Sunteți pe pagina 1din 15

GRILE CHIRURGIE

2008

e. curba ponderala 1. Primul simpton al apendicitei acute este: a. diaree b. voma c. constipatie d. durere abdominala e. subfebrilitate 2. Apendicita acuta la gravide este caracterizata prin: a. incidenta de 1/100 de sarcini b. este mai frecventa pe parcusul primelor doua trimstre c. pe masura dezvoltarii sarcinii diagnosticului devine mai dificil d. durerea abdominala si apararea musculara sunt absente e. leucopenia 3. Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica sunt: a. durata de spitalizare lunga b. diminuarea durerii c. scaderea infectiilor postoperatorii d. timpul operator scurt e. se poate efectua in anestezie locala 4. Factorii principali in mortalitatea prin apendicita acuta sunt: a. sexul b. varsta pacientului c. perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical d. lipsa tratamentului antibiotic e. alte imbolnaviri 5. Din punct de vedere macroscopic cancerul colo-rectal se poate prezenta sub urmatoarele forme: a. forma exofitica b. forma polipoida c. forma coloida d. eroziunea superficiala e. forma anulara 6. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului colo-rectal este caracterizat prin: a.tumora este limitata la mucoasa b. prezenta metastazelor limfoganglionare c. prezenta invaziei in organele invecinate d. tumora ajunge pana la subseroasa e. prezenta metastazelor la distanta 7. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste screening in cancerul colo-rectal la subiecti asimpomatici? a. testul sangerarii oculte b. palparea ganglionilor inghinali c. colonoscopia d. markerii tumorali 8. Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune: a. interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luni b. indepartarea aparatului sfincterian c. extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a limfonoduliilor regionali d. coborarea transanala a bontului sigmoidian e. jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea sfincterului 9. Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot produce prin: a. corpi straini cantonati la nivelul tumorii b. volvulusul tumoral urmat de necroza c. paraziti intestinali d. necroza partiala a tumorii e. distensie in amonte de tumora perforatia diastatica 10. Cancerul gastric schiros (linita plastica)se caracterizeaza prin: a. intereseaza numai mucoasa si submucoasa stomacului b. intereseaza toate straturile stomacului c. stomacul este destins d. are prognostic bun e. are prognostic foarte prost 11. Manifestari clinice ale cancerului gastric sunt: a. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul cardiei b. hematemeza masiva in peste 50% din cazuri c. anorexia d. greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul pilorului e. disfagie cand cancerul este localizat la nivelul cardiei 12. Tipuri de cancer gastric sunt: a. polipoid b. schiros (linita plastica) c. cu localizare superficiala d. ulcerativ e. necrotico-hemoragic 13. Semne clasice de neoplasm gastric avansat: a. ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga (nodulul lui Virchow) b. anorexia c. sangerari oculte d. nodul metastazic ombilical (nodulul Sister-Joseph) e. ascita masiva 14. Cancerul gastric precoce caracterizat prin: a. cancer limitat la seroasa stomacului
1

b. cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomacului c. tipul exofitic (I si IIA) sunt slab diferentiate d. tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiate e. tupurile morfologice ulcerative sunt bine diferentiate 15. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in primul rand: a. radioterapeutic b. chirurgical c. chimioterapeutic d. hormonoterapeutic e. imunoterapeutic 16. Gastrectomia radicala subtotala presupune: a. rezectia ligamentului gastrocolic b. ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origine c. gastroduodenostomie d. gastrojejunostomie e. ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac 17. Limfomul gastric este caracterizat prin: a. hemoragii digestive grave b. radioterapia ofera remisie pe termen lung c. apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale ale mucoasei d. satietate precoce e. ineficienta radioterapiei 18. Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin: a. are origine in musculatura srtiata a stomacului b. este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligne c. deseori atinge dimensiuni foarte mari d. se dezvolta in afara lumenului gastric e. raspandirea la distanta este precoce 19. In stadializarea TNM a cancerului gastric T3 reprezinta: a. tumora invadeaza structurile adiacente b. tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor adiacente c. tumora care depaseste musculatura proprie si se poate estinde in seroasa, dar nu prin aceasta d. tumora limtata la mucoasa si submucoasa e. tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana bazala 20. Peretele anterior al canalului inghinal este format din: a. fascia tranversalis b. aponevroza muschiului oblic extern c. muschiul transvers abdominal d. muschiul oblic intern e. teaca dreptilor abdominali

21. Hernia aparuta printre fibrele incrucisate linie albe este: a. hernia ombilicala b. hernia spiegel c. hernia subombilicala d. hernia epigastrica e. hernia lombara 22. Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a herniei inghinale este: a. incarcerarea b. ireductibilitatea c. atrofia testiculara d. strangularea e. pierderea dreptului de domiciliu 23. Zone herniare afectate mult mai rar sunt: a. regiunea femurala b. ombilicul c. gaurile obturatorii d. inciziile chirurgicale e. linia alba 24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei strangulate: a. vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa b. apare mai frecvent in cazut herniilor care au orificii mari c. produc durere intensa d. nu transmite impulsul atunci cand pacientul tuseste e. poate fi fatala 25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia omblicala: a. apare mai frecvent la barbati b. apare mai frecvent la femei c. ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crescuta a peretelui abdominal d. interventia chirurgicala clasica este hernioplastia Mayo e. strangularea colonului si ometului este destul de frecventa 26. Herniile inghinale pot fi: a. dobandite b. ereditare c. infectioase d. congenitale e. degenerative 27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul herniilor abdominale: a. la adultul tanar, fara tare organice, este suficienta purtarea unor brauri pentru rezolvarea herniei b. este simptomatic c. herniile abdominale reductibile nu necesita tratament d. braurile si centurile chirurgicale sunt utile pentru tratarea herniilor mici
2

