Descoperirile din medicina regenerativa continua. Ficatul nu este singurul organ uman capabil de regenerare in mod natural.

Acestuia i se adauga si inima, care, prin contributia compusilor farmaceutici, dar si a factorilor de mediu favorabili, are capacitatea de a genera noi celule. Un nou medicament a fost descoperit, de aceasta data, care poate ajuta inima sa se repare singura si care a fost catalogat de British Heart Foundation drept Sfantul Graal al cercetarilor in domeniul inimii. Cercetatorii de la Universitatea College din Londra au pus bazele unui nou studiu prin cercetarea unui grup de celule care au capacitatea de a se transforma in diferite tipuri de tesut cardiac intr-un embrion. Potrivit studiului, prin administrarea, inaintea producerii unui atac de cord, a medicamentului denumit beta4- timosina , inima poate ajunge pana in punctul in care este capabila sa se repare singura, informeaza BBC. Aceasta descoperire ar putea imbunatati functia cardiaca a persoanelor care sufera un infarct de miocard. Studiul publicat in revista Nature a fost realizat pe soareci si prezinta rezultate imbucuratoare pentru medicina cardiovasculara regenerativa. Medicamentul nu ar putea fi disponibil pe piata decat in aproximativ zece ani. Cum actioneaza beta 4 timosina asupra inimii? Potrivit autorilor studiului, numarul persoanelor care decedeaza prin cardiopatie ischemica este in scadere. Cu toate acestea pacientii care sufera de afectiuni coronariene acute raman cu un grad de insuficienta cardiaca. Acest fapt este cauzat de pierderea functiei contractile a miocardului infarctizat. Prin administrarea medicamentului beta 4 -timosina, functia contractila a cordului ar putea fi ameliorata, iar impactul acestei schimbari asupra vietii pacientilor,care au supravietuit unui infarct ar putea fi unul foarte mare. Beta 4 timosina are proprietatea de a trezi celulele progenitoare derivate din epicard, care, la adulti, sunt inactive. Celulele epicardiale care imbraca muschiul inimii, pot fi, in cazul adultilor, activate si trimise in interior astfel incat sa dea nastere unor noi muschi cardiaci. Am observat o imbunatatire de 25% a fractiunii de ejectie in capacitatea inimii de a pompa sangele. Odata cu pomparea unei cantitati mai mari de sange, cicatricile tesutului au fost reduse, iar peretii inimii au devenit mai grosi, a declarat prof. Paul Riley de la Universitatea College din Londra, autor al studiului de fata, pentru BBC.

Directorul medical al Fundatiei Britanice a Inimii, Peter Weissberg, s-a aratat incantat fata de rezultatele actualului studiu, catalogandu-l drept Sfantul Graal al cercetarilor in domeniul inimii. Totusi Weissberg a avertizat ca scara de imbunatatire in randul animalelor nu este identica cu cea intalnita in randul oamenilor. In orice caz, chiar si o mica imbunatatire ar putea avea un impact dramatic asupra calitatii vietii oamenilor, a precizat Weissberg pentru BBC. Alte descoperiri recente in medicina cardiovasculara regenerativa: Telocitele cheia regenerarii inimii. Cercetatorii de la Institutul Victor Babes din Bucuresti sunt autorii descoperirii unor celule deosebit de interesante: telocitele. Acestea ar putea contribui la repararea pulmonara si la refacerea muschiului scheletic, alaturi de repararea cardiaca dupa infarctul miocardic. Telocitele, prezente in aproape toate organele corpului, coordoneaza prin intermediul prelungirilor extrem de lungi si subtiri alte tipuri celulare, stabilind cu acestea contacte de tip sinapse stromale. Grupul cercetatorilor romani condusi de Laurentiu Popescu a studiat prezenta telocitelor atat in organe cavitare ( inima, tub digestiv, plaman, uter, trompa uterina ), cat si necavitare (pancreas, glanda mamara, placenta), si in invelisul organelor (pleura, pericard, peritoneu). In decursul cercetarii, s-a pus accent pe implicarea de maxima importanta a telocitelor in recuperarea cardiaca dupa infarctul miocardic. Telocitele romneti refac mai bine inima dup infarct dect celulele stem, a demonstrat primul transplant experimental de telocite, realizat recent de oamenii de tiin chinezi. Oamenii de tiin de la Universitatea Ji Nan din Canton (Guangzhou) au realizat primul experiment cu telocite pe animale de laborator, pentru a confirma eficiena acestor celule descoperite de echipa profesorului doctor Laureniu Popescu n regenerarea inimii dup infarct. Experimentul a fost efectuat de echipa profesorului chinez D. Q. Cai. mbuntesc funcia inimii dup infarct Animalelor de laborator le-a fost indus un infarct experimental, prin blocarea unei artere coronare, dup care unora dintre animale li s-au injectat telocite, iar celorlalte doar celule stem. n mod normal, orice infarct miocardic afecteaz o anumit poriune a inimii. n centrul acestei poriuni nu se mai poate face nimic, este doar moarte. n marginile zonei respective exist sperana de supravieuire, de refacere. De aceea, aici au injectat cercettorii chinezi telocitele. Iar rezultatele au fost spectaculoase, explic prof. dr. Laureniu Popescu, cel care a descoperit telocitele mpreun cu echipa sa de la Institutul Naional de Patologie Victor Babe din Bucureti. Mai exact, rezultatele au artat c

