Sunteți pe pagina 1din 17

Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare Titlul proiectului: Formarea continu a profesorilor de Matematic i tiine economice n societatea cunoaterii Nr. Contract: POSDRU/87/1.3/S/63698 Operator de date cu caracter personal nr. 20180

PORTOFOLIU MODUL B Dezvoltare profesional si oportunitati de carier

Cursant, Prof. Ciocrlan Stanca


Formator, Prof. Sotirescu Eliza Marinela

Investete n oameni! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare Titlul proiectului: Formarea continu a profesorilor de Matematic i tiine economice n societatea cunoaterii Nr. Contract: POSDRU/87/1.3/S/63698 Operator de date cu caracter personal nr. 20180

CUPRINS
1. Elaborai un proiect educaional pentru combaterea/prevenirea violenei n coala dumneavoastr. 2. Redactarea unei lucrri tiinifice/ creative-artistice i realizarea unei prezentri de tip poster sau ppt 3. Realizai un chestionar pentru identificarea gradului de satisfacie a elevilor 4. Scriei un scurt eseu cu tema: Competen-performaneficien profesional i pedagogic a educatorului contemporan. 5. Material de prezentare a portofiului de evaluare Prezi, ppt, etc., pe suport electronic.

1. Elaborai un proiect educaional pentru combaterea/prevenirea violenei n coala dumneavoastr. Titlul :


" Dac altul se poart josnic, tu fii demn ! Dac altul te trateaz urt, tu fii bun ! Dac altul i face ru, tu ai rbdare, Cci D-zeu pltete fiecruia dup fapte ! "

Tipul proiectului : Judetean ARGUMENT : Un factor important in construirea unui climat propice invatarii si in realizarea succesului scolar, il constituie si crearea unui climat non-violent. Am propus acest proiect, deorece elevii trebuie sa cunoasca beneficiile pe care le aduce in viata noastra un mediu non-violent, dar si dezavantajele pe care le atrage dupa sine un climat lipsit de pace si marcat de violenta. SCOP : Proiectul este necesar pentru a identifica cauzele ce pot determina si conduce la aparitia violentei in scoala. Proiectul isi propune o imbunatatire a capacitatii scolii de a se mobiliza si de a mobiliza parintii si comunitatea locala pentru implicarea mai activa in rezolvarea actelor de violenta in scoala si acasa, precum si diminuarea sau eliminarea cauzelor care le declanseaza.

OBIECTIVE SPECIFICE

- Sensibilizarea i educarea elevilor pentru o societate non-violent; - Dezvoltarea responsabilitii pentru meninerea unui climat non-violent; - Contientizarea importanei informrii complete, corecte i precise asupra riscurilor la care ne supunem daca avem un comportament intolerant i violent; - Dezvoltarea capacitii de informare i lucru individual i n echip. GRUPUL INT
-

Elevii de la scolile si liceele din Alexandria, Rosiorii de Vede si Turnu Magurele

PARTENERI :
-

Liceul tehnologic Nicolae Balcescu Alexandria

- Inspectoratul Judetena de Politie Teleorman - Inspectoratul de Jandarmi Judetean Teleorman

LOCUL DESFASURARII : - Liceul tehnologic Nicolae Balcescu Alexandria

PERIOADA : Februarie- mai 2013

RESURSE MATERIALE : - Filme, prezentari, forografii - Pliante - Aparate foto, camera video - Pancarde cu sloganuri privind combaterea violentei in scolii

CALENDARUL DE ACTIVITI:

Nr. Crt. 1.

Activiti

Termene

Responsabili

Word-shop-ul: S exmatriculm violena! -dezbateri pe tema propus -invitai ai IPJ

Februarie 2013

Echipa de proiect

2.

