Sunteți pe pagina 1din 135

1

Obinerea imaginilor medicale

Familii de metode de obinere a imaginilor medicale

Raze X Rezonan Magnetic Nuclear Medicin nuclear Ultrasunete Video Experimentale sau rare Non-imagistice

Obinerea imaginilor medicale


Prof. Dr. Ing Sever Paca
Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii Facultatea Electronic i Telecomunicaii Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Obinerea imaginilor medicale


Familia Razelor X

Raze X (Rntgen) - Principiu

Familia Razelor X

Raze X (Rntgen) Angiografie cu substracie digital (DSA Digital Substraction Angiography) Computer Tomograful (CT Computer Tomography) Angiografie CT (CTA CT Angiography)

Obinerea imaginilor medicale


Familia Razelor X

Obinerea imaginilor medicale


Familia Razelor X

Raze X (Rntgen) - Imagini

Angiografie cu substracie digital (DSA Digital Substraction angiography) - Principiu

Obinerea imaginilor medicale


Familia Razelor X

Obinerea imaginilor medicale


Familia Razelor X

Angiografie cu substracie digital (DSA Digital Substraction angiography) - Imagini

Computer Tomograful (CT Computer Tomography) - Principiu

Obinerea imaginilor medicale


Familia Razelor X

Obinerea imaginilor medicale


Familia Razelor X

10

Computer Tomograful (CT Computer Tomography) - Imagini

Angiografie CT (CTA CT Angiography) - Imagini

11

Obinerea imaginilor medicale


Familia Rezonanei Magnetice Nucleare

12

Rezonan Magnetic (MRI Magnetic Resonance Imaging) - Principiu

Familia Rezonanei Magnetice Nucleare

Rezonan Magnetic (MRI Magnetic Resonance Imaging) Angiografie RMN (MRA MR Angiography) RMN funcional (fMRI functional MRI) [pMRI perfusion weighted MRI, dMRI diffusion weighted MRI, MRE MR Elastography]

Principiu: Alinierea atomilor H ntr-un cmp magnetic puternic Excitarea lor cu un puls de radiofrecven Msurarea radiaiei emise cnd atomii se relaxeaz revenind napoi n starea original Sunt posibile mai multe secvene de puls, fiecare dnd o imagine diferit, ceea ce face ca RM s fie o colecie de modaliti

Obinerea imaginilor medicale


Familia Rezonanei Magnetice Nucleare

13

Obinerea imaginilor medicale


Familia Rezonanei Magnetice Nucleare

14

Rezonan Magnetic (MRI Magnetic Resonance Imaging) - Imagini

Angiografie RMN (MRA MR Angiography) - Principiu

Variant angiografic a RMN utiliznd: Agent de contrast (Gd - Gadolinium) Fr contrast (utiliznd micarea, contrastul de faz, sngele negru)

Obinerea imaginilor medicale


Familia Rezonanei Magnetice Nucleare

15

16

Angiografie RMN (MRA MR Angiography) - Imagini

Familia Medicinii Nucleare

Scintigrama SPECT (Single Photon Emission CT) PET (Positron emission tomography)

Obinerea imaginilor medicale


Familia Medicinii Nucleare

17

Obinerea imaginilor medicale


Familia Medicinii Nucleare

18

Scintigram (a ntregului corp)

Eticheteaz o substan chimic avnd o comportare fiziologic cunoscut cu un izotop radioactiv SPECT poate utiliza majoritatea substanelor radioactive PET necesit substane care emit radiaii + i detectoare de coinciden (timpul de via este scurt)

Obinerea imaginilor medicale


Familia Medicinii Nucleare

19

Obinerea imaginilor medicale


Familia Medicinii Nucleare

20

SPECT perfuzia inimii

PET

21

Obinerea imaginilor medicale


Familia Ultrasunetelor

22

Ecografia vaselor

Familia Ultrasunetelor

Ecografie cu ultrasunete Explorare Intravascular cu ultrasunete

Obinerea imaginilor medicale


Familia Ultrasunetelor

23

Obinerea imaginilor medicale


Familia Ultrasunetelor

24

Ecografie endoscopic

Foetus 24 sptmni

25

26

Familia Video

Familia metodelor experimentale sau rare

Microscopie Imagini n micare i fotografii cu diverse -scoape

Termografie OCT Optical Coherence Tomography Mapping Electrocardiografic Mapping Electroencefalografic Mapping magnetoencefalografic Tomografia de impedan electric

Introducere n imagistica medical

Clasificare

Introducere n imagistica medical


Prof. Dr. Ing. Sever Paca
Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii Facultatea Electronic i Telecomunicaii Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Imagistica prin transmisie: Radiografia Tomografia computerizat Transiluminarea Imagistica prin reflexie: Ecografia Tomografia prin coeren optic Imagistica prin emisie, absorbie/emisie: Medicina nuclear, incluznd SPECT Tomografia prin emisie pozitronic (PET) Imagistica prin rezonan magnetic Termografia Metode optice de investigare a esuturilor (absorbie n IR, fluorescen/fosforescen)

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Tehnica imagistic - o corelaie ntre obiectul fizic (pacient) i observator


Spectrul electromagnetic

Corelaia fizic transmisia de informaii prin unde. Undele folosite n imagistica medical:

Unde electromagnetice care acoper tot spectrul de frecvene, de la undele radio foarte lungi la radiaia radioactiv Unde de presiune situate deasupra spectrului de frecvene audio.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Spectrul de absorbie al apei

Mrimi caracteristice undelor


Lungime de und, Viteza de propagare, v v= ( = frecvena undei)

Pentru unde electromagnetice, v este egal cu viteza luminii (viteza luminii n vid, c, este de 299.792 km/s. Pentru unde de presiune (folosite n ecografie), v este de ordinul a sute de metri/s n gaze i pn la civa km/s n solide.

10-9 m Unde gamma, X

10-6 m vizibil

1m Unde radio

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Mrimi caracteristice undelor (cont.)

Uniti convenabile folosite n domeniile imagistice Metoda Uniti pentru exprimarea convenabil a lungimilor de und (frecvene) folosite
Hz MHz nm A, nm keV MHz

Energia unei unde este integrala energiilor cuantelor energetice. Energia unei cuante, E=h h=constanta lui Planck, h=6,626 10-34Js S-a recurs la o alt unitate de msur, anume, energia unui electron accelerat ntr-o diferen de potenial de 1 Volt (eV). 1eV=1,6 10-19 J
EEG, MEG

Imagistica prin rezonan magnetic

Metode optice Radiografia (Rx) Medicina nuclear Ecografia (unde de presiune)

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Notiuni de baza despre unde si propagarea lor

Principiul lui Huygens

La interaciunea cu materia, undele pot da natere mai multor fenomene: Difracie Refracie, Reflexie mprtiere, Absorbie, Emisie. Modelul liniar nu este suficient pentru explicarea acestor fenomene (difracie, refracie, reflexie) => Principiul lui Huygens

Fiecare punct de-a lungul unei unde poate fi privit ca sursa unui nou front de und cu extindere spaiala sferic.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Difracie la trecerea printr-o singur fant

Difracie la trecerea printr-o singur fant (cont.)

Daca lungimea de und, , a undei este mai mare dect dimensiunea fantei, atunci, imaginea fantei va fi mai mare dect fanta nsi.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Difractie la trecerea prin 2 fante

Rezolutia unei imagini medicale

Dac distana, d, dintre cele 2 fante este mai mare dect , atunci imaginile celor dou fante se vor separa. Rezoluia maxim ce se poate obine printr-o tehnic imagistic este determinat de lungimea de und, , a radiaiei respective (exist o singur excepie de la aceast regul, n cadrul tehnicilor imagistice)

Dac distana, d, dintre cele 2 fante este mai mic dect , atunci imaginile celor dou fante se vor contopi.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Reflexie, refracie

Reflexie, refracie (cont.)

ntr-un mediu omogen, viteza unei unde (electromagnetice sau de presiune) este constant. La trecerea undei prin medii diferite, viteza acesteia se modific. Pentru unde electromagnetice, viteza ntr-un mediu oarecare va fi mai mic dect viteza luminii n vid. Pentru unde de presiune care au nevoie de materie pentru a se propaga, viteza lor creste n medii mai dense fa de mediile mai puin dense. Indiferent de tipul de und, unghiul de inciden (i) este egal cu unghiul de reflexie (rreflexie): i = rreflexie

Unghiul de refracie satisface relaia v1 sin i = v2 sin rrefractie De asemenea, intensitile fascicolelor refractat i reflectat vor depinde de vitezele de propagare n cele dou medii diferite: Irefractat / Ireflectat ~ v1 / v2 Interesul major intr-o tehnic imagistic este ca radiaia s ptrund n profunzimea esuturilor. De aceea, se dorete ca Irefractat s fie ct mai mare. n acest scop se folosete n ecografie, la trecerea aer/esut unde v2>v1, un material ce posed o vitez de propagare intermediar ntre cea a aerului i a esutului investigat.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

mprtiere, absorbie i emisie

mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

Absorbia de radiaii (de energie) produce tranziii spre o stare de neechilibru, de energie mai mare dect cea iniial. Absorbia este urmat de un proces de emisie de energie, n scopul restabilirii echilibrului termic.

mprtierea elastic descrie interaciunea radiaiei cu substana ca pe un cmp electromagnetic alternant aflat n cmpul electric creat de electroni i nucleu. n acest proces nu se absoarbe radiaie; frecvena radiaiei emise este aceeai cu cea a radiaiei incidente, se schimb doar direcia de propagare a radiaiei; (de exemplu, gazele fiind dipoli electrici, are loc mprtierea radiaiei luminoase pe atomii de gaz din atmosfera terestr mprtiere Rayleigh). n imagistic, mprtierea elastic va fi ntlnit la explicarea interaciei radiaiei X cu esuturile (una din modalitile de atenuare n esut a radiaiei X apare la radiaii X de energie joas, atunci cnd este comparabil cu dimensiunea atomului). incident = emis

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

mprtierea inelastic o parte a radiaiei incidente este convertit n energia necesar tranziiei fie a unui electron, fie a unui nucleon, n stri superioare energetic, n consecin, energia radiaiei emise va fi mai mic dect cea a radiaiei incidente. emis < incident

Efectul fotoelectric dac radiaia electromagnetic are energie suficient de mare, ea poate scoate un electron din atom, diferena dintre energia radiaiei incidente i cea de ionizare a atomului regsindu-se n energia cinetic a electronului.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

mprtierea Compton are loc atunci cnd energia radiaiei incidente este mai mare dect energia de ionizare a atomului. n acest caz, pe lng electronul scos din atom, se regsete i o parte a fascicolului incident mprtiat dar, avnd, bineneles, o energie mai mic dect fascicolul iniial.

Absorbia la rezonan are loc atunci cnd energia radiaiei incidente este egal chiar cu diferena dintre 2 nivele energetice; n acest caz, ntreaga energie incident va fi absorbit. Reemisia ei va avea loc spontan, fie indus de o radiaie electromagnetic ulterioar (fenomenul apare n imagistica prin rezonan magnetic)

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

Calitatea imaginii

Fluorescena are loc atunci cnd moleculele excitate trec printr-o stare intermediar de via relativ lung nainte de a reveni la starea energetic de baz. Starea energetic intermediar este foarte apropiata de starea excitat iar revenirea la starea de baz se face prin emisie de lumin. De obicei, excitarea se face cu lumin de frecvene nalte (de exemplu, albastru, 430 490 nm) iar radiaia emis prin fluorescen are o frecven inferioar din spectrul vizibil (verde, 530 550 nm). Fenomenul este folosit n imagistica medical; La un anume tip de iluminare (n ultraviolet), esuturile maligne emit o radiaie diferit de cea emis de esuturile normale (metod folosit n bronhoscopie).

Criterii de baz n aprecierea calitii unei imagini: Gradul de distorsionare geometric, Rezoluia, Raportul semnal/zgomot.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Calitatea imaginii (cont.)

Calitatea imaginii PSF

Gradul de distorsionare geometric: un obiect are aceeai imagine, indiferent n ce punct al cmpului vizual se afl. n imagistica medical obinuit, de diagnostic, acest parametru nu este chiar att de important precum este n planificarea radioterapiei. Rezoluia reprezint mrimea celei mai mici structuri care poate fi nregistrat ca distinct. Pentru sistemele imagistice digitale, rezoluia este dat de mrimea pixelului. Pentru a exprima i a evalua caracteristicile unui sistem imagistic n privina rezoluiei pe care este capabil s-o furnizeze, se folosete o funcie matematic numita PSF (Point Spread Function).

n mod ideal, imaginea unui punct obiect este un pixel. n realitate, imaginea punctului va consta ntr-o pat de civa pixeli, cel mai luminos fiind n centru i devenind progresiv mai puin luminoi odat cu deprtarea de pixelul central. Profilul dat de distribuia intensitilor acestui grup este descris de funcia PSF. Rezoluia poate fi definit ca dimensiunea spaial n interiorul creia PSF scade la jumtate din valoarea ei maxim (Full Width Half Maximum FWHM). Dac obiectul de interes const n 2 puncte aflate la o distan una de alta egal cu FWHM, atunci ele vor trebui s poat fi distinse pe imagine ca diferite.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Calitatea imaginii PSF (cont.)

Calitatea imaginii S/N

Raportul semnal/zgomot definiia lui depinde de tehnica imagistic dar, ca o definiie general, S reprezint semnalul mediu msurat iar N este deviaia standard a semnalului msurat pe imagini repetate. Zgomotul unei imagini radiologice orice imagine radiologic conine informaii care nu au nici o legtur cu problema diagnosticului. Zgomotul poate fi considerat a avea 4 componente majore: Zgomot structural, Zgomotul radiaiei, Zgomotul propriu al receptorului, Zgomotul dat de fluctuaiile statistice.

Rezoluia poate fi definit ca dimensiunea spaial n interiorul creia PSF scade la jumtate din valoarea ei maxim (Full Width Half Maximum FWHM).

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Calitatea imaginii S/N (cont.)

Calitatea imaginii S/N (cont.)

Zgomotul structural este intrinsec pacientului (de exemplu coastele care artefacteaz o imagine Rx de plmni); zgomotul structural poate fi redus n CT sau MRI i alte tehnici tomografice prin excitarea doar a unei anume zone restrnse din corp. Zgomotul propriu al radiaiei se denumete astfel radiaia mprtiat n urma interaciunii radiaiei nsi cu corpul pacientului (de exemplu, radiaia mprtiat prin efect Compton).

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Calitatea imaginii S/N (cont.)

Calitatea imaginii S/N (cont.)

Zgomotul propriu al radiaiei (mprtiere) afecteaz baza de distribuie (FWTH) a intensitilor semnalului

Zgomotul receptorului n tehnicile imagistice se folosesc diverse tipuri de receptori, cu propriile lor caracteristici; ele pot i impieta rezultatul nregistrrii. De exemplu, un detector n medicina nuclear este format dintr-un cristal de scintilaie n spatele cruia se afla mai muli fotomultiplicatori. Tuburile fotomultiplicatorilor i electronica aferent trebuie reglate astfel nct s se obin o sensibilitate uniform la radiaii, pe toat suprafaa cristalului. Zgomotul dat de fluctuaiile statistice ale fascicolului de radiaii devine important atunci cnd se folosete o cantitate limitat de radiaii sau X; poate deveni o problem n condiiile n care se ncearc tot mai mult limitarea expunerii pacientului la radiaii ionizante.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Calitatea imaginii S/N (cont.) Zgomotul dat de fluctuaiile statistice ale fascicolului de radiaii

Calitatea imaginii S/N (cont.)

O alt clasificare a tipurilor de zgomot:

Zgomot extern este dat de zgomotul instalaiei prin care se realizeaz investigaia (propriul zgomot electronic, interferenele dintre sistemul respectiv i alte instalaii din jur); Zgomot intern cel mai important zgomot intern ntr-o imagine medical este dat de agitaia termic. Acesta mai este denumit i zgomot alb (white noise) i are o distribuie uniform n toat banda de frecvene. La sistemele biologice se mai ntlnete un alt tip de zgomot intern, zgomotul numit Lorentzian, datorat trecerii ionilor prin membrane (zgomot electric). Acest ultim tip de zgomot este mai prezent n domeniul frecventelor joase.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Imaginea digital

Imaginea digital (cont.)

nlocuirea suportului analogic al informaiei (de exemplu, filmul) cu o reea de detectori digitali; prin utilizarea unui algoritm de reconstrucie a imaginii, imaginea va consta ntro matrice de uniti de imagine (pixeli). Intensitatea fiecrui pixel se consider a fi o bun reprezentare a datelor nregistrate.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Imaginea digital (cont.)

Imaginea digital (cont.)

Intensitii fiecrui pixel i se pot aduce modificri (variaia contrastului, filtrarea etc.). Filtrul trece-jos crete raportul Semnal/Zgomot pe baza scderii, ntr-o anume msur, a rezoluiei.

Filtrul trece-sus conduce la accentuarea granielor ntre structuri diferite.

Imagine zgomotoas

Aceeai imagine filtrat Aceea cu filtrul trece-jos trece- jos

Imagine original

Aceeai imagine dup aplicarea filtrului trece-sus

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Imaginea digital (cont.)

Imaginea digital (cont.) ntr-un spaiu bidimensional, imaginea este reconstruit din proieciile 1-D (integrala de linie)

Reconstrucia unei imagini din mai multe proiecii unidimensionale ale obiectului, obinute sub anumite unghiuri (Radon, 1917) aplicare n 1970, n tomografia computerizat. Un obiect nu poate fi imaginat dintr-o singur proiecie a sa. Chiar un numr mare dar finit de proiecii nu va putea reproduce imaginea obiectului cu exactitate. Numrul optim de proiecii un compromis ntre calitatea imaginii, durata unei investigaii i capacitatea de stocare i prelucrare a datelor.

Exist un numr infinit de posibiliti de distribuie a valorilor densitilor n interiorul obiectului problema subdeterminat

Traiectoriile se intersecteaz constructiv n dreptul zonei spaiale a obiectului + informaii false star-like artifacts -> filtrul trece-sus

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului

Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului (cont.)

Care este capacitatea unei tehnici imagistice n detectarea prezenei unor leziuni?

Puterea de discriminare a prezenei sau absenei unei leziuni, folosind o tehnic imagistic, este ROC curve (Receiver Operating Characteristic). ROC este un grafic al sensibilitii versus specificitatea metodei. Sensibilitatea metodei arat ct de performant este testul respectiv n descoperirea leziunii existente. Specificitatea metodei arat cat de performant este testul respectiv n excluderea leziunii atunci cnd ea este absent.

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical

Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului (cont.)

Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului (cont.)

Sensibilitatea probabilitatea ca rezultatul testului s fie pozitiv atunci cnd leziunea este ntr-adevr prezent.

Sensibilitate = TP / (TP+FN)

Specificitatea probabilitatea ca rezultatul testului s fie negativ atunci cnd leziunea este ntr-adevr absent.

Specificitate = TN / (TN+FP)

Testul cel mai fiabil este testul 1. Linia dreapt corespunde unui test complet nediscriminatoriu (liber arbitru).

Pletismografia de impedan electric

Definiie Pletismografia de impedan electric (denumit uneori si reografie) este o tehnic de msur pentru determinarea modificrilor volumului unor esuturi prin msurarea variaiilor de impedan electric a esuturilor. Multe msurri biomedicale sunt msurri indirecte realizate prin msurarea unei mrimi secundare n locul msurrii directe a mrimii biologice de interes. Datorit avantajelor pe care le reprezint semnalele electrice (instrumentaie electric variat, prelucrare uoar, posibilitate de memorare), de multe ori mrimea secundar msurat este una electric.

Pletismografia de impedan electric


Prof. Dr. Ing Sever Paca
Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii Facultatea Electronic i Telecomunicaii Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Pletismografia de impedan electric

Pletismografia de impedan electric

Aplicaii Msurarea unui parametru electric pasiv impedana electric este i cazul pletismografiei de impedan electric. Cum putem msura o impedan electric? Impedana electric este msurat prin trecerea unui curent alternativ de amplitudine mic prin segmentul de corp i msurarea cderii de tensiune rezultate. Tehnica este n principal neinvaziv deoarece pacientul nu simte nimic datorit valorii mici a curentului care strbate corpul su. Cum sngele este un bun conductor de electricitate, orice modificare a volumului de snge ntr-o parte a corpului este reflectat de modificarea impedanei sale electrice. Deoarece volumul corpului uman se modific n principal datorit circulaiei sanguine, aceast metod devine o tehnic de explorare neinvaziv si diagnostic prin care se obine o informaie calitativ dar i cantitativ asupra circulaiei sanguine centrale i periferice la nivelul segmentului de corp explorat.

Pletismografia de impedan electric

Aplicaii n principal metoda este o tehnic de investigare i diagnostic a sistemului cardiovascular central i periferic. Prin msurarea modificrilor de volum sanguin, medicii pot detecta sau monitoriza tulburrile de circulaie sanguin cum ar fi:
ocluziile arteriale (i pot estima severitatea lor) stadiile incipiente de ateroscleroz dereglrile funcionale trombozele venoase profunde trombii migratori modificri ale fluxului sanguin arterial

Msurarea volumului ventriculului stng

(exemplu de pletismografie de impedan electric invaziv)


Msurarea impedanei electrice a volumului de snge coninut n interiorul inimii poate fi fcut utiliznd un cateter cu o minim afectare a funciei cardiovasculare. Aceast impedan este dependent de volumul ventricular i poate fi utilizat pentru estimarea volumului ventriculului stng ca i a altor parametri cardiovasculari cum ar fi fracia de ejecie ventricular. Dei este invaziv, deci o aplicaie atipic, utilizarea pletismografiei de impedan pentru msurarea volumului ventriculului stng este aleas pentru o nelegere mai uoar a tehnicii pletismografiei de impedan. Msurarea direct a volumului ventricular stng impune detaarea i izolarea inimii, lucru imposibil n mod obinuit.

Dar i alte aplicaii sunt posibile cum ar fi evaluarea reteniei altor lichide n corp sau determinarea compoziiei esuturilor.

Pletismografia de impedan electric


Msurarea volumului ventriculului stng

Pletismografia de impedan electric


Msurarea volumului ventriculului stng

Principiu

Rezistena electric a unui mediu conductor este dat de relaia R = A unde R este rezistena n (ohmi) este rezistivitatea n m (ohmimetru) L este lungimea conductorului A este aria seciunii transversale a conductorului Se pot plasa doi electrozi intr-un esut la o distan L unul de cellalt. Se injecteaz un mic curent ntre cei doi electrozi, avnd valoarea I. Cum esutul se comport ca un conductor, ntre cei doi electrozi se msoar o cdere de tensiune V. Rezistena esutului dintre cei doi electrozi poate fi calculat utiliznd legea lui Ohm:

Metod
n cazul ventriculului drept, vom msura volumul aproximndu-l cu mai multe discuri suprapuse unul peste altul. Curentul electric este aplicat ntre cei doi electrozi extremi, electrodul distal aflat n apex i electrodul proximal aflat n aort. Rezistena discului cuprins ntre electrodul i i j se calculeaz ca fiind

Rij =

Vi V j I

R=

Cum cunoatem i L, putem calcula aria A a seciunii transversale i volumul esutului cu formula A L. Avem situaia unui mediu omogen (sngele avnd rezistivitate mic) nconjurat de muchiul cardiac de rezistivitate mai mare. Aceast metod este aplicabil unor esuturi de form cilindric, n cazul unui organ msurat care nu are aceast form cazul ventriculului stng - este necesar o mic modificare a metodei.

V I

Aceast valoare permite calcularea seciunii transversale a discului cu relaia

Ai =

L
Rij

Volumul discului dintre electrozii i i j va fi Volumi = Ai Li iar volumul total al ventriculului stng se calculeaz cu relaia VolumVS = Volumi Cum influeneaz numrul electrozilor precizia aproximrii volumului? Cum influeneaz rezistena miocardului precizia msurrii?

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

10

Teoria cmpului asociat culegerii (lead field theory)

Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan electric neinvaziv


Principiul de baz al msurrii unei impedane electrice a unui volum conductor este injectarea unui curent i msurarea tensiunii care apare la bornele sale.
Pentru eliminarea erorilor date de impedanele de contact, se utilizeaz, pe de o parte, electrozi separai pentru injecia curentului i pentru msurarea tensiunii la bornele impedanei, i, pe de alt parte, o msurare n curent alternativ. n cazul esuturilor, acestea fiind neomogene, determinarea relaiei ntre impedana msurat global i impedana local a esuturilor se poate face pe baza teoriei cmpului asociat culegerii (electrozilor), propus i dezvoltat de Malmivuo pentru modelarea msurrilor semnalelor bioelectrice generate de sursele de volum. Culegerea activitii electrice a inimii sau a encefalului poate fi modelat cu aceast teorie. Sursele sunt multiple i distribuite neuniform ntr-un volum iar msurarea se face folosind electrozi plasai pe suprafaa corpului.

Vectorul asociat culegerii (sau vectorul culegerii) este o mrime vectorial asociat unui electrod plasat pe suprafaa volumului conductor (n punctul i), n scopul evalurii potenialului electric (culegere unipolar) a crui surs este un dipol fixat n volumul conductor; dipolul poate fi dipol de sarcini sau de cureni elementari i are momentul p, cu originea fix n punctul Q, iar direcia i amplitudinea variabile. Volumului conductor i se asociaz un sistem de referin cartezian (x,y,z), iar p are originea fixat n originea acestui sistem i proieciile px, py i pz pe cele trei axe; fiecare proiecie are contribuia sa la potenialul electric al punctului i, contribuie proporional cu mrimea proieciei (datorit liniaritii) i dependent de proprietile electrice ale mediului i de geometrie (poziia relativ a proieciei fa de punctul i); cele trei contribuii sunt respectiv cx, cy i cz, astfel c prin suprapunerea de efecte, Vi=cx.px+cy.py+cz.pz.

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

11

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

12

Vectorul asociat culegerii (lead vector)


Relaia anterioar poate fi considerat ca produsul scalar a doi vectori, n acelai sistem de coordonate (x,y,z):
Vi = c p = c p cos
Pentru msurarea tensiunii ntre doi electrozi (culegere bipolar), plasai pe suprafaa volumului conductor n punctele i i j, datorat aceleiai surse elementare p, se face diferena respectiv de potenial:

Vectorul c, numit vectorul culegerii i (vectorul asociat electrodului din punctul i) este deci o mrime de legtura i depinde de poziia electrodului i, poziia dipolului surs, de forma geometric a mediului conductor i de proprietile de mediu (distribuia rezistivitii mediului conductor). Vectorul culegerii este o mrime asociat punctului de msur i ntr-o poziie specificat a dipolului surs. Dac dipolul de sarcini are modulul |p|=qd (q fiind mrimea sarcinilor aflate la distana d), dipolul de cureni este definit prin similitudine ca |p|=Id. Mrimilor sarcin i permitivitate electric din electrostatic, le corespund intensitatea curentului i conductivitate electric n electrocinetic.

Vij = Vi V j = ci p c j p = ci c j p = cij p = cij p cos


Vectorul cij este de data asta vectorul culegerii ij (vectorul asociat culegerii bipolare specificate de poziiile i i j a electrozilor) ntr-o poziie specificat a dipolului surs.

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

13

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

14

Cmpul asociat culegerii (lead field)


Dac sursa nu mai este un dipol ci un cmp de dipoli pk repartizai n volumul conductor, culegerea bipolar (format din electrozii aflai n punctele ij) va avea cte un vector asociat culegerii notat cu ck n poziia fiecrui dipol surs k. Mulimea format din aceti vectori asociai culegerii formeaz cmpul asociat culegerii (sau cmpul culegerii) notat cu JL. Fiecare dipol elementar pk va contribui la diferena de potenial msurat n culegerea bipolar cu

Vk = ck pk
Astfel c diferena total de potenial msurat n aceast culegere va fi:
VL =

ck pk
k

Dac trecem de la dipolul de sarcini p la dipolul de curent Ji i din domeniul discret finit (k) la domeniul infinitezimal (dv) obinem

Teorema reciprocitii spune c tensiunea obinut la bornele culegerii datorit unui dipol de curent unitar este aceeai cu cea obinut la bornele dipolului elementar dac injectm un curent unitar n electrozii culegerii. Datorit teoremei reciprocitii, cmpul asociat culegerii JL este identic cu cmpul densitii de curent JLE obinut n volumul conductor prin injectarea unui curent reciproc unitar (1A) n electrozii culegerii. Astfel, expresia potenialului la bornele unei culegeri bipolare obinut datorit unui cmp de dipoli de curent devine:
VLE = 1

VL =

J L J i dv

J LE J i dv

unde Ji este momentul dipolului de curent pe unitatea de volum (densitatea momentului dipolului de curent).

Reprezentarea cmpului asociat culegerii poate fi fcut i prin liniile de cmp ale densitii curentului reciproc.

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

15

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

16

Valoarea conceptului de cmp asociat culegerii


Corespondena dat de teoremei reciprocitii ntre cmpul asociat culegerii i cmpul densitii de curent creat de un curent reciproc unitar d valoare conceptului de cmp asociat culegerii prin urmtoarele: Este posibil s vizualizm i s evalum cantitativ distribuia sensibilitii unei culegeri (perechi de electrozi aplicai pe suprafaa volumului conductor) n interiorul unui volumul conductor deoarece aceasta este aceeai cu cmpul densitii de curent creat de un curent reciproc unitar; Determinarea distribuiei sensibilitii n cadrul unui volum conductor concret (folosind un model pentru tors realizat fizic sau simulat pe calculator) este mai uoar folosind reciprocitatea; Distribuia densitii de curent n volumul conductor n cazul unei stimulri prin electrozi de suprafa are exact aceeai form cu cmpul asociat culegerii; Distribuia sensibilitii n msurrile impedanei electrice a esuturilor poate fi determinat cu acelai concept al cmpului asociat culegerii; Deoarece principiul reciprocitii i conceptul de cmp asociat culegerii este valabil i pentru cmpurile magnetice, toate punctele anterioare sunt valabile i pentru metodele magnetice similare.

Relaia ntre impedana global i conductivitatea local Pe baza teoriei cmpului asociat culegerii, putem concluziona c orice modificare a conductivitii ntr-o anumit regiune produce o modificare a semnalului de msur a impedanei (tensiunea global msurat la borne) care e proporional cu mrimea curentului care strbate aceea regiune. Ca s fim mai exaci, o modificare a conductivitii ntr-o regiune, determin de asemenea o modificare a distribuiei curentului injectat n volumul conductorului. Distribuia sensibilitii msurrii impedanei unui corp stabilete o relaie ntre impedana (i variaia ei) dat de distribuia conductivitii (i a variaiei ei). Ea descrie cu ce valoare efectiv contribuie fiecare regiune a corpului la msurarea impedanei Z. Geselowitz (1971) a dedus expresia matematic ntre variaia impedanei msurate i variaia conductivitii n interiorul volumului conductor.

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

17

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

18

Dac exist o modificare a conductivitii ntre dou momente de timp (t0 i t1), atunci modificarea impedanei volumului conductor este dat de

(t0), cu foarte mic i cu toate mrimile evaluate la t0:


Z =
v

Un caz particular al relaiei anterioare se obine dac considerm (t1)=


1

Z =
v

J LE (t0 ) J LI (t1 )dv


[/m3]

J LE J LI dv

= variaia impedanei corpului = variaia conductivitii ntre cele dou momente de timp [S/m=1/m] = cmpul asociat culegerii pentru electrozii de tensiune, adic cmpul densitii de curent obinut n volumul conductor prin injectarea unui curent reciproc unitar (1A) n electrozii de tensiune [1/m2] = cmpul asociat culegerii pentru electrozii de curent, adic cmpul JLI densitii de curent obinut n volumul conductor prin injectarea unui curent unitar (1A) n electrozii de curent [1/m2] v = volumul [m3] n ecuaia de mai sus, v este un volum conductor neomogen, a crei conductivitate (ca o funcie de poziie) la momentul t0 este (t0). Aceasta se modific la t1 n (t1), iar aceast variaie =(t1)-(t0) este responsabil de variaia Z a impedanei msurate. Astfel, aceast ecuaie descrie cum o variaie n conductivitatea volumului conductor este convertit ntr-o variaie a impedanei evaluate ca un raport ntre tensiunea msurat (la bornele electrozilor de tensiune) divizat prin curentul injectat (prin electrozii de curent).

unde Z JLE

Aceast ecuaie descrie cum rezistivitatea macroscopic Z (impedana pe unitatea de volum) este dedus din distribuia spaial a conductivitii ponderate de produsul scalar ntre cmpurile asociate electrozilor de tensiune respectiv de curent. Ea este similar cu ecuaia fundamental a teoriei cmpului asociat culegerii (descris n diapozitivul 14) care stabilete semnalul electric msurat la bornele electrozilor, semnal produs de o surs de volum dintr-un mediu conductor neomogen. Comparnd cele dou relaii, ele sunt similare dac considerm echivalenele VLE~Z (tensiunea msurat respectiv tensiune msurat divizat prin curentul injectat) i Ji~JLI (care reprezint amndou distribuia sursei de semnal n volumul conductor a dipolilor de curent, n primul caz, i a densitii de curent injectat, n al doilea caz).