e. atunci cand interventia chirurgicala este contraindicata f. in general, toate hernniile trebuie rezolvate chirurgical 28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a. herniile ainghinale pot fi directe sau indirecte b. la barbati, strangularea herniilor indirecte poate duce la strangularea concomitenta a cordonului spermatic si a testicolului c. herniile femurale sunt mai frecvente la barbati d. herniile femurale apar in special la multipare varstnice e. herniile femurale reductibile pot fi confundate cu o safena varicoasa 29. Referitor la herniile Spiegel, sunt false urmatoarele: a. apar prin tringhiul lombar superior Grynfeltt b. sunt rare c. apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la nivelul linie albe d. cu exceptia celor mari, dunt dificil de diagnosticat e. herniile prea mici pentru a fi diagnosticate clinic, se pot evidentia frecvent folosind ecografia si CT 30. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular, incriminate in otiopatogenia litiazei veziculare sunt: a. stenozele sclero-inflamatorii (tip cistic) b. modificarile distrofice crevico-cistice (adenomiomatoza, colesteroloza) c. anomalii congenitale ale sifonului (hiperplazia valvelor Heister) d. diskinezii cervico-cistice e. stenozele tumorale 31. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perfirare in peritoneu liber? a.1% b.5% c.10% d.25% e.50% 32. Complicatiile litiazei veziculare sunt: a. infectioase b. migratorii c. fistulare si perforative d. neoplazice e. hemoragice 33. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele afectiuni: a. ulcerul duodenal b. pancreatita conica c. peritonita de etiologie apendiculara d. colica renala dreapta e. colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din insuficienta cardiaca

34. Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare? a. latenta b. ulceroasa c. dureroasa d. dispeptica e. neoplazica 35. Litotritia extracorporeala in litiaza biliara este contraindicata in: a. sarcina b. absenta complicatiilor biliare c. ulcer gastro-duodenal d. calculi urici < 3 cm e. anevrism regional 36. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la: a. batrani b. politraumatizati c. cardiaci d. imunodeficitari e. pacienti diabetici 37. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica? a. forma hiperplazica b. forma catarala c. forma scleroatrofica d. forma gangrenoasa e. forma flegmonoasa 38. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical d origine biliara? a. fistulele bilio-digestive b. icterul mecanic c. fistulele bilio-biliare d. colecistita acuta e. hidropsul vezicular 39. In evolutia colecistitei acute poate aparea: a. plastonul vezicular b. plocolecistul c. peritonita biliara d. abcesul subhepatic e. degenerare maligna 40. Factori de risc implicati in etiologia cancerului mamar sunt: a. iradierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani b. mutatia genetica BRCA 2 c. varsta tanara d. multiparitatea, si alaptarea e. antecedentele familiare de cancer mamar 41. Caile principale de drenaj limfatic ale glandei mamare sunt reprezentate de:
3

a. calea axilara b. calea transpectorala c. calea presternala d. calea retrosternala e. calea mamara interna

d. absenta imaginilor hidroaerice e. imagini hidroaerice cu localizare craniala 48. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt: a. reechilibrarea bolnavului b. decompresiunea bolnavului c. rezolvarea cauzei de ocluzie d. profilaxia recidivelor e. eliminarea sursei de cantaminare bacteriene 49. In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe baza: a. presentei durerii si intreruperii tranzitului b. distensiei abdominale cu varsaturi c. aparare musculara generalizata cu varsaturi d. aspectului radiologic de imagini hirdoaerice e. dureri epigastrice insotite de hematemeza si melena 50. Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de: a. vascularizatia colonului b. dimensiunea colonului c. septicitatea colonului d. apendicectomia in antecedente e. inervatia colonului 51. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele abdominale este: a. ficatul b. stomacul c. vezica urinara d. splina e. pancreasul 52. Semnele locale abdominale in cazul leziunilor traumatice de splina sunt: a. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in umarul stang (semnul Kehr) b. durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in flancul stang (semnul kehr) c. semnul von Wahl d. semnul Balance e. semnul Courvoisier-Terrier 53. In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul terapeutic cuprinde: a. duodeno-pancreatectomia b. pancreatectomia subtotala c. colangiografia intraoperatorie d. pancreatectomia distala e. evaluarea ampulei 54. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari sunt cele: a. care se intind d la fundul de sac Douglas pana la polul superior renal b. care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul
4

42. Semnele clinice de alarma pentru tumprile maligne mamare sunt: a. tumoru de consistenta moale b. bine delimitate c. aderente de planurile superficiale si profunde d. manevra Tillaux pozitiva e. prezenta semnului cojii de portocala 43.Semnele mamaografice care pledeaza pentru malignitatea unei tumori mamare sunt: a. opacitatea cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa cu contur sters b. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate c. lipsa haloului peritumoral d. subtierea lizerelului cutanat e. prezenta macrocalcifierilor 44. Factorii de prognostic implicati in evolutia pacientelor operate cu cancer mamar sunt: a. volumul tumorii b. gradul de diferentiere c. ditarea ganglionilor axilari d. prezenta receptorilor hormonali e. nivelul glicemiei 45. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este: a. surda, continua b. brusca, instensa, continua c. sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratii d. mai putin violenta, cu evolutie progresiva e. intermitenta 46. Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare in: a. ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulare b. ocluzia joasa, prin tumori rectosigmoidiene c. peritonita d. ocluzia prin tumora ileo-cecala e. stenoze incomplete ale colonului 47. Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului este reprezentata de: a. imagini hidroaerice rare, mari, cu diametrul vertical mai mare b. imagini hidroaerice cu diametru lateral mai mare c. imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta, organizate in tuburi de orga sau trepte de scara