Nu deschide poarta violenei! concurs de prezentari power- point (prezentarea i evaluarea lucrrilor) O lume a pcii o lume mai bun! concurs de lucrri plastice Realizarea unui spot privind combatarea

Martie 2013 Aprilie 2013 Aprilie

Echipa de proiect Echipa de proiect Echipa de

3. 4.

violentei in scoala. 5 Feedback-ul proiectului completarea unui chestionar cu 10 ntrebri Festivitatea de premiere ( prezentari , desene)

2013 Mai 2013

proiect Echipa de proiect

REZULTATE ASTEPTATE :
-

Elaborarea si derularea de activitati de informare, sensibilizare si prevenire de catre elevii implicati in proiect

- Imbunatatirea gradului de implicare voluntara a parintilor si a motivatiei elevilor in combaterea violentei - Scaderea nivelului de toleranta a parintilor fata de violenta de la scoala si de acasa

EVALUAREA PROEICTULUI - Realizarea unui avizier cu materiale ale activitatilor derulate in cadrul proeictului - Scaderea numarului de acte violente in randul copiilor - Participarea unui numar mare de elevii si parinti
-

Derularea de alte proeicte privind violenta in parteneriat cu alte scolii din judet

2. Redactarea unei lucrri tiinifice/ creative-artistice i realizarea unei prezentri de tip poster sau ppt

Rolul profesorului n coal i societate


Dintre toate nruririle exercitate asupra personalitii la vrsta colar cea a profesorului, educatorului de profesie are un rol fundamental. Relaia dintre profesor i elev, ntre educator i educat are multiple implicaii educaionale Relaiile ntre dascl i elev remarc R. Dottrens constituie elementul fundamental al vieii colare. Dac aceste relaii nu satisfac nevoile afective ale copiilor, atunci devine iluzorie mbuntirea programelor i metodelor 1 Cunotinele cuprinse n documentele colare (programe i manuale) re-prezint doar premise latente din punct de vedere al formrii personaliti elevilor. Ele capt ns fora formativ numai n urma prelucrrii i transmiterii lor de ctre profesor. Acelai lucru putem spune despre mijloacele de nvmnt. Orict de perfecionate ar fi ele, cel care pune n valoare ntregul lor potenial pedagogic este tot profesorul. Rudolf Steiner, iniiatorul pedagogiei Waldorf, consider c bogia sufleteasc a omenirii este n mna educatorilor tineretului. Prin tot ceea ce ntreprinde i prin exemplu su personal, profesorul este un modelator al structurii personalitii umane ntr-o perioad hotrtoare a deveniri sale. Este semnificativ rolul profesorului i n calitate de conductor al colectivului de elevi, al muncii acestuia n coal i n afar de coal. El i aduce contribuia la formarea elevilor i prin sprijinirea altor factori educativi ce se asociaz eforturilor colii: familia, instituiile cultural educative, mass - media etc. Influena profesorului las adesea urme adnci, pe ci nc neelucidate complet, asupra elevilor pentru toat viaa. Nu se pot uita profesorii din gimnaziu, liceu i facultate care prin competena i responsabilitatea lor profesional, tiinific i social, prin nalta inut moral, prin miestria i tactul lor pedagogic, prin spiritul lor de creaie, exigen i nelegere depun toate eforturile pentru a sprijini elevii s ptrund treptat tainele diferitelor tiinelor, s-i formeze ca specialiti, ca ceteni i nainte de toate ca oameni capabili s contribuie la progresul societi noastre. Nu exist alt profesiune care s cear posesorului ei atta competen druire i umanism ca cea de educator pentru c n nici una nu se lucreaz cu un material mai preios, mai complet i mai sensibil dect este omul n devenire copilul / adolescentul. Exist numeroase dovezi care atest frumuseea i dificultile acestei nobile profesiuni. Se poate vorbi chiar despre o adevrat literatur consacrat educatorului care cuprinde att operele literare ct i cele pedagogice. Este semnificativ n aceste sens portretul educatorului realizat de Drouin Anne Marie pe care l redm mai jos: Meseria de educator este o mare i frumoas profesie, care nu seamn cu nici o alta, care nu se prsete seara odat cu hainele de lucru, o meserie aspr i plcut, umil i mndr, exigent i liber, o meserie n care mediocritatea nu este permis, unde pregtirea excepional este abia satisfcut, o meserie n care a ti nu nseamn nimic fr emoie, n care dragostea este steril fr fora spiritual, o meserie cnd apstoare, cnd implacabil, ingrat i plin de farmec 2
11

Dottrens R., Institutori ieri, educatori mine (trad.), E.D.P., 1971, pg 99 Salade D., Educaie i personalitate Ed Casa Crii de tiin 1995 , pg 204

