Sunteți pe pagina 1din 14

Romantismul a aparut la sfarsitul secolului al XVIII-lea , inceputul secolului XIV in Anglia , Germania si apoi in Franta, ca o reactie impotriva clasicismului.

Romantismul cultiva sensibilitatea ,imaginatia , tendinta de evaziune in vis , introducand noi categorii estetice precum : grotescul , macabrul , fantastical si noi specii literare : meditatia , poemul filozofic si nuvela istorica. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin intermediul evaziunii prin vis.Se acorda importanta sentimentelor si trairilor , acestea fiind in concordanta cu natura ocrotitoare. In literatura englez un grup de poei sunt considerati reprezentani de seam a romantismului, printre care se numr Samuel Taylor Coleridge, John Keats, Percy Bysshe Shelley si William Blake urmati mai trziu de John Clare. Publicarea n 1798 a Baladelor lirice, cu unele dintre cele mai frumoase poezii ale lui Wordsworth si Coleridge, este adesea considerat momentul nceputului miscrii. Majoritatea poeziilor au fost scrise de Wordsworth si multe dintre ele trateaz viata sracilor n Districtul Lake, sau sentimentele poetului fat de natur care au fost dezvoltate mai complet n poemul su Preludiul nepublicat n timpul vietii sale. Cel mai lung poem din volum a fost a lui Coleridge Rimele btrnului marinar, care a artat partea gotic a romantismului englez si exoticul multor poeme. n perioada cnd au scris poemele,Poeii lacului au fost priviti ca un grup marginal de radicali, desi acestia au fost sustinuti de ctre criticul si scriitorul William Hazlitt si altii. Spre deosebire de ei, Lord Byron si Walter Scott au devenit enorm de faimosi si influenti n toat Europa cu lucrri care prezentau violenta si drama unor locuri exotice, ndeprtate sau ale unor momente istorice. Goethe Scott a avut un succes imediat, cu poemul su narativ lung Cntecul ultimului menestrel n 1805, urmat de poemul Marmion scris n anul 1808. Ambele sunt plasate n Scotia medieval, si continu s fie cea mai cunoscut lucrare a lui. Byron a avut succes cu poemul Pelerinajul lui Childe Harold din 1812, urmat de patru povesti turcesti, toate sub forma unor poeme lungi, ncepnd cu Ghiaurul din 1813, despre Europa ocupat de otomani. Spre deosebire de Germania, romantismul n literatura englez a avut putine legturi cu nationalismul, iar romanticii au fost adesea priviti cu suspiciune pentru simpatia multora simtit pentru idealurile Revolutiei Franceze, a crei colaps si nlocuire cu dictatura lui Napoleon a fost,ca si pentru alte locuri n Europa, un soc.Romanciera cea mai semnificativ de limba englez n perioada romantic de vrf pe lng Walter Scott, a fost Jane Austen, a crei viziune conservatoare asupra lumii a avut putin n comun cu contemporanii ei romantici, pstrnd o credint puternic n bun-cuviint si normele sociale, desi criticii au simtit un tremur sub suprafata unor lucrri, n special n Mansfield Park (1814) si de n Persuasion(Persuasiune) (1817). In mijlocul secolului au aprut operele fr ndoial romantice ale familiei Bront, n special a lui Charlotte Bront Jane Eyre si Wuthering Heights (La rscruce de vnturi), romanul lui Emily Bront, care au fost publicate n 1847.