inferior renal c. care sunt localizate numai la nivelul bazinului d. nu exista o asemenea clasificare e. care cuprind intreg retroperitoneul 55. Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati sunt urmatoarele: a. bolnavi cu traumatisme craniene inchise b. bolnavi cu traumatisme craniene deschise c. bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamic d. bolnavi cu fracturi pelviene si sangerare semnificative e. bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc 56. Despre revarsatul Morel-Lavalle sunt adevarate afirmatiile: a. se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza b. este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare sau inferioare c. apare de obicei dupa impactul tangential al agentului vulnerant cu peretele abdominal profund d. la examenul clinic este prezent semnul Bouchacourt e. in revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si pansament compresiv 57. Semne obiective in socul hemoragic generat de traumatismele abdominale grave: a. tendinta la colaps b. contractura musculara c. varsaturi d. oligoanurie e. abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila 58. Manevra Pringle in traumatismele hepatice: a. consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului hepatic b. consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe artera hepatica comuna si vena porta c. nu trebuie sa depaseasca 15 minute in conditii de hipotermie locala si sistemica d. nu trebuie sa depaseasca 30 de minute in conditii de normotermie e. realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile abundente 59. Leziunea traumatica splenica de tip II include: a. hematom subcapsular<10cm b. ruptura splenica cu profunzime 1-3 cm c. hemtom cu diametru >5cm d. interesarea vaselor trabeculare e. ruptura<1 cm profunzime 60. Semnul CULLEN in pancreatita acuta este reprezentat de: a. echimoza sub ligamentul inghinal b. echimoza pe flancuri

c. echimoza periombilicala d. echimoza scrotala e. echimoza epigastrica 61. Pancreatita acuta la alcooloci este explicata prin: a. interventia factorului vascular b. pasajul calculilor prin tractul biliar c. spasmul oddian d. gastroduodenita cronica e. diskineziile duodenale 62. Durerea de pancreatita acuta: a. are debut lent, progresiv b. are debut brusc c. atinge intensitatea maxima in cateva zile d. atinge intensitatea maxima in cateva ore e. persista cel putin 3-4 zile 63. Tratamentul chirurgical in PA: a. vizeaza eliminarea litiazei biliare (la cele de cauza litiazica) b. nu are obiect decat in momentul constituirii necrozelor infectate c. isi propune oprirea evolurie bolii prin decapsulare pancreatica sau foraj pancreatic d. in cazul pancreatite necrotico-hemoragice de referinta este necrosectomia, cu menajarea pancreasului sanatos e. in cazul pancreatitei necrotico-hemoragice d referinta sunt rezectiile pancreatice reglate 64. In algoritmul terapeutic al necrozei pancreatice obiectivate CT, care atitudine nu este adecvata: a. debridare in cazul necrozei infectate b. observare in cazul necrozei neinfectate c. laparotomie precoce in afara unor perforatii gastrointestinale precoce d. interventie pt. oprirea unei hemoragii determinate de un fuzeu necrozant e. sfincterotomie endoscopica pt. rezolvarea calculului inclavat in papila 65. Complicatiile evolutive propriu-zese ale pancreatitei acute sunt: a. tumora de cap de pancreas b. sechestrul pancreatic c. abcesul pancreatic d. pancreatita cronica e. pseudochistul pancreatic 66. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei MSOF pe parcusul primei saptamani a PA sunt: a. infectia pancreatica b. hipoxia c. abcesul pancreatic d. organizarea necrozei e. socul circulator
5

67. Referitor la scorul Baltasar din PA, urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: a. este o clasificare clinica b. stadiul C reprezinta inflamarea pancreasului si tesutului peripancreatic cu conservarea conturului glandular c. stadiul B arata un pancreas marit de volum cu contur pastrat d. dadiul D arata prezenta unei colectii pripancreatice e. cuprinde 4 stadii 68. Scopul terapiei in PA este reprezentat de: a. stoparea progresiunii locale a bolii b. antibioticoterapie profilactica c. profilaxia instalarii insuficientei organelor tinta d. nutritie parentala agresiva e. bolnavii cu fome grave pot fi operati in urgenta imediata 69. Diagnosticul biologic din pancreatita acuta arata cresterea: a. amilazemiei b. amilazuriei c. glicemiei d. lipazemiei e. calcemiei 70. Hemoragia colonica poate avea ca surse: a. angiodisplazia b. colita ulcerativa c. diverticuloza d. neoplazii e. invaginatia 71. Cele mai frecvente cauze de HDI la adolescenti si tineri sunt: a. diverticulul Meckel b. boli inflamatorii intestinale c. tumori maligne d. diverticuloza e. polipi 72. Hemoragia de la nivelul intestinului subtire poate fi determinata de: a. sindromul Mallory-Weiss b. varice intestinale c. tromboza mezenterica d. invaginatia intestinala e. infectii enterice 73. Urmatoarele considerente referitoare la TIPS nu sunt adevarate: a. accesul se realizeaza prin intermediul punctiei venei hepatice b. este creat un canal intraparenchimatos intre vena hepatica si un ram major al venei porte