Registrul activitii profesorului / institutorului s-a lrgit mereu prin cuprinderea unui numr tot mai mare i variat de activiti aa cum se poate vedea din figura: Transmitor de cunotine Dirijor i organizator al nvrii Colaborator al elevului n orientare i autoeducaie Conductor al educaiei complete, integrale Organizator al educaiei permanente i al educaiei integrale ndrumtor, realizator, coordonator i evaluator al activitilor instructiv-educative

Fig. 1 - Evoluia atribuiilor educatorului (dup D. Salade) Multitudinea de stiluri manageriale pe care le poate adopta profesorul la clas implic i o multitudine de roluri pe care educatorul le poate interpreta n timpul evoluiei la catedr. Succesul activitilor educaionale este asigurat de o cunoatere i o aplicare adecvat a abilitilor profesorului. Modul n care se comport profesorul este esenial pentru atingerea obiectivelor activitilor de nvare. Probabil, cea mai important distincie care ar trebui facut atunci cnd ne referim la rolurile interpretate de cadrul didactic este dintre rolul controlor si rolul de facilitator. Acestea dou reprezint extremitile unui evantai comportamental ce include o gam larg de roluri pe care un profesor i le asum n timpul activitii sale. Dupa R. Iucu, profesorul poate ndeplini urmatoarele roluri: * planific activitile cu caracter instructiv- educativ sub forma proiectrii didactice, determin i fixeaz sarcinile i obiectivele pe diferite niveluri funcionale, structureaz coninuturile eseniale i stabilete orarul clasei etc; * organizeaz activitile clasei, stabilete programul muncii instructiv- educative; * comunic informaii tiinifice i seturi axiologice sub forma mesajelor, stabilete canale de comunicare i repertorii comune ntregului colectiv de elevi; * conduce activitatea desfurat la clas, direcionnd procesul formrii elevilor; * coordoneaz activitile clasei n totalitatea lor, urmrind permanent sincronizarea dintre ndeplinirea obiectivelor individuale i cele ale clasei; * motiveaz elevii prin diverse forme de ntriri pozitive i negative; * consiliaz elevii n activitile colare i n cele extracolare; * controleaz elevii n scopul cunoaterii stadiului de realizare a obiectivelor;

* evalueaz msura n care scopurile instructiv-educative au fost ndeplinite.3 Pe lng sarcinile didactice i educative realizate n cadrul colii, profesorul desfoar i o rodnic activitate extracolar. El este un participant activ la evenimentele i frmntrile social - culturale ce au loc n viaa comunitii din care face parte, contribuind prin activitatea sa la toate prefacerile ce au loc n cadrul acesteia. Este exponent i purttor de cuvnt al tinerilor i adulilor, transmitor de valori culturale i animator al vieii culturale i sociale etc. Literatura pedagogic i beletristic nfieaz nenumrate figuri ilustrate de dascli, din toate treptele nvmntului, care i-au consacrat o bun parte din timpul i activitatea lor ridicrii nivelului de cultur i civilizaie al poporului, mbuntirii condiiilor de munc i de via a celor n mijlocul crora au trit i au luptat pentru democraie i dreptate social. Cele dou laturi ale activitii profesorului - cea colar i cea extracolar - se presupun i se completeaz reciproc, formnd un tot indivizibil care imprim acestei profesiuni un rol din ce n ce mai mare n progresul general al societii noastre.

Competen ele profesorului


Nu se poate vorbi despre competenta, fara a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogica este o aptitudine speciala, o sinteza de factori nnascuti si dobnditi care depinde de gradul de implicare al individului n activitatea didactica. Ea este determinata de specificul activitatii didactice, de obiective, de cerintele, de conditiile de desfasurare si de actiunile care intra n componenta ei. Potrivit autorilor manualului de "Psihologie", editia 1997, aptitudinea pedagogica presupune "presupune o convergenta a tuturor nsusirilor personalitatii educatorului asupra procesului de influentare a elevilor" (P. Popescu - Neveanu, M. Zlate, T. Cretu, 1997, p. 169). Cu alte cuvinte sta n puterea profesorului modelarea personalitatii elevilor sai, mai ales daca se tine cont ca aptitudinea pedagogica presupune att o temeinica pregatire de specialitate, dar si "cunoasterea practica a psihologiei individuale a elevilor, capacitatea de a-i ntelege si de a se apropia de ei, priceperea de a transmite cunostintele pe care le detine, capacitatea de a relationa afectiv cu fiecare elev si cu clasa ca grup, inteligenta spontana, inspiratie de moment, mnuirea constienta a mecanismelor capabile sa optimizeze actul educational" (S. Marcus si colab., 1999, p. 12). Spre deosebire de aptitudine, competenta are o sfera de cuprindere mai mare. Ea pune n evidenta integral si n orice moment aptitudinile, trasaturile de personalitate si cunostintele acumulate, precum si strategiile dobndite si universul cultural format. Nu se poate vorbi despre competenta n absenta aptitudinilor. M. Calin considera ca, n cazul profesorului, competenta este conditionata de informatie, care actioneaza asupra performantei si a stilului de munca (M. Calin, 1996, p. 48). n ceea ce priveste structura setului de competente necesare exercitarii profesiei didactice, exista o mare diversitate de pareri. Practic, fiecare autor are propria parere n aceasta directie. M. Calin identifica sase competente necesare n atingerea scopurilor educatiei:

