-un material inert din punct de vedere chimic. Dup solidificare, materialul poate fi de asemenea mcinat i folosit ca adaos n materialele de construcii. Aceasta reprezinta o alta piata pe care ESCO GORJ se poate dezvolta odata cu cresterea capacitatii de productie energie. III.1.4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A PRODUSULUI/SERVICIULUI N FUNCIE DE EVOLUIA PIEEI Rezultatele proiectului se ncadreaz n preocuprile generale la nivelul UE de utilizare a combustibililor curai, n locul combustibililor fosili (resurse sigure de energie, dar care se situeaz n topul generatorilor de emisii de gaze cu efect de ser). Aplicarea tehnologiei de disociere molecular cu flacr de plasm se va face indiferent de compoziia i caracteristicile deeurilor disponibile i de piaa diferitelor materiale reciclabile.

Pag 29

O pia adecvat i sigur pentru energie i alte produse rezultate din tratarea deeurilor este esenial pentru evitarea degradrii deeurilor prin depozitarea la gropile de gunoi. Potenialul de pia trebuie investigat nainte de luarea deciziilor privind sistemul de management al deeurilor. Cercetarea de pia are din pcate marele dezavantaj c este dependent de timp i schimbrile rapide pot modifica piaa n mod radical. Totui o cunoatere aprofundat a pieei poate preveni adesea efectele schimbrilor care ar putea uneori fi fatale. Piaa energiei poate fi considerat nelimitat. Din capitolele anterioare rezult c toate produsele rezultate din instalaia DMFP sunt comercializabile: SynGaz-ul rezultat din instalaia DMFP nu poate fi utilizat ca atare ci numai ca adaos la o turbin de gaz sau un cazan de CET care trebuie s fie situat n imediata apropiere a instalaiei n vederea evitrii condensului pe traseele de transport. El ar putea fi eventual i comprimat, operaie ns destul de costisitoare. n proiectul actual gazul brut rezultat din instalaia DMFP nu este disponibil pentru distribuie. Un consumator al acestuia, cum este n cazul de fa centrala termic UATAA Motru, ofer prin avantajele constructive, transferul syngazului direct n cazan evitndu-se investiia i costurile ridicate impuse de etapa de purificare gaz, necesar n cazul schemei complete din brevet. Curentul electric - este posibil s se produc electricitate din syngaz, n condiiile n care centrala UATAA funcioneaz i pe generarea de energie electric. n anul 2008 CET Motru a fost modernizata prin montarea unui turbogenerator TAKP cu o capacitate maxima de productie de 6,3 MW, care actualmente functioneaza plasnd UATAA Motru n circuitul productorilor de energie electric. Folosirea syngazului i pentru obinerea de energie electric poate avea un impact important asupra eficienei instalaiei dar aceasta depinde de structura tarifelor, contractelor de furnizare electricitate ctre consumatori sau populaie. Furnizorul de electricitate este responsabil pentru asigurarea puterii necesare atingerii nevoilor din aria de influen respectiv, n cazul nostrum municipiul Motru. Orice contract pentru furnizarea de electricitate va fi stabilit prin negocieri ntre pri ESCO-Gorj i UATAA, astfel nct s existe o pia competitiv de electricitate. Preul de furnizare a energiei n acest regim va tinde spre o valoare care s ncurajeze acest tip de furnizare a energiei. n prezent costurile sunt de 25 Euro/MWh. Acest pre ar putea reprezenta un punct de pornire pentru negocieri cu beneficiarul. Prin aplicarea proiectului costurile vor scadea cu 30% iar prin furnizarea ctre un ter, care nu utilizeaz combustibili fosili (ex. biogaz), preul de furnizare poate ajunge la 50 Euro/MWh. Profitul posibil din vnzarea ca energie electric variaz ntre 15-25 Euro/tona de deeu, lund n considerare o eficien energetic de 20% i o putere calorific de 10MJ/kg. Energie termic - asigurarea energiei pentru nclzirea oraului Produse reciclabile rezultate din faza de pregtire i utilizare deeuri - Valoarea produselor reciclabile ale oricrui proces depinde de existena unei piee pentru acestea. n scopul gsirii unei utilizri i a unei piee, calitatea unui anumit material trebuie s se conformeze unor cerine de aplicare. Aceste aplicaii ar trebui s fie mai adecvate comparativ cu altele, necesitatea unei evaluri fiind cerut n toate cazurile. Cu ct este mai ridicat calitatea unui produs, cu att este mai mare utilitatea i valoarea acestuia, ns pentru atingerea acestui nivel trebuie aplicat o ajustare, care va reduce beneficiul net al productorului. Valoarea final a oricrui produs va fi stabilit numai dup o perioad de ncercri i prospectri active ale pieei prin care potenialii beneficiari s poat fi convini de beneficiile acestuia.

Pag 30

n urma procesrii deeurilor pentru a fi utilizate n instalaia DMFP, dar i dup tratamentul termic, vor rezulta, urmtoarele produse solide, reciclabile: - Pietre - vor fi reciclate prin transferarea lor ca material de umplutur pentru construcii; - Sticl, resturi ceramice - vor fi reciclate prin transferarea ctre beneficiari interesai. Valoarea amestecului este de cca. 2 Euro/ to. Valoarea amestecului de sticl colorat este de cca. 1 Euro/to; - Metale vor fi reciclate prin transferarea ctre un productor de font. Valoarea fierului vechi este de cca. 10 Euro/to. - Nemetale vor fi reciclate prin topire, dar valoarea lor depinde de cantitatea de impuriti; Metalele i nemetalele separate vor fi stocate separate i vndute ca fier vechi la preul pieei. - Lava vitrificat va fi reciclat ca pavele, pentru scopuri industriale(pavare hale i drumuri de acces) sau alte necesiti ale comunitii locale. Sintez privind piaa i produsele oferite de instalaia DMFP O privire de ansamblu a opiunilor de pia a produselor care rezult din tratarea deeurilor n instalaia DMFP. Produsul Opiuni de pia Electricitate Abur Ap cald Pietre Resturi sticl/ceramice Metale/nemetale Lava vitrificat Alimentarea sistemului existent de furnizare; casnic, industrie Producerea de energie termic; casnic, industrie Producerea de energie termic; casnic, industrie Materiale de construcii Materiale pentru industria de profil Fier vechi pentru topitorii particulare Materiale de construcii (pavele, pentru scopuri industriale i casnice)

Toate produsele vor trebui ns s ndeplineasc standardele de calitate, acceptate att de mediu cat i de consumator.

III.1.5. COMPETITORI. AVANTAJELE FA DE COMPETITORI Pentru acest gen de produse/servicii nu exista deocamdata concurenta, intrucat tehnologia folosita pentru prelucrarea/distrugerea deseurilor utilizeaza soluii noi inovative de producere energie electric i termic. Reamintim ca aceasta tehnologie aduce pe langa avantajul inlocuirii combustibilului solid si pacurii folosita de UATAA pentru obtinerea de energie termica si o metoda de prelucrare moderna si prietenoasa cu mediul inconjurator a deseurilor. In plus reziduurile nocive rezultate in urma prelucrarii deseurilor prin disociere moleculara cu plasma pot fi transformate ulterior n materiale utile economic utilizate n componena unor materiale de construcii. Nici o alta metoda folosita in prezent pentru distrugerea deseurilor nu aduce atatea beneficii atat de natura economica cat si ecologica. La nivelul Municipiului Motru nu exista concurenta pentru energia electrica. Pentru energia termica alternativele de genul centralelor proprii sunt foarte putine la numar avand in vedere si faptul ca Municipiul Motru a fost racordat la reteaua de gaze de curand. Urmarind principiul proximitatii la care se adauga si preturile scazute de preluare a deseurilor pe care le practica ESCO GORJ fata de depozitul ecologic Barsesti conduc la un avantaj competitiv clar pentru ESCO.
Pag 31

III. 2. STRATEGIA DE MARKETING

III.2.1. CONSIDERATII GENERALE n etapa de lansare a unui produs nou = ENERGIE NECONVENTIONALA produsa prin utilizarea syngaz-ului (gaz sintetic) rezultat in urma prelucrarii deseurilor, aferent unei noi tehnologii=DISOCIERE MOLECULARA CU FLACARA DE PLASMA, societatea poate s stabileasc un nivel ridicat sau sczut pentru fiecare din variabilele de marketing pre, promovare, distribuie, calitatea produsului. Lundu-se n considerare numai preul i promovarea, ESCO GORJ SRL poate aplica una din cele patru strategii de lansare acestui nou produs/tehnologii: 1. Exploatarea rapid. Lansarea noului produs la un pre ridicat i la un nivel ridicat de promovare. Aceast strategie este indicat atunci cnd o mare parte din piaa potenial nu cunoate produsul; cei care afl de existena produsului sunt nerbdtori s-l utilizeze i pot s plteasc preul cerut. 2. Exploatarea lent. Lansarea noului produs la un pre ridicat i un nivel sczut de promovare. Aceast strategie are sens atunci cnd mrimea pieei este limitat, majoritatea cumprtorilor au aflat de existena produsului i sunt dispui s plteasc un pre ridicat iar pericolul concurenei poteniale nu este iminent. 3. Penetrarea rapid. Strategia presupune lansarea noului produs la un pre sczut i cu cheltuieli masive de promovare. Strategia are sens atunci cnd piaa este mare, cumprtorii nu tiu de existena produsului, majoritatea sunt sensibili la pre i costurile unitare de producie variaz invers proporional cu scara de producie a societatii si cu acumularea experienei de productie. 4. Penetrarea lent. Strategia const n lansarea noului produs la un pre sczut i un nivel sczut de promovare. Aceast strategie are sens atunci cnd piaa este mare, cumprtorii cunosc n mare msur produsul, sunt sensibili la pre i exist un oarecare pericol de concuren. In cazul produsului lansat de ESCO GORJ o combinatie intre Exploatarea Lenta si Penetrarea Rapida reprezinta solutia cea mai adecvata pentru patrunderea pe piata regionala si apoi nationala de energie neconventionala. Pe parcursul etapei de cretere, ESCO GORJ SRL poate s apeleze la mai multe strategii, pentru a susine pe o perioad ct mai lung ritmul rapid de cretere a vnzrilor: 1. mbuntete calitatea produsului, adaug produsului atribute caracteristice noi. Intr pe segmente noi de piaa. 2. i mrete zona de acoperire a distribuiei i intr pe noi canale de distribuie. 3. Renun la publicitatea de informare i trece la cea de creare a preferinei pentru produs. 4. i micoreaz preurile, pentru a atrage acei cumprtori sensibili la pre. Ultimul element strategic, important pentru firm, l reprezint gradul de nnoire a produsului. n funcie de acest criteriu, variantele strategice sunt: meninerea gradului de noutate;
Pag 32

perfecionarea produselor existente, vizeaz doar o mbuntire a produsului n vederea prelungirii fazei de maturitate a acestuia, mai ales prin categoriile de deseuri utilizate ca materie prima; asimilarea de noi produse, utilizat pentru a nlocui produsele vechi, care vor fi retrase de pe pia. In sine energia neconventionala este un produs care inlocuieste un alt produs vechi energia conventionala obtinuta prin tehnologii depasite, devenite nerentabile si cu implicatii negative aupra protectiei mediului si in curs de epuizare ca resursa naturala. Energia neconventionala se afla in prima faza de dezvoltare si asa cum rezulta din strategiile internationale si nationale piata pentru acest produs nu poate fi decat in crestere.