c. se foloseste un cateter cu balonas d. se insera stent din metal expandabil cu diamet. de 10mm e. este folosit la pacientii cu hemoragie cronica determinate de hipertensiunei portala 74. Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stress sunt adevarate: a. ulcerul Curling apare la arsi b. ulcerul Curling apare in traumatismele craniene c. ulcerul Cushing apare la arsi d. ulcerul Cushing apare in traumatismele craniene e. apare dupa interventii chirurgicale 75. Leziunile angiodisplazice ale colonului apar mai frecvent la nivelul urmatoarelor segmente: a. cec b. colon drept c. colon stang d. flexura splenica e. colon sigmoid 76. Poate reprezenta cauza de HDS consumul urmatoarelor substante: a. salicilati b. steroizi c. beta-blocante d. anticoagulante orale e. alcool 77. In hemoragiile de la nivelul intestinului subtire arteriografia: a. indentifica locul hemoragiei cand rata sangerarii este ~1 - 2ml/min b. poate indentifica tumori sangerande, malformatii arteriovenoase sau angiodisplazia c. evidentiaza hemoragii cu debit de 0,1 0,2 ml/min d. poate fi repetata in decurs de 30 de ore daca sangerarea e intermitenta e. nu are nici o valoare 78. Pacient in varsta de 58 de ani, cunoscut potator se prezinta in serviciul de urgenta cu hematemeza, TA:90/60 mm hg, AV:100/min. la examenul clinic se observa: tegumente icterice, abdomen globulos cu desen vascular accentuat. Cauza cea mai probabila de HDS este: a. ulcer duodenal b. esofagita de reflux c. varice esofagiene din ciroza hepatica d. sindrom Mallory-weiss e. ulcer gastric 79. Ocluzia intestinala datorata diverticulului Meckel se poate produce prin: a. invaginagie
6

b. ghem de ascarizi c. torsiune in jurur axului d. corp strain diverticular e. brida diverticulo-ombilicala 80. Simpomatologia digestiva in Boala Crohn cuprinde: a. ulceratii ale cavitatii bucale b. diaree cronica c. steatoree d. prurit anal e. dureri colicative

86. Principalele afectiuni cu care trebuie facut diagnosticul diferential al formei cronice de Boana Crohn sunt: a. colita ulceroasa b. dizenteria c. febra tifoida d. tuberculoza ileocecala e. abcesul douglasului 87. Desi inconstant, semnul patognomonic al investigatiei intestinale la sugar este: a. varsatura b. distensia abdominala c. eruptia cutanata d. rectoragia e. diareea 88. Tratamentul chirurgical al invaginatiei intestinale poate consta din: a. dezinvaginare prin mulgere b. piloroplastie c. enteropexie d. colostomie e. rezectie segmentara de intestin 89. Fracturile costale sunt mai frecvente la: a. copii b. adulti c. femei d. barbati e. varstnici 90. Gravitatea fracturilor costale este in functie de: a. topografie b. sex c. teren biologic d. numarul fracturilor e. mecanismul de producere 91. Caracteristicile fracturilor sternale sunt urmatoarele: a. durere la nivel sternal b. hematom presternal c. tulburari de ritm cardiac d. depresiune la palpare e. crepitatie osoasa cu senzatie de declic la nivel sternal 92. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la voletul costal? a. apare doar in fracturile sternale cu deplasare b. apare ca urmare a fracturilor costale multiple (cel putin 2 coaste), coastele fiind fracturate in cel putin doua puncte c. formeaza un bloc costal ce se mobilizeaza in timpul miscarilor respiratorii independent de restul cutiei
7

81. Complicatiile posibile ale Bolii Crohn sunt: a. amiloidoza b. insuficienta hepato-renala c. ocluzia intestinala d. fistulele e. malignizarea 82. Principiile tratamentului chirurgical in Boala Crohn sunt: a. tratamentul chirurgical reprezinta tratamentul de electie b. tratamentul chirurgical este indicat cat mai tarziu posibil c. tratamentul chirurgical este rezervat complicatiilor d. tratamentul chirurgical este indicat in formele acute e. exereza chirurgicala a leziunilor trebuie sa fie cat mai extinsa 83. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice sindromului carcinoid? a. flush-ul b. nistagmusul c. edemul Quincke d. wheezing-ul e. caracterul paroxistic al manifestarilor 84. Hemoragia digestiva superioara produsa la nivelul diverticulului Meckel se produc datorita: a. stagnarii bolului alimentar la acest nivel b. hipertoniei parasimpatice transmise pe calea nervilor vagi c. heterotopiei mucoase gastrice de la nivelul diverticulului d. stazei venoase din peretele diverticular e. cunsumului de antiinflamatorii nesteroidice 85. Tratamentul chirurgical al complicatiilor diverticulului Meckel presupune una din urmatoarele proceduri: a. diverticulectomie b. excizie cuneiforma c. enterectomie segmentara d. vagotomie e. derivatie interna

toracice d. apare doar in fracturile arcurilor costale anterioare e. nu este insotit de fractura costala 93. Care din sindroamele de mai jos sunt prezente in hemotoracele posttraumatic? a. sindromul infectios b. sindromul dezechilibrelor acido-bazice si hidroelectrolitice c. sindromul de perete toracic moale d. sindromul de obstructie a cailor aeriene superioare e. sindromul de compresiune pleuro-pulmonara 94. In hemotoracele posttraumatic apare: a. anemie marcata b. insuficienta circulatorie c. respiratie paradoxala d. perturbarea circulatiei venoase de intoarcere mai ales in hemotoracele mare e. bradipnee 95. Pneumotoracele total unilateral posttraumatic determina: a. deplasare mediastinala cu afectarea plamanului nelezat b. deplasarea mediastinala cu afectarea circulatiei venoase de intoarcere c. cresterea rezistentei vasculare pulmonare cu tulburari de hemodinamica si insuficienta respiratorie d. respiratie paradoxala e. balans mediastal 96. Leziunile traheo-bronsice apar prin urmatoarele mecanisme: a. compresiune antero-posterioara violenta a toracelui b. compresiune latero-laterala violenta a toracelui c. cresterea brusca a presiunii intratraheale la traumatismele toracice surprinse cu glota inchisa d. efectul de forfecare produs de miscarea brusca a traheei in raport cu un punct fix e. lovitura directa cu gatul in hiperextensie 97. Tratamentul conservator al leziunilor traheobronsice se practica doar in: a. caz de enfizem subcutanat b. cand leziunile sunt limitate la traheea cervicala c. cand leziunile sunt insotite cu revarsat hematic pleural d. leziuni longitudinale reduse ale membranei traheale posterioare e. leziune bronsica sub 1/3 din circumferinta bronsiei principale, dupa pleurostomie 98. In traumatismele toracice ruptura pulmonara este rezultatul: a. fracturilor costale b. contuziilor posterioare c. plagilor nepenetrante

