Sunteți pe pagina 1din 4

Spondiloza anchilozanta

Spondilita anchilozant este o boal cronic progresiv care afecteaz n principal articulaiile sacroiliace i articulaiile coloanei vertebrale, cu evoluie spre anchiloz vertebral. Boala a fost descris prima oar de Pierre-Marie (1899), Struempell (1897) i de Bechterew (1892). Spondilita anchilozant face parte din categoria bolilor reumatice autoimune, unde mai sunt incluse urmtoarele boli: reumatismul articular (poliartrita cronic), artrita cu psoriazis, artrita idiopatic juvenil, colagenoza, granulomatoza Wegener, vasculita. Pacientul tipic este tnr, cu vrsta ntre 15 i 30 de ani, cu dureri cronice i rigiditate la partea de jos a coloanei. Se pot prinde si alte articulaii: coxofemurale, umeri, genunchi. La brbai apare de dou ori mai des dect la femei. n 40% din cazuri, boala este asociat de irdociclit i fotofobie (sensibilitate ridicat la lumin). Alte simptome pot fi: afte i oboseal cronic. Durerea poate fluctua dintr-o parte n alta. Simptomele cele mai semnificative sunt: - durere lombar inferioar si redoare, datnd de peste luni, necalmat de repaus - durere i redoare toracic - limitarea micrilor coloanei vertebrale - limitarea expansiunii toracice - irit - rigiditate - modificri radiologice caracteristice sacroiliace Simptome: Debutul Spondilitei Anchilozante are loc la nivelul articulatiilor sacroiliace si are o evolutie ascendenta Debutul de tip central (70%din cazuri)se caracterizeaza prin: - durere lombara si durere in regiunea fesiera supero-interna cu iradiere pe fata posterioara a coapsei fara sa depaseasca genunchiul(sciatica inalta) -lombalgia este mai intensa in cursul noptii,persista dimineata la trezire si se poate diminua progresiv dupa mobilizare -sciatalgia din spondilita anchilozanta poate fi unilaterala sau bilateral Debutul de tip periferic(30%din cazuri)afectarea asimetrica a articulatiilor periferice mari(genunchi,solduri si glezne) Simptomele cele mai semnificative sunt: - durere lombara inferioara si redoare, datnd de peste luni, necalmata de repaus - durere si redoare toracica - limitarea miscarilor coloanei vertebrale - limitarea expansiunii toracice - irita - rigiditate - modificari radiologice caracteristice sacroiliace - subfebrilitati,astenie,inapetenta,scadere ponderala Evolutia ascendenta a bolii vizeaza in ordine :

afectarea coloanei lombare(dureri lombare si limitarea mobilitatii) afectarea coloanei toracale afectarea coloanei cervicale(ultimul stadiu)

Nu se cunoate cauza exact a acestei boli. Se presupune c exist o predispoziie genetic i o infecie declanatoare, care mpreun conduc la aceast boal. Unii cercettori cred c microorganisme n mod normal inofensive, care se regsesc n intestinele tuturor persoanelor, provoac aceast reacie autoimun a sistemului imunitar. S-a constatat existenta unei legturi ntre poliartrit (care deformeaz minile femeilor), spondilartrit (care anchilozeaz sira spinrii la brbati) i inflamaia intestinului. Este o asociere frecvent a spondilitei cu diferite suferine intestinale (prin microbi, prin toxinele lor, prin medicamente sau conservani alimentari). Se presupune implicarea mai multor gene, dintre care cea mai cunoscut este HLA-B27 (Human Leucocyte Antigen B27). 90% dintre bolnavii de spondilit anchilozant au gena HLA-B27, dar nu toi care au aceast gen se i mbolnvesc. La sfritul anului 2007, cercettorii britanici de la Wellcome Trust au reuit s identifice dou gene noi, care au un rol semnificativ n apariia bolii. Aceste gene sunt: ARTS1 i IL23R. Aceast descoperire este foarte important i poate conduce la apariia unor medicamente noi, mult mai eficiente, dect cele existente pn n momentul de fa. Tratament Nu exista un tratament pentru vindecarea acestei boli. n general se trateaza simptomele, reducerea durerii si a inflamatiei, recapatarea mobilitatii pentru a permite bolnavului sa duca o viata activa. Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos consta in majoritatea cazurilor in administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene si decontracturante musculare:. -utilizeaza acelasi arsenal terapeutic ca si in Poliartrita Reumatoida: Acidul acetilsalicilic (3 g/zi); fenamatii; Soripalul; Brufenul; fenilbutazonasi derivatii sai (Tanderil), 3 comprimate/zi, timp de 7 zile si 1 comprimat/zi inca 7 zile (cu respectarea contraindicatilor); indometacinul 75 mg/zi, timp de 3 - 4 saptamani; corticoterapia in doze moderate, in formele periferice, rezistente la alte Tratamente; injectii locale cu hidrocortizonin artritele periferice (uneori); sarurile de aur (rareori), tot in formele periferice; ca si antimalaricele de sinteza. Tratamentul de baza este fenilbutazona sau derivatii sai, indometacinul si medicatia decontracturanta (Clorzoxazon, Paraflex, Decontractil). Tratamentul ortopedic-chirugical (osteotomie, artroplastii etc.) este rezervat formelor avansate, incorect tratate initial.