n general, o strategie de marketing este alctuit din urmtoarele strategii pariale: strategia de aciune, strategia rezultatelor i strategia angajrii. Strategia de aciune stabilete: produsele sau gama de produse/servicii complementare care urmeaz s fie introduse pe piata; nivelul preurilor practicate la beneficiar; regiunea i respectiv pieele pe care se va comercializa produsul; canalele de distribuie utilizate. Strategia rezultatelor motiveaz aciunile societatii prin abordarea prioritar a unor domenii cum ar fi: utilitatea social a produselor; utilizarea complet a capacitilor de producie sau a forei de munc; prioritile tehnice. Strategia angajrii stabilete cine, cnd i unde va executa aciunile concrete cuprinse n strategia n cauz. Tactica de marketing realizeaz transpunerea efectiv n practic a strategiilor de marketing ale unei societati. Strategia managerial a ESCO GORJ SRL are n vedere totalitatea eforturilor managementului focalizate ctre dirijarea reaciei firmei la oportunitile, schimbrile i dificultile pieei n funcie de competenele i de resursele de care dispune pentru asigurarea avantajelor competitive care conduc la creterea siguranei afacerii, mbuntirea comportamentului firmei n afaceri, i nu n ultimul rnd maximizarea profitului, surs de promovare continu a investiiilor n vederea dezvoltrii i modernizrii. Este cunoscut faptul c valoarea activitii unei Societati este dependent de structura sectorului i a sub-sectorului n care aceasta acioneaz sau a crui produse le comercializeaz. Valoarea sectorului este dat de variabilele intrasectoriale care definesc piaa i a celor extrasectoriale care stabilesc relaiile dintre pieele de referin i cele colaterale. Datorit acestui fapt ESCO GORJ SRL a cutat nc de la nfiinare s-i defineasc foarte bine segmentul de pia care l acoper, n paralel cu elaborarea unor strategii manageriale cu obiective constnd n diversificarea activitii i extinderea pieei, precum i consolidarea pieei existente. Societatea urmareste atacarea unor domenii noi printr-o strategie care vizeaza obtinerea de avantaje prin valorificarea superioara a unor oportunitati determinate in principal de piat si de procesul tehnologic, cu un grad de incertitudine care poate conduce la riscuri pe care ESCO GORJ SRL ncearc s le elimine prin metodele prezentate anterior.

III.2.2. POLITICA DE PREURI I TARIFE Preul reprezint cea mai mobil component a mixului de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbrile de pre atrag de regul un rspuns imediat din partea pieei.

Pag 33

Politica de pre a societatii poate fi pe deplin utilizat n folosul ei doar n condiiile n care ea beneficiaz de o viziune de perspectiv asupra evoluiei pieei int, la fel cum stau lucrurile i n cazul celorlalte componente ale mixului de marketing. Cu alte cuvinte, chiar dac nu reprezint o variabil n totalitate controlabil, preul poate totui s fie obiectul unei orientri strategice. Politica de pre se afl ntr-o strns legtur cu strategia de pia i cu celelalte componente ale mixului de marketing (politica de produs, distribuie i promovare). Strategia de pia constituie punctul de plecare pentru ntregul mix de marketing, deci i pentru politica de produs. Pentru politica de pre, acest lucru presupune ncadrarea acesteia n strategia global a ESCO GORJ SRL fa de pia i raportarea la obiectivele strategiei de pia. Legturile cu strategia de pia ntresc i corelarea politicii de pre cu celelalte componente ale mixului de marketing. De fapt, toate componentele mixului au ca punct de plecare piaa cu cerinele ei si astfel ESCO GORJ SRL are o anumita atitudine si raspunde la cerintele pietei rezultand astfel anumite strategii. Ele alctuiesc un tot unitar pentru c au un punct comun de raportare. Cele mai strnse legturi ale preului, fa de celelalte componente ale mixului, sunt cu produsul, el reprezentnd de altfel una din componentele acorporale (poate cea mai important) ale acestuia. Rspunznd unei strategii de pia care prevede concentrarea activitii de desfacere pe un anumit segment de pia, produsul va avea anumite caracteristici, dar i un nivel al preului corespunztor exigenelor i nevoilor consumatorilor poteniali care alctuiesc segmentul respectiv. Corelaia dintre politica de pre i cea de distribuie se realizeaz, de asemenea, pe baza unei strategii de pia comune. O legtur puternic exist i ntre politica de pre i politica promoional. Aceste dou componente ale mixului de marketing se sprijin reciproc, rezultnd combinaii dintre cele mai reuite din punct de vedere al rezultatelor economice (de exemplu reduceri promoionale de pre). De altfel, nu de puine ori chiar preul reprezint un obiect al activitii promoionale. Ca o concluzie, dei preul este un nsoitor permanent al produsului, el nu este o reflectare exclusiv a acestuia, ci intervine ca element de contact i de armonizare ntre produs i piaaint cruia i se adreseaz. Alegerea strategiei de pre in cazul acestui proiect trebuie s aib n vedere o serie de elemente precum: etapa din ciclul de via al produsului; sezonalitatea produsului; categoriile de consumatori crora i se adreseaz; poziia deinut de ESCO GORJ SRL pe pia; structura costurilor societatii; estimarea profitului la diferite nivele de pre. Ca obiective urmrite de politica de pre, pot fi: obinerea de profit pe termen scurt, maximizarea volumului vnzrilor, fructificarea avantajului de pia, promovarea unui produs superior. n stabilirea unui anumit nivel al preului societatea se poate orienta dup costuri sau dup cerere. Orientarea dup costuri presupune ca preul s acopere integral costurile de producie i s permit obinerea unui profit net.

Pag 34

Orientarea dup concuren presupune compararea preurilor produselor societatii cu cele ale principalilor si concureni. Orientarea dup cerere presupune stabilirea acelui nivel al preului pe care piaa l poate suporta, adic nivelul la care consumatorii percep valoarea produsului oferit. Toate aceste variante de orientare pot fi valabile in cazul ESCO GORJ, de aceea vor fi luate in considerare si deciziile se vor baza pe situatia din teren si pe previzionarile la nivel national si european. Deciziile referitoare la pre trebuie s fie subordonate deciziilor referitoare la strategia de marketing a societatii, innd cont i de obiectivele de marketing ale acesteia, ceea ce presupune n practic adoptarea unui model liniar, care progreseaz etap cu etap pn la stabilirea unui nivel final al preului . Decizia de pre poate fi luat i printr-o abordare strategic, care ncearc s in cont att de obiectivele generale ale societatii i situaia ei competitiv, ct i de caracteristicile consumatorilor. Strategiile de pre pot fi adoptate n funcie de urmtoarele trei criterii: 1. n funcie de raportul calitate pre la care este vndut un produs: Calitatea Produsului
Ridicat Medie Sczut

Strategia de excepie Strategia preului exagerat Strategia jefuirii Ridicat

Strategia valorii Strategia valorii ridicate superioare Strategia valorii Strategia valorii medii acceptabile Strategia falsei Strategia economii economisirii Mediu Sczut

2. Dup nivelul preurilor: strategia preurilor nalte, care poate presupune adoptarea urmtoarelor tipuri: preuri de fructificare a avantajului de pia preuri pentru performane de excepie preuri cu rol de protecie strategia preurilor moderate, avnd ca form preurile psihologice strategia preurilor sczute, cu posibile tipuri precum: preuri promoionale preuri de ptrundere pe o nou pia preuri de descurajare a concurenilor 3. n funcie de nivelul mobilitii al preurilor: strategia preurilor cu mobilitate ridicat strategia preurilor cu mobilitate medie strategia preurilor cu mobilitate sczut. n stabilirea strategiei de pre se ine cont i de durata de aplicare a acesteia. Astfel, ea poate fi elaborat pe termen scurt, mediu sau lung. Stabilirea pretului se poate face prin 2 metode: Varianta A: Stabilirea pretului prin cost + cota profit Se pune intrebarea: Exista piata pentru asemenea servicii la aceste preturi?

Pag 35

 Varianta B: Pretul de piata Se pune ntrebarea: Care este pretul pietei, pot acoperi costurile si eventual aduce profit? Calitate produs ESCO GORJ: mediu ridicata, Strategia Valorii Medii. Nivel Pret ESCO GORJ - strategia preturilor scazute Mobilitate pret ESCO GORJ mobilitate medie Metoda de stabilire a pretului a luat in considerare ambele variante acopera costul pe productie si marja de profit si se incadreaza in preturile existente pe piata, chiar si la limita inferioara. * * *

Cea mai importanta tendinta in piata de energie este continua crestere a pretului. In ultimii ani s-a constat accelerarea acestei tendinte, cauzata de motive politice si economice. Pretul energiei neconventionale poate creste chiar mai rapid datorita caracteristicilor prietenoase fata de mediu si preocuparilor tarilor industrializate pentru controlul poluarii. Este necesar sa luam in consideratie o crestere a productiei de energie neconventionala in viitor in intreaga lume, fara sa omitem cresterea utilizarii altor combustibili alternativi. In prezent costurile aferente producerii energiei neconventionale prin tehnologia de disociere cu flacara de plasma sunt estimate cu acuratete redusa, mergandu-se pe preturi minime, o imagine corecta a costurilor reale va fi posibila in partea finala a proiectului de cercetare. Proiectul propus are ca scop, pe langa demonstrarea performantelor tehnice ale produsului si evaluarea costurilor aferente functie de tehnologia selectata ca cea mai adecvata. Pentru scopul lucrarii de fata se considera un pret de vanzare pentru energia neconventionala situat la un nivel egal cu limitele inferioare pentru fiecare categorie, respectiv:

energie electric la un pre de vnzare de 36 euro/MWh, inscriindu-se in limita inferioara a preturilor existente pe piata, 30-50 Euro/MWH energie termic la un pre de vnzare de 45 euro/Gcal, inscriindu-se in limita inferioara a preturilor existente pe piata, 45-60 euro/Gcal prelucrarea deeurilor menajere, n proporie de 80% din totalul de deeuri utilizate, la un pre de 10 euro/ton, la jumatate fata de taxa perceputa la gropile ecologice de depozitare valorificarea produselor secundare vitrificate la un pre de 3 euro/ton valorificarea produselor pentru construcii obinute din cenua uscat la un pre de 15 euro/ton.

O alta motivatie pentru care calculele au fost facute la preturi minime o reprezinta dificultatea de a patrunde pe o piata traditionala, in care companiile mici producatoare de energie au de infruntat multe bariere pana sa devina un real jucator pe piata.