d. hipertensiunea bronho-pulmonara la expir in conditii de compresiune sau decelerare la subiectii surprinsi cu glota inchisa e. acumulari de sange in cavitatea pleurala 99. Care din urmatoarele complicatii sunt caracteristice vomicii hidatice? a. hipertensiunea pulmonara b. inundatia traheo-bronsica cu sindrom Mendelson c. soc anafilactic d. hemoptizia pre sau post vomica e. supuratia lojei chistice 100. Care din urmatoarele semne si simptome fac parte din triada caracteristica simptomatologiei carcionoidului bronsic? a. tusea b. vomica c. hemoptizia d. dispneaa e. infectii intercurente 101. Semnele radiologice caracteristice pentru hamartomul pulmonar sunt: a. masa tumorala bine conturata b. localizare centrala c. localizare periferica d. localizare frecventa in campul pulmonar inferior e. margini boselate sau lobulate 102. Leiomiomul pulmonar apare mai frecvent: a. la tineri b. la sexul feminin c. la varstnici d. la sexul masculin e. nu are importanta sexul sau varsta 103. Care din factorii de mediu de mai jos sunt incriminati in etiologia cancerului bronhopulmonar? a. alcoolul b. fumatul c. consumul de antiinflamatorii nesteroidiene d. expunerea profesionala la hidrocarburi, azbest si radiatii ionizate e. poluarea atmosferica 104. Care din urmatoarele aspecte anatomo-patologice sunt caracteristice pentru carcinomul bronhopulmonar cu celule mici? a. prinde rapid hilul si ganglionii mediastinali b. apare pe cicatrici pulmonare si fibroze intestitiale c. crestere lenta cu metastazare tarzie d. cea mai agresiva forma de cancer pulmonar e. are tendita la cheratinizare cu formare de perle epiteliale
8

105. Care sunt dsediile cele mai frecvente de metastazare a cancerului bronhopulmonar? a. pancreas b. creierul c. ficatul d. sistemul osos e. suprarenalele 106. Care sunt semnele caracteristice ale triadei Gaillard ce apare in pneumotoracele spontan? a. timpanism b. absenta murmurului vezicular c. absenta vibratiilor vocale d. matitate e. raluri sibilante 107. Care din semnele de mai jos sunt semne de certitudine pentru abcesul pulmonar? a. leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta b. sputa fetida c. examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ din aspiratul figrinoscopic protejat d. raspuns prompt la penicilinoterapie e. prezenta unor surse endugene de bacterii anaerobe 108. Bronsiectaziile pot fi: a. dobandite b. ereditare c. congenitale d. asociate unor dezordini imunologice e. idiopatice 109. Carciomul hepatocelular poate debuta inaintea aparitiei leziunilor de ciroza hepatica doar in: a. infectia cu virus B b. infectia cu virus C c. hemocromatoza d. alcoolism e. nu apare numai pe leziuni de ciroza 110. Cancerul hepatocelular este o tumora: a. dura b. moale c. de culoare maroniu deschis d. de culoare violacee e. de culoare rosie 111. Care din urmatoarele semne apar frecvent in colangiocarcinom? a. diaree b. hepatomegalie c. varsaturi d. durere abdominala e. icter

112. Care sunt formele anatomo-patologice clasice descrise pentru carcinomul hepatocelular? a. forma infiltrativa b. forma expansiva c. forma nodulara d. forma masiva e. forma difuza 113. Care din elementele biologice de mai jos sunt adevarate pentru carcinomul hepatocelular? a. leucocitoza b. anemie c. VSH crescut d. alfa fetoproteina si des-gama-carboxiprotrombina crescute e. fosfataza alcalina crescuta 114. Propagarea neoplazica a cancerului esofagian se realizeaza pe urmatoarele cai: a. invazia transmurala b. extensia extramurala c. extensia la organele vecine d. invazia limfatica locoregionala e. invazia sistemica 115. Clasificarea standard a gradelor disfagiei este urmatoarea: a. deglutitie inversata b. dificultati ocazionale de deglutitie c. deglutitie doar pentru alimente semisolide sau pasate d. deglutitie numai pentru saliva e. deglutitie absenta pentru saliva 116. Dezideratele tratamentului chirurgical in cancerul esofagian sunt: a. suprimarea tesutului neoplazic b. restabilirea posibilitaii de alimentatie c. atenuarea disfagiei d. prevenirea recidivelor e. mentinerea functiei tractului alimentar 117. Pentru cancerul esofagian mediastinal superior, interventiile chirurgicale indicate sunt: a. esofagectomia prin triplu abord b. esofagectomia prin sternotomie mediana c. bypass-ul cu stomac sau colon d. esofagectomia transhiatala e. eso-gastrectomia 118. Care dintre afectiunile urmatoare nu constituie contraindicatie pentru rezectia simpla paliativa in cancerul esofagian: a. metastaze hepatice izolate, rezecabile b. disfagie severa c. pleurezie maligna d. invazie mediastinala
9

