Sunteți pe pagina 1din 14

Etic in Afaceri

Referat: Activitile responsabile social ale Orange Romania

Cuprins
I. Etica si responsabilitatea social. II. Prezentarea societaii comerciale Orange Romania. III. Implementarea eticii in responsabilitatea social a Orange Romania. IV. Propuneri de activitai responsabile social. Bibliografie

I. Etica i responsabilitatea social.


Responsabilitatea social a corporaiilor (n literatura de specialitate abreviat CSR, dup forma din limba englez Corporate Social Responisibility) este un concept care se refer la o prezumtiv datorie pe care companiile (ca actori sociali) ar avea-o fa de toate prile implicate n desfurarea aciunilor presupuse de activitatea lor economic. Conceptul se refer la toate categoriile de companii, de la microntreprinderi pn la multinaionale. Prin datorie se nelege faptul c respectiva companie trebuie s acioneze n conformitate cu obligaiile pe care le are fa de prile implicate i respectnd nite principii morale acceptate de-a lungul tradiiei. Conceptul a aprut dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, odat cu creterea economic i cu exacerbarea rolului jucat de companiile mari n societate, trebuie delimitat de acela de aciune responsabil din punct de vedere social. Acest din urm concept a aprut cu mult naintea secolului XX i se refer mai degrab la un punct singular din strategia unei companii vizavi de prile implicate, fr fi necesar vreun angajament fa de acestea sau fa de valorile sociale preexistente. Prin contrast, responsabilitatea social a corporaiilor reprezint tocmai un angajament luat fa de societate i prile implicate n ceea ce privete aciunile din sfera activitii economice. Conceptul este utilizat de etica n afaceri, ramur a eticii aplicate, cu mai multe sensuri, dintre care cele mai adesea ntlnite sunt sensul libertarian i sensul comunitarian. Sensul libertarian, sau sensul restrns al responsabilitii sociale a corporaiilor, se suprapune viziunii exprimate de Milton Friedman i se refer la limitarea conceptului mai sus amintit la activitile care i sporesc profitul n limitele legii, prin folosirea adecvat a resurselor disponibile. Acest lucru implic angajarea n competiia deschis a pieei fr folosirea mijloacelor ilicite i, conform lui Younkins, respectarea drepturilor individuale ale angajailor i a angajamentelor luate fa de acetia, de furnizori i de clieni. Perspectiva comunitarian extinde, n primul rnd, sensul conceptului de pri implicate la totalitatea indivizilor sau grupurilor de indivizi care sunt afectate direct de aciunile unei companii. n aceast ordine de idei, responsabilitatea social va fi definit nu numai n funcie de angajai, furnizori i clieni, ci i fa de comunitate i binele acesteia, ntruct o companie este beneficiara direct a resurselor disponibile n respectiva comunitate. Prin urmare, o companie poate fi considerat responsabil din punct de vedere social dac, pe lng respectarea angajamentelor luate fa de prile interesate enumerate de adepii perspectivei libertariene, se distinge prin acte de filantropie i dac supune toate aciunile ei din sfera economic unei confruntri cu valorile sociale specifice comunitii n care i desfoar activitatea. CSR (Corporate Social Responsibility) este o conceptie referitoare la contributia pe care trebuie s o aiba companiile la dezvoltarea societatii moderne. De-a lungul timpului, aceasta contributie a fost teoretizat diferit de mai multe curente de gandire. Initiativele responsabile ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development etc. Pe masur ce statele i institutiile internationale i-au dat seama ca adoptarea principiilor de CSR de