Pag 36

III.2.3. STRATEGIA DE VANZARI (VANZARI DIRECTE, DISTRIBUTII DIRECTE, EMAIL, RECIPROCITATE, ETC.) Analiza traseului parcurs de produs, ntr-un anumit interval de timp, ntre producie i consum, este cuantificat n accepiunea marketingului de o noiune cuprinztoare, incluznd procese i activiti eterogene, numit distribuie. Conceptul de distribuie are n vedere, n primul rnd, itinerarul pe care l parcurg produsele pe pia, de la productor la consumatorul final (productori, intermediarii i consumatori). Aceti participani la deplasarea succesiv a produselor de-a lungul acestui traseu alctuiesc, ceea ce n terminologia marketingului se numete un canal de distribuie. Se poate spune c distribuia se refer la totalitatea activitilor economice care au loc pe traseul parcurs de produs ntre productor si consumatorul final. Ea cuprinde dou procese, distincte, importante: gestionarea canalelor de distribuie, adic a prii economice a traseului produselor i logistica produselor (distribuia fizic) care are n vedere latura fizic a traseului de la productor la consumatorul final. Deci, cu alte cuvinte putem spune c politica de distribuie a societatii are drept scop strategic identificarea variantei (variantelor) optime att pentru circuitul fizic ct i pentru cel economic al produselor. Modul n care produsele parcurg un traseu economic pentru a ajunge la consumatorii finali, prezint importan nu numai pentru buna funcionare mecanismului economic n general, ci i pentru (poate n primul rnd) poziia societatii pe pia la un anumit moment. Stabilirea i funcionarea canalelor de distribuie, a circulaiei pe care o au produsele n funcie de specificul acestor canale reprezint un proces important care are n vedere tocmai latura economic a procesului. Acest proces are n vedere identificarea modului n care se realizeaz actele de vnzarecumprare, prin intermediul crora, odat cu micarea efectiv a produselor are loc i schimbarea proprietii asupra lor, respectiv transferarea succesiva a dreptului de proprietar de la productor la consumator. Conectarea unui sistem de canale de distribuie la trsturile mediului extern are implicaii majore asupra aspectului acestuia i anume, asupra unor aspecte precum: componentele, amploarea, costul unui canal de distribuie. n toate cazurile, un canal de distribuie cuprinde sigur cel puin dou elemente: productorul i consumatorul. Celor doi, care reprezint punctele extreme - de nceput i de sfrit - ale unui canal de distribuie, li se pot altura un lan de verigi succesive pe care produsele le parcurg. Fundamentarea variantelor strategiei de distribuie, ca dealtfel i modalitile ei concrete de adaptare, reprezint elemente de maxim importan ale conducerii activitii societatii, indiferent de numrul i diversitatea elementelor pe care le implic procesul de distribuie a produsului societatii, de interesele ce domina activitatea acestora. O strategie n domeniul distribuiei, trebuie sa permit o armonizare a strategiilor tuturor participanilor implicai n distribuia unui anumit produs. Deciziile care vizeaz politica de distribuie i strategiile corespunztoare acesteia, trebuie s acopere mai multe probleme: dimensiunile canalului de distribuie, amploarea procesului de distribuie, gradul de participare a societatii la activitile de distribuie, controlul asupra procesului de distribuie, caracteristicile logisticii mrfurilor. Toate aceste elemente reprezint i criterii n funcie de care societatea i fundamenteaz strategia de distribuie. Dimensiunile canalului de distribuie reprezint un prim criteriu de difereniere a strategiilor. Astfel, n funcie de natura produsului, a pieei dar i a altor factori societatea poate alege dintre urmtoarele variante:

Pag 37

 Strategia distribuiei directe (fr intermediari) Strategia distribuiei prin canale scurte (cu un singur intermediar) varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ Strategia distribuiei prin canale lungi (doi sau mai muli intermediari) Un al doilea criteriu l reprezint amploarea distribuiei. Acest criteriu are n vedere limea canalului de distribuie, privit ns nu doar n termeni cantitativi. Strategia poate viza o: Distribuie extensiv, respectiv, o difuzare larga a produselor, prin cele mai diverse tipuri de intermediari; Distribuie selectiv, printr-un numr redus de intermediari, specializat - varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ; Distribuie exclusiv, recurgndu-se la un singur tip de intermediar. n funcie de gradul de participare a societatii n activitatea canalului de distribuie variantele strategice vizeaz: Distribuia produselor prin aparat propriu; Distribuia produselor prin intermediari varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ; Distribuia produselor prin aparat propriu si intermediari. Gradul de control asupra procesului de distribuie reprezint un alt element definitoriu al strategiei. Variantele strategice merg de la un control total, pana la un control inexistent, astfel: Strategia controlului total; Strategia controlului ridicat; Strategia controlului mediu varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ; Strategia controlului sczut; Strategia controlului inexistent. Din punct de vedere a elasticitii aparatului de distribuie, flexibilitatea acestuia la schimbrile cerinelor pieei, poate determina urmtoarele variante strategice: Strategia flexibilitii ridicate varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ; Strategia flexibilitii medii; Strategia flexibilitii sczute. Logistica mrfurilor reprezint un ultim element de difereniere a strategiei de distribuie. Modalitile concrete prin care societatea este angrenat n procesul micrii fizice a mrfurilor delimiteaz aa numitele strategii logistice care nu sunt altceva modalitile concrete prin care societatea realizeaz activitile componente ale distribuiei fizice. S.C. ESCO GORJ va apela la strategia de distributie bazata pe intermediari, respectiv centre enegetice similare celei de la Motru, centre la care ESCO va realiza instalatii similare de disociere moleculara cu flacara de plasma sau carora le va vinde tehnologia care produce energia neconventionala. Politica ESCO GORJ este flexibila in domeniul vanzarilor, putand merge pana la vanzarea de energie neconventionala asa cum este cazul in prezent prin contractul de asociere in participatiune incheiat cu UATAA Motru sau poate vinde instalatia, sau tehnologia de disociere moleculara cu flacara de plasma. In functie de produsul pe care il vinde lantul de distributie va cuprinde unul sau mai multi intermediari. Din punctul de vedere al logisticii un punct critic il reprezinta aprovizionarea cu deseuri, asigurarea cantitatilor necesare respectand pe cat posibil principiul proximitatii si controlul permanent al calitatii deseurilor.

Pag 38

III.2.4. STIMULAREA/ PROMOVAREA VANZARILOR Promovarea reprezint acea parte a procesului de comunicaie al societatii prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode i tehnici specifice (concretizate n activiti promoionale), ncearc s influeneze comportamentul clienilor si actuali i poteniali n vederea obinerii unor rezultate ct mai bune (profituri) pe o perioad mai lung de timp. Aceast definire a complexului proces promoional ncearc s explice faptul c numai anumite activiti de comunicare ale societatii, realizate cu scopul clar de a modifica ceva n comportamentul clienilor poteniali (de regul, mbuntirea imaginii societatii i a produselor sale, concretizat pn la urm ntr-un volum mai mare de vnzri), pot fi considerate drept activiti promoionale desfurate n vederea atingerii obiectivelor strategice ale politicii promoionale pe care i-a stabilit-o societatea. Avnd ca obiectiv principal o mai bun informare a clienilor actuali i poteniali, n vederea satisfacerii n cele mai bune condiii a nevoilor acestora, societatea urmrete n acelai timp s-i asigure profituri ct mai substaniale pentru un interval de timp ct mai mare. O problem foarte important este ca societatea - prin produsul sau i prin comportamentul pe pia - s confirme informaiile transmise, pentru c altfel clienii poteniali se pot considera nelai i toate aciunile promoionale realizate de firm nu vor avea nici un efect pozitiv, ba din contr, pot afecta n sens negativ imaginea pe care societatea o are pe pia. Obinerea unor rezultate economice bune nu se poate realiza fr o viziune unitar asupra tuturor componentelor mixului de marketing (politica de produs, politica de pre, politica de distribuie, politica promoional) pe care societatea ar trebui s i le stabileasc. Transpunerea n practic a politicii de marketing propuse se realizeaz prin intermediul strategiilor i tacticilor de marketing. Numeroase ar putea fi elementele care s diferenieze strategia promoional pe care o poate adopta societatea. Dintre criteriile ce ar putea fi folosite, cele mai semnificative sunt: obiectivele urmrite a fi atinse prin intermediul activitii promoionale, rolul activitii promoionale, atitudinea fa de structura pieei, frecvena de desfurare n timp, precum i modalitatea de organizare a activitii promoionale. Obiectivele urmrite a fi realizate prin intermediul activitii promoionale pot fi n principal dou: promovarea produsului/tehnologiei i promovarea imaginii organizaiei. n funcie de al doilea criteriu, societatea, avnd n vedere att potenialul propriu ct i situaia existent pe pia, poate s opteze pentru o strategie defensiv sau pentru o strategie ofensiv. Cea de a doua variant poate fi realizat cu cel puin dou intensiti i anume o strategie ofensiv moderat sau o strategie ofensiv agresiv. Aceast din urm variant nu poate fi aleas dect n cazul unui potenial ridicat al pieei unde este realizat. Avnd n vedere structura foarte complex a pieelor actuale pe care acioneaz, societatea ar trebui s-i diferenieze strategia n funcie de segmentele de consumatori pe care le ntlnete pe o anumit pia. Astfel, societatea poate alege o strategie difereniat, atunci cnd activitile promoionale desfurate sunt adaptate fiecrui segment de consumatori existent pe pia, o strategie concentrat cnd i adapteaz aciunile promoionale n funcie de anumite segmente pe care societatea le vizeaz prin activitatea promoional desfurat i o strategie nedifereniat atunci cnd aciunile promoionale sunt aceleai indiferent de segmentul de pia vizat.

Pag 39

Frecvena cu care se pot desfura activitile promoionale difer n funcie de numeroase elemente. Bugetul promoional, nivelul concurenei pe pia, sezonalitatea pieei sunt cteva dintre elementele care determin o frecven mai mic sau mai mare cu care se desfoar activitatea promoional. Se poate avea n vedere o strategie a activitii promoionale permanente, atunci cnd frecvena este ridicat, sau o strategie a activitii promoionale intermitente atunci cnd frecvena este mic. Modalitile de organizare a activitii promoionale ar putea constitui poate cel mai important criteriu al alegerii strategiei promoionale i aceasta pentru c de fapt de modul n care este transpus n practic decizia, luat n sfera politicii promoionale, depinde succesul aciunilor promoionale ce se vor desfura. n funcie de acest criteriu strategia aleas poate fi cea a organizrii n cadrul firmei societatii cu fore proprii sau a organizrii n afara acesteia cu ajutorul firmelor specializate. Strategia de promovare a vanzarilor pe care ESCO GORJ o are in vedere este de tip ofensiv agresiva si va fi dedicata grupurilor tinta pe care Societatea le are in vedere pentru produsele pe care le ofera, respectiv: strategie promovare tehnologie de disociere moleculara cu flacara de plasma pentru centrele energetice la care acest tip de procedeu se poate implementa strategie de promovare energie neconventionala pentru alte tipuri de aplicatii industriale strategie de promovare servicii de preluare deseuri menajere pentru autoritati locale strategie de promovare valorificare produse secundare: lava vitrificata si cenusa uscata.