e. insamantare sistemica 119. Prevalenta acalaziei cardiei este de: a. 2 la 100000 locuitori b. 4 la 100000 locuitori c. 6 la 100000 locuitori d. 8 la 100000 locuitori e. 10 la 100000 locuitori 120. Debutul simptomatologiei acalaziei cardiei se face prin: a. disfonie b. disfagie c. ataraxie d. regurgitatii e. pierdere ponderala 121. Semnul radiologic caracteristic in acalazia cardiei este: a. imaginea hidro-aerica b. devierea mediastinului c. absenta pungii cu aer a stomacului d. aerocolia de transvers e. gastroptoza 122. Pseudoacalazia se caracterizeaza prin: a. disfagie progresiva b. durere toracica c. regurgitatii d. sialoree e. pierdere ponderala 123. Tripla operatoe Gavriliu in tratamentul acalaziei cardiei consta in: a. cardiomiotomie extramucoasa Heller b. vagotomie tronculara c. fundoplicatie Dor d. miomectomie ventrala extramucoasa a pilorului e. piloroplastie 124. Boala hemoroidala este: a. boala mecanica b. boala vasculara c. boala musculara d. boala alimentara e. boala sociala 125. Clasificarea stadiala a hemoroizilor nu cuprinde: a. stadiul 0 b. stadiul I c. stadiul II d. stadiul III e. stadiul IV

126. Tipurile de tratament ambulator al manifestarrilor inflamatorii si dureroase ale hemoroizilor sunt: a. trombectomia b. infiltratia intraedematoasa c. injectia intrafemurala d. infiltratia intrasficteriana e. fotocoagularea laser 127. Secventa patognomonica in fisura anala este: a. scaun sangerare durere b. scaun interval liber durere c. durere recoragie diaree d. durere eliminare de scaun patologic disparitia durerii e. scaun durere sangerare 128. Diagnosticul diferential al fisurii anale se face cu: a. cancerul anal b. abcesele perianale c. sancrul sifilitic d. ulceratia nala a bolii Crohn e. ragadele sau fisurile lineare 129. Tratamentul medical specfic al fisurii anale consta in: a. antialgice b. tonice vasculare c. miorelaxante d. vitamine complex B e. nu exista tratament medical specific 130. Conform teoriei glandular canaliculare, supuratia perianala evolueaza in urmatoarele stadii: a. staza venoasa ce favorizeaza infectia b. abces initial centrat pe o glanda infectata c. confluarea abceselor d. extensia in spatiile intersfincteriene inalte sau joase e. deschiderea la piele sau in rect 131. Diagnosticul abceselor perianale este sugerat de: a. un sindrom dureros anal b. stare febrila sau subfebrila c. tumefactie vizibila si palpabila cu caractere inflamatorii d. tuseu rectal dureros e. rectoragie 132. Care dintre urmatoarele tipuri de fistule perianale nu face parte din clasificarea Parks: a. fistule intersfincteriene b. fistule extrasfincteriene c. fistule complexe d. fistule transsfincteriene e. fistule combinate 133. Principii generale de tratament chirurgical in abcesele anale: a. interventia precoce fara a astepta colectarea
10

b. injectarea de albastru de metil pe traiectul fistulos c. deschiderea larga si corecta a abcesului d. descoperirea orificiului primar, a criptei incriminate si distrugerea ei e. sutura mucoasei anale pentru a preveni recidiva 134. Tabloul clinic al tiroidei acute cuprinde: a. febra, frisoane b. durere in regiunea cervicala anterioara c. tahicardie d. disfagie, disfonie e. dispnee 135. Examenul biologic in tiroidita acuta evidentiaza: a. leucocitoza b. VSH crescut c. PBI moderat crescut d. RIC foarte scazut e. RIC foarte crescut 136. Diagnosticul diferential al tiroiditelor acute se face cu: a. parotiditele acute b. congestia tiroidiana intrapartum c. gusa cu hemoragie interstitiala d. cancerul tiroidian e. flegmoanele gatului 137. Tratamentul tiroiditei acute consta in: a. repaus b. comprese alcolizate c. antiinflamatorii d. antibioterapie e. T4 sau extracte tiroidiene 138. Factorii care pot duce la perturbarea sintezei hormonilor tiroidieni: a. excesul iodului din apa, sol, alimente b. alimente gusogene c. medicamente d. surmenaj e. defecte enzimatice transmise autozomal recesiv 139. In functie de volum gusa se clasifica in: a. gusa mica b. gusa medie c. gusa mare d. gusa voluminoasa e. gusa ponjanta 140. Fenomenele de cpresie in gusa apar pe: a. venele jugulare (cianoza fetei, epistaxis, cefalee, turgescenta jugularelor) b. arterele carotide (tulburari ischemice cerebrale) c. nervul recurent (pareza recurentiala, disfagie, voce bitonala)