Samuel Taylor Coleridge

(n. 21 octombrie 1772- d. 25 iulie 1834) a fost un poet, critic literar i filozof englez, care a pus bazele, alturi de prietenul su William Wordsworth, micrii romantice n Anglia, fiind de asemenea unul dintre Lake Poets (Poeii lacului). Este cunoscut n primul rnd pentru poemele sale The Rime of the Ancient Mariner i Kubla Khan, precum i pentru opera sa major n proz Biographia Literaria. Samuel Taylor Coleridge s-a nscut pe 21 octombrie 1772 n orelul Ottery St Mary, Devonshire. A fost cel mai mic dintre cei zece copii, iar tatl su, reverendul John Coleridge, a fost un vicar foarte respectat. Tnrul Samuel era ridiculizat adesea de fratele su Frank, probabil datorit geloziei, deoarece Samuel era de multe ori favorizat i ludat de ctre prinii si. Pentru a scpa de acest abuz, el s-a refugiat n biblioteca local, unde a descoperit pasiunea sa pentru poezie. Avea s scrie mai trziu n Biographia Literaria : At six years old I remember to have read Belisarius, Robinson Crusoe, and Philip Quarll - and then I found the Arabian Nights' Entertainments - one tale of which (the tale of a man who was compelled to seek for a pure virgin) made so deep an impression on me (I had read it in the evening while my mother was mending stockings) that I was haunted by spectres whenever I was in the dark - and I distinctly remember the anxious and fearful eagerness with which I used to watch the window in which the books lay - and whenever the sun lay upon them, I would seize it, carry it by the wall, and bask, and read. mi amintesc c la ase ani citisem Belisarius, Robinson Crusoe, i Philip Quarll - iar apoi am gsit Distraciile nopilor arabe - dintre care o poveste (cea a unui brbat obligat s gseasc o virgin pur) m-a impresionat att de tare (am citit-o seara, n timp ce mama repara ciorapi), nct eram bntuit de fantome de fiecare dat cnd m aflam n ntuneric - i mi amintesc clar nerbdarea anxioas i temtoare cu

care obinuiam s privesc fereastra n care zceau crile - i de fiecare dat cnd se aeza soarele peste ele, eu ddeam nval, i ducnd crile lng perete, stteam la cldur i citeam. Dup moartea tatlui su n 1781, n pofida dorinelor sale, Samuel a fot trimis la Christ's Hospital, un internat londonez. coala era faimoas pentru atmosfera ei neprimitoare i regimul ei strict. Era condus de reverendul James Bowyer, directorul colii de Gramatic, care a generat gnduri de vin i depresie n mintea lui Samuel, aflat n plin proces de maturizare. Pe parcursul vieii sale, Samuel Taylor Coleridge i-a idealizat tatl ca fiind pios i inocent, n timp ce relaia cu mama sa era mai problematic. n copilrie era mereu n centrul ateniei, ceea ce probabil a contribuit la personalitatea dependent pe care a manifestat-o ca adult. Rareori i s-a permis s se ntoarc acas n timpul colii, distana fa de familie n vremuri att de tulburi dovedindu-se duntoare din punct de vedere emoional. A scris despre singurtatea din timpul colii n poezia Frost at Midnight (nghe la miezul nopii) : With unclosed lids, already had I dreamt/Of my sweet birthplace (Cu pleoape nenchise, deja visasem/Despre dulcele loc al naterii mele). Din 1791 pn n 1794 Coleridge a studiat n Jesus College, Cambridge. n 1792 a ctigat Browne Gold Medal pentru o od despre comerul cu sclavi. n noiembrie 1793 a prsit colegiul i s-a nrolat n Royal Dragoons, poate din cauza unei datorii sau a unei fete care l-a respins. Fraii si i-au aranjat dup cteva luni lsarea la vatr (n mod ironic, datorit unei presupuse nebunii) i Samuel a fost readmis n Jesus College, dar nu va obine nici o diplom de la Cambridge. Operele sale mai importante sunt: ,,Balada btrnului marinar, aprut n volumul Balade lirice (n colaborare cu Wordsworth, a crui prefa constituie manifestul romantismului englez), Hanul Kabla sau o viziune de vis, n care se mpletesc elemente de fantastic mitologic cu cele de origine folcloric, cu oniricul si cu erotismul medieval.

Opera

1797: Christabel; 1798:Balade lirice ("Lyrical Ballads"); 1798: Balada btrnului marinar ("Rhyme of the Ancient Mariner"); 1816: Hanul Kubla sau o viziune de vis ("Kubla Khan, or, A Vision in a Dream"); 1817: Biografie literar sau nsemnri biografice despre viaa i opiniile mele literare ("Biographia literaria, or, Biographical Sketches of My Literary Life and Opinions"); 1789: Distrugerea Bastiliei ("The Destruction of the Bastille"); 1794: Rsturnarea lui Robespierre ("The Fall of Robespierre").