III.2.5. STRATEGIA DE PUBLICITATE Dup identificarea pieei-int, a obiectivelor i a concurenilor este necesar planificarea modului n care ESCO GORJ SRL va utiliza oportunitile existente pe pia i o determinare clar a modului n care se va cuceri segmentul de pia dorit. Fixarea scopurilor i obiectivelor de marketing precede alegerea celei mai adecvate strategii. Pentru a alege cea mai potrivit strategie concurenial de marketing, Societatea va ine cont de poziia sa n cadrul ramurii de activitate, de obiectivele fixate, de oportunitile existente i de resursele disponibile. Oportunitatile pe care ESCO GORJ SRL le are pe pia - n calitate de unic deintor al tehnologiei de disociere molecular cu flacr de plasm, n conturarea strategiei sale de marketing sunt: extinderea pieei pentru toate activitile care deriv din utilizarea tehnologiei, prin gsirea unor noi utilizatori ai produselor/serviciilor rezultate; mrirea ponderii deinute pe piaa energiei neconvenionale la nivel regional si mai apoi naional prezint interes dac profitabilitatea crete odat cu obinerea unei cote de pia mai mari. Eficiena unui plan de marketing la ESCO GORJ SRL nu poate fi conceput fr urmtoarele secvene extrem de necesare, i anume: Promovarea produselor = energie neconvenional, gaz sintetic, lav vitrificat, cenus uscat sau

Pag 40

Promovarea Tehnologiei = tratarea deseurilor prin discociere molecular cu flacara de plasma n scopul recuperrii/ producerii de energie regenerabila sau Promovarea Serviciilor = eliminarea deseurilor menajere municipale, acolo unde este cazul si a deseurilor reciclabile. Relaiile publice ca element al strategiei de marketing. Promovarea produsului/serviciului poate duce fie la succesul, fie la falimentul afacerii. A avea un produs/serviciu competitiv i a nu-l promova este ca i cum nu s-ar desfura activitatea respectiv. Att ESCO GORJ SRL, ct i produsele acesteia trebuie s fie promovate. Scopul promovrii este, n ordinea prioritii: de a informa clienii existeni i poteniali;

de a crea o imagine favorabil a societatii;

de a crete cifra de afaceri.

Strategia de promovare cuprins n Planul de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente: Efectul dorit n promovare; Costurile care le implic promovarea; Mesajul ce va genera efectul dorit; Mijloace mass-media ce vor fi utilizate; Analiza rezultatelor promovrii.

Efectul dorit n promovare. Este absolut necesar s fie identificate de la nceput obiectivele strategiei promoionale. Avnd mai mult feedback din partea grupurilor int directe i indirecte, se poate analiza mai uor succesul i eficacitatea demersurilor promoionale. Costurile pe care le implic promovarea. Exist 4 moduri principale de dimensionare a costurilor acestei activitii, i anume: Stabilirea cuantumului pe care i-l poate permite ESCO GORJ SRL pentru promovare produsului/serviciului; Cuantificarea procentului de vnzri al afacerii; Realizarea analizei cost-beneficiu (care presupune experien i ncredere crescut n efectele promovrii) Acionarea n aceeai manier cu competitorii (numai dac acetia exist). Mesajul ce va genera efectul dorit. Prin aflarea rspunsului la ntrebarea: De ce ar cumpra clienii produsul/ serviciul oferit de ESCO GORJSRL?, se poate stabili mesajul promoional care va beneficia de forma i direcia care vor produce astfel cel mai mare efect. Mijloacele mass-media ce vor fi utilizate. Nu toate mijloacele de comunicare n mas au acelai rezultat, dar nici acelai cost de utilizare. Trebuie alese acele ci ce se potrivesc cel mai bine naturii i stadiului afacerii. Nici o afacere cu

Pag 41

o cot de afaceri sczut nu va ncepe prin a-i face reclam la TV, aa cum nici o afacere cu o cot de afaceri ridicat nu se va rezuma doar la mprirea de fluturai. n cazul ESCO GORJSRL, fie c ne referim la produs, fie c ne referim la serviciu/tehnologie, publicul intit este unul foarte specializat care poate fi captat cu ocazia unor evenimente i publicaii tiinifice sau de natur ecologic-dezvoltare durabil, i de aceea mijloacele de promovare trebuie selectate cu atenie sporit, participarea cu standuri la salonul de inventica in domeniu fiind de exemplu un mijloc util de popularizare a unui concept sofisticat. Realizarea unui film cu descrierea tehnologiei propuse (dezvoltate), apariia periodic a articolelor referitoare la progresele nregistrate n dezvoltarea tehnologiei n diverse publicaii de specialitate, organizarea de evenimente dedicate. Analiza rezultatelor promovrii. n funcie de tipul afacerii, de posibilitile financiare existente i de finalitatea dorit se alege metoda de promovare cea mai adecvat. Se consider c pentru distribuirea i comercializarea produselor/tehnolgiei/serviciilor ESCO GORJ SRL vor fi folosite att canalele obinuite, ct i altele specifice, identificate zonal n funcie de particularitile fiecre locatii i de cerinele agenilopr economici din zonele n care se dorete aplicare acestei tehnologii. In tabelul urmtor sunt prezentate cele mai importante cai de promovare. Analiza rezultatelor promovrii se va face pe baza raportrii numrului de clieni poteniali i clieni efectivi ce au contactat ESCO GORJ SRL n urma promovrii fcute.

Pag 42

Avantajele i dezavanatjelor cilor de promovare a noii tehnologii Metoda TV Avantajele Cea mai intinsa arie de acoperire Grad maxim de control Impact imediat Usor de direcionat Se pot oferii informaii tehnice Arie de acoperire extins Uor de planificat Acumulare rapid Uor de planificat Slab capacitate de informare tehnic Relativ ieftin Acoperire larg Auditoriu-int specific uor de planificat se pot demonstra avantajele ofertei ieftin Dezavantajele Greu de oferit informaii tehnice Imposibil de direcionat cu precizie Costisitoare Evaluare dificil Greu de planificat Impact redus Dificil de controlat Greu de identificat efectul Greu de oferit informaii tehnice Impact limitat

Reviste de specialitate Presa (naional)

Presa (local)

Acumulare lent Acoperire limitat

Postere

Web -site

Costisitoare Greu de demonstrat avantajele Necesit timp pentru planificare Greu de controlat Acumulare lenta Acces limitat

IV. EVALUAREA RISCURILOR Risc de tara In momentul de fata cererea pentru energia neconventionala/alternativ nu este identificata cu precizie, gradul de noutate si progresele inregistrate in acest domeniu conducand la un mediu concurential in plina miscare. Ceea ce se cunoaste in acest moment este c n contextul marilor schimbri ce au loc pe plan mondial, se remarc o preocupare insistent pentru protejarea rezervelor i utilizarea ct mai raional a resurselor, determinat de caracterul lor limitat i pericolul epuizrii rapide pe fondul cerinelor din ce n ce mai mari ale omenirii. Sensibilitatea deosebit a sectorului energetic, particularitile sale i interdependenele cu toate celelalte sectoare ale vieii economice i sociale determin abordarea eficienei acestuia ntr-o viziune sistemic i dinamic, ce implic luarea n considerare a premiselor utilizrii raionale i proteciei resurselor n special a celor epuizabile, neregenerabile pstrrii echilibrului ecologic, ocrotirii strii de sntate a oamenilor. inta Comisiei Europene, asumat inclusiv de Romania este ca pana in 2010, energia alternativ / regenerabila sa aib o contributie de 12%, ajungand la 20% in 2020. Avand n vedere c dependena de livrarile externe de energie ar putea atinge 70% n anul 2030,

Pag 43

valorificarea surselor alternative/regenerabile de energie va contribui n perspectiv la reducerea importurilor din afara UE, garantnd siguranta aprovizionarii cu energie i protejarea mediului, pe termen mediu i lung. Pentru Romnia, pentru realizarea obiectivelor Strategiei de Securitate Energetic apar cteva elemente importante de luat n calcul: termenul 2012 fixat de UE pentru retehnologizare; pentru 1 KW/h Romnia consum de dou ori mai mult gaz dect UE (n Romnia randamentul ntr-o central este de 58-60% iar ntr-o central european cu o tehnologie nou de 30-31%); dezvoltarea durabil. Combustibilii fosili, n special crbune, sunt utilizai pe scar larg n centralele termoenergetice moderne pentru producerea de electricitate, acetia fiind responsabili de cea mai mare parte a emisiilor de CO2. Emisiile mondiale de CO2, generate de arderea combustibilor fosili pentru producia de energie, au sporit cu 29% ntre 2000 i 2008. n raport cu nivelurile din 1990 i n 2020 Uniunea Europeana s-a angajat sa reduca emisiile cu 30%, n cazul unui acord international care impune aciuni similare din partea celorlalte ri dezvoltate. Atingerea intelor la nivel de ar privind procentul de energie alternativ i reducerea polurii prin retehnologizarea instalaiilor existente reprezint un risc important mai ales prin prisma obinerii finanrilor internaionale n aceste domenii. Risc sectorial Contextul international dificil, recesiunea economica resimtita la toate nivelele, reducerea consumului, mai ales industrial, poate afecta grupurile tinta identificate, potentialii clienti, pentru produsele propuse prin proiect. Pe de alta parte, este posibil ca la demararea efectiv a afacerii, estimata a se petrece in urmatorii 2 ani sa , dupa cum apreciaza analistii economici, efectele negative ar putea sa se atenueze si sa se revina la o situatie economica normala. Pe de alta parte, riscul sectorial se manifesta si la nivelul sectorului energetic si de prelucrare a deseurilor, respectiv: - vechimea instalaiilor de producere, transport i distribuie a energiei termice face ca n prezent, productorii interni de energie electric i energie termic n cogenerare s se confrunte cu probleme majore privind capacitatea investiional insuficient determinat de nevoia de reabilitare i de retehnologizare a acestor echipamente existente. Ca urmare o parte din potenialii clieni pot disparea de pe pia. - n acelai timp, creterea spectaculoas a costurilor echipamentelor conduce la creterea proporional a valorii investiiilor i ca urmare fezabilitatea acceptabil de investitori impune o durat de utilizare a puterii termice instalate nerealizabil. n aceste condiii instalaiile convenionale de producere a cldurii sunt n continuare preferate deoarece necesit o investiie de capital mai redus i deci un risc mai redus. - ndeplinirea condiiilor impuse de protecia mediului reprezint o barier major deoarece implic fonduri suplimentare care trebuiesc alocate la nceperea investiiei, n special pentru centralele funcionnd pe baza de crbune. - valoarea costurilor externe - cum ar fi emisiile de CO2 - nu este inclus n mod realist n preul energiei - preluarea energiei electrice n reelele de transport i distribuie poate duce la un necesar investiional pentru redimensionarea reelelor, n anumite zone, ceea ce poate afecta nefavorabil preul energiei. Asftel pentru a deveni atractiv utilizarea energiilor alternative, inclusiv cogenerarea este nevoie de susinere, n principal n ceea ce privete: procedurile de autorizare, procedurile de racordare la reelele electrice, preluarea pe pia, preul energiei electrice.