Coord Constantin Cucos Mariana Momanu Psihopedagogie pentru examenele de definitivare i grade didactice, Editura Polirom, 2009 pg 544
3

competenta comunicativa presupune initierea si declansarea actului comunicarii de catre profesor, prin combinarea a diferite cai de transmitere si de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); competenta informationala este demonstrata de repertoriul de cunostinte, de noutatea si de consecintele acestora; competenta teleologica este capacitatea de a concepe rezultatele educatiei sub forma unor finalitati; competenta instrumentala se dovedeste prin utilizarea ansamblului de metode si de mijloace n vederea obtinerii unei performante la elevi conform scopurilor propuse; competenta decizionala presupune alegerea cea mai buna ntre cel putin doua variante de actiune posibile; competenta apreciativa presupune masurarea corecta a rezultatelor elevilor, dar si a propriilor rezultate (M. Calin, 1996, p. 49). Abordnd aceeasi problema, a competentelor profesorului, L. Antonesei, ntr-o lucrare recenta, identifica un set de cinci astfel de competente: competenta culturala presupune att pregatire de specialitate, dar si cultura generala n care se integreaza cultura de specialitate; competenta psihopedagogica asigura profesorului calitatea de bun transmitator al cunostintelor specifice, dar si racordarea lui cu domeniul culturii n ntregul sau. Aceasta competenta este imposibil de atins n cazul nefrecventarii, n timpul studiilor universitare si postuniversitare, a unui set minimal de discipline psihopedagogice; competenta psihoafectiva si de comunicare se fundamenteaza mai ales pe calitati ale personalitatii profesorului, dar intervine si educatia n a ntari ceea ce exista deja sau n a compensa ceea ce nu exista. n cazul n care unele caracteristici de personalitate sunt incompatibile cu profesia didactica, autorul recomanda ntocmirea unei liste cu calitatile profesiei si selectarea prin testare a unora, evitndu-se astfel situatiile de inadaptare profesionala; competenta morala presupune ca profesorii sa fie infuzati de valorile ce alcatuiesc idealul educativ n toate comportamentele lor public - educative. Profesia didactica, mai mult dect oricare altele cere ca practicantul sa joace mereu acelasi rol, cu care sa se identifice pe toata durata vietii active. n cazul asumarii mecanice a acestui rol intervine plictiseala, rutina, suprasaturarea care nu pot fi eliminate dect prin adoptare unor stiluri de munca eficiente; competenta manageriala asigura eficienta organizarii si conducerii activitatilor pe care le presupune profesia didactica (L. Antonesei, 2002, p. 109). Neculau si s. Boncu reduc numarul competentelor necesare exercitarii profesiunii didactice la trei: competenta profesionala presupune ca profesorul sa posede o cultura de specialitate, dar si competenta interumana, care sa-i permita sa lucreze cu clasa de elevi si sa coopereze cu ceilalti profesori, capacitatea de a fi un bun manager si competenta morala; capacitatea de a ntretine raporturi satisfacatoare cu esaloanele ierarhiei superioare: directori, inspectori. Profesorii sunt supusi controalelor permanente, sunt evaluati periodic, iar avansarea nu este posibila dect n urma unei probe practice sustinute n fata unei comisii. Criteriile de evaluare sunt, n egala masura, calitatea si eficienta activitatilor didactice, dar si autoritatea n fata elevilor si calitatea dialogului cu acestia;

competenta de a dezvolta bune relatii cu "beneficiarii" :elevi, parinti, comunitate. Cota unui profesor, fixata de acestia este adesea n functie de priceperea de a dialoga cu clasa, de a utiliza corespunzator autonomia si libertatea grupului de elevi (A. Neculau, s. Boncu, 1999, p. 256).

n concluzie, se poate spune ca, desi structura setului de competente didactice difera de la un autor la altul, totusi diferenta este una de exprimare, nu de continut. Toti autorii mentionati vorbesc despre cultura de specialitate, cultura generala, capacitati de relationare si manageriale.