Omul bun (The Good, Great Man)


"O, drag, ct de rar ia motenire Un cumsecade om averi i glorii! nct ne pare pur nscocire Cnd omul bun i afl preuire Ori preuiii-s oameni meritorii." Rspunsul la precedenta Prieten drag, ce rost crtirea are? Ce-ai vrea cel vrednic s primeasc oare? Salariu? ranguri? pietre sclipitoare? Ori tronul celor ce putu s-omoare? Nu-i prghie-a fi bun i cumsecade Ci el! Au n-are omul n triade Comori i-amici? Comori: amor, lumin i-o minte calm, ndulcindu-i soartea; i fermi amici, n ajutor s-i vin: El nsui, Creatorul, i-apoi Moartea!

The Good, Great Man "How seldom, friend! a good great man inherits Honour or wealth with all his worth and pains! It sounds like stories from the land of spirits If any man obtain that which he merits Or any merit that which he obtains." Reply to the above For shame, dear friend, renounce this canting strain! What would'st thou have a good great man obtain? Place? titles? salary? a gilded chain? Or throne of corses which his sword had slain? Greatness and goodness are not means, but ends! Hath he not always treasures, always friends, The good great man? three treasures, LOVE, and LIGHT, And CALM THOUGHTS, regular as infant's breath:

And three firm friends, more sure than day and night, HIMSELF, his MAKER, and the ANGEL DEATH!

Percy Bysshe Shelley

(n. 4 august 1792 - d. 8 iulie 1822) a fost unul dintre principalii poei ai romantismului englez, criticii considerndu-l unul dintre cei mai de seam lirici ai literaturii de limb englez. Faima i-au adus-o poemele clasice ,,Oyzmandias, ,,Od vntului de apus (Ode to the West Wind), ,,Od unei ciocrlii(To a Skylark) i ,,Mascarada anarhiei (The Masque of Anarchy), care sunt printre cele mai populare i cele mai ludate poeme de limb englez. Cu toate acestea lucrrile sale majore sunt poemele vizionare ,,Prometeu desctuat (Prometheus Unbound), ,,Alastor, ,,Adonis (Adonais), ,Revolta islamului (The revolt of Islam), precum i piesa neterminat ,,Triumful vieii (The Triumph of Life). ,,Familia Cenci (The Cenci) i ,,Prometeu desctuat sunt piese dramatice scrise n cinci, respectiv patru acte. De asemenea a scris romanele n stil gotic ,,Zastrozi i ,,St. Irvyne sau ,,Cavalerul de Rozacruce (St. Irvyne, or the Rosicrucian) , precum i proz scurt ,,Asasinii (The Assassins) i ,,Colosseumul (The Coliseum). Shelley a fost de asemenea celebru pentru prietenia lui cu John Keats i Lordul Byron. Cea de-a doua soie a lui Shelley a fost romanciera Mary Shelley, autoarea lui Frankenstein.Shelley nu a trit suficient s se bucure de succesul operei sale. Unele lucrri ale sale au fost publicate, dar nu puine au fost mai apoi interzise dup tiprire. Se spune c n timpul vieii nu a ncasat mai mult de 50 de lire sterline din scrierile sale. Doar 50 de cititori, aproximativ, i-au citit lucrrile pn s moar. n 1813, la vrsta de 21 de ani, a tiprit primul su poem Criasa Mab (Queen Mab), un poem radical i revoluionar, n 250 de exemplare. Criasa Mab a fost scris folosind excesiv un limbaj tehnico-stiinific i imortaliznd recomandri morale pentru societatea oropsit din lumea industrializat.

Opere:

1813: Criasa Mab ("Queen Mab"); 1816: Alastor sau duhul singurtii ("Alastor, or the Spirit of Solitude"); 1818: Revolta islamului ("The Revolt of Islam"); 1819: Mascarada anarhiei ("The Masque of Anarchy"); 1819: Od vntului de apus ("To the Westwind"); 1819: Od unei ciocrlii ("To a Skylark"); 1819: Familia Cenci ("The Cenci"); 1820: Prometeu desctuat ("Prometheus Unbound"); 1820: Norul ("The Cloud"); 1821: Trimful vieii ("The Triumph of Life"); 1821: Aprarea poeziei ("A Defense of Poetry"); 1821: Epipsychidion ("Epipsychidion"); 1822: Hellas ("Hellas").

Love's Philosophy - Percy Bysshe Shelley


The fountains mingle with the river, And the rivers with the ocean; The winds of heaven mix forever, With a sweet emotion; Nothing in the world is single; All things by a law divine In one another's being mingle;-Why not I with thine? See! the mountains kiss high heaven, And the waves clasp one another; No sister flower would be forgiven, If it disdained it's brother; And the sunlight clasps the earth, And the moonbeams kiss the sea;-What are all these kissings worth, If thou kiss not me?