dac se injecteaz telocite concomitent cu inducerea infarctului, poriunea afectat este mai mic. n plus, foarte important este faptul c, la dou sptmni de la transplantul de telocite, cantitatea de snge pompat de inim n circulaia corpului este cu 20%-30% mai mare dect simpla injectare a celulelor stem, subliniaz prof. dr. Popescu. Dac se injecteaz telocite concomitent cu inducerea infarctului, poriunea afectat este mai mic. n plus, foarte important este faptul c, la dou sptmni de la transplantul de telocite, cantitatea de snge pompat de inim n circulaia corpului este cu 20%-30% mai mare dect simpla injectare a celulelor stem. Rezultatele chinezilor, confirmate n Romnia Ulterior, echipa profesorului doctor Popescu a confirmat rezultatele obinute de cercettorii chinezi n laboratoarele Institutului Victor Babe. Am comparat inima animalelor de laborator sntoase cu cea a animalelor crora li s-a indus infarctul. Am observat c telocitele din zona marginal a infarctului se activeaz, ceea ce nseamn c aceste celule se mobilizeaz automat pentru repararea inimii, precizeaz prof. dr. Popescu. Descoperirea romnesc, premiat internaional Profesorul doctor Laureniu Popescu a primit, anul acesta, medalia de aur pentru merit din partea Academiei Internaionale de Cercetare Cardiovascular. Cinci dintre cercettorii care au mai primit aceast distincie de-a lungul timpului au ctigat deja premiul Nobel. Suntem martorii unei perioade n care medicina regenerativ face un pas enorm prin acest experiment. Dac lucrurile evolueaz n continuare ca i pn acum, putem spera la un premiu Nobel pentru profesorul Laureniu Popescu, spune prof. dr. Ioanel Sinescu, rectorul Universitii de Medicin i Farmacie Carol Davila din Bucureti. Urmeaz studiile pe oameni Urmtorul pas pn la punerea n practica obinuit a tratamentului infarctului cu telocite l reprezint studiile clinice, pe oameni. n acest moment, la Harvard este n curs de desfurare un studiu despre care nu pot spune multe lucruri. Dar anul viitor, n aprilie, dup ce voi face o vizit acolo, probabil c va ncepe primul studiu clinic, declar prof. dr. Popescu. Acest lucru nu se va putea realiza n Romnia ns, deoarece, potrivit specialistului, noi nu avem nici banii, nici tehnologia, dar nici echipa necesar pentru un astfel de studiu. Ce sunt telocitele Telocitele sunt sunt celule interstiiale cu prelungiri foarte lungi, numite telopode, care au fost descoperite pn n prezent n 25 de organe ale corpului. Descoperirea lor este extrem de important pentru c, potrivit descoperitorului lor, ele sunt cheia succesului tratamentelor cu celule stem n viitor. Cu toii avem un respect dogmatic, aproape religios pentru celulele stem. Nimeni nu-i poate nchipui c se poate face medicin regenerativ altfel dect cu celule stem. Totui, tratamentele cu celule stem care se folosesc de mai muli ani au mai

mult sau mai puin succes. De fapt, rezultatele unora dintre ele sunt cel mult ncurajatoare. Iar aceast formulare se folosete, de obicei pentru a ambala frumos un eec, spune prof. dr. Popescu. El crede c tratamentelor cu celule stem le lipsete ceva pentru a fi cu adevrat eficiente, iar acel ceva ar putea fi telocitele. n unele imagini surprinse cu microscopul se vede c telocitele ocrotesc celulele stem, ceea ce sugereaz c avem de-a face cu un tandem, explic specialistul.

Inimi umane crescute in laborator. Oamenii de stiinta au gasit cheia cresterii inimilor umane in laborator, astfel incat organele create din celule stem ar putea incepe sa bata in numai cateva saptamani din momentul in care au fost concepute. Pentru a da nastere organelor de laborator, oamenii de stiinta au utilizat celule stem care au capacitatea de a se transforma in diferite tipuri de tesut. Aceste organe sunt create prin eliminarea celulelor musculare din organele donatoare astfel incat tesutul conjunctiv al inimii sa fie lasat in urma. Urmatorul pas consta in injectarea de celule stem, care se multiplica si cresc in jurul acestei structuri, transformandu-se in celule sanatoase, potrivit Daily Mail. Inima artificiala. Pana de curand, singura optiune pe care pacientii care sufereau un atac de cord o aveau, era de a apela la transplantul de inima. Din pacate, in Statele Unite ale Americii cel putin, nu exista decat 2000 de persoane care beneficiaza anual de un transplant de inima, celelalte murind in asteptarea unui donator. Incepand din anul 2001, pacientiilor li s-a oferit o noua speranta, odata cu efectuarea primului transplant cu o inima artificiala de catre chirurgii de la Spitalul Evreiesc din Louisville, Kentucky. AbioCor este prima inima artificiala implantabila. Specialistii estimeaza ca aceasta inventie sa dubleze speranta de viata a pacientilor care sufera de boli cardiovasculare, informeaza Discovery Health. Problema cu primele inimi artificiale a fost aceea ca nu au reusit niciodata sa redea un ritm optim de pompare a sangelui, conform nevoilor pacientilor. Spre exemplu inima artificiala nu reuseste inca sa functioneze mai lent atunci cand o persoana este mai relaxata si mai alert atunci cand depune un efort mai mare. Insa de curand, profesorul Alain Carpentier a creat o noua inima artificiala care are capacitatea de a indeplini aceasta sarcina de

adaptare. Termenul de valabilitate al acestui mecanism este de noua ani si are o autonomie de pana la sase ore pentru o incarcare, potrivit France24.