ctre companii serveste obiectivelor de dezvoltare durabil, a aparut i nevoia unor standarde internationale pentru a defini ce inseamn un comportament corporativ dezirabil. Natiunile Unite, Uniunea European i Organizatia pentru Cooperare i Dezvoltare Economica sunt trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat in elaborarea unui cadru care sa defineasca CSR i sa stabileasc indicatorii prin care poate fi evaluat in mod transparent. Acest cadru, a fost insotit de recomandari i principii care s ghideze statele i autorittile locale in formularea de politici publice care sa promoveze, sa asigure transparenta i sa sustina initiativele de CSR. In consecint, la ora actuala, pentru a demonstra ca este responsabil social, o companie trebuie sa inteleaga care sunt principiile CSR promovate la nivel international i s raporteze periodic in privinta integrrii acestor principii in activittile sale. Global Compact este o initiativ a Secretarului General ONU, de a crea un parteneriat intre Natiunile Unite i companii pentru atingerea dezvoltrii durabile la nivel global. Programul a devenit operational in luna iulie a anului 2000. Functional, Global Compact este o retea format din agentii ale Natiunilor Unite, companii, organizatii sindicale, organizatii de afaceri, organizatii academice, organizatii ale societatii civile, institutii guvernamentale/administrative. Global Compact actioneaz ca un ghid pentru companiile care se orienteaza catre CSR. Programul prezinta directii de actiune care se subsumeaza unui set de 10 principii universale, impartite pe 4 domenii de interes: Companiile trebuie: 1.s sprijine i sa respecte drepturile omului; 2.s se asigure ca nu sunt complici la inclcarea drepturilor omului. 3.s sustin dreptul la libera asociere; 4.s contribuie la eliminarea tuturor formelor de munc fortata; 5.s contribuie la eradicarea fenomenului de incadrare a copiilor in forta de munca; 6.s contribuie la eliminarea discriminarii in ocuparea locurilor de munca i exercitarea profesiei. 7.s abordeze anticipativ problemele de mediu; 8.s promoveze responsabilitatea fat de mediul inconjurator; 9.s incurajeze dezvoltarea i difuzarea tehnologiilor care nu degradeaz mediul inconjurator; 10.s combat orice form de coruptie, inclusiv mita i santajul. Natiunile Unite recomand companiilor sa integreze Principiile Global Compact in strategia lor de actiune i s la promoveze in toate sferele de influent. Integrarea celor 10 principii presupune trei etape. Astfel, compania ii ia angajamentul de a respecta principiile, inscriindu-se in Global Compact, elaboreaz un plan de implementare a Principiilor i raporteaz anual catre Global Compact progresul facut in implementare, conform Communication On Progress Guidelines.

II. Prezentarea societtii Orange Romania.

comerciale

Am ales Orange Romania ca subiect de studiu al reponsabilittii sociale deoarece de-a lungul timpului am fost multumit de calitatea serviciilor oferite. Orange Romnia este cel mai mare operator GSM din Romnia. Pn n aprilie 2002, Orange a operat sub brand-ul Dialog. n februarie 2006, Orange Romnia avea peste 7.000.000 de clieni, ceea ce i conferea o cot de pia de 56,95%. Succesul Orange in Romnia se datoreaz nu doar atractivitii pe care o reprezint telefonul mobil, ci i calitii reelei, a serviciilor oferite i brandului. La 31 decembrie 2011 Orange este lider de piat in Romania cu 10,262 milioane de clienti i venituri de 937 milioane de euro. Orange este parte a grupului Orange-France Telecom, una dintre cele mai mari companii de comunicatii din lume, cu peste 226 milioane de clienti pe cinci continente. Orange ofer o gam extins de solutii de comunicatii clientilor si, atat utilizatori individuali, cat i companii, de la servicii de baza pana la servicii integrate de voce i date fixe i mobile. Avnd o acoperire a populaiei de 96,6%, Orange Romnia ofer fiecrei persoane din Romnia posibilitatea de a alege ntre planuri de abonamente flexibile, ce pot fi personalizate, i cartele PrePay. Grupul Orange are o strategie global n ceea ce priveste responsabilitatea corporativ prin care doreste s asigure un management responsabil al activittii n toate pietele unde este prezent, in Romania Programul Orange de Responsabilitate Corporativ a fost lansat n anul 2003. Programul Orange de Responsabilitate Corporativ se bazeaz pe opt principii: simplitate, deschidere, inovatie, dinamism, onestitate - i care reprezint ceea ce consider a fi responsabilittile firmei. In 25 octombrie Orange Romania a anuntat rezultatele financiare pentru Q3 2012.Veniturile companiei au crescut cu 0.1% fata de aceeasi perioad a anului trecut atingand suma de 232 milioane de euro, numrul de clienti a crescut cu 197.000 in ultimele 3 luni ajungand la 10.243.000 de clienti, noul portofoliu de abonamente i ofertele PrePay mai simple i mai atractive au adus un numr semnificativ de clieni, n timp ce beneficiile programului de loializare, relansat n prima parte a anului, au meninut clienii fideli alturi de Orange. De asemenea, acest trimestru a artat o cretere net a numrului de clieni care i-au portat numrul de telefon la Orange. n acelai timp, extinderea reelei naionale de date mobile, mbogirea portofoliului de produse cu noi modele de smartphone-uri i tablete, precum i campania promoional de internet mobil pe litoral au contribuit decisiv la performana solid a serviciilor de date mobile. Astfel, numrul de smartphone-uri vndute n T3 2012 a fost cu 45% mai mare dect vnzrile din T3 2011. Traficul de date mobile n reea, n trimestrul al treilea, a crescut cu aproape 50% comparativ cu T3 2011, cea mai susinut rat de cretere nregistrndu-se n rndul clienilor rezideniali.