Pletismografia de impedan electric


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan

19

20

Concluzii
Dac se folosesc aceeai electrozi pentru injecia de curent i pentru msurarea tensiunii, distribuia sensibilitii msurrii impedanei, care este cmpul asociate electrozilor de tensiune, este identice cu distribuia densitii de curent injectat (JLE=JLI). Aceast tehnic totui nu se folosete de obicei datorit artefactelor date de impedanele electrozilor Dac electrozii de injecie a curentului sunt diferii de cei de msurare a tensiunii, atunci distribuia sensibilitii msurrii impedanei globale este produsul scalar ntre cmpurile asociate electrozilor de tensiune respectiv de curent Teoria cmpului asociat demonstreaz posibilitatea realizrii de sisteme de electrozi care s scoat n eviden o anumit regiune (aort, ventriculi etc.) Cu toate c ecuaia lui Geselowitz (diapozitivul 17) fundamenteaz teoretic pletismografia de impedan, totui rmne o incertitudine cum variaz impedana diferitelor organe din torace i cum circulaia sanguin modific structura toracelui i distribuia conductivitii pe parcursul unui ciclu cardiac. Pentru ca formele de und globale obinute pentru variaia impedanei s poat fi corect interpretate, este necesar elaborarea unor modele fiziologice adecvate pentru circulaia sanguin.

Impedana electric a esuturilor

Mrimea fizic msurat n pletismografia de impedan i vizualizat n tomografia de impedan este impedana electric a esuturilor.

Pletismografia de impedan electric


Impedan electric a esuturilor

21

Pletismografia de impedan electric


Impedan electric a esuturilor

22

Valorile rezistenelor diferitelor esuturi:


esut Creier [m] 2,2 6,8 5,8 Lichid cefalo-rahidian Snge Plasm Muchi cardiac Muchi scheletic Ficat Plmn Grsime Os 0,7 1,6 0,7 2,5 5,6 1,9 13,2 11,2 21,7 25 177 158 215 Longitudinal Circumferenial Radial (la 100kHz) Longitudinal (paralel cu fibra) Transversal (normal la fibr) Longitudinal (paralel cu fibra) Transversal (normal la fibr) Hematocrit=45 Observaii Substan cenuie Substan alb Valoare medie

Componenta reactiv a impedanei


La msurarea surselor de semnal bioelectric (ECG, EEG etc.), componentele reactive ale impedanelor esuturilor nu sunt importante deoarece domeniul de frecven de interes este sub 1kHz. Componenta reactiv poate fi omis n aceste situaii, dac presupunem un echilibru cvasistaionar. n pletismografia i tomografia de impedan, dependena de frecven a impedanei esuturilor este un factor care poate fi utilizat pentru creterea selectivitii sistemului. Deoarece impedanele diferitelor esuturi au componente reactive diferite, impedana poate fi msurat aplicnd cureni de diferite frecvene, astfel alese nct separarea anumitor esuturi s fie maxim. O metod util de ilustrare a comportrii impedanei esuturilor cu frecvena este diagrama Cole-Cole n care componenta imaginar X este reprezentat n funcie de componenta real R (n seria impedanelor complexe R+jX) cu frecvena luat ca parametru.

Impedana esuturilor variaz n raport de 1 la 100 (de la 1,6 m n snge pn la aproximativ 170 m n os). Pentru esuturile moi, variaia este aproximativ n raport de 1 la 10 (de la 1,6 Wm n snge pn la aproximativ 20 m n grsime i plmni). Valorile alturate reprezint o sintez a mai multor msurri experimentale efectuate de Observaii: diveri cercettori.

Pletismografia de impedan electric


Impedan electric a esuturilor

23

Pletismografia de impedan electric


Impedan electric a esuturilor

24

Reprezentarea comportrii cu frecvena a impedanei


Pentru circuitul alturat, o impedan cu trei elemente cu o singur constant de timp, se supune ecuaiei n practic, centrul semicercului nu este neaprat situat pe axa real, de multe ori el se afl dedesuptul ei. Ecuaia care descrie o msurare practic este

Z f = R +

Unde Zf = impedana ca funcie de frecven R0 = rezistena la f=0 = rezistena la f= R = constanta de timp R2C Diagrama Cole-Cole este un semicerc de raz (R0-R)/2, avnd centrul n punctul de coordonate [R-(R0-R)/2, 0] care intersecteaz axele la R0 i R,. Acest lucru poate fi verificat uor prin nimic altceva dect c partea real (Re) i cea imaginar (Im) a ecuaiei satisfac ecuaia (Re-xC)2+(Im-Yc)2=R2. Pentru circuitul nostru concret avem: R0=R1+R2 R=R1 T= R2C

R0 R R R R R = R + 0 2 jt 0 2 1 + jt 1+ t 2 1+ t 2

Z f = R +

R0 R 1 + jt (1 )

Iar diagrama Cole-Cole este cea alturat, avnd unghiul de subdenivelare =(1-)/2.

Pletismografia de impedan electric


Impedan electric a esuturilor

25

26

Impedana muchiilor scheletici


Pentru exemplificare, alturi este reprezentat diagrama Cole-Cole cu semicercul subdenivelat pentru impedana transversal i longitudinal a muchilor scheletici msurate de Epstein i Foster. Din msurrile experimentale fcute de Tanaaka i Zhao asupra componentelor reactive ale sngelui, s-a ajuns la concluzia c acestea au un rol important n pletismografia de impedan mai ales atunci cnd este important compoziia sngelui.

Cardiografie de impedan electric

exemplu de pletismografie de impedan electric neinvaziv


Rspndirea pletismografiei de impedan electric se datoreaz totui utilizrii sale neinvazive. Ea este o metod de determinare a modificrilor de volum n esuturile corpului bazat pe msurarea impedanei electrice la suprafaa corpului. Una din cele mai rspndite i general acceptate utilizri ale ei este cardiografia de impedan electric convenional care asigur, prin msurarea i prelucrarea uni singur semnal - impedana global a toracelui msurat folosind electrozi aplicai pe piele, estimarea unor parametrii funcionali cardiaci cum ar fi fracia de ejecie ventricular. Ea este uor de aplicat, neinvaziv, atraumatic, aplicabil n monitorizrile de lung durat i de asemenea i ieftin. Totui are nite limitri metodologice serioase, deoarece veridicitatea rezultatelor este incert datorit faptului c sursele care contribuie la variaia impedanei toracice msurate cu electrozi de suprafa sunt multiple, complexe i cu o contribuie incert.

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

27

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

28

Evoluie
Prima descriere a metodei aparine lui Nyboer n 1940 A fost dezvoltat i aplicat clinic pentru prima dat de Kubicek n 1966 Datorit cercetrilor ulterioare tehnica a ajuns n anii 70 la recunoaterea valorii sale clinice O metod asemntoare, numit reografie integral, a fost dezvoltat de Tienko n 1973 pentru msurarea fraciei de ejecie ventricular Metoda magnetic corespunztoare pletismografie de impedan electric se numete pletismografie de susceptibilitate magnetic. Aceast metod poate fi utilizat pentru monitorizarea modificrilor de volum sanguin n torace. Majoritatea esuturilor vii sunt diamagnetice deoarece apa este constituentul lor principal. Dac se aplic un cmp magnetic puternic n regiunea toracelui, micarea inimii, a sngelui i a pieptului pe parcursul ciclului cardiac determin variaii n fluxul magnetic. Astfel este posibil s monitorizm aceste variaii cu un magnetometru SQUID. Totui, datorit dificultilor tehnice, pletismografia de susceptibilitate magnetic nu are aplicaii clinice.

Msurarea impedanei electrice a toracelui


Msurarea impedanei se face injectnd un curent electric n domeniul 20...100kHz n volumul conductor i msurnd cderea de tensiune corespunztoare. Raportul ntre tensiune i curent d impedana Z. De obicei, componenta de curent continuu este eliminat i se examineaz doar Z. Pentru a elimina efectul impedanelor electrozilor, de obicei se folosesc perechi de electrozi separai pentru injectarea curentului i msurarea tensiunii. De cele mai multe ori, electrozii externi sunt de curent iar cei interni sunt de tensiune. n practic se utilizeaz unul din sistemele de electrozi prezentate n figurile alturate: cu 4 electrozi sub forma unor benzi circulare, sau cu 8 electrozi de suprafa mic. Impedana toracelui se msoar longitudinal, poziia electrozilor fiind: electrozii de curent - n jurul prii superioare a gtului respectiv n jurul abdomenului; electrozii de tensiune - n jurul prii inferioare a gtului respectiv n dreptul uniunii osului xifoid cu sternul.

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric Alturat este prezentat o curb tipic a impedanei Z, prima sa derivat dZ/dt i simultan electrocardiograma (ECG) i fonocardiograma (PCG). Curba de impedan se reprezentat astfel nct o descretere n impedan s duc la o cretere a amplitudinii reprezentate pe axa y. Aceast convenie descrie de fapt modificrile admitanei i este utilizat deoarece o micorare a impedanei provine de la creterea volumului de snge n torace i medicii se ateapt ca amplitudinea curbei s creasc. Polaritatea curbei derivatei este corespunztoare cu reprezentarea curbei lui Z.

29

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

30

Model simplificat al impedanei toracelui


n cel mai simplu model, impedana toracelui poate fi considerat mprit n dou pri: impedana esuturilor i impedana fluidelor. Un model simplificat al unui torace mediu coninnd un compartiment uniform de snge (rou) i unul de esut (roz) este prezentat mai jos. Problema care se pune este determinarea fraciei de ejecie cardiac din variaiile impedanei toracice. Dac pacientul nu respir, toate componentele care formeaz impedana toracelui sunt constante cu excepia cantiti i distribuiei sngelui. Cantitatea de snge din torace se modific n funcie de ciclul cardiac. Contribuia cea mai important la modificarea impedanei toracelui o are sngele din plmni. n timpul sistolei, ventriculul drept pompeaz o cantitate de snge n plmni, care egaleaz fracia de ejecie cardiac. n acelai timp, sngele curge din plmni n atriul stng. Efectul acestor modificri n distribuia sngelui n torace ca o funcie de ciclul cardiac poate fi determinat msurnd variaiile impedanei toracelui.

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

31

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

32

Determinarea modificrilor volumului de snge n torace


Pentru aceasta vom folosi modelul simplificat prezentat anterior. Notm lungimea modelului cu l, seciunile transversale, respectiv impedanele sngelui i a esutului cu Ab i At respectiv Zb i Zt. Impedana total longitudinal va fi (Cele dou impedane ale compartimentelor sunt n paralel):

Relaia ntre variaia volumului sanguin vb i impedana volumului sanguin este obinut scond volumul sngelui din relaia de mai sus i derivnd:

l2 l2 dvb = d (l Ab ) = d b = b 2 dZ b Z Zb b
Eliminnd dZb din expresiile anterioare ale dZ i dvb obinem:

Z=

Zb Zt Zb + Zt

Pentru a obine relaia ntre variaia impedanei toracelui i variaia impedanei volumului de snge, se difereniaz ecuaia de mai sus n raport cu Zb:

dZ b =

2 Zb Z2 dZ = b 2 dvb b l Z2

dZ =

Z t (Z b + Z t ) Z b Z t 1

(Zb + Z t )2

dZ b =

(Z b + Zt )2

Z t2

dZ b =

(Zb Z t )2 dZ = Z 2 dZ (Zb + Zt )2 Zt2 b Z b2 b

de unde, trecnd de la variaii infinitezimale la variaii finite, obinem n final :

Impedana volumului de snge de rezistivitate b bazat pe geometria cilindric utilizat n modelul simplificat considerat poate fi scris ca fiind:

vb = b

l2 Z Z2

Zb =

b l Ab

Aceast relaie reprezint dependena variaiei volumului de snge din torace de variaia impedanei longitudinale a toracelui.

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

33

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

34

Determinarea fraciei de ejecie ventricular


Pentru determinarea fraciei de ejecie ventricular (FEV) din variaia impedanei toracice, Kubicek a presupus c fracia de ejecie ventricular este egal cu variaia net a volumului de snge din torace evaluat cu formula dedus n diapozitivul anterior. Aceast presupunere este foarte simplificatoare i poate fi nesigur. Aa cum am mai precizat anterior, n timpul sistolei ventriculul drept pompeaz sngele n plmni, n timp ce sngele din plmni se ntoarce n atriul stng. Fracia de ejecie ventricular poate fi deci determinat mai precis din curba impedanei dac extrapolm variaia Z a impedanei pentru situaia n care nu ar exista un flux de snge din plmni n timpul sistolei. O presupunere evident este c variaia Z este determinat n principal de modificarea conductivitii plmnului datorit modificrii cantitii de snge din el. Cum ntoarcerea sngelui din plmni apare cu o mic ntrziere fa de momentul pomprii sngelui din atriul drept, datorit elasticitii vaselor sanguine, putem considera nceputul ejeciei n momentul de cretere maxim a cantitii de snge i, deci, a descreterii maxime a impedanei toracice. n aceast extrapolare, deoarece am presupus c nu iese snge din torace n timpul sistolei, i presupunnd c viteza de pompare a sngelui pe durata ejeciei este constant, impedana toracelui va descrete continuu cu o pant egal cu maximul pantei de descretere a lui Z. Deci Z extrapolat poate fi aproximat grafic trasnd tangenta la curba impedanei n punctul de pant maxim descresctoare, aa cum se precizeaz n desenul urmtor. Z se va obine ca diferena dintre valoarea lui Z la nceputul ejeciei (cnd Z are pant maxim de descretere) i Z la sfritul timpului de ejecie.

Valoarea lui Z poate fi uor determinat folosind curba primei derivate a semnalului de impedan toracic. Conform definiiei derivatei:

Z = f (Z ) t
i considernd c t=te este timpul de ejecie, Z poate fi determinat din

Z = f (Z ) te =

dZ dt

te
min

adic Z este produsul dintre timpul de ejecie i valoarea minim a primei derivate a impedanei (care este maximul curbei dZ/dt reprezentate datorit conveniei de reprezentare negativ a impedanei).

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

35

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

36

n final, nlocuind expresia lui Z de mai sus n expresia lui vb calculat anterior (diapozitivul 30):

Limitri ale metodei


Metoda descris anterior, dezvoltat de Kinnen i Kubicek, este folosit pe scar larg pentru determinarea fraciei de ejecie cardiac din nregistrarea impedanei toracice, cu toate c: modelul simplificat al toracelui cu dou compartimente este o simplificare grosier presupunerea geometriei cilindrice este de asemenea o aproximare simplificatoare important. variaia conductivitii sngelui o dat cu viteza a fost complet neglijat n acest model Din aceast cauz, cercetrile ulterioare au ncercat identificarea sursei sau surselor variaiilor de impedan msurate. Au fost luate n considerare: variaiile de volum ale sngelui din vena cav, atrii, ventricule, aort, musculatura toracic i plmni. Au rezultat unele modele mai complexe ale toracelui i circulaiei sanguine din el.

l 2 dZ FEV = vb = b 2 Z dt
Unde: FEV

te
min

b
l Z |dZ/dt|min

= fracia de ejecie ventricular [ml] = rezistivitatea sngelui [cm] = distana ntre electrozii de tensiune [cm] = impedana toracelui [] = valoarea absolut a deviaiei maxime a derivatei impedanei toracice n timpul sistolei [/s]

Timpul de ejecie poate fi determinat din curba derivatei impedanei cu ajutorul fonocardiogramei sau a pulsului luat la carotid. Curba impedanei propriu-zise este doar pentru control (se verific respiraia). Rezistivitatea sngelui este de ordinul a 160cm, valoare sa depinznd de hematocrit.

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

37

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

38

Modele mai complexe ale toracelui:


Modelul Kinnen Modelul Sakamoto

Sursa variaiei de impedan n cardiografia de impedan: Vena cav i aorta dreapt Ventricul drept Artere pulmonare i plmni Vene pulmonare i atriu stng Ventricul stng Aort i musculatura toracic +20% -30% +60% +20% -30% +60%

Dar mai sunt i alte fenomene (altele dect cele hemodinamice) care nu au fost luate n considerare.

Pletismografia de impedan electric


Cardiografie de impedan electric

39

40

CONCLUZII:
Cardiografia de impedan electric este o metod cu certe avantaje (neinvaziv, ieftin, uor de aplicat, atraumatic pentru pacient) Principala incertitudine a pletismografiei de impedan (deci i a cardiografiei de impedan electric) este c sursa semnalului nu este cunoscut cu precizie Precizia de msurare a fraciei de ejecie ventricular este apropiat cu a altor metode, iar cea de msurare a variaiilor fraciei de ejecie ventricular rmne ridicat Precizia msurrilor este grav afectat n cazul unor pacieni cu insuficien valvular aortic, insuficien sever valvular mitral sau unturi n circulaie (defecte de sept) Poziionarea electrozilor este esenial pentru ca informaia s fie preponderent din zona de interes

Pletismograful de impedan electric

Schem bloc de principiu pentru un sistem care msoar numai componenta rezistiv a impedanei electrice
Conform celor prezentate anterior, trebuie s dispunem de un instrument capabil s msoare simultan att impedana bazal a segmentului de corp Z, ct i variaia n timp a acesteia Z cauzat de circulaia sngelui prin segmentul respectiv. Pentru a micora eroarea de msur datorat impedanei de contact la nivelul jonciunii electrod-piele, se folosete o schem de sondare cu patru electrozi, injectnd un curent alternativ de amplitudine constant ntre cei doi electrozii exteriori electrozi de curent i msurnd tensiunea rezultat ntre cei doi electrozii interni electrozi de tensiune. Folosind un amplificator diferenial cu impedan mare de intrare, curentul prin impedana de contact al electrozilor de tensiune este foarte mic. Astfel, tensiunea msurat va fi egal doar cu produsul dintre curentul injectat prin electrozii de curent i impedana segmentului de corp dintre electrozii de tensiune. Impedanele de contact cu pielea ale electrozilor de curent nu conteaz, sursa de curent avnd la ieire o structur de generator de curent alternativ cu amplitudinea constant.

Pletismografia de impedan electric


Pletismograful de impedan electric

41

Pletismografia de impedan electric


Pletismograful de impedan electric

42

Avantajele sondrii n curent alternativ:


Se elimin efectul tensiunii de polarizare a electrozilor (tensiunea de electrod care este de curent continuu) Se elimin rezistena mare de contact electrod-piele care este untat de capacitatea electrod-piele La frecvene de lucru utilizate, cuprinse de regul ntre 20kHz i 100kHz, se beneficiaz de comportamentul preponderent rezistiv al esuturilor Se asigur separarea de cmpul electric cardiac i de alte surse de biopoteniale care au un spectru de frecven limitat la frecvene mult mai joase

Schem bloc de principiu


CONVERTOR 1 U/I 3

+
Ad DEMODULATOR SINCRON

4 2

AMPLIFICATOR DERIVATOR

Intensitatea curentului de sondare este limitat la aproximativ 100A pentru a elimina efectul de stimulare electric a esuturilor

OSCILATOR PILOT

dR

Pletismografia de impedan electric

43

44

Tensiunea de pe electrozii de tensiune (3 i 4) este msurat la ieire de un voltmetru detector sincron, alctuit dintr-un amplificator diferenial Ad i un DEMODULATOR SINCRON, voltmetru care este sensibil doar la componenta rezistiv - n faz cu curentul injectat. Sincronizarea este asigurat de un OSCILATOR PILOT stabilizat n frecven, dar mai ales n amplitudine, care piloteaz att DEMODULATORUL SINCRON ct i convertorul tensiune-curent (CONVERTOR U/I) care injecteaz curentul alternativ de amplitudine constant n electrozii de curent (1 i 2). La ieirea demodulatorului se obine o tensiune proporional cu rezistena bazal a segmentului explorat (R) iar variaiile acesteia (dR) sunt obinute la ieirea AMPLIFICATORULUI DERIVATOR care are o funcie de transfer corespunztoare unui filtru trece sus cu frecvena limit inferioar de 0,05Hz. Valori tipice msurate sunt: pentru torace R~50 i dR=0,2...1 ceea ce nsemn ca dR=1%; pentru craniu dR=0,1%.

Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric

Pletismografia de impedan electric


Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric

45

Pletismografia de impedan electric


Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric

46

Investigarea circulaiei periferice sanguine


Circulaia periferic poate fi studiat folosind nite manete strns legate pe coapse (sau umflate peste presiunea diastolic dar sub presiunea sistolic) care blocheaz circulaia venoas dar las circulaia arterial. Circulaia arterial poate fi caracterizat n timpul ct maneta este umflat (sngele se acumuleaz n picioare), pe cnd circulaia venoas poate fi caracterizat dup dezumflarea manetelor (cnd surplusul de snge acumulat este eliminat). Prin prelucrarea semnalelor (filtrri i amplificri) se pot extrage formele de und de interes.

Analiza formelor de und pentru diagnostic


O idee despre posibilitile de diagnostic prin evaluarea formelor de und v putei face urmrind formele de und.

Pletismografia de impedan electric


Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric

47

Pletismografia de impedan electric


Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric

48

Investigaia fluxului sanguin cerebral


Pletismografia de impedan poate monitoriza i fluxul sanguin cerebral. n aceste experimente este foarte important plasarea electrozilor pentru a ne asigura c semnalul de impedan este datorat n principal regiunii intracraniene. Chiar daca electrozii sunt plasai n poziii opuse pe craniu, mai mult de o treime din curent circul n exteriorul craniului. Fraciunea crete semnificativ dac electrozii se apropie unul de cellalt. Cu electrozii plasai de aceeai parte a craniului sau cu electrozi circulari, modificrile de impedan provin mai ales datorit circulaiei sanguine din scalp i nu din zona creierului. Acest efect de ecranare a craniului nu este aa de evident la culegerea EEG-ului deoarece nu exist surse de semnal n afara craniului.

Determinarea volumului lichidelor intratoracice


Fluidul din cavitatea pleural are o influen considerabil asupra impedanei totale a toracelui. Pletismografia de impedan toracic poate fi folosit pentru monitorizarea de lung durat a acestui fluid.

Determinarea compoziiei corpului


Impedana bioelectric poate fi utilizat pentru determinarea compoziiei corpului. Injectndu-se un curent ntre o mn i un picior, se msoar partea rezistiv i cea reactiv a impedanei. Se pot estima astfel cantitatea total de ap n corp, cantitatea de grsime liber n corp, masa celular a corpului i consumul caloric.

Pletismografia de impedan electric

49

Bibliografie
Jaakko Malmivuo & Robert Plonsey, Bioelectromagnetism Principles and Applications of Bioelectric and Biomagnetic Fields. Oxford University Press, New York, 1995. tefan Popescu, Imagistic medical. Litografia UPB, Bucureti, 1995. Pasi K Kauppinen, Jari Hyttinen, Tiit Kbi, Seppo Kaukinen, Jaakko Malmivuo, Impedance Cardiography. IJBEM, Vol.3, No. 2, 2001. ***, Impedance Plethysmography Measurements, www.medis-de.com. H. Scharfetter, Structural modeling for impedance-based non-invasive diagnostic methods. Thesis for the habilitation, Faculty of Electrical Engineering, Technical University Graz, Graz, November 1999.

Tomografia de impedan electric

Definiie
Pletismografia de impedan msoar un singur semnal cules ntre doi electrozi, care reprezint valoarea medie a impedanei corpului dintre electrozii de msur ponderat de produsul scalar dintre cmpul asociat (lead field-ul) electrozilor de tensiune i cel al electrozilor de curent. Rezoluia spaial a msurrilor de impedan poate fi crescut prin utilizarea unui bru (imagini 2D) sau a unei arii (imagini 3D) de electrozi n jurul volumului conductor de interes (vezi foto pe diapozitivul 1). Curentul electric poate fi injectat consecutiv prin diversele perechi de electrozi disponibili iar tensiunile corespunztoare pot fi msurate consecutiv pe toate perechile de electrozi. n acest fel, utiliznd unele procedee de reconstrucie a imaginii, se poate crea o imagine a impedanelor diferitelor regiuni din volumul conductor.

Tomografia de impedan electric


Prof. Dr. Ing. Sever Paca
Laboratorul de Electronic i Informatic Medical Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii Facultatea Electronic i Telecomunicaii Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Tomografia de impedan electric este o tehnic de imagistic a crei obiectiv este construcia de imagini de seciune (sau tridimensionale) ale distribuiei de conductivitate electric din interiorul corpurilor conductoare, pe baza msurrilor neinvazive fcute la suprafaa acestora.

Tomografia de impedan electric

Aplicaii
Medicale
detecia emboliei pulmonare detecia edemelor pulmonare monitorizarea neinvaziv a funciilor cardiace monitorizarea neinvaziv a circulaiei sanguine detectarea cancerului mamar investigarea tranzitului gastric detecia hemoragiilor intracraniene la noii nscui

Comportarea electric a esuturilor

Geofizice
vizualizarea acumulrilor de lichide conductive subpmntene informaii despre porozitatea rocilor detectarea formrii fracturilor (faliilor)

Testarea nedistructiv a corpurilor solide opace


identificarea defectelor mici interne identificarea coroziunilor

Tomografia de impedan electric


Comportarea electric a esuturilor

Tomografia de impedan electric


Comportarea electric a esuturilor

esuturile biologice posed cel puin dou proprieti electrice pasive a cror imagini bi- sau tri-dimensional pot determina structuri anatomice sau chiar patologii: conductivitatea esuturile conin purttori de sarcin electric mobili (n spe electroni i ioni) i pot fi considerate conductori; permitivitatea esuturile conin straturi duble de sarcini electrice desprite de materiale dielectrice (esut conjunctiv, membrana celular) La aplicarea unui gradient de potenial, esuturile vor fi strbtute att de un curent de conducie (caracterizat de conductivitatea electric a esutului) ct i de un curent de deplasare (caracterizat de permitivitatea electric a esutului). Ambii cureni depind de frecvena cmpului electric aplicat. Pentru ca aceti parametrii electrici pasivi s fie utili n imagistic, este necesar s se cunoasc dac ei sunt liniari n funcie de intensitatea electric a cmpului aplicat. Numeroasele experimente au demonstrat c n domeniul de frecvene cuprins ntre 100Hz i 100kHz, liniaritatea se pstreaz cu o eroare mai mic de 5%.

Variaia permitivitii i conductivitii esuturilor n funcie de frecven

Tomografia de impedan electric


Comportarea electric a esuturilor

Tomografia de impedan electric


Comportarea electric a esuturilor

Curentul de conducie este totui foarte puin dependent de frecven i poate fi considerat constant pe aproape ase decade ntre 10Hz i 10MHz. Curentul de deplasare are o dependen puternic cu frecvena. Sub 1kHz, curentul de conducie este mai mare cu 3,5 ordine de mrime dect curentul de deplasare, i chiar la 100kHz el rmne cu dou ordine de mrime mai mare pentru esuturile moi. n concluzie, cnd efectum msurri sub 100kHz, este rezonabil s neglijm efectul dielectric i s msurm doar conductivitatea esuturilor.

Variaia permitivitii i conductivitii esuturilor n funcie de tipul esutului


Mai jos sunt prezentate variaiile permitivitii i conductivitii diverselor tipuri de esuturi componente din esutul mamar: FA fibroadenom MA mastopatie CA carcinom CT esut conjunctiv AD esut adipos

Tomografia de impedan electric


Comportarea electric a esuturilor

Tomografia de impedan electric


Comportarea electric a esuturilor

10

Efectele curentului de sondare Dac o imagine a unei structuri biologice poate fi fcut la diverse frecvene, atunci ne ateptm ca la diverse frecvene s apar diferite structuri mai ales dac msurm proprietile n planul complex. Pentru a obine o structur complet a materialului biologic, este de preferat o analiz multifrecven care s fie realizat ntr-un domeniu ct mai larg de frecven. Alegerea convenabil a frecvenei de sondare permite alegerea selectiv a unei anumite structuri din materialului biologic.
La aplicarea unui curent de joas frecven prin doi electrozi conectai pe piele, se poate determina un prag de sensibilitate care crete cam cu dou decade pe msur ce frecvena de stimulare variaz de la 10Hz la 10kHz. Mecanismul dominant care produce senzaia se schimb i el o dat cu frecvena, existnd trei astfel de mecanisme identificabile: La frecvene joase, senzaia apare datorit electrolizei locale (corpul fiind cel mai sensibil la frecvena de 50Hz); La frecvene medii, electroliza pare s fie reversibil i mecanismul dominant este stimularea celulelor nervoase; La frecvene mai mari (10 ... 100kHz), mecanismul biologic dominant este nclzirea esuturilor iar nervii nu pot rspunde la stimul datorit vitezei limitate de propagare a stimulului pe traiectul nervos. La frecvene ridicate (n general peste 200kHz), capacitile directe ntre electrozi i cabluri devin o problem tehnic serioas. n concluzie, o frecven de sondare de civa zeci de kiloheri poate fi folosit pentru msurarea corpului fr nici un pericol pentru inim, nervi sau muchi.

11

Tomografia de impedan electric


Metode de msurare a impedanei

12

Metoda vecintii

Metode de msurare a impedanei

Brown i Segar (1987) au propus o metod care injecteaz curentul ntr-o pereche de electrozi nvecinai iar tensiunile se msoar succesiv la bornele tuturor celorlalte perechi adiacente de electrozi. Figura ilustreaz aceast metod pentru un corp conductor cilindric avnd 16 electrozi egal distanai. A. Curentul este injectat mai nti prin perechea de electrozi 1-2. Densitatea de curent este evident maxim ntre aceti electrozi, descrescnd rapid n funcie de distan. Tensiunea este msurat succesiv pe perechile de electrozi 3-4, 4-5, ... , 15-16. Toate aceste 13 msurri sunt independente (primele 4 sunt ilustrate n figur). Se presupune c fiecare din aceste msurtori reprezint impedana dintre liniile echipoteniale care intersecteaz electrozii de msur (poriunea haurat din figur corespunde perechii de electrozi 6-7).

Ecuaiile lui Maxwell leag cmpurile electric i magnetic variabile n timp, astfel c de cte ori avem un cmp electric variabil, avem i un cmp magnetic variabil, i invers. Astfel, impedanele electrice pot fi msurate att prin metode electromagnetice, ct i prin metode electrice. Cele mai des folosite i mai uor de implementat practic sunt metodele electrice. n cazul acestora, ca la pletismografia de impedan electric, un curent electric este injectat n corpul conductor printr-o pereche de electrozi i se msoar tensiunea care apare la bornele diferitelor perechi de electrozi care se formeaz, alii dect cei de curent pentru a evita erorile datorate impedanei de contact a electrozilor. Totui, pentru a obine o sensibilitate maxim, este necesar s includem i electrozii de curent la msurarea tensiunilor. n continuare sunt descrise cteva din metodele utilizate mai des.

Tomografia de impedan electric


Metode de msurare a impedanei

13

Tomografia de impedan electric


Metode de msurare a impedanei

14

B. Urmtorul set de 13 msurtori se obine injectnd curent prin perechea de electrozi 2-3. Repetnd procedura pentru toate perechile adiacente de electrozi (3-4, 4-5, ... , 16-1), pentru sistemul cu 16 electrozi, se obin 16*13=208 msurri. Datorit reciprocitii, msurrile n care electrozii de curent sunt inversai cu electrozii de tensiune, dau aceleai valori. De aceea, doar 104 msurri sunt independente. n aceast metod, tensiunea msurat este maxim la perechile de electrozii adiaceni. n cazul perechilor de electrozi opui, tensiunea msurat este doar de 2,5% din valoarea anterioar.

Metoda ncrucirii
Webster i Tompkins (1987) propun o metod care asigur o distribuie mai uniform a curentului prin injectarea lui folosind o pereche de electrozi mai distanai. A. Electrozi adiaceni sunt selectai pentru referina de curent (electrodul 16) respectiv pentru referina de tensiune (electrodul1). Electrodul 2 devine pentru nceput al doilea electrod de curent. Tensiunea este msurat succesiv pentru toi ceilali 13 electrozi cu referina pe electrodul 1 (primele 4 msurri sunt prezentate n figur). B. Apoi curentul este injectat prin electrodul 4 (cu electrodul 16 ca referin) i tensiunea este msurat din nou succesiv pentru toi ceilali 13 electrozi cu electrodul 1 drept referin. Apoi se repet aceste msurri succesiv pentru electrozii 6, 8, 10, 12 i 14. ntreaga procedur const n 7*13=91 msurri.

Tomografia de impedan electric


Metode de msurare a impedanei

15

Tomografia de impedan electric


Metode de msurare a impedanei

16

C. Secvena de msur este apoi repetat folosind electrozii 3 i 2 ca referine de curent respectiv de tensiune. Injectnd pentru nceput curentul prin electrodul 5, se msoar tensiunile pe toi ceilali 13 electrozi cu referina pe electrodul 2. D. Se repet procedura din nou injectnd curentul prin electrodul 7. Injectnd n continuare succesiv curentul prin electrozii 9, 11, 13, 15 i 1 i msurnd tensiunile pe toi ceilali 13 electrozi cu referina pe electrodul 2 se obin 91 msurri. Din totalul de 182 de msurri, doar 104 sunt independente. Aceast metod nu are o sensibilitate la fel de bun la periferie ca i metoda vecintii, dar are n schimb o sensibilitate mai bun pe ntreaga regiune.

