Sunteți pe pagina 1din 12

1.Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept: a)definiti notiunea ram drept constit:drept.

constitutional-ramura prncipala a sistemului de drept alcatuita din ansamblu unitar de norme juridike cuprinse prioritar in constitutie prin care se reglementeaza :relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale. b)determinati oboectul si met ramurii drept constit-obiectul raportului dreptului constitutional il constituie relatiile sociale funadamentale,ce apr in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterilor de stat; dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Conform teoriei generale a dreptului orice ramura de drept are propriu obiect si metoda de reglementare a relatiilor sociale.dreptul constitutional in reglementarea relatiilor sociale fundamentale foloseste in marea majoritate a cazurilor:metoda imperativa si metoda dispozitiva.Esenta metodei imperative se rezuma la aceea ca dreptul in procesul reglementarii relatiilor sociale fundamentale nu permit niki o abatere de la dispozitiile normelor date.Esenta metodei dispozitive consta in acordarea drepturilor subiectiilor de drept constitutional de a savarsi actiuni concrete determinate de coordonarea manifestarilor de vointa ale acestor subiecti.Aceasta metoda se aplica in cazul reglementarii statutului juridik al persoanei si ueori in cazul determinarii atributiilor unor autoritati publice. c)formulate partic distinctive ale ob si met ram dc:in lit de specialitate sunt evidentiate urmatoarele partic ale Dc:*rolul deosebit si importanta lord at fiind ca ele reglementeaza cele mai import relatii sociale ce tin de oranduirea sociala.*spectrul lor de cuprindere a sferei a problemelor de reglementare.*multitudinea normelor de reglement generala.*prezenta larga a mai nultor categ de norme(norme declaratii,norme principii,norme scopuri.norme definitii).*preminenta normelor imperative*forta juridika suprema a normelor constit*proced specifica de adoptare,modificare sau abrogare a normelor const. 2.Raportul de drept. a)definiti raport de drept constit si not subiect raport juridik:reprezinta o categorie a rap sociale reglementate de normele de drept constit care se nasc ,se desfasoara si se sting in domeniul relatiilor sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Subiecte ale raportului de drept constitutional sunt oamenii luati individual ,ca persoane fizike sau grupati in collective,ca persoane juridike ,fie statul,reperezentat prin organele sale. b)enumerate sub raport de drept const si clasif raport de drept constitutional:Subiectele generale recunoscute ale dreptului constitutional:*poporu;*statul*organele statului*partidele si organizatiile social-politice*cetatenii*strainii si apatrizii./ c)distingeti tarsaturile raport de drept constit:raportul juridik are urmat trasaturi:raportul juridik este un raport social(stabileste dintre oameni cu privire la anumite oboecte ,dar continutul real al acestora este cel social),de suprastructura(este influentat si influenteaza celelalte categorii de raporturi sociale si este present in toate domeniile vietii economice politice ,admini),un raport volitional(el este reglementat de norme juridike care exprima vointa poporului),un raport valorik(aparand valorile esentiale ale societatii),este o cat istorika(aparuta la o anumita eatapa de dezvoltare istorika ,odata cy aparitia statului si a dreptului,raportul juridik poarta pecetea epocii istorice respective),un raport ideologik(deoarece ianinte ca sa se formeze ,el trece prin constiinta persoanelor,depinde de vointa acestora are un character subiectiv si tine de continutul de idei al suprastructurii sociale). 3.Normele juridice constit si instit juridice constit: a)def not normei juridice constit si not inst juridice:norma juridika-reprezinat regula de conduita generala,obligatory si impersonala,instituita sau recunoscuta de stat,a acrei respectare poate fi asigurata prin forta coercitiva a statului.Normele dreptului constit-sunt formele care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat. Instit juridice de drept constit-cuprinde totalit normelor juridike care reglement un anumit grup sau categorie unitara de relatii sociale fundamentale determinand o sfera aparte de rap juridike. b)clasif normele juridike constit si indicate sistema instit juridike constit:Normele de drept constit se clasif in norme de aplicatie mijlocita si aplicatie directa.Normele de aplic mijlocitanorme care dau reglementari de principiu.Normele de aplicatie directa normele care reglementeaza direct relatiile sociale si nu au nevoie de a fi precizate printr-o lege organika sau ordinara. c)formulate trasat caract ale normelor juridike const si ale inst juridike constit-Trasaturile specifice normei juridike sunt urmatoarele:*norma juridika are caractre general si impersonalnorma nu este individuala ,ea stabileste tarsaturile tipce ale situatilor de viata,cuprinzand o generalitate de relati,apare ca un model de conduita a participantilor la relatia sociala data.*norma juridika are character obligatoriu-obligativitatea normei juridike este diktata de scopul acesteia:asigurarea ordinii publice.*norma juridika are un character tipic-exprima aspecte generale si presupune subordonarea fata de o conduita-tip*norma juridika implica un raport intersubiectiv-presupune schimbul just intre persoane aflate intr-un raport juridik. .Institutia politica are uramat caracteristiki:*este formata dintr-un colectiv de oameni,are un character stabil,modul de constituire si atributiile institutiei politce sunt prevazute intr-un act cu valoare constitutionala,sunt constit pt satisfacerea unor interese sociale largi,dispun de autoritate.

4.Izvoarele ramurii Dc a)def notiunea de izvor al ramurii de drept const ,enum izv Dc:prin izvor de drept se intelege acea forma specifica ,particulara,de exprimare a normelor juridike care sunt determinate de modul de adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat.izvoare ale dc sunt:constitutia si legile de modificare,regulament parlament,ordonantele guvernului,cutuma,legile organice,legile constitutionale,precedentul judiciar. b)stabiliti trasaturile specifice ale izvoare ram DC si corelata dintre ele:Izvoarele dc sunt numai actele normative adoptate de autoritatile publice representative>aceste acte normative trebuie sa contina norme juridike care sa reglementeze relatii social fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii put de stat. c)Argumentati imp deosebita a Const ca izv al DC:Constitutia are un rol important deoarece ea consfiinteste si reglementeaza bazele regimului social si de stat,stabileste principiile formarii si activitatii organelor de stat .proclama drepturile,libertatile si obligatiile omului si cetateanului. 9.DC ca disciplina de studiu: a)descrieti in linii generale despre DC ca disciplina de studiu:Dc ca disciplina,se preda preponderant in facult de drept .scopul predarii disciplinei date consta in familiarizarea si formarea deprinderilor studentilor in ceea ce priveste bazele teoriei Cosntit si dezvoltarile ei,bazele organizarii de stat;principiile statutuui juridik a persoanei,drepturile,libertatile si obligatiunile constit a omului sic et,In procesul de aplicare a disciplinei,o import majora are procesul de aplicare a cunostint de actre studenti;sa eviudentieze,sa clasifice,dupa anumite principii,notiuni si categ ale drept constit,sa stabileasca gradul de interactiune dintre dif elemente,institutii,in realizarea put poporului.Diciplina DC este compusa din 2 parti:generala si speciala. b)stabiliti legatura disciplinei de studio-drept constit cu alte discipline jud in cadrul fac de drept:Drept constit studiaza fenomene si raport politico-juridice care partial formeaza obiectul de studiu si altor stiinte.Cel mai aproape de stiinta DC sunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul public,cum ar fi:drept administrative,drept politienesc,drept informational,drept military,drept informational,drept ecologic.Toate ramurile stiintei drept public au drept obiectiv cercetarea normelor juridike si a relatiilor sociale reglementate de acestea.Stiinta dewpt constit ,in procesul de realizare a investing stiintifice ,este conditionata si de aplicarea unor date si metode unor discipline adiacente cum ar fi:TGD,istoria statului si a dreptului,drept international public,drept privat,drept penal. 10.Not si esenta Constit: a)def not Constit si det trasaturile princip ale ei:constitutia-este un act politic-juridic fundamental cu o forta juridika suprema fata de toate actele normative ,adoptat si modificat dupa o procedura speciala care reglementeaza constituirea,competenta si functionarea institutiilor politice si bazele institutiilor administrative si jurisdictionale in conformitate cu principiul separatiei puterilor in stat,fiind un act ce consfiinteste si garanteaza principiile fundamentale ale vietii sociale si de stat,precum si drepturile,libertatile si indatoriile fundamentale ale omului si cet.Trasaturile constit:*character politic:*character normativ. b)Argumentati trasat principale ale const:Conditiile de fond ale legii fundamentale sunt caracterele sale:character politic si character normative.Caracterul normative decurge din necesitatea de a conferi character general obligatoriu normelor constitutionale,precum si de a asigura respectarea acestora sub sanctiunea legii.Atata vreme cat Contitutia este in vigoare ,ea constituie baza cadrului juridik al societatii,adika dreptului pozitiv.Definitorie pt Constitutie este forta sa juridika,ea are o forta juridika suprema ,ceea ce o plaseaza ierarhiei izvoarelor dreptului si impune regula conformitatii intregului drept cu dispozitiile acesteia,

14.Adoptarea si abrogarea Constit: a)Descrieti(det)prevederile generale privind adoptarea si abrogarea const:Suprematia Constitutiei determina o procedura scpeciala de adoptare>Adoptarea Constitutiei este un process complex in cadrul caruia sunt differentiate trei elemente:1.initiativa adoptarii2.organul competent sa adopte.3.modurile de adoptare.In ceea ce priveste abrogarea Constitutiei,chiar daca ea nu este stipulate,atunci cand raportul de forte politice se schimba in esenta sa,in mod necesar este adoptata o noua Cosntitutie.In majoritatea cazurilor constitutiile sunt abrogate in rezultatul loviturilor de stat,revolutiilor sau destramarii unor state federale si aparitia unor state independente. b)Clasificati Constit dupa modul de adoptare:Din punct de vedere al modului de adoptare a constit exista : 1.Constitutia acordata-reprezinta constit care este adoptata de catre monarh,ca stapan absolute care si exercita puterea sa. 2.Statutul-reprezinta o carte concedata care se voteaza pe cale plebiscista. 3.Constit pact-este adopatata prin intermediul incheierii unui pact intre popor si rege,unde poporul este reprez de parlament>prin acest act guvernantii impuneau anumite conditii monarhului de care el trebuia sa tina cont. 4.Constit-conventie-este adoptata de catre o adunare denumita conventie,aceasta adunare se alegea cu scopul de a adopta Constitutia, 5.Constit parlamentara-este adoptata de catre parlament,la adoptarea careia se parcurg mai multe etape:*initiative constitutionala*elaborarea proiectului*discut publica a proiectului*adoptarea proiect de catre Parlament cu o majorit calif(2/3)*aprobarea Constit de catre popor prin referendum. c)Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea Const Rm:constit Rm se atribuie la categ constit parlamentare,deoarece a fost adopatata de Parlament RM la 29 iulie 1994 cu votul 2/3 din nr tot de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin referendum.In acest context ,actuala Const a RM a fost adopatata dup ace Rm a devenit un stat suveran si independent.Constit Rm prevede dispozitii tranzitorii,art 1 ca intra in vigoare la data de 27 august 1994.La aceeasi data,Constit RM din 15 aprilie 1978 este in intregime abrogate.

15.Revizuirea Cosntitutiilor: 1.descrieti prevederile generale privind revizuirea Const:Orice constitutie este supusa modificarii,indiferent care ar fi forma.Un procesul de revizuire a Cosntitutiei se determina 3 cerinte:*dreptul de a revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptato.*autoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupa felul acesteia.*procedura de revizuire a Constitutiei este in principiu,asemanatoare celei de adoptare. 2.Clsificati Constitutiile dupa modul de revizuire:1).revizuirea Constit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile.In acest caz ,suntem in prezenta unei Const supple sau flexibile.In sistemul Cosntitutiilor considerate flexibile,o simpla lege votata de parlament este suficienta pt a produce modificarea constitutionala dorita,cu conditia evident ca parlamentul sa dispuna de o anumita majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este usor ,dar punannd pe picior de egalitate constitutiile cu legile ordinare,limiteaza semnificatia Constitutiei si a valorii sale de lege juridika fundamentala.2)daca modificarea Constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite dupa care se modifica legile ordinare ,ne aflam in fata unei Cosnt rigide .In sistemul constitutiilor rigide orice modificare constit cuprinde intotdeauna o majoritate constitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament ,dar si un referendum popular,in acre majorit cet trebuie sa se pronunte in favoarea modif constitutionale.Constit rigide subliniaza valoarea su autorit suprematiei Constit,promovand un system de valori in cadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie efectuata in anumite forme si proceduri diferite de acelea ale legilor ordinare. 13.Forma si structura Cosntitutiei: 3.argumentati procedura speciala privind revizuirea Const a)def notiunea formei si structurii Constit:Structura constitutiei- Rm:Const Rm se atribuie la categ const rigide.Procedyra de structura desemneaza elementele ce alcatuiesccorpul constitutiei. revizuire cuprinde 5 etape:*initiative de revizuire*dezbaterea b)Determinati formele Constitutiei si comparatile:Se cunosc mai initiativei de revizuire de catre autorit publica multe criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de forma competenta*adoptarea legii de revizurire*promulgarea legii de de exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte.Constit revizuire*publicarea legii de revizuire. nescrise-sunt compuse din reguli cu privire la organizarea puterii ce nu au forma unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica 17.Suprematia Constitutiei temorar in result unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii scrise1.Definiti notiunea suprematia Constitutiei:suprematia sunt compuse dintr-un singur act normative codificat sau din mai Constitutiei-calitate a constitutiei care o situeaza in varful multe legi constitutionale.Constitutii mixte-se compun atat din texte institutiilor politico-juridice,dintr-o societate a unui stat,fiind sursa scrise cat si din cutume constitutionale si precedente judiciare. reglemntarilor in domeniile economic,politic,social si juridic. 2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in 2.Indicati temeiurile care ii ofera suprematie Constitutiei: : 1. la :*rigide*flexibile:Constit rigide-acele constitutii care stabilesc prin sf sec 18 , societatea umana a ajuns la concluzia ca pu a asigura un normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare echilibru in exercitarea puterii , este nevoie de conferit o putere sau prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fi juridica unui act ce reglementeaza drepturile si libertatile modificata.Constit flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr- fundamnetale.: 2. C-tiei i se ofera superioritate deoarece prin ea se o procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare. reglem numai relatiile fundamentale , pu a asigura echilibru in 3)in dependenta de regimul sistemul de dr intern national 3. contine principii gemerale care politic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevad trebuie sa fie respectate de toti memrii societatii. Constitutia are rol drepturile si libert cet ,princip pluripartidismului,separatia puterilor de program al natiunii. in stat si drept cet de a participa si a alege organelle statale.Constit 3.Argumentati suprematia Constit Rm: autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia unui singur partid 4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const lumii*temporare-se adopt ape o anumita perioada de timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale.

18.Controlul Constitutional: 1.Definiti notiunea controlului Constitutional.controlul constitutional-este controlul asupra transpunerii in viata a Constitutiei,legilor constitutionaleice.Controlul constitutional inseamna verificarea actelor emise de organelle de stat,process prin acre organul ce verifica poate anula actele organului controlat. 2.Determinati tipurile de control constitutional:doctrina Dc cunoaste mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate.2)In dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unui act normativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui process judiciar unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui constitutionalitate este suspecta.3)In ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se imparte in :*controlul explicit este prevazut insasi se Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de Constitutie ,dar rezulta din principiul legalitatii.4)In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a emis actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta aut statala.5)In dependenta de cintinutul contr constit legilor:*Controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile constitutionale.6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de Const*controlul particular se refera la relatii concrete. 3.argumentati necesitatea si existenta controlului constit in rm:Constitutia RM a preluat din practica constitutionala moderna sistemului controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor cu Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre Curtea Costitutionala,abilitata cu dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3 puteri in cadrul statului.

