Sunteți pe pagina 1din 3

DESPRE JURNALISM ONLINE

Ce este jurnalismul online?


Multimedia pe online nseamn, n principiu, s speculezi foarte bine posibilitile pe care i le ofer acest mediu pentru mbinarea textului cu foto, cu audio i cu video. Cu alte cuvinte, s adaugi valoare de informaie textului. Pe scurt, el trebuie s fie redactat ntr-o manier informativ i s fie scanabil. Dar cel mai important este s-i actualizezi permanent textul. Ca s tim cum s scriem pe web, trebuie s tim nainte pentru cine scriem. Cateva caracteristici generale ale utilizatorilor web: - utilizatorii web nu citesc textele, ci le scaneaz. Doar 16% dintre ei citesc ntregul text; - au puin rbdare, aa c trebuie s fii convingtor nc de la nceput; - le e mai greu s citeasc dect pe print. Cititul online este cu 25% mai lent dect cel de pe hrtie; - cititorii de web sunt mai implicai dect consumatorii de ziare sau audiovizual. Cei mai muli caut informaii specifice; - abandoneaz uor textele irelevante. Fotografiile dau via textului. Este o regul valabil att pe print ct i pe online. De preferat ar fi ca articolul nostru s cuprind cel puin o fotografie. Dar trebuie s ne strduim s-i sporim valoarea prin galerii foto. Majoritatea CMS-urilor (interfaa de administrare a unui site) permit s introduci mai multe fotografii pentru un articol. Chiar i pentru bloguri exist plugin-uri speciale de galerii foto. Un jurnalist bun tie c nici pe online nu poate s scrie orict vrea, ci doar ce e relevant. S privim atent. Am stabilit deja c unui text i poate corespunde un singur unghi de abordare. n acest moment, deja am impus o limit: abordarea. Orice detaliu care nu corespunde abordrii devinde irelevant, deci chiar dac avem aceste informaii nu le includem n text numai pentru c am auzit c pe web nu conteaz lungimea. Sunt contient c exist jurnaliti care pot aborda extraordinar un subiect ntr-o variant extins pentru online. Nu ei sunt inta acestui articol, ci aceia care se simt ofensat atunci cnd le spui c trebuie s taie dintr-un text pentru web. Ei nu neleg c adevratul motiv pentru care le ceri asta nu este spaiul, ci pur i simplu relevana detaliilor. Ei sunt cei care, cnd se ntorc de la trainingul de jurnalism online, au impresia c scriitura pentru web nu trebuie s in cont de exigena conciziei. Ei sunt jurnalitii care au obsesia s scrie mult. i nu m-ar deranja s tiu c ei pot scrie 3-4 pagini pe un subiect fr s bat cmpii. Dar nu pot. Sunt ru, nu?

Scrii pentru online? Atenie la evenimentele n desfurare!


Ele pot face diferena ntre redaciile online bune i cele slabe. Asta pentru c prin ele poi vedea: puterea de concentrare, viteza de reacie, organizarea, viziunea i capacitatea de a evalua rapid informaii relevante. Voi porni discuia cu nite exemple de evenimente n desfurare: alegerile politice (parlamentare, prezideniale, locale), meciurile de fotbal (cu deja clasicele livetext-uri), accidentele (prbuirea unui avion, un accident feroviar, un accident auto cu multe victime), conferinele/trgurile (de ex. cele pe teme financiare, IT, media, auto) etc. De ce sunt ele un caz special? Pentru c putem relata despre aceste evenimente chiar pe parcursul desfurrii lor. Iat i punctul sensibil: Cte dintre redaciile online au definit reguli/standarde pentru abordarea evenimentelor n derulare i cte fac lucrul sta la ntmplare? Standardele pe care ni le impunem ne-ar ajuta s fim rapizi i consecveni. Nu suntem n fiecare zi geniali, nu gsim abordri spectaculoase mereu, dar dac suntem un pic organizai putem face treab bun. Iar regulile nu trebuie s fie nite reete standard, ele trebuie adaptate, testate, schimbate.

Cum sa devii un bun jurnalist online? Jurnalismul clasic e in plina transformare. Costurile ridicate de editare, tiparite si distributie fac ca tot mai multe publicatii sa renune la editiile tiparite din cursul saptamanii, in favoarea editiilor online. Ce-ar trebui sa stii in momentul in care te orientezi spre online? Regulile de baza sunt, in mare, aceleasi, cu cateva diferente ce au in vedere publicul caruia i te adresezi. Reporterii din presa scrisa au tendinta de a cauta informatii. Cei din TV cauta mai mult imagini socante si sunete decat cuvintele potrivite. Agentiile de stiri se rezuma adesea la fapte. Jurnalistii online ar trebui sa le combine pe toate la un loc, cautand formula fericita in care fotografiile, sunetele si ideile se completeaza reciproc, si toate la un loc redau imaginea exhaustiva a informatiei in sine. - Stabileste-ti o lista de subiecte prioritare si abordeaza-le cat mai neutru. - Nu scrie la modul abstract. Incearca sa-ti amintesti ca ai de prezentat fapte, situatii, detalii concrete. - Utilizatorii internetului n-au timp sa citeasca pagini intregi de text. De regula, ei asteapta informatii concise. Formuleaza fraze scurte si cu sens, din care sa se inteleaga esentialul subiectului. Un articol obisnuit ar trebui sa aiba intre 300- 500 de cuvinte. - Nu trata neaparat subiectele zilei. Nu uita ca cei ce prefera sa-si ia informatiile de pe internet vor sa afle altceva decat o pot face uitandu-se la TV sau ascultand la radio. - Evita datele de background. Insereaza in schimb linkuri active spre elementele relevante. - Colaboreaza cu producatori audio, video ?i interactive, pentru a gasi cea mai atractiva cale de prezentare a stirilor. - Gaseste povesti pe care tehnicile web 2.0 iti permit sa le pui in valoare diferit sau mai bine decat in orice alt mediu. - Utilizeaza fotografii de calitate. Ilustreaza cat mai multe sectiuni ale articolului cu harti, diagrame sau orice alte elemente faciliteaza vizual intelegerea subiectului respectiv. - Antreneaza-ti cititorii sa comenteze subiectele, raspunzandu-le la timp si cu argumente valabile. - Nu uita ca textul trebuie sa respunda celor cinci intrebari de baza cine, unde, cand, cum si de ce. - Respecta stilul piramidal si scrie astfel incat povestea sa aiba un sens, chiar daca ai taia una sau mai multe fraze. - Creaza-ti o baza de date proprie.

- Construieste-ti un stil personal. - Stabileste de la inceput frecventa articolelor zilnice, si ritmul update-urilor necesare.

Independenta editoriala Daca siteul pentru care lucrezi e cu adevarat independent, poti scrie orice doresti, respectand doar normele editoriale interne. In cazul in care acesta este afiliat unui trust, va trebui sa tii permanent cont de politica si orientarea sa. Fii pregatit sa argumentezi necesitatea de a acoperi un subiect anume. nvare. Instrumentele Web 1.0 cum ar fi exerciii i teste, urmeaz o abordare behaviorist. Prin activiti distractive i repetitive, studenii pot atinge un nivel de miestrie a unui subiect / concept. Ei nu au nevoie de comunicare n procesul de studiu al unui subiect, ci de o platform care s le ofere doar informaii, iar n acest caz, web 1.0 se potrivete perfect cu nevoile studenilor.