Metoda opoziiei
Hua, Webster i Tompkins (1987) propun o alt alternativ n care curentul are o distribuie mai uniform. A. Curentul este injectat prin electrozi diametral opui (electrozii 16 i 8). Electrodul adiacent electrodului de referin de curent este utilizat drept referin de tensiune (electrodul 1). Tensiunea este msurat pe toi ceilali 13 electrozi, exceptnd electrozii de curent. B. Urmtorul set de 13 msurri se obine selectnd pentru electrozii de curent electrozii 1 i 9. Injectnd n continuare succesiv curentul prin perechile 2-10, 3-11, ... , 7-15, metoda opoziiei realizeaz 8*13=104 msurri. Curentul avnd o distribuie mai uniform, se obine o sensibilitate mai bun.

Tomografia de impedan electric


Metode de msurare a impedanei

17

18

Metoda adaptiv
Gisser, Isaacson i Newell (1987) propun o metod n care se injecteaz curent n toi electrozii. A. Pentru fiecare electrod utilizat exist un generator de curent care poate injecta un curent ntre -5 i +5 mA, permind astfel obinerea unor distribuii de curent variate. O distribuie omogen de curent poate fi obinut doar n medii conductoare omogene. Dac volumul conductor este cilindric cu o seciune circular, curentul injectat trebuie s fie proporional cu cosinusul unghiului pentru a obine o distribuie uniform a curentului. Tensiunile sunt msurate pstrnd ca referin un singur electrod. Se obin astfel 15 msurri. B. Distribuia de curent dorit este apoi rotit cu un increment de un electrod. Alte 15 msurri sunt efectuate. n total se obin 8 distribuii diferite, deci se obin 8*15=120 msurri de tensiuni independente.

Tomograful de impedan electric

Schema bloc de principiu pentru un sistem cu n electrozi care este capabil s asigure orice schem de sondare
Conform celor prezentate anterior, trebuie s dispunem de un instrument capabil, pentru oricare din cei n electrozi, s injecteze sau s absoarb curent alternativ. precum i s msoare potenialul rezultat datorit injeciei de curent. Sistemul trebuie sa dispun de capacitatea de control a acestor cureni, de capacitatea de citire a tensiunilor msurate si de capacitatea de calcul necesar pentru implementarea metodelor de reconstrucie i de afiare a imaginilor.

Tomografia de impedan electric


Tomograful de impedan electric

19

Tomografia de impedan electric


Tomograful de impedan electric

20

Schem bloc de principiu


En E1

Cei 32 de electrozi (E1 ... E32) sunt montai la egal distan sub forma unui bru pe toracele subiectului. Se pot folosi electrozi de culegere tip electrocardiograf. Generatoarele programabile de curent (GPC1 ... GPC32) sunt controlate de sistemul de calul (PC) i injecteaz curentul alternativ de amplitudine constant n electrozii de curent. PC poate controla att amplitudinea curentului injectat, ct i faza sa (0 sau 180). Astfel, fiecare electrod din cei 32 poate s injecteze sau s absoarb un curent alternativ cu o anumit amplitudine constant. Generatorul programabil de curent este realizat sub forma unui convertor numeric/analog cu multiplicare n patru cadrane, care realizeaz funcia de nmulire ntre semnalul analogic aplicat la intrarea sa de referin (semnalul sinusoidal generat de oscilatorul pilot OSC) i codul binar aplicat la intrare (controlul amplitudinii i fazei prin bitul cel mai semnificativ, semnul - asigurat de PC), Tensiunea de pe electrozii de tensiune, selectai succesiv prin intermediul multiplexorului MUX, este msurat la ieire de un voltmetru detector sincron DS, alctuit dintr-un amplificator diferenial i un demodulator sincron, voltmetru care este sensibil doar la componenta rezistiv - n faz cu curentul injectat. Oricare dintre ce 32 de electrozi (E1 ... E32) poate deveni fie electrod de curent, fie electrod de tensiune, fie ambele simultan, deoarece fiecare are un generator programabil de curent i o intrare proprie n multiplexor. Astfel schema poate asigura orice metod de sondare.

E2

E3

GPC1 GPC2 GPC3 GPCn OSC MUX DS CAN

Sincronizarea este asigurat de un oscilator pilot OSC stabilizat n frecven, dar mai ales n amplitudine, care controleaz att demodulatorul sincron DS ct i generatoarele programabile de curent (GPC1 ... GPC32) care injecteaz curentul alternativ n electrozii de curent. Tensiunea de la ieirea demodulatorului sincron este convertit n format digital de ctre convertorul analog/numeric CAN care transmite valoarea msurat sistemului de calcul (PC). Sistemul de calcul PC asigur control curenilor de sondare, controlul i citirea msurrilor de tensiune, implementarea algoritmilor de reconstrucie i de afiare a imaginilor i semnalelor de impedan electric. O importan mare o are viteza de realizare a unui set complet de msurri, deoarece sunt necesare imagini n timp real pentru a urmri funcionarea inimii, plmnilor, a sistemului circulator etc. De altfel, dac respiraia poate fi oprit chiar timp de zeci de secunde, funcionarea inimii nu poate fi controlat de subiect i pentru a obine chiar o imagine static, achiziia ei trebuie s dureze cel mult de ordinul zecimilor de secund.

PC

24

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 2D

25

Experimentri cu torace fantom

Tomografie de impedan 2D

Sunt prezentate n continuare cteva exemple de imagini bidimensionale de impedan electric.

Pentru punerea la punct a metodelor de msur i, mai ales, pentru verificarea algoritmilor de reconstrucie a imaginilor i determinarea preciziei pe care o asigur, se folosesc dispozitive care simuleaz distribuia impedanelor din interiorul toracelui torace fantom. O soluie salin impreun cu plmni i inim din agar (vezi foto alturat) umple un compartiment cilindric pe peretele cruia sunt fixai la distane egale electrozii. Imagini ale acestui torace fantom n care valorile rezistivitilor sunt afiate cu ajutorul unei scale de culori sunt prezentate i ele.

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 2D

26

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 2D Acest grafic prezint umplerea i golirea periodic cu snge a inimii (sus) i a plmnilor (jos). Curba de sus reprezint o medie a conductivitii ntr-o regiune corespunztoare unui ventricul reprezentat n funcie de timp. Curba de jos reprezint o medie a conductivitii ntr-o regiune corespunztoare unui plmn reprezentat n funcie de timp. Se observ c, n timp ce conductivitatea ventriculului scade brusc atunci cnd sngele este pompat din el, n acelai timp, conductivitatea plmnului crete deoarece se umple cu snge.

27

Perfuzia pulmonar uman

Aceast imagine este o imagine diferen, ntre dou imagini luate n dou momente de timp diferite, la un subiect uman avnd electrozii montai ca n figura din diapozitivul 1. Prima imagine a fost luat atunci cnd inima este contractat (sistol). A doua imagine a fost luat atunci cnd inima s-a umplut cu snge (diastol). n aceast fotografie, plmnii arat o cretere n conductivitate pe cnd inima arat o scdere a conductivitii. Acest lucru se ntmpl deoarece sngele, de conductivitate ridicat, s-a deplasat din inim n plmni.

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 2D

28

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 2D

29

Sondare multifrecven
Imaginile anterioare au fost obinute n corpul uman la 5 cm sub terminaia sternului. Sau folosit frecvenele 8, 16, 64, 125 i 250 kHz. Partea dreapt a imaginii corespunde prii drepte a subiectului. In primele trei imagini, frecvena superioar a fost 125 kHz n timp ce frecvena inferioar a fost modificat. Muchii dorsali se vd foarte bine n primele dou imagini i dispar n cea de-a treia. ira spinrii apare n centru n rou i fr dispersie. Aria albastr din dreapta corespunde ficatului. Ultimele dou imagini au fost luate folosind 250 kHz ca frecven superioar. Ca i n imaginile anterioare, muchii apar clar atunci cnd 16 kHz este frecvena minim. Erorile de msur sunt mai mari la 250 kHz dect la 125 kHz.

30

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 3D

31

Imagine static a toracelui

Tomografie de impedan 3D

Imaginea iniial este luat din faa subiectului apoi camera se rotete n jurul subiectului pentru a vedea mai multe detalii. Regiunile cu conductivitate cobort sunt prezentate n albastru, cele cu conductivitate mai ridicat sunt prezentate n verde-rou. Inima cu conductivitate mare se deosebete clar de plmnii cu conductivitate mai mic.

Sunt prezentate n continuare trei exemple de secvene de imagini tridimensionale luate cu 32 electrozi grupai n patru straturi de cte 8 electrozi.

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 3D

32

Tomografia de impedan electric


Tomografie de impedan 3D

33

Imaginea dinamic n timpul ventilaiei normale


O imagine de referin este luat la sfritul expiraiei. Pe msur ce subiectul inspir normal, micorarea conductivitii este afiat cu verde. Astfel, plmnii devin verde-opac pe msur ce aerul intr n ei. O respiraie este prezentat dintr-o poziie static aflat n spatele i stnga subiectului, dup care ea este repetat cu camera rotindu-se n jurul subiectului.

Imaginea dinamic a inimii


Ea demonstreaz posibilitatea monitorizrii perfuzrii sngelui prin circulaia pulmonar. Pe perioada apneei, o imagine de referin este luat la sfritul diastolei. n continuare sunt afiate modificrile conductivitii in imaginea tridimensional reconstruit pe durata a ctorva ciclii cardiaci. O micorare a conductivitii este reprezentat n albastru iar o cretere a ei este reprezentat n verde-rou. Imaginea iniial este luat din partea stng a subiectului, astfel c inima este n fa i devine albastr, deci mai puin conductiv, n sistol. Plmnul drept este n spate i devine mai conductiv n sistol pe msur ce volumul de snge din el crete. Filmul este reluat apoi a doua oar cu camera rotindu-se n jurul subiectului.

34

Tomografia de impedan electric


Concluzii

35

Concluzii

Tomografia de impedan electric este o metod necostisitoare, neionizant, nepericuloas, o completare interesant la diversele metode de imagistic medical. Dei rezoluia obinut crete pe msura extinderii experimentrilor in vivo i dezvoltrii tehnicii, rezoluia teoretic rmne mai mic dect cea obinut cu raze X i ultrasunete. Aceast rezoluie mic limiteaz aplicabilitatea metodei la monitorizare n detrimentul aplicaiilor de imagine anatomic de precizie. La valorile mici de curent necesare acestor tehnici de imagerie, nu se cunosc nici un fel de efecte duntoare chiar la aplicri de lung durat. De aceea ea poate fi utilizat n monitorizarea de lung durat a pacienilor imobilizai la pat. Tehnologiile de achiziie a datelor i de prelucrare a acestora s-au dezvoltat suficient de mult nct o afiare n timp real a imaginilor conductivitii esuturilor poate deveni n zilele noastre o tehnic de rutin. Datorit erorilor de principiu date de msurrile cu un numr limitat de electrozi i de metodele de reconstrucie a imaginii, pentru o precizie satisfctoare este necesar ca datele sa fie msurate cu foarte mare precizie. Totui, o interpretare fiziologic a modificrilor imaginilor conductivitii esuturilor nu este nc bine definit. Nici problema matematic de reconstrucie exact a imaginii generate de prezena liniilor de curent multiple neliniare nu este definitiv rezolvat.

Tomografia de impedan electric

36

BIBLIOGRAFIE:
[1] Jaakko Malmivuo & Robert Plonsey, Bioelectromagnetism Principles and Applications of Bioelectric and Biomagnetic Fields. Oxford University Press, New York, 1995. [2] tefan Popescu, Imagistic medical. Litografia UPB, Bucureti, 1995. [3] ***, Electrical Impedance Tomography (EIT), www.medis-de.com. [4] Steve Wenn, The Physics of Medical Imaging, Adam Hilger IOP Publishing Ltd, Bristol and Philadelphia, 1988. [5] Liliana Borcea, Electrical Impedance Tomography, www.msri.org. [6] Margaret Cheney, D. Issacson, J.C. Newell, Electrical Impedance Tomography, SIAM Review, Vol.41, No. 1, pp.85-101.

Radiografia convenional

Coninutul cursului
Introducere i scurt istorie a diagnosticului radiologic clasic cu raze X

RADIOGRAFIA CONVENIONAL
Prof. Dr. Ing. Sever Paca
Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaiei Facultatea Electronic, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Principiul radiografiei convenionale Generarea radiaiei X Tubul Rntgen Interaciunea radiaiei cu materialul biologic Captatorul de imagine radiologic Aparatura de diagnostic radiologic Calitatea imaginii radiologice Prelucrarea imaginilor radiografice Aplicaii Concluzii

Radiografia convenional

Radiografia convenional

Diagnosticul radiologic clasic


Diagnosticul medical bazat pe obinerea de imagini folosete n procesul de investigare unde electromagnetice sau ultrasonore ca purttoare a energiei de sondare. Undele electromagnetice i mecanice de explorare utilizate: Radiaia X (Rntgen): < 100 nm, energie > 12,4 eV, emise de nveliul electronic al atomului; Radiaia nuclear (Gamma): acelai domeniu (puin mai sus ca energie) dar provenind din nucleul atomic; Lumina vizibil: 400 nm < < 750 nm; Oscilaii ultrasonore: 2 MHz < f < 100 MHz. Aceste unde au proprieti fizice speciale, cea mai important pentru diagnosticul medical fiind faptul c pot penetra cu uurin structurile organismelor vii i deci pot fi bine folosite pentru sondarea acestora n adncime.

Istorie
Diagnosticul radiologic s-a nscut odat cu descoperirea radiaiei X: profesorul de fizic german Wilhelm Conrad Rntgen observaii ntmpltoare fcute la 8 noiembrie 1895 ntr-un laborator al Institutului de fizic din cadrul Universitii din Wrtzburg n timpul unor experimente cu tuburi cu raze catodice (tuburi Crookes) la 22 decembrie 1895 Rntgen a efectuat o radiografie a minii soiei sale - Berta (figura alturat) pe care a publicat-o ntr-o lucrare aprut n ianuarie 1896 i care l-a fcut celebru n toata lumea n cteva zile.

Radiografia convenional

Radiografia convenional

Istorie (cont.)
Deoarece nu a putut s explice natura acestei radiaii el a numit-o radiaie X, aa cum este denumit nc i astzi. Pentru aceast descoperire Rntgen a devenit i primul deintor al premiului Nobel pentru fizic n anul 1901. Nici o alt descoperire din fizic nu a influenat att de mult lumea medical: 70% din procedurile de diagnostic medical din lume sunt nc bazate pe examinarea cu raze X (alturat o radiografie actual a minii) radiologia a devenit o disciplin medical separat continu s apar i s se dezvolte noi aplicaii n electronic i industrie

Istorie (cont.)
Contribuii importante au fost aduse de: W.D. Coolidge (1913) care a realizat tubul catodic cu vid nalt i cu catod incandescent, A. Bouwers (1930) care a introdus tubul cu anod rotitor pe baza unei idei a lui Wood (1897), A. Vallebona (1930) care a introdus tomografia axial cu raze X, M. de Abreu (1936) a introdus radioscopia, metod ce s-a mbuntit mult prin descoperirea tubului amplificator de imagine n 1952.

Radiografia convenional

Istorie (cont.)
Instalaie de radiografie naintea secolului XX

Principiul radiografiei convenionale

Razele X

Proprieti

radiaii electromagnetice cu spectrul cuprins ntre ultraviolet i radiaia natural gamma produs de radiu, uraniu i alte substane radioactive. se propag rectiliniu (ca i lumina i undele radio) poate penetra (datorit energiei foarte mari) diverse structuri cum ar fi cele din care este compus organismul.

Radiografia convenional
Principiul radiografiei convenionale

Radiografia convenional
Principiul radiografiei convenionale

10

Obinerea imaginii cu raze X


Se msoar atenuarea (r) a radiaiei X Legea Lambert-Beer:

Medierea atenurii
O informaie I / I0 rezult din integrarea pe o linie a atenurii materialului strbtut de fascicul, respectiv din valoarea mediat <> pe o linie a atenurii
I0

d I

Surs

I 0 e ( x ) dx = I
Obiect

I0
Surs raze X

Obiect

e1d e2d

...

e6d

Detector

Semnificaia imaginii nregistrate

Imaginea radiologic corespunde Detector intensitii radiaiei transmise (neabsorbite) de esutul strbtut Fascicolul de raze X are o form conic: Aria iradiat este proporional cu distana ntre surs i suprafaa de inciden iar intensitatea scade proporional cu ptratul acestei distane n planul nregistrrii imaginii se obine o proiecie conic, deci deformat (eroare de paralax)

e<>d

Valorile nivelurilor de gri trebuie s reprezinte atenuarea: Proiecia zonelor cu atenuare mic (radio-transparente) va aprea luminoas n imagine, respectiv negru pe filmul radiologic Negru aer mic I mare ~ I0 Proiecia zonelor cu atenuare mare (radio-opace) va aprea ntunecat n imagine, respectiv alb pe filmul radiologic Alb plumb mare I mic

Radiografia convenional
Principiul radiografiei convenionale

11

Radiografia convenional
Principiul radiografiei convenionale

12

Coeficientul de atenuare
= absorbie + mprtiere = f(, , ) ~ (densitate) absorbie Z3 (numrul atomic) Exemplu: Ca (Z=20) d un contrast puternic al oaselor

Aplicaii n imagistic

Radiografia = Imagine de proiecie general obinut cu raze X Fluoroscopia = Vizualizare continu a imaginii (TV cu raze X) Angiografia = Imaginea vaselor sanguine obinute cu substane de contrast Cardioscopia = Imaginea inimii Mamografia = Imagini obinute cu raze X ale snului

Radiografia convenional
Principiul radiografiei convenionale

13

14

Concluzii
Radiografia convenional se bazeaz pe geometria proieciei Surs Obiect Detector Imaginea obinut folosind razele X reprezint coeficientul de atenuare a radiaiei X de ctre corpul inspectat Razele X crete o dat cu densitatea i numrul atomic i depinde de lungimea de und a radiaiei de explorare

Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

radiaii electromagnetice obinute prin interaciunea unui fascicul de electroni accelerai puternic cu nveliul electronic al unui metal

Radiografia convenional
Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

15

Radiografia convenional
Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

16

Construcia tubului Rntgen cu anod staionar


1. Electrod Wehnelt auxiliar 2. Tun electronic cu nclzire direct 3. int din tungsten 4. Punctul focal pe anod 5. Interiorul incintei 6. Incinta de sticl 7. Anod din cupru 8. Colimator 9. Fascicul conic dirijat de radiaie X

Funcionarea tubului Rntgen cu anod staionar


n interiorul (5) unei incinte din sticl (6) vidate (minim 10-5 mbar) este montat un catod asamblat din dou componente: Un tun electronic cu nclzire direct (2) construit ca o spiral din fir de tungsten uzual de 0.2 0.3 mm grosime, Un electrod Wehnelt auxiliar (1) pentru focalizarea fasciculului de electroni emii de ctre filament. La captul opus al tubului este montat anodul din cupru (7) care include o int din tungsten (3). Electronii emii de catod sunt accelerai de ctre tensiunea nalt aplicat ntre anod i catod pn la viteze de 30 65 % din viteza luminii. Electronii acumuleaz o energie cinetic mare i bombardeaz inta n punctul focal (4). n procesul de frnare brusc a electronilor, aproximativ 1% din energia acestora este convertit n radiaie X emis sub forma de cuante (fotoni) care se propag omnidirecional din punctul focal. Restul de 99% din energia electronilor este convertit n cldur care se acumuleaz n anod. Din acest motiv, anodul unor tuburi Rntgen de putere se construiete din wolfram care este materialul cu temperatura cea mai mare de topire (3350C). Mai mult, deoarece numai o parte din radiaia X generat este lsat sa prseasc ansamblul tubului printr-un colimator (8) sub forma unui fascicul conic dirijat ctre pacient (9), randamentul global este i mai slab.

Radiografia convenional
Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

17

Radiografia convenional
Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

18

Interaciunea dintre electronii incideni i atomii intei


Interaciunea poate avea loc n dou moduri de unde rezult i dou componente distincte ale spectrului energetic de fotoni X radiai de tub: Radiaie de frnare interaciunea parial dintre electron i cmpul electric al nveliului electronic al atomilor intei electronul este ncetinit (frnat) i deviat de la direcia iniial de propagare. energia cinetica furat de la electron este radiat ca o cuant (foton) a crei energie depinde de gradul de interaciune (unghiul de ciocnire) i care are o valoare distribuit continuu n spectrul energetic pn la valoarea maxim stabilit de tensiunea anodic. Radiaie caracteristic proprie materialului anodului are loc atunci cnd energia electronului incident este suficient de mare (>70 keV pentru wolfram) pentru a smulge un electron de pe straturile interne ale nveliului atomic. acesta este nlocuit de electroni de pe straturile externe vecine simultan cu eliberarea unui foton de energie egal cu diferena de nivel energetic ntre straturile succesive fotonii astfel radiai au energii exact definite ceea ce se manifest prin linii spectrale discrete, caracteristice materialului anodului, suprapuse peste spectrul continuu al radiaiei de frnare.

Spectrul energetic de emisie a tubului Rntgen


n mod normal, pentru obinerea de imagini radiografice se folosete spectrul de frnare filtrat corespunztor. Doar n mamografie (unde nivelul de radiaie este foarte sczut n domeniul 25 30 keV) se folosete radiaia caracteristica a unui anod de molibden.

Radiografia convenional
Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

19

Radiografia convenional
Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

20

Construcia tubului Rntgen cu anod rotativ


1. Ciuperc rotitoare 2. Anod 3. Rotor 4. Catod cu nclzire direct 5. Incint vidat
Suplimentar exist elemente care s asigure: 1. Izolaia de nalt tensiune 2. Rcirea tubului (evacuarea cldurii la exterior prin circulaie forat de ulei) 3. Protecia la implozie 4. Protecia la radiaie necontrolat (n afara conului 3D permis)

Funcionarea tubului Rntgen cu anod rotativ


Permite o exploatare la puteri mari i de durat (capacitate caloric mult mai mare) Se folosesc n CT unde timpii de explorare sunt lungi i nivelul radiaiei este mai ridicat n interiorul incintei vidate (5) este montat un catod cu nclzire direct (4) i un anod (2) construit ca o ciuperc rotitoare (1) care este rotit de rotorul (3). Catodul este plasat deplasat fa de centrul de rotaie astfel c fasciculul de electroni bombardeaz ciuperca anodului la margine. Datorit rotaiei anodului, punctul fierbinte de impact se deplaseaz continuu pe marginea ciupercii pe o traiectorie circular (banda de ardere) i astfel cldura dezvoltat n punctul de impact este distribuit mai repede n masa anodului. Dac rotaia ar nceta, atunci cldura acumulat n punctul de impact ar produce topirea materialului anodului n cteva secunde. Motorul care antreneaz anodul este cu rotorul n scurt-circuit dispus n interiorul incintei vidate, n timp ce statorul este complet izolat i dispus la exteriorul tubului. Prin stator se genereaz un cmp magnetic rotitor care antreneaz n micare de rotaie rotorul. Viteza de rotaie este foarte mare pentru a distribui repede cldura (3000 17000 r.p.m. - rotaii pe minut). La aceast vitez rulmenii rotorului sunt supui la condiii excepionale i au o construcie special. Ei trebuie s lucreze la temperaturi foarte mari i n vid (disiparea cldurii pe care o acumuleaz este foarte lent). Suprafaa anodului supus impactului se acoper cu o glazura de 1 2 mm grosime care trebuie s asigure condiii termodinamice i rezistent la uzur de excepie. La tuburile moderne cu capaciti de 250 kW-secund se folosete un aliaj reniu-tungsten-molibden (RTM) care acoper o baz din molibden. Pentru a mari i mai mult capacitatea caloric, bazei de molibden i se ataeaz o a doua baz de grafit ajungndu-se la capacitati de 400kWs sau chiar mai mari de 1 MWs pentru computer tomografie. Limitarea n acest caz este creterea exagerat a greutii anodului i a energiei necesare pentru a-l roti rapid.

21

Radiografia convenional
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

22

Efectul fotoelectric

Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

Cnd o substan este radiat cu un fascicul de raze X, aceasta i cedeaz o parte din energie, astfel nct intensitatea radiaiei este atenuat Mecanismele prin care se cedeaz energie sunt: efectul fotoelectric, efectul Compton, mprtiere coerent i formarea de perechi electronpozitron Predomin unul sau altul din aceste efecte n funcie de energia radiaiei i de numrul de ordine al atomului cu care interacioneaz.

n urma interaciunii unui foton X (sau gama nuclear) cu nveliul atomic al unui atom din esutul strbtut de radiaie, ntreaga energie a fotonului (cuanta energetic) este cedat electronului iniial legat de atom, de regul de pe straturile profunde. El este smuls din atom, care devine ion pozitiv. O parte din energia fotonului e consumat pentru extragerea electronului (echivalent cu energia de legtur), restul fiindu-i transmis electronului devenit liber sub form de energie cinetic. Absorbia fotoelectric are loc predominat la fotoni care au o energie relativ sczut. Probabilitatea absorbiei, i deci factorul de atenuare al nivelului radiaiei iniiale, depinde de densitatea esutului strbtut de radiaie i este proporional cu puterea a 3-a a numrului atomic al atomilor componeni.

Radiografia convenional
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

23

Radiografia convenional
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

24

Efectul Compton
mprtierea fotonilor din fasciculul primar apare n urma interaciunii dintre un foton de energie relativ mare i un electron legat la nveliul atomic. n urma interaciunii fotonul cedeaz o parte din energia sa electronului (care devine electron liber) i i continu drumul prin organism deviat de la direcia iniial ca un nou foton (cuant energetic) cu o energie i frecven reduse. n cazul n care ciocnirea dintre foton i atom este slab sau dac electronul are energie foarte mare, are loc fenomenul de mprtiere clasic n care fotonul este deviat de la direcia iniial fr pierdere de energie i fr a perturba atomul (mprtiere coerent).

mprtierea coerent
n cazul n care ciocnirea dintre foton i atom este slab sau dac electronul are energie foarte mare, are loc fenomenul de mprtiere clasic n care fotonul este deviat de la direcia iniial fr pierdere de energie i fr a perturba atomul (mprtiere coerent).

Radiografia convenional
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

25

Radiografia convenional
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

26

Formarea de perechi electron-pozitron


n cmpul electric intens din apropierea unui nucleu, fotonul se poate materializa formnd o pereche electron-pozitron, dac energia fotonului este mai mare dect 1,022 MeV (2 x 0,511 MeV), energie echivalent masei create. Excesul de energie este cedat particulelor sub form de energie cinetic. Pozitronul, ntlnind un alt electron, se anihileaz emind dou cuante cu energia 0,511 MeV.

Contribuia mecanismelor de absorbie la formarea imaginii


Formarea imaginii radiologice se bazeaz pe absorbia mai mult sau mai puin pronunat a radiaiei X prin efect fotoelectric. Fotonii difuzai prin efect Compton duc la scderea calitii (claritii, contrastului) imaginii. Formarea de perechi are loc, n general, la energii mai mari dect cele folosite n radiologie. Pentru a elimina erorile date de fotonii rtcii prin efect Compton, ntre pacient i captatorul de fotoni se interpune un rastru cu lamele din plumb, astfel dispuse nct s opreasc fotonii care vin din direcii aberante. Un astfel de rastru poate avea o densitate de 4 lamele pe milimetru, lamelele au o nlime de 1,4 mm i o grosime de 0,07 mm fiind distanate la 0,18 mm una de alta. Factorul de acoperire (umbrire) este relativ mare, de aproximativ 40%, ceea ce face ca acelai procent din radiaia primar s nu fie captat de film, deci o folosire slab a radiaiei care deja a trecut prin pacient.

Radiografia convenional
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

27

Radiografia convenional
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic

28

Atenurile diferitelor esuturi din organism relativ la cea prin ap


esut Aer Plmn Grsime Sn femeie Fiere Splina, Rinichi Inima Snge Ficat Tumoare Os Atenuare relativa la apa 0 0,1 0,8 0,8 0,98 0,9 0,95 1,02 1,04 1,04 1,05 1,02 1,048 1,03 1,06 1,02 1,06 1,02 1,05 1,45 3 Rezult de aici principiul generrii imaginii radiografice care poate decela ntre esuturi organice diferite prin msurarea atenurii radiaiei de explorare la ieirea din corpul pacientului.

Substane de contrast
Organele moi i cele din parenchim se difereniaz foarte slab n ceea ce privete coeficientul de absorbie i, n mod normal, aceste organe sunt greu de difereniat n imaginea radiografic. n aceste cazuri, organului int i se administreaz parenteral sau enteral substane pe baz de bariu sau iod n suspensie pentru a mbunti contrastul lor n imagine (substane de contrast). Alturat: Imagine Rntgen a sistemului bronhial obinut prin contrast artificial

Pancreas, Intestin 1,01 1,04

29

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

30

Ecranul fluorescent

Captatorul de imagine radiologic

Senzorii de radiaii X absorb fotonii msurnd astfel intensitatea lor I. Captatorii de imagini utilizai pn acum n sistemele radiologice: Ecranul fluorescent Filmul radiologic Detectoare cu memorare/scanare bazate pe fosfor Amplificatorul de luminan (imagine) Panourile semiconductoare digitale (Flat panel solid state detectors)

Utilizat n radioscopia clasic (fluoroscopie) i n televiziunea cu raze X la nceputuri. Imaginea se formeaz pe un ecran dintr-un material celulozic sau plastic pe care e depus un strat subire (circa 1 mm) dintr-o substan fluorescent (care emite o radiaie n spectrul vizibil atunci cnd e iradiat cu o frecven mai mare) sensibil la domeniul X. Substana fluorescent: compui ai cesiului, titanului, itriului sau a lantanidelor. Luminozitatea i rezoluia variaz invers n funcie de granulaia substanei fluorescente. Trebuie gsit un optim (compromis). Intensitatea radiaiei vizibile emise este direct proporional cu cea a radiaiei incidente pe ecran, deci se obine o imagine pozitiv. Pentru protecia medicului se pune un ecran protector. Intensitatea imaginii e slab (se poate urmri doar n ntuneric) i iradierea att a pacientului ct i a medicului este puternic.

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

31

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

32
subexpunere

Filmul radiologic
Folosit n mod tradiional pentru a face vizibil structura bidimensional a intensitii fascicolului de radiaie care a strbtut pacientul. Filmul radiologic este un film fotografic peste care se aplica pe ambele fee un strat fluorescent realizat din calciu-wolframat sau din metale rare. Film radiologic = film fotografic + strat de scintilaie La baza conversiei radiaiei X ntr-o imagine perceptibil de ctre ochiul uman stau dou efecte produse de radiaia X: efectul fotografic nnegrirea stratului fotosensibil al filmului strbtut de fotoni (imagine latent devine vizibil dup developare i stabil dup fixare) cu o eficien relativ slab efectul de fluorescen emisia (de scurt durat) de radiaie luminoas la revenirea atomilor din stratul de scintilaie dintr-o stare de excitare n care au ajuns prin interaciunea cu fotonii X cu o eficien ridicat Practic, la un film radiografic, doar 5% din expunere este realizat prin efect fotografic i 95% prin fluorescena peliculei speciale aplicate pe ambele fee ale filmului.

Filmul radiologic (cont.)


n funcie de nivelul de absorbie prin organism n diferite puncte ale filmului vor veni mai muli sau mai putini fotoni depinznd de regiunea corpului prin care au trecut. Se obine astfel pe film o imagine de transparen global a organismului la radiaia X cu nivele de gri care corespund esuturilor moi, negru pentru aer (zone radiotransparente) i alb pentru oase (zone radio-opace). Imaginea, privit prin transparen (la negatoscop), este negativ, adic luminoas pentru zonele cu absorbie mare i ntunecat pentru zonele cu absorbie mic. Fa de filmul fotografic, Doz (Gy) filmul radiologic are un domeniu dinamic mai mic dar la o doz de radiaie mai mic.
nnegrire ( uniti arbitrare)

supraexpunere

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

33

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

34

Detectoare cu stocare/scanare bazate pe fosfor


Imaginea radiografic primar se formeaz pe un ecran plat (sau folie), acoperit cu un strat subire format dintr-un compus al fosforului, poziionat n locul filmului radiologic ntr-un aparat de radiologie. Datorit impresionrii cu radiaie X, n acest strat se formeaz o imagine latent. Ea devine luminoas dac ecranul este iradiat cu o lungime de und mai mare datorit proprietilor luminescente ale stratului semiconductor. Explorarea ecranului se face cu o radiaie laser care baleiaz ntreaga suprafa. Intensitatea luminii emise n fiecare punct de inciden a fasciculului laser este msurat i se obine un semnal analogic. Acesta poate fi folosit pentru afiarea imaginii 2D fie direct n sistemele analogice, fie prin conversie analog-digital n sistemele digitale. Sistemele digitale sunt compatibile i cu filmele radiologice clasice prin utilizarea unui scanner obinuit. Reduce consumul de film radiologic (argint, scump i neecologic).