d. simpaticul cervical (sdr. Claude Bernard Horner midriaza, exoftalmie, ptoza palpebrala) e. trahee (tiraj, cornaj) 141. Explorarile morfologice in gusa constau in: a. radiografie cervicala si toracica b. trazit baritat esofagian c. scintigrafia tiroidiana d. RIC e. punctia, biopsia, aspiratia 142. Diagnosticul diferential al gusei se face cu: a. tiroida b. cancerul tiroidian c. parotidita abcedata d. chisturi branhiale e. adenopatii cervicale laterale 143. Diagnosticul de stadilitate al gusei cuprinde: a. stadiul asimptomatic b. stadiul oligosimptomatic c. stadiul endocrinopatic d. stadiul visceropat e. stadiul neuropat 144. Explorarile paraclinice utile in diagnosticul unui nodul tiroidian solidar sunt: a. formula leucocitara b. scintigrafia tiroidiana c. ecografia tiroidiana d. efecte de frenaj tirotrop e. citodiagnosticul 145. Coplicatiile gusei sunt: a. complicatiile mecanice date de compresie b. fistula c. hemoragia interstitiala d. strumita e. hipertiroidizare 146. Manifestarile generale in hipertiroidie sunt: a. pierderea ponderala b. piele calda, moale c. temperatura centrala moderat scazuta d. termofobia e. sudoratia 147. Criteriul paraclinic de certitudine in boala Graves este: a. T3, T4 crescute b. TSH seric scazut c. RIC crescut d. prezenta atc antireceptori TSH e. punctia biopsie
11

148. Tabloul clinic al tireotoxicozei: a. scadere ponderala b. oboseala, nervozitate c. somnolenta d. termofobia e. tremuraturile 149. Momentul operator oprim in hipertiroidie este dat de: a. stabilizarea pulsului in jur de 100/min b. somnul este odihnitor si ling c. subiectiv nu mai acuza fotofobie d. obiectiv-stabil sau usoara crestere ponderala e. normalizarea metabolismului 150. Cauzele si elementele de risc in cancerul tiroidian sunt: a. radiatiile ionizate (terapeutice) b. factori genetici c. tulburari metabolice congenitale d. carenta de iod e. iradiere accidentala 151. Tratamentul cancerului tiroidian cuprinde: a. chirurgia b. hormonoterapia c. tratamentul cu Iod d. iradierea externa e. chimioterapia 152. Vena Giacomini face legatura intre: a. vena safena magna si vena safena parva b. vena safena magna si vena femurala c. vena safena parva si vena poplitee d. vena safena magna si venele perforante ale coapsei e. vena safena parva si venele comunicante ale gambei 153. Semnul Trendelenburg I semnifica: a. insuficienta venelor perforante b. insuficienta venelor comunicante c. insuficienta ostila a venesei safene interne d. insuficienta sistemului venos profund e. insuficienta ventriculara stanga 154. Explorarile paraclinice neinvazive in diagnosticul varicelor sunt: a. untrasonografia Doppler b. dopplerduplex c. ecodoppler d. flebografia e. testul Linton 155. Tipurile de varice sunt: a. teleangiectaziile b. venele lenticulare c. varice ale colateralelor venelor safene

d. varice tronculare e. varice in teritoriul unor vene perforante insuficiente 156. Factorii etiopatogenetici generali interni incriminati in aparitia varicelor hidrostatice sunt: a. avitaminozele b. infectiile c. obezitatea d. sarcina e. factorul endocrin 157. Etipoatogenia varicelor secundare este: a. ereditara b. posttrombotica c. compresiune pe trunchiuri principale venoase d. traumatisme externe ale venelor e. fistule arteriovenoase 158. Sindromul Parks-Weber se datoreaza: a. compresiei pe trunchiurile venoase principale b. trombozei venoase profunde c. fistulei arteriovenoase congenitale d. tromboflebitei superficiale e. varicoflebitei migratorii 159. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza prin: a. varice b. alungire hipertrofica a membrului c. limfebem d. ahgiom plan tuberos e. prezenta fistulelor arteriovenoase 160. Factorii care ingreuneaza circulatie venoasa sunt: a. forta gravitationala b. vascozitatea sangelui c. presa abdominala d. tonusul peretelui venos e. pulsatia arterelor paravenoase 161. Venele perforante Cockett fac legatura intre: a. vena safena interna si vena tibiala posterioara b. arcul venos posterior al gambei si venele tibiale posterioare c. vena safena externa si vena poplitee d. vena safena interna si vena femurala e. vena peroneala si venele dorsale ale piciorului 162. Terapia anticoagulanta cu heparina urmareste: a. prevenirea extensiei trombozei b. lizarea cheagurilor recente c. limitarea formarii coagulilor intracardiaci d. inhibarea sinteze protombinei e. inhibarea factorilor de coagulare VII, IX si X
12

163. Cea mai frecventa forma de embolie arteriala este: a. trombembolia b. embolia grasoasa c. embolia gazoasa d. embolia tumorala e. corpi straini 164. Din punct de vedere etiologic arteriopatiile cronice obliterante se clasifica in: a. arteriopatii traumatice b. arteriopatii infectioase c. arteriopatii metabolica d. trombangeita oblitareanta e. arteriopatii viscerante 165. Tratamentul chirurgical al ischemiei periferice trebuie efectuat in: a. primele 10 ore de la debut b. primele 24 ore de la debut c. primele 6 ore de la debut d. primele 12 ore de la debut e. primele 72 ore de la debut 166. Teoriile care explica modalitatea de aparitie a placii de aterom sunt: a. teoria musculo-secretorie b. teoria trombogenetica c. teoria mecanica d. teoria chimica e. teoria plurifactoriala 167. Factorii de risc in etiologia arteriopatiilor cronice obstructive sunt: a. hipercolesterolemia b. hipertrigliceridemia c. diabetul d. hipertensiunea arteriala e. miopia 168. Terapia postoperatorie cu trombostop din ischemia acuta periferica se face timp de: a. 6- 12 de ore d. 24 - 48 de ore c. 4 6 luni d. 4 6 saptamani e. 12 luni 169. Indicatiile splenectomiei diagnostice sunt: a. tumori splenice de etiologie neprecizata b. limfoamele Hodgkin (stadiul I A, II B) c. limfoame non- Hodgkin d. tumori splenice metastatice e. tuberculoza splenica 170. Chistul hidatic hepatic se datoreaza infetarii cu: a. giardia lamblia