Kinetoterapia Cea mai importanta arma impotriva bolii este exercitiul fizic. Astfel, prin exercitii speciale (kinetoterapie) si sport adecvat (in special inot), persoana isi va pastra pentru mai mult timp forta musculara si conditia fizica generala. Kinetoterapia actioneaza direct asupra cauzei,ea conduce la redobandirea mobilitatii articulare,cresterea elasticitatii si tonusului muscular Fiind o boala cu caracter evolutiv si cu un inalt grad de invaliditate,momentul inceperii kinetoterapiei trebuie sa fie cat mai precoce. Principiul de baza este sa se incerce prevenirea sau limitarea anchilozelor si devierilor coloanei si/sau articulatiilor radacinilor,o data acestea aparute,kinetoterapia este paliativa. Este deci evident ca la spondilitic va predomina programul de kinetoprofilaxie primara si secundara si in mai mica masura cel kinetoterapeutic sau de recuperare. Un al doilea principiu este continuitatea absoluta pe parcursul anilor a programului kinetic ,bolnavul neintrerupandu-l indiferent de evolutia bolii. Obiectivele programului kinetic in spondilita sunt urmatoarele : mentinerea unei posture si a unui aliniament correct al corpului mentinerea volumelor respiratorii mobilizabile in limite cat mai normale mentinerea supletei articulare mentinerea unui tonus muscular al erectorilor paravertebrali ai trunchiului in cazul in care s-au instalat deficitele morfofunctionale caracteristice bolii,la conceptualmentineredin cadrul obiectivelor mentionate se va adauga si acela de corectare a respectivelor deficite,imbinandu-se astfel kinetoprofilaxia cu kinetoterapia. Program kinetic 1. Din seznd se executa toate miscarile din coloana cervicala: flexie - extensie,lateralitate stnga dreapta, circumductii. Cu si fara ajutorulmainii, cu si fara autorezistenta. Miscari de stretching. 2min 20sec repaus 2. Din stnd departat, cu bratele pe lnga corp, ridicarea alternativa a umerilor, apoi ridicarea simultana a umerilor. 30 sec 3. Din sprijin pe genunchi si pe antebrate, trunchiul avansat nainte, fruntea la podea se executa balansari cu lordozari puternice. 15 sec

4. Pe genunchi si pe palme, aducerea genunchiului spre piept, urmat de aducerea lui spre napoi si sus. Se schimba piciorul. 20 sec 2minsec repaus 5. Din ortostatism, la spalier n pozitie laterala, cu un brat prins deasupra capului si unul la nivelul soldului, picioarele apropiate, se mpinge trunchiul n lateral; 10 sec 6. Din ortostatism, se apleaca nainte corpul, bratele ntinse nainte, minile prind spatarul unui scaun: se executa flectari de trunchi ntre brate. 10 sec 7. Decubit ventral, se ridica capul, trunchiul; pozitia membrelor superioare schimbndu-se pentru agrada efortul: pe lnga corp, sub barbie, pe ceafa, pe umeri, ridicate pe lnga urechi, "in cruce"; la nivelul maxim de extensie se mentine pozitia 5 - 6 sec.; se repeta. 20sec repaus 8. Decubit dorsal, ridicarea membrelor inferioare ntinse, forfecarea lor cu crestere treptata cu amplitudine. 15 sec 9. Decubit dorsal cu talpile pe podea departate la nivelul soldurilor, se ridica si se coboara usor bazinul, fara sa se atinga podeaua. 15 sec 10. n decubit ventral, cu bazinul la marginea mesei, membrele inferioare atrnnd: se fac extensii de sold cu genunchii ntinsi.15 sec