Amplificatorul de luminan/imagine
n 1948 s-a realizarea amplificatorului de luminan (imagine) Rntgen, un tub electronic cu vid care transform radiaia X care a penetrat pacientul ntr-o imagine cu luminan foarte bun, vizibil direct cu ochiul liber sau care poate fi preluat direct de camere video sau foto, fiind prezentat medicului radiolog pe un monitor TV cu rezoluie mare. Amplificarea de intensitate luminoas este ntre 3000 i 5000 cu urmtoarele avantaje: Reduce iradierea pacientului deoarece se pot aplica doze mai mici la acelai timp de iradiere; Reduce iradierea medicului care nu mai trebuie s stea n calea fasciculului.

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

35

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

36

Amplificatorul de luminan/imagine (cont.)


Radiaia X de sondare, care conine imaginea de transparent a pacientului, cade pe catodul amplificatorului producnd electroni liberi printr-un efect compus opto-foto-electric. Catodul este construit din 2 straturi lipite: Primul transform radiaia X n cuante de lumin (strat fluorescent primar); Al 2-lea (foto-catodul propriu-zis) transform lumina emis de primul strat n electroni. Electronii emii de fotocatod sunt accelerai de tensiunea anod-catod (25 30kV) i focalizai electric astfel ca ei s bombardeze luminoforul (strat fluorescent secundar) plasat pe anod. Acesta produce cteva mii de cuante de lumin vizibil pentru fiecare electron incident. Rezult o imagine cu strlucire foarte bun, amplificat pe baza energiei de accelerare a electronilor n spaiul vidat al tubului amplificator.

Panourile semiconductoare digitale (Flat panel solid state detectors)


Un panou este mprit ntr-o matrice format din uniti corespunztoare pixelilor imaginii digitale, fiecare coninnd un dispozitiv semiconductor care preia informaia de luminan data de stratul sensibil la radiaia X. Variante constructive: Panoul digital a-Si (siliciu amorf) Panoul digital cu conversie direct a-Se (seleniu amorf) Panou cu CCD pentru mamografii

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

37

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

38

Comparaie amplificator de luminan panou semiconductor digital


Panou semiconductor digital

Panul digital a-Si (siliciu amorf)


Flux de raze X
Scintilator (CsI)

Amplificator de luminan

Geometrie plan Eficien cuantic sporit Semnal de ieire la nivel de pixel (imagine 2D eantionat - digitizat)

Matrice de pixeli

Drivere de linie

contacte

fotodiod comutator

Amplificator Multiplexor Convertor A/D

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

39

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

40

Panul digital a-Si siliciu amorf (cont.)


Cel mai des utilizat mod de abordare a panourilor digitale detectoare de radiaii X de dimensiuni mari este bazat pe tehnologia siliciului amorf (a-Si). O matrice de citire de tranzistoare n tehnologia straturilor subiri (TFT) cu o fotodiod realizat din siliciu amorf este acoperit cu un strat de scintilaie (CsI Iodur de Cesiu sub form acicular). O cuant de radiaie X este transformat de stratul de scintilaie ntr-un foton care este convertit n sarcin de ctre fotodiod. TFT-ul asigura comutarea rndurilor i citirea pe coloane a informaiei asociate pixelilor. Dimensiunea tipic a pixelului pentru radiografie este de 143 m. Pe viitor vor apare astfel de panouri i pentru alte aplicaii (fluoroscopie, cardiologie, control nedistructiv a structurilor metalice avioane).

Panul digital cu conversie direct a-Se (seleniu amorf)


Planul imaginii Electrode de tensiune nalt nveli izolator Strat de conversie direct a radiaiei X (seleniu) Electronic de citire Electronic de control Matrice de pixeli TFT (Thin Film Transistor) Substrat din sticl Avantaje: Absorbie optimizat pentru mamografii (la <E> = 20 keV) Nu este necesar fotodioda intermediar rezoluie 70 m Cost redus

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

41

Radiografia convenional
Captatorul de imagine radiologic

42

Panul cu CCD pentru mamografii

Concluzii
n prezent, cei mai performani senzori de captare a imaginilor obinute cu radiaii X sunt panourile digitale cu siliciu amorf i seleniu amorf. Acetia, furniznd informaia digitizat, permit prelucrarea digital a imaginii cu uurin. Tendina de dezvoltare a senzorilor plani digitali de dimensiuni mari urmrete: mbuntirea calitii imaginii, mbuntirea eficienei utilizrii dozei de radiaii. Dimensiunile actuale tipice ale pixelilor sunt: Fluoroscopie 150 - 400 m Radiografie 100 - 200 m Mamografie 25 - 100 m

43

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

44

Schema bloc a unei instalaii de radiografie

Aparatura de diagnostic radiologic

Aparatura de diagnostic Rntgen conine i astzi aceleai componente de baz ca i n 1895: Tubul Rntgen emitor al radiaiei X Generatorul de tensiune nalt care alimenteaz tubul Rntgen Detectorul de imagine care capteaz radiaia ce a penetrat prin pacient i o transform ntr-o imagine grafic

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

45

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

46

Condiii impuse i parametrii unei instalaii de radiografie


Parametrii de funcionare ai tubului Rntgen (tensiunea anodic i curentul prin tub) trebuie precis controlai de ctre circuitele generatorului, deoarece la nivele mari de putere razele X pot provoca arsuri sau pot declana procese de carciogenez (cancer), ca i vecinele sale din spectrul electromagnetic, razele ultraviolete sau gamma. Tuburile Rntgen utilizate n mod curent funcioneaz cu cureni anodici cuprini ntre 100 mA i 2 A, la tensiuni anodice de 40 160 kV. Aceti cureni se obin prin nclzirea filamentului la o temperatur de 2700K pe durata expunerii. Pentru a evita evaporarea filamentului, precum i pentru a permite activarea rapid a tubului n timp scurt (maxim 1 s), n pauzele dintre expuneri, filamentul se menine la o temperatur redus la 1500K iar tensiunea anodic se anuleaz blocnd astfel emisia. Deoarece anodul se nclzete excesiv pe durata expunerii, este necesar inserarea de pauze de rcire ntre examinri. Cldura este evacuat la exteriorul tubului prin rcire cu ulei.

Condiii impuse unei instalaii de radiografie (cont.)


Generatorul influeneaz n mod esenial contrastul i rezoluia imaginii radiografice prin parametrii si: Valoarea tensiunii anodice determin repartiia spectral a radiaiei X i deci structura imaginii. Ea se alege n funcie de aplicaia concret, lund n considerare organul de vizualizat. De exemplu, pentru examinarea structurilor osoase ale scheletului se alege o tensiune anodic de 66 kV pe cnd o examinare pulmonar necesit o tensiune de cel puin 125 kV pentru a putea discerne structura plmnilor suprapus cu scheletul toracic. Timpul de expunere este strict limitat n cazul examinrii organelor care se mic. Inima i plmnii se deplaseaz cu pn la 200 mm/s iar arterele mari pulseaz sincron cu ritmul cardiac, aceste micri fiind mai rapide la copii. Rezult c singurul parametru rmas disponibil pentru a ajusta expunerea este curentul anodic al tubului.

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

47

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

48

Condiii impuse unei instalaii de radiografie (cont.)


n aplicaiile speciale ale tehnicii radiografice cum ar fi FluoroRadiografia Digital sau Angiografia de Substracie, cei trei parametrii sunt controlai cu o precizie de 2%. Puterea furnizat de generator este cuprins ntre 30 100 kW. Un concept care s-a impus n prezent n proiectarea i funcionarea generatorului este aa numit igien a radiaiei. Prin asta se nelege faptul c generatorul: nu trebuie s radieze n perioada dintre expuneri, s radieze doar n direcia organului (obiectului) investigat, s comute foarte repede n starea activ fr perioade lungi de nclzire, care se caracterizeaz prin nivel de radiaie intermediar, s comute foarte repede n starea inactiv dup realizarea dozei dorite pentru expunere.

Schema bloc a unei instalaii de radiografie

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

49

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

50

Funcionarea unei instalaii de radiografie


Un redresor trifazat urmat de o baterie de condensatoare produce o tensiune continu nestabilizat. Aceasta se aplic unui invertor comandat care produce o tensiune de frecven nalt, cu factor de umplere reglabil, care se aplic printr-un transformator ridictor unui redresor de nalt tensiune. O bucl de stabilizare a tensiunii nalte asigur independena acesteia de curentul prin tub cu un timp de reacie sub 0,1 ms. Curentul prin tub este controlat de circuitul de nclzire a filamentului. Acesta este un generator de curent controlat cu microprocesor. Deoarece dependena dintre curentul de filament, tensiunea anodic i curentul anodic rezultat este foarte complex, n memoria ROM a controlerului este memorat o tabel care d curentul de filament necesar pentru a obine un anumit curent anodic atunci cnd se tie tensiunea anodic. Controlerul nclzete filamentul cu curentul memorat n tabel, dup care se activeaz tensiunea anodic. n timp foarte scurt apare i curentul anodic i se activeaz o bucl de stabilizarea a acestuia. Se evit astfel fenomenele tranzitorii care ar aprea dac tensiunea anodic s-ar activa la o emisie a filamentului departe de punctul de stabilizare.

Funcionarea unei instalaii de radiografie (cont.)


Controlul automat al expunerii se realizeaz cu ajutorul unei camere de ionizare. Aceasta se plaseaz ntre pacient i captatorul de imagine i este practic transparent la radiaie. Camera de ionizare este realizat sub forma unui condensator cu aer legat la o tensiune de 300 1000 V care produce un curent de ordinul pico-amperilor, proporional cu nivelul de radiaie aplicat captatorului. Curentul produs de camer este integrat obinnd o tensiune proporional cu doza echivalent primit de captatorul de imagine. Atunci cnd s-a atins nivelul necesar pentru o imagine de calitate, care va depinde de absorbia radiaiei prin pacient, se decupleaz tensiunea anodic i se anuleaz radiaia. Se elimin astfel dependena expunerii de transparena organului explorat.

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

51

Radiografia convenional
Aparatura de diagnostic radiologic

52

Tendine n dezvoltarea instalaiilor de radiografie


n ultimii ani, odat cu dezvoltarea electronicii moderne, au fost nregistrate progrese fundamentale: n mod esenial, captatorul de imagine a fost perfecionat pentru a permite obinerea unei imagini de calitate la o expunere mic pentru pacient. Cele mai noi sisteme beneficiaz de captatoare digitale de imagine i de prelucrarea numeric a imaginii. Din varianta de baz au evoluat instalaii specializate pentru anumite aplicaii cum ar fi Diagnostic Gastro-Intestinal, Urologie, Pediatrie, Angiografie, Neurologie sau pentru sala de operaie.

Sisteme moderne de achiziie a imaginilor radiologice


Geometria de proiecie permite: Radiografii Angiografii Fluoroscopii Cardiografii Geometria (Double) C-Arm permite: Imagini multiplanare Tomografii

53

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

54

Proprietile sistemului care influeneaz calitatea imaginii

Calitatea imaginii radiologice

Calitatea imaginii:

este stabilit printr-un compromis ntre valoarea de diagnostic a imaginii radiologice i doza utilizat

Criteriile care stabilesc calitatea imaginii sunt: Contrastul imaginii Discernerea informaiei fa de fundal ... Rezoluia imaginii ... cu rezoluia spaial necesar ... Zgomotul imaginii ... neafectat de fluctuaiile statistice.

Tubul Rntgen: Dimensiunea spotului focal i geometria proieciei spotului Spectrul de energie Doza Obiect / pacient investigat: Absorbia mprtierea Detector: Rejecia fotonilor mprtiai Sensibilitatea Rezoluia Zgomotul

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

55

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

56

Dependena calitii imaginii de proprietile sistemului


Spot Focal Spectru Doz

Contrast
Spot Focal Spectru Doz

Contrast Rezolu
ie

Tub Rntgen

Contrast Rezolu
ie

Tub Rntgen

Absorbie mprtiere

Pacient

Absorbie mprtiere

Pacient

Zgomot

Sensibilitate Rezoluie Zgomot

Detector

Zgomot

Sensibilitate Rezoluie Zgomot

Detector

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

57

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

58

Contrast (cont.)
Contrastul i zgomotul: Intensitatea imaginii este determinat de energia radiaiei X incidente Numrul de fotoni dintr-un cmp de radiaie X se supune unei distribuii Poisson 2 Zgomotul: Var (n) = n = n Raportul contrast-zgomot (CNR Contrast to noise ratio): s s CNR= 1 2 s1 semnalul de fundal s2 semnalul obiect 1 zgomotul de fundal Exemplu: CNR pentru panourile semiconductoare creste de 2 ori la dublarea dozei unde

Contrast (cont.)
Cum se poate crete CNR: Doz mai mare dar nenclcnd principiul ALARA - As Low As Reasonably Achievable (de ex. CNR = 3 5 pentru detecia leziunilor) Reducerea absorbiei nenecesare Reducerea mprtierii Ajustarea spectrului radiaiei la grosimea obiectului Regula practic: grosime mai mare a obiectului = tensiune mai mare la tub Regul general: mbuntirea relevanei energiei pentru absorbiei

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

59

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

60

Rezoluie
Spot Focal Spectru Doz

Rezoluie (cont.)
Transferul semnalului n sistemele de imagistic cu raze X Sisteme liniare

Contrast Rezolu
ie

Tub Rntgen

Absorbie mprtiere

Pacient

sin

Black box
sin sout

sout

Zgomot

Sensibilitate Rezoluie Zgomot

Detector

Liniaritate:

sin,1 sout,1 sin,2 sout,2 => (sin,1 + sin,2) (sout,1 + sout,2)

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

61

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

62

Rezoluie (cont.)
Funcia de mprtiere n punct (PSF Point Spread Function)

Rezoluie (cont.)
Pentru sistemele invariante la deplasrile liniare (LSI Liniar Shift Invariant system)

sout ( x) =

p ( x, x ' ) s
2

in

( x' )dx'
p2(x,x) se transform n p2(x - x) Sistemele LSI sunt descrise de convoluie.

p2(x,x): Funcia de mprtiere n punct (PSF) Impactul principal asupra detectoarelor plane dat de dimensiunea spotului focal finit i al dimensiunilor pixelului detectorului este efectul de intermodulaie (crosstalk).

sout ( x) =

p ( x x' ) s
2

in

( x' )dx'

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

63

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

64

Rezoluie (cont.)
E mai uoar tratarea sistemului n domeniul frecven:

Rezoluie (cont.)
Se definete funcia de transfer de modulare (MTF Modulation Transfer Function)

sout ( x) = p sin S out ( f ) = P ( f ) Sin ( f )


Cu P(f) funcia de transfer a sistemului Sin = (sin) transformata Fourier a semnalului de intrare Sout = (sout) transformata Fourier a semnalului de ieire

MTF ( f ) =

P( f ) P ( 0)

MTF descrie transferul frecvenei spaiale prin sistem

Flux de radiaie X

Intensitatea imaginii

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

65

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

66

Rezoluie (cont.)
Msurarea MTF

Rezoluie (cont.)
Exemplu MTF msurat

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

67

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

68

Zgomot
Spot Focal Spectru Doz

Zgomot (cont.)
Raportul semnal-zgomot n imagistica cu raze X: Pentru n fotoni incideni, valoarea ideal este SNRin = 1 / n Procesul de msurare deterioreaz SNR datorit: Proceselor stocastice de amplificare Procese stocastice de umbrire Surselor adiionale de zgomot (de ex., zgomotul circuitelor electronice)

Contrast Rezolu
ie

Tub Rntgen

Absorbie mprtiere

Pacient

Zgomot

Sensibilitate Rezoluie Zgomot

Detector

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

69

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

70

Zgomot (cont.)
Se definete eficiena de detecie energetic (DQE Detective Quantum Efficiency):

Zgomot (cont.)
Zgomotul este definit prin funcia de autocovariaie:

DQE =

2 SNRout 2 SNRin
2 2

C I (r ) =< I ( x) I ( x + r ) > < I > 2


Pentru transferul zgomotului exprimat de termenul al doilea din DQE facem transformata Fourier a CI(r) Imagine obinut cu un detector plan digital la o iradiere omogen

Care poate fi scris ca

signalout noisein DQE = signalin noiseout


Transferul semnalului

Transferul zgomotului

NPS ( f ) = C I (r )e 2ifr dr

Trecnd n domeniul frecven, i notnd cu G amplificarea, transferul semnalului exprimat de primul termen din DQE poate fi scris

i din teorema Wiener-Khinchin rezult forma utilizat n practic

signalout = G MTF ( f ) signalin

1 NPS ( f ) = lim X 2 X

2 X I ( x)e 2ifx dx X

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

71

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

72

Zgomot (cont.)
DQE practic reprezentat n funcie de frecven

Zgomot (cont.)
Comparai DQE pentru diverselor detectoare:
a-Se (350m) pe a-Si 85 m pixel Detectoare digitale CsI:Tl (140m) pe a-Si 85 m pixel Film radiologic Kodak MinR Film radiologic

DQE ( f )

MTF 2 ( f ) NPS ( f )

Radiografia convenional
Calitatea imaginii radiologice

73

74

Zgomot (cont.)
Eficiena de detecie energetic (DQE) reprezentat n funcie de frecven este mrimea esenial care evalueaz calitatea procesului de detecie. El descrie zgomotul procesului de detecie i este dat de ctul dintre rapoartele semnal-zgomot la ieire i la intrare Aa cum se vede din diagram, detectoarele semiconductoare digitale au un DQE de 2 pn la 3 ori mai mare dect a sistemelor convenionale cu film radiologic sau memorare/scanare

Aplicaii speciale i exemple de imagini

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

75

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

76

Radiografia digital de luminescen


Folosete n loc de filme fotografice expunerea direct pe folii de stocare semiconductoare bazate pe phosfor. Aceste folii sunt refolosibile i au proprieti de stocare latent a unei imagini Rntgen dup expunere. Imaginea stocat este citit apoi electronic cu o radiaie laser i captat datorit proprietilor luminescente ale stratului de stocare. Ea este apoi discretizat, convertit n format numeric i transmis unui sistem de stocare, prelucrare i arhivare numeric. Aceast tehnic are numeroase avantaje: Este compatibil cu sistemele clasice existente; Poate reduce doza de radiaii aplicat pacientului cu 30 90% datorit sensibilitii mai ridicate; Imaginea poate fi optimizat prin prelucrare digital; Imaginea poate fi comprimat i stocat n format redus eliminnd costul filmelor; Imaginea poate fi transmis ntre diferite departamente ale spitalelor i la distant prin sisteme PACS (Picture Archiving and Communication System).

Computer radiografia (CR)


Folosete un panou semiconductor digital alctuit fie dintr-o matrice de detectoare semiconductoare avnd elemente din ceramic luminescent la radiaii X, fie dintr-o matrice de detectoare semiconductoare sensibile la radiaia X (Flat panel solid state detector). Acest detector preia imaginea direct n form digital i o stocheaz pe harddisk-ul computerului din sistemul digital de radiografie. Aceast metod are avantajul c permite accesul imediat la imaginea digital dar nu mai este compatibil cu sistemele tradiionale de expunere, n rest pstrnd toate avantajele radiografiei digitale de luminescen.

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

77

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

78

Angiografia de substracie digital


Angiografia este metoda de obinere de imagini radiografice a vaselor sanguine prin introducerea de substane de contrast n snge. Injecia substanei de contrast se face de obicei prin cateter, fie venos, fie arterial. n forma clasic, angiografia furnizeaz imagini ale vaselor de snge suprapuse cu structurile osoase i cele moi din organism, ceea ce ngreuneaz separarea acestora. n sistemele moderne, s-a impus o variant mbuntit numit angiografia digital de substracie DSA (Digital Subtraction Angiography). Aceast metod preia imagini din zona de interes n dou secvene temporare, una nainte i una dup administrarea substanei de contrast. Prima imagine se numete imagine masc i este sczut numeric pixel cu pixel din imaginile ulterioare, numite imagini de umplere, achiziionate cu contrast accentuat al vaselor sanguine. n cazul arterelor mari pulsatorii sau la nivelul inimii, achiziia celor dou imagini trebuie sincronizat cu semnalul ECG pentru a elimina efectul micrilor.

Tomografia clasic
Prin tomografie se nelege reprezentarea fr suprapuneri (seciuni succesive i nu o singur imagine de proiecie) a prilor interne ale organismului (tome = seciune). Tomografia convenional folosete energie Rntgen pentru explorare i genereaz o imagine ce reprezint o seciune prin corp n plan coronar n care toate organele situate deasupra sau dedesubtul seciunii int sunt ndeprtate prin difuzie.

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

79

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

80

Tomografia clasic (cont.)


La acest tip de explorare tubul Rntgen i detectorul de imagine (de exemplu, caseta cu film) se deplaseaz n timpul expunerii astfel nct punctele aflate n planul seciunii int (A) sunt proiectate mereu n aceleai puncte pe film (a), n timp ce punctele situate n seciuni diferite (B i C) se proiecteaz deplasat pe film (b i b, respectiv c si c) i se amestec pe durata expunerii producnd o tergere sau un fenomen de difuzie a contururilor acestor seciuni. Astfel numai seciunea int produce un contur clar n imagine decelnd intersecia diverselor organe cu planul acestei seciuni. Dup schimbarea casetei se deplaseaz masa cu pacientul vertical cu 0,5 1 cm pentru a nregistra succesiv toate planurile de interes. Tomografia clasic se poate realiza i cu panouri detectoare digitale, n acest caz proieciile succesive pentru aceeai seciune de interes fiind sumate punct cu punct prin suprapune. Definiia imaginii finale se mbuntete prin filtrare spaial trece sus (folosind un nucleu trece sus).

Radiografia intraoperatorie (intervenionist, de tratament)


Plan de proiecie ajustabil Folosit pentru intervenii ortopedice i traume Are funcionaliti elementare de CT

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

81

Radiografia convenional
Aplicaii speciale i exemple de imagini

82

Imagini ortopedice

Angiografie de reconstrucie 3-D

Imagine de proiecie Secuni de tiere ortogonale Imagini umbrite ale suprafeelor rezultate din segmentarea imaginilor 3D

83

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

84

Categorii de prelucrri (algoritmi)

Prelucrarea imaginilor radiografice

Radiografia clasic furnizeaz o imagine nregistrat pe film fotografic care permite doar o evaluare calitativ, morfologic a anatomiei. Ele pot fi scanate sau pot fi nlocuite cu captatoare cu stocare/scanare pentru a transfera imaginea n sistemele digitale de prelucrare. Apariia captoarelor digitale de imagine au permis prelucrri calitative superioare att din punct de vedere al obinerii imaginii, ct i din punct de vedere al diagnosticului. Imaginea este memorat digital sub forma unei matrice de 256x256, 512x512 sau 1024x1024 puncte, nivelul de gri fiind cuantizat pe 812 bii.

Generarea imaginii: Corecia Offset (eroarea de paralax) Corecia pentru cmp sferic (ctig variabil pe suprafaa plan a detectorului) Interpolare pentru pixelii defeci Sumarea proieciilor succesive pentru o seciune n tomografia clasic Reconstrucia imaginilor 3D din imagini tomografice clasice (asemntor cu CT) mbuntirea afirii imaginilor radiografice Filtrri spaiale Modificarea contrastului, luminozitii, domeniului de nivele de gri afiat, pseudocolorare detecia contururilor, segmentare etc. Diagnostic asistat de calculator (Computer aided diagnosis - CAD): Identificarea i cuantizarea unor proprieti ale organismului Prelucrarea spaial sau geometric (folosete nivelurile de gri al punctelor numai pentru a identifica contururi i suprafee, respectiv pentru a msura dimensiuni, arii i volume) Prelucrarea densimetric folosete nivelul de gri pentru a extrage informaii despre densitatea sau grosimea organelor sau pentru a determina repartiia curgerii sanguine n planul imaginii

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

85

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

86

Diagnostic asistat de calculator (Computer aided diagnosis - CAD)


Scop int: Furnizarea unei a doua opinii utilizatorului/doctorului Asistarea diagnosticului prin msurtori precise i facile Domeniile principale de cercetare actuale in radiografia cu raze X: Calcifieri i leziuni la sn Noduli la plmni

Prelucrarea cantitativ a informaiei angiografice


Se prefer angiografia de substracie digital obinut prin scderea imaginii masc din imaginea de umplere deoarece esuturile care nu au fost invadate de substana de contrast vor avea acelai nivel de gri n cele dou imagini i se elimin complet din imagine diferen. Imaginea astfel obinut se filtreaz cu un filtru trece jos pentru a elimina zgomotul n cazul n care expunerea a fost mic, sau cu un filtru trece sus pentru a evidenia contururile. Pentru identificarea automat a contururilor vaselor se folosesc filtre adaptate pentru detecia marginilor. Modulul de reconstrucie a traseului vaselor analizeaz valorile i semnul rezultatului convoluiei dintre nucleele filtrelor selective de margini i planul imaginii. O inversare simultan a semnului gradientului selectiv pentru ambele margini ale vasului indic apariia unei ocluzii. Nucleele folosite:
FTJ FTS Margine N-S Margine E-V Margine NE-SV Margine NV-SE

1 1 1 1 2 1 1 1 1

1 1 1 1 + 9 1 1 1 1

1 0 + 1 1 0 + 1 1 0 + 1

1 1 1 1 2 0 0 0 0 2 0 + 2 + 1 + 1 + 1 0 + 2 + 1

0 2 1 + 2 0 2 +1 + 2 0

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

87

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

88

Prelucrarea cantitativ a informaiei angiografice (cont.)


Gradul de stenoz a vasului se determin cu relaia:

Prelucrarea cantitativ a ventriculogramei


Angiografia celor dou ventricule cardiace este un instrument complementar electrocardiografiei care permite analiza contraciei muchiului cardiac prin prelucrarea conturului acestuia n doua proiecii ortogonale RAO-30 (Right Anterior Oblique) i LAO-60 (Left Anterior Oblique). Proiecia RAO-30 prezint ventriculul stng ntr-o seciune optim pentru a determina lungimea acestuia (L) de-a lungul dimensiunii sale maxime. Se tie din studii anatomice c interiorul cavitii ventriculului stng are aproximativ forma unui elipsoid de rotaie, avnd o seciune circular (St). Determinarea volumului cavitii ventriculare folosind numai msurtori fcute n proiecia RAO-30 se face msurnd lungimea L i aria seciunii longitudinale Sl. Notnd cu r - raza seciunii transversale de arie St = r2, rezult volumul elipsoidului: L
V= 4 r r 3 2

Sten [%] =

Dref Dsten Dref

unde Dref este diametrul de referin sau normal n zona respectiv, iar Dsten este diametrul diminuat datorit stenozei. Determinarea geometriei vasului permite calculul coeficienilor de rezisten la curgere laminar respectiv turbulent i a rezervei de curgere n stenoz care este un indiciu al ansei de supravieuire a esutului alimentat de vasul respectiv. Determinarea acestui indice se face pe baza unei relaii experimentale verificat n studii pe animale i a numeroase msurtori clinice [Heinz Morneburg,et.al., Bildgebene Systeme fr die medizinische Diagnostik, SIEMENS Publicis MCD Verlag, 1995]. El are valoarea cuprins ntre 1 i 5. O valoare mai mic dect 2 indic cu o probabilitate ridicat riscul de ischemie n poriunea distal a vasului respectiv.

Cum aria seciunii longitudinale este Sl = r L / 2, eliminnd r se obine formula lui Sandler i Dodge (1960 cunoscut i sub numele metoda Lungime-Arie) folosit ani de-a rndul pentru calculul volumului ventricular: 8 Sl2 V= 3L

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

89

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

90

Prelucrarea cantitativ a ventriculogramei (cont.)


Msurnd volumul ventricular la sfritul diastolei VD (ventricul plin) i la sfritul sistolei VS (ventricul gol) se calculeaz volumul de snge ejectat SV (Stroke Volume): SV = VD - VS Cunoscnd i ritmul cardiac HR (Heart Rate) n bti/minut se determin volumul de snge pompat de inim pe minut ca un parametru ce caracterizeaz starea miocardului: Vm = SV HR Unul dintre cei mai importani parametrii de performan ai miocardului este fracia de ejecie EF (Ejection Fraction) care d factorul de contracie relativ a miocardului (cu ct EF este mai mare cu att miocardul este mai performant):

Determinarea distribuiei curgerii sanguine


Pentru determinarea dinamicii curgerii sanguine n planul explorat se administreaz o cantitate redus dintr-o substan opac (iod) sub forma unui bolus care este circulat odat cu sngele. Prelucrarea presupune preluarea de imagini multiple succesive n timp urmnd ca n fiecare punct al imaginii P(x,y) s se determine momentul sosirii bolusului semnalat de momentul apariiei maximului pe curba de densitate. n imaginea final, fiecare punct se reprezint cu un nivel de gri care este cu att mai nchis cu ct bolusul a ajuns mai trziu la acel punct. Se pot construi astfel imagini comparative ale rinichiului stng i drept, ale plmnilor sau ale principalelor vase sanguine.

V=

SV V = 1 S [%] VD VD

Dubois a definit o formul care ia n calcul i nlimea, greutatea i suprafaa corpului pacientului pentru a determina Indicele Cardiac care permite compararea direct a performanei cardiace ntre diferii indivizi.

Evoluia n timp a densitii punctuale a substanei de contrast

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

91

Radiografia convenional
Prelucrarea imaginilor radiografice

92

Analiza calcifierilor la sn
Sarcinile procesrii imaginilor: Recunoaterea patternurilor Analiza texturilor Clasificare Provocri actuale: Prezena unor semne variabile Necesitatea unei specificiti ridicate Utilizarea unor informaii suplimentare despre pacieni (vrst, fumtor/nefumtor etc.)

Analiza leziunilor la sn
Marcarea leziunilor pentru inspectarea de ctre utilizator Monitorizarea sau tratamentul leziunilor depinznd de patogenez sau/i dimensiune

93

Radiografia convenional
Concluzii

94

Concluzii

Radiografia convenional cu raze X msoar atenuarea a radiaiei X de ctre obiectul investigat Tendina tehnologic actual este spre utilizarea panourilor plane digitale i prelucrarea digital a informaiei achiziionate Apar din ce n ce mai mult sisteme cu diagnostic asistat de calculator (Computer aided diagnosis CAD) care efectueaz msurtori i sugereaz un diagnostic Calitatea imaginilor poate fi evaluat prin contrast, rezoluie i zgomot Funciile Modulation Transfer Function MTF(f) i Detective Quantum Efficiency DQE(f) sunt principalii indicatori ai calitii imagisticii cu radiaii X

Tomografia computerizat cu raze X

TOMOGRAFIA COMPUTERIZAT CU RAZE X


Prof. Dr. Ing Sever Paca
Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii Facultatea Electronic i Telecomunicaii Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Tomografia computerizat cu raze X

Coninutul cursului Producerea radiatiilor X Interaciunea radiaiei X cu substana Receptorul de imagine Tomografia Computerizat Sisteme CT Transformata Radon Reprezentarea Hounsfield Exemplificri

Producerea radiatiilor X

Tomografia computerizat cu raze X

Tomografia computerizat cu raze X

Tubul Rntgen / Rx Majoritatea tuburilor Rx poseda 2 filamente. Unul fin si unul grosier. Cel fin este utilizat atunci cand se doreste obtinerea de mici zone focalizate. Pentru zone mai mari, se foloseste filamentul grosier care are avantajul ca se pot utiliza diferente de potential mai mari decat in cazul filamentului fin, in schimb, zonele obtinute in anod au margini mai neclare. Anodul tubului Rx trebuie sa fie construit dintr-un material cu Z mare (s-a vazut ca producerea de radiatii X este mult mai probabila in cazul materialelor cu Z mare).

Tubul Rntgen / Rx (cont.) Totodata, materialul anodului trebuie sa aiba un punct de topire cat mai inalt pentru a rezista caldurii mari degajate in proces (99% dintre ciocnirile electronilor accelerati catre anod). Chiar si asa, caldura degajata in anod este atat de mare incat e nevoie de masuri suplimentare. Astfel, anodul se roteste mereu pentru a disipa caldura. Anodul este montat pe un ax facut dintrun material prost conducator de electricitate (molibden).

Tomografia computerizat cu raze X

Tomografia computerizat cu raze X

Tubul Rntgen / Rx (cont.) Anodul nu este orientat perfect perpendicular pe fascicolul electronic ci este inclinat sub un unghi intre 7 si 20 de grade. Scopul acestei orientari este de a reduce imprastierea geometrica a zonelor de impact al electronilor pe anod. Astfel, marimea proiectiei fascicolului (fascicol de arie A) pe anodul inclinat al zonei de impact va fi mai mica decat aria fascicolului: a = A.sin

Echipament electric adiacent tubului Pentru a produce radiatii X de uz diagnostic e necesar sa aplicam tensiuni in scala 20-150 kV intre anodul si catodul unui tub Rx. Aceasta tensiune poate fi obtinuta de la o sursa de 110, 220 sau 440V.

Tomografia computerizat cu raze X

Tomografia computerizat cu raze X

10

Echipament electric adiacent tubului (cont.) Un transformator de inalta tensiune si un redresor sunt necesare pentru a obtine tensiunile mari, continue, aplicate la capetele tubului. La sistemele Rx de putere joasa, redresarea din curent alternativ in curent continuu se poate face chiar in tubul Rx caci electronii vor circula intre catodul incalzit si anod doar atunci cand catodul e negativ si anodul pozitiv. Exista insa riscul ca, prin incalzire, in momentele in care anodul devine negativ, sa fie chiar el emitator de electroni si acestia sa fie atrasi de filamentul catodului (in momentele in care el e pozitiv). Acest risc exista si el poate duce la deteriorarea tubului Rx.