3. Realizai un chestionar pentru identificarea gradului de satisfacie a elevilor


A. Chestionar pentru elevi Scop: evidentierea relevantei pe care o are perceptia elevilor asupra Profesor- model, si care sa dovedeasca competenta didactica a acestuia. Chestionar : Impactul utilizarii produselor soft in procesul de predare, invatare, evaluare asupra profesorilor B. Chestionar pentru identificarea gradului de satisfactie ele elevilor, cu privire la disciplina predata si mediul educational din scoala. Chestionar : identificarea gradului de satisfactie ele elevilor, cu privire la disciplina predata si mediul educational din scoala.

Chestionar: Impactul utilizarii produselor soft in procesul de predare, invatare, evaluare asupra profesorilor. 1) Ati participat la lectii predate cu ajutorul calculatorului? a) Da b) Nu

2) Considerati necesara interventia calculatorului in lectiile pe care le predati? a) Da b) Nu

3) Care credeti ca este importanat produselor soft in eficienta procesului instructiveducativ? a) Foarte mare b) Mare c) Redus

4) Considerati ca este necesar ca procesul educational sa se bazeze pe alte tipuri de lectii? a) Da b) Nu

5) Care dintre cele trei aspecte ale procesului instructiv educativ- predare-invatareevaluare- credeti ca are cea mai mare aplicabilitate folosind produsele soft? a) predare b) invatare c ) evaluare d) toate trei e ) nici una

6) Motivele pentru care incercati sa folositi calculatorul in pregatirea continua sunt: a) dorinta de a avea rezultate cat mai bune in instruirea elevilor b) aspiratia spre autodepasire profesionala c) curiozitate, dorinat de cunoastere d) dorinta de a fi cat mai competent(a) 7) Evidentiati cateva efecte importante ale utilizarii produselor soft in activitatea didactica ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... ............................................................................................................................. Chestionar pentru identificarea gradului de satisfactie ele elevilor, cu privire la disciplina predata si mediul educational din scoala 8) Ati participat la lectii predate cu ajutorul calculatorului ? a) Da b) Nu

9) Considerati importanta interventia calculatorului in lectiile pe care le desfasurati la scoala ? a) Da b) Nu

10) Pentru o lectie la o disciplina, alta decat informatica, ce mod de predare preferati ? a) predare clasica c) depinde de lectie/ disciplina b) predare cu ajutorul calculatorului d ) indiferent

11. Cat de bine stiti sa utilizati un calculator ? a) foarte bine b) bine c ) suficient d) deloc

12) Care credeti ca este aportul pe care il aduce calculatorul in eficienta intelegerii lectiilor ? a) foarte mare b) mare c) redus

13) Motivele pentru care incercati sa folositi calculatorul in pregatirea scolara sunt: a) dorinta de a primi o nota mai buna b) aspiratia spre intelegere profesionala c) curiozitate, dorinta de cunoastere d) dorinta de a fi cat mai competent si de autodepasire 14. Care credeti ca sunt informatiile cele mai valoroase pe care le puteti obtine cu ajutorul calculatorului ? a) legate de pregatirea scolara cat mai completa si cat mai complexa b) legate de orientare scolara si profesionala c) legate de sporirea cunostintelor de cultura generala d) toate variantele de mai sus 15. Prezentati 2-3 motive care sa argumenteze importanta prezentei calculatorului in cadrul lectiilor. ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... .............................................................................................................................