Pag 44

In acest moment, riscul sectorial este apreciat ca cel mai mare risc intrevazut. Riscul firmei Istoria ESCO GORJ SRL , societate infiintata in 2009, este scurta. In dezvoltarea documentelor de analiza financiara, s-a pornit de la bilantul la 31 decembrie 2009. ESCO GORJ prezinta caracteristicile tipice, de dezvoltare exploziva, ale unei firme active intr-un domeniu cu mari posibilitati de dezvoltare. Firma dispune de personal angajat si colaboratori cu un grad ridicat de expertiza dar care prin prisma lucrarilor angajate pana in prezent, este apreciat ca insuficient. Baza materiala existenta nu permite dezvoltarea activitatii la scara mai mare si ca urmare este necesara apelarea la implementarea tehnologiei de disociere moleculara pentru eficientizarea activitatii de producere energie alternativa, asa cum a rezultat si din capitolele anterioare ale planului de afaceri. Exista riscul ca ESCO GORJ sa nu fie capabila sa gestioneze evolutia pietei energiei alternative fiind necesara adaptarea, din mers, a mangementului in toate aspectele sale: administrarea generala a firmei; resurse umane; probleme de mediu; administrarea resurselor materiale si financiare. ESCO GORJ se va baza pe sprijinul celorlalte doua firme din Italia cu preocupari similare in domeniu, pe experienta UATAA SA Motru in zona, pe sprijinul autoritatilor locale care au tot interesul sa sprijine eforturile investitionale ale ESCO GORJ care in scurta perioada de cand au fost demarate investitiile a reusit sa limiteze seminificativ si vizibil nivelul de poluare in orasul Motru. Riscul cel mai mare intrevazut la acest moment este ca dezvoltarea firmei sa fie limitata de lipsa de resurse financiare pentru a-si indeplini strategia de dezvoltare, pentru ambele etape de dezvoltare prevazute. Pe de alt parte intr-un interval de timp destul de scurt de la infiintarea companiei s-au facut progrese remarcabile i in deplin accord cu contractual prin care ESCO GORJ isi asuma obligatiile de modernizare a echipamentelor UATAA, ca urmare exista premise pentru continuarea programului de dezvoltare si atingerea obiectivelor prevazute inclusiv prin prezentul plan de afaceri.

V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI VARIANTA 1 INVESTITIE CU PROIECT, CU FINANARE EUROPEANA

1. Pentru a putea realiza proieciile indicatorilor financiari analiza s-a bazat pe urmtorul

pachet de ipoteze de lucru:

Veniturile realizate aferente fazei de operare, ca urmare a implementrii proiectului vor proveni din surse diferite, i anume:
-

Venituri din vnzarea de energie electric pe care ESCO Gorj o produce utiliznd instalaia gaze combustibile pe baz de deeuri realizat prin proiect. Producia de energie electric va crete n mod gradual, cu o rat fix anual, pornind de la capacitatea iniial de prelucrare a 34.383 tone deeuri din care rezult o cantitate de 62.515 MWh energie electric la un pre de vnzare de 36 euro/MWh (la un curs mediu de schimb de 4,1 lei/euro), pn la atingerea capacitii maxime pe care o permite noua instalaie de prelucrare a deeurilor, de 48.180 tone, din care se obin 87.600 MWh energie electric; Venituri din vnzarea de energie termic pe care ESCO o produce utiliznd instalaia gaze combustibile pe baz de deeuri realizat prin proiect. Producia

Pag 45

de energie termic va rmne constant pe perioada analizat, de 10 Gcal la un pre de vnzare de 45 euro/Gcal;
-

Venituri din prelucrarea deeurilor menajere, n proporie de 80% din totalul de deeuri utilizate, la un pre de 10 euro/ton, cu o cretere gradual datorat sporirii cantitilor prelucrate; Venituri din valorificarea produselor secundare vitrificate rezultate n urma arderii deeurilor menajere n instalaia de co-generare a energiei electrice i termice, la un pre de 3 euro/ton, cu o cretere gradual n strns dependen cu sporirea capacitii de prelucrare a deeurilor menajere; Venituri din valorificarea produselor pentru construcii obinute din cenua uscat rezultate n urma arderii crbunilor n instalaia de generare a energiei electrice i termice, la un pre de 15 euro/ton, cu o cretere gradual n strns dependen cu sporirea capacitii de producie a energiei electrice.

n aceste condiii, prognoza veniturilor este prezentat n Tabelul nr. V.1. Este important de precizat c la att la calculul veniturilor, ct i la calculul cheltuielilor aferente a fost luat n considerare numai o parte a capacitii de producie a ESCO Gorj, respectiv generatorul la care s-au fcut modernizri pn n prezent i la care se va cupla instalaia de gaze combustibile pe baz de deeuri, n acest fel se pot produce pn la 9 MWH energie electric. Cel de-al doilea generator care va conduce la o producie total de 20 MWH este inclus pe planul de investiii al societii in etapa a-2-a, modernizarea urmnd a ncepe n anul 2011. Acesta nu afecteaz calculele pentru prezentul proiect, reprezentnd strategia de dezvoltare a societii pe termen mediu i lung.

Cheltuielile aferente fazei de operare sunt repartizate pentru activiti legate de producerea de energie electric i termic, pe de o parte i de prelucrarea deeurilor menajere i valorificarea produselor secundare vitrificate, respectiv a produselor pentru construcii obinute din cenua uscat, pe de alt parte, precum i pentru ntreinerea instalaiei de gaze combustibile pe baz de deeuri realizat prin proiect, i anume:
-

cheltuielile cu personalul implicat n faza de operare (inclusiv impozitele aferente pentru contribuiile la bugetul de stat): fa de cei 8 muncitori (cte 2 muncitori pentru cele 4 schimburi), 4 persoane angrenate n activitatea de cercetaredezvoltare i 1 persoan de conducere, care vor lucra n primii doi ani de implementare a proiectului, n urmtorii 10 ani de operare a noii instalaii, vor lucra 16 muncitori (cte 4 muncitori pentru cele 4 schimburi), aceleai 4 persoane n activitatea de cercetare-dezvoltare, la care se adaug 2 persoane pentru activitatea de conducere; cheltuielile pentru achiziionarea de materii prime: crbune, la un cost de 13 euro/ton, corespunztor unui consum mediu zilnic de 200 tone, pcur, la un cost de 400 euro/ton, corespunztor unui consum mediu zilnic de numai 0,5-1 tona i deeuri reciclabile, n proporie de 20% din totalul deeurilor folosite la instalaia de ardere, la un cost de 100 euro/ton; cheltuielile cu prestaiile externe pentru administraie i altele asemenea n proporie de 8% din volumul cheltuielilor pentru materii prime;

Pag 46

cheltuielile cu utilitile, n special pentru ap, n proporie de 2% din volumul cheltuielilor pentru materii prime; alte cheltuieli de exploatare, n special pentru mentenan echipamente respectiv, nlocuire de piese, reparaii curente ale instalaiei realizat prin proiect, n proporie de 10% din volumul cheltuielilor pentru materii prime.

n aceste condiii prognoza cheltuielilor este prezentat n Tabelul nr. V.2.

2. Avnd n vedere veniturile prognozate pe cei 10 ani de operare i comercializare a

produselor valorificabile ca urmare a introducerii instalaiei de gaze combustibile pe baz de deeuri dezvoltat prin proiect, s-au efectuat previziunile pentru contul de profit i pierderi, care arat o cretere constant a profitului net, profit net care atinge un maxim de 3.706.213 lei n ultimul an de operare, i al crui volum cumulat permite plata anual a unei cote de 10% din profitul net pentru redevene la brevetul care a stat la baza acestei instalaii. Prognoza contului de profit i pierderi este prezentat n Tabelul nr. V.3.

3. Pornind de la rezultatele financiare cuprinse n contul de profit i pierderi, s-a realizat n

continuare previziunea balanei sintetice pentru cei 10 ani de operare i comercializare a produselor valorificabile ca urmare a introducerii instalaiei de gaze combustibile pe baz de deeuri dezvoltat prin proiect, n care se observ faptul c profitul net realizat n primii 5 ani este reinvestit n procesul de producie, ceea ce sporete totalul activelor circulante la dispoziia ESCO. Prognoza bilanului sintetic este prezentat n Tabelul nr. V.4.
4. Veniturile i cheltuielile previzionate n orizontul celor 15 luni de implementare a proiectului

(din care, 3 luni n primul an de implementare i, respectiv, 12 luni n al doilea an al implementrii proiectului) s-au concretizat ntr-un flux net de numerar favorabil. Astfel activitatea desfurat a condus la obinerea unui flux de lichidi net cumulat foarte bun, care crete constant pe parcursul ntregii perioade analizate, ajungnd la 429.886 lei dup primul an de implementare, respectiv 2.454.775 lei la sfritul perioadei de implementare a proiectului, fiind influenat pozitiv i de intrrile de numerar datorate avansului (de 35% din total), respectiv de prima tran din fondurile rambursabile (in cuantum de 50% din total, primit la 3 luni dup prima cerere de rambursare depus dup 12 luni de la debutul proiectului, adic la punerea n funciune a noii instalaii). Acelai trend ascendent l nregistreaz i disponibilul de numerar cumulat, care ajunge la 2.509.477 lei dup primul an de implementare, respectiv la 4.964.252 lei la sfritul perioadei de implementare a proiectului. Prognoza fluxului net de numerar actualizat pe perioada de implementare a proiectului este prezentat n Tabelul nr. V.5 i Tabelul nr. V.6.

5. Veniturile i cheltuielile previzionate n orizontul celor 10 ani de operare a noii instalaii de

gaze combustibile pe baz de deeuri dezvoltat prin proiect s-au concretizat ntr-un flux net de numerar favorabil. Astfel activitatea desfurat a condus la obinerea unui flux de lichiditi net cumulat bun, care crete constant pe parcursul ntregii perioade analizate,
Pag 47

ajungnd la 1.140.144 lei dup 10 ani de operare, fiind influenat pozitiv i de intrrile de numerar datorate ultimei trane din fondurile rambursabile (in cuantum de 15% din total), precum i de profitul reinvestit n primii cinci ani de operare a noii instalaii. Acelai trend ascendent l are i disponibilul de numerar cumulat, care ajunge la 8.873.259 lei dup 10 ani de operare a proiectului. Prognoza fluxului net de numerar actualizat dup cei 10 ani de operare ( care exprim sustenabilitatea financiar a proiectului) este prezentat n Tabelul nr. V.7.

6. Pe ansamblu, indicatorii financiari afereni perioadei de 10 ani de operare i

comercializare a produselor valorificabile ca urmare a introducerii instalaiei de gaze combustibile pe baz de deeuri dezvoltat prin proiect au nregistrat valori favorabile, care susin proiectul. Veniturile din exploatare, care insumeaz un total actualizat de 100.455.917 lei, i cheltuielile de exploatare care insumeaz un total actualizat de 75.380.705 lei, cresc permanent n orizontul analizat, ceea ce permite ca rata rezultatului din exploatare s fie de 31,04% n ultimul an de operare, n timp ce rata intern de rentabilitate financiar este de 4,89%, rata intern de rentabilitate economic este de 30,88%, iar rata rentabilitii comerciale este de 20,28%, ceea ce permite o durat de recuperare a investiiei de 8,18 ani, valoare foarte bun pentru acest tip de proiecte. Ca urmare a unor valori favorabile nregistrate pentru disponibilul de numerar la sfritul perioadei, de 8.873.259 lei n ultimul an de operare, rata rentabilitatii capitalului investit este de 55,32% (n cretere permanent pe perioada celor 10 ani de operare a noii instalaii), iar rata ndatorrii pe termen mediu i lung este de 5,42% (n scdere permanent, n fiecare an, pe msura realizrii unor venituri importante din activitatea de baz), toate valori foarte bune pentru acest tip de proiect. Aceste rezultate favorabile au condus la realizarea unei valori actualizate nete pe ntreaga perioad de 459.671 lei, rezultnd un coeficient de 33,26% al analizei cost/beneficiu, ceea ce arat durabilitatea financiar a proiectului. Situaia sintetic a indicatorilor financiari prognozat pentru noua instalaie de gaze combustibile pe baz de deeuri dezvoltat prin proiect, pentru Varianta 1, este prezentat n Tabelul nr. V.8.