Echipament electric adiacent tubului (cont.) Radiatiile X produse vor traversa proba (corpul uman) de investigat si vor ajunge la receptor. Pentru a controla expunerea la radiatii Z, se folosesc senzori ce determina momentul in care receptorul de imagine (ecran fluorescent) a primit expunerea optima. Acest senzor este cunoscut drept fototimer si consta intr-o camera de ionizare interpusa pe directia fascicolului de raze X. Atunci cand o anume cantitate de ionizare prestablita s-a realizat in interiorul camerei de ionizare, se transmite un semnal tubului Rx pentru a termina expunerea. http://www.noah.org/science/x-ray/stong/ (cum sa-ti construiesti singur un tub rontgen)

Tomografia computerizat cu raze X

12

Atenuarea radiatiei X Imagistica prin radiatia X consta in inregistrarea radiatiilor X dupa ce acestea au strabatut corpul de examinat (corpul uman). Este usor de imaginat ca radiatia X va fi atenuata la trecerea prin corpul respectiv iar aceasta atenuare va depinde de proprietatile locale ale corpului respectiv. In fapt, aceasta atenuare exista si este de tip diferential iar modurile diferite de atenuare sunt date de densitatea fizica a mediului respectiv si de numarul atomic Z al tesutului. Pentru un anume tesut, atenuarea depinde de grosimea lui dar si de energia fascicolului de raze X.

Interaciunea radiaiei X cu substana

Tomografia computerizat cu raze X

13

Tomografia computerizat cu raze X

14

Atenuarea radiatiei X (cont.) Ecuatia care descrie atenuarea, pentru un fascicol de aceeasi energie (monocromatic): I = I0.e-d Unde I este intensitatea transmisa, I0 este intensitatea incidenta, d este grosimea in cm iar este coeficientul liniar de atenuare (cm-1). Pentru a descrie si compara penetrabilitatea razelor X, se foloseste marimea: grosime de ptrundere / adncimea de ptrundere / strat de injumatatire (half value layer HVL) care se defineste drept grosimea de material necesara pentru reducerea la jumatate a unui fascicol X incident.

Atenuarea radiatiei X (cont.) Atenuarea radiatiei X la transmisia printr-un tesut se datoreaza interactiilor cu atomii tesutului respectiv. Functie de energia fascicolului X initial, interactiunea cu substanta poate fi de 4 tipuri: Imprastiere coerenta Efect fotoelectric Efect Compton Formarea de perechi electron-pozitron

Tomografia computerizat cu raze X

15

Alegerea tensiunii de alimentare a tubului Rx Sa presupunem ca intr-un start Rx sunt disponibile 3 tipuri de tensiuni: 45, 65 i 90kVp Tensiune Filtrare Os dens Muschi Valorile grosimilor de 45 kVp 1 mm Al 0,26 cm 1,6 cm injumatatire pentru diverse 65 kVp 2 mm Al 0,58 cm 2,5 cm medii, in scala de energii 90 kVp 2 mm Al 0,92 cm 3,0 cm X folosite in medicina. Contrast maxim = raport maxim intre grosimile de injumatatire In functie de contrastul dorit pe imaginea Rx, operatorul va alege tensiunea optima. De exemplu, pentru a accentua contrastul dintre muschi si tesut, se va alege tensiunea de 45 kVp. Daca, dimpotriva, suntem intr-o zona in care osul trebuie sa apara cat mai putin, se va folosi tensiunea de 90 kVp (de exemplu la imagini la baza craniului).

Receptorul de imagine

Tomografia computerizat cu raze X

17

Tomografia computerizat cu raze X

18

Detector de radiaie X
Primul detector folosit in CT pentru conversia semnalului X intr-un semnal electric

Radiaia mprtiat
Gratare de aluminiu

Radiatie X

semnal

Fotonii interactioneaza cu gazul la mare presiune (xenon) din interiorul camerei si creaza ioni separati ulterior de diferenta de potential aplicata. Exista si detectori bazati pe interactia radiatiei X cu un cristal scintilator, lumina cade pe un fotocatod si se emit electroni multiplicati apoi prin diferente de potential succesive

O alta metoda de reducere a radiatiei imprastiate este folosirea, pur si simplu, a unui strat de aer intre pacient si receptor (mai ales la explorarile de plamani). Radiatia imprastiata va iesi singura din fascicolul central de radiatii X (15 cm de aer duc la eliminarea a aproximativ 80% din radiatia imprastiata).

Tomografia computerizat cu raze X

20

Principiul CT

Tomografia Computerizat

Tomografia computerizat cu raze X

21

Tomografia computerizat cu raze X

22

Reconstrucia imaginii (proiecia invers) Tomografia computerizata a fost introdus ca metoda in primii ani ai deceniului 7 si a reprezentat o revolutie in doemniul imagisticii medicale. Daca, pana atunci, tehnicile imagistice, precum radiografia, realizau doar proiectia simpla a corpului pacientului pe un detector (film), CT folosea multiple proiectii ale corpului, proiectii planare, care erau recombinate matematic, prin intermediul computerului, cu scopul de a furniza imagini ale unor sectiuni prin corpul respectiv.

Reconstrucia imaginii (proiecia invers)

Tomografia computerizat cu raze X

23

Tomografia computerizat cu raze X

24

Reconstrucie spaial In timp ce radiografia simpla dadea o imagine sumata a proprietatilor corpului travesat, CT este capabila sa discrimineze spatial corpul investigat, deci, proprietatile spatiale diferite ale corpului puteau fi acum localizate. De vreme ce un computer e abolut necesar pentru a furniza imagini tip sectiune, tehnica s-a numit tomografie computerizata (tomein (gr.) a taia). Aceasta a fost prima modalitate imagistica complet electronica-digitala si chiar daca e recunoscuta ca denumire a investigatiei medicale ce foloseste radiatia X pentru diagnostic, principiul tomografic s-a aplicat ulterior si altor principii imagistice: ultrasunetele, rezonanta magnetica etc. Este posibil ca din sectiunile transversale sa se reconstruiasca sectiuni coronale si sagitale, rezolutia acestora fiind, bineinteles, inferioara celor transversale (rezolutia cea mai slaba fiind pe directia orientata perpendicular pe planul sectiunii originale).

Reconstrucie 3D Rezolutia ridicata a CT de ultima generatie (sub mm) face posibila reconstructia 3D cu mare fidelitate, din sectiuni 2D.

Tomografia computerizat cu raze X

25

Structura imaginii unei seciuni CT

Sisteme CT

De la introducerea lor in clinica, in anii 70, sistemele CT au avut parte de imbunatatiri continue, distingandu-se cateva etape in evolutia lor tehnica cele 4 generatii de sisteme CT, urmate de aparitia sisemului CT spiralat si a CT multiseciune.

Tomografia computerizat cu raze X

27

Tomografia computerizat cu raze X

28

Generaia I-a Prima generatie folosea un fascicol paralel cu raze X si un singur detector care efectuau miscari sincrone de translatie si rotatie. Dupa ce miscarea de translatie se efectua de-a lungul obiectului investigat, sistemul sursa-detector se rotea cu 10 pentru urmatoarea scanare. Timpul necesar obtinerii de proiectii pentru a reconstrui o sectiune era de cateva minute.

Generaia a II-a
A doua generatie se caracterizeaza prin folosirea de fascicole X sub forma de evantai (fan-beam). Numarul de detectori a crescut iar numarul miscarilor de rotatie a scazut, conducand la un timp de scanare de aproximativ 20 de secunde

Tomografia computerizat cu raze X

29

Tomografia computerizat cu raze X

30

Generaia a III-a
A III-a generatie foloseste fascicole divergente cu deschideri mai mari, suficienta pentru a acoperi intreg obiectul examinat. Se elimina astfel miscarea de translatie. O sectiune devine posibil de achizitionat in 1-3 secunde.

Generaia a IV-a
Se introduce un inel de detectori ficsi (600) doar generatorul de radiatie se mai roteste. Viteza marita a acestor scanere a permis obtinerea de informatii in timp real, facand posibila surprinderea proceselor fiziologice in timp real.

Tomografia computerizat cu raze X

31

Tomografia computerizat cu raze X

32

CT spiralat (elicoidal)
Sistemul de detectori este dispus tot pe un inel fix, se roteste tubul X, acesta are o miscare continua in timp ce masa cu pacientul au o miscare lenta de translatie. Relativ la pacient, sistemul tub de radiatii X-detectori, au o miscare spiralata. Proiectia unei felii scanate nu va fi situata intr-un plan de aceea se folosesc algoritmi de interpolare. Acest tip de geometrie permite acumularea rapida de date din multiple sectiuni si cu o rezolutie superioara in planul perpendicular pe sectiunea originala (plan transversal original).

CT spiralat (elicoidal)
Sistemul de detectori este dispus tot pe un inel fix, se roteste tubul X, acesta are o miscare continua in timp ce masa cu pacientul au o miscare lenta de translatie. Relativ la pacient, sistemul tub de radiatii X-detectori, au o miscare spiralata. Proiectia unei felii scanate nu va fi situata intr-un plan de aceea se folosesc algoritmi de interpolare. Acest tip de geometrie permite acumularea rapida de date din multiple sectiuni si cu o rezolutie superioara in planul perpendicular pe sectiunea originala (plan transversal original).

Tomografia computerizat cu raze X

33

Tomografia computerizat cu raze X

34

CT spiralat (elicoidal)
Sistemul de detectori este dispus tot pe un inel fix, se roteste tubul X, acesta are o miscare continua in timp ce masa cu pacientul au o miscare lenta de translatie. Relativ la pacient, sistemul tub de radiatii X-detectori, au o miscare spiralata. Proiectia unei felii scanate nu va fi situata intr-un plan de aceea se folosesc algoritmi de interpolare. Acest tip de geometrie permite acumularea rapida de date din multiple sectiuni si cu o rezolutie superioara in planul perpendicular pe sectiunea originala (plan transversal original).

CT multiseciune
Este asemntor cu sistemul spiralat doar ca are mai multe inele fixe de detectori. La inceput doar 2, acum 64 cu cresterea vitezei de rotaie (de la 1/sec. la 4/sec.). Modelele din 2007 au rezoluie a voxelului izotropic de 0,35 mm, cu o scanare pe axa z axia de 16 cm/sec. Avantajul major al CT multiseciune este viteza crescut a volumului scanat.

Transformata Radon

Reprezentarea Hounsfield

Tomografia computerizat cu raze X

46

Tomografia computerizat cu raze X

47

Numrul CT Rezultatul obtinut dupa reconstructia imaginii consta intr-o matrice de numere stocate in memoria calculatorului. Fiecare numar va fi proportional cu coeficientul de atenuare a radiatiei X proprie fiecarui voxel din spatiul investigat, pozitia acestor voxeli fiind bine definita in memoria computerului. Daca notam cu N valoarea numerica a unui numar al matricei, atunci: Ni,j=k. i.j unde i.j este coeficientul de atenuare a radiatiei X in voxelul localizat (i,j).

Numrul CT (cont.) De obicei, aceste valori specifice tesuturilor sunt normalizate la valorile proprii ale unui obiect proba ce contine exclusiv apa (Ni,j)apa . Raportul dintre diferenta valorilor (Ni,j)tesut si, respectiv, (Ni,j)apa si valorile (Ni,j)apa se numesc valori Hounsfield si se folosesc in exprimarea unui rezultat CT. Valorile (Ni,j)apa sunt obtinute prin scanarea unui corp proba, inainte de investigatia propriu-zisa a pacientului.

Tomografia computerizat cu raze X

48

Tomografia computerizat cu raze X

49

Numrul CT (cont.)

Reprezentarea unei ferestre

Tomografia computerizat cu raze X

50

Reprezentarea unei ferestre (cont.)

Exemplificri

Tomografia computerizat cu raze X

52

Tomografia computerizat cu raze X

53

Philips CT Aura

Philips Aura CT (cont.)

Montantul (Gantry)

Tomografia computerizat cu raze X

54

Tomografia computerizat cu raze X

55

Philips Aura CT (cont.)

Philips Aura CT (cont.)

Afiajul central frontal

Vedere lateral

Vedere din spate

Panoul lateral de control al montantului (cte unul pe fiecare parte)

Tomografia computerizat cu raze X

56

Tomografia computerizat cu raze X

57

Philips Aura CT (cont.)

Philips Aura CT (cont.)

nclinarea montantului controlat de la panoul montantului i consol

Consola de comand a utilizatorului

Tomografia computerizat cu raze X

58

Tomografia computerizat cu raze X

59

Philips Aura CT (cont.)

Philips Aura CT (cont.)

Consola - monitorul stng Frr postprocesare, numai manipularea de baz a imaginilor

Consola - monitorul drept Ecranul pentru manipularea imaginilor

Tomografia computerizat cu raze X

60

Tomografia computerizat cu raze X

61

Philips Aura CT (cont.)

Philips Aura CT (cont.)

Consola - monitorul drept Ecranul de control pentru tiprire pe film Ecranul cu filmul virtual

Blocurile de comand pentru comunicarea cu pacientul i ferestruire

Tomografia computerizat cu raze X

62

Tomografia computerizat cu raze X

63

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Studiu de rutina a creierului

Tomografia computerizat cu raze X

64

Tomografia computerizat cu raze X

65

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Studiu de rutina a creierului partea de sus a capului

Vizualizarea sinusului

Tomografia computerizat cu raze X

66

Tomografia computerizat cu raze X

67

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Seciune prin sira spinrii

Urechea interna la un copil de 7 ani

Tomografia computerizat cu raze X

68

Tomografia computerizat cu raze X

69

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

Bieel de 2 ani

Angiografie CT renal pacient mediu 34x23 cm

Tomografia computerizat cu raze X

70

Tomografia computerizat cu raze X

71

Siemens CT Sensation 16 (cont.)

CT 4D

Angiografie CT renal pacient mare 39x31 cm

Tomografia computerizat cu raze X

72

Tomografia computerizat cu raze X

73

CT color

CT color

Abdomen - film

Abdomen

Tomografia computerizat cu raze X

74

Tomografia computerizat cu raze X

75

CT color

CT color

Abdomen + ecran soft

Torace + ecran soft

Tomografia computerizat cu raze X

76

Tomografia computerizat cu raze X

77

CT color

CT color

Trunchi

Semiseciune prin cap

Tomografia computerizat cu raze X

78

Vacan plcut !
Crciun Fericit !
La Muli Ani !
i un cadou din New York !

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Termografie medicala (IR)

Imagistica prin termografie in IR este o metoda diagnostica neinvaziva care permite vizualizarea si cuantificarea temperaturii de suprafata a corpului uman. Ca orice alta vietuitoare cu sange cald, omul emite radiatie in IR; radiatia de aceasta energie este capabila sa strabata distante nu prea mari de tesut astfel incat la suprafata corpului pot ajunge radiatii IR produse in zone de oarecare profunzime. Un detector in IR poate converti radiatia IR in impulsuri electrice care sunt vizualizate pe monitor cu un cod de culoare. Aceste harti ale temperaturilor corpului sunt denumite termograme. Spectrul color indica o crestere sau scadere fata de normal a temperaturii locale a corpului. Datorita simetriei corpului in ce priveste temperatura sa, asimetriile, chiar discrete, pot fi sesizate.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Termografie medicala (IR)


Utilitatea clinica a termografieie digitale consta in: -Descrierea extensiei unei leziuni al carei diagnostic a fost deja stabilit prin alte metode. -Localizarea unor arii de anormalitate pentru care alte metode nu au evidentiat anomalii. -Detectarea de leziuni inainte ca manifestarile clinice sa fie evidente. -Monitorizarea procesului de vindecare. http://www.meditherm.com/therm_page1.htm Gradul de vascularizare si fluxul sanguin sunt sub controlul sistemului nervos simpatic. Acesta se reflecta in temperatura corpului, termografia digitala fiind capabila sa inregistreze diferente de temperatura de 0,1 grade Celsius. In neurologie (dureri lombare, de exemplu), deja o diferenta de 1,5 grade Celsius stanga/drapta indica o anomalie a nervului periferic. Sunt insa uzuale diferente de temperaturi de 1 pana la 10 grade Celsius, functie de gravitatea bolii (procese reumatologie, inflamatoii, traumatisme ale muschilor etc. apar ca zone de temperatura crescuta).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Imagistica prin rezonan magnetic este o metoda relativ nou, folosit curent n investigaia clinic din a doua jumtate a anilor 80. Ea este capabila sa ofere imagini pentru o varietate foarte mare de esuturi i, mai nou, informaii despre procesele metabolice care au loc n aceste esuturi. Prin numeroasele informaii pe care le aduce despre esuturile biologice, investigaia prin rezonana magnetic i ctig un rol foarte important n ansamblul metodelor imagistice. Prin numrul mare de parametri care sunt implicai n formarea imaginii prin rezonan magnetic, aceasta metoda se distinge ca deosebit de sensibila i flexibila.

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Acumulrile din ultimii 20 de ani au transformat imagistica prin rezonan magnetic (IRM) intr-o metoda de amploarea i importanta actuala. Performantele la care a ajuns azi metoda IRM i au originea n anul 1946 cnd Felix Bloch i Eduard Purcell de la universitile Stanford, respectiv, Harvard, au msurat efectul produs de micarea de precesie a spinilor n jurul liniilor unui cmp magnetic exterior. Ei s-au bazat pe principiile mecanicii cuantice i pe existenta deja dovedita a existentei spinului nuclear. Pentru rezultatele lor, Bloch i Purcell au mprit, n 1952, premiul Nobel pentru fizic. Principiul descoperit n 1946 a trebuit sa atepte pana n 1973 cnd, Lautebur i Mansfield au avut o idee ce deschidea drumul acestei metode spre domeniul biomedical.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Pana la ei, fenomenul rezonantei magnetice a avut aplicaii preponderent n chimia organica iar informaiile constau n identificarea naturii componentelor unei probe. In momentul n care cercettorii n domeniu au ncercat sa obin semnal de la corpul uman, s-a pus problema unei discriminri spaiale n interiorul probei. Se dorea localizarea zonelor n care se afla concentraii diferite de nuclee n sperana obinerii, prin aceasta metoda, a unei hri a interiorului probei. S-a pornit de la faptul c spinii aflai n cmp magnetic au o micare de precesie n jurul liniilor de cmp exterior, cu o frecvena ce depinde liniar de mrimea cmpului (frecvena Larmoor). Lauterbur i Mansfield sau gandit sa aplice, peste cmpul magnetic principal, un alt cmp magnetic, variabil spaial. In acest fel, toate nucleele aflate pe direcia gradientului de cmp magnetic vor precesiona cu frecvente uor diferite de vecinii lor. Lauterbur i Mansfield au artat ca aceste frecvente pot fi extrase din semnalul cumulat nregistrat i ca ele pot da informaii spaiale despre interiorul probei. Odat fcut acest pas, aplicarea n imagistica medicala a devenit posibila

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Nucleul cel mai important pentru imagistica prin rezonan magnetic este nucleul de hidrogen (protonul). Imagistica prin rezonan magnetic este posibil datorit unui numr mare de protoni care se afla n constituia corpului uman (apa, acizi grai i alte molecule organice). Protonul i, n general, nucleele, poseda o micare de rotaie n jurul axei proprii numita micare de spin. Ca orice sarcina electrica aflata n micare, protonul va crea propriul cmp magnetic. Experimentul IRM poate fi privit ca avnd doua faze. prima faza cea n care orientarea protonilor (spinilor) aflai n cmp magnetic se realizeaz prin interactia propriului camp magnetic cu cel exterior. a doua faza este cea n care orientarea protonului este perturbat prin intervenia unui camp electromagnetic. Revenirea protonilor la orientarea anterioara va determina o noua interactie, de data aceasta intre propriul camp magnetic al protonului i o bobina detector. In detector va apare un curent electric masurabil dat de insumarea tuturor microsemnalelor produse de protonii probei.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Nucleul izolat aflat n camp magnetic Se considera mai intai faza initiala a procesului n care orientarea protonului este data de interactiunea dintre campul magnetic minuscul propriu i campul magnetic exterior. In aceasta faza, interactiunea dintre nuclee i vecinii sai sunt voluntar neglijate. Miscarea de precesie a spinului n jurul directiei campului magnetic principal este asimilata, n multe exemple, miscarii unui giroscop presupus a fi incarcat electric. Acest model este folosit n interpretarea clasica a fenomenului rezonantei magnetice. Miscarea spinului va crea o bucla de curent electric orientata perpendicular pe axa sa de

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


O bucla de curent aflata in camp magnetic uniform, cu doua orientari diferite fata de acesta, (a), (b). (a) bucla este orientata perpendicular pe campul magnetic astfel incat nu exista nici un cuplu de forte care sa-i determine schimbarea de pozitie;

B0

dF

dF

dl

dF

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


B0
(b), bucla este orientata sub un unghi arbitrar fata de linile de camp magnetic, apare un cuplu de forte diferit de 0.

dF

dF

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Bucla de curent va crea propriul ei camp magnetic care va interactiona cu campul magnetic exterior. Consideram situatia in care campul magnetic exterior este constant. Din momentul aplicarii acestui camp, asupra buclei de arie , strabatuta de curentul, va actiona o forta , conform legii lui Lorentz. De fapt, asupra fiecarui segment al buclei va actiona o forta diferentiala :

dF

I dl

Prin integrarea relatiei se observa ca forta ce se exercita asupra unei bucle d l curent constant aflata in camp de 0 magnetic, in conditiile in care campul magnetic exterior este constant, va fi egala cu 0 .

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Momentul cuplului de forte se numeste moment de torsiune si depinde de r, distanta fata de centrul buclei a punctului de aplicare a fortei diferentiale. Daca notam cu T momentul de torsiune, atunci:

B0

dF

dT r dF

dF

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Spinul poseda un moment magnetic propriu care, datorita agitatiei termice, nu se orienteaza perfect paralel cu liniile de camp magnetic, chiar daca pentru simplificare se presupune uneori acest lucru (intre si B0 exista un unghi ).
B0

d I

Interactia momentului magnetic al spinului cu campul exterior determina precesia in jurul liniilor de camp.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Momentul magnetic si campul magnetic exterior interactioneaza si genereaza momentul de torsiune T. Campul magnetic joaca rolul gravitatiei din cazul giroscopului aflat in camp terestru. T mai poate fi exprimat ca:

Se mai stie ca orice corp aflat in rotatie in jurul axei proprii e caracterizat de un moment unghiular (L) care este de fapt, momentul impulsului mv fata de axa de rotatie:

L r mv
Deci,
d L dt d r dt mv r d mv dt r F T

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Intre momentul unghiular, L, si momentul magnetic al spinului, , exista urmatoarea relatie, dedusa din conditii experimentale:

L
Relatiile anterioare conduc la:

1 d dt d dt

B B

Constanta de proportionalitate, , depinde de tipul nucleului si se numeste factor giromagnetic. Pentru proton (nucleu de hidrogen) valoarea lui este de 2,675 108 rad/s/T.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Deci, miscarile de rotatie si precesie pot fi exprimate matematic prin relatia de mai jos. Ea reprezinta ecuatia fundamentala in fenomenul de rezonanta magnetica si este cunoscuta ca varianta simpla a ecuatiei lui Bloch, ecuatie la care se va reveni ulterior.

1 d dt d dt

B B

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Interventia campului electromagnetic. Procese de relaxare Pana acum au fost neglijate interactiunile reciproce dintre spini precum si cele dintre spini si mediu. Ecuatia va suferi anumite corectii impuse de luarea in considerare a acestor interactiuni si, in consecinta, va lua o noua forma, cunoscuta sub denumirea de ecuatia de miscare a lui Bloch. Interactiunile dintre spini precum si cele dintre spini si mediu vor introduce notiunea de proces de relaxare, acestea fiind definitorii pentru imagistica prin rezonanta magnetica. Am vazut ca interactia, privita clasic, dintre un moment magnetic si un camp magnetic exterior consta in precesia momentului magnetic in jurul liniilor de camp. Pentru un camp magnetic static (B0), precesia are loc cu o viteza constanta. Dar, in imagistica prin rezonanta magnetica, campului magnetic exterior i se vor adauga alte campuri. Mai exact, este interesant de vazut efectul unei combinatii date de campul magnetic exterior, constant, si un camp electromagnetic de radiofrecventa (B1), mult mai mic decat campul magnetic exterior si orientat perpendicular pe acesta.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Daca campul electromagnetic B1 actioneaza pentru o perioada de timp asupra unui moment magnetic protonic orientat initial de-a lungul lui B0 , efectul va fi de inclinare a vectorului moment magnetic protonic fata de directia initiala. Momentul magnetic protonic va continua sa precesioneze in jurul liniilor de camp dar sub un unghi mai mare decat precesiona in absenta lui. Pentru o anumita valoare a campului electromagnetic, momentul magnetic al protonului poate fi determinat sa formeze un unghi de 900 cu B0, deci, precesia sa se mute intr-un plan perpendicular pe directia campului magnetic exterior. Pentru ca miscarea momentului magnetic protonic sa poata fi perturbata trebuie sa fie indeplinita o anumita conditie si anume, frecventa campului electromagnetic aplicat sa fie egala cu frecventa de precesie in jurul campului exterior (frecventa Larmoor). Aceasta este conditia de rezonanta. Ea conduce la trecerea momentului magnetic intr-o stare excitata.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


La intreruperea actiunii campului electromagnetic spinii tind sa revina la starea anterioara aplicarii campului de radiofrecventa. Aceasta revenire este posibila prin interactiunile ce au loc intre spini si intre spini si mediu. In aceste conditii, ecuatia de miscare valabila pentru un nucleu (proton) izolat, se va modifica pentru a exprima interactiunea protonului cu vecinii sai. Ecuatia lui Bloch va fi reluata tinand cont de faptul ca scopul unui experiment de imagistica prin rezonanta magnetica este de a obtine imagini ale interiorului probei. Pentru a crea imagini macroscopice ale unei probe, trebuie utilizate informatii provenite de la fiecare unitate de volum a probei. Se va considera, in continuare, momentul magnetic pe unitatea de volum, adica, marimea numita magnetizatie, M. Fie V unitatea de volum in care se gasesc un numar suficient de mare de protoni. Atunci:
M 1 V
i protoniinV

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


1 V
i

d dt

i i

B0

dM dt

M B0

In fenomenul de rezonanta magnetica se folosesc, prin conventie, un camp magnetic static orientat pe directia z. Campul electromagnetic va fi orientat perpendicular pe directia z. In aceste conditii, este preferabil de analizat aceste ecuatii proiectate pe cele doua directii din spatiu:
dM z dt 0

d M xy dt

M xy B 0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Proces de relaxare spin-retea
Ecuatiile anterioare nu contin inca interventia campului electromagnetic. Pentru a vedea care este efectul campului electromagnetic trebuie vazut care este aportul energetic al acestuia. Natura si ordinul de marime ale acestei energii se pot vedea daca se apeleaza la expresia clasica a energiei unui moment magnetic aflat intr-un camp magnetic exterior:

B0

O energie minima a spinului implica alinierea momentului magnetic al spinului cu campul exterior

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


B0 E1
1 milion

E2

E1 > E2
1 milion + 5

Momentul magnetic al protonului aflat in camp magnetic se orienteaza de-a lungul lui B0 Starea energetica favorizata (energie minima) este cea in care are acelasi sens cu B0 (E2). Energia termica (pp. proba la temperatura camerei) determina un grad mare de ocupare si a nivelului energetic E1 ce caracterizeaza protonii orientati in sens contrar sensului lui B0 , (E2 > E1). Daca energia campului electromagnetic ce se aplica colectivului de spini este egala cu diferenta energetica dintre cele doua nivele, se creaza conditiile ca excesul de protoni sa se distribuie uniform intre cele doua nivele energetice, ceea ce coincide cu disparitia componentei longitudinale a magnetizatiei.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Pentru toti protonii unui voxel, relatia anterioara se poate scrie:

M B0

M z B0

Doar componenta paralela cu campul este implicata in acest proces. Valoarea de echilibru a magnetizatiei unui voxel de protoni dintr-o proba aflata la temperatura camerei, se supune legii lui Curie:

M0 C

B0 T

Unde C este o constanta care depinde de natura spinului

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Deoarece energia spinilor (U=MzB0) este mica in comparatie cu energia termica de ordinul lui kT (k este constanta lui Boltzman si T este temperatura in grade Kelvin), populatiile de spini de pe cele doua nivele energetice sunt aproximativ egale. Doar un mic exces de spini (5 spini la un milion) se afla pe nivelul energetic favorizat (orientare in sensul campului ). Totusi, datorita numarului mare de spini dintr-un voxel, intr-un mol de apa (numarul lui Avogadro), la 0,5T va exista un exces de protoni aliniati paralel, in starea energetica favorizata. Magnetizatia totala a unei probe este data de suma vectoriala a tuturor momentelor magnetice ale protonilor componenti.

B0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Interventia campului electromagnetic a furnizat suficienta energie pentru ca unii spini sa treaca din orientarea paralela cu (energie minima) in orientarea anti-paralela (energie maxima). In interpretarea clasica a fenomenului de rezonanta magnetica, egalizarea populatiilor de spini de pe cele doua nivele energetice corespunde disparitiei magnetizatiei longitudinale (Mz) si aparitiei ei in plan transversal (Mxy). La intreruperea campului rf, protonii tind sa-si recapete nivelele energetice anterioare, prin cedare de energie catre atomii vecini. Interactiunea intermediata de agitatia termica dintre proton si reteaua de atomi are loc cu o viteza dMzdt, proportionala cu diferenta dintre M0 si Mz. Constanta de proportionalitate a fost determinata empiric si este egala cu inversul timpului necesar revenirii la valoarea initiala.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


M

B0

B1

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Cand componenta Mz nu este in echilibru termic, presupunem ca Mz tinde catre echilibru cu o viteza proportionala cu abaterea de la valoarea de echilibru M0.

dM z dt

1 M0 M z T1

dM z M0 M z

dt T1

M0

dM M0

Mz

1 T1

dt
0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Cu solutia:
t T1 t T1 + M 0 1 e

M z (t ) = M z ( 0 ) e

unde T1 este numit timp de relaxare spin-retea

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


0 1

lipide

lichide

(t)

t
Forma curbei de relaxare e data de timpul de relaxare spin-retea, T1 , care este specific fiecarui tesut. Valori mari ale lui T1 sunt specifice tesuturilor cu consistenta lichida (de ex. lichidul cefalo-rahidian).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Scala de valori pentru T1 se intinde intre zeci si mii de milisecunde pentru protonii din corpul uman, pentru campuri magnetice cu valori de 0,01 T si mai mari. Daca imediat dupa intreruperea campului electromagnetic (rf) (t=0), Mz(0) este egala cu 0, atunci expresia (13) devine:
t 1 e T1 = M0

M z (t )

Aceasta solutie este valabila in cazul in care campul magnetic exterior este orientat pe directia z iar M0 este valoarea de echilibru a magnetizatiei. Relatia (14) reprezinta variatia magnetizatiei longitudinale care revine la valoarea de echilibru dupa o perturbare produsa de un camp electromagnetic de radiofrecventa.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Procesul de relaxare spin-spin Procesul de cedare de energie a protonilor catre reteaua de atomi (proces de relaxare T1) nu este singura interactie care are loc intre protoni. Un alt proces care are loc imediat dupa intreruperea campului electromagnetic (rf) consta in interactia spin-spin. Fiecare spin al unei probe se afla intr-un camp magnetic local dat de combinatia dintre campul magnetic exterior si alte campuri magnetice, cu mult mai mici, ale spinilor vecini. Totusi, aceste microcampuri create de spinii vecini sunt suficient de mari pentru a crea microvariatii locale de camp. In acest fel, fiecare spin se va afla intr-un camp magnetic local usor diferit de vecinii sai. In consecinta, miscarea de precesie a unui spin va avea o frecventa usor diferita de a vecinilor sai.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


0

M M

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


In partea de sus a figurii anterioare, un set de spini magnetici sunt rasurnati in plan transversal prin aplicarea unui puls ; precesia spinilor in plan xy, imediat dupa intreruperea pulsului de radiofrecventa. In partea de jos a figurii, acelasi proces privit din punct de vedere al comportarii magnetizatiei totale a spinilor care scade in marime datorita procesului de defazare treptata a spinilor.