31.Pierderea cet RM 1.descrieti modurile de pierdere a cet Rm si expuneti esenta fiecaruia: Pierderea cet poate avea loc numai in cond prevazute de legislatia nationala.In practica constitutionala fiind cunoscute urmatoarele modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei proceduri determinate-renuntarea voluntara,retragerea cet in temeiul legii sau al unei hot judecatoresti cu caracter de sanctiune pt conditia cauzatoare de prejudicii intereselor statului sau,cand naturalizarea a fost obtinuta prin frauda.Pierderea cet poate sa intervina si in legatura cu dobandirea unei altei cet,de ex prin infiere sau casatorie. 2.determinati restrictiile legale privind renuntarea la cet si stabiliti coraportul lor cu principiile cet:Renuntarea la cet Rm se aproba persoanei care a implinit varsta de 18 ani,cu exceptia cazurilor in care:*nu va prezenta adeverinta detinerii sau dobandirii cet unui alt stat sau garantia dobandirii altei cet>in cazul cand persoana careia I s-a aprobat renuntarea la cet Rm,in pofida garantiei,nu va dobani cet unui alt stat,adika va deveni apatrida,partea din decretul Presedintelui RM privind aprobarea 27.Regimul politic renuntarii la cet RM se va aproba in modul stability.*a primit ordin 1.definiti not de regim politic si dscrieti esenta categoriilor de chemare sau se afla in serviciu militar in termen sau de tipurilor de regim politic.Regimul politic-exprima totalitatea alternativa,cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in procedeelor de realizare a puterii de stat,evoca raporturile dintre RM. componentele sistemului social,politic si economic,adika 3.Estimati cazurile prevazute de lege referitoare la retragerea reperezinta ansamblul institutiilor si al mijloacelor prin care se cet si corelatia lor cu principiile cet:Retragera cet RM apare ca o realizeaza puterea. :In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii sanctiune care se aplica unei persoane.Cet RM poate fi retrasa ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si printr-un decret al Presedintelui RM persoanei care:a)a dob cet RM in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul in mod frabulos ,prin prezentarea inf false sau prin ascunderea unui separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul fapt pertinent dovedit de instanta de judecata. confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si b)s-a inrolat benevol in forte armate straine.c)a savarsit fapte regimul mixt.2)In fc de metodele utilizate la exercitarea deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esentiale puterii,regimurile politice se clasifika si nedemocratice. statului,dovedite de inst de judecata.d)a dobandit voluntar cet unui 2.definiti trasaturile generale al fiecarui tip de regim politic si alt stat cu acre RM nu a incheiat un acord care prevede recunoastrea comparatile:In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale cet duble si nu renunta in termen de pana la un an la cet dintre reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si in fc state.Retragerea cet nu se admite in baza temeiurilor mentionate de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul daca persoana va deveni apatrid =,cu exceptia cazurilor cand cet separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul RM a fost dobandita in mod frauduos,prin prezentarea de inf false confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si sau prin ascunderea unui fapt pertinet,dovedit de instanta de regimul mixt.regimul confuziei puterilor consta in detinerea si judecata.retragerea cet RM persoanei nu va produce niki un effect exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de asupra cet sotului si a copiilor ei. natura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste controlul reciproc intre aut statale care exercita cele 3 fc traditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimul presidential are la baza idea separarii organike accentuate a puterilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul unor combinatii de elemente ce apartin unor regimuri politice diferite,in special regimului presidential si cel parmalentar..2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika si nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si interesele maj cetatenilorCat priveste regimurile antidemocratice acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului si instituirea unui control total al statului si al guvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea de a influenta deciziile politice impuse prin intimidare forta sau teroare. 3.Evaluati si argumentati regim politic in RM si propuneti modif daca este nevoie: Moldova n prezent este republic parlamentar. Puterea de stat este determinat de Constituia adoptat de Parlament la 29 iulie 1994 i completat la 19 iulie 1996 i 5 iulie 2000. n conformitate cu prevederile Constituiei, Republica Moldova este stat de drept democratic, n care demnitatea omului, drepturile i libertile lui, dezvoltarea liber a personalitii, dreptatea i pluralismul politic sunt cele mai nalte valori i acestea se garanteaz. 5. Locul si rolul dr constitutional in sist dreptului. sistemul de dr: dr const guverneaza si orienteaza a) descrieti locul si rolul dr const in sist dreptului: reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dr, ii imprima Pu a determina locul si rolul dr const in sist dr trebuie sa un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de dr tinem cont de 2 aspecte: importanta relatiilor sociale care isi gaseste fundamentul juridic in normele constitutiei,si de sint reglementate de dr const si de valoarea formelor j. aici rezulta ca orice schimbare intervenita in dr const Normele de dr const reglementeaza cele mai importante impune modificari corespunzatoare ale normelor din relatii sociale, rel ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si celelalte ramuri de dr care contin reglementari ale acelorasi exercitarii puerii de stat. De aceea aceste relatii sint relatii sociale. reglementate de C-tie ,care repr legea fundamentala a b) stabiliti legatura dr const cu alte ramuri de dr:Dr const statului.Din C-tie se desprind cele mai importante principii studiaza fenomene si raporturi politico-juridice care partial dupa care celelalte ramuri de dr reglementeaza in formeaza obiectul de studiu si a altor stiinte. Cel mai domeniile lor de activitate.Dr const apare in cadrul sist de aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac dr intr-o dubla ipostaza: ca ramura de dr si ca factor parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr structurat al intregului sistem. Ca ram de dr dr const repr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In ramura principala de dr alc-ta din ansamblu unitar de n j-ce mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public cuprinse in C-tie ,care sint menite de a reglem relatii si politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constit fundam ce apar in procesul intaurarii, mentinerii si s-au manifestat 3 tendinte: exercitarii puterii de stat, dr-le, libertatile si indatoririle 1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # fundam ale omului si cetateanului.Ca factor structurat in obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul de

guvernamint, institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si functionarea procesului politic; 2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si guvernamentale. 3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde

sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici asupra tuturor institutiilor politice. c) Argumentati locul deosebit al dr const in sistemul de dr: normele de dr const reglementeaza cele mai importante relatii sociale , relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.acest fel de relatii repr pu popor o mare importanta.Din aceasta cauza ele sint reglementate de constitutie , care repr legea fundamentala a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de dr.Din normele prevazute in C-tie se desprind principii dupa care se consuc celelalte ramuri de drept. De aici observam o legatura si anume ca orice modificare intervenita in dr constit impune modificari si in celelalte ramuri de dr.

2. Un mecanism de exercitare a puterii in care/ prin care vointa poporului sa fie respectata de reprezentantii poporului, adica de organele statale. 3. cresterea rolului puterii executive in raport cu cea legislativa. 4. Asigurarea independentei puterii judecatoresti. 5. Asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale. 6. Ajustarea legislatiei. Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica si perioada postsovietica. B) Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltare a stiintei dr const in RM: Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica si perioada postsovietica. Stiinta in perioada sovietica era marcata de ideologia unui partid , fiind un sistem totalitar. Stiinta care studia Dr Const era in cadrul disciplinelor statale impreuna cu stiinta de Dr Administrativ, si nu era recunoscuta ca stiinta independenta.Separatia si colaborarea puterilor nu era respectata, pe motiv ca partidul politic era mai superior decit organele de stat. Drepturile si libertatile fundamentale erau limitate.In perioada sovietica sistemul electoral nu oferea oportunitati , fiind un singur candidat acesta fiind ainaitat de partidul comunist. Sistemul electoral nu exprima vointa poporului ci a partidului comunist.In perioada contemporana, postsovietica este marcata de o ideologie democratica.Este o stiinta independenta, autonoma.Este marcata de democratia si pluralismul politic. C) Formulati directiile principale de dezv a stiintei dr const in RM la etapa actuala:Problemele stiintei la etapa contemporana : # perfectionarea sistemului electoral pu a inlatura pasivitatea oamenilor; # perfectionarea mecanismului de colaborare a puterilor in cadrul separatiei. # perfectionarea atributiilor curtii constitutionale (controlul tratatelor, accesul persoanelor direct in curte, cu drept de adresare). # armonizarea legislatiei la standarde Europene. # perfectionarea mecanismului de revizuire a C-tiei.

C) evaluati si argumentati corelatia stiintei dr const cu alte stiinte sociale: legatura dintre aceste stiinte se deduce prin faptul ca: 1) C-tia are forta juridica suprema iar stiintele tuturor ramurilor de dr trebuie sa faca propuneri de perfectionare a domeniului ramurii, numai cu respectarea C-tiei si principiilor Constitutionale. 2)unele relatii de natura juridica dubla sunt studiate si de stiinta Dr Const si de stiintele altor ramuri. 3)Daca in Dr Const se opereaza o modificare aceasta este obligatorie pu restul stiintelor juridice. 4) Principiile Cost stau la baza pu celelalte stiinte juridice ale altor ramuri de dr. 5) Stiinta de Dr Const coreleaza si cu alte stiinte sociale (ex : Politologia, statistica, matematica, Etc). Stiinta de dr const este un regizor pu ca stabileste regulile de comportament, iar politologia sunt actorii.

6. Dreptul Const ca stiinta : A) Relatati in linii generale despre dr const ca stiinta( not si locul in sistemul de stiinte juridice si sociale): Stiinta dr const repr un complex de cunostinte ce apar sub forma de definitii, teorii, concluzii, comparatii despre normele si relatiile de Dr Const.Stiinta dr const a aparut o data cu aparitia C-tiei din necesitatea de a studia legea suprema.Dr const face parte din stiintele juridice de ramuri, care acestea la rindul lor fac parte din stiintele juridice.Sistemul stiintelor pot fi impartite in 3 grupuri mari :st despre natura, st despre societate(sociale) si st despre gindire. Cele despre societate se impart in 4 grupuri: st de tip momotetic, istorice st juridice si de cercetare. B) Determ obiectul, metoda si izv stiintei dr const: Obiectul de studiu al st dunt normele cit si relatiile de Cr const , deoarece normele pot duce la aparitia relatiilor. Precum si relatiile pot provoca , modifica normele.Stiinta are metoda de studiu. Met de studiu repr cale, mijloc, de a studia , de a cerceta, de a explica.Metodele sint istorica (st dr const cerceteaza relatiile sociale fundam si normele de dr const care reglementeaza aceste relatii in perspectiva si evolutia lor istorica), comparativa(compararea diferitor institutii j-ce constitutionale, sisteme j-ce de la un stat la altul cu scopul de a gasi solutii optime pu sistemul const din tara noastra. Schimbul de experienta permite adoptarea celor mai optime si eficiente decizii.), logica, inductiva, deductiva, statistica,met experimentala (se recurge in prealabil la verificarea noilor masuri in una sau mai multe unitati amdterit), met analitico- sintetica ( consta in analiza diferitor norme juridice in vigoare, cu scopul de a gasi principiul juridic ce sta la baza lor). Izvoarele stiintei dr const sint sursele unde sint plasate cunostintele sub forma de proiecte , opinii, expuneri, cunostinte; asa surse sint manuale, reviste stiintifice,internetul, monografii,articole. C) estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dr const: stiinta dr const a aparut odata cu aparitia C-tiei din necesitatea de a studia legea suprema. Sarcinile stiintei de dr const la etapa actuala sunt: # de a studia , de a explica normele, si implimentarea in practica . # de a solutiona neconcordante dintre norme si relatii, iar stiinta trebuie sa propuna solutii pu a asugura armonia dintre norme si relatii. # de a asigura armonia intre normele juridice , propunind mecanisme care sa rezolve orice conflict intre norme. # sa propuna proiecte de perfectionare a cadrului normativ si ajustarea normelor la relatiile sociale,si invers relatiile sociale sa fie ajustate la norme. 7. Dezvoltarea stiintei dr const: A) Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare a stiintei dr const in lume si in RM: Stiinta dr const in lume are citeva directii de dezvoltare , la etapa contemporana: 1. perfectionarea sistemului electoral in vederea stabilirii unui astfel de mod de selectare a reprezentantilor poporului in scopul evitarii ulterioare a coruptiei, intereselor de grup, abateri de la programa electorala de catre organele reprezentative.

8. Corelatia stiintei dr const cu alte stiinte: A) identificati stiintele cu care se interactioneaza dr const : Stiinta de dr const . are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte: 1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul de guvernamint, institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si functionarea procesului politic; 2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si guvernamentale. 3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici asupra tuturor institutiilor politice. B) stabiliti legatura stiintei dr const cu alte stiinte sociale: Stiinta de dr const . are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte: 1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul de guvernamint, institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si functionarea procesului politic; 2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si guvernamentale. 3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici asupra tuturor institutiilor politice.

11. Aparitia si dezv Contitutiei: A) Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea Ctiei: Referitor la momentul aparitiei C ca lege suprema , stiinta este divizata in doua tabere: 1) Unii considera ca C ca lege suprema a aparut cind s-a adoptat prima C-tie in lume scrisa ( 1787-17 septembrie SUA).Ei afirma ca doar C scrisa intruneste conditiile : - reglementeaza ;- este distinsa de alte acte normative; - procedura de adoptare speciala. 2) C a aparut odata cu primele acte cu caracter constitutional, de regula erau sub forma de declaratii ale drlor omului , prima Magna Charta Libertum 1215 (Marea B.) Aceste acte au pus fundamentul. Primele acte au avut rol de Constitutie. Declarind unele drepturi, pu fiecare parte sociala. Nu putem nega rolul istoric al primelor declaratii, pu ca ele au inspirat alte popoare sa adopte C-tii.Difuzarea Ctiei repr dezvoltarea C , raspindirea C, evolutia C,cunoastem citeva etape: 1)1787- evenimentele din SUA si prima C-tie; 2) de aici s-a inspirat si Europa 1830,1848 ( 2 revolutii franceze). 3) in urma acestor revolutii s-a adoptat C-tia elgiana 1830. 4) in spatiul romanesc 1866prima C-tie Romana. 5) sf primului razb mondial care a dus la destramarea Imp Austro-Ungar.(Revolutia socialista, Prima C-tie Socialista). 6) Sf celui deal 2 razb mondial (tarile ASIA, Africa eliberinduse de regimul colonial, fie socialiste fie capitaliste). 7) epoca contemporana- marcata de destramarea URSS si adoptarea a peste 100 de C-tii democratice. B) Determinati trasaturile generale ale primelor C-tii in lume: C) Estimati dezvoltarea C-tiei RM: 12. Continutul normativ al C-tiei: A) Determinati si descrieti obiectele de reglementare a Ctiei: Continutul Constitutiei este un continut complex, cuprizind principiile fundamentale in toate domeniile vietii politice , economice, sociale,culturale,juridice,etc.Din aceasta cauza Constitutia este considerata deseori ca fiind legea fundamentala care sta la baza organizarii statale si este baza juridica a intregii legislatiei.In dependenta de continut , intre constitutiile altor state exista deosebiri esentiale.In unele C-tii lipsesc normele care stabilesc ordinea de formare a organelor puterii de stat, exista doar trimitere la norma de dr ce prevede acest lucru. B) Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a Ctiei: C) Evaluati continutul normativ a C-tiei RM: Continutul normativ al C-tiei din majoritatea statelor cuprind norme ce se refera la: forma de guvernamint, structura de stat, regimul politic a statului, fundamentele politice, economice, sociale si religioase ale statului, controlul constitutionalitatii legilor, drepturile si indatoririle cetatenilor, iar in pream bulul C-tiei RM sunt icluse si valorile supreme ale poporului nostru , cum ar fi: statul de drept, pacea civica, democratie, demnitatea omului, drepturile si lib-le lui, dreptatea si pluralismul politic.

Constitutionale, acesta fiind sustinut de minim 4 judecatori din 6 judecat. # Proiectul de modificare a Const RM nu poate cuprinde modificarea unei norme , daca ca rezultat se vor ingradi dr si libert fundamentale.se numesc limite materiale absolute. # Nici o modificare nu se poate face in C-tie in timp de razboi( limita de timp). # proiectul parvenit in Parlam trebuie minim 3 lecturi pu a fi supus votarii. # Dupa jumatate de an poate fi supus votului timp de un an . Daca timp de un an parlam nu voteaza proiectul este nul.

conditiile de naturalizare pe care trebuie sa le indeplineasca pers cetatean strain sau apatrid care a implinit virsta de 18 ani si care sa dobindeasca cet-nia rm , aceste conditii sint: 1) cunoaste si re prevederile c-tiei, 2) cunoaste limba de stat suficient pu a se inca viata sociala; 3) are surse legale de existenta; 4)pierde sau renun cet-nia unui alt stat daca o are cu exceptia cazurilor cind pierdere renuntarea nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta; 5) cunoasterea prevederii C si a limbii de stat de catre solicitantul c rm este verificata in modul stabilit de guvern , guvernul a creea in stat o comisie parlamentara. C) evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM: Dubla cet-nie a cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in s dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct d vedere istoric , rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in an 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au deve vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in prezent toti descendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet-nia romana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtine c romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor au fost ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura ce nie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul unitar al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o a nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cu exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord prin este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este ob sa prezinte odata cu depunerea cererii de acordare a cet-niei RM care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat la cet-nia strai legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitatea nii, ca de ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-n stat.; cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat, daca aceasta este obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din prevede acordurilor internationale la care RM este parte. Admiterea plura cet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care pr acordarea dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, na copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de catr straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla includa in C-tie cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea d nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa.