*** VARIANTA 2 INVESTITIE FR PROIECT, NUMAI CU CONTRIBUIE PROPRIE

Pentru completarea analizei, am realizat previziuni pornind i de la alte ipoteze, i anume:

instalaia de gaze combustibile pe baz de deeuri se realizeaz la fel ca n Varianta 1, numai c n acest caz realizarea investiiei se face numai cu contribuia financiar proprie, fr a se mai apela la fondurile europene nerambursabile; veniturile se realizeaz din aceleai surse, volumul total al ncasrilor previzionate fiind la fel ca n Varianta 1;

Pag 48

cheltuielile au aceleai destinaii, volumul total al cheltuielilor previzionate fiind la fel n Varianta 1; profitul net aferent activitii de exploatare este mai mic dect n Varianta 1 deoarece contribuia proprie, mai mare n Varianta 2, se restituie, n mod ealonat, pe toat perioada de 10 ani de exploatare a investiiei; valoarea total a activelor/pasivelor este mai mare dect n Varianta 1 datorit contribuiei proprii mai mari (numai contribuie proprie); situaia sintetic comparativ a indicatorilor financiari prognozat este, cu unele excepii, mai slab dect n Varianta 1, astfel: veniturile din exploatare sunt similare n ambele variante; veniturile totale actualizate sunt similare n ambele variante; cheltuielile de exploatare sunt similare n ambele variante; cheltuielile totale actualizate sunt similare n ambele variante; rata rezultatului din exploatare este similar n ambele variante; rata intern a rentabilitii financiare este mai mare n Varianta 2; rata intern a rentabilitii economice este mai mare n Varianta 2; rata intern a rentabilitii comerciale este mai mare n Varianta 1; durata de recuperare a investiiei este mai mic n Varianta 1; rata rentabilitii capitalului investit este mai mare n Varianta 2; rata ndatorrii pe termen mediu i lung este mai mic n Varianta 1; valoarea actualizat net este mai mare n Varianta 1 (de altfel, n Varianta 2 se obine o valoare negativ, descalificnd Varianta 2, dar demonstrnd i nesustenabilitatea financiar pentru aceast variant); analiza cost/beneficiu este similar n ambele variante; disponibilul de numerar la sfritul perioadei este mai mare n Varianta 1.

Din compararea valorii indicatorilor dintre cele dou variante, rezult c Varianta 1 surclaseaz net Varianta 2. Situaia sintetic a indicatorilor financiari prognozat pentru Varianta 2, este prezentat n Tabelul nr. V.9.

*** VARIANTA 3 INVESTITIE IN VECHIUL GENERATOR, FR INSTALATIE GAZE COMBUSTIBILE

Pentru completarea celor dou analize prezentate anterior, am realizat previziuni pornind i de la alte ipoteze, i anume:

Pag 49

instalaia de gaze combustibile pe baz de deeuri nu mai se realizeaz, ci se folosete pentru activitatea de producie vechiul generator, actualmente in curs de modernizare, aflat la ESCO; veniturile se realizeaz din mai puine surse (dispar veniturile realizate din prelucrarea deeurilor menajere i din valorificarea produselor secundare vitrificate), n condiiile n care energia termic rmne la acelai volum ca n Varianta 1, dar energia electric, produs cu o productivitate mai sczut, n proporie de numai 60% din cea produs n Varianta 1, volumul total al ncasrilor previzionate fiind mai mic dect n Varianta 1; cheltuielile au aceleai destinaii, mai puin cele pentru achiziionarea deeurilor reciclabile, dar a creterii consumului de pcur (cu 90%) i a celui de crbune (cu 25%) fa de Varianta 1; profitul net aferent activitii de exploatare este mai mic dect n Varianta 1 deoarece investiile facute in modernizarea generatorului la care se adaug costurile semnificativ mai mari cu material prim, se restituie, n mod ealonat, pe toat perioada de 10 ani de exploatare a investiiei, in condiiile unor venituri mai mici; valoarea total a activelor/pasivelor este mai mic dect n Varianta 1 din cauza unei eficiene mai slabe a potenialului de producere de profit i a unei cifre de afaceri mai mici n acest caz; situaia sintetic comparativ a indicatorilor financiari prognozat este n totalitate mai slab dect n Varianta 1, existnd chiar i indicatori care nici mcar nu pot fi calculai n ipotezele de lucru luate n considerare, meninute, acolo unde situaia a permis, similare cu cele din Varianta 1 (este cazul unor indicatori cum ar fi rata intern a rentabilitii financiar i economic, durata de recuperare a investiiei sau valoarea actualizat net).

Din compararea valorii indicatorilor dintre cele dou variante, rezult c Varianta 1 surclaseaz net i Varianta 3. Situaia sintetic a indicatorilor financiari prognozat pentru Varianta 3, este prezentat n Tabelul nr. V.10.

*** Valorile favorabile ale tuturor indicatorilor financiari analizai conduc la concluzia c Planul de afaceri aferent proiectului de investiie n Varianta 1 este fezabil i sustenabil, realizarea acesteia fiind oportun. Situaia sintetic comparativ a indicatorilor financiari prognozat pentru cele 3 variante analizate este prezentat n Tabelul nr. V.11.

Pag 50

Tabelul nr. V.1. PROGNOZA VENITURILOR

Nr. Crt. 1 Vanzare energie electrica 2 Vanzare energie termica 3 Prelucrare deseuri menajere 4 Produse secundare vitrificate Produse pt constructii din cenusa uscata RON 38.666 40.390 42.114 43.838 45.562 47.286 49.010 50.734 52.458 54.182 RON 1.127.762 1.178.045 1.228.327 1.278.610 1.328.892 1.379.174 1.429.457 1.479.739 1.530.022 1.580.304 RON 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 Categoria UM Total An 1 Total An 2 Total An 3 Total An 4 Total An 5 Total An 6 Total An 7 Total An 8 Total An 9 Total An 10

RON

9.227.147

9.638.548

10.049.950

10.461.351

10.872.753

11.284.154

11.695.556

12.106.957

12.518.359

12.929.760

RON

492.000

553.500

553.500

615.000

615.000

615.000

615.000

615.000

615.000

615.000

Venituri productie proprie total 3 Alte venituri Total productie vanduta 4 Venituri din vanzari marfuri Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete Venituri din alte activitati Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata Alte venituri din exploatare

RON RON RON RON

10.887.420 0 10.887.420 0

11.412.328 0 11.412.328 0

11.875.736 0 11.875.736 0

12.400.644 0 12.400.644 0

12.864.052 0 12.864.052 0

13.327.460 0 13.327.460 0

13.790.867 0 13.790.867 0

14.254.275 0 14.254.275 0

14.717.683 0 14.717.683 0

15.181.091 0 15.181.091 0

5 6 7

RON RON RON

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

8 9

RON RON

108.874

114.123

118.757

124.006

128.641

133.275

137.909

142.543

147.177

151.811

Pag 51

Nr. Crt.

Categoria

UM

Total An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

Total An 6

Total An 7

Total An 8

Total An 9

Total An 10

Total venituri din exploatare

RON

10.996.295

11.526.452

11.994.493

12.524.650

12.992.692

13.460.734

13.928.776

14.396.818

14.864.860

15.332.902

Pag 52

Tabelul nr. V. 2. PROGNOZA CHELTUIELILOR

Nr. Crt. Total An 1 Total An 2 Total An 3 Total An 4 Total An 5 Total An 6 Total An 7 Total An 8 Total An 9 Total An 10

Categoria

UM

Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile

RON

5.883.94 6

6.021.916

6.159.886

6.297.856

6.435.826

6.573.796

6.711.766

6.849.736

6.987.706

7.125.676

Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) - utilitati Cheltuieli privind marfurile Servicii prestate de catre terti

RON

RON

117.679

120.438

123.198

125.957

128.717

131.476

134.235

136.995

139.754

142.514

RON

470.716

481.753

492.791

503.828

514.866

525.904

536.941

547.979

559.016

570.054

Cheltuieli materiale total

RON

6.472.34 1

6.624.108

6.775.875

6.927.642

7.079.409

7.231.176

7.382.943

7.534.710

7.686.477

7.838.244

Cheltuieli cu personalul angajat

RON

1.654.20 0

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

RON

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

Cheltuieli cu personalul total

RON

2.022.75 0

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

Cheltuieli cu amortizarile

RON

Alte cheltuieli de exploatare

RON

588.395

602.192

615.989

629.786

643.583

657.380

671.177

684.974

698.771

712.568

Cheltuieli pentru exploatare - total

RON

9.083.48 5

9.249.049

9.414.613

9.580.177

9.745.741

9.911.305

10.076.869

10.242.433

10.407.997

10.573.561

Pag 53

Tabelul nr. V.3. PROGNOZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

Nr. Crt. Categoria UM Total An 1 Total An 2 Total An 3 Total An 4 Total An 5 Total An 6 Total An 7 Total An 8 Total An 9 Total An 10

Cifra de afaceri

RON

10.887.420

11.412.328

11.875.73 6

12.400.644

12.864.052

13.327.46 0

13.790.867

14.254.275

14.717.68 3

15.181.091

Variatia stocurilor (+ pentru C; pentru D) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata Alte venituri din exploatare

RON

RON

RON

108.874

114.123

118.757

124.006

128.641

133.275

137.909

142.543

147.177

151.811

Venituri din exploatare total

RON

10.996.295

11.526.452

11.994.49 3

12.524.650

12.992.692

13.460.73 4

13.928.776

14.396.818

14.864.86 0

15.332.902

Cheltuieli materiale total

RON

6.472.341

6.624.108

6.775.875

6.927.642

7.079.409

7.231.176

7.382.943

7.534.710

7.686.477

7.838.244

Cheltuieli cu personalul total

RON

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

2.022.750

Cheltuieli cu amortizarile

RON

Alte cheltuieli de exploatare

RON

588.395

602.192

615.989

629.786

643.583

657.380

671.177

684.974

698.771

712.568

10

Cheltuieli pentru exploatare total

RON

9.083.485

9.249.049

9.414.613

9.580.177

9.745.741

9.911.305

10.076.869

10.242.433

10.407.99 7

10.573.561

11

Rezultatul din exploatare

RON

1.912.809

2.277.402

2.579.880

2.944.473

3.246.951

3.549.429

3.851.907

4.154.385

4.456.863

4.759.341

12

Venituri financiare ultima transa fonduri nerambursabile

309.133 RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pag 54

Nr. Crt. 13

Categoria Alte cheltuieli financiare restituire cofinantare la proiect Alte cheltuieli financiare redevente brevet Cheltuieli financiare - total