Trec izvoarele n ruri, Rurile curg spre mare. Nevzute, limpezi bruri Leag boarea de-alt boare. Nu-i nimic stingher n Fire. Toate tind s se mbine ntr-o tainic iubire De ce nu i eu cu tine? Munii-atern pe cer sruturi Val pe val se-mbrieaz. Care-i floarea fr fluturi? Am fugi de ea, cu groaz. Soarele n brae strnge Globul. Luna-n mri se scald. Ce-ar fi viaa mea? s-ar frnge Fr srutarea-i cald

Mutability

We are as clouds that veil the midnight moon; How restlessly they speed, and gleam, and quiver, Streaking the darkness radiantly!--yet soon Night closes round, and they are lost forever: Or like forgotten lyres, whose dissonant strings Give various response to each varying blast, To whose frail frame no second motion brings One mood or modulation like the last. We rest.--A dream has power to poison sleep; We rise.--One wandering thought pollutes the day; We feel, conceive or reason, laugh or weep; Embrace fond woe, or cast our cares away: It is the same!--For, be it joy or sorrow, The path of its departure still is free: Man's yesterday may ne'er be like his morrow; Nought may endure but Mutability.

Suntem ca norii iuti, lunecatori, Ce-n valuie, la miezul noptii, luna: Oclipa trec, semeti, stralucitori Si pier in bezna pentru totdeauna. Suntem ca niste lire vechi, vibrand In fel si chip sub fiecare boare: Nici un acord, in trupul lor plapand, Cu celelalte n-are-asemanare. Un vis ne otraveste cand dormim. Un gand ne pangareste-apoi trezia. Totuna-i de simtim sau de gandim De plangem sau de stim ce-i cu bucuria. Oricata bucurie sau dureri Ne-asteapte-fara capat e cararea. Si maine pentru om nu-i ce-a fost ieri E vesnica pe lume doar schimbarea.

George Gordon Byron


George Gordon Noel Byron, al VIlea Baron Byron, s-a nascut in 22 ianuarie 1788 la Londra si a decedat in 19 aprilie 1824 la Mesolongion, Grecia. Este unul dintre cei mai cunoscuti poeti romantici englezi, alaturi de Percy Shelley si John Keats, contemporani ai sai. Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative Pelerinajul lui Childe Harold si Don Juan. Cel din urma a ramas incomplet din pricina mortii poetului. Faima Lordului Byron se datoreaza nu numai operei, ci si vietii sale, traita in extravaganta, cu numeroase povesti de dragoste, datorii, despartiri, acuzatii de incest si sodomie. El a fost descris de catre Lady Caroline Lamb ca un om nebun, rau si periculos pentru a-l cunoaste. Byron a fost un lider regional al organizatiei revolutionare Carbonari din Italia in revolta lor impotriva Austriei si mai trziu a calatorit pentru a lupta impotriva turcilor in Razboiul de independenta grecesc, fapt pentru care grecii il considera un erou national. El a murit din cauza febrei in Mesolongion. Opera sa este legat de micrile progresiste de eliberare care aveau loc n acea perioad n ntreaga Europ : rscoala muncitorilor din Anglia, lupta Irlandei mpotriva stpnirii engleze, micrile de eliberare naional din Spania, Grecia i Italia. Cele dou poeme reprezentative ale lui lui Byron sunt Pelerinajul infantelui Harold i Don Juan. Accentul a czut pe interpretarea evocilor i momentelor cu caracter autobiografic, critic i pe modelul de receptivitate a coninutului de catre criticii i cititorii vremii. Revolta, aspiraia spre libertate, elementele tragice si dramatice ntlnite n poemele lui Byron, sub o form sau alta, se constituie ntr-un bloc-context romantic de larg circulaie. Byron este un exponent al aspiraiei romantice i al protestului care uneori n opera mbrac forme hiperbolice. Modalitile de exprimare liric existente n opera lui Byron; mythos, intrig, protest, melancolie vor fi preluate de romanticii europeni n forme diferite cu reflectarea unor particulariti specifice rilor respective.O singur trstur unete toate scrierile byroniene , mai ales pe cele din anii de maturitate ai poetului, rzvrirea mpotriva ordinii sociale ntemeiate pe nedreptate i tiranie.