Orange ofer n prezent clienilor si servicii 3G la nivel naional, servicii 3G+ cu viteze de pn la 21,6 Mbps n peste 13.000 de localiti i servicii H+ cu viteze de pn la 43,2 Mbps n 260 de localiti. Orange asigur n acest mod cea mai rapid reea de date mobile din Romnia. Orange Romnia a fost certificat reeaua cu cel mai bun serviciu de descrcare de fiiere dintre toi operatorii GSM/UMTS de telefonie mobil din Romnia, certificare obinut anul acesta n urma unei campanii independente de msurtori i performan efectuat de P3 Communications. Un moment important al acestui trimestru a fost ctigarea de ctre Orange a licenelor pentru operare n domeniul telecomunicaiilor mobile din Romnia, pentru urmtorii 16,5 ani. Aceste licene vor permite Orange Romnia s lanseze comercial serviciul 4G nainte de sfritul acestui an, dup primirea acordului din partea ANCOM.

III. Implementarea eticii in responsabilitatea social a Orange Romania.


Programul de Responsabilitate Social al Orange Romania se bazeaza pe un set de principii care reflect valorile brandului Orange i care reprezint standardele noastre de etic in afaceri. Strategia Orange in ceea ce priveste responsabilitatea social se bazeaza pe un set de principii de afaceri care definesc standardele noastre de etic in afaceri, responsabilitile noastre fat de parteneri - angajai, clieni, comunitate, furnizori, impactul nostru asupra mediului inconjurator. Compania a aratat un interes in domeniul social, al educaiei i al mediului, prin studiile de caz trimise catre www.responsabilitatesociala.ro. Aceste studii de caz au fost trimise incepand cu 2006, i in moementul de fata se ridica la numarul de nou studii de caz, i anume: 1. Parlamentul Tinerilor (16 apr 2006) 2. Ajutor pentru persoanele fr adapost (16 apr 2006) 3. Integrarea tinerilor cu deficiente senzoriale (11 mai 2006) 4. Tu pentru comunitate (02 aug 2006) 5. Acces la comunicare (03 aug 2006) 6. Orange-Adept Work Camp, 2005-2007 (09 iul 2007) 7. Premiile Orange pentru tinerii muzicieni 2007 (24 iun 2008) 8. Orange-Adept Work Camp, 2008 (02 dec 2008) 9. Orange Education Programme 2006-2011 (13 mar 2012) 1. In cadrul proiectului Parlamentul tinerilor Orange urmarea sa susin cresterea implicarii active a oamenilor in viata societaii prin intermediul comunicrii i al dialogului. De aceea a ales s susin proiectul Parlamentul Tinerilor coordonat de Asociaia Roman de Dezbateri, Oratorie i Retorica. Cauza social a proiectului a fost mplicarea tinerilor in procesul decizional al aspectelor care ii privesc direct i considerat a fi extrem de important pentru dezvoltarea unei societai democratice. Proiectul a fost lansat in toate liceele din Bucuresti, sectorul 2 i liceele din Arad, fiind adresat elevilor din clasele a IX-a i a X-a. Rezultatul proiectului a fost crearea a doua Parlamente ale Tinerilor in sectorul 2 din Bucuresti i in Arad. Procesul alegerilor a fost unul democratic, cei 85 de consilieri devenind reprezentanti ai 20.000 de elevi. Misiunea tinerilor consilieri este aceea de a-si reprezenta colegii i comunitatea din care fac parte la nivel local i de a se constitui intr-un partener de dialog serios pentru Consiliul Local. Ei urmeaza sa