15) Revizuirea C-tiilor: A) Descrieti prevederile generale privind revizuirea C-tiilor: orice C-tie este supusa modificarii, indiferent care ar fi forma. Modoficarea ca si procedura de revizuire sunt expres prevazute chiar in textul legii fundamnetale. In procesul de revizuire a C-tiei se determina 3 cerinte: 1) dr de a revizui C-tia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptato; 2) autoritatea competenta a revizui C-tia difera dupa felul acesteia;3) procedura de revizuire a C-tiei este asemanatoare celei de adoptare.Procedura de revizuire a C-tiei cuprinde 5 etape: 1) Initiativa de revizuirecare poate apartine unui nr de cel putin 200000 de cet ai RM cu dr de vot, a unui nr de cel puton 1/3 din deputati in Parlam, Guvernului. 2) Dezbaterea initiativei de revizuire de catre autoritatea publica competenta---Presedintele Parlam sau vicepresedintii lui inainteaza proiectul de lege spre dezbatere si avizare Comisiei permanente sesizate in fond de competenta ce tine proiectul respectiv. 3)Adoptarea legii de revizuireaceasta este activitatea finala a deputatilor prin care se acorda proiectului calitatea de lege. Votarea legii este actul care permite degajarea vointei majoritatii.Legile const se adopta cu votul a 2/3 din nr deputatilor alesi. 4) Promulgarea legii de revizuire a C-tieinu este un vot , ci este un act prin care recunoaste continutul autentic al textului care a fost votat de Parlam si se da dispozitie ca legea sa fie publicata in organul de presa oficial. 5) Publicarea legii de revizuire a C-tiei legile de revizuire a C se publica in Monitorul Oficial al RM editat de directia de Stat pu asigurarea de informationala Moldpres in limba de stat cu traducere in limba rusa si alte limbi. Publicarea legilor de revizuire a C-tiei constituie atapa decisiva ce finalizeaza procesul de elaborare a legii. B) Clasificati C-tiile dupa modul de revizuire: Dupa procedura de modificare , C-le se impart in 1) C- tii rigidese modofica dupa o procedura complexa speciala.Procedura speciala pu C-tia rigida de modificare contine: # interzicerea modificarii C-tiei pe o anumita perioada dupa adoptare sau intr-un anumit timp( in caz de razboi). # unele norme nu pot fi modificate categoric; # unele norme pot fi modificate doar prin referendum; # votul a 2/3 din deputati pu ca pu celelalte acte parlamentare nr de voturi este mai mic; # avizul obligatoriu al unei autoritai jurisdictionare;. 2) C-tii flexibile nu are procedura speciala de modificare, iar Parlam o modifica dupa o procedura identica cu procedura de modificare a restil actelor normative; de regula C-tia flexibila este C-tia cutumiara( M. Britanie). C) Argumentati procedura speciala privind revizuirea C-tiei RM: Procedura speciala de revizuire a C-tiei RM: # Cercul de subiecte cu dr de initiativa de revizuire sunt 3 ( poporul, guvernul, Parlamentul 2/3) # titlul 6 din C-tie art 141,142,143 ( limitele rivizuirii, Legea privind modificarea C-iei). # initiativa totdeauna este concreta prin prezentarea unui proiect.Proiectul se prezinta in Parlam cu avizul Curtii

30. Dobindirea cetateniei RM: 38. Notiunea si importanta alegerilor: A) determinati apartenenta la cet-a RM : in lume se cunosc 2 moduri a)definiti notiunea de alegeri, descrieti trasaturile principale s generale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prin functia sociala a alegerilor: termenul de alegeri repr o actiun intermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de care cetatenii selecteaza si desemneaza prin vot, in conform drept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a cetateniei cu prin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus (dr singelui); anumite proceduri, persoanele care urmeaza sa faca par si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este aplicata si in RM, organele de conducere ale unui stat, unitate terit- admin sau unei precum si in alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, organizatii sau un partid sau organ colegial. Insa aceas notiune vizeaza si actiunile cetatenilor, partidelor si altor org care prevede ca copilul prin nastere obtine automat cet-nia parintilor sau social politice , organelor electorale si altor organe de stat, c a unui din parti daca acestia au cetatenie diferita. Regula jus soli este ca utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei scop de a intocmi liste electorale si inregistrarea candidat persoanei care s-a nascut pe teritoriul statului respectiv, indiferent deefectuarea agitatiei electorale, votarea si constatarea rezulta cet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care utilixeaza si votarii, si alte actiuni electorale interprinse in conformitate cu ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului. legislatia in vigoare. Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multeclasificati si determinati modurile si felurile de alegeri: aleg b) modalitati, cum ar fi:a) infiere infierea unui copil fara cet-nie sau cet- de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator s sint nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-niei candidatul la postul electiv nu exista instante intermediare ca adoptatorului. B) prin naturalizare dobindirea cet-niei prin naturalizare media exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza dir are loc la cererea persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilor candidatul la postul electiv. * indirecte electoratul alege do competente ale statului. Insa legislatia prevede si indeplinirea anumitor conditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intre reprezentanti sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii p 3* si 10 ani); cunoasterea limbii nationale; dispune de mijloace de existenta generale cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din organismele reprezentative sau orice tip de alegeri care au l altele. C) prin optiune , adica in virtutea anumitor circumstante obiective, singura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in actul persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet-nia. B) Stabiliti modurile de dobindire a cetateniei RM si comparatile: stabilire a alegerilor, pe intreg teritoriul tarii. * partiale sau cetatenia se dobindeste , pastreaza si pierde in conformitate cu legea suplimentare se desfasoara pu a completa o parte din locu organica.Cetatenia se poate dobindi prin urmat moduri: a) nastere nationale se desfasoara in toata tara. * ordinare se desf baza acestui mod de dob stau 2 principii , jus sanguinus si jus soli. termenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in leg Potrivit art 11 a legii cu priv la cet , este considerat cet a rm copilul cu expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate se des nascut din parinti ambii sau unul dintre care la momentul nasterii cazul dezvoltarii anticipate a Parlamentului, alegerea organu copilului este cet al rm in cazul dat este aplicat principiul ius sanguinus, electiv in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau di de aici deducem ca locul nasterii nu influentiaza cetatenia copilului. Iar in cazul in care pe teritoriul Rm este nascut copil din parinti apatrizi se acestuia ori in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale. * a aplica principiul jus soli, si i se acorda cet-nia RM. B) alt mod de dob desfasurate intr-un singur scrutin cind rezultatele alegerilo a cet-niei este prin recunoastere, si anume sunt cetateni ai RM prin stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracter difinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai multe scrutine recunoastere persoanele care nu sunt cetateni ai altui stat dar care si-au exprimat dorinta de a deveni cet a RM, si anume: 1) pers nascute pe este necesar de 2 sau mai multe votari in scopul determinar invingatorilor din nr candidatilor la postul electiv. * repetate terit rm sau pers unul dintre parinti sau buneii careia s-au nascut pe terit RM. 2) pers care pina la 28 iulie 1940 au locuit in Basarabia in norduldesfasoara in cazurile in care alegerile deja efectuate se dov Bucovinei in tinutul Herta,urmasilor daca domiciliaza legal.3) pers care fi nevalabile, din cauza incalcarii legislatiei cu privire la ale a dobindesc cet-nia in conditiile prezentei legi. C) prin infiere pot fi infiatielectoral repr totalitatea normelor j care reglem participar Dr copiii a apatrizilor si ei pot fi infiati de 2 categ de parinti: 1) de catre lor la procesul de formare a organelor de stat centrale si loca infietori ambii cet a RM; 2) unul din infietori este cet a RM, iar celalalt elective, precum si alegerea functionarilor lor, prin intermedi cet strain. Alta este situatia cind unul este cet a rm iar altul este cet strain : si lib-lor electorale garantate de C-tia RM. Iar sistemul electo a) parintii cad de acord asupra cet-niei copilului; b) parintii nu cad de procedurile utilizate pu desemnarea de reprezentanti ai popo acord asupra cet-niei copilului, in asa caz probl tine de competenta justitiei care la stabilirea cet-niei copilului va tine cont de interesele organismele puterii centrale si locale, fiind totdata modalitate repartizare a mandatelor disputate in alegeri in functie de rez acestuia, iar in cazul in care copilul are implinita virsta de 14 ani, se va Orice cere in instanta consantamintul autentificat de notar. D) prin redobindire natiune poseda o anumita forma de sistem electoral,d fiecare stat trebuie sa faciliteze pu cazurile si in conditiile prevazuteacesta difera in functie de sistemul politic. In practica elector de dr intern, reintegrarea in cet-nia sa a pers care domiciliaza legal si exista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: siste obisnuit pe terit sau.# persoane care au avut anterior cet-nia rm o poate majoritar si sistemul electoral al reprezentarii proportionale. redobindi la cerere daca intruneste anumite cinditii,de ex : domiciliaza celelalte tipuri sunt considerate combinatii in diverse proport legal si obisnuit pe terit rm timp de 5 ani inaintea implinirii virstei de 18 acestora, fiind numite sisteme electorale mixte. ani; cunoaste limba de stat suficient pu a se indra in viata sociala; are evaluati institutia de revocare ca institutie a dreptului c) surse legale de existenta. # pers careia i s-a retras cet rm in constitutional: revocarea este notiunea prin care se intelege conformitate cu art 23 litera c nu poate redobindi cet-nia, ia r in cazurile retragerea de catre instanta de judecata a mandatului perso stipulate la art 23 , o poate redobindi in conditiile naturalizarii si numai care ocupa o functie publica eligibila, precum si retragere a dupa 5 ani de domiciliu legal si obisnuit pe terit rm din momentul retragerii cet-niti. E) prin naturalizare fiecare stat parte trbuie sa mandatului primarului prin referendum local. Revocarea are atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina l prevada in dr sau intern pu pers care domiciliaza in mod legal si obisnuit pe terit sau posibilitatea unei naturalizari, statul parte nu trebuie sa cere organizarea si desfasurarea alegerilor speciale pu prevasa printre conditiile de naturalizare o perioada de domiciliere, indepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in pr depasind 10 ani, inainte de depunerea cererii. Art 17 al legii prevede Motivele pu care se cere indepartarea din functie variaza de

Secretariatul Parlamentului asigur traducerea lor n limba respectiv.n cazul n care se va constata c iniiativele legislative nu snt perfectate conform cerinelor tehnice stabilite de prezentul Regulament i de alte acte legislative, Biroul permanent poate propune autorilor acestora s le aduc n concordan cu prevederile legale respective.nregistrarea proiectelor de acte legislative i a propunerilor legislative Proiectele de acte legislative i propunerile legislative se nregistreaz la Direcia documentare parlamentar a Secretariatului Parlamentului n ordinea prezentrii. Prin dispoziie a Preedintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerinelor art.47 se introduc n procedura legislativ i se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direciei juridice a Secretariatului Parlamentului i, dup caz, Guvernului, instituiilor interesate. n cel mult 5 zile lucrtoare de la data includerii n procedura legislativ, proiectele de acte legislative, propunerile legislative, precum i documentele menionate la se plaseaz pe web site-ul Parlamentului. c) evaluati legislatia referitoare la tipurile de legi si trasaturile spe fiecarui tip: legea este expresia rationala si solemna a dreptului. Teoriticienii clasifica legile dupa mai multe criterii : a) in functie de autoritatea lor juridica sau dupa criteriul fortei juridice distingem l legi constitutionale ele ocupa primul loc in ierarhia legilor,asta datorita continutului lor cit si datorita procedurii speciale de adop acestora. Ele introduc texte noi in C-tie , abroga anumite texte constitutionale sau le modifica pe cele existente.prin legile con-le supuse reglementarii relatiile sociale,care determina functionarea statului si societatii, fiind in mod practic mijlocul de stimulare si directionare a procesului reglementarii juridice in stat.2) legile or reglementeaza functionarea si structura organelor statului, siste electoral. In ierarhia legislativa, legile organice constituie esalonu intermediar intre legile constitutionale si ordinare.Pot interveni nu domeniile deosebit de importante pu care legislativul considera n adoptarea de legi organice. Domeniile care reglementeaza prin le organica sunt stabilite in C-tie, de ex: sistemul electoral, organiza desfasurarea referendumului; organizarea si functionarea Parlam organizarea si functionarea Guvernului; regimul generel al proprietatii si mostenirii;etc.Constitutiile prevad adoptarea legilor organice , in scopul determinarii statutului juridi persoanei fizice, precum si statutul persoanei in diferite domenii a sociale, ale vietii pesonale si intime,mai ales in domeniul ocrotirii intereselor legale. Aceasta categorie de legi se adopta cu notul majoritatii deputatilor alesi dupa cel putin 2 lecturi,iar modificarea completarea si abrogarea lor sau ale unor dospozitii ale acestora de regula tot printr-o lege organica. 3) Legile ordinare regleme acele domenii ce nu constituie obiect al reglementarii primelor 2 de legi. Legile ordinare, din punct de vedere al obiectului de 40. Modalitati de scrutin: reglementare normativ-juridic constituie categoria cea mai numer a) definiti scrutinul si relatati despre diversitatea modalitatilor de 51. Legiferarea ( procedura legislativa): de legi. Ele intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, cu excep a) dati definitie de procedura legislativa si identificati etapele ei: scrutin: scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela domeniilor supuse reglementarii prin C-tie si legi organice. Prin procedura legislativa cuprinde ansamblul regulilor privitoare la de a vota, iar modurile de scrutin repr diferite modalitati de procedura simpla de adoptare , legile ordinare constituie categor exercitarea initiativei , la sesizarea Parlamentului, la avizarea proiectelor dinamica. Aceasta categ de legi este chemata sa asigure, in prelucrare (procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari mai de lege si a propunerilor legislative, la dezbaterea si adoptarea acestora, adesea de urgenta, principiul suprematiei legii in raport cu alte ca aparind rezultatele votului. In fiecare tip de sistem, distingem la medierea legislativa, precum si examinarea legii in cadrul controlului a de acte normativ- juridice. In RM se adopta cu votul majoritatii diferite modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale ale priori de constitutionalitate, ori de reexaminare a legii la cererea sistemului majoritar: majoritate absoluta si majoritate relativa.In Presedintelui statului.Procedura legislativa se realizeaza in mai multedeputatilor prezenti si aceasta categorie de lege nu trebuie sa co dispozitiilor constitutionale si organice, iar modificarea, completa sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se etape,care sint procedeele juridice de creare a actului normativ-juridic. abrogarea legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Prin act legislativ se inteleg legile constitutionale, legi organice si regula prin legea ordinara conform procedurii stabilite in acest se Parlament, principalele formule fiind: metoda celor mai mari resturi, ordinare,hotaririle si motiunile Parlamentului. Elaborarea actului legislativ in functie de cotinutul lor sint: 1) legi materiale reglementeaza met celei mai mari medii, metoda lui dHondt, metoda unui singur presupune parcurgerea urmat etape a procedurii legislative: * initierea activitatea subiectelor de dr, persoane fizice si pers juridice, relat vot netransferabil, met votului cumulativ sau cea a votului limitat. proiectului de act legislativ; *dezbaerea proiectului; * adoptarea dintre ele. 2) legi procedurale stabilesc forma de desfasurare proiectului; *promulgarea; * publicarea actului legislativ. b) determinati particularitatile generale ale scrutinului majoritar si actiuni sau activitati publice sau private, caile si mijloacele de alo b) scrutinului reprezentarii proportionale: Sist majoritar :deosebim 2caracterizati fiecare etapa a procedurii legislative: dreptul de si aparare a dr-lor patrimoniale, inclusiv forma de emitere sau int forme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta si iniiativ legislativ aparine deputailor, Preedintelui Republicii a actelor juridice si aceea in care sa fie sanctionati cei care au in Moldova, Guvernului i Adunrii Populare a unitii teritoriale majoritate relativa. Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu legea materiala. C) in functie de obiectul reglementarii juridice sin autonome Gguzia, care snt considerai autori ai proiectelor sistem electoral , conform caruia este considerat ales candidatul cu caracter: constitutional, civil, penal, administrativ, fiscal,etc. d) de acte legislative sau ai propunerilor legislative. se mai diferentiaza, in dependenta de aplicarea relatiilor sociale, care a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iar n exerciiul dreptului de iniiativ legislativ, deputaii i generale se aplica tuturor relatiilor sociale sau subiectelor de d sistemul majoritar absolut in cadrul caruia pu obtinerea Preedintele Republicii Moldova prezint Parlamentului proiecte unor anumite categ de relatii sau de subiecte, fara sa-si piarda mandatului reprezentativ este necesara acumularea majoritatii de acte legislative i propuneri legislative, iar Guvernul i caracterul de generalitate, speciale se aplica in exclusivitate u absolute de voturi(50+1). In acest sistem elect, de obicei se Adunarea Popular a unitii teritoriale autonome Gguzia categ de relatii sociale sau subiecte strict determinate prin derog stabileste nivelul minim de participare a alegatorilor la alegeri. Daca proiecte de legi i de hotrri. Proiectele de legi naintate de la regula generala, exceptionale vizeaza relatiile sociale gene acest nivel de participare nu este atins , se considera ca alegerile Preedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezint n situatii exceptionale. Ele deroga de la legile generale si cele spec nu au avut loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii plenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului ori de caz de divergenta intre legile generale sau speciale si legile de e alegerilor, nici un candidat nu obtine majoritatea necesara de reprezentantul mputernicit al Preedintelui Republicii Moldova cu aceeasi forta juridica se aplica legea exceptionala. E) in functi sau al Guvernului, iar cele naintate de Adunarea Popular a voturi. In asa caz se utilizeazascrutinul in 2 tururi si votarea durata lor, distingem legi: permanente acele legi carora nu li s unitii teritoriale autonome Gguzia de Preedintele alternativa.In sistemul majoritar exista : 1) scrutin uninominal- cind cunosc data si imprejurarile incetarii aplicariui, temporare sunt Adunrii Populare. votul este acordat unui singur candidat, intr-o singura circumscriptie carora li se cunosc atot data intrarii in vigoare, cit si data si condi Deputatul exercit dreptul la iniiativ legislativ personal sau n electorala. Acest sistem prevede o organizare mai simpla, dar iesirii lor din vigoare. comun cu ali deputai. putind fi practicat intr-unul sau doua tururi de scrutin. 2)Scrutin n prezentul Regulament, prin act legislativ se neleg legile 19 Const rominiei care au actionat pe terit R.M plurinominal presupune ca electoratul alege mai multi candidati. In constituionale, legile organice i ordinare, hotrrile i moiunile scrutinul de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egal Parlamentului. 1. cu nr de mandate de care dispune organul reprezentativ. Scrutinul Propunerea legislativ reprezint intenia de a se iniia Const 1866 premisile: de lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votului elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizeaz o existenta statului preferential. Panasatul este posibilitatea alegatorului de a intocmi unificarea actelor cu caracter international anumit problem sau un grup de probleme i care au menirea chiar el lista candidatilor alegind din mai multe liste prezentate,iar a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. existent statalitatii prin tratat international de in statele vecine exist adeja o constit votul preferential numitul si vot trensferabil ofera posibilitatea de a Asupra acceptrii propunerii legislative, Parlamentul adopt o Const 1923 premisele: modifica ordinea numerelor de pe lista de candidati. Atunci cind hotrre, prin care stabilete termenul de elaborare a proiectului nu reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918) este acceptat nici panasatul si nici votul preferential, sistem in de act legislativ, formeaz un grup pentru elaborarea proiectului revolutia socialista din basarabia propus prezenta unei liste blocate si alegatorul nu o poate modifica si este sau dispune altor organe elaborarea proiectului n necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului cauz, stabilete modul de asigurare a activitii acestui grup. obligat sa voteze lista in intregime. In sistemul reprezentarii Const 1938 premise: (6) proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modul Proiectul de act legislativ i propunerea legislativ se depun dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui spre modificarea legii fara acordul parlamentului de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind: dezbatere mpreun cu o expunere a obiectivului, scopului, concepiei viitorului act, a locului acestuia n legislaia n 2. met celor mai mari resturi,met celei mai mari medii, met vigoare, precum i a efectelor sale social-economice i de alt Caracteristicile Constituiei din 1866 dHondt,met unui singur vot transferabil,met votului cumulativ sau natur, potrivit cerinelor Legii privind actele legislative nr.780este prima constituie intern romneasc cea a votului limitat. Sistemul electorala al reprezentarii XV din 27 decembrie 2001. Se indic totodat persoanele care a fost promulgat fr a se cere acordul Marilor Puteri proportionale este cea mai democrata metoda de determinare a au luat parte la elaborarea proiectului i se anexeaz rezultatele a fost elaborat dup modelul Constituiei Belgiene din 1831 rezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem , mandatele din expertizelor i cercetrilor efectuate n cadrul elaborrii, precum este un act de factur liberal fiecare circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in i rezultatele consultrii publice a proiectului. n cazul n care proclama suveranitatea naional corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid. Sistemulrealizarea noilor reglementri necesit cheltuieli financiare, guvernarea era reprezentativ i responsabil materiale i de alt natur, se anexeaz fundamentarea se instituia principiul separrii puterilor n stat elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile electorale monarhia reprezenta forma de guvernmnt n stat i era ereditar cu mai multe mandate : cu cit e mai mare circumscriptia , cu atit economico-financiar. Dac pentru executarea actului legislativ un care se adopt este necesar elaborarea altor acte legislative stabilea liberti i drepturi ceteneti mai inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut. includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar c) evaluati modalitatea de scrutin in RM si formulati propuneri: sau normative, se anexeaz lista acestora i/sau, dup caz, i este prima realizare a lui Carol I proiectele lor.Proiectul actului legislativ se prezint n limba a fost considerat una din cele mai democratice constituii din Europa moldoveneasc mpreun cu traducerea lui n limba rus. instituiile centrale ale statului erau: La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative se -Monarhia era ereditar, n familie pe linie brbteasc, motenitorii anexeaz copiile lor n variant electronic.Proiectele de acte tronului urmnd s fie crescui n religia ortodox legislative i propunerile legislative naintate de deputai se prezint n limba moldoveneasc sau n limba rus.