Intr-un timp destul de scurt toti spinii unui voxel care, sub actiunea pulsului electromagnetic rf au fost obligati sa precesioneze cu aceeasi frecventa (spini izocromati), dupa intreruperea campului electromagnetic rf vor avea frecvente usor diferite de precesie. In scurt timp, miscarile lor se vor defaza iar magnetizatia transversala care este vectorul suma al tuturor momentelor magnetice transversale ale spinilor, se va anula.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Procesul de defazare a spinilor si, deci, de anulare a magnetizatiei transversale este exprimat prin ecuatia de miscare Bloch simpla corectata cu un termen ce exprima perturbarea exterioara:

r dM xy dt

r r 1 r = M xy B0 M xy T2

T2 este o constanta dedusa experimental ce caracterizeaza atenuarea magnetizatiei transversale si este chiar timpul de relaxare spin-spin (timpul in care miscarile spinilor se defazeaza complet)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Mxy(0)

Mxy(t)

Mxy(0)e-t/T2

22

32

Atenuarea componentei transversale a magnetizatiei, dupa intreruperea pulsului de radiofrecventa, are loc datorita defazarii miscarilor individuale ale spinilor componenti. T2 este timpul de relaxare spin-spin si caracterizeaza viteza acestui proces

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Daca utilizam un sistem de referinta rotitor, care se roteste cu aceeasi frecventa de precesie, Larmoor, cu a spinilor, observatorul aflat in acest sistem de referinta va remarca doar micsorarea magnetizatiei transversale exprimata in relatia (15) prin termenul:

dM xy
Cu solutia:

dt

1 M xy T2

M xy (t ) = M xy (0 ) e

t T2

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Interactia spin-spin reprezinta procesul efectiv de defazare si are loc cu o viteza mai mare decat procesul de relaxare spin-retea. Vitezele celor doua procese de relaxare se noteaza cu R1, respectiv, R2
R1( spin retea ) = R2( spin spin ) = R2 > R1 T1 > T2 1 T1 1 T2

Timpul de relaxare este de ordinul zecilor de milisecunde pentru cele mai multe tesuturi din corpul uman.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Timpul de relaxare T2 depinde mult mai putin de campul B0, comparativ cu T1. Valorile lui T2 au o dependenta mare de natura tesutului in sensul ca pentru tesuturi preodominent solide este mult mai scurt (de ordinul microsecundelor) decat pentru tesuturi cu consistenta lichida (ordinul secundelor).
Timpii T2 si T2

Am considerat procesul de defazare a spinilor ca datorandu-se interactiei cu microcampurile create de spinii vecini. In practica, defazarea are loc si mai rapid decat in timpul T2 deoarece nu se poate crea un camp magnetic perfect omogen. Aceste neomogenitati de camp produc o defazare rapida a colectivului de spini. Daca notam viteza de defazare datorata neomogenitatilor de camp magnetic exterior cu R2 atunci, viteza reala, finala, a procesului de relaxare transversala va fi:
* ' R 2 = R2 + R 2

1 1 1 = + ' T2* T2 T2

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


unde T*2 este timpul real de defazare completa a miscarilor spinilor unei probe Se va vedea ca efectul de defazare dat de neomogenitatile de camp magnetic exterior (T2) poate fi compensat prin aplicarea periodica a unui camp electromagnetic de radiofrecventa care readuce in faza miscarile spinilor. Totusi, refazarea spinilor nu poate avea loc la infinit datorita procesului de relaxare care nu poate fi compensat si care conduce, in final, la defazarea completa a spinilor.

e -t/T 2

e-t/T 2

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Metode de achizitie a semnalului de rezonanta magnetica

Aplicarea unui camp electromagnetic tranzitoriu asupra unei probe aflate in camp magnetic B0 determina magnetizatia probei sa-si schimbe directia, creand o componenta a acesteia in plan transversal, Mxy. Deabia in acest moment se poate detecta si masura precesia magnetizatiei in jurul liniilor de camp magnetic. Spinii aflati in plan transversal creaza propriul lor camp magnetic care este, la randul lui, rotitor. Daca o bobina (bobina receptor) este plasata astfel incat sa fie strabatuta de fluxul magnetic creat de rotatia magnetizatiei in plan transversal, atunci, conform legii lui Faraday, in bobina respectiva se va induce un curent electric. Acest current electric va varia in timp si va contine informatii privind procesele ce au loc in proba, informatii care vor conduce la obtinerea imaginii probei.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Deci, in imagistica prin rezonanta magnetica, o bobina este plasata in apropierea corpului uman care contine un numar mare de protoni; numim aceasta bobina, receptor, iar cea care a creat campul electromagnetic de radiofrecventa o numim transmitor. Bobinele transmitor si receptor sunt ajustate astfel incat sa lucreze la frecventa Larmoor a protonilor probei. Aceeasi bobina poate juca ambele roluri, de transmitor si receptor. Semnalul detectat si masurat in receptor contine informatii despre proba. Acest semnal poate varia insa si in functie de modul in care se creaza ansamblul camp electric camp electromagnetic. Exista multiple posibilitati pentru crearea campului electromagnetic de radiofrecventa. Modurile diferite de aplicare a campului electromagnetic definesc diversele metode de lucru in imagistica prin rezonanta magnetica. Exista cateva moduri esentiale de aplicare a campului de radiofrecventa determinante pentru structura ulterioara a tehnicilor de achizitie in IRM.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Mai intati, campul electromagnetic este aplicat intr-un singur puls, uniform, asupra probei, ducand la formarea unui semnal in receptor, semnal centrat pe frecventa Larmoor a spinilor probei. Un al doilea mod de aplicare a campului electromagnetic rf consta in folosirea unei perechi de pulsuri: un puls de excitatie urmat de un al doilea puls al carui scop este de a determina revenirea in faza a tuturor spinilor care s-au defazat in intervalul dintre cele doua pulsuri rf prin procesul de relaxare T2, dand nastere astfel la un ecou. Un al treilea mod de aplicare consta in aplicarea unui set prestabilit de pulsuri. Un al 4-lea mod, deosebit de primele, consta in aplicarea unui puls care are rolul de a inversa pozitia spinilor iar in momentul in care acestia ajung in plan transversal, un alt puls se aplica cu scopul de a-i refaza si a forma astfel semnalul detectat in receptor (ecou). E important de amintit, inainte de a descrie formarea imaginii prin fenomenul de rezonanta magnetica, relatia de proportionalitate care exista intre frecventa Larmoor si campul magnetic exterior ( = B0).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Relaxare libera (Free Induction Decay FID) (un singur puls rf)

Pentru a obtine un semnal in receptor e nevoie de o variatie in plan transversal a fluxului magnetic. Crearea unei magnetizatii transversale se face prin aplicarea unui puls de radiofrecventa asupra probei, cu o asemenea durata si amplitudine incat este capabil sa egalizeze populatiile de spini de pe cele doua nivele energetice. Un astfel de puls rf are chiar denumirea de puls /2. Imediat dupa intreruperea pulsului /2, colectivul de spini din proba vor relua precesia in jurul liniilor de camp magnetic principal. Acest semnal se atenueaza in timp prin procesele de relaxare transversala mentionate.
Modul de atenuare al semnalului este descris de o functie exponentiala. Anvelopa semnalului este exprimata prin:

M xy ~ M z e

t T2*

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 t rf T2 *

ADC

masurarea semnalului

Semnalul obtinut dupa un singur puls de excitatie (/2) se atenueaza rapid, cu viteza 1/T2*.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


S-a vazut anterior ca este datorat atat interactiunilor spin-spin (proprii nucleelor probei, proces intrinsic si irecuperabil, cat si imperfectiunilor campului magnetic exterior, neomogenitati ale B0, (acest ultim efect este insa compensabil). Un astfel de semnal, de relaxare libera (free induction decay FID), fara interventia vreunui alt puls de radiofrecventa inafara celui initial, este folosit la sistemele IRM pentru ajustarea bobinelor de radiofrecventa, transmitor si receptor. De asemenea, dependenta FID de t este folosita in verificarea neomogenitatilor campului magnetic. Se plaseaza o proba in campul magnetic al sistemului respectiv; daca relaxarea FID este mult prea rapida, aceasta denota o slaba omogenitate a campului magnetic care impune masuri de corectare a acestuia.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Ecou de spin (Spin-echo SE) (o pereche de pulsuri rf)

Obtinerea ecoului de spin se bazeaza pe aplicarea a doua pulsuri de radiofrecventa. Un prim puls (asa numit puls /2) urmat de un puls care are rolul de a refaza miscarile spinilor. Deci, primul puls, (/2), aduce magnetizatia longitudinala in plan transversal; spinii, izocromati fiind prin actiunea pulsului rf, dupa incetarea acestuia, incep sa precesioneze cu viteze usor diferite iar castigurile de faza individuale ale spinilor vor fi diferite. Al doilea puls de radiofrecventa, , (amplitudine dubla fata de primul), se aplica dupa un interval de timp si produce inversarea miscarilor spinilor in plan transversal. Spinii vor continua sa precesioneze cu aceleasi viteze dar sensul miscarii s-a inversat intre timp astfel incat, dupa un nou timp vor reveni in faza.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


0

j
1 (/2)

1 ()

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

t=0 c)

t=TE/2

t=TE

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Dupa aplicarea pulsului /2, acumularea de faza a spinilor si-a schimbat sensul:

(rr ,t )t = = B(rr )
La un moment t, ulterior momentului , spinii care au acum o faza initiala (r, ) vor avea o acumulare de faza: r r

(rr ,t ) = B (t 2 )

(rr ,t ) = B(rr ) + B(rr ) (t )

Daca notam 2 TE (timp de ecou) atunci, la momentul t=TE castigurile de faza vor fi 0 (spini izocromati). Asta arata ca toti spinii se vor refaza la momentul t=TE, indiferent de valoarea lui B si de pozitia r. Readucerea in faza a miscarilor spinilor va crea asa numitul ecou de spin.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2

rf TE

/2

Aplicarea pulsurilor RF in metoda ecoului de spin

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Metoda ecou de spin reuseste sa compenseze efectele relaxarii T2* (efectul neomogenitatilor de camp magnetic) dar nu reuseste sa compenseze efectele T2 care, dupa cum s-a spus, se datoreaza interactiei spin-spin, proces ireversibil. De aceea, anvelopele celor doua procese, FID si SE (ecou de spin), vor avea atenuari diferite. Prin metoda SE se prelungeste durata procesului de relaxare astfel ca se castiga timp in care se pot face detectari si masurari ale semnalului creat. Modul de variatie, exponential, al semnalului sugereaza si posibilitatea masurarii efective a timpului T2. Aplicarea a doua sau mai multe achizitii cu TE diferiti permite determinarea constantei de atenuare a semnalului de rezonanta magnetica din relatia.
t T2

M = M0 e

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Spin multi-ecou
O metoda mai simpla pentru masurarea timpului T2 consta in aplicarea mai multor pulsuri (n pulsuri) dupa pulsul initial de excitatie. Fiecare ecou se va produce la momentul

t n = 2 n = n TE
O astfel de secventa de pulsuri poarta numele de secventa Carr Purcell Meiboom Gill. Secventa a fost creata de Carr si Purcell si imbunatatita de Meiboom si Gill astfel incat poarta numele tuturor, fiind cunoscuta ca metoda CPMG. Pulsuri rf repetitive Necesitatea de a utiliza secvente de puls cu pulsuri multiple a aparut din dorinta de a avea un semnal suficient de puternic in receptor si, in consecinta, o imagine de calitate. Mai exact, e necesar ca raportul semnal/zgomot sa fie cat mai ridicat. Prin repetarea aplicarii unui puls rf si medierea ulterioara a acestora se mareste raportul semnal/zgomot. Amplitudinea semnalului de rezonanta magnetica depinde de valoarea initiala a magnetizatiei transversale, inainte de avea loc defazarea spinilor. Magnetizatia transversala este egala cu magnetizatia longitudinala pe care un puls /2 o determina sa apara in plan transversal. Daca pulsurile rf se succed la intervale prea scurte de timp, atunci magnetizatia longitudinala nu are timpul necesar revenirii la valoarea initiala, anterioara aplicarii secventei de puls rf.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 rf Mz 0 /2 /2 /2

t
Aplicarea de pulsuri /2 la intervalul TR<<T1 face ca doar o mica parte din magnetizatia longitudinala sa fie recuperata in intervalul dintre pulsuri astfel incat, in plan transversal, va apare o magnetizatie transversala mult redusa. Dupa cateva pulsuri se ajunge la fenomenul de saturatie a semnalului.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Se noteaza timpul dintre doua pulsuri successive cu TR (timp de repetitie); timpul de repetitie nu poate fi marit prea mult din dorinta de a mentine o durata cat mai scurta a achizitiei imaginii. Daca TR mult mai mic decat T1, magnetizatia longitudinala nu va recupera decat in mica masura din valoarea sa initiala.
TR 1 e T1 , TR << T Mz = M0 1

Urmatorul puls rf va crea, astfel, o magnetizatie transversala mult redusa fata de cea creata de primul puls de radiofrecventa. Pentru timpi TR foarte scurti semnalul devine atat de mic incat se ajunge la asa numita saturatie.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Revenirea din inversie (inversion-recovery IR)
Secventele de puls mentionate pana acum permit caracterizarea proprietatilor T2 ale unei probe. O secventa de puls in care T1 devine parametrul esential in crearea contrastului o constituie secventa numita revenirea din inversie. Aceasta secventa poate fi folosita pentru determinarea cantitativa a timpului T1 al unei probe. Revenirea din inversie este practic o secventa FID careia i s-a adaugat un puls initial de radiofrecventa. /2

t rf TI ADC masurarea semnalului (FID)

TR

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Efectul lui consta in inversarea magnetizatiei longitudinale astfel incat pulsul urmator, /2, o va gasi undeva pe traiectul revenirii sale la valoarea si orientarea anterioara aplicarii vreunui puls rf. Magnetizatia longitudinala, dupa aplicarea pulsului , va avea expresia:

M z = M 0
In momentul aplicarii pulsului /2 magnetizatia longitudinala va avea expresia,
t T1 t T1 + M 0 1 e t T1 = M 1 2e 0

M z (t ) = M 0 e

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Magnetizatia longitudinala este inversata de un puls initial . Fenomenul de relaxare spin-retea determina revenirea magnetizatiei la valoarea initiala. Curba ce descrie acest proces intersecteaza axa timpului la momentul T1ln2. Daca in acest moment se aplica un puls /2 de masurare, semnalul va fi egal cu 0. Deoarece tesuturile au timpi de relaxare diferiti, aceasta metoda poate fi folosita pentru anularea semnalului unui anume tesut in imaginea de rezonanta magnetica.
Mz(0)
Mz(t)=M0(1-2e-t/T1)

-Mz(0)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 t rf TI ADC TE masurarea semnalului (ecou de spin) TR

Daca se doreste obtinerea unui ecou de spin folosind metoda revenirii din inversie, se poate aplica un al treilea puls de radiofrecventa, , care are rolul de a refaza miscarile in plan transversal ale spinilor si de a forma ecoul de spin.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Termografie medicala (IR)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Termografie medicala (IR)


Utilitatea clinica a termografieie digitale consta in: -Descrierea extensiei unei leziuni al carei diagnostic a fost deja stabilit prin alte metode. -Localizarea unor arii de anormalitate pentru care alte metode nu au evidentiat anomalii. -Detectarea de leziuni inainte ca manifestarile clinice sa fie evidente. -Monitorizarea procesului de vindecare. http://www.meditherm.com/therm_page1.htm Gradul de vascularizare si fluxul sanguin sunt sub controlul sistemului nervos simpatic. Acesta se reflecta in temperatura corpului, termografia digitala fiind capabila sa inregistreze diferente de temperatura de 0,1 grade Celsius. In neurologie (dureri lombare, de exemplu), deja o diferenta de 1,5 grade Celsius stanga/drapta indica o anomalie a nervului periferic. Sunt insa uzuale diferente de temperaturi de 1 pana la 10 grade Celsius, functie de gravitatea bolii (procese reumatologie, inflamatoii, traumatisme ale muschilor etc. apar ca zone de temperatura crescuta).

Imagistica prin termografie in IR este o metoda diagnostica neinvaziva care permite vizualizarea si cuantificarea temperaturii de suprafata a corpului uman. Ca orice alta vietuitoare cu sange cald, omul emite radiatie in IR; radiatia de aceasta energie este capabila sa strabata distante nu prea mari de tesut astfel incat la suprafata corpului pot ajunge radiatii IR produse in zone de oarecare profunzime. Un detector in IR poate converti radiatia IR in impulsuri electrice care sunt vizualizate pe monitor cu un cod de culoare. Aceste harti ale temperaturilor corpului sunt denumite termograme. Spectrul color indica o crestere sau scadere fata de normal a temperaturii locale a corpului. Datorita simetriei corpului in ce priveste temperatura sa, asimetriile, chiar discrete, pot fi sesizate.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Imagistica prin rezonan magnetic este o metoda relativ nou, folosit curent n investigaia clinic din a doua jumtate a anilor 80. Ea este capabila sa ofere imagini pentru o varietate foarte mare de esuturi i, mai nou, informaii despre procesele metabolice care au loc n aceste esuturi. Prin numeroasele informaii pe care le aduce despre esuturile biologice, investigaia prin rezonana magnetic i ctig un rol foarte important n ansamblul metodelor imagistice. Prin numrul mare de parametri care sunt implicai n formarea imaginii prin rezonan magnetic, aceasta metoda se distinge ca deosebit de sensibila i flexibila.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Acumulrile din ultimii 20 de ani au transformat imagistica prin rezonan magnetic (IRM) intr-o metoda de amploarea i importanta actuala. Performantele la care a ajuns azi metoda IRM i au originea n anul 1946 cnd Felix Bloch i Eduard Purcell de la universitile Stanford, respectiv, Harvard, au msurat efectul produs de micarea de precesie a spinilor n jurul liniilor unui cmp magnetic exterior. Ei s-au bazat pe principiile mecanicii cuantice i pe existenta deja dovedita a existentei spinului nuclear. Pentru rezultatele lor, Bloch i Purcell au mprit, n 1952, premiul Nobel pentru fizic. Principiul descoperit n 1946 a trebuit sa atepte pana n 1973 cnd, Lautebur i Mansfield au avut o idee ce deschidea drumul acestei metode spre domeniul biomedical.

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Pana la ei, fenomenul rezonantei magnetice a avut aplicaii preponderent n chimia organica iar informaiile constau n identificarea naturii componentelor unei probe. In momentul n care cercettorii n domeniu au ncercat sa obin semnal de la corpul uman, s-a pus problema unei discriminri spaiale n interiorul probei. Se dorea localizarea zonelor n care se afla concentraii diferite de nuclee n sperana obinerii, prin aceasta metoda, a unei hri a interiorului probei. S-a pornit de la faptul c spinii aflai n cmp magnetic au o micare de precesie n jurul liniilor de cmp exterior, cu o frecvena ce depinde liniar de mrimea cmpului (frecvena Larmoor). Lauterbur i Mansfield sau gandit sa aplice, peste cmpul magnetic principal, un alt cmp magnetic, variabil spaial. In acest fel, toate nucleele aflate pe direcia gradientului de cmp magnetic vor precesiona cu frecvente uor diferite de vecinii lor. Lauterbur i Mansfield au artat ca aceste frecvente pot fi extrase din semnalul cumulat nregistrat i ca ele pot da informaii spaiale despre interiorul probei. Odat fcut acest pas, aplicarea n imagistica medicala a devenit posibila

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Nucleul cel mai important pentru imagistica prin rezonan magnetic este nucleul de hidrogen (protonul). Imagistica prin rezonan magnetic este posibil datorit unui numr mare de protoni care se afla n constituia corpului uman (apa, acizi grai i alte molecule organice). Protonul i, n general, nucleele, poseda o micare de rotaie n jurul axei proprii numita micare de spin. Ca orice sarcina electrica aflata n micare, protonul va crea propriul cmp magnetic. Experimentul IRM poate fi privit ca avnd doua faze. prima faza cea n care orientarea protonilor (spinilor) aflai n cmp magnetic se realizeaz prin interactia propriului camp magnetic cu cel exterior. a doua faza este cea n care orientarea protonului este perturbat prin intervenia unui camp electromagnetic. Revenirea protonilor la orientarea anterioara va determina o noua interactie, de data aceasta intre propriul camp magnetic al protonului i o bobina detector. In detector va apare un curent electric masurabil dat de insumarea tuturor microsemnalelor produse de protonii probei.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Nucleul izolat aflat n camp magnetic Se considera mai intai faza initiala a procesului n care orientarea protonului este data de interactiunea dintre campul magnetic minuscul propriu i campul magnetic exterior. In aceasta faza, interactiunea dintre nuclee i vecinii sai sunt voluntar neglijate. Miscarea de precesie a spinului n jurul directiei campului magnetic principal este asimilata, n multe exemple, miscarii unui giroscop presupus a fi incarcat electric. Acest model este folosit n interpretarea clasica a fenomenului rezonantei magnetice. Miscarea spinului va crea o bucla de curent electric orientata perpendicular pe axa sa de

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


O bucla de curent aflata in camp magnetic uniform, cu doua orientari diferite fata de acesta, (a), (b). (a) bucla este orientata perpendicular pe campul magnetic astfel incat nu exista nici un cuplu de forte care sa-i determine schimbarea de pozitie;

B0

dF

dF

dl

dF

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


B0
(b), bucla este orientata sub un unghi arbitrar fata de linile de camp magnetic, apare un cuplu de forte diferit de 0.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Bucla de curent va crea propriul ei camp magnetic care va interactiona cu campul magnetic exterior. Consideram situatia in care campul magnetic exterior este constant. Din momentul aplicarii acestui camp, asupra buclei de arie , strabatuta de curentul, va actiona o forta , conform legii lui Lorentz. De fapt, asupra fiecarui segment al buclei va actiona o forta diferentiala :

dF

dF

I dl

dF

Prin integrarea relatiei se observa ca forta ce se exercita asupra unei bucle d l curent constant aflata in camp de 0 magnetic, in conditiile in care campul magnetic exterior este constant, va fi egala cu 0 .

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Momentul cuplului de forte se numeste moment de torsiune si depinde de r, distanta fata de centrul buclei a punctului de aplicare a fortei diferentiale. Daca notam cu T momentul de torsiune, atunci:

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Spinul poseda un moment magnetic propriu care, datorita agitatiei termice, nu se orienteaza perfect paralel cu liniile de camp magnetic, chiar daca pentru simplificare se presupune uneori acest lucru (intre si B0 exista un unghi ).
B0

B0

dF

d I

dT r dF

dF

Interactia momentului magnetic al spinului cu campul exterior determina precesia in jurul liniilor de camp.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Momentul magnetic si campul magnetic exterior interactioneaza si genereaza momentul de torsiune T. Campul magnetic joaca rolul gravitatiei din cazul giroscopului aflat in camp terestru. T mai poate fi exprimat ca:

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Intre momentul unghiular, L, si momentul magnetic al spinului, , exista urmatoarea relatie, dedusa din conditii experimentale:

L
Relatiile anterioare conduc la:

Se mai stie ca orice corp aflat in rotatie in jurul axei proprii e caracterizat de un moment unghiular (L) care este de fapt, momentul impulsului mv fata de axa de rotatie:

L r mv
Deci,
d L dt d r dt mv r d mv dt r F T

1 d dt d dt

B B

Constanta de proportionalitate, , depinde de tipul nucleului si se numeste factor giromagnetic. Pentru proton (nucleu de hidrogen) valoarea lui este de 2,675 108 rad/s/T.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Deci, miscarile de rotatie si precesie pot fi exprimate matematic prin relatia de mai jos. Ea reprezinta ecuatia fundamentala in fenomenul de rezonanta magnetica si este cunoscuta ca varianta simpla a ecuatiei lui Bloch, ecuatie la care se va reveni ulterior.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Interventia campului electromagnetic. Procese de relaxare Pana acum au fost neglijate interactiunile reciproce dintre spini precum si cele dintre spini si mediu. Ecuatia va suferi anumite corectii impuse de luarea in considerare a acestor interactiuni si, in consecinta, va lua o noua forma, cunoscuta sub denumirea de ecuatia de miscare a lui Bloch. Interactiunile dintre spini precum si cele dintre spini si mediu vor introduce notiunea de proces de relaxare, acestea fiind definitorii pentru imagistica prin rezonanta magnetica. Am vazut ca interactia, privita clasic, dintre un moment magnetic si un camp magnetic exterior consta in precesia momentului magnetic in jurul liniilor de camp. Pentru un camp magnetic static (B0), precesia are loc cu o viteza constanta. Dar, in imagistica prin rezonanta magnetica, campului magnetic exterior i se vor adauga alte campuri. Mai exact, este interesant de vazut efectul unei combinatii date de campul magnetic exterior, constant, si un camp electromagnetic de radiofrecventa (B1), mult mai mic decat campul magnetic exterior si orientat perpendicular pe acesta.

1 d dt d dt

B B

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Daca campul electromagnetic B1 actioneaza pentru o perioada de timp asupra unui moment magnetic protonic orientat initial de-a lungul lui B0 , efectul va fi de inclinare a vectorului moment magnetic protonic fata de directia initiala. Momentul magnetic protonic va continua sa precesioneze in jurul liniilor de camp dar sub un unghi mai mare decat precesiona in absenta lui. Pentru o anumita valoare a campului electromagnetic, momentul magnetic al protonului poate fi determinat sa formeze un unghi de 900 cu B0, deci, precesia sa se mute intr-un plan perpendicular pe directia campului magnetic exterior. Pentru ca miscarea momentului magnetic protonic sa poata fi perturbata trebuie sa fie indeplinita o anumita conditie si anume, frecventa campului electromagnetic aplicat sa fie egala cu frecventa de precesie in jurul campului exterior (frecventa Larmoor). Aceasta este conditia de rezonanta. Ea conduce la trecerea momentului magnetic intr-o stare excitata.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


La intreruperea actiunii campului electromagnetic spinii tind sa revina la starea anterioara aplicarii campului de radiofrecventa. Aceasta revenire este posibila prin interactiunile ce au loc intre spini si intre spini si mediu. In aceste conditii, ecuatia de miscare valabila pentru un nucleu (proton) izolat, se va modifica pentru a exprima interactiunea protonului cu vecinii sai. Ecuatia lui Bloch va fi reluata tinand cont de faptul ca scopul unui experiment de imagistica prin rezonanta magnetica este de a obtine imagini ale interiorului probei. Pentru a crea imagini macroscopice ale unei probe, trebuie utilizate informatii provenite de la fiecare unitate de volum a probei. Se va considera, in continuare, momentul magnetic pe unitatea de volum, adica, marimea numita magnetizatie, M. Fie V unitatea de volum in care se gasesc un numar suficient de mare de protoni. Atunci:
M 1 V
i protoniinV

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


1 V
i

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Proces de relaxare spin-retea
Ecuatiile anterioare nu contin inca interventia campului electromagnetic. Pentru a vedea care este efectul campului electromagnetic trebuie vazut care este aportul energetic al acestuia. Natura si ordinul de marime ale acestei energii se pot vedea daca se apeleaza la expresia clasica a energiei unui moment magnetic aflat intr-un camp magnetic exterior:

d dt

i i

B0

dM dt

M B0

In fenomenul de rezonanta magnetica se folosesc, prin conventie, un camp magnetic static orientat pe directia z. Campul electromagnetic va fi orientat perpendicular pe directia z. In aceste conditii, este preferabil de analizat aceste ecuatii proiectate pe cele doua directii din spatiu:
dM z dt 0

U
M xy B 0

B0

d M xy dt

O energie minima a spinului implica alinierea momentului magnetic al spinului cu campul exterior

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


B0 E1
1 milion

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Pentru toti protonii unui voxel, relatia anterioara se poate scrie:

M B0

M z B0

E2

E1 > E2
1 milion + 5
Doar componenta paralela cu campul este implicata in acest proces. Valoarea de echilibru a magnetizatiei unui voxel de protoni dintr-o proba aflata la temperatura camerei, se supune legii lui Curie:

Momentul magnetic al protonului aflat in camp magnetic se orienteaza de-a lungul lui B0 Starea energetica favorizata (energie minima) este cea in care are acelasi sens cu B0 (E2). Energia termica (pp. proba la temperatura camerei) determina un grad mare de ocupare si a nivelului energetic E1 ce caracterizeaza protonii orientati in sens contrar sensului lui B0 , (E2 > E1). Daca energia campului electromagnetic ce se aplica colectivului de spini este egala cu diferenta energetica dintre cele doua nivele, se creaza conditiile ca excesul de protoni sa se distribuie uniform intre cele doua nivele energetice, ceea ce coincide cu disparitia componentei longitudinale a magnetizatiei.

M0 C

B0 T

Unde C este o constanta care depinde de natura spinului

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Deoarece energia spinilor (U=MzB0) este mica in comparatie cu energia termica de ordinul lui kT (k este constanta lui Boltzman si T este temperatura in grade Kelvin), populatiile de spini de pe cele doua nivele energetice sunt aproximativ egale. Doar un mic exces de spini (5 spini la un milion) se afla pe nivelul energetic favorizat (orientare in sensul campului ). Totusi, datorita numarului mare de spini dintr-un voxel, intr-un mol de apa (numarul lui Avogadro), la 0,5T va exista un exces de protoni aliniati paralel, in starea energetica favorizata. Magnetizatia totala a unei probe este data de suma vectoriala a tuturor momentelor magnetice ale protonilor componenti.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Interventia campului electromagnetic a furnizat suficienta energie pentru ca unii spini sa treaca din orientarea paralela cu (energie minima) in orientarea anti-paralela (energie maxima). In interpretarea clasica a fenomenului de rezonanta magnetica, egalizarea populatiilor de spini de pe cele doua nivele energetice corespunde disparitiei magnetizatiei longitudinale (Mz) si aparitiei ei in plan transversal (Mxy). La intreruperea campului rf, protonii tind sa-si recapete nivelele energetice anterioare, prin cedare de energie catre atomii vecini. Interactiunea intermediata de agitatia termica dintre proton si reteaua de atomi are loc cu o viteza dMzdt, proportionala cu diferenta dintre M0 si Mz. Constanta de proportionalitate a fost determinata empiric si este egala cu inversul timpului necesar revenirii la valoarea initiala.

B0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


M

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Cand componenta Mz nu este in echilibru termic, presupunem ca Mz tinde catre echilibru cu o viteza proportionala cu abaterea de la valoarea de echilibru M0.

B0

dM z dt

1 M0 M z T1

dM z M0 M z

dt T1

B1

M0

dM M0

Mz

1 T1

dt
0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Cu solutia:
t T1 t + M 0 1 e T1

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


0 1

M z (t ) = M z ( 0 ) e

lipide

lichide

(t)

unde T1 este numit timp de relaxare spin-retea


t
Forma curbei de relaxare e data de timpul de relaxare spin-retea, T1 , care este specific fiecarui tesut. Valori mari ale lui T1 sunt specifice tesuturilor cu consistenta lichida (de ex. lichidul cefalo-rahidian).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Scala de valori pentru T1 se intinde intre zeci si mii de milisecunde pentru protonii din corpul uman, pentru campuri magnetice cu valori de 0,01 T si mai mari. Daca imediat dupa intreruperea campului electromagnetic (rf) (t=0), Mz(0) este egala cu 0, atunci expresia (13) devine:
t M z (t ) = M 0 1 e T1

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Procesul de relaxare spin-spin Procesul de cedare de energie a protonilor catre reteaua de atomi (proces de relaxare T1) nu este singura interactie care are loc intre protoni. Un alt proces care are loc imediat dupa intreruperea campului electromagnetic (rf) consta in interactia spin-spin. Fiecare spin al unei probe se afla intr-un camp magnetic local dat de combinatia dintre campul magnetic exterior si alte campuri magnetice, cu mult mai mici, ale spinilor vecini. Totusi, aceste microcampuri create de spinii vecini sunt suficient de mari pentru a crea microvariatii locale de camp. In acest fel, fiecare spin se va afla intr-un camp magnetic local usor diferit de vecinii sai. In consecinta, miscarea de precesie a unui spin va avea o frecventa usor diferita de a vecinilor sai.

Aceasta solutie este valabila in cazul in care campul magnetic exterior este orientat pe directia z iar M0 este valoarea de echilibru a magnetizatiei. Relatia (14) reprezinta variatia magnetizatiei longitudinale care revine la valoarea de echilibru dupa o perturbare produsa de un camp electromagnetic de radiofrecventa.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


In partea de sus a figurii anterioare, un set de spini magnetici sunt rasurnati in plan transversal prin aplicarea unui puls ; precesia spinilor in plan xy, imediat dupa intreruperea pulsului de radiofrecventa. In partea de jos a figurii, acelasi proces privit din punct de vedere al comportarii magnetizatiei totale a spinilor care scade in marime datorita procesului de defazare treptata a spinilor.