Surorile Bronte Dintre cele trei surori Bronte, poete si romanciere, Charlotte a scris un prima un roman, Profesorul, care nu a fost niciodata publicat in timpul vietii ei. Scris in 1847, acest roman va fi totusi publicat postum. In acelasi ani, Charlotte scrie celebrul roman Jane Eyre, sub pseudonimul Currer Bell, o carte care a scandalizat epoca victoriana, dar Jane Eyre devine si ramane un bestseller urias. Dupa acest sucess, Charlotte Bronte isi dezvaluie adevarata identitate si scrie al treilea roman in 1849, intitulat Shirley, care reflecta in acelasi timp realismul social si romantismul epocii. In romanul Villete, sora ei Emily ii serveste drept model si in care Charlotte povesteste intamplarile de pe vremea studiilor de la Bruxelles. Charlotte Bronte s-a casatorit in 1854 cu vicarul tatalui sau, Arthur Bell Nicholls, dar cazand prada tuberculozei, Charlotte va muri un an mai tarziu. Intre timp, Emily Bronte n-a scris decat un roman, publicat in 1847,denumit La rascruce de vanturi - o poveste de dragoste care are loc in mediul rural al Haworth-ului. Cu toate acestea, Emily a scris multe poezii despre o tara imaginara (Gondal) cu personaje imaginare. Aceste poezii au fost publicate in 1846, sub un pseudonim masculin. Recunoasterea scrierilor lui Emily Bronte n-a venit decat in secolul al XIX-lea. Soarta s-a dovedit trista si pentru tanara Emily, cand, in timp ce-l insotea pe fratele ei, Branwell, pe ultimul drum, se imbolnaveste si moare in acelasi an ca si fratele sau, in 1848, de tuberculoza. Desi a fost considerata cea mai putin talentata dintre cele trei surori, Anne Bronte, a scris totusi cateva romane: in 1847, Agnes Grey - este cronica vietii unei guvernante si in 1848, Necunoscuta de la Wildfell Hall - povestea unei tinere fete casatorita cu un desfranat. Aceste romane sunt caracterizate de o inalta integritate morala si de un realism aparte. Toate romanele celor 3 surori Bronte sunt clasificate printre marile opere ale literaturii engleze. Toti membrii familiei Bronte sunt inmormantat in capela familiei de la Biserica Sf. Mihail din Haworth, Yorkshire. Charlotte Bront Charlotte Bront (se pronun:brnti) (n. 21 aprilie 1816 d. 31 martie 1855) a fost o romancier i poet englez, sora mai mare a celorlalte dou scriitoare: Emily Bront i Anne Bront. Charlotte Bront, care obinuia s foloseasc pseudonimul de Currer Bell, este cunoscut pentru cartea ei Jane Eyre, unul dintre cele mai celebre romane din literatura englez i cea universal.

Rezumatul: Jane Eyre este o micuta orfana in varsta de 10 ani, crescuta din obligatie de matusa sa dna Reed, la Gateshead Hall, alaturi de cei trei verisori. Matusa sa hotaraste sa o trimita la orfelinatul Lowood patronat de dl Brocklehurst. Aici petrece opt ani in conditii grele dar isi desavarseste educatia. Dorind independenta, la 18 ani merge la Thornfield Hall unde devine guvernanta Adelei- o fetita frantuzoaica, pupila stapanului casei- dl Rochester. Casa o captiveaza dar o si intriga caci etajul al treilea ascunde un secret. Stapanul ei isi petrece timpul calatorind insa cand vine la Thornfield face o impresie puternica asupra lui Jane, in ciuda temperamentului sau dificil. In scurt timp Jane isi da seama ca este indragostita de acesta dar situatia sociala ii desparte iar dl Rochester are o preferinta evidenta pentru Blanche Ingram -cea mai frumoasa fata din comitat. Relatia dintre Jane si Rochester se sudeaza si mai mult cand, in timpul unei vizite, unul din oaspeti este ranit la al treilea etaj si cei doi il ajuta sa supravietuiasca. Jane pleaca la matusa sa Reed aflata pe patul de moarte si aici isi intalneste alti veri. La intoarcere este ceruta de Rochester in casatorie dar in fata altarului afla ca acesta era inca insurat cu Bertha si ,dezamagita, paraseste Thornfield. Locuieste o vreme cu verii ei dar dragostea pentru Rochester o face sa se intoarca la el si sa ramana acolo.