identifice problemele comunitilor din care fac parte, sa propun solutii i sa lucreze alturi de consilierii locali din cadrul Primriei la proiecte concrete. In proiect au fost implicati peste 160 de voluntari care l-au promovat in cele 44 de licee participante. Peste 18.000 de tineri s-au implicat in proiect i s-au inscris pe listele de alegatori. Pe 6 mai 2005, in ziua alegerilor, peste 12.000 de elevi i-au votat reprezentanii in Parlamentul Tinerilor. Prezenta la vot a fost de 67%. Parlamentul Tinerilor din Bucuresti are 43 de membri iar cel din Arad 42 membri. 2. Incepand din 2004, Orange s-a alaturat Asociaiei Samusocial din Romania in dezvoltarea unui proiect de ajutor pentru persoanele fr adpost. Obiectivul proiectului este sa asigure suport i asistent acestor persoane. Estimarile oficiale arat existenta a 15.000 de persoane fr adapost in tar, dintre care mai mult de 5000 ar tri in Bucuresti. Anual sunt raportate aproape 300 de persoane fara dpost decedate in strada.Pe 13 iunie 2005 Samusocial a organizat un colocviu despre urgent social in cadrul Institutului Francez Bucuresti: Urgent social, un raspuns pentru excluderea in mediul urban?. Pe 17 octombrie 2005, cu ocazia Nopii Persoanelor Adulte Fr Adapost, Samusocial din Romania i-a lansat oficial aciunea de lobby in favoarea instituirii unui plan pentru a reduce numrul de persoane fr adapost care mor in strada. Pentru a promova o percepie social favorabil i o atitudine pozitiv ft de problema persoanelor fr adapost, Samusocial a lansat o mare campanie de afisaj stradal in legatur cu acest fenomen. Rezultatele echipelor mobile de ajutor in perioada 2004 i 2005: 4120 persoane intalnite, 113 intervenii sociale, 2269 intervenii medicale, 30 de persoane transportate la spital. La cabinetul medico-psiho-social au avut loc in 2004 i 2005: 12.784 consultaii medicale. Astfel, 91 de persoane au obinut un loc de munc, 345 de persoane au obinut cri de identitate, 44 de persoane au obinut ajutor social financiar. In cadrul cabinetului psihologic au fost efectuate in cursul anului 2005 138 de evaluri psihologice, 309 consilieri individuale iar 33 de persoane au fost consiliate in vederea obinerii unui loc de munc. 3. Alaturi de Fundaia Light into Europe, Orange a dezvoltat in 2005 un program de integrare a tinerilor cu deficiente senzoriale vizuale i auditive. Proiectul i-a propus sa reduca riscul de izolare sociala a acestor tineri. De asemenea, i-a propus sa ii determine sa ii exploreze talentele i sa ii atinga potenialul. In cadrul proiectului, s-au abordat forme de educaie prin arta, sport i aciuni in aer liber. Activitaile alternative au avut un impact pozitiv asupra copiiilor, determinandu-i sa ii exploreze talentele i sa ii atinga potenialul. A fost acordat suport software i training scolilor speciale pentru copii cu deficiente de auz din Bucuresti. A fost infiintat un club de informatica i acces la Internet pentru tinerii cu deficiente de vedere, in cadrul liceului Vatra Luminoasa. Proiectul se adreseaza in faza iniiala, in 2005, celor 5 scoli speciale din Bucuresti, insemnand peste 1000 de tineri, dar urmeaza sa fie extins i catre alte scoli din tara. Deja s-a iniiat extinderea la scolile pentru copii cu deficiente de auz din Buzau i Cluj-Napoca. Parinii copiilor cu probleme fiind incurajai i indrumai. Tinerii sunt mai educai i au sanse mai mari pentru viitor.