M M

Intr-un timp destul de scurt toti spinii unui voxel care, sub actiunea pulsului electromagnetic rf au fost obligati sa precesioneze cu aceeasi frecventa (spini izocromati), dupa intreruperea campului electromagnetic rf vor avea frecvente usor diferite de precesie. In scurt timp, miscarile lor se vor defaza iar magnetizatia transversala care este vectorul suma al tuturor momentelor magnetice transversale ale spinilor, se va anula.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Procesul de defazare a spinilor si, deci, de anulare a magnetizatiei transversale este exprimat prin ecuatia de miscare Bloch simpla corectata cu un termen ce exprima perturbarea exterioara:

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Mxy(0)

r dM xy dt

r r 1 r = M xy B0 M xy T2

Mxy(t)

Mxy(0)e-t/T2

T2 este o constanta dedusa experimental ce caracterizeaza atenuarea magnetizatiei transversale si este chiar timpul de relaxare spin-spin (timpul in care miscarile spinilor se defazeaza complet)

22

32

Atenuarea componentei transversale a magnetizatiei, dupa intreruperea pulsului de radiofrecventa, are loc datorita defazarii miscarilor individuale ale spinilor componenti. T2 este timpul de relaxare spin-spin si caracterizeaza viteza acestui proces

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Daca utilizam un sistem de referinta rotitor, care se roteste cu aceeasi frecventa de precesie, Larmoor, cu a spinilor, observatorul aflat in acest sistem de referinta va remarca doar micsorarea magnetizatiei transversale exprimata in relatia (15) prin termenul:

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Interactia spin-spin reprezinta procesul efectiv de defazare si are loc cu o viteza mai mare decat procesul de relaxare spin-retea. Vitezele celor doua procese de relaxare se noteaza cu R1, respectiv, R2
R1( spin retea ) = R2( spin spin ) = R2 > R1 T1 > T2 1 T1 1 T2

dM xy
Cu solutia:

dt

1 M xy T2

M xy (t ) = M xy (0 ) e

t T2

Timpul de relaxare este de ordinul zecilor de milisecunde pentru cele mai multe tesuturi din corpul uman.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Timpul de relaxare T2 depinde mult mai putin de campul B0, comparativ cu T1. Valorile lui T2 au o dependenta mare de natura tesutului in sensul ca pentru tesuturi preodominent solide este mult mai scurt (de ordinul microsecundelor) decat pentru tesuturi cu consistenta lichida (ordinul secundelor).
Timpii T2 si T2

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


unde T*2 este timpul real de defazare completa a miscarilor spinilor unei probe Se va vedea ca efectul de defazare dat de neomogenitatile de camp magnetic exterior (T2) poate fi compensat prin aplicarea periodica a unui camp electromagnetic de radiofrecventa care readuce in faza miscarile spinilor. Totusi, refazarea spinilor nu poate avea loc la infinit datorita procesului de relaxare care nu poate fi compensat si care conduce, in final, la defazarea completa a spinilor.

Am considerat procesul de defazare a spinilor ca datorandu-se interactiei cu microcampurile create de spinii vecini. In practica, defazarea are loc si mai rapid decat in timpul T2 deoarece nu se poate crea un camp magnetic perfect omogen. Aceste neomogenitati de camp produc o defazare rapida a colectivului de spini. Daca notam viteza de defazare datorata neomogenitatilor de camp magnetic exterior cu R2 atunci, viteza reala, finala, a procesului de relaxare transversala va fi:
* ' R2 = R2 + R2

e -t/T 2

e-t/T 2

1 1 1 = + T2* T2 T2'

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Metode de achizitie a semnalului de rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Deci, in imagistica prin rezonanta magnetica, o bobina este plasata in apropierea corpului uman care contine un numar mare de protoni; numim aceasta bobina, receptor, iar cea care a creat campul electromagnetic de radiofrecventa o numim transmitor. Bobinele transmitor si receptor sunt ajustate astfel incat sa lucreze la frecventa Larmoor a protonilor probei. Aceeasi bobina poate juca ambele roluri, de transmitor si receptor. Semnalul detectat si masurat in receptor contine informatii despre proba. Acest semnal poate varia insa si in functie de modul in care se creaza ansamblul camp electric camp electromagnetic. Exista multiple posibilitati pentru crearea campului electromagnetic de radiofrecventa. Modurile diferite de aplicare a campului electromagnetic definesc diversele metode de lucru in imagistica prin rezonanta magnetica. Exista cateva moduri esentiale de aplicare a campului de radiofrecventa determinante pentru structura ulterioara a tehnicilor de achizitie in IRM.

Aplicarea unui camp electromagnetic tranzitoriu asupra unei probe aflate in camp magnetic B0 determina magnetizatia probei sa-si schimbe directia, creand o componenta a acesteia in plan transversal, Mxy. Deabia in acest moment se poate detecta si masura precesia magnetizatiei in jurul liniilor de camp magnetic. Spinii aflati in plan transversal creaza propriul lor camp magnetic care este, la randul lui, rotitor. Daca o bobina (bobina receptor) este plasata astfel incat sa fie strabatuta de fluxul magnetic creat de rotatia magnetizatiei in plan transversal, atunci, conform legii lui Faraday, in bobina respectiva se va induce un curent electric. Acest current electric va varia in timp si va contine informatii privind procesele ce au loc in proba, informatii care vor conduce la obtinerea imaginii probei.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Mai intati, campul electromagnetic este aplicat intr-un singur puls, uniform, asupra probei, ducand la formarea unui semnal in receptor, semnal centrat pe frecventa Larmoor a spinilor probei. Un al doilea mod de aplicare a campului electromagnetic rf consta in folosirea unei perechi de pulsuri: un puls de excitatie urmat de un al doilea puls al carui scop este de a determina revenirea in faza a tuturor spinilor care s-au defazat in intervalul dintre cele doua pulsuri rf prin procesul de relaxare T2, dand nastere astfel la un ecou. Un al treilea mod de aplicare consta in aplicarea unui set prestabilit de pulsuri. Un al 4-lea mod, deosebit de primele, consta in aplicarea unui puls care are rolul de a inversa pozitia spinilor iar in momentul in care acestia ajung in plan transversal, un alt puls se aplica cu scopul de a-i refaza si a forma astfel semnalul detectat in receptor (ecou). E important de amintit, inainte de a descrie formarea imaginii prin fenomenul de rezonanta magnetica, relatia de proportionalitate care exista intre frecventa Larmoor si campul magnetic exterior ( = B0).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Relaxare libera (Free Induction Decay FID) (un singur puls rf)

Pentru a obtine un semnal in receptor e nevoie de o variatie in plan transversal a fluxului magnetic. Crearea unei magnetizatii transversale se face prin aplicarea unui puls de radiofrecventa asupra probei, cu o asemenea durata si amplitudine incat este capabil sa egalizeze populatiile de spini de pe cele doua nivele energetice. Un astfel de puls rf are chiar denumirea de puls /2. Imediat dupa intreruperea pulsului /2, colectivul de spini din proba vor relua precesia in jurul liniilor de camp magnetic principal. Acest semnal se atenueaza in timp prin procesele de relaxare transversala mentionate.
Modul de atenuare al semnalului este descris de o functie exponentiala. Anvelopa semnalului este exprimata prin:

M xy ~ M z e

t T2*

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 t rf T2*

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


S-a vazut anterior ca este datorat atat interactiunilor spin-spin (proprii nucleelor probei, proces intrinsic si irecuperabil, cat si imperfectiunilor campului magnetic exterior, neomogenitati ale B0, (acest ultim efect este insa compensabil). Un astfel de semnal, de relaxare libera (free induction decay FID), fara interventia vreunui alt puls de radiofrecventa inafara celui initial, este folosit la sistemele IRM pentru ajustarea bobinelor de radiofrecventa, transmitor si receptor. De asemenea, dependenta FID de t este folosita in verificarea neomogenitatilor campului magnetic. Se plaseaza o proba in campul magnetic al sistemului respectiv; daca relaxarea FID este mult prea rapida, aceasta denota o slaba omogenitate a campului magnetic care impune masuri de corectare a acestuia.

ADC

masurarea semnalului

Semnalul obtinut dupa un singur puls de excitatie (/2) se atenueaza rapid, cu viteza 1/T2*.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Ecou de spin (Spin-echo SE) (o pereche de pulsuri rf)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


0

Obtinerea ecoului de spin se bazeaza pe aplicarea a doua pulsuri de radiofrecventa. Un prim puls (asa numit puls /2) urmat de un puls care are rolul de a refaza miscarile spinilor. Deci, primul puls, (/2), aduce magnetizatia longitudinala in plan transversal; spinii, izocromati fiind prin actiunea pulsului rf, dupa incetarea acestuia, incep sa precesioneze cu viteze usor diferite iar castigurile de faza individuale ale spinilor vor fi diferite. Al doilea puls de radiofrecventa, , (amplitudine dubla fata de primul), se aplica dupa un interval de timp si produce inversarea miscarilor spinilor in plan transversal. Spinii vor continua sa precesioneze cu aceleasi viteze dar sensul miscarii s-a inversat intre timp astfel incat, dupa un nou timp vor reveni in faza.

j
1 (/2)

1 ()

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Dupa aplicarea pulsului /2, acumularea de faza a spinilor si-a schimbat sensul:

(rr ,t )t = = B(rr )
t=TE/2

t=0 c)

La un moment t, ulterior momentului , spinii care au acum o faza initiala (r, ) vor avea o acumulare de faza: r r

(rr ,t ) = B (t 2 )
x

(rr ,t ) = B(rr ) + B(rr ) (t )

t=TE

Daca notam 2 TE (timp de ecou) atunci, la momentul t=TE castigurile de faza vor fi 0 (spini izocromati). Asta arata ca toti spinii se vor refaza la momentul t=TE, indiferent de valoarea lui B si de pozitia r. Readucerea in faza a miscarilor spinilor va crea asa numitul ecou de spin.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Metoda ecou de spin reuseste sa compenseze efectele relaxarii T2* (efectul neomogenitatilor de camp magnetic) dar nu reuseste sa compenseze efectele T2 care, dupa cum s-a spus, se datoreaza interactiei spin-spin, proces ireversibil. De aceea, anvelopele celor doua procese, FID si SE (ecou de spin), vor avea atenuari diferite. Prin metoda SE se prelungeste durata procesului de relaxare astfel ca se castiga timp in care se pot face detectari si masurari ale semnalului creat. Modul de variatie, exponential, al semnalului sugereaza si posibilitatea masurarii efective a timpului T2. Aplicarea a doua sau mai multe achizitii cu TE diferiti permite determinarea constantei de atenuare a semnalului de rezonanta magnetica din relatia.
t T2

rf TE

/2

Aplicarea pulsurilor RF in metoda ecoului de spin

M = M0 e

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Spin multi-ecou
O metoda mai simpla pentru masurarea timpului T2 consta in aplicarea mai multor pulsuri (n pulsuri) dupa pulsul initial de excitatie. Fiecare ecou se va produce la momentul

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 rf Mz 0 /2 /2 /2

t n = 2 n = n TE
O astfel de secventa de pulsuri poarta numele de secventa Carr Purcell Meiboom Gill. Secventa a fost creata de Carr si Purcell si imbunatatita de Meiboom si Gill astfel incat poarta numele tuturor, fiind cunoscuta ca metoda CPMG. Pulsuri rf repetitive Necesitatea de a utiliza secvente de puls cu pulsuri multiple a aparut din dorinta de a avea un semnal suficient de puternic in receptor si, in consecinta, o imagine de calitate. Mai exact, e necesar ca raportul semnal/zgomot sa fie cat mai ridicat. Prin repetarea aplicarii unui puls rf si medierea ulterioara a acestora se mareste raportul semnal/zgomot. Amplitudinea semnalului de rezonanta magnetica depinde de valoarea initiala a magnetizatiei transversale, inainte de avea loc defazarea spinilor. Magnetizatia transversala este egala cu magnetizatia longitudinala pe care un puls /2 o determina sa apara in plan transversal. Daca pulsurile rf se succed la intervale prea scurte de timp, atunci magnetizatia longitudinala nu are timpul necesar revenirii la valoarea initiala, anterioara aplicarii secventei de puls rf.

t
Aplicarea de pulsuri /2 la intervalul TR<<T1 face ca doar o mica parte din magnetizatia longitudinala sa fie recuperata in intervalul dintre pulsuri astfel incat, in plan transversal, va apare o magnetizatie transversala mult redusa. Dupa cateva pulsuri se ajunge la fenomenul de saturatie a semnalului.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Se noteaza timpul dintre doua pulsuri successive cu TR (timp de repetitie); timpul de repetitie nu poate fi marit prea mult din dorinta de a mentine o durata cat mai scurta a achizitiei imaginii. Daca TR mult mai mic decat T1, magnetizatia longitudinala nu va recupera decat in mica masura din valoarea sa initiala.
TR M z = M 0 1 e T1 , TR << T1

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Revenirea din inversie (inversion-recovery IR)
Secventele de puls mentionate pana acum permit caracterizarea proprietatilor T2 ale unei probe. O secventa de puls in care T1 devine parametrul esential in crearea contrastului o constituie secventa numita revenirea din inversie. Aceasta secventa poate fi folosita pentru determinarea cantitativa a timpului T1 al unei probe. Revenirea din inversie este practic o secventa FID careia i s-a adaugat un puls initial de radiofrecventa. /2

t rf TI ADC masurarea semnalului (FID)

TR

Urmatorul puls rf va crea, astfel, o magnetizatie transversala mult redusa fata de cea creata de primul puls de radiofrecventa. Pentru timpi TR foarte scurti semnalul devine atat de mic incat se ajunge la asa numita saturatie.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Efectul lui consta in inversarea magnetizatiei longitudinale astfel incat pulsul urmator, /2, o va gasi undeva pe traiectul revenirii sale la valoarea si orientarea anterioara aplicarii vreunui puls rf. Magnetizatia longitudinala, dupa aplicarea pulsului , va avea expresia:

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Magnetizatia longitudinala este inversata de un puls initial . Fenomenul de relaxare spin-retea determina revenirea magnetizatiei la valoarea initiala. Curba ce descrie acest proces intersecteaza axa timpului la momentul T1ln2. Daca in acest moment se aplica un puls /2 de masurare, semnalul va fi egal cu 0. Deoarece tesuturile au timpi de relaxare diferiti, aceasta metoda poate fi folosita pentru anularea semnalului unui anume tesut in imaginea de rezonanta magnetica.
Mz(0)
Mz(t)=M0(1-2e-t/T1)

M z = M 0
In momentul aplicarii pulsului /2 magnetizatia longitudinala va avea expresia,
t T1 t + M 0 1 e T1 t = M 1 2e T1 0

-Mz(0)

M z (t ) = M 0 e

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 t rf TI ADC TE masurarea semnalului (ecou de spin) TR

Daca se doreste obtinerea unui ecou de spin folosind metoda revenirii din inversie, se poate aplica un al treilea puls de radiofrecventa, , care are rolul de a refaza miscarile in plan transversal ale spinilor si de a forma ecoul de spin.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 t rf TI ADC TE masurarea semnalului (ecou de spin) TR

Daca se doreste obtinerea unui ecou de spin folosind metoda revenirii din inversie, se poate aplica un al treilea puls de radiofrecventa, , care are rolul de a refaza miscarile in plan transversal ale spinilor si de a forma ecoul de spin.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Secventa Spin-Ecou

Imagine de densitate protonica (TR lung, TE scurt)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Spatiul k. Imaginea bidimensionala
Protonii aflati intr-un camp magnetic constant sunt caracterizati de miscari de precesie ale spinilor proprii in jurul directiei liniilor de camp exterior. Cea care este determinanta in expresia semnalului rf generat in receptor este componenta in plan transversal a acestei miscari de precesie. Pentru studiul unei miscari de acest tip, intr-un plan bidimensional, este convenabil de folosit lucrul cu numere complexe. Astfel, semnalul poate fi considerat a avea doua componente (canale), unul real si unul imaginar, de forma: S (t) = S re(t) +iS im(t) Sau,

S (t) = S (t) e i (t) , unde (t) este faza miscarii de precesie.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Pentru o proba caracterizata de o densitate de nuclee (r) i de miscari de precesie cu faze diferite (r,t), presupunand ca suntem intr-un moment ulterior intreruperii campului electromagnetic, semnalul poate fi exprimat ca: S(t) = (r) e i (r,t) dr Am presupus ca acesta depinde n mod esential de densitatea de nuclee (r) . Fenomenele de relaxare au fost voluntar ignorate astfel ca observatiile ce urmeaza sunt valabile pentru determinari facute intr-un timp foarte scurt, t < T2* . Presupunem deci ca scopul imagisticii prin rezonan magnetic este de a determina densitatea de nuclee a unei probe functie de semnalul masurat n receptor la un moment dat. Pentru a vedea distributia spatiala a nucleelor probei, un prim pas consta n asocierea miscarii de precesie unei anumite coordonate spatiale. Discriminarea spatiala a nucleelor se face cu ajutorul gradientilor de camp magnetic.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Consideram o proba de nuclee n camp magnetic Bo (pe directia z) imediat dupa aplicarea pulsului rf (t=0). Spinii nucleelor se defazeaza datorita proceselor de relaxare transversala discutate. Daca, n plus, pe directia campului magnetic principal se aplica un gradient de camp magnetic, Gz, atunci, campul magnetic local, n interiorul probei, va avea expresia: B z(z) = B 0 + zG z unde G z = Bz /z Variatiile locale spatiale ale campului magnetic (z) = 0 + G(z) induse de prezenta gradientului sunt esentiale pentru obtinerea imaginii, chiar daca sunt foarte mici n comparatie cu campul magnetic static. Conform corespondentei liniare frecvena Larmoor i campul magnetic: G(z) = zGz

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Aceasta relatie exprima sensul utilizarii gradientilor de camp magnetic n imagistica prin rezonan magnetic: acela de a realiza o codare spatiala prin intermediul frecventelor de precesie. Daca un gradient Gz actioneaza un timp tz atunci acumularea de faza a nucleelor de pe directia spatiala z a probei va avea expresia: G(z) = G(z) tz = zGztz Daca inlocuim expresia castigului de faza, n expresia semnalului dat de nucleele de pe directia z atunci acesta va avea forma: S (k) = (z) e i2kz dz Unde am notat cu k = (1/2)Gztz Din relatia anterioara se deduce densitatea de nuclee: (z) = s (k) e -i2kzdz dk

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Se observa ca S(k) este transformata Fouriei a densitatii de nuclee a unei probe. La randul ei, densitatea de nuclee a probei este transformata Fourier inversa a semnalului S(k). Altfel spus, densitatea de nuclee i semnalul masurat, pentru o proba, formeaza o pereche de transformate Fourier. Directia de codare a spatiului prin frecvente se numeste, n imagistica prin rezonan magnetic, directia de citire. In descrierea metodelor folosite n imagistica prin rezonan magnetic, directia de citire va fi, de cele mai multe ori, nu directia z ci x. Pentru a avea o determinare facuta cu acuratete a densitatii nucleelor, semnalele de radiofrecventa trebuie culese pentru un numar suficient de mare de seturi de valori k. Rezolutia imaginii din rezonan magnetic este data de numarul de valori ale lui k. Valorile lui k reprezinta ansamblul frecventelor de precesie ale nucleelor unei probe i poarta denumirea de spatiul k.

http://www.radinfonet.com/cme/mistretta/traveler1.htm

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Orice imagine medicala sau nemedicala se poate exprima in spatiul k (spatiul frecventelor). Pana acum insa nu l-am folosit deoarece in celelalte tehnici imagistice interventia operatorului, a celui care obtine imaginea, este minima, imaginea depinzand in principal de parametrii proprii tesutului investigat (coeficienti de absorbtie in Rx, impedanta acustica in ultrasunete, radioactivitatea proprie nuclidului utilizat in medicina nucleara, radiatia infrarosie in termografie etc). In cazul imagisticii prin rezonanta magnetica, imaginea depinde nu doar de parametrii intrinseci tesutului ci, in mod la fel de important, de parametrii folositi de operator. De aceea, IRM este deosebit de versatila permitand crearea de variate tehnici de achizitie prin varierea pulsurilor RF si a tipurilor de gradienti folositi. Din acest motiv, specialistii prefera sa foloseasca, in locul matricei imaginii finale, spatiul k - spatiul frecventelor (fiecae valoare k fiind integrala valorilor gradientului aplicat in intervalul de masura t).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Ecou de gradient (1D) O proba este asezata de-a lungul directiei z care coincide cu directia de camp magnetic B0. Pe aceeasi directie se aplica un gradient spatial de camp magnetic constant spatial, Gz. Defazarea spinilor va avea loc mai repede datorita prezentei gradientului. Daca, dupa acest prim gradient pe care convenim sa-l consideram negativ, aplicam un al doilea gradient, egal ca marime dar de semn contrar (lob pozitiv), spinii defazati vor fi readusi n faza i vor forma un ecou de gradient, la un moment dat. Ecoul corespunde momentului n care, grafic, aria determinata de primul gradient (lob negativ) devine egala cu aria determinata de al doilea gradient (lob pozitiv). In acest moment G(t)dt devine egala cu 0 iar n spatiul k acest moment corespunde lui k=0 (ecou). Lobul pozitiv joaca rolul pulsului din secventa ecou de spin. In intervalul t4 t3 s-a realizat masurarea semnalului. Primul gradient (lob negativ) are rolul de a determina aparitia ecoului n timpul aplicarii celui de-al doilea (lob pozitiv).

M B0 z M B0 z

rf Gz semnal
(a)

rf Gz semnal
(b)

B0

B0

Bz = - Gz rf Gz semnal
(c)

Bz = Gz timp rf t1 t2 timp Gz semnal t1 t2 t3 t4

(d)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Gx=0

Gx=0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Parcurgerea spatiului k intr-o secventa ecou de gradient unidimensionala.

rf t3 G t1 masurare semnal t3 t2 0

t4

t2 t1 t4 t

TE t1

kmin

kmax

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Secvente imagistice 2D. Transformarea Fourier bidimensionala Tehnicile cele mai folosite in IRM sunt cele bidimensionale (2D) si cele tridimensionale (3D). In aceste cazuri, o componenta a vectorului k este asociata fiecarei directii din spatiu si, totodata, unei componente a vectorului gradient pe acea directie. Sa presupunem ca sectiunea ce trebuie vizualizata are o grosime foarte mica, deci, practic, sunt necesare doar determinari ale kx si ky pentru a o caracteriza. In secventa gradient ecou 1D, spatiul k era parcurs plecand de la 0 spre stanga atunci cand era activat gradientul negativ (de la t1 la t2 ). Din momentul in care lobul pozitiv e activat, directia de parcurgere a spatiului k e inversata iar masurarea semnalului se face intremomentele t3 si t4. Pentru a obtine o imagine 2D, devine necesara prezenta unui al doilea gradient, orientat pe o directie perpendiculara pe primul. Astfel, in spatiul k bidimensional, parcurgerea acestuia are loc pe un traiect sub forma de linii paralele inseriate.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


ky ky

Gy

kx Gx

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

faza

frecventa
http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Se observa din figura ca gradientii Gx si Gy sunt activati alternativ. Parcurgerea spatiului k incepe din stanga jos cu diverse valori ale lui Gx in timp ce Gy se mentine constant. Dupa parcurgerea primei linii, Gx se intrerupe i se activeaza Gy care creste cu o treapta, Gy. Aceste etape se repeta pana la parcurgerea intregului spatiu k. Dupa o singura secventa (puls RF, Gx, Gy) nu se pot masura semnalele provenite de la toate coloanele spatiului k. Dar, necesitatea esentiala pentru a avea un semnal individualizat pentru fiecare punct din spatiul k este ca fiecare punct al acestei matrici sa fie determinat. Acest lucru se realizeaza printr-un ansamblu unic de valori Gx si Gy care devine posibil daca gradientul de codare a fazei va lua Ny valori, Ny fiind numarul de linii dorit din spatiul k.

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Dupa o singura excitatie nu se pot inregistra multe linii din spatiul k din cauza timpului limitat de masurare. Aceste limite sunt impuse de procesele de relaxare T2 si T2*. De obicei, cel putin la sistemele mai simple, dupa o singura excitatie se parcurge o singura linie din spatiul k. Timpul care separa doua excitatii se noteaza cu TR (timp de repetitie). Atunci, timpul total necesar unei parcurgeri a intregului spatiu k (timp de achizitie al unei sectiuni foarte subtiri dintr-o proba) va fi: Tachizitie = Ny TR Unde Ny este numarul de valori ale gradientului de codare n faza. Valorile detemina rezolutia imaginii prin rezonan magnetic.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Cazul 2D in care sectiunea are o grosime finita se impune prezenta unui al 3-lea gradient care sa delimiteze spatial sectiunea. De remarcat ca, spre deosebire de tehnicile imagistice in care, pentru realizarea de sectiuni, apelam la multiple proiectii ale corpului si reconstructia formei obiectului, cu o buna aproximatie, din proiectii (transformata Radon), in IRM tehnica back-projection este inlocuita de folosirea a 3 gradienti orientati pe directii perpendiculare. Daca in celelate tehnici rezolutia imaginii crestea odata cu marirea numarului de proiectii, in IRM rezolutia imaginii e data de numarul de perechi de valori (Gx, Gy).

Am presupus pana acum ca sectiunea a carei imagine dorim s-o obtinem are o grosime infinit de mica astfel incat diagrama anterioara permite obtinerea unei sectiuni planare intr-un obiect tridimensional. Pentru a excita protonii dintr-o felie de grosime infinitezimala ar trebui ca pulsul de radiofrecventa sa fie compus dintr-o singura frecvena. Cum acest lucru este imposibil, n realitate, un puls de radiofrecventa are o anume grosime de banda, trebuie sa acceptam faptul ca se vor obtine sectiuni cu o anume grosime. Deci, pulsul de radiofrecventa este, prin natura lui, un puls selectiv spatial. Prezenta n acest spatiu a unui al 3-lea gradient, perpendicular pe Gx si Gy va realiza o astfel de codare spatiala incat banda pulsului de radiofrecventa sa corespunda unei anumite grosimi a sectiunii selectate (z). Conventia, n IRM, este ca z sa fie denumita axa longitudinala, y, este considerata a fi axa antero-posterioara iar x, axa transversala. Daca dorim o sectiune n planul xy atunci directia de selectie a sectiunii va fi axa z. Gradientul care realizeaza selectarea sectiunii va fi orientat de-a lungul axei z. In general, directia perpendiculara pe planul sectiunii dorite se numeste axa de selectie a sectiunii. Daca alegem axa de selectie a sectiunii ca fiind axa y atunci obtinem asanumitele sectiuni coronale (frontale). Daca axa de selectie a sectiunii este x, obtinem sectiuni sagitale i, n final, daca axa de selectie a sectiunii este z, obtinem sectiuni transversale.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


frecventa

Figura arata corespondenta dintre gradientul de selectie a sectiunii i grosimea de banda a pulsului de radiofrecventa
f

(B0+Gzz0)

B0 Grosime felie

z0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Frecventa de precesie a protonilor functie de pozitia lor pe directia de selectie a feliei. Largimea de banda a pulsului de radiofrecventa aplicat probei este aleasa astfel incat sa fie selectata o felie de grosime z, n mod simetric fata de z0. In absenta gradientului Gz toti spinii de pe directia z ar precesiona cu frecvena Larmoor. In prezenta gradientului, frecventele de pe directia z vor fi: (z) = 0 + /2Gzz Daca dorim o sectiune infinit de subtire, selectata n pozitia va trebui ca pulsul rf sa fie centrat pe frecvena Larmoor corespunzatoare pozitiei z0. Cum n realitate se lucreaza cu pulsuri non-ideale, sectiunea va avea o grosime z. Pulsul rf va trebui sa aiba o asemenea largime de banda (un anume profil) astfel incat sa cuprinda toate frecventele intre (/2Gzz0 - /2Gz z/2) si (/2Gzz0 + /2Gz z/2), deci = /2Gz z. Deci, datorita prezentei gradientului va exista o banda de frecvente n care protonii vor putea fi excitati astfel incat sa se creeze o magnetizatie intr-o sectiune de grosime z perpendiculara pe axa z.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Banda de frecvente e creata de partea electronica ce alimenteaza bobina transmitor (sintetizator). Este evident ca gradientul de selectare a sectiunii va fi aplicat concomitent cu pulsul de radiofrecventa. In functie de marimea gradientului Gz poate fi aleasa o felie de grosime mai mare sau mai mica. Diagrama secventei ecou de gradient. Pentru determinarea tuturor valorilor din spatiul k bidimensional sunt necesari cei trei gradienti. Un prim gradient, Gz, de selectare a feliei de investigat, se aplica concomitent cu pulsul de excitatie /2. Al doilea gradient, Gy, gradientul de codare a fazei miscarilor spinilor ia multiple valori, pentru a determina multiple linii n spatiul k. In final, gradientul de codare a frecventei, Gx, are rolul de a codifica localizarea pe coloanele spatiului k. Codarea frecventei se face n timpul culegerii semnalului (ecou de gradient).

Gz
selectie felie

Gy max Gy
Codare faza

Gy

Gx
Codare frecventa

A -Gx A

Gx

masurare semnal (ADC)

Diagrama temporala a unei secvente ecou de gradient (GE)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE). Explicatiile sunt aceleasi cu cele ale diagramei ecou de gradient cu deosebirea ca nu mai e nevoie de aplicat un lob negativ al gradientului de selectare a feliei deoarece refazarea spinilor se realizeaza prin aplicarea pulsului .

rf t Gz

Gz
selectie felie

Gy max Gy
Codare faza

Gy

Gx
Codare frecventa

Masurare semnal

Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


IMAGINI RAPIDE O aplicatie importanta a fenomenului de rezonan magnetic este n diagnosticul medical. De aceea, problema duratei unei achizitii s-a pus inca de la inceputul acestei practici. Metoda RARE (Rapid Acquisition with Relaxation Enhancement) In secventa SE standard, dupa fiecare puls de 900 (excitatie), se achizitioneaza o linie n spatiul k. Un singur puls de 1800 e utilizat pentru refazarea spinilor. Intr-o secventa rapida SE (RARE), o singura excitatie este urmata de multiple pulsuri de 1800 care formeaza un tren de ecouri. Fiecarui ecou insa ii corespunde o alta valoare a gradientului fazei, corespunzatoare diferitelor linii din spatial k. Numarul de pulsuri de 1800 nu poate fi foarte mare din cauza disparitiei treptate a semnalului prin procesul de relaxare. Astfel, fiecare ecou va fi mai mic ca amplitudine decat ecoul anterior. Prin aceste multiple determinari ale semnalului (multiple ecouri) dupa o singura excitatie, timpul total de achizitie se reduce. Intre doua excitatii (TR), se parcurge un numar mai mare de linii din spatiul k fata de metoda SE standard (1 excitatie/1 determinare de semnal).

Tehnica RARE (n linii din spatiul k parcurse dupa o singura excitatie


rf

ky ky e-t/T
* et/T2 2

Gy

kx Gx

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


IMAGINI RAPIDE

Mai exact, timpul de achizitie se reduce de n ori unde n este numarul de linii din spatiul k ce poate fi parcurs dupa o singura excitatie: Tachizitie = (Ny/n)TR (1986) Jurgen Hennig a introdus metoda RARE: RARE (Bruker) FSE (Picker, GE) TSE (Philips, Siemens)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Alte metode de reducere a timpului de achizitie Dupa cum se vede din expresia timpului necesar parcurgerii unui spatiu k, timpul total de achizitie poate fi micsorat prin micsorarea lui Ny sau a lui TR. Scaderea valorilor Ny (numar de pasi ai gradientului de codare n faza) ar produce scaderea rezolutiei imaginii. Principalul parametru care a fost exploatat de cei care sunt implicati n studiul fenomenului de rezonan magnetic, a fost timpul de repetitie dintre doua excitatii, TR. Secventa GE cu unghiuri mici de excitatie. In secventa SE se folosesc timpi TR suficient de lungi pentru a permite revenirea completa sau aproape completa a magnetizatiei longitudinale (TR mai mare sau egal cu T1). Astfel, dupa fiecare aplicare a pulsului de 900 se obtine un semnal suficient de puternic. Dar, folosirea de timpi de repetitie lungi conduce la timpi de achizitie lungi. Micsorarea timpului de repetitie TR conduce, insa, la instalarea unei asa-numite stari de saturatie, mentionata anterior n text; daca TR devine mult mai mic decat T1 atunci revenirea magnetizatiei longitudinale la valoarea initiala nu mai poate avea loc. Solutia a fost de a scurta cursa pe care o are de parcurs vectorul magnetizatie longitudinala prin folosirea de unghiuri de excitatie mai mici de 900.

z 0
z

Un unghi de excitatie mai mic de 900, de ex. =300 determina o variatie cu 50% a magnetizatiei transversale i de doar 30% a magnetizatiei longitudinale. Componenta transversala este detectata cu ajutorul gradientului de citire care i inverseaza sensul i produce refazarea miscarilor spinilor. De vreme ce magnetizatia longitudinala este putin modificata, urmatoarea achizitie poate incepe imediat, fara o perioada de asteptare. Dupa cateva excitatii, n sistemul de spini se instaleaza o stare de stabilitate a magnetizatiei longitudinale.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Folosirea unghiurilor mici de excitatie a fost implementata metodei gradient ecou. Se observa ca, prin folosirea unui unghi de excitatie unei deplasari minime a magnetizatiei longitudinale ii corespunde o variatie apreciabila a magnetizatiei transversale (suficienta pentru a crea un semnal masurabil). In acest fel se reduce cursa vecorului magnetizatie intre doua excitatii consecutive iar TR poate fi scurtat mult. Metoda GE cu unghiuri mici de excitatie este folosita atunci cand se doreste o rezolutie temporala foarte buna, de exemplu, pentru investigarea activitatii cerebrale prin rezonan magnetic (functional magnetic resonance imaging fMRI) unde trebuie surprinsa variatia de semnal datorata activitatii neuronale crescute n zonele corticale activate.