Emily Bront Emily Jane Bront (n. 30 iulie 1818 - d. 19 decembrie 1848) a fost o scriitoare englez, cunoscut mai ales pentru unicul ei roman La rscruce de vnturi (n englez Wuthering Heights). Rezumatul Domnul Earnshaw, tatl lui Catherine este un om bogat i bun, care stpnete conacul "Wuthering Heights" (la rscruce de vnturi). Catherine are un frate pe nume Hindley. Domnul Earnshaw aduce un copil murdar acas, cu care Catherine se nelege bine nc din primele clipe. Fratele ei, Hindley, din contr, nu dorete prietenia copilului. Cnd tatl lui Catherine moare,Hindley motenete averea i devine brutal i ru cu sora lui. l chinuiete pe Heathcliff, acesta declarndu-i rzbunare. Dup ce pleac de acas, Heathcliff devine bogat i motenete o alt cas, Thrushcross Grange. Catherine e prins ntr-o furtun i se adpostete n casa vecin, unde l gsete pe Edgar Linton, unul din vecinii ei. Acesta se ndrgostete de ea, urmnd s se cstoreasc cu ea. Heathcliff devine i mai rece fa de ea. Heathcliff se nsoar cu sora lui Edgar, Issabela. Aceasta vine n casa lui, rmne nsrcinat, i nate un copil. La fel se ntmpl i cu Catherine. La naterea fiicei sale, Catherine moare. Copii lor se ndrgostesc unii de al ii. Biatul lui Heatcliff moare, iar fiica Catherinei se ndrgostete de unul din nepo ii lui Heathcliff,Hareton.

John Keats John Keats (n. 31 octombrie 1795, Londra - d. 23 februarie 1821, Roma) a fost un poet englez, unul din cei mai importani reprezentani ai romantismului englez, alturi de Lord Byron i Percy Bysshe Shelley.

Biografia John Keats s-a nscut la 31 octombrie 1795, n Halloween, la marginea Londrei, ntr-o familie modest, fiu al unui grjdar, care moare prematur n urma unui accident. n anii de coal s-a mprietenit cu Charles Cowden Clarke, el nsui viitor scriitor, care se trgea dintr-o familie de oameni culi i care i-a insuflat dragostea pentru cri i ndeosebi pentru poezie. Keats nsui amintete n scrisorile lui puternica impresie pe care i-a produs-o lectura lui Edmund Spenseri a lui Homer. Keats a intrat ucenic la un chirurg, apoi a devenit agent sanitar ntr-un spital din Londra. ntlnirile cu scriitorul Leigh Hunt i cu pictorul Benjamin Haydon l-a determinat s abandoneze cariera medical i s se consacre n ntregime crea iei poetice. Prima sa culegere de versuri (Poems, 1817) a fost trecut sub tcere de critic. Dup publicarea poemului Endymion (1818), Keats devine obiectul unor atacuri ntr-o revist conservatoare, care l numea cu dispre reprezentant al "colii poetice cockney". n anul 1818 o ntlnete pe Fanny Brawne, de care se ndrgostete i cu care ntre ine o legtur n afara principiilor morale stricte caracteristice epocii victoriene. n acest timp scrie unele din cele mai frumoase poezii ale sale: Ode to Psyche, Ode on a Grecian

Urn, Ode to a Nightigale. n 1820 se desparte de Fanny Brawwne, cnd se constat c sufer de tuberculoz pulmonar. Prietenii l-au ajutat, determinndu-l s plece n Italia, dar nici clima prielnic a sudului nu a putut opri mersul bolii. Keats a murit n 1821 la Roma, unde a fost i nmormntat, cnd nu mplinise nc 26 de ani.

Opera Neapreciat de majoritatea contemporanilor i aproape necunoscut n timpul vie ii, Keats a fost recunoscut la o jumtate de secol dup moarte ca unul dintre cei mai mari poei ai Angliei, ca un remarcabil maestru al liricii, ca un poet-pictor care a reprodus lumea n forme plastice. Byron i Shelley, care i pre uiau talentul, au manifestat un mare interes pentru poezia lui. Shelley, care ntreinea coresponden cu el, a evocat memoria poetului confrate n elegia Adonais. El l-a descris ca fiind poetul "cel mai tnr, cel mai drag", crescut "ca floarea palid de-o fat ndrgit, ce-n loc de rou cu lacrmi e hrnit".