4. Scriei un scurt eseu cu tema: Competen-performaneficien profesional i pedagogic a educatorului contemporan.

COMPETENTA- PERFORMANTA- EFICIENTA PROFESIONALA SI PEDAGOGICA A EDUCATORULUI CONTEMPOARAN


ESEU : CADRUL DIDACTIC UN PROFESIONIST IN SISTEMUL DE INVATAMANT
In procesul formarii tinerei generatii, cadrele didactice trebuie sa-si puna in valoare intreaga maiestrie si competenta profesionala in scopul fixarii unui cadru propice de apropiere de cei carora urmeaza sa le impartaseasca valorile culturii nationale si universale. La baza unor asemenea relatii interpersonale este necesar sa se afle capacitaile de intelegere, anticipare, traire si identificare ale partenerilor (profesor, elev) pentru a-si putea oferi reciproc increderea necesara si pentru a deschide calea unei comunicari empatice intre educator i educat. Anume din acest considerent profesorul la orice nivel de predare nu ar activa, trebuie sa corespunda unui model general al personalitatii pentru a putea deveni un cadru didactic cu adevarat ideal. Din acest considerent, stabilim ca profesorul poate deveni un model numai daca profesia sa presupune manifestarea autentica a unui set de tipuri de competente, respectiv: 1.competenta comunicativa initierea si declansarea actului comunicarii cu elevii; 2.competenta teleologica si programata conceperea scopurilor pe care incearca sa le atinga; 3.competenta instumentala utilizarea unui ansamblu de metode si mijloace care sa duca la realizarea scopurilor; 4.competenta normativa si decizionala ordonarea actiunilor didactice si alegerea celor mai bune variabile de actiune; 5.competenta evaluativa masurarea si aprecierea corecta a rezultatelor obtinute de elevi. Pe langa acestea mai stabilim:
-

competenta cognitiva - ce prevede informarea facila, rapida i eficienta, stapanirea cunostintelor utile cu prioritate, operarea cu acestea in contexte diferite, competenta lingvistica, afirmarea spiritului critic, posedarea unei formari generale; competente sociale reactionarea promta la situatii, gasirea mai multor solutii adecvate, capacitatea de colaborare, cooperare si solutionare a conflictelor, recursul la dialog, capacitate organizatorica;

competente afective toleranta, acceptarea diversitatii, empatie, respectul reciproc, increderea si siguranta de sine, entuziasm, flexibilitate;

competente estetice si comportamentale promovarea unui stil vestimentar adecvat profesiei, manifestarea unui comportament bazat pe relaia profesor-elev, evitand abuzurile, respectarea normelor etice de conduit deontologic, etc.

Toate aceste competente, impreuna cu componentele orientarii personalitatii profesorului, tehnicile de predare, instrumentele de lucru determina aparitia unui element important, in conturarea profilului unui cadru didactic tactul pedagogic, care determina capacitatea de a realiza facil relatiile adecvate cu elevul, prezenta de spirit, stapanire de sine, discernamant, simtul masurii. Direct legata de tactul pedagogic este si maiestria pedagogica, abordata ca sistem de insusiri care confera profesorului obtinerea de performante superioare in activitate, care de asemenea are un rol distinct in formarea portretului unui cadru didactic atat universitar, cat si preuniversitar, preliceal, prescolar. Anume maiestria inseamna a actiona diferentiat de la o situatie la alta in functie de factorii noi ce intervin, unii dintre ei avand caracter inedit si imprevizibil. Despre pedagogul care poseda maiestrie pedagogica, I. Nicola afirma ca este mai bun decat un profesionist, este un artist in meseria sa. Astfel, observam ca in opinia noastra un cadru didactic universitar trebuie sa dispuna de competente, tact i miestrie pedagogic, elemente ale personalitii profesorului, care l ajut natingerea scopului pe care l urmeaz prin profesiunea sa, crend imaginea unui profesor pozitiv i profesionist.In continuare vom prezenta un ir de caracteristici pe care considerm ca un cadru didactic trebuie sa le detina n mod obligator, imbinndu-le in activitate pentru a menine viu interesul elevilor, dar i pentru a le transmite n mod eficient cunotinele sale. n acest sens,stabilim c cadrul didactic trebuie s fie un entuziast nu doar n ceea ce privete material pe care o preda, deoarece elanul sau contagios cuprinde procesul educational in general. Manifestnd atitudini pozitive, pasiune si druire, el ncearca sa-i ptrund pe elevi de gndul c anume acesta este locul mplinirii sale, i nu altul. Un profesor model, trebuie sa fie un inovator care modific sau nlocuiete strategiile,tehnicile, textele atunci cnd a descoperit altele mai eficiente sau cnd cele existente au devenit plictisitoare sau sunt prea obositoare pentru elevi(concretizm, bazndu-ne chiar pe propria experien, ca de multe ori, indeosebi elevii din primul an de liceu se ciocnesc cu aceste probleme ca urmare a gradului insuficient de pregtire, a aptitudinilor i competenelor diferite, motiv pentru care muli dintre ei cedeaz cnd se ciocnesc cu materii la care profesorii predau materialul ntr-un mod n care acetia nu-l percep i nu l neleg). Din acest considerent, cadrul didactic inventeaza diverse combinaii de tehnologii, trebuie s poat adapta predarea la