UM

Total An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

Total An 6

Total An 7

Total An 8

Total An 9

Total An 10

RON

256.377

256.377

256.377

256.377

256.377

14

RON

199.110

170.133

177.011

201.841

230.381

253.392

276.867

300.303

323.743

347.182

15

RON

412.990

406.537

413.530

438.351

466.891

253.392

276.867

300.303

323.743

347.182

16

Rezultatul financiar

RON

-296.140

-406.537

-413.530

-438.351

-466.891

-253.392

-276.867

-300.303

-323.743

-347.182

17

Rezultatul brut

RON

1.616.669

1.870.865

2.166.350

2.506.123

2.780.060

3.296.037

3.575.040

3.854.081

4.133.120

4.412.158

18

Impozitul pe profit (16%) Rezultatul net al exercitiului financiar

RON

258.667

299.338

346.616

400.980

444.810

527.366

572.006

616.653

661.299

705.945

19

RON

1.358.002

1.571.527

1.819.734

2.105.143

2.335.250

2.768.671

3.003.033

3.237.428

3.471.821

3.706.213

Pag 55

Tabelul nr. V.4. PROGNOZA BILANTULUI SINTETIC

Nr. Crt. 1 Categoria Active imobilizate - brute Anul 1 4.111.097 Anul 2 5.064.416 Anul 3 4.106.288 Anul 4 4.177.216 Anul 5 4.425.519 Anul 6 4.710.920 Anul 7 2.407.109 Anul 8 2.407.109 Anul 9 2.407.109 Anul 10 2.407.109

Valoarea amortizarii cumulate

Active imobilizate - nete (1-2)

4.111.097

5.064.416

4.106.288

4.177.216

4.425.519

4.710.920

2.407.109

2.407.109

2.407.109

2.407.109

Stocuri

10.359.123

10.902.50 1

11.427.40 9

11.890.81 7

12.415.72 5

12.879.13 3

13.342.54 1

13.805.94 8

14.269.35 6

14.732.764

Creante

179.719

179.719

179.719

179.719

179.719

179.719

179.719

179.719

179.719

179.719

Casa si conturi la banci

2.079.591

18.705

18.705

18.705

18.705

18.705

18.705

18.705

18.705

18.705

II

Total active circulante (3+4+5)

12.618.432

11.100.92 5

11.625.83 3

12.089.24 1

12.614.14 9

13.077.55 7

13.540.96 5

14.004.37 2

14.467.78 0

14.931.188

TOTAL ACTIV (I+II)

16.729.529

16.165.34 2

15.732.12 2

16.266.45 7

17.039.66 8

17.788.47 7

15.948.07 4

16.411.48 1

16.874.88 9

17.338.297

III

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

8.216.829

9.093.168

9.258.732

9.424.296

9.589.860

9.755.424

9.920.988

10.086.55 2

10.252.11 6

10.417.680

Imprumuturi si datorii la institutii de credit

Datorii comerciale

7.980.751

8.714.935

8.880.499

9.046.063

9.211.627

9.377.191

9.542.755

9.708.319

9.873.883

10.039.447

8 IV

Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

236.078

378.233

378.233

378.233

378.233

378.233

378.233

378.233

378.233

378.233

964.100

964.100

964.100

964.100

964.100

964.100

964.100

964.100

964.100

964.100

Pag 56

Nr. Crt.

Categoria

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Imprumuturi si datorii la institutii de credit

10

Datorii comerciale

155.324

155.324

155.324

155.324

155.324

155.324

155.324

155.324

155.324

155.324

11

Restituire cofinantare proiect Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale si asociati Subventii pentru investitii

256.377

256.377

256.377

256.377

256.377

12

808.776

808.776

808.776

808.776

808.776

808.776

808.776

808.776

808.776

808.776

13

Capital social

80.000

80.000

80.000

80.000

80.000

80.000

80.000

80.000

80.000

80.000

14

Rezultatul exercitiului financiar, inclusiv redeventa

3.163.461

2.022.833

2.107.270

2.402.870

2.742.632

3.016.570

3.296.037

3.575.040

3.854.081

4.133.120

15

- repartizare profit la dividende

2.533.919

2.768.671

3.003.033

3.237.428

16

- repartizare profit la rezerve (profitul reinvestiti)

1.530.736

2.657.307

1.699.179

1.770.107

2.018.410

2.303.811

17

Rezerve de ajustare

2.774.403

1.347.934

1.622.840

1.625.084

1.644.666

1.668.572

1.686.948

1.705.789

1.724.592

1.743.397

VI

Total capitaluri proprii

7.548.600

6.108.074

5.509.289

5.878.061

6.485.708

7.068.953

5.062.985

5.360.829

5.658.673

5.956.517

TOTAL PASIV

16.729.529

16.165.34 2

15.732.12 2

16.266.45 7

17.039.66 8

17.788.47 7

15.948.07 4

16.411.48 1

16.874.88 9

17.338.297

Pag 57

Tabelul nr. V.5. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT pe perioada de implementare a proiectului anul 1
Flux de numerar previziuni - RON OPERATIUNEA/P ERIOADA I. A. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4) A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati) A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut cofinantare la proiect (contribuie proprie) A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare A4. Ajutor nerambursabil FEADR trane trimestriale Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 721.310 0 721.310 Anul 1 al implementarii Luna 1 Luna 2 Luna 3 Total Anul 1 al implement arii

448.660

448.660

272.650

272.650

B.

Pag 58

Flux de numerar previziuni - RON B3. Cresterea investitiilor in curs C. Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2) C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut cofinantare la proiect C.1.2. Rate la alte datorii financiare restituire mprumut pentru acoperire transe ajutor nerambursabil FEADR C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.) C.2.1. La imprumut cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C) 0 0 0 0 0

Anul 1 al implementarii

Total 0

D.

721.310

721.310

II. E .

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA

821.991

821.991

821.991

2.465.972

Pag 59

F.

Flux de numerar previziuni - RON Incasari din activitatea financiara pe termen scurt Credite pe termen scurt Total intrari de numerar (E+F+G) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Materii prime si materiale Alte materiale 0 0 0 0 0

Anul 1 al implementarii

Total

G.

H.

821.991

821.991

821.991

2.465.972

I.

0 655.132 655.132 655.132 1.965.396

467.334

467.334

467.334

1.402.002

I1.

I2. Energie si apa I3. Servicii prestate de catre terti Aferente personalului angajat Asigurari si protectie sociala Marfuri I7. Impozite, taxe si varsaminte asimilate amortizarea Alte plati aferente exploatarii Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit /cifra de afaceri si ajustare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 166.859 166.859 166.859 500.576 46.733 46.733 46.733 0 75.465 75.465 75.465 0 9.347 9.347 9.347 28.040

I4.

226.395

I5.

18.866

18.866

18.866

56.599

I6.

37.387

37.387

37.387

112.160

I8.

140.200

I9. J.

Pag 60

Flux de numerar previziuni - RON

Anul 1 al implementarii

Total

K.

TVA (H-I) Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1-K2+K3) K1. plati TVA K2. rambursari TVA K3. impozit pe profit/cifra de afaceri Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) Disponibil de numerar al lunii precedente Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (R+Q)

792.000

792.000

500.431

500.431

291.569

291.569

L.

M.

N.

O.

792.000

792.000

P.

166.859

166.859

-625.141

-291.424

III.

Q.

166.859

888.169

-625.141

429.886

R.

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.246.449

3.134.618

2.079.591

S.

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.079.591

2.246.449

3.134.618

2.509.477

2.509.477

Pag 61

Tabelul nr. V.6. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT pe perioada de implementare a proiectului anul 2
Flux de numerar - previziuni RON OPERATIUNEA/ PERIOADA I. Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Anul 2 al implementarii Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 13 Luna 14 Luna 15 Total Anul 2 al implemen tarii

ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4) A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati) A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut - cofinantare la proiect (contribuie proprie) A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare A4. Ajutor nerambursabil FEADR trane trimestriale Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs

A.

1.030.443

1.030.443

640.943

640.943

389.500

389.500

B.

Pag 62

C.

D.

Flux de numerar - previziuni RON Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2) C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut cofinantare la proiect C.1.2. Rate la alte datorii financiare restituire mprumut pentru acoperire transe ajutor nerambursabil FEADR C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.) C.2.1. La imprumut cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C)

Anul 2 al implementarii

Total

1.030.443

1.030.443

II.

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA Incasari din activitatea financiara pe termen scurt Credite pe termen scurt

E.

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

10.344.042

F.

G.

Pag 63

Flux de numerar - previziuni RON H. Total intrari de numerar (E+F+G) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:

Anul 2 al implementarii

Total

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

862.003

10.344.042

I.

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

668.929

8.027.146

I1.

Materii prime si materiale Alte materiale

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

478.831

5.745.976

I2.

Energie si apa
I3.

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

9.577

114.920

I4.

I5.

I6.

Servicii prestate de catre terti Aferente personalului angajat Asigurari si protectie sociala Marfuri

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

75.465

905.580

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

18.866

226.395

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

38.307

459.678

I7.

I8.

I9.

Impozite, taxe si varsaminte asimilate amortizarea Alte plati aferente exploatarii

Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit /cifra de afaceri si ajustare TVA (HI) Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1K2+K3) K1. plati TVA

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

47.883

574.598

J.

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

193.075

2.316.895

K.

223.141

223.141

223.141

223.141

892.563

137.665

137.665

137.665

137.665

550.660

Pag 64

Flux de numerar - previziuni RON

Anul 2 al implementarii

Total

K2. rambursari TVA K3. impozit pe profit/cifra de afaceri L. Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) Flux de numerar din activitatea de exploatare (JO) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) Disponibil de numerar al lunii precedente Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (R+Q)

85.476

85.476

85.476

85.476

341.903

M.

N.

O.

223.141

223.141

223.141

223.141

892.563

P.

193.075

193.075

-30.066

193.075

193.075

-30.066

193.075

193.075

-30.066

193.075

193.075

-30.066

1.424.332

III.

Q.

193.075

193.075

-30.066

193.075

193.075

-30.066

193.075

193.075

-30.066

193.075

193.075

1.000.377

2.454.775

R.

2.509.477

2.702.551

2.895.626

2.865.560

3.058.634

3.251.709

3.221.643

3.414.717

3.607.792

3.577.726

3.770.800

3.963.875

2.509.477

S.

2.702.551

2.895.626

2.865.560

3.058.634

3.251.709

3.221.643

3.414.717

3.607.792

3.577.726

3.770.800

3.963.875

4.964.252

4.964.252

Pag 65

Tabelul nr. V.7. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT pe perioada Planului de afaceri (Sustenabilitatea financiar a proiectului)
Flux de numerar - previziuni - RON OPERATIUNEA/PERIOADA I. A. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4+A5) A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati) A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut - cofinantare la proiect (contribuie proprie) A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare A4. Ajutor nerambursabil FEADR ultima tran A5. Profitul reinvestit Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 116.850 309.133 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

192.283

B.

Pag 66

C.

Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2) C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut - cofinantare la proiect C.1.2. Rate la alte datorii financiare restituire mprumut pentru acoperire transe ajutor nerambursabil FEADR C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.)

C.2.1. La imprumut - cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare D. II. E. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA Incasari din activitatea financiara pe termen scurt 10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902 309.133 0 0 0 0 0 0 0 0 0

309.133

F.

G. Credite pe termen scurt H. Total intrari de numerar (E+F+G) I. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Materii prime si materiale 9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561 10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

I1.

5.883.946

6.021.916

6.159.886

6.297.856

6.435.826

6.573.796

6.711.766

6.849.736

6.987.706

7.125.676

I2. I3.

Alte materiale Energie si apa

117.679

120.438

123.198

125.957

128.717

131.476

134.235

136.995

139.754

142.514

Pag 67

I4.