Lirica i poemele lui Keats La fel ca i al i poe i romantici, Keats a fost un cntre al frumuse ii i desvririi lumii, mai ales al frumuseii sensibile. El iubea culorile florilor, ale mrii, ale cerului, miresmele plantelor. Se ntlnete i la Keats un cult al antichitii, al idealurilor ei profund umane. n poemul Endymion (1818), Keats trateaz mitul dragostei zeiei lunii, Selene, pentru pstorul Endymion, aprndu-i sub forma unei bachante ptimae. Un alt poem cu subiect mitologic, Hyperion, ultimul dintre titanii care au rsturnat stpnirea lui Uranus, a rmas neterminat. Keats a abordat i subiecte medievale. Ele au servit ca baz pentru poemul Isabella (1818), precum i pentru poemul "Ajunul Sfintei Agnes" (The Eve of St. Agnes, 1819). Ca i n alte crea ii epice, talentul su se manifest cu cea mai mare for n strofele lirice ale poemelor. Idealul su estetic i-a gsit cea mai deplin ntruchipare n poezia liric. Modele remarcabile sunt poeziile "Od unei privighetori" (Ode to a Nightingale), "Toamna" (To Autumn) sau "Od la o urn greceasc" (Ode on a Grecian Urn). n ele s-au manifestat trsturile caracteristice ale poetului: perceperea senzorial a naturii, fora imaginaiei, darul neobinuit de a nsuflei ntreaga lume nconjurtoare. Keats s-a ocupat i de formele poeziei i a lsat un mare numr de sonete splendide, mbogind limbajul poetic cu noi mijloace expresive. n mod deosebit a reuit s redea

n cuvinte culorile naturii, nfiarea exterioar a obiectelor. n poezia lui Keats ele apar iluminate de o frumusee aparte, al crei izvor l constituie uimitoarea capacitate a poetului de a ridica fenomenele i obiectele lumii reale pn la treapta frumosului adevrat. Principalele opere

On First Looking into Chapman's Homer (1816) Sleep and Poetry (1816) Endymion: A Poetic Romance (1817) Hyperion (1818) The Eve of St. Agnes (1819) Bright star, would I were stedfast as thou art (1819) La Belle Dame sans Merci: A Ballad (1819) Ode to Psyche (1819) Ode to a Nichtingale (1819) Ode on a Grecian Urn (1819) Ode on Melancholy (1819) Ode on Indolence (1819) Lamia (1819) To Autumn (1819) The Fall of Hyperion: A Dream (1819)

Citate Melodiile pe care le-ai auzit sunt dulci,dar mai dulci sunt melodiile pe care nu le auzi. Daca poezia nu rasare la fel de firesc ca o frunza pe un copac, e mai bine sa nu se nasca deloc. Poezia pamantului nu va muri niciodata.

John Keats Sonet Tu, ce-ai simit in ochi al iernii vifor, Vazand prin ceturi norii de omaturi Si varf de ulmi prin stelele-nghetate,

Simti-vei seceris ca-i primavara. Tu, cel al carui unic tom a fost Lumina beznei lungi ce ti-a fost hrana, Nopti dupa nopti, plecat cat era Phoebus, April ti-o fi-ntreita dimineata. Nu cauta cunoasterea! Eu n-o am, Dar cant firesc cand da caldura buzna. Nu cauta cunoasterea! Eu n-o am, Dar Seara ma asculta Cel ce-i trist Gandind la tradavie, trandav nu e Si-i treaz cel adormit se crede. Bright star Bright star, would I were stedfast as thou artNot in lone splendour hung aloft the night, And watching, with eternal lids apart, Like nature's patient, sleepless Eremite, The moving waters at their priestlike task Of pure ablution round earth's human shores, Or gazing on the new soft-fallen mask Of snow upon the mountains and the moors; No-yet still stedfast, still unchangeable, Pillow'd upon my fair love's ripening breast, To feel for ever its soft fall and swell, Awake for ever in a sweet unrest, Still, still to hear her tender-taken breath, And so live ever-or else swoon to death.