4. "Tu pentru comunitate" este un program de voluntariat lansat de Orange Romania. Angajaii companiei ii dedica o parte din timpul liber sprijinirii copiilor cu deficiente senzoriale (de auz i de vedere). Programul Tu pentru comunitate a cuprins mai multe campanii: Campania de pictura In anul 2004, Orange Romania a iniiat o campanie de pictura in Scoala Speciala pentru copii cu deficiente de auz din cartierul Damaroaia, Bucuresti. Angajaii Orange au investit timp i efort pentru a schimba infaisarea scolii. Aceasta a devenit un spaiu vesel, prietenos, in care copiii se imt bine. Campania One2One One2One este o campanie prin care angajaii Orange ajuta copiii cu deficiente senzoriale sa comunice mai bine cu cei din jur, sa ii faca noi prieteni i sa ii largeasca orizontul. 100 de angajai ai companiei au urmat un curs de iniiere in limbajul mimico-gestual pentru a putea interaciona eficient cu acesti copii. Ca o prima provocare, in decembrie 2005, voluntarii au participat la serbarea de Craciun a copiilor cu deficiente de auz de la Scoala NR. 1 din Bucuresti. Angajaii Orange au realizat pentru copii i pentru parinii acestora un spectacol, folosind limbajul mimico-gestual. Bazarul de Craciun Ca in fiecare an, in decembrie 2005, in sediile Orange s-a organizat o expoziie unde copiii cu deficiente de vedere sau auz au putut expune lucrari facute de ei: felicitari de sarbatori, ornamente de brad, desene, icoane pictate pe sticla, covorase impletite i multe alte obiecte. Copiii s-au bucurat de oportunitatea de a se mandri cu munca lor. Angajaii Orange au vizitat in numar mare expoziia i au facut donaii. Suma stransa prin aceasta iniiativa a fost destinata achizitonarii de cadouri pentru copii.

5. In 2005, Orange s-a alaturat Autoritaii Naionale de Reglementare in Comunicaii i Ministerului Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei in efortul de a facilita accesul la informaie pentru locuitorii mediului rural. Compania s-a implicat in proiectele Serviciul Universal, respectiv Economia Bazata pe Cunoastere, deoarece considera ca este important sa contribuie la dezvoltarea comunitaii i prin tehnologia de care dispune. Orange s-a implicat in doua proiecte ce au avut ca obiectiv facilitarea accesului la comunicare i informaie in zonele rurale: Serviciul Universal In 2005, Autoritatea Naionala de Reglementare in Comunicaii a iniiat proiectul Serviciul Universal. Orange a fost primul operator de telefonie care s-a implicat inca de la inceput in acest proiect. Telecentrul este o incapere dotata cu cel puin 2 aparate telefonice, 2 calculatoare conectate la internet i un fax pe care toi locuitorii satului le pot folosi pentru a comunica intern i internaional. In plus, prezenta calculatoarelor in telecentre ofera, in special tinerilor, sanse egale cu persoanele deja familiarizate cu noile tehnologii. In etapele urmatoare ale proiectului.

Economia Bazata pe Cunoastere Tot in 2005, Ministerul Telecomunicaiilor i Tehnologiei Informaiei a lansat proiectul Economia bazata pe cunoastere. Proiectul consta in implementarea de Retele Electronice ale Comunitatilor Locale in localitai dezavantajate din punct de vedere al accesului la informaie. Aceste retele conecteaza principalele instituii sociale, economice i educaionale din comunitaile locale - scoala, primaria, biblioteca - i Punctul de Acces Public la Internet. In faza pilot a proiectului au fost implementate 9 Retele ale Comunitailor Locale. Orange a implementat 6. 6. Orange Romania a iniiat in 2005 un parteneriat cu Fundaia ADEPT pentru conservarea biodiversitaii i pentru dezvoltarea comunitailor rurale din Sud-Estul Transilvaniei. Programul le-a oferit satenilor din zona asistenta pentru a identifica noi oportunitai de comercializare a produselor i pentru a-i diversifica activitaile economice. In 2005, Orange Romania a incheiat un parteneriat cu Fundaia ADEPT. Scopul programului OrangeADEPT a fost derularea unui set de aciuni pentru conservarea biodiversitaii din Sud-Estul Trasilvaniei i pentru dezvoltarea comunitailor rurale din zona. Programul a inceput in satul Saschiz, cu un proiect pilot. Cu aceasta ocazie au fost organizate cursuri pentru comunitatea locala. Pentru fermierii din zona de Sud-Est a Trasilvaniei (localitaile Saschiz, Viscri etc.) a fost infiintat un centru de informare i educare. O parte din cursurile organizate au fost susinute de reprezentani ai ONG-ului internaional Slow Food. Organizaia are peste 80.000 de membri in toata lumea, iar misiunea ei este sa "apere biodiversitatea produselor alimentare i sa stabileasca legaturi intre producatori, prin evenimente i targuri de specialitate". Orange Romania s-a implicat in program, incurajandu-i angajaii sa participe la "Orange-ADEPT work camp" tabara de voluntariat in care acestia au putut sa afle mai multe despre comunitaile locale din zona i sa ajute la rezolvarea