b. echinococcus granulosus c. E. Colli d. echinococcus multilocularis e. psudomonas aeruginosa 171. Anatomic embrionul hexacant este format din : a. cuticula b. scolex c. memebrana proligera d. gat e. strobila 172. Explorarile serologice si biologice sugestive pentru chistul hidatic hepatic sunt: a. eozinofilia b. limforagia c. testul intradermic Cassoni pozitiv d. testul ELISA e. hemoglobinuria 173. Simptomatologia rupturii chistului hidatic in caile biliare cuprinde: a. icterul mecanic b. angiocolita acuta c. contractura abdominala d. diaree e. hemobilie 174. Dintre procedeele chirurgicale care extirpa total sau partial adventicea fac parte: a. chistotomia cu drenajul extern al cavitatii restante b. chistectomia totala c. chistectomia partiala Lagrot d. anastomozele chisto-digestive e. tratamentul percutan 175. Semnele clinice caracteristice peritonitelor acute sunt: a. apararea musculara b. contractura musculara c. hiperestezia cutanata d. semnul Blumberg e. hematemeza 176. Semnele paraclinice caracteristice peritonitelor acute sunt: a. pneumoperitoneul la radiografia abdominala pe gol b. prezenta de lichid liber pertoneal evidentiata ecografic c. anemia severa d. trombocitoza e. leucocitoza 177. Gemenii implicati in peritonitele apendiculare sunt: a. E. Colli b. bacterii gram negative
13

c. anaerobi d. candida e. staphiloccoci 178. Obiectivele tratamentului chirurgical in peritonitele acute cuprind: a. antibioterapie cu spectru lung b. eliminarea sursei de contamiare c. lavajul peritoneal d. drenajul peritoneal e. antibioterapie in functie de antibiograma 179. Dintre peritonitele primare fac parte: a. ulcerul duodenal parforat b. apendicita acuta perforata c. coleperitoneul d. peritonita bacteriana spontana la copii cu sindrom nefrotic e. peritonita bacteriana spontana la cirotic 180. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului de pancreas sunt: a. menarha precoce b. multiparitatea c. fumatul d. regimul alimentar bogat in lipide e. litiza biliara 181. Urmatoarele afirmatii privind cancerul de pancreas sunt adevarate: a. icterul apare precoce in formele cefalice b. semnul Couvoisier Terrier apare in formele caudale c. pruritul se asociaza icterului obstructiv d. tumora palpabila apare in stadiile precoce ale bolii e. diareea grasoasa (steatoreea) apare datorita insuficienteai pancreatice 182. Triada simptomatica caracteristica pentru cancerul de cap de pancreas cuprinde: a. durere b. febra c. frison d. icter e. scadere severa in greutate 183. Interventiile paleative pentru retentia biliara in cancerul de cap de pancreas pot fi: a. colecistostomia b. duodenopancreatectomia cefalica c. spleno-pancreatectomia d. coledoco-duodenoanastomoza e. endoprotezarea endoscoipica 184. Operatiile radicale pentru cancerul cefalopancreatic sunt: a. coledoco-jejunostomia pe ansa Y Roux

b. duodenopancreatectomia cefalica c. duodenopancreatectomia cefalic cu prezervarea pilorului d. wirsungo-jejunoanastomoza e. alcolizarea plexului celiac 185. Factorii genetici implicati in etiologia cancerului mamar sunt: a. mutatia genetica p 11 b. mutatia genetica BRCA 1 c. mutatia genetica BRCA 2 d. mutatia genetica c-HER( neu ) e. mutatia genetica D 21 186. Manevra de determinare a mobilitatii tumorilor mamare fata de muschul pectoral poarta numele de: a. manevra Tillaux b. manevra Velpau c. semnul pectoralului d. manevra Mondor e. manevra Mandel 187. Boala Paget a sanului este caracterizata de: a. ulceratie mamelonara b. adenopatie axilara ca prim semn al bolii c. tumora exulcerata d. retractia mamelonului e. exematizarea mamelonului 188. Ocluziile intestinale prin obstructie pot apare prin: a. corpi straini intralumenali b. compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal c. leziuni parietale intestinale congenitale d. invazia limfatica locoregionala e. invazia sistemica 189. Paralizia musculaturii intestinale realizeaza: a. peritonita b. aparare musculara c. ileus paralitic d. parforatie intestinala e. durere 190. Secretia zilnica a tubului digestiv normal este de: a. 3 5 litri b. 5 7 litri c. 7 9 litri d. 9 11 litri e. sub 1 litru 191. In clinica ocluziilor intestinale nu apare: a. durerea b. varsatura c. febra d. intreruperea tranzitului e. distensia abdominal
14

192. Aspectul radiologic de ocluzie este dat de: a. imaginile hidro-aerice b. aerocolie c. pneumoperitoneu d. disparitia bulei de gas gastrice e. nu exista imagine eadiologica caracteristica 193. Obiectivele tratamentului ocluziilor intestinale sunt: a. reechilibrarea bolnavului b. administrarea de sange c. decompresiunea d. rezolvarea cauzei de ocluzie e. profilaxia recidivelor 194. Principalele elemente de diagnostic in ischemia acuta mezenterica sunt: a. tahicardia paroxistica b. durerea adbominala severa neinfluentata de analgetice c. hipotensiunea arteriala d. enteroragia e. distensia abdominala

15