actiuni contrare legii pina la nemultumirea publica a alegatorilor. In RM revocarea , ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in raport cu primarii.

-Guvernul reprezinta puterea executiv i era condus de primul ministru; mparte puterea executiv cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului i punerea n practic a legilor votate de Parlament -Parlamentul reprezinta puterea legislativ i era format din Senat i Camera Deputailor structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris" Constituia Romniei din 1923 Potrivit Constituiei din 1923, Romnia era o monarhie constituional, stat naional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituia unificrii, cum mai e numit, consfinete realizarea Romniei Mari i are la baz constituia din 1866, dovad fiind faptul c din cele 138 de articole, 78 s-au pstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieii politice. El exercita puterea executiv, numea i revoca minitrii, sanciona i promulga legile, era eful Armatei, avea drept de veto, putea bate moned, conferea decoraii, avea drept de amnistie i graiere, convoca i dizolva Parlamentul, ncheia tratate (acestea devenind valabile dup ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativ n cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul i Adunarea deputailor) i avea rolul de a vota legile, de a le abroga i avea drept de control asupra activitii guvernului. Constituia Romniei din 1938 Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu suprematia executivului. 8 titluri. Prezenta reprezentantei nationale si camera deputatilor si senatul erau instrument prin care regele isi exercita puterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923. 3. Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri si diferite regimuri. Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separrii puterilor n stat. Const din 1923 este numita constituia unificrii Const din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh

Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopu rilor societatii, constituind in acelasi timp garantia, printre alte garantii, ca drepturile fundamentale se pot realiza efectiv. 3......Compunere Indatoririle fundamentale in rm sunt inscrise in legea fundamentala CONST, lista indatoririlor sus numite ar putea fi mai vasta dar in linii generale, sunt evidentiate cele mai importante mai inseminate indatoriri. Art 55 , 56, 57 sunt de ne estimate iportanta lor, cu parere de rau ele nu sunt chear atit de bine respectate cum ar fi trebuit. Dar deja e un plus ca ele sunt stipulate in constitutie si cetatenii au ocazia sa-si cunoasca nu dpar dr dar si indatoririle lor fundamentale.

funcii prezideniale: funcia de reprezentare i funcia de garant al statului i al Constituiei. Ca ef al statului, Preedintele e chemat s asigure buna funcionare a tuturor ramurilor puterii de stat: legislativ, executiv i judectoreasc. Iat de ce, n realizarea funcionrii sale, Preedintele Republicii Moldova ndeplinete un ir de atribuii n raporturile cu celelalte autoriti publice. Din acest punct de vedere deosebim atribuii prezideniale exercitate n raporturile cu Parlamentul i atribuii prezideniale exercitate n raporturile cu autoritile judiciare. Un rol aparte ocup atribuiile Preedintelui Republicii Moldova n sfera puterii executive, n special n raporturile cu Guvernul, cu autoritile administraiei publice centrale de specialitate i autoritile administraiei publice locale. Preedintele Republicii Moldova este secundat n activitatea sa de un aparat de funcionari dirijat de conductorul administraiei prezideniale care se afl n subordine direct Preedintelui. Structura aparatului prezidenial i resursele financiare ale lui se aprob la propunerea Preedintelui de ctre Parlament.

36 Indatoririle fundamentale 1. def. de Crna ndatoririle fundamentale sunt obligaii eseniale ale cetenilor pentru a ndeplini sarcinele societii; realizarea lor se asigur prin convingerea sau la necesitate se folosete fora coercitiv a statului. def. ioan muraru ndatoriile fundamentale sunt acelea obligaii ale cetenilor considerate eseniale de ctre popor pentru realizarea scopurilor societii nscrise n constituie i asigurate prin realizarea lor prin convingerea sau la nevoie prin fora de constrngere a statului. Sub acest titlu snt nscrise acele ndatoriri corelative drepturilor care au fost considerate ca fundamentale, fidelitatea fa de ar, respectarea constituiei i a celorlalte legi, aprarea rii i contribuia la cheltuielile publice. Domnul doctor profesor ioan muraru identific urmtoarele criterii: 1- ndatoririle fundamentale sunt acele obliga ii c rora societatea la un anumit moment le atribuie o valoare mai mare, valoare ce se reflect n regimul juridic special ce le atribuie . 2- Aceast trstur esenial a ndatoririlor fundamentale duce la nscrietea lor chear ntextul constituiei, evideindule importana lor i totodat asigurndule protecia juridic sporit. 3- ndatoririle fundamentale sunt asigurate n realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin fora de constrngere a statului cci ele sunt veritabile obligaiei juridice. Aceste indatoriri includ: a) ndatorirea de a respecta Constituia i legile; b) ndatorirea de fidelitate fa de ar ; c)ndatorirea de aprare a patriei; d)ndatorirea de a satisface serviciul militar; e) ndatorirea de a contribui la cheltuielile publice; f) ndatorirea de exercitare cu bun credin a drepturilor i libertilor ide a respecta drepturile i libertile celorlali. 2. Drepturile si libertatile fundamentale sunt nu numai o realitate, ci si finalitateaintregii activitati umane, bineinteles a aceleia democratice. Drepturile si libertatile fundamentale sunt ansamblu al drepturilor si libertatilor cetatenilor consacrate prin constitutie in vederea asigurarii si liberei manifestari a lor. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus ca legea. Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni. Aceasta estecea mai importanta trasatura. Existenta indatoririlor fundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii unei colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri, anumite obligatii fata de societatea in care traiesc.

53 Not de sef de stat si locul lui in sitem autorit publice 1. Notiunea Seful statului este persoana oficial sau organul plasat n vrful instituiilor politico-juridice din stat. n sens larg, eful statului reprezint un demnitar aflat formal n vrful ierarhiei instituiilor politice, reprezintnd statul att n relaiile politice interne, ct i n relaiile cu alte state. El se consider simbolul unitii naiunii, statului. n opinia unor autori, denumirea de ef al statului a fost pstrat pentru a desemna persoana, care este chemat s reprezinte la nivelul cel mai nalt statul ca entitate colectiv, s-i angajeze, n condiiile Constituiei i ale legilor, responsabilitatea i participarea n numele statului la ceremonii sau festiviti oficiale Functiile -Prima dintre functiile institutiei prezidentiale il abiliteaza pe Presedintele Republicii Moldova sa reprezinte statul in relatiile cu alte state sau organisme internationale. -Cea de a doua functie ii confera Presedintelui calitatea de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. - Cea de a treia functie a sefului statului este de a veghea respectarea Constitutiei si buna functionare a autoritatilor publice. Exercitarea acestei functii presupune, in primul rind, obligatia Presedintelui de a respecta Constitutia si, in al doilea rind, de a veghea, in conditii strict limitate de Constitutie, celelalte autoritati publice, iar in caz de necesitate de a lua masuri legale pentru respectarea Constitutiei. Durata mandatului (1) Mandatul Preedintelui Republicii Moldova dureaz 4 ani i se exercit de la data depunerii jurmntului. (2) Preedintele Republicii Moldova i exercit mandatul pn la depunerea jurmntului de ctre Preedintele nou ales. (3) Mandatul Preedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organic, n caz de rzboi sau de catastrof. (4) Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de Preedinte al Republicii Moldova dect pentru cel mult dou mandate consecutive 2. n statele cu regim politic prezidenial clasic, precum SUA, pe parcursul anilor a fost creat o putere prezidenial puternic, preedintele aflndu-se nu numai n fruntea statului, ci i a puterii executive, n altele, ns, precum Italia, Germania, Moldova (n prezent), cu regim politic parlamentar, funcia efului de stat este exercitat de ctre un preedinte constituional, ns puterea executiv real este concentrat n minile Guvernului, care este responsabil n faa Parlamentului. n republicile parlamentare menionate, cu excepia Moldovei, ca urmare a acestei tendine, se creeaz impresia c ef al statului este Prim-ministrul, care de facto concentreaz n minile sale toate prghiile guvernrii operative a statului. Sntem de prere c n Republica Moldova dualitatea ntre Preedinte i Prim-ministru este o rmi iluzorie a conceptului impus prin normele constituionale existente pn la revizuirea Constituiei n 2000. Cu timpul, n cazul meninerii statutului constituional actual al Preedintelui, rolul instituiei Prim-minisrului se va consolida, Preedintele rmnnd un ef de stat de jure, iar Primul-ministru un ef de stat de facto. Este de menionat c aa constituii, precum cea a Franei, SUA, Germania, nu utilizeaz termenul de ef al statului. 3. Preedintele Republicii Moldova, potrivit art. 77 p.2 al Constituiei R. Moldova, reprezint statul i este garantul suveranitii, independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. Pornind de la aceste prevederi constituionale, putem contura dou

41 Organ electorale,circumscriptii electorale,sectii de votare

1. circumscripie electoral - unitate electoral administrativ n care se organizeaz i se desfoar alegerile i referendumurile; Prima operaiune electoral, dup fixarea datei alegerilor, este stabilirea circumscripiilor electorale, altfel spus, a cadrului organizatoric i teritorial n care se vor desfura operaiunile electorale . Circumscripia electoral mai estedefinit i teritoriu ce cuprinde numrul de locuitori, identificai dup un anumitcriteriu, de regul domiciliul, avnd dreptul s fie reprezentai n unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacirc umscripiei electorale presupune o anumit divizare a teritoriului i populaie i dup anumite criterii. organe electorale - organe care organizeaz desfurarea alegerilor Parlamentului, n autoritile administraiei publice locale, precum i desfurarea referendumurilor; Un rol aparte n organizarea i desfurarea alegerilor l au organele electorale. Prin funcionarea lor corect organismele electorale contribuie esenial la respectarea primului criteriu al oricrei democraii moderne: existena unor alegeri libere i corecte. Secia de votare reprezint locul n care este exercitat efectiv dreptul devot. Practic fiind dificil i tehnic aproape imposibil realizarea condiiilor pentru ca alegtorii unei uniti administrativ-teritoriale s voteze ntr-un singur loc i ntr-o singur zi, acetia sunt grupai dup anumite norme, stabilite delege, iar pentru fiecare grup se amenajeaz un loc special n care el i exercitvotul. 2. Sistemul organelor electorale n Republica Moldova: Comisia Electoral Central organ de stat, care activeaz permanent i care este constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea i desfurarea alegerilor la nivel central. Comisia este constituit din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de ctre Preedintele Republicii Moldova, unul - de ctre Guvern i 7 de ctre Parlament. Consiliile electorale de circumscripie organe electorale constituite cu cel puin 50 de zile nainte de alegeri de ctre Comisia Electoral Central. Hotarele consiliilor electorale de circumscripie corespund hotarelor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile electorale de circumscripie se constituie n componena a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puin 3 persoane au studii juridice superioare sau studii n domeniul administraiei publice. Birourile electorale ale seciilor de votare organe electorale constituite de ctre consiliile electorale de circumscripie, la nivel local, cu cel puin 20 de zile nainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ. 3. Atribuiile generale ale Comisiei Electorale Centrale Comisia Electoral Central: a) studiaz organizarea i desfurarea alegerilor cu scopul de a perfeciona legislaia i procedurile electorale; b) nainteaz Guvernului i Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operrii unor modificri n legislaia electoral; c) elaboreaz regulamente i instruciuni menite s perfecioneze procedurile electorale; d) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor electorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publice centrale i locale; e) ine evidena cadrelor care au participat la organizarea i desfurarea alegerilor, inclusiv a lucrtorilor calificai care pot fi desemnai n consiliile electorale de circumscripie i n birourile electorale ale seciilor de votare; f) constituie consilii electorale de circumscripie i birouri electorale ale seciilor de votare la desfurarea alegerilor pariale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcia de primar; g) conlucreaz, n procesul de organizare i desfurare a alegerilor cu:

- Ministerul Dezvoltrii Informaionale, la asigurarea evidenei alegtorilor, inclusiv a celor aflai peste hotarele rii, n temeiul Registrului alegtorilor, format n baza Registrului de stat al populaiei; - autoritile administraiei publice locale, n problemele selectrii cadrelor calificate antrenate n activitatea organelor electorale, ale asigurrii localurilor seciilor de votare cu cabine, urne de vot, computere i alte mijloace tehnico-materiale; - Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei seciilor de votare i a materialelor electorale; - ntreprinderile i instituiile de stat, la ncheierea contractelor pentru servicii de tiprire a buletinelor de vot i de aprovizionare cu echipament; - mijloacele de informare n mas i asociaiile obteti, la organizarea manifestrilor ce in de educaia civic a alegtorului i informarea populaiei asupra desfurrii procesului electoral; h) analizeaz structura circumscripiilor electorale din punctul de vedere al organizrii administrativ-teritoriale a republicii; i) implementeaz programe de educaie civic n perioada dintre alegeri; j) pregtete programe de informare a alegtorilor n perioada electoral; k) ofer mijloacelor de informare n mas informaii cu privire la desfurarea alegerilor i la practica administrativ utilizat n acest sens; l) prezint anual rapoarte Parlamentului i, la cerere, Parlamentului, Preedintelui Republicii Moldova i Guvernului; m) ofer spre dezbatere mijloacelor de informare n mas i publicului chestiuni electorale; n) stabilete contacte cu partidele, cu alte organizaii social-politice i neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidai pentru funcii publice, asigurndu-le participarea plenar la procesul electoral; o) consult asociaiile obteti locale interesate s desfoare n cadrul alegerilor activiti ce in de educaia civic; p) organizeaz cursuri de instruire i seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral n calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripie i ai birourilor electorale ale seciilor de votare, n calitate de membri reprezentani ai partidelor i ai altor organizaii social-politice sau ai potenialilor candidai, n calitate de funcionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de iniiativ; q) analizeaz fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare i ia msuri pentru prevenirea lor; informeaz autoritile publice despre necesitatea soluionrii unor chestiuni, n conformitate cu legislaia electoral; r) organizeaz consultri prealabile cu partidele, cu alte organizaii socialpolitice i cu reprezentanii mass-media i asigur semnarea de ctre acetia a Codului de conduit pn la nceperea campaniei electorale. Atribuiile consiliului electoral de circumscripie Consiliul electoral de circumscripie are urmtoarele atribuii: a) exercit controlul asupra executrii prevederilor prezentului cod i a altor legi care conin prevederi referitoare la desfurarea alegerilor; b) constituie birourile electorale ale seciilor de votare i supravegheaz activitatea lor, organizeaz instructaje pentru membrii acestora, propag procedura votrii i importana votului; c) distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare mijloace financiare; d) examineaz comunicrile ce in de organizarea i desfurarea alegerilor, sosite din partea autoritilor administraiei publice locale, a efilor de ntreprinderi, instituii i organizaii; e) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor electorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publice centrale i locale i cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltrii Informaionale; f) asigur aprovizionarea birourilor electorale ale seciilor de votare cu formulare pentru listele electorale i procesele-verbale, cu buletine de vot etc.; g) nregistreaz candidaii independeni i listele de candidai din partea partidelor i altor organizaii social-politice, aduce la cunotin public informaii despre acetia; h) asigur accesul publicului la declaraiile cu privire la venituri i proprietate ale candidailor n alegerile locale; i) decide degrevarea de atribuiile de la locul de munc permanent a membrilor consiliilor i birourilor electorale pe perioada activitii lor n componena acestora; j) totalizeaz rezultatele alegerilor din circumscripie, prezint Comisiei Electorale Centrale actele respective i asigur publicarea n presa local a rezultatelor votrii; k) adun informaii de la birourile electorale ale seciilor de votare privind prezentarea alegtorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor i le remite Comisiei Electorale Centrale; l) examineaz cererile i contestaiile asupra hotrrilor i aciunilor birourilor electorale ale seciilor de votare i adopt hotrri executorii n privina lor; m) exercit alte aciuni ce in de organizarea i desfurarea alegerilor. Atribuiile biroului electoral al seciei de votare Biroul electoral al seciei de votare: a) verific listele electorale mpreun cu autoritile administraiei publice locale, asigur integritatea acestora i a buletinelor de vot i este responsabil de ntocmirea lor corect i deplin; b) examineaz cererile n legtur cu incorectitudinile din listele electorale, efectueaz modificrile necesare i elibereaz certificate pentru drept de vot alegtorilor care nu se vor afla la domiciliu n ziua alegerilor; c) ntocmete listele electorale suplimentare, nscriind n ele persoanele care voteaz n baza certificatelor pentru drept de vot, precum i persoanele care, din anumite cauze, nu au fost nscrise n listele electorale principale; d) comunic populaiei care locuiete pe teritoriul seciei de votare data i locul votrii, asigur pregtirea localului pentru votare, instalarea urnelor i a cabinelor de vot, organizeaz votarea n ziua stabilit, ia msuri pentru a asigura ordinea n localul seciilor de votare; e) totalizeaz rezultatele alegerilor n secia de votare, ntocmete proceseleverbale i rapoartele i le remite, mpreun cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripie; f) examineaz cererile i contestaiile ce vizeaz organizarea i desfurarea alegerilor, adoptnd hotrri asupra lor, care se anexeaz la procesele-verbale ale edinelor biroului; g) remite consiliului electoral de circumscripie datele privind prezentarea cetenilor la votare, precum i datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor; h) exercit i alte atribuii n condiiile prezentului cod.

mandatele deputailor i al Preedintelui Republicii Moldova; f) constat circumstanele care justific dizolvarea Parlamentului, demiterea Preedintelui Republicii Moldova, interimatul funciei de Preedinte, imposibilitatea Preedintelui Republicii Moldova de a-i exercita atribuiile mai mult de 60 de zile; g) rezolv excepiile de neconstituionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Suprem de Justiie; h) hotrte asupra chestiunilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid. (2) Competena Curii Constituionale este prevzut de Constituie i nu poate fi contestat de nici o autoritate public. Curtea Constituional a Republicii Moldova este unica autoritate public politico-jurisdicional, este independent de orice alt autoritate public i se supune numai Constituiei. Dispune de autonomie financiar i i exercit atribuiile atribuite prin Legea Suprem fiind situat n afara ramurilor puterii: legislativ, executiv i judectoreasc. 2. 3. identic cu 1 si concluzia referitor la atributii

4.

Secretul votului exprim acea posibilitate a cetenilor de a-i manifesta liber voinalor cu privire la candidaii propui, fr ca aceast manifestare s poat fi cunoscut de ctre alii. Legea electoral prevede o serie de garanii care asigur secretul votului: astfel buletinele de vot sunt uniforme , fr semne distinctive, imprimarea lor fiind asigurat de ctre comisia electoral central, dup modelul legal stabilit, de asemenea sediile seciilor de votare sunt prevzute cu cabine sau camere de votare, unde alegtorul intr singur i voteaz dup propria sa convingere. Votul liber exprimat definete votul ca posibilitatea ceteanului de a participa sau nu la alegeri,ear n cazul n care particip, de a-i manifesta liber opiunea pentru un anumit concurent electoral.

5.

3. compunere

39 Principiile dreptului electoral 1. ntruchiparea dreptului cetenilor de a participa la alegeri o constituie art. 38 din Constituia Republicii Moldova, care prevede c voina poporului constituie baza puterii de stat. Aceast voin se exprim prin alegeri libere, care au loc n mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret i liber exprimat. n acelai sens, Codul Electoral al Republicii Moldova, art. 2 stipuleaz c ceteanul Republicii Moldova particip la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Participarea la alegeri este liber (benevol). Nimeni nu este n drept s exercite presiuni asupra alegtorului cu scopul de a-l sili s participe sau s nu participe la alegeri, precum i asupra exprimrii de ctre acesta a liberei sale voine. -Vot universal- Cetenii Republicii Moldova pot alege i pot fi alei fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau origine social. -Vot egal- n cadrul oricrui scrutin, fiecare alegtor are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridic egal. - Vot direct- Alegtorul voteaz personal. Votarea n locul unei alte persoane este interzis. - Vot secret- Votarea la alegeri i/sau referendum este secret, excluzndu-se astfel posibilitatea influenrii voinei alegtorului. - Vot liber exprimat- Nimeni nu este n drept s exercite presiuni asupra alegtorului pentru a-l face s voteze sau s nu voteze, precum i pentru a-l mpiedica s-i exprime voina n mod independent. 2.

16 Clasificarea constit

1.

Universalitatea votului const n aceea c cetenii RM sub rezerva doar a condiiilor de vrst i aptitudinii intelectuale sau morale au dreptul de a vota istoria la acest capitol a cunoscut i anumite censuri cum ar fi : censul de avere , censul de sex, censul de ras, censul de domiciliu etc. Astzi se folosete doar censul de vrst minim care este de regul de 18 ani, ceea ce permite o larg participare la vot a tinerelor , ea fiind vrsta a care o persoan are o maturitate politic.

2.

67 Atributiile curtii constitutionale 1. Atribuiile (1) Curtea Constituional: a) exercit la sesizare controlul constituionalitii legilor, regulamentelor i hotrrilor Parlamentului, a decretelor Preedintelui Republicii Moldova, a hotrrilor i dispoziiilor Guvernului, precum i a tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte; b) interpreteaz Constituia; c) se pronun asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei; d) confirm rezultatele referendumurilor republicane; e) confirm rezultatele alegerii Parlamentului i a Preedintelui Republicii Moldova, valideaz

Principiul : egalitatea votului exprim n domeniul drepturilor electorale marele principiu al egalitii, fr deosebirede ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie sau apartenen politic, avere, sau origine social, votul egal se realizeaz dac : a)- fiecare cetean are dreptul la un singur fot pentru alegerea aceluea organ de stat, b) circumscripiile electorale pentru alegerea aceuea organ de stat sunt egale ca numr de locuitor.

3.

Votul direct const n aceea c alegtorii i exprim direct, personal, acordul sau dezacordul privind pe candidaii propui, alegtorii voteaz direct i nu prin reprezetani sau delegai, totofat practeca cunoate i votul indirect ca de exemplu electorii n Statele Unite ale Ameriicii la alegerea preeduntelor SUA, i delegaii la alegerea senatului n Frana.

1. Varietatea constituiilor este determinat de varietatea formelor de organizare politic i juridic reglementat de aceste legi fundamentale. Constitutile in toate statele sunt considerate ca legea legiloravind 2 trasaturi esentiale -ea este opera suveranului -ea este legea fundamentala situata chear de asupra autoritatilor care au elaborat-o Pentru a se putea face deosebire dintre tipurile de constitutii a fost necesara clasificarea lor. 2. a) din punct de vedere al modului de adoptare a const: -const acordate(- este o Constituie rudimentar i nedemocratic adoptat de un monarh in calitatea lui de suveran absolut al rii (vezi Frana 1814, Japonia 1889).) -statutul(const plebiscitara)( -este o variant a Constituiei acordate, ins o variant modernizat, dei tot nedemocratic.Constituia este adoptat tot de monarh dar formal este supus aprobrii populare prin plebiscit(referendum); Ex: Constituia din 1938 a lui Carol I.) -const-pact(-este Constituia ineleas ca un contract intre rege i popor.Constituia pact a fost utilizat in dou scopuri: - pentru a soluiona micri populare revendicative (in Anglia partea scris a Constituieieste format dintr -un ir de pacte incheiate intre rege i popor 1215, 1699, 1832 etc). Constituia pact a fost utilizat ca modalitate de acces al unui principe strin pe tronul unui stat (noul rege fcea contract cu poporul, reprezentat de Parlament).) -cons-conventie(este Constituia de tip american: Constituia se adopt de ctre o Convenie, adic de ctre unorgan special ales in acest scop.) -const parlamentara(-este varianta european a Constituiei convenie.-Constituia se adopt de ctre Parlament in calitatea lui de Adunare Constituant. De obiceiConstituiile s-au adoptat in Parlament cu majoritate calificat de 2/3. Dup al doilea razboimondial in Europa adoptarea Constituiei de ctre Parlament a fost urmat de confirmarea ei prin referendum. ) b)in dependenta de forma de exprimare -constitutii nescrise -const scrise -const mixte c)in dependenta de procedura de revizuire a const: -rigide (Constituiile rigide sunt legile fundamentale cu for juridic superioar, care se modific dup o procedur mai elaborat dect n cazul legilor ordinare.) -flexibile (Constituiile flexibile se caracterizeaz prin faptul c regulile de conduit pe care le conin au aceeai for juridic ca i legile ordinare, putnd fi modificate conform procedurii legislative obinuite.) d)in dependenta de regim politic -democratic

-autoritar e)in dependenta de durata in timp: -permanente -temporare f)in dependenta de procedura de adoptare -const-tii adoptate de parlament cu aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum - const-tii adoptate de parlament fara aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum 3. Const R.M este o const scrisa,rigida,permanenta,democratica

Cons din 1978 a largit dr si libertatile cetatenilor, de asemenea lea acordat dubla cetatenie. (drebuie de mai desfasurat si gata) 58 Investitura guvernului RM 1. Articolul 98 nvestitura (1) Dup consultarea fraciunilor parlamentare, Preedintele Republicii Moldova desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru. (2) Candidatul pentru funcia de Prim-ministru va cere, n termen de 15 zile de la desemnare, votul de ncredere al Parlamentului asupra programului de activitate i a ntregii liste a Guvernului. (3) Programul de activitate i lista Guvernului se dezbat n edina Parlamentului. Acesta acord ncredere Guvernului cu votul majoritii deputailor alei. (4) n baza votului de ncredere acordat de Parlament, Preedintele Republicii Moldova numete Guvernul. (5) Guvernul i exercit atribuiile din ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa Preedintelui Republicii Moldova. (6) n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a funciei, Preedintele Republicii Moldova revoc i numete, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. 2. Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, desemneaz un candidat pentru funcia de Primministru. Candidatul pentru funcia de Prim-ministru, n termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de ncredere al Parlamentului viznd programul de activitate i a ntregii liste a Guvernului. Preedintele Republicii Moldova, n baza votului de ncredere acordat de Parlament, numete Guvernul. n termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul viceprim-minitrii, minitrii i ceilali membri ai Guvernului vor depune individual, n faa Preedintelui Republicii Moldova, jurmntul al crui text este prevzut la art.79 alin.(2) din Constituie. n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului, Preedintele Republicii Moldova revoc i numete, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa Preedintelui Republicii Moldova i pn la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului, numii n funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i exercit atribuiile n acelai mod. Membrii Guvernului vor depune, n condiiile legii, declaraie cu privire la venituri i proprietate. Guvernul, n cazul exprimrii votului de nencredere de ctre Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau n cazul alegerilor unui nou Parlament, ndeplinete numai funciile de administrare a treburilor publice, pn la depunerea jurmntului de ctre membrii noului Guvern. 3. compunere... (investirea punctu 1)

intervin n for numai n cazul unor abuzuri evidente i dovedite corespunztor. Locul i rolul puterii judectoreti n Republica Moldova este determinat de jurisprudena i practica judiciar, prin care se realizeaz norma juridic. Puterea judectoreasc n Republica Moldova este ntruchipat de o serie de organe, suprem n acest sens fiind Curtea Constituional. Fiind unica autoritate de jurisdicie constituional, la sesizare supune controlului consituionalitii legilor, regulamentele i hotrrile Parlamentului, decretele Preedintelui RM, hotrrile i ordonanele guvernului precum i tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte, toate acestea ne demonstreaz c puterea judectoreasc colaboreaz cu celalte puteri. n viziunea noastr problema ntririi puterii judectoreti este cea mai important la momentul de fa, prin urmare, toat atenia i dizbaterele publice ar trebui ndreptate anume n aceast direcie. 3. Puterea judectoreasc nu dispune de mecanisme de for ca cele ale puterii executive Fora acestei puteri consta n executarea legii, n respectul fa de hotrrea judectoreasc. O asemenea atitudine fa de puterea judectoreasc din partea altor organe de stat, a cetenilor, a asociaiilor lor, a persoanelor juridice nu este prezent n toate statele. Ea se educ destul de ndelungat i e caracteristic, nti de toate, statelor cu tradiii democratice, acolo unde s-a nrdcinat principiul dominaiei legii i dreptului. In sistemul separaiei puterilor n stat instana judectoreasc este privit ca un arbitru, instituie mediatoare ntre organele puterii legislative i executive, care are menirea de a adapta structura organizrii statului la cerinele constituionale de separare a puterilor, n care fiecare din ele trebuie s-i ndeplineasc propriile funcii, unice prin esena lor. Existena puterii judectoreti ca ramur distinct a puterii de stat, gradul independenei sale organizaionale i a autonomiei funcionale asigur funcionarea eficient a puterilor legislativ i executiv i servete ca garanie a echilibrului ntre ele. ( articol Gheorge Costas)