Unghiul de excitatie 900

Ponderare T1

TE 5 ms 30 ms

Ponderare
50

Ponderare T2*

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Hardware in IRM
Tipuri de magneti Se vorbeste in general despre 3 tipuri de magneti: permanenti, rezistivi si supraconductori. De fapt, sunt 2 grupe si anume: permanenti si electromagnetici, acestia din urma fiind de 2 feluri: rezistivi si supraconductori. Magneti permanenti Se folosesc pentru producerea de cimpuri magnetice de pina la 0.3 T. Cimpul magnetic este dat de citeva straturi de caramizi de ceramica feromagnetica ce au fost incarcate intr-un electromagnet. In general, sunt magneti care creeaza un cimp vertical. Caracteristica: foarte greu. Pe suprafata polilor magnetici se afla niste forme plate de fier a caror pozitie poate fi modificata in scopul ajustarii formei cimpului magnetic.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Magneti rezistivi -cu miez de aer Sunt folositi pentru a crea cimpuri de pina la 0.2T. Cele cu cimp vertical dau mai putine probleme de claustrofobie pacientilor. Sunt usoare dar consuma mult curent si apa pentru racire. -cu miez de fier Au cimp intensificat in interior si limita exterioara de cimp este mai putin extinsa ca la cel cu miez de aer. Magneti supraconductivi Magneti de putere mare. In SUA, FDA a aprobat cimpuri de pina la 2T (Elscint are un sistem de 1.999T). Mai exista magneti permanenti in scop de cercetare de pina la 4T. Similar celor rezistivi, cimpul e produs de trecerea unui curent continuu prin mai multe bucle. Spirele sunt facute din niobiu-titan care, la temperatura de 9.50K au rezistenta aproximativ 0 la trecerea curentului electric. Ele se afla intr-o baie de He lichid care fierbe la 40K. La rindul sau, He este izolat de un strat de N2 care fierbe la 770K. Acest magnet este incarcat electric de la sursa doar la instalare. Dupa stabilirea cimpului el este deconectat iar curentul continua sa circule, teroetic, pentru citeva secole.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Corectia cimpului Fara corectie, magnetii au o omogenitate aproximativa de 100 ppm. Imbunatatirea corectiei cimpului se poate face pina la nivel de 1-5 ppm. Se poate realiza: -pasiv; mici piese metalice care sunt pozitionate conform unor calcule facute de calculator. -activ; mici bobine (aprox. 30) prin care trec curenti controlati de calculator. Mai scumpe, mai dificil de intretinut. Scut al cimpului magnetic -pasiv, scut de fier, concentreaza liniile de cimp; (limita campului de siguranta= 5 Gauss;1 tesla = 10.000 gauss) -activ, o a doua bobina exterioara magnetului propriu-zis, strabatuta de un curent de sens contrar. Bobine de gradient E necesar de a modifica temporar marimea cimpului magnetic local si anume, avem nevoie de o modificare liniara, pe masura ce ne departam de centrul magnetului, e nevoie de o incarcare pozitiva intr-un sens si una negativa in celalalt sens (cimpul din centrul magnetului nu se schimba niciodata). Am putea folosi, in acest sens, o bucla strabatuta de curent dar cimpul ei scade neuniform pe masura ce ne departam de spira. Daca folosim insa o a doua bucla, strabatuta de un curent de sens contrar si o plasam la distanta de un diametru de cealalta atunci obtinem o portiune din spatiu in care cimpul magnetic variaza liniar-gradient.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Proprietati ale gradientilor Sunt doua proprietati importante pentru gradienti: marimea peak-ului si viteza de instalare. Peak-ul exprima panta unui gradient sau cat de abrupta este variatia de cimp magnetic. Gradienti mai puternici permit obtinerea de sectiuni mai subtiri. El se masoara in mT/m sau Gauss/cm si este de ordinul: 10-27 mT/m (12.7G/cm). Viteza de instalare a gradientului e foarte importanta caci, daca dorim sa avem achizitii rapide va trebuie ca gradientii sa ajunga la valoarea dorita intrun timp cit mai scurt. Vitezele obisnuite de instalare a gradientilor din IRM sunt cuprinse intre 5mT/m/msec si 270mT/m/msec. Folosirea gradientilor atrage dupa sine aparitia nedorita a curentilor de inductie. Acestia pot apare in orice obiect metalic aflat in apropierea bobinelor de gradient, conductori, bobine de RF, bobine de corectie a cimpului si chiar in corpul pacientului. Se poate ameliora efectul acestor curenti transmitind in bobina de gradient o forma usor amplificata fata de curentul dorit pentru ca acesta sa se adauge destructiv efectului de inductie si sa-l anuleze.

Transmiter Computerul fixeaza frecventa centrala in functie de pozitia sectiunii dorite. Tot in computer se alege forma undei anvelope care urmeaza sa moduleze frecventa centrala (MHz). Rolul anvelopei de unda este de a crea forma pulsurilor de RF (largime de banda, forma pulsului, amplitudinea pulsului). Aceste elemente dau puterea pulsului de RF care trebuie sa realizeze un anumit proces (de exemplu, egalizarea populatiilor de pe cele doua nivele energetice ale protonilor). Largimea benzii de RF este de aproximativ unitati sau zeci de kHz. Ea trebuie sa includa toate frecventele Larmoor ale diversilor protoni aflati in felia selectata (protoni din grasime, protoni din apa libera etc). Semnalul modulat este amplificat si transmis bobinei transmiter. Totodata, anvelopa frecventei centrale trebuie coordonata cu gradientul aplicat pentru selectia unei anume felii. Receiver Semnalul venit de la bobina receptor este de ordinul MHz. Pentru a fi filtrat si digitalizat mai usor, din acest semnal se extrage frecventa de baza si se lucreaza ulterior cu frecventa audio restanta (anvelopa care contine acum toata informatia necesara din felia selectata). Nu mai este nevoie de lucrat cu RF de ordin MHz pentru ca unda audio ce are frecvente cuprinse in largimea de banda aplicata feliei, este suficienta ca informatie. E convenabil, pentru a avea un raport semnal/zgomot mai bun, sa analizam unda audio transformind-o, printr-un mixer, in doua unde defazate cu 900 ce vor fi filtrate separat si trimise separat la convertorul analog digital si apoi spre computer.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Computer Computerul si accesoriile sunt centrul de comanda al sistemului IRM nu doar pentru ca face o multime de operatii de genul colectare, manipulare, stocare si gasire a informatiilor, dar el e cel care dicteaza forma si durata pulsului RF, face switching-ul gradientilor, comanda receiver-ului sa primeasca informatii si poate face si autodiagnostic in caz de defectiune.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Artefacte in imagistica prin rezonanta magnetica
http://www1.stpaulshosp.bc.ca/stpaulsstuff/MRartifacts.html

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

O banda larga de zgomot RF pe o imagine transversala cerebrala datorata unei proaste izolari RF. Acest tip de artfefacte se dispun pe directia gradientului de codare a frecventei.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Artefact dat de implant metalic dentar, poate produce efect si la distanta.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Artefacte in imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Artefacte in imagistica prin rezonanta magnetica

Functional MRI contrast bazat pe raportul oxi/deoxihemoglobina


http://www.fmrib.ox.ac.uk/~stuart/thesis/

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


/2 t rf TI ADC TE masurarea semnalului (ecou de spin) TR

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Daca se doreste obtinerea unui ecou de spin folosind metoda revenirii din inversie, se poate aplica un al treilea puls de radiofrecventa, , care are rolul de a refaza miscarile in plan transversal ale spinilor si de a forma ecoul de spin.

Secventa Spin-Ecou

Imagine de densitate protonica (TR lung, TE scurt)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Spatiul k. Imaginea bidimensionala
Protonii aflati intr-un camp magnetic constant sunt caracterizati de miscari de precesie ale spinilor proprii in jurul directiei liniilor de camp exterior. Cea care este determinanta in expresia semnalului rf generat in receptor este componenta in plan transversal a acestei miscari de precesie. Pentru studiul unei miscari de acest tip, intr-un plan bidimensional, este convenabil de folosit lucrul cu numere complexe. Astfel, semnalul poate fi considerat a avea doua componente (canale), unul real si unul imaginar, de forma: S (t) = S re(t) +iS im(t) Sau,

S (t) = S (t) e i (t) , unde (t) este faza miscarii de precesie.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Pentru o proba caracterizata de o densitate de nuclee (r) i de miscari de precesie cu faze diferite (r,t), presupunand ca suntem intr-un moment ulterior intreruperii campului electromagnetic, semnalul poate fi exprimat ca: S(t) = (r) e i (r,t) dr Am presupus ca acesta depinde n mod esential de densitatea de nuclee (r) . Fenomenele de relaxare au fost voluntar ignorate astfel ca observatiile ce urmeaza sunt valabile pentru determinari facute intr-un timp foarte scurt, t < T2* . Presupunem deci ca scopul imagisticii prin rezonan magnetic este de a determina densitatea de nuclee a unei probe functie de semnalul masurat n receptor la un moment dat. Pentru a vedea distributia spatiala a nucleelor probei, un prim pas consta n asocierea miscarii de precesie unei anumite coordonate spatiale. Discriminarea spatiala a nucleelor se face cu ajutorul gradientilor de camp magnetic.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Consideram o proba de nuclee n camp magnetic Bo (pe directia z) imediat dupa aplicarea pulsului rf (t=0). Spinii nucleelor se defazeaza datorita proceselor de relaxare transversala discutate. Daca, n plus, pe directia campului magnetic principal se aplica un gradient de camp magnetic, Gz, atunci, campul magnetic local, n interiorul probei, va avea expresia: B z(z) = B 0 + zG z unde G z = Bz /z Variatiile locale spatiale ale campului magnetic (z) = 0 + G(z) induse de prezenta gradientului sunt esentiale pentru obtinerea imaginii, chiar daca sunt foarte mici n comparatie cu campul magnetic static. Conform corespondentei liniare frecvena Larmoor i campul magnetic: G(z) = zGz

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Aceasta relatie exprima sensul utilizarii gradientilor de camp magnetic n imagistica prin rezonan magnetic: acela de a realiza o codare spatiala prin intermediul frecventelor de precesie. Daca un gradient Gz actioneaza un timp tz atunci acumularea de faza a nucleelor de pe directia spatiala z a probei va avea expresia: G(z) = G(z) tz = zGztz Daca inlocuim expresia castigului de faza, n expresia semnalului dat de nucleele de pe directia z atunci acesta va avea forma: S (k) = (z) e i2kz dz Unde am notat cu k = (1/2)Gztz Din relatia anterioara se deduce densitatea de nuclee: (z) = s (k) e -i2kzdz dk

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Se observa ca S(k) este transformata Fouriei a densitatii de nuclee a unei probe. La randul ei, densitatea de nuclee a probei este transformata Fourier inversa a semnalului S(k). Altfel spus, densitatea de nuclee i semnalul masurat, pentru o proba, formeaza o pereche de transformate Fourier. Directia de codare a spatiului prin frecvente se numeste, n imagistica prin rezonan magnetic, directia de citire. In descrierea metodelor folosite n imagistica prin rezonan magnetic, directia de citire va fi, de cele mai multe ori, nu directia z ci x. Pentru a avea o determinare facuta cu acuratete a densitatii nucleelor, semnalele de radiofrecventa trebuie culese pentru un numar suficient de mare de seturi de valori k. Rezolutia imaginii din rezonan magnetic este data de numarul de valori ale lui k. Valorile lui k reprezinta ansamblul frecventelor de precesie ale nucleelor unei probe i poarta denumirea de spatiul k.

http://www.radinfonet.com/cme/mistretta/traveler1.htm

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Orice imagine medicala sau nemedicala se poate exprima in spatiul k (spatiul frecventelor). Pana acum insa nu l-am folosit deoarece in celelalte tehnici imagistice interventia operatorului, a celui care obtine imaginea, este minima, imaginea depinzand in principal de parametrii proprii tesutului investigat (coeficienti de absorbtie in Rx, impedanta acustica in ultrasunete, radioactivitatea proprie nuclidului utilizat in medicina nucleara, radiatia infrarosie in termografie etc). In cazul imagisticii prin rezonanta magnetica, imaginea depinde nu doar de parametrii intrinseci tesutului ci, in mod la fel de important, de parametrii folositi de operator. De aceea, IRM este deosebit de versatila permitand crearea de variate tehnici de achizitie prin varierea pulsurilor RF si a tipurilor de gradienti folositi. Din acest motiv, specialistii prefera sa foloseasca, in locul matricei imaginii finale, spatiul k - spatiul frecventelor (fiecae valoare k fiind integrala valorilor gradientului aplicat in intervalul de masura t).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Ecou de gradient (1D) O proba este asezata de-a lungul directiei z care coincide cu directia de camp magnetic B0. Pe aceeasi directie se aplica un gradient spatial de camp magnetic constant spatial, Gz. Defazarea spinilor va avea loc mai repede datorita prezentei gradientului. Daca, dupa acest prim gradient pe care convenim sa-l consideram negativ, aplicam un al doilea gradient, egal ca marime dar de semn contrar (lob pozitiv), spinii defazati vor fi readusi n faza i vor forma un ecou de gradient, la un moment dat. Ecoul corespunde momentului n care, grafic, aria determinata de primul gradient (lob negativ) devine egala cu aria determinata de al doilea gradient (lob pozitiv). In acest moment G(t)dt devine egala cu 0 iar n spatiul k acest moment corespunde lui k=0 (ecou). Lobul pozitiv joaca rolul pulsului din secventa ecou de spin. In intervalul t4 t3 s-a realizat masurarea semnalului. Primul gradient (lob negativ) are rolul de a determina aparitia ecoului n timpul aplicarii celui de-al doilea (lob pozitiv).

M B0 z M B0 z

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

rf Gz semnal
(a)

rf Gz semnal
(b)

B0

B0

Bz = - Gz rf Gz semnal
(c)

Bz = Gz timp rf t1 t2 timp Gz semnal t1 t2 t3 t4

Gx=0
(d)

Gx=0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


rf

Parcurgerea spatiului k intr-o secventa ecou de gradient unidimensionala.

t3 G t1 masurare semnal t3 t2 0

t4

t2 t1 t4 t

TE t1

kmin

kmax

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Secvente imagistice 2D. Transformarea Fourier bidimensionala Tehnicile cele mai folosite in IRM sunt cele bidimensionale (2D) si cele tridimensionale (3D). In aceste cazuri, o componenta a vectorului k este asociata fiecarei directii din spatiu si, totodata, unei componente a vectorului gradient pe acea directie. Sa presupunem ca sectiunea ce trebuie vizualizata are o grosime foarte mica, deci, practic, sunt necesare doar determinari ale kx si ky pentru a o caracteriza. In secventa gradient ecou 1D, spatiul k era parcurs plecand de la 0 spre stanga atunci cand era activat gradientul negativ (de la t1 la t2 ). Din momentul in care lobul pozitiv e activat, directia de parcurgere a spatiului k e inversata iar masurarea semnalului se face intremomentele t3 si t4. Pentru a obtine o imagine 2D, devine necesara prezenta unui al doilea gradient, orientat pe o directie perpendiculara pe primul. Astfel, in spatiul k bidimensional, parcurgerea acestuia are loc pe un traiect sub forma de linii paralele inseriate.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


ky ky

Gy

kx Gx

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

faza

frecventa
http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Se observa din figura ca gradientii Gx si Gy sunt activati alternativ. Parcurgerea spatiului k incepe din stanga jos cu diverse valori ale lui Gx in timp ce Gy se mentine constant. Dupa parcurgerea primei linii, Gx se intrerupe i se activeaza Gy care creste cu o treapta, Gy. Aceste etape se repeta pana la parcurgerea intregului spatiu k. Dupa o singura secventa (puls RF, Gx, Gy) nu se pot masura semnalele provenite de la toate coloanele spatiului k. Dar, necesitatea esentiala pentru a avea un semnal individualizat pentru fiecare punct din spatiul k este ca fiecare punct al acestei matrici sa fie determinat. Acest lucru se realizeaza printr-un ansamblu unic de valori Gx si Gy care devine posibil daca gradientul de codare a fazei va lua Ny valori, Ny fiind numarul de linii dorit din spatiul k.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Dupa o singura excitatie nu se pot inregistra multe linii din spatiul k din cauza timpului limitat de masurare. Aceste limite sunt impuse de procesele de relaxare T2 si T2*. De obicei, cel putin la sistemele mai simple, dupa o singura excitatie se parcurge o singura linie din spatiul k. Timpul care separa doua excitatii se noteaza cu TR (timp de repetitie). Atunci, timpul total necesar unei parcurgeri a intregului spatiu k (timp de achizitie al unei sectiuni foarte subtiri dintr-o proba) va fi: Tachizitie = Ny TR Unde Ny este numarul de valori ale gradientului de codare n faza. Valorile detemina rezolutia imaginii prin rezonan magnetic.

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Cazul 2D in care sectiunea are o grosime finita se impune prezenta unui al 3-lea gradient care sa delimiteze spatial sectiunea. De remarcat ca, spre deosebire de tehnicile imagistice in care, pentru realizarea de sectiuni, apelam la multiple proiectii ale corpului si reconstructia formei obiectului, cu o buna aproximatie, din proiectii (transformata Radon), in IRM tehnica back-projection este inlocuita de folosirea a 3 gradienti orientati pe directii perpendiculare. Daca in celelate tehnici rezolutia imaginii crestea odata cu marirea numarului de proiectii, in IRM rezolutia imaginii e data de numarul de perechi de valori (Gx, Gy).

Am presupus pana acum ca sectiunea a carei imagine dorim s-o obtinem are o grosime infinit de mica astfel incat diagrama anterioara permite obtinerea unei sectiuni planare intr-un obiect tridimensional. Pentru a excita protonii dintr-o felie de grosime infinitezimala ar trebui ca pulsul de radiofrecventa sa fie compus dintr-o singura frecvena. Cum acest lucru este imposibil, n realitate, un puls de radiofrecventa are o anume grosime de banda, trebuie sa acceptam faptul ca se vor obtine sectiuni cu o anume grosime. Deci, pulsul de radiofrecventa este, prin natura lui, un puls selectiv spatial. Prezenta n acest spatiu a unui al 3-lea gradient, perpendicular pe Gx si Gy va realiza o astfel de codare spatiala incat banda pulsului de radiofrecventa sa corespunda unei anumite grosimi a sectiunii selectate (z). Conventia, n IRM, este ca z sa fie denumita axa longitudinala, y, este considerata a fi axa antero-posterioara iar x, axa transversala. Daca dorim o sectiune n planul xy atunci directia de selectie a sectiunii va fi axa z. Gradientul care realizeaza selectarea sectiunii va fi orientat de-a lungul axei z. In general, directia perpendiculara pe planul sectiunii dorite se numeste axa de selectie a sectiunii. Daca alegem axa de selectie a sectiunii ca fiind axa y atunci obtinem asanumitele sectiuni coronale (frontale). Daca axa de selectie a sectiunii este x, obtinem sectiuni sagitale i, n final, daca axa de selectie a sectiunii este z, obtinem sectiuni transversale.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


frecventa

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Frecventa de precesie a protonilor functie de pozitia lor pe directia de selectie a feliei. Largimea de banda a pulsului de radiofrecventa aplicat probei este aleasa astfel incat sa fie selectata o felie de grosime z, n mod simetric fata de z0. In absenta gradientului Gz toti spinii de pe directia z ar precesiona cu frecvena Larmoor. In prezenta gradientului, frecventele de pe directia z vor fi: (z) = 0 + /2Gzz Daca dorim o sectiune infinit de subtire, selectata n pozitia va trebui ca pulsul rf sa fie centrat pe frecvena Larmoor corespunzatoare pozitiei z0. Cum n realitate se lucreaza cu pulsuri non-ideale, sectiunea va avea o grosime z. Pulsul rf va trebui sa aiba o asemenea largime de banda (un anume profil) astfel incat sa cuprinda toate frecventele intre (/2Gzz0 - /2Gz z/2) si (/2Gzz0 + /2Gz z/2), deci = /2Gz z. Deci, datorita prezentei gradientului va exista o banda de frecvente n care protonii vor putea fi excitati astfel incat sa se creeze o magnetizatie intr-o sectiune de grosime z perpendiculara pe axa z.

Figura arata corespondenta dintre gradientul de selectie a sectiunii i grosimea de banda a pulsului de radiofrecventa
f

(B0+Gzz0)

B0 Grosime felie

z0

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Banda de frecvente e creata de partea electronica ce alimenteaza bobina transmitor (sintetizator). Este evident ca gradientul de selectare a sectiunii va fi aplicat concomitent cu pulsul de radiofrecventa. In functie de marimea gradientului Gz poate fi aleasa o felie de grosime mai mare sau mai mica. Diagrama secventei ecou de gradient. Pentru determinarea tuturor valorilor din spatiul k bidimensional sunt necesari cei trei gradienti. Un prim gradient, Gz, de selectare a feliei de investigat, se aplica concomitent cu pulsul de excitatie /2. Al doilea gradient, Gy, gradientul de codare a fazei miscarilor spinilor ia multiple valori, pentru a determina multiple linii n spatiul k. In final, gradientul de codare a frecventei, Gx, are rolul de a codifica localizarea pe coloanele spatiului k. Codarea frecventei se face n timpul culegerii semnalului (ecou de gradient).
Gz
selectie felie

Gy max Gy
Codare faza

Gy

Gx
Codare frecventa

A -Gx A

Gx

masurare semnal (ADC)

Diagrama temporala a unei secvente ecou de gradient (GE)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE). Explicatiile sunt aceleasi cu cele ale diagramei ecou de gradient cu deosebirea ca nu mai e nevoie de aplicat un lob negativ al gradientului de selectare a feliei deoarece refazarea spinilor se realizeaza prin aplicarea pulsului .

rf t Gz

Gz
selectie felie

Gy max Gy
Codare faza

Gy

Gx
Codare frecventa

Masurare semnal

Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE).

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


IMAGINI RAPIDE O aplicatie importanta a fenomenului de rezonan magnetic este n diagnosticul medical. De aceea, problema duratei unei achizitii s-a pus inca de la inceputul acestei practici. Metoda RARE (Rapid Acquisition with Relaxation Enhancement) In secventa SE standard, dupa fiecare puls de 900 (excitatie), se achizitioneaza o linie n spatiul k. Un singur puls de 1800 e utilizat pentru refazarea spinilor. Intr-o secventa rapida SE (RARE), o singura excitatie este urmata de multiple pulsuri de 1800 care formeaza un tren de ecouri. Fiecarui ecou insa ii corespunde o alta valoare a gradientului fazei, corespunzatoare diferitelor linii din spatial k. Numarul de pulsuri de 1800 nu poate fi foarte mare din cauza disparitiei treptate a semnalului prin procesul de relaxare. Astfel, fiecare ecou va fi mai mic ca amplitudine decat ecoul anterior. Prin aceste multiple determinari ale semnalului (multiple ecouri) dupa o singura excitatie, timpul total de achizitie se reduce. Intre doua excitatii (TR), se parcurge un numar mai mare de linii din spatiul k fata de metoda SE standard (1 excitatie/1 determinare de semnal).

http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

Tehnica RARE (n linii din spatiul k parcurse dupa o singura excitatie


rf

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


ky IMAGINI RAPIDE

ky
et/T2 *

e-t/T2

Gy

Mai exact, timpul de achizitie se reduce de n ori unde n este numarul de linii din spatiul k ce poate fi parcurs dupa o singura excitatie:

Tachizitie = (Ny/n)TR (1986) Jurgen Hennig a introdus metoda RARE:

kx Gx

RARE (Bruker) FSE (Picker, GE) TSE (Philips, Siemens)

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Alte metode de reducere a timpului de achizitie Dupa cum se vede din expresia timpului necesar parcurgerii unui spatiu k, timpul total de achizitie poate fi micsorat prin micsorarea lui Ny sau a lui TR. Scaderea valorilor Ny (numar de pasi ai gradientului de codare n faza) ar produce scaderea rezolutiei imaginii. Principalul parametru care a fost exploatat de cei care sunt implicati n studiul fenomenului de rezonan magnetic, a fost timpul de repetitie dintre doua excitatii, TR. Secventa GE cu unghiuri mici de excitatie. In secventa SE se folosesc timpi TR suficient de lungi pentru a permite revenirea completa sau aproape completa a magnetizatiei longitudinale (TR mai mare sau egal cu T1). Astfel, dupa fiecare aplicare a pulsului de 900 se obtine un semnal suficient de puternic. Dar, folosirea de timpi de repetitie lungi conduce la timpi de achizitie lungi. Micsorarea timpului de repetitie TR conduce, insa, la instalarea unei asa-numite stari de saturatie, mentionata anterior n text; daca TR devine mult mai mic decat T1 atunci revenirea magnetizatiei longitudinale la valoarea initiala nu mai poate avea loc. Solutia a fost de a scurta cursa pe care o are de parcurs vectorul magnetizatie longitudinala prin folosirea de unghiuri de excitatie mai mici de 900.

z 0
z

Un unghi de excitatie mai mic de 900, de ex. =300 determina o variatie cu 50% a magnetizatiei transversale i de doar 30% a magnetizatiei longitudinale. Componenta transversala este detectata cu ajutorul gradientului de citire care i inverseaza sensul i produce refazarea miscarilor spinilor. De vreme ce magnetizatia longitudinala este putin modificata, urmatoarea achizitie poate incepe imediat, fara o perioada de asteptare. Dupa cateva excitatii, n sistemul de spini se instaleaza o stare de stabilitate a magnetizatiei longitudinale.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Folosirea unghiurilor mici de excitatie a fost implementata metodei gradient ecou. Se observa ca, prin folosirea unui unghi de excitatie unei deplasari minime a magnetizatiei longitudinale ii corespunde o variatie apreciabila a magnetizatiei transversale (suficienta pentru a crea un semnal masurabil). In acest fel se reduce cursa vecorului magnetizatie intre doua excitatii consecutive iar TR poate fi scurtat mult. Metoda GE cu unghiuri mici de excitatie este folosita atunci cand se doreste o rezolutie temporala foarte buna, de exemplu, pentru investigarea activitatii cerebrale prin rezonan magnetic (functional magnetic resonance imaging fMRI) unde trebuie surprinsa variatia de semnal datorata activitatii neuronale crescute n zonele corticale activate.

Unghiul de excitatie 900

Ponderare T1

TE 5 ms 30 ms

Ponderare
50

Ponderare T2*

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Hardware in IRM
Tipuri de magneti Se vorbeste in general despre 3 tipuri de magneti: permanenti, rezistivi si supraconductori. De fapt, sunt 2 grupe si anume: permanenti si electromagnetici, acestia din urma fiind de 2 feluri: rezistivi si supraconductori. Magneti permanenti Se folosesc pentru producerea de cimpuri magnetice de pina la 0.3 T. Cimpul magnetic este dat de citeva straturi de caramizi de ceramica feromagnetica ce au fost incarcate intr-un electromagnet. In general, sunt magneti care creeaza un cimp vertical. Caracteristica: foarte greu. Pe suprafata polilor magnetici se afla niste forme plate de fier a caror pozitie poate fi modificata in scopul ajustarii formei cimpului magnetic.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Magneti rezistivi -cu miez de aer Sunt folositi pentru a crea cimpuri de pina la 0.2T. Cele cu cimp vertical dau mai putine probleme de claustrofobie pacientilor. Sunt usoare dar consuma mult curent si apa pentru racire. -cu miez de fier Au cimp intensificat in interior si limita exterioara de cimp este mai putin extinsa ca la cel cu miez de aer. Magneti supraconductivi Magneti de putere mare. In SUA, FDA a aprobat cimpuri de pina la 2T (Elscint are un sistem de 1.999T). Mai exista magneti permanenti in scop de cercetare de pina la 4T. Similar celor rezistivi, cimpul e produs de trecerea unui curent continuu prin mai multe bucle. Spirele sunt facute din niobiu-titan care, la temperatura de 9.50K au rezistenta aproximativ 0 la trecerea curentului electric. Ele se afla intr-o baie de He lichid care fierbe la 40K. La rindul sau, He este izolat de un strat de N2 care fierbe la 770K. Acest magnet este incarcat electric de la sursa doar la instalare. Dupa stabilirea cimpului el este deconectat iar curentul continua sa circule, teroetic, pentru citeva secole.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Corectia cimpului Fara corectie, magnetii au o omogenitate aproximativa de 100 ppm. Imbunatatirea corectiei cimpului se poate face pina la nivel de 1-5 ppm. Se poate realiza: -pasiv; mici piese metalice care sunt pozitionate conform unor calcule facute de calculator. -activ; mici bobine (aprox. 30) prin care trec curenti controlati de calculator. Mai scumpe, mai dificil de intretinut. Scut al cimpului magnetic -pasiv, scut de fier, concentreaza liniile de cimp; (limita campului de siguranta= 5 Gauss;1 tesla = 10.000 gauss) -activ, o a doua bobina exterioara magnetului propriu-zis, strabatuta de un curent de sens contrar. Bobine de gradient E necesar de a modifica temporar marimea cimpului magnetic local si anume, avem nevoie de o modificare liniara, pe masura ce ne departam de centrul magnetului, e nevoie de o incarcare pozitiva intr-un sens si una negativa in celalalt sens (cimpul din centrul magnetului nu se schimba niciodata). Am putea folosi, in acest sens, o bucla strabatuta de curent dar cimpul ei scade neuniform pe masura ce ne departam de spira. Daca folosim insa o a doua bucla, strabatuta de un curent de sens contrar si o plasam la distanta de un diametru de cealalta atunci obtinem o portiune din spatiu in care cimpul magnetic variaza liniar-gradient.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Proprietati ale gradientilor Sunt doua proprietati importante pentru gradienti: marimea peak-ului si viteza de instalare. Peak-ul exprima panta unui gradient sau cat de abrupta este variatia de cimp magnetic. Gradienti mai puternici permit obtinerea de sectiuni mai subtiri. El se masoara in mT/m sau Gauss/cm si este de ordinul: 10-27 mT/m (12.7G/cm). Viteza de instalare a gradientului e foarte importanta caci, daca dorim sa avem achizitii rapide va trebuie ca gradientii sa ajunga la valoarea dorita intrun timp cit mai scurt. Vitezele obisnuite de instalare a gradientilor din IRM sunt cuprinse intre 5mT/m/msec si 270mT/m/msec. Folosirea gradientilor atrage dupa sine aparitia nedorita a curentilor de inductie. Acestia pot apare in orice obiect metalic aflat in apropierea bobinelor de gradient, conductori, bobine de RF, bobine de corectie a cimpului si chiar in corpul pacientului. Se poate ameliora efectul acestor curenti transmitind in bobina de gradient o forma usor amplificata fata de curentul dorit pentru ca acesta sa se adauge destructiv efectului de inductie si sa-l anuleze.

Transmiter Computerul fixeaza frecventa centrala in functie de pozitia sectiunii dorite. Tot in computer se alege forma undei anvelope care urmeaza sa moduleze frecventa centrala (MHz). Rolul anvelopei de unda este de a crea forma pulsurilor de RF (largime de banda, forma pulsului, amplitudinea pulsului). Aceste elemente dau puterea pulsului de RF care trebuie sa realizeze un anumit proces (de exemplu, egalizarea populatiilor de pe cele doua nivele energetice ale protonilor). Largimea benzii de RF este de aproximativ unitati sau zeci de kHz. Ea trebuie sa includa toate frecventele Larmoor ale diversilor protoni aflati in felia selectata (protoni din grasime, protoni din apa libera etc). Semnalul modulat este amplificat si transmis bobinei transmiter. Totodata, anvelopa frecventei centrale trebuie coordonata cu gradientul aplicat pentru selectia unei anume felii. Receiver Semnalul venit de la bobina receptor este de ordinul MHz. Pentru a fi filtrat si digitalizat mai usor, din acest semnal se extrage frecventa de baza si se lucreaza ulterior cu frecventa audio restanta (anvelopa care contine acum toata informatia necesara din felia selectata). Nu mai este nevoie de lucrat cu RF de ordin MHz pentru ca unda audio ce are frecvente cuprinse in largimea de banda aplicata feliei, este suficienta ca informatie. E convenabil, pentru a avea un raport semnal/zgomot mai bun, sa analizam unda audio transformind-o, printr-un mixer, in doua unde defazate cu 900 ce vor fi filtrate separat si trimise separat la convertorul analog digital si apoi spre computer.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Computer Computerul si accesoriile sunt centrul de comanda al sistemului IRM nu doar pentru ca face o multime de operatii de genul colectare, manipulare, stocare si gasire a informatiilor, dar el e cel care dicteaza forma si durata pulsului RF, face switching-ul gradientilor, comanda receiver-ului sa primeasca informatii si poate face si autodiagnostic in caz de defectiune.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica


Artefacte in imagistica prin rezonanta magnetica
http://www1.stpaulshosp.bc.ca/stpaulsstuff/MRartifacts.html

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

O banda larga de zgomot RF pe o imagine transversala cerebrala datorata unei proaste izolari RF. Acest tip de artfefacte se dispun pe directia gradientului de codare a frecventei.

Artefact dat de implant metalic dentar, poate produce efect si la distanta.

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica

Artefacte in imagistica prin rezonanta magnetica Artefacte in imagistica prin rezonanta magnetica

Functional MRI contrast bazat pe raportul oxi/deoxihemoglobina


http://www.fmrib.ox.ac.uk/~stuart/thesis/