diferitestiluri de nvare i n rezultat s prezinte subiectul din variate unghiuri de vedere, ceea ce va facilita intelegerea. Cadrul didactic trebuie s fie ghidul care conduce elevii spre perfecionarea deprinderilor i abilitilor de lucru i, totodat, i pune in situatia de a descoperi singuri soluia i de a invata din greeli. Returnand lucrarile la timp i cu avize constructive, disponibil s acorde oricnd asisten, profesorul dezvolt astfel responsabilitatea elevilor pentru actul de nvare i ncrederea in propriile forte, dar i pentru viitoarea activitate profesional. Consideram oportun prezenta in cadrul modelului profesorului, i a caracteristicii conform creia acesta ar trebui s tie cnd i cum s recurg la umor, fr a-1 considera un factor ce ar distrage atenia sau ar periclita educaia (profesionalizarea), n acest fel contribuind la crearea unei perioade de recreare, dup care studenii obinnd un anumit grad de dinamism i positivism, vor putea continua activitatea de studii sau cercetare.De asemenea, suntem de prerea c cadrul didactic ar fi bine s se caracterizeze prin putere de stimulare, imaginaie i entuziasm, fiind opus structurii care se definete prin inerie irutin. Eleviicu un puternic impuls cognitiv vor fi stimulai de acest model al profesorului,deoarece aceste cadre didactice sunt capabile s genereze efervescen intelectual, s creeze conflicte cognitive, s capteze interesul prin elemente de noutate. n general, considerm c profesorii plini devia, stimulativi, inventivi i entuziati fa de materia pe care o predau au mai mult succes, iar comportamentul elevilor este i el mai productiv sub influena acestui tip de stimulare. Aceast abilitate a profesorului de a evalua realist trebuinele celui care nva implic capaciti empatice,respectiv de transpunere n situaia elevuluii dorina de a-l nelege de pe poziiile lui. Este de dorit, n abordarea modelului cadrului didactic de a face referire la necesitatea profesorilor de a avea randament n prestaia efectuat i, pentru c magistrocentrismul i/sau pedocentrismul nu mai sunt orientrile dominante, ei trebuie s valorizeze relaia cu elevii . In acest fel, se afirm c profesorii eficieni trebuie s fie prietenoi, veseli, nelegtori, virtuoi, sociabili, custabilitate afectiv, s ntrein relaii personale bune, s fie plini de via, stimulatori, inventivi i entuziati fa de materia pe care o predau. Cu toate acestea vom stabili, c nu exist un anumit model ideal al cadrului didacticuniversitar, deoarece fiecare profesor reprezint o personalitate cu trsturile sale proprii, cu unele abiliti i capaciti ereditare transmise, cu vocaia de a fi profesor, cu unele competene nvate i obinute prin munc asidu pentru cei care vor cu adevrat s profeseze sau cu multe alte aspecte caracteristice, care transform fiecare cadru didactic intr-un model propriu, care pn la urm poate fi ideal pentru un student sau altul, de asemenea n funcie de exigenele, ateptrile icapacitile acestuia.

Astfel, determinm c fiecare elev i poate avea propriul model al profesorului la materiile cruia le frecventeaz din plcere i interes, n rezultat obinnd cunotinele i abilitile care l satisfac. In concluzie, identificam ca beneficiarul procesului de formare profesional (elevul), cauta si doreste de a gsi la cadrul su didactic: empatia; comunicativitatea; competena; tactul pedagogic; inteligena; creativitatea; obiectivitatea i nu n ultimul rnd, moralitatea, ca elemente ce sunt necesare a discerne valoarea i modelul profesoral.