20 Const sovetice care au actionat pe terit R.M 1. Const socialista 1925: Introducerea sau constituirea bazelor socializmului. Nationalizarea paminturilor si intreprinderilor,colectivizarea. Cauza este ca comisia constutionala se confrunta cu greutati , si ca satreaca de aceste greutati N.Scripnic a cerut ca sa se adopte constitutia. Const socialista 1938: Constituirea socializmului Const socialista 1941: Fenomenul de independent cesiune Const socialista 1978: Socialism dezvoltat Comunismul dezvoltat 2. Constituia a RASSM din 1925. Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2org anele supreme ale puterii de stat ,3 sovietul comisarilor noroddnici .Un factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se referea ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiutu tie . Constit consfintea prin lege dictatura proletoriatului ,bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul conducator al comunistilor. Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii in RASSM a partidului Comunist si Armarei Rosii. Constituia a RASSM din 1938: Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul electoral proced de modific a const. Nu exista principiul separatiei puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare drepul la vot universal,dr la munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a presei . libertatea asocierii se limita la un singur partid. Constituia a RASSM din 1941: In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou era proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului agricol. Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ suprem al puterii de stat sovetul suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si partial executiva. Jurisdictia infaptuita de judecatoria suprema RSSM. Aceasta const renunta la principiul pluralismului politic separatia puter suprematia legiisi a stat de drept. Constituia a RASSM din 1978: Const I toata puterea apartine poporului. Const a pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului. Se prevedea dubla cetatenie:fiecare cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr cetatenilor. 3. In constitutiile socialiste in general aveau aceleasi trasaturi, ocuparea completa a moldovei de catre rusia.Specific pentru constitutiea din 1925 era ca ea nu se referea ladrepturi si libertati. In const din 1938 nu exista principiul separatiei puterilor in stat. In const din 1941 a aparut un princiu nou , proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului agricol.

62 Not si functia autorit judecatorestiRM 1. Autoritatea judecatoreasca , conform teorii separatiilor puterilor in stat reprezinta prin sine sistemul organelor judiciare ale statului ce infaptuiesc justitia . autoritatea judecatoreasca isi are organelle sale proprii si specific care spre deosebire de institutiile de drept nu reglement relatiile sociale ci determina formele organizarii structurii si activitatii autoritatilor judecatoresti, formele realizarii justitiei. In const RM in art 115 sunt mentionate instantele judecatoresti care infaptuiesc justitia: Justiia se nfptuiete prin Curtea Suprem de Justiie, prin curile de apel i prin judectorii. Pentru anumite categorii de cauze pot funciona, potrivit legii, judectorii specializate. Curtea Constituional este singura autoritate n domeniul jurisdiciei constituionale a Republicii Moldova. Curtea Constituional nu reprezint o ramur n ierarhia instituiilor juridice ale statului. Ea este un organ judiciar constituional, autonom i independent de ramura executiv, legislativ i judectoreasc. Curtea Suprem de Justiie este cel mai nalt organ judectoresc n Moldova. n calitate de instan judectoreasc suprem a statului, Curtea Suprem de Justiie utilizeaz principiile generale ale legii drept baz pentru activitatea sa i are scop de a rafina hotrrile judiciare prin eliminarea erorilor factuale i prin interpretarea, analizarea i uniformizarea practicilor judectoreti. Astfel, Curtea Suprem de Justiie trebuie s asigure aplicarea corect i uniform a legii de ctre toate instanele judectoreti, s soluioneze conflictele care apar n aplicarea legilor i s garanteze responsabilitatea statului faa de ceteni i a cetenilor faa de stat. Curtea de Apel este instana suprem pentru procedura obinuit de apel. Judectoriile (de prim instan) funcioneaz n circumsrcipii i municipaliti (sectoarelor lor). Judectoriile examineaz toate cazurile i solicitrile, cu excepia celor care, conform legii, cad sub jurisdicia altor instane. Pentru anumite categorii de cazuri au fost nfiinate judectorii specializate:cu ar fi cea militarea avnd sub jurisdicie toat ar. * Consiliul Superior al Magistraturii este un organ cu autoriti importante, menit s asigure condiii corespunztoare i imparialitate n funcionarea instanelor judectoreti, protejate de imixtitudine sau influen extern politic sau administrativ. CSM este organ independent, nfiinat pentru a crea i susine funcionarea sistemului judiciar i este garantul autoritii judiciare. n conformitate cu Constituia i legislaia, CSM asigur autoadministrarea judectoreasc. 2. Puterea judectoreasc nfptuiete justiia i se autoadministreaz absolut independent, dar colaboreaz cu celelalte ramuri ale puterii n exercitarea prerogativelor ce-i revin conform Constituiei. Intervenia celorlalte dou puteri, n persoana Preedintelui Republicii Moldova sau, dup caz, a Parlamentului, n procedurile puterii judectoreti, inclusiv a celor legate de administrarea instanelor, poate fi numai formal, ele avnd dreptul s

45 Organizarea si desfasurarea referendumului 1. Aadar,referendumul - a fi supus adunrii) se exprim n procedurademocraiei directe prin care conducerea unei ri se adreseaz poporului, fr intermediari pentru al consutla n probleme majore, de regul, pentru textul Constituiei, alegere a formei deguvernmnt sau n probleme de autodeterminare ca stat. n conformitate cu art. 75( 1) dinConstituia Republicii Moldova, cele mai importante probleme ale societii i ale statului suntsupuse referendumului. Referendumul este o form a democraiei directe, prin care se realizeazsuveranitatea poporului n cele mai importante probleme de interes naional i social, avnd dreptscop soluionarea acestora, precum i consultarea cetenilor n probleme locale de interes deosebiti revocarea primarului satului (comunei), sectorului, oraului (municipiului). 1)In dependen de obiect,avem urmtoarele tipuri de referendum: -constituional - dac cu ajutorul referendumului dat se aprob Constituia sau amendamentele laea; -legislativ - dac un act al legislaiei n vigoare este supus votrii de ctre alegtori. Acest tip dcreferendum se organizeaz pentru adoptarea unei legi sau modificarea acesteia; -de drept internaional - se organizeaz n cazul aderrii la Uniunea European sau NATO(Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord), de reunificarea unor pri de teritorii; -de drept administrativ - soluioneaz probleme legate de administrarea statului; -pe probleme morale - interzicerea avorturilor, divorurilor, buturilor alcoolice, drogurilor etc. 2)In funcie de puterea juridic,referendum-urile se clasific n: -imperative - executarea lor este obligatorie pentru toi. Documentul este sup us votriialegtorilor pentru soluionarea definitiv a destinului acestuia. Referendumul decisiv poate fi deaprobare (dac alegtorilor li se propune aprobarea documentului respectiv) i de respingere (dacalegtorilor li se propune anularea actului). -consultativ-poart un caracter de recomandare. Se desfoar doar cu scopul elucidrii opinieia legtorilor ntr-o anumit problem, iar soluionarea problemei respective rmne pe seamaorganelor statului; 3)Dup criteriul teritorial referendum-urile pot fi : -naionale( republicane); -regionale; -locale. Articolul 143. Tipurile de referendum republican (1) n funcie de natura juridic a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituionale, legislative i consultative. (2) Referendumului constituional snt supuse propunerile privind revizuirea Constituiei. (3) Referendumului legislativ snt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importan deosebit. (4) Referendumului consultativ snt supuse problemele de interes naional, n scopul consultrii opiniei poporului asupra unor astfel de probleme i adoptrii ulterioare, de ctre autoritile publice competente, a unor hotrri definitive. Textul ntrebrii supuse referendumului consultativ se redacteaz n manier neutr, fr ambiguiti sau sugerarea rspunsului. 2. Articolul 144. Iniierea referendumului republican (1) Referendumul republican poate fi iniiat de:

a) un numr de cel puin 200000 de ceteni ai Republicii Moldova cu drept de vot. n cazul referendumului constituional, se aplic prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituie; b) un numr de cel puin o treime din deputaii n Parlament; c) Preedintele Republicii Moldova; d) Guvern. (2) Subiecii menionai la alin.(1) pot iniia orice tip de referendum prevzut la art.143. (3) n cazul n care referendumul este iniiat de subiecii prevzui la alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfurarea referendumului se anexeaz i listele de subscripie. (4) Propunerea privind desfurarea referendumului trebuie s includ problemele ce urmeaz s fie supuse referendumului, expuse clar, excluzndu-se interpretarea lor ambigu, precum i scopul desfurrii, data preconizat pentru desfurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului probleme care se exclud reciproc. Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican (1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind: a) adoptarea Constituiei Republicii Moldova; b) aprobarea legilor constituionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziiilor privind caracterul suveran, independent i unitar al statului, precum i a celor privind neutralitatea permanent a statului; c) alte probleme importante ale societii i ale statului. (2) Organizarea i desfurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) snt obligatorii. 3. compunere daca sa analizam legislatia R.M privind organizarea si desfasurarea referendumului republican, cutem trage urmatoarele concluzii. Legislatia este destul de complete in privinta desfasurarii si organizarii. In legislatie sunt stipulate toate etapele..

inalinienabilitatea ei. Prin aceste acte Republica Moldova solicit tuturor statelor i guvernelor lumii recunoaterea independenei sale, astfel cum a fost proclamat de Parlamentul liber ales al Republicii... Cu alte cuvinte, Declaraia de independen este unicul document n baza cruia Republica Moldova este recunoscut pe plan internaional i se poate afirma n lume ca stat independent. Constitutia fiind legea suprema demonstreaza ca RM este un stat modern , democratic si liber asi decide soarta. Prin aceste acte populatia din RM face un pas spre democratie si liberalism .datorita lor statul poate face parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara teritoriul in cas de atac . Aceste acte au o importanta atit istorica , valorica cit si practica rezolvind diverse conflicte polititce si intarind idea conform carea populatia dintre prut si nistru este aceaseasi ca si cea de peste prut si posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor.

26.) structura de stat a-Definiti notiunea structurii de stat si descrieti esenta formelor organizarii territorial a statului. b-Determinati trasaturile generale ale fiecarei din organizari territorial a statului si comparati-le. c-Evaluate si argumentati forma organizarii territorial a RM si propuneti modificari, daca considerati necesar. a)structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul juridico-politic al partilor lui componente si principalele raporturi dintre organele de stat centrale si regional. Cunoastem 2 forme principale ale structurii de stat : unitara si federativa. b) Statul unitar sau statul simplu- cea mai raspindita forma , o singura formatiune statala pe teriotoriul cuprins de frontierele acestui stat. Trasaturi- constitutie unica si sistem de drept unic -sistem unic al organelor supreme ale puterii de stat si administrarii -cetatenie unica -unitate a sistemului unic judiciar si exercitare a justitiei in baza unor norme unice ale dreptului material si procesual -divizarea teritoriului statului in unitati administrativ teritoriale Statul federativ- format din mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie constitutionala, administrativa si judecatoreasca si se subordoneaza acestuia. TrasaturiFederatia este constituita din unitati statale care sunt subiectele ei si au un cerc de imputerniciri proprii -alaturi de constitutuia federala comuna actioneaza si legile subiectelor federatiei. Legislatia statelor-membre ale federatiei trebuie sa corespunda cu constitutia federal si altor legi federale -existenta cadrului dublu de autoritati publice centrale -parlamentul format din 2 camere de obicei -statle federative sunt subiecte de drept international iar statle mebre subiecte de drept intern 34.)Principii generale privind statutul juridic al persoanei a-Definiti notiunea de principia ale statutului juridic al persoanei si enumerate-le b-Determinati trasaturile esentiale ale fieccarui principiu in parte si stability corelatia dintre ele. c-Estimate respectarerea principiilor statutului persoanei in RM

21.) Dezvoltarea constitutionala a RM,incepind cu anul 1989 si pina in present a-Descrieti premisile adoptarii si enumerate principalele documente adoptate in RM incepind cu anul 1989 si pina in present. b-Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independent. Declaratia de suveranitate, Const. RM din 1944 si altor acte constitutionale adoptate dupa 1989. c-Estimate si argumentati importanta declaratiei de independenta. Declaratia de suveranitate, Const. RM din 1944 si altor acte constitutionale adoptate dupa 1989. a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia suveranitatii Republicii sovietice socialiste Moldovenesti 1990; declaratia de independenta a RM 1991; si Constitutia RM 1994. Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost: -destramarea URSS -Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit -Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate celor din Europa..si imposiblitatea actelor pina la 1989 de a mai solutiona probleme presente care sau dezvoltat odata cu societatea. b) Declaraia suveranitii Republicii Sovietice Socialiste Moldova Statalitatea Republicii Moldova este o tem discutat de specialitii de drept constituional, vzut n prisma dreptului la autodeterminare i definirii termenului de naiune moldoveneasc.In declaratie observam premisele ce au stat la baza autodeterminarii RM: toi oamenii sunt egali i au dreptul la via, libertate i bunstare, nelegnd responsabilitatea istoric pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultur i tradiii milenare, respectnd dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, n scopul instaurrii legii, proteciei legale i stabilitii sociale, exprimnd dorina poporului, declar solemn: Republica Sovietic Socialist Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este unica i necesara condiie a existenei statalitii Moldovei. La fel in declaratie se afirma ca RM este un stat unitar si indivizibil; ca purtatorul suveranitatii este poporul ; se instituie principiul separatiei puterilor in stat si se declara ca teritoriul fiind demilitarizat. La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova adopt Declaraia de independen. Declaraia de independen, practic, a suplinit neajunsurile din Declaraia de suveranitate. n Declaraia de independen se regsesc o serie de precepte, care au servit drept idei fundamentale (cauze primare) pentru autodeterminare. Menionarea n acest document a unor idei precum alegerile libere i democratice, democratizarea, afirmarea libertii, independentei si unitii naionale, statul de drept economia de pia etc., constituie precepte de baz pentru noua ornduire care urma s fie instaurat. Graie presiunilor micrii de eliberare naional, la 17 martie 1991 Sovietul Suprem al RSSM a refuzat oficial participarea la referendumul unional, iniiat de Moscova, prin care se urmrea meninerea Uniunii Sovietice. In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor generale .Astfel constitutia fiind declarata legea suprema a statului si toti se subordoneaza numai legii.In constitutie Rm se declara stat suveran i independent, unitar i indivizibil. Atestam deja si compartimentul drepturilor .libertatilor si indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare nu era. In constitutia din 1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat astfel fiind un garant ca nici una din puteri nu va putea detine monopolul asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea constitutiei este contestata de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si independentei republicii Moldova. c) Declaratia de suveranitate, declaratia e independenta cit si constitutia RM , sunt niste acte de importanta majora pentru populatia din RM. In primul rind prin aceste acte se recunoaste independenta Rm , suveranitatea si

25.) Forma de guvernare a-Definiti notiunea formei de guvernare si descrieti esenta tipurilor formei de guvernare. b-Determinati trasaturile generale al fiecarui tip a formei de guvernare si comparati-le. c-Evaluati si argumentati forma de guvernare in RM si propuneti modificari, daca considerati necesar a) forma de guvernamint-modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme, fiind raportata la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare. Monarhia-forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei singure persoane, monarhului. Republica-forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea suverana prin reprezentantii alesi. b) Monarhiile sunt de mai multe tipuri : absoluta. Constitutionala-dualista sau parlamentara, monarhia absoluta- puterea legislativa ,executiva, judecatoreasca in miinele unei persoane -lipseste organul legislativ -monarhul poate fi fortat sa abdice de catre familia regala Monarhia constitutionala- imputernicirile monarhului sunt limitate de constitutie Constitutionala dualista-puterea in stat se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat -puterea legislativa apartine parlamentului. Cea executiva monarhului, la fel si cea judecatoreasca -detine puterea de a emite decrete si de a dizolva parlamentul Constitutional parlamentara-puterea monarhului nu se extinde in sfera legislativa -legile se emit de parlament monarhul nu are drept de veto -orice actiune a monarhului trebuie contrasemnata de catre guvern Republica-prezidentiala-conducatorul statului este ales fie de un colegiu special fie de cetateni direct -separarea severa a puterilor -parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere guvernului -presedintele seful executivului -ministrii numiti in functie de catre presedinte -guvernul nu este responsabil in fata parlamentului Republica parlamentara-seful statului ales de parlament -guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata lui -parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activitatii guvernului -parlamentul poate dizolva guvernul Republica semi-prezidentiala- combina particularitatile republicii prezidentiale cu cele parlamentare -guvernul desemnat de presedinte dar votat de parlament -guvernul responsabil in fata parlamentului c) Republica Moldova la etapa actuala este o republica semiprezidentiala. Pina in anul 2000 RM a fost rep. prezidentiala iar din 2000 in caoce deja semiprezidentiala. Deci seful statului fiind ales de catre parlament avind atributii in domeniul administrarii dar nu este seful executivului. Avind un rol nu numai protocolar. Dupa pararea mea Rm ar trebui sa fie schimbata in republica prezidentiala deoarece populatia vede in presedinte conducatorul suprem dupa care sa se indrume, iar majoritatea pop nefiind la curent de faptul ca presedintele nu detine puterea executiva , cer de la el actiune care nu tinde competenta sa ,astfel frminduse neincredere in seful statului si indeferenta fata de alegeri , participari la viata politica etc.