Servicii prestate de catre terti

470.716

481.753

492.791

503.828

514.866

525.904

536.941

547.979

559.016

570.054

I5.

Aferente personalului angajat

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

1.654.200

I6.

Asigurari si protectie sociala

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

368.550

I7.

Marfuri Impozite, taxe si varsaminte asimilate amortizarea Alte plati aferente exploatarii

I8.

I9.

588.395

602.192

615.989

629.786

643.583

657.380

671.177

684.974

698.771

712.568

J.

Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit /cifra de afaceri si ajustare TVA (H-I) Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1K2+K3) K1. plati TVA

1.912.809

2.277.402

2.579.880

2.944.473

3.246.951

3.549.429

3.851.907

4.154.385

4.456.863

4.759.341

K.

2.412.949

2.527.189

2.663.413

2.818.505

2.951.263

3.084.905

3.218.474

3.352.048

3.485.623

3.619.197

2.089.296

2.190.026

2.278.954

2.379.684

2.468.612

2.557.539

2.646.467

2.735.395

2.824.323

2.913.251

K2. rambursari TVA

K3. impozit pe profit/cifra de afaceri

323.653

337.163

384.459

438.821

482.651

527.366

572.006

616.653

661.299

705.945

L.

Rambursari de credite pe termen scurt

M.

Plati de dobanzi la credite pe termen scurt

N.

Dividende

O.

Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N)

2.412.949

2.527.189

2.663.413

2.818.505

2.951.263

3.084.905

3.218.474

3.352.048

3.485.623

3.619.197

Pag 68

P.

Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O)

-500.140

-249.787

-83.533

125.968

295.688

464.524

633.433

802.336

971.240

1.140.144

III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Q. Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) Disponibil de numerar al perioadei precedente Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (Q+R) -191.007 -249.787 -83.533 125.968 295.688 464.524 633.433 802.336 971.240 1.140.144

R.

4.964.252

4.773.245

4.523.458

4.439.925

4.565.894

4.861.582

5.326.106

5.959.539

6.761.875

7.733.115

S.

4.773.245

4.523.458

4.439.925

4.565.894

4.861.582

5.326.106

5.959.539

6.761.875

7.733.115

8.873.259

Pag 69

Tabelul nr. V.8. SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI WASTEPLASMOL VARIANTA 1 (cu proiect, cu finanare nerambursabil)
INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 1 Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Venituri (VA) totale actualizate

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

RON

2.060.886

RON

10.996.295

11.526.452

11.994.493

12.524.650

12.992.692

13.460.734

13.928.776

14.396.818

14.864.860

15.332.902

RON

100.455.917

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente Cheltuieli totale actualizate (CA) Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% Rata intern a rentabilitii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5% Rata intern a rentabilitii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5% Rata rentabilitii comerciale (rRcom) - trebuie sa fie minim 5% Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani

RON

9.083.485

9.249.049

9.414.613

9.580.177

9.745.741

9.911.305

10.076.869

10.242.433

10.407.997

10.573.561

RON

75.380.705

17,40%

19,76%

21,51%

23,51%

24,99%

26,37%

27,65%

28,86%

29,98%

31,04%

4,89%

30,88%

20,28%

10

Ani

8,18

Pag 70

INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 11 Specificatie Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva Analiza cost/beneficiu trebuie sa fie minim 5% Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

-24,27%

-12,12%

-4,05%

6,11%

14,35%

22,54%

30,74%

38,93%

47,13%

55,32%

12

Numeric

13

5,96%

6,13%

5,93%

5,66%

5,42%

6,05%

5,87%

5,71%

5,56%

5,42%

14

5%

15

RON

459.671

16

33,26%

17

RON

4.773.245

4.523.458

4.439.925

4.565.894

4.861.582

5.326.106

5.959.539

6.761.875

7.733.115

8.873.259

Pag 71

Tabelul nr. V.9. SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI WASTEPLASMOL VARIANTA 2 (fr proiect, cu contribuie proprie totala)
INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 1 Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Venituri totale actualizate (VA) Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente Cheltuieli totale actualizate (CA) Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% Rata intern a rentabilitii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5% Rata intern a rentabilitii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5% Rata rentabilitii comerciale (rRcom) trebuie sa fie minim 5%

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

RON

2.060.886

RON

10.996.295

11.526.452

11.994.493

12.524.650

12.992.69 2

13.460.734

13.928.776

14.396.818

14.864.860

15.332.902

RON

100.455.917

RON

9.083.485

9.249.049

9.414.613

9.580.177

9.745.741

9.911.305

10.076.869

10.242.433

10.407.997

10.573.561

RON

75.380.705

17,40%

19,76%

21,51%

23,51%

24,99%

26,37%

27,65%

28,86%

29,98%

31,04%

7,17%

37,57%

18,87%

Pag 72

INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 10 Specificatie Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) trebuie sa fie minim 5% Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva Analiza cost/beneficiu trebuie sa fie minim 5% Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei trebuie sa fie pozitiv

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

Ani

14,11

11

-19,08%

-8,85%

-3,57%

6,77%

14,93%

23,08%

31,23%

39,38%

47,54%

60,24%

12

Numeric

-0,91

-0,40

-0,75

1,56

3,74

6,31

9,32

12,82

16,89

1,95

13

8,85%

9,07%

6,48%

6,03%

5,75%

6,33%

6,12%

5,92%

5,74%

8,76%

14

5%

15

RON

-600.261

16

33,26%

17

RON

4.447.549

3.810.441

3.639.100

3.688.925

3.914.449

4.314.687

4.889.189

5.637.505

6.559.226

7.162.524

Pag 73

Tabelul nr. V.10. SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI WASTEPLASMOL VARIANTA 3 (fr proiect, cu vechiul generator)
INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 1 Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Venituri totale actualizate (VA) Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente Cheltuieli totale actualizate (CA) Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% Rata intern a rentabilitii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5% Rata intern a rentabilitii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5% Rata rentabilitii comerciale (rRcom) - trebuie sa fie minim 5% Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

RON

1.726.100

RON

6.090.434

6.401.859

6.651.168

6.962.592

7.211.902

7.461.211

7.710.520

7.959.829

8.209.139

8.458.448

RON

55.650.829

RON

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

RON

49.731.201

-5,75%

-0,60%

3,17%

7,50%

10,70%

13,68%

16,47%

19,09%

21,55%

23,86%

#DIV/0!

#DIV/0!

7,44%

10

Ani

-3,06

Pag 74

INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 11 Specificatie Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) trebuie sa fie pozitiva Analiza cost/beneficiu - trebuie sa fie minim 5% Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

-87,32%

-72,70%

-62,96%

-49,73%

-40,34%

-30,86%

-21,38%

-11,89%

-2,39%

15,81%

12

Numeric

-5,97

-5,28

-4,41

-3,33

-2,02

-0,44

0,27

13

10,97%

11,01%

10,35%

11,26%

10,73%

10,68%

10,33%

10,01%

9,70%

17,84%

14

5%

15

RON

-7.369.520

16

11,90%

17

RON

2.074.969

820.057

-266.635

-1.268.896

-2.097.022

-2.750.525

-3.230.298

-3.537.049

-3.671.435

-4.422.601

Pag 75

Tabelul nr. V.11. SITUATIA SINTETICA COMPARATIV A INDICATORILOR FINANCIARI WASTEPLASMOL

INDICATORI FINANCIARI Anul Nr. crt. 1 UM Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA V1 V2 V3 Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului V1 V2 Valoare Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

RON

2.060.886

2.060.886 1.726.100

RON

10.996.295

11.526.452

11.994.493

12.524.650

12.992.692

13.460.734

13.928.776

14.396.818

14.864.860

15.332.902

10.996.295

11.526.452

11.994.493

12.524.650

12.992.692

13.460.734

13.928.776

14.396.818

14.864.860

15.332.902

V3 Venituri totale actualizate (VA) V1 V2 V3 4 Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente V1 V2 RON

6.090.434

6.401.859

6.651.168

6.962.592

7.211.902

7.461.211

7.710.520

7.959.829

8.209.139

8.458.448

RON

100.455.917 100.455.917 55.650.829 9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561

9.083.485

9.249.049

9.414.613

9.580.177

9.745.741

9.911.305

10.076.869

10.242.433

10.407.997

10.573.561

V3

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

6.440.418

Pag 76

INDICATORI FINANCIARI Anul Nr. crt. 5 UM Specificatie Cheltuieli totale actualizate (CA) V1 V2 V3 6 Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% V1 V2 % 17,40% 19,76% 21,51% 23,51% RON Valoare 75.380.705 75.380.705 49.731.201 24,99% 26,37% 27,65% 28,86% 29,98% 31,04% Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

17,40%

19,76%

21,51%

23,51%

24,99%

26,37%

27,65%

28,86%

29,98%

31,04%

V3 Rata intern a rentabilitii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5% V1 V2 V3 8 Rata intern a rentabilitii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5% V1 V2 V3 Rata rentabilitii comerciale (rRcom) trebuie sa fie minim 5% V1 V2 %

-5,75%

-0,60%

3,17%

7,50%

10,70%

13,68%

16,47%

19,09%

21,55%

23,86%

4,89%

7,17% #DIV/0! 30,88%

37,57% #DIV/0!

20,28%

18,87%

Pag 77

INDICATORI FINANCIARI Anul Nr. crt. V3 Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani V1 V2 V3 Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) trebuie sa fie minim 5% V1 V2 UM Specificatie Valoare 7,44% Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

10

Ani

8,18 14,11 -3,06

11

-24,27%

-12,12%

-4,05%

6,11%

14,35%

22,54%

30,74%

38,93%

47,13%

55,32%

-19,08%

-8,85%

-3,57%

6,77%

14,93%

23,08%

31,23%

39,38%

47,54%

60,24%

V3 Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 V1 V2

-87,32%

-72,70%

-62,96%

-49,73%

-40,34%

-30,86%

-21,38%

-11,89%

-2,39%

15,81%

12

Numeric

-0,91

-0,40

-0,75

1,56

3,74

6,31

9,32

12,82

16,89

1,95

V3 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% V1 V2

-5,97

-5,28

-4,41

-3,33

-2,02

-0,44

0,27

13

5,96%

6,13%

5,93%

5,66%

5,42%

6,05%

5,87%

5,71%

5,56%

5,42%

8,85%

9,07%

6,48%

6,03%

5,75%

6,33%

6,12%

5,92%

5,74%

8,76%

V3

10,97%

11,01%

10,35%

11,26%

10,73%

10,68%

10,33%

10,01%

9,70%

17,84%

Pag 78

INDICATORI FINANCIARI Anul Nr. crt. 14 UM Specificatie Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva V1 V2 V3 16 Analiza cost/beneficiu trebuie sa fie minim 5% V1 V2 V3 Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv V1 V2 % % Valoare 5% Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

15

RON

459.671 -600.261 -7.369.520 33,26% 33,26% 11,90%

17

RON

4.773.245

4.523.458

4.439.925

4.565.894

4.861.582

5.326.106

5.959.539

6.761.875

7.733.115

8.873.259

4.447.549

3.810.441

3.639.100

3.688.925

3.914.449

4.314.687

4.889.189

5.637.505

6.559.226

7.162.524

V3

2.074.969

820.057

-266.635

-1.268.896

-2.097.022

-2.750.525

-3.230.298

-3.537.049

-3.671.435

-4.422.601

Pag 79