43.)Listele electorale, desemnarea si inregistrarea candidatilor, Campania electorala A) dati definitie de liste electorale,determinati esenta desemnarii si inregistrarii candidatilor precum si campaniei electorale parlamentare. B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot, procedurii de votare de numarare a voturilor si stabilire a rezultatelor la alegerile parlamentare. C)Evaluati legislatia in aceste domenii,iar la necesitatea, formulate propuneri.

A)list electoral list ce cuprinde toi cetenii cu drept de vot care domiciliaz sau i au reedina n raza unei secii de votare;Intocmirea listelor electorale este conditia obligatory a procesului de organizre a campaniilor electorale.Procedura data creaza conditiile necesare pentru ca alegatorii sa-si realizeze dreptul la vot si presupune includerea cetatenilor in listele electorale in conformitate cu care acestea vor fi admisi la votare.listele electorale sunt intocmite de catre primarie,in doua exemplare, pentru fiecare sectie de votare. Listele electorale sunt intocmite de catre primaria, in 2 exemplare, pentru fiecare sectie de votare. Dupa ce au fost intocmite, acestea se verifica la domiciliu alegatorilor inscrisi in ele, se semneaza de catre primarul localitatii, si se aduc la cunostinta publica nu mai tirziu cu 10 de zile in nainte de ziua alegerilor. In acelas timp, listele electorale cuprind numele si prenumele alegatarului data, anu nasterii, domiciliu, datele actului de identitate. Ordinea de inscriere, este stabilita de primarii. Alegatorul poate fi inscris numai intr-o singura lista electorala si numai la o singura sectie de votare in baza actelor ce atesta domiciliul acestora.in perimetru sectiei de votare respective. Alegatorilor li se asigura posibilitate de a lua cunostinta de listele electorale si de a verifica corectitudinea intocmirilor. Ei au dreptul sa faca contestatii in potriva neincludirilor in lista sau excluderii din ea, precum si in potriva altor erori comise. La inscrierea datelor despre sine. In cazul alegerilorparlamentare sunt considerati concurenti electorali,candidatii independent, inregistrati de CEC precum si partidele sau altele organizatiisocial-politice ale caror liste de candidate au fost inregistrate de CEC.se considera candidat persoana care se prezinta pentru ocuparea unei functii publice eligibele din partea partidelor a altor organizatii social politice. Precum si independent de aceste iar candidat independent - persoana care isi desemneaza candidature pentru ocuparea unei functii publice eligibile independent de partied de alte organizatii social-politice. Procesul de desemnare a candidatilor incepe cu 60 de zile in nainte de ziua alegerilor in cazul alegerilor parlamentale si se termina cu 30 de zile in naninte de zile alegerilor. Dreptul de a desemna candidatii pentru alegeri in cazul in care se intrunesc toate conditiile stabilite e codul electoral il au: -partidele si alte organizatii social politice inregistrate in modul satbilit pina la stabilirea datelor in conformitate cu statutele (regulamente) lor si cu legislatia in vigoare. Partidele politice pot desemna drept candidate atit de membrii lor de partid ca cit si persoanele fara apartenenta politica . -cetatenii RM care isi inainteaza propria candidature( cand. Ind.) candidatii depun o declarative privind consimtamintul lor de a participa la alegeri dupa cum urmeaza -declaratia candidatilor la alegerile in parlament se depun la CEC -declaratia candidatilor pentru functie de primar si de consilier al consiliului local in cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de circumscriptie In RM pentru ca un candidat independent sa devina un concurrent electoral cit si pentru initierea referendumului si colecteaza semnaturi

Verificarea se efectueaza in decursul a 5 zile de la data primirii listelor. B) Pentru inregistrarea candidatelor comisiei elect. Central sau consiliilor electorale de circumscriptie li se prezinta urmatoarele documente; -procesul verbal al sedintei organului central sau territorial al partidului a altei organizatiei socil politice privind desemnarea candidatului. ( listei de candidate) prin notiune de desemnare candidatelor se subintelege procedura de adoptare de catre partied si ale organizatii social politice a deciziilor asupra candidatului pentru func elective, desfasurata in cadru sedintelor organelor de conducere ale partidelor si altor organizatii social politice in conformitate , cu statutele lor dupa anuntarea datei alegerilor iar prin notiunea de I lista de candidate I- subintelegem lista candidatilor desemnati de partied de alte organizatii social politice pentru a participa la alegeri: -listele de subscriptie cu numarul sufficient de semnaturi ale sustinatorior candidatului independent -datele biografice ale candidatului -declaratia candidatului privind consimtamintul lui de a candida la functia pentru care a fost desemnat - declaratia candidatului privind averea imobiliara , depunerile bancare, hirtiile de valoare, sumele primate ca mostenire si veniturile din ultimii doi ani precum si sursele acestor venituri, inclusive veniturile din fondurile de investitii sub forma de dobinda din darea in arenda a proprietatii etc. -declaratia candidatului pentru functia de primar privind abandonarea pe termenul mandatului a functiilor incompatibile cu functia de primar in cazul in care persoana data este alesa si validate - declaratia despre suspendarea pe durata campaniei electorale a functiilor ocupate anterior, pentru; ministrii, conducatorii autoritatilor publice central, resedintii si vicepresedintii raioanelor, primarii si viceprimarii, pretiroo si vicepretorii. -simbolul electoral in variant electronica sip e hirtie Organul electoral respective efectueaza inregistrarea candidatilor desemnati in decursul a 7 zile de la data primirii actelor. O persoana poate candidate la mai multe functii elective doar din partea unui singur partid Campania electorala este perioada de activitate care se desfasoara cu scopul de ai determina pe alegatori sa-si exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurrent electoral si care incepe pentru fiecare concurrent electoral, la data inregistrarii acestuia de catre CEC sau de consiliul electoral de circumscriptie si se incheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau in ziua votarii. Activitatile din compania electorala se exercita prin agitatiele electorala. Agitatia electorala reprezinta aceia actiune de pregatire si difuzre a informatiei care are scopul de a determina de pe alegatori sa voteze pentru unii sau pentru altii concurenti electorali . Aceasta etapa a procesului electoral se caracterizeaza printr-o activitate desfasurata de catre partidele si organizatii social politice candidatii si simpatizantii acestora si consta in popularizarea prin mitinguri, presa, radio, televiziune sau alte mijloace admise a platformelor lor politice in scopul orientarii optiunii electoratului in sprijinul lor. Legisatia electorala consacra egalitatea concurentilor electorali si a altor subiecte de drept electoral in procesul de realizare a agitatiei electorale.concurentii electorali participa pe baza egalitate la Campania electorala binefeciaza de drepturi egale in folosirea mijloacelor de informarea in masa inclusive a radioului si televiziunii finantarea de la buget. Concurentii electorali pot organiza si intilniri cu alegatorii.

(6) Dac alegtorul a completat greit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al seciei de votare anuleaz acest buletin i i elibereaz imediat, o singur dat, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menionat n procesulverbal cu privire la votare i n lista electoral. (7) Alegtorul introduce n urna de vot buletinul de vot cu tampila "Votat". nainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rmase neutilizate se numr i se anuleaz de ctre biroul electoral al seciei de votare, aplicndu-se pe ele tampila cu meniunea "Anulat", apoi se leag separat i se sigileaz. nainte de numrarea voturilor obinute de concurenii electorali, biroul electoral al seciei de votare stabilete numrul alegtorilor, crora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numrului de alegtori din listele electorale i din listele suplimentare n dreptul numelui crora figureaz semnturi. Din momentul nchiderii seciei de votare, biroul electoral al seciei de votare rmne n edin pe parcursul numrrii voturilor i ntocmirii proceselor-verbale i a raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al seciei de votare rmn la secia de votare i particip la operaiile electorale, cu excepia cazurilor de incapacitate fizic sau altor circumstane extraordinare Se declar nevalabile buletinele: a) n care numrul de identificare al circumscripiei i numrul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripiei i al biroului de votare respectiv; b) de alt model dect cel stabilit; c) n care a fost aplicat tampila cu inscripia "Votat" n mai multe patrulatere; d) n care nu a fost aplicat tampila cu inscripia "Votat" n nici un cerc din nici un patrulater; e) n care alegtorii au nscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenilor electorali; f) care au fost deformate sau mzglite astfel nct nu este clar opiunea alegtorului. Dup obinerea rezultatelor votrii din toate consiliile i birourile ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce la cunotin public ct mai curnd posibil rezultatele generale ale alegerilor dac contestaiile prezentate lui sau instanei de judecat nu afecteaz rezultatele alegerilor.

44.)Buletinele de vot, votarea numararea voturilor si totalizarea rezultatelor A) Relatati despre buletinele de vot, despre exercitarea votarii,numararea voturilor si totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare. B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot, procedurii de votare, de numarare a voturilor si stabilirea a rezultatelor la alegerile parlamentare. C)Evaluati legislatia in aceste domenii, iar la necessitate,formulate propuneri a) Modelul i textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului se aprob prin hotrre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru alegerile locale se stabilete de Comisia Electoral Central, iar textul se aprob prin hotrre a consiliului electoral de circumscripie respectiv. Votarea se efectueaz n ziua alegerilor ntre orele 07.00 i 21.00. Biroul electoral al seciei de votare aduce la cunotin public timpul i locul votrii cel mai trziu cu 10 zile nainte de ziua alegerilor. Dup expirarea timpului rezervat votrii, preedintele biroului electoral al seciei de votare anun ncheierea votrii i dispune nchiderea seciei de votare. Biroul electoral al seciei de votare ncepe numrarea voturilor. b) ) Buletinul de vot se divizeaz n patrulatere, corespunztor numrului de concureni electorali care particip la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie s fie suficiente pentru a cuprinde numele i prenumele, anul naterii, profesia (ocupaia), funcia, locul de munc al candidatului respectiv, denumirea partidului, altei organizaii social-politice, blocului electoral care a naintat lista de candidai sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorina acestuia. Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale. Buletinele de vot se tipresc pe hrtie opac (mat), cel mai trziu cu 3 zile nainte de ziua alegerilor ntr-o cantitate corespunztoare numrului de alegtori. Pe fiecare buletin se aplic dou numere, care corespund numrului de ordine al circumscripiei i numrului de ordine al seciei de votare respective. Dup tiprire, buletinele de vot se pliaz astfel ca partea pe care alegtorul aplic tampila "Votat" s nu fie vizibil. Localul n care se pstreaz buletinele de vot este pzit de poliie. Au acces la buletinele de vot numai preedintele consiliului electoral de circumscripie respectiv sau preedintele biroului electoral al seciei de votare respectiv, nsoit de cel puin doi membri ai consiliului sau biroului. Votarea se efectueaz n localuri special amenajate cu mese la care se elibereaz buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret i cu urne de vot. Urnele se instaleaz n aa fel nct alegtorul, pentru a se apropia de ele, s traverseze neaprat cabina sau camera pentru vot secret. Localul seciei de votare trebuie s fie dotat cu un numr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraia. Buletinul de vot se completeaz de ctre alegtor numai n cabina pentru vot secret. Alegtorul care nu este n stare s completeze de sine stttor buletinul are dreptul s invite n cabin o alt persoan, cu excepia membrilor biroului seciei de votare, reprezentanilor concurenilor electorali i a persoanelor autorizate s asiste la operaiile electorale. Aceste cazuri vor fi consemnate aparte n raportul biroului electoral al seciei de votare. (2) Alegtorul aplic tampila cu inscripia "Votat" n interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce nseamn c a votat pentru concurentul electoral corespunztor. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie s rmn curate. (3) Se interzice scoaterea din localul seciei de votare a buletinului eliberat pentru vot. (4) Un alegtor poate vota numai pentru un singur concurent electoral.

47.)Atributiile parlamentului RM *Indicate si descrieti caracteristica generala a atributiilor parlamentului *Stabiliti raporturile Parlamentului cu alte autoritati publice in exercitarea atributiilor sale *Evaluate legislatia ce reglementeaza atributiile Parlamentului, si formulate dupa caz propuneri Parlamentul este un organ de stat reprezentativ, al carui functie principal in sistemul de separate a puterilor consta in exercitarea puterii legislative Ratiunea practica a existentei parlamentului consta in alegerea unor personae demne de incredere si competente care sa ea decizii in locul poporului si din numele sau. Constituia RM n titlul III numit Autoritile publice, reglementeaz puterile publice, competena lor i raportul dintre ele, El este structurat n deplin conformitate cu principiul separrii celor 3 puteri: legislativ, executiv, judectoreasc. Principiul separrii puterilor n stat nu ne permite s vorbim de un organ suprem al puterii de stat, un asemenea organ nu exist i nici nu poate s existe, n aceast ordine de idei poate fi vorba de organele supreme ale fiecrei din aceste puteri: Parlamentul, Preedintele RM i Guvernul, Curtea Suprem de Justiie. Parlamentul constituie o instituie public a crui rol este de a reprezenta populaia unui stat i n aceast calitate de a exercita prerogativele prevzute de Constituie. Parlamentul RM are un dublu rol: 1. De a fi organul reprezentativ suprem al populaiei. 2. De a fi unica autoritate legislativ a statului. Parlamentele existente astzi n sistemele constituionale ale lumii sunt formate dintr-o singur camer (unicamerale) fie din dou camere bicamerale. Parlamentul RM este compus din 101 deputai i este Parlament unicameral.-+ Atributiile parlamentului Parlamentul RM are urmatoarele atributii de baza: -adopta legi,hotoriri si motiuni -declara referendum-uri -interpreteaza legile si asigura unitatea reglemenrtarilor legislative pe intreg territorial tarii -aproba directiile principale ale politicei interne si externe a statului -aproba doctrina militara a statului -exercitacontrolul parlamentar asupra puterii executive sub formele si in limitele prevazute de const. -ratifica dinunta , suspenda I anuleaza actiunea tratatelor international incheate de RM -aproba bugetul statului si exercita controlul asupra lui -exercita controlul asupra acordarii imprumuturilor de stat asupra ajutorului economic si de alta natura acordat unor state straine, asupra incheierii acordurilor privind imprumuturilor si creditelor de stat de surse straine. -alege si numeste personae oficiale de stat, in cazurile prevazute de lege -aproba ordinile si medaliile RM -declara mobilizarea partial sau generala -declara starea de urgenta de asedeu si de razboi - initiaza cercetarea si audierea oricaror chestiuni ce se refer la interesele societatii -suspenda activitatea organelor administratiei publice locale in cazurile prevazute de lege - adopta acte privind amnistia -indeplineste alte atributii,stabilite prin constitutie si legi In conformitate cu regulamentul parlamentului fiecare organ din cadrul parlamentului exercita anumite atributii care sunt argumentate la subiectul, structura si organizarea interna a parlamentului RM.

59)Atributiile guvernului RM *Relatati despre directiile principale ale activitatii guvernului *Determinati component guvernului si structura administratiei publice central in corelatie cu atributiile de baza. *Estimati importanta organizarii territoriului RM in unitati administrative-teritoriale de nivelul doi pentru realizarea atributiilor guvernului a) Direciile principale ale activitii Guvernului n conformitate cu mputernicirile sale Guvernul: 1) creeaz condiii pentru stabilirea i asigurarea suveranitii economice i politice a Moldovei; 2) elaboreaz concepia dezvoltrii social-economice a republicii, programul i mecanismul trecerii la economia de pia; 3) asigur libera iniiativ, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economiei i dezvoltarea relaiilor de pia; 4) elaboreaz strategia dezvoltrii tehnico-tiinifice, promoveaz o politic naional n domeniul culturii, tiinei, tehnicii, tehnologiei; rezolv problemele reglementrii de stat a progresului tehnico-tiinific; 5) garanteaz tuturor subiecilor proprietii libertatea activitii economice, diversitatea formelor de proprietate i egalitatea lor n drepturi, are grij de pstrarea proprietii; 51) protejeaz interesele naionale n activitatea economic, financiar i valutar; 6) realizeaz colaborarea economic cu rile lumii n condiiile dezvoltrii relaiilor contractuale, formrii infrastructurii de pia, integrrii general-europene i mondiale; 61) asigur protejarea intereselor naionale n activitatea economic extern, promoveaz politica liberului schimb, pornind de la interesele naionale; 8) formeaz un sistem eficient de ocrotire social a populaiei, creeaz condiii pentru creterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitilor culturale i spirituale ale cetenilor republicii; 9) promoveaz politica de stat n domeniul ocrotirii sntii populaiei; 91) asigur aprarea drepturilor consumatorilor prin organizarea i coordonarea controlului i supravegherii de stat a calitii produselor (lucrrilor, serviciilor); 10) asigur utilizarea raional a resurselor naturale i integritatea lor, protecia ecologic a populaiei i a mediului ambiant; 11) favorizeaz dezvoltarea autonomiei organelor administraiei publice de toate nivelurile; 12) asigur legalitatea, ordinea public, drepturile i libertile cetenilor; 13) promoveaz politica securitii naionale, dirijeaz activitatea de aprare a Republicii Moldova; 14) asigur respectarea i executarea legilor, hotrrilor Parlamentului, decretelor Preedintelui Republicii Moldova, tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte; 15) promoveaz o politic extern n conformitate cu competena sa. b) Componena Guvernului i modul de formare a lui Guvernul se formeaz n urmtoarea componen: Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii i ali membri stabilii prin lege. Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care dein cetenia Republicii Moldova i au domiciliul n ar. Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcia de Prim-ministru, n termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de ncredere al Parlamentului asupra programului de activitate i a ntregii liste a Guvernului.

Preedintele Republicii Moldova, n baza votului de ncredere acordat de Parlament, numete Guvernul. n termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii i ceilali membri ai Guvernului vor depune individual, n faa Preedintelui Republicii Moldova, jurmntul al crui text este prevzut la art.79 alin.(2) din Constituie. n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului Preedintele Republicii Moldova revoc i numete, la propunerea Primministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa Preedintelui Republicii Moldova i pn la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului, numii n funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i exercit atribuiile n acelai mod. Membrii Guvernului vor depune, n condiiile legii, declaraie cu privire la venituri i proprietate." Guvernul, n cazul exprimrii votului de nencredere de ctre Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau n cazul alegerilor unui nou Parlament, ndeplinete numai funciile de administrare a treburilor publice, pn la depunerea jurmntului de ctre membrii noului Guvern. Organele centrale de specialitate ale administraiei publice n republic activeaz urmtoarele ministere: Ministerul Economiei Ministerul Finanelor Ministerul Justiiei Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene Ministerul Aprrii Ministerul Dezvoltrii Regionale i Construciilor Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare Ministerul Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor Ministerul Mediului Ministerul Educaiei Ministerul Culturii Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei Ministerul Sntii Ministerul Tineretului i Sportului Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor; 2) alte autoriti administrative centrale: Biroul Naional de Statistic Agenia Relaii Funciare i Cadastru Biroul Relaii Interetnice Serviciul Grniceri Agenia Moldsilva Agenia Rezerve Materiale Agenia Turismului Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei

(6) Aprarea drepturilor, libertilor, intereselor legitime ale cetenilor, egalitatea i echitatea social constituie o condiie obligatorie a oricrui act normativ. (7) Actul normativ trebuie s ntruneasc condiiile legalitii, accesibilitii, preciziei i, o dat intrat n vigoare, este executoriu i opozabil tuturor subiectelor de drept. (8) Actul normativ trebuie s fie ntocmit cu respectarea tehnicii legislative i normelor limbii literare.

Astfel, Curtea Constituional se prezint sub forma unui organ deosebit de complex, independent i generator al unei jurisprudene ce impune o revizuire a legislaiei prin care nu se respect prevederile Constituiei. c) Doctrina dreptului const.cunoaste mai multe forme ale controlului constitutionalitatii legii. 1. in dependent de timpul in care se efectueaza controlul constitutionalitatii legilor -Controlul anterior adoptarii legilor( prealabil preventive) se exercita in faza de proect al legii. -Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor, deja adoptate sau asupra actelor cu forta juridical egala legii. 2. In dependent de forma controlului constitutionalitatii legilor este controlul abtract presupune verificarea unui act normative in afara cazului concret -Controlul concret are loc numai in urma unui process judiciar unde trebue sa se aplice unui act normative a carui constitutionalitatea este suspecta. 3. in dependent de modu inscrierii in constitutie controlul constitutionalitatii legilor se imparte in: -Controlul explicit, este prevazut de insasi constitutie. -Controlul implicit nu este prevazut de const. dar rezulta din principiul legalitatii. 4. in dependent de spatial de realizarea a controlului constitutionalitatii legilor: -controlul intern se realizeaza de organu care a emis actul normative. -controlul extern se realizeaza de o alta autoritate statala 5.in dependent de continutul controlului constitutionalitatii legilor: -controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normative -cntrol material verifica conformitatea continutului actului cu privederile constitutionale 6. dupa volum; -controlul general se refera la toate relatiile sociale reglamentate de constitutie -controlul particular se refera la relatii concrete( ex;drepturile fundamentale ale omului)

61)Actele Guvernului RM *Indicate actele Guvernului si identificati esenta lor *Stabiliti conditiile si cerintele principale fata de hotaririle si dispozitiile guvernului,precum si procedura de adoptare a lor *Evaluate institutia delegarii legislative in dreptul constitutional a)Actele guvernului pentru exercitarea atributiilor sale si pentru executarea legilor, guv adopta hotariri. Unele hotariri pe linga semnatura prim min se contra semneaza de ministri care au obligatia punerii lor in aplicare. Hotariirle si A dispozitiile guv sunt pub (in afara de acele care contin secret de stat). Se publica in MO al RM cu 10 zile de la data adoptarii. Pentru realizarea programul sau de activitate guv adopta ordonante in conformitete cu legea speciala de abilitare. Ordonantele se adopta de parlam, la cererea guv, pentru o perioade definita. In lege se indicadomeniile si data pina la care pot fi emise ordonantile. Ordonantile sunt acte normative cu putere de lege ordinara, adoptate intro anumita perioade de timp si in domeniile care nu fac obiectul legilor organice. Se semneaza de prim min si se contrasemneaza de ministri care au oblizatia punerii lor in aplicare. Ordonantele se publica in MO RM. n sensul prezentei legi, act normativ este actul juridic, emis de Guvern i de alte autoriti ale administraiei publice centrale i locale n temeiul normelor constituionale i legale, care stabilete reguli obligatorii de aplicare repetat la un numr nedeterminat de situaii identice. B) Principii generale La iniierea, elaborarea, avizarea, expertiza, redactarea, emiterea i aplicarea actului normativ se respect principiile: a) coerenei, corelaiei i subordonrii actului normativ legii i actului normativ de nivel superior; b) consecutivitii i echilibrului ntre reglementri; c) fundamentrii tiinifice; d) consecvenei i stabilitii normelor juridice; e) transparenei, publicitii i accesibilitii. Condiiile generale obligatorii pe care trebuie s le ntruneasc actul normativ (1) Actul normativ trebuie s se integreze organic n sistemul legislaiei, scop n care: a) proiectul su trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelai nivel, cu care se afl n conexiune, precum i cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte; b) proiectul de act normativ ntocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depi limitele competenei instituite prin acel act i nici nu poate contraveni scopului, principiilor i dispoziiilor acestuia. (2) Reglementrile de acelai nivel i avnd acelai obiect, precum i reglementrile din alte materii conexe se cuprind, de regul, ntr-un singur act normativ dac snt indispensabile realizrii scopului urmrit prin acest act. (3) O reglementare din aceeai materie i de acelai nivel poate fi cuprins ntr-un alt act normativ dac are caracter special fa de actul ce cuprinde reglementarea general n materie. (4) Caracterul special al unei reglementri se determin n funcie de obiectul acesteia, circumstaniat la anumite categorii de situaii, i de specificul soluiilor normative pe care le instituie. (5) Reglementarea este derogatorie dac soluiile normative referitoare la o situaie determinat cuprind norme diferite n raport cu reglementarea-cadru n materie, reglementarea pstrndu-i caracterul su general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.

65)Organizarea si structura Curtii Constitutionale din RM *Definiti curtea constitutional,indicate structura si functiile acestei autoritati *Determinati locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul puterii, precum si colaborarea cu alte autoritati publice * Evaluati formele controlului constitutional in RM a) Curtea Constitutionala este unica autoritate publica politicojurisdictionala, care examineaza in exclusivitate probleme de drept si contribuie la perfectionarea actelor cu caracter normativ adoptate de Parlament, Presedintele Republicii Moldova si Guvern. Articolul 1 . Curtea Constituional - autoritate de jurisdicie constituional (1) Curtea Constituional este unica autoritate de jurisdicie constituional n Republica Moldova. (2) Curtea Constituional este independent i se supune numai Constituiei. (3) Curtea Constituional: a) garanteaz supremaia Constituiei; b) asigur realizarea principiului separrii puterii de stat n putere legislativ, putere executiv i putere judectoreasc; c) garanteaz responsabilitatea statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat. Articolul 6. Structura (1) Curtea Constituional se compune din 6 judectori, numii pentru un mandat de 6 ani. (2) Doi judectori snt numii de Parlament, doi de Preedintele Republicii Moldova i doi de Consiliul Superior al Magistratului. (3) Pe lng Curte Constituional se formeaz Secretariatul, care are sarcina de asigurare a activitii Curii. (4) Pe lng Curtea Constituional poate funciona un Consiliu tiinific consultativ b) Locul Curtii Const in raport cu celelalte autoritati putem spune ca, in modelul concentrate de control al constitutionalitatii legilor de tip European, curtea const. se situeaza in afara celor trei puteri constituite traditional( executive,legislative, judiciara). *Curtea const.nu este o putere in stat si nici nu detine vreuna din funct. Puterilor legislative, executive si judecatoresti. *Ca autoritate publica reglementata de const. intr-un titlu distinct. Curtea exercita rolul de garant al suprematiei const. *ea este o autoritate public ace sprijina buna functionarea a puterilor publice in cadrul raporturilor constitutionale de separate, echilibru, colaborare si control reciproc. *curtea const. este independent fata de orice alta autoritate publica si se supune numai constitutiei si legii sale organice. *caracterul politic al curtii const. rezulta, in primul rind, din faptul de desemnare al judecatorilor, deoarece desemnarea lor sunt implicate autoritatile politice, parlamentul. Insa judecatorii nu sunt desemnati pe baza criteriilor politice. Totodata curtea const. despune de unele atributii care se distinct in mod deosebit prin continutul lor politic. De exemplu: confirmarea rezultatelor, referendum-urilor republican, alegerea parlamentului etc. *caracterul jurisdictional determina si principiile de organizare si functionarea a curtii si anume independent si inamovibilitatea judecatorilor, iar procedurile prin care se realizeaza atributiile curtii. Au in mare parte trasaturi procedural judecatoresti.

66)Statutul judecatorului curtii constitutionale *Expuneti prevederile constitutionale privitoare la numirea judecatorilor curtii const. *argumentati garantiile de asigurare a independentei judecatorului in exercitarea mandatului *evaluati legislatia referitoare la statutul judecatorului curtii constitutionale, si dupa caz, formulati propuneri a) Numirea este necesar de analizat criteriile de numire a judecatorilor Curtii Const. Judector al Curii Constituionale poate fi persoana care deine cetenia Republicii Moldova, are domiciliul n ar, are pregtire juridic superioar, nalt competen profesional i o vechime de cel puin 15 ani n activitatea juridic, n nvmntul juridic superior sau n activitatea tiinific. Limita de vrst pentru numire n funcia de judector al Curii Constituionale este de 70 de ani. Numirea se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat n scris, al candidatului. n cazul n care candidatul ocup o funcie incompatibil cu aceea de judector al Curii Constituionale sau este membru al unui partid sau al unei alte organizaii politice, acordul trebuie s cuprind angajamentul candidatului de a demisiona, la data depunerii jurmntului, din funcia pe care o ocup i de a-i suspenda activitatea n partid sau n alt organizaie politic.

b)Conform constitutiei, judecatorii curtii const. sunt independent in exarcitarea mandatului si se supun numai const. const. RM si legea cu privirea la curtea const. cnsacra independent curtii fata de oricare alta autoritate publica. Tot potrivit const., judecatorie curtii const. sunt inamovibili pe durata mandatului si independent. Judectorii Curii Constituionale snt independeni n exercitarea mandatului i se supun numai Constituiei. Judectorii Curii Constituionale nu pot fi trai la rspundere juridic pentru voturile sau opiniile exprimate n exercitarea mandatului. Inamovibilitatea reprezinta o garantie a indepenteti judecatorului si este institutia in temeiul carea judecatorul nu poate fi elibirat din functie, suspendat , pensionat premature, transferat prin vointa arbitrara a autoritatilor publice ori in afara cazurilor si fara observarea formelor si conditiilor prevazute de legislatia in cauza. Din perspectiva statului specific al judecatorului const. numai unele dintre aceste determinari ale inamovibilitatii isi gasesc aplicarea. Astfel mandatul judecatorului nu poate inceta de cit individual, voluntary, expres sau tacit, ori de drept in in condiitiile prevazute de lege expirarea mandatului , demisie, redicarea a mandatului sau deces. Articolul 14. Inamovibilitatea (1) Judectorul Curii Constituionale este inamovibil pe durata mandatului. (2) Mandatul de judector al Curii Constituionale se suspend i se ridic numai n cazul stabilit de prezenta lege. (3) n caz de ridicare a mandatului, judectorul este eliberat din funcie, n condiiile prezentei legi. (4) Judectorul Curii Constituionale poate demisiona din proprie iniiativ. Un mijloc de protective a mandatului judecatorului const. de garantarea a indep. Si a impartialitati lui il constitue si imunitatea judecatoruluio sub aspectul inviloabilitatii, care este asa-zisa, munitate de procedura consacrata in considerarea eventualelor imputari facute judecatorului const. pentru alte fapte de cit cele savarsite in indeplinirea in mandatul sau si in legatura directa in continutul acestuia. Inviolabilitate are drept scop sa

previne urmarirea judeciara nefondata arbitrara a judecatorului impiedicindul , astfel sa-si indeplineasca mandatul incredintat sau constringindu-l sa exercite intr-un anumit mod contra convingerilor si vointei sale. Imunitatea nu este un privilege- altfel inadmisibil, ci o procedura speciala de protectie a mandatului constitutional conferit judecatorului fata de acte sau fapte abusive ori insufficient fondate. Judectorul Curii Constituionale nu poate fi reinut, arestat, percheziionat, cu excepia cazurilor de infraciune flagrant, trimis n judecat contravenional sau penal fr ncuviinarea prealabil a Curii Constituionale. Competena de judecat pentru infraciunile i delictele administrative svrite de judectorul Curii Constituionale aparine Curii Supreme de Justiie. Intentarea de aciune penal i cererea ncuviinrii trimiterii n judecat in de competena Procurorului General. De la data ncuviinrii trimiterii n judecat, judectorul Curii Constituionale este suspendat de drept din funcie. n caz de condamnare definitiv, mandatul judectorului este ridicat, n condiiile prezentei legi. C) Dupa cartea alu Domnu Cirnati suntem de parerea ca in scopu redicarii gradului de profesionalizare a judecatorilor curtii const. trebue de inclus conditia ; judecatorii curtii constitutionale trebuie sa aibe grade si titluri stiintifece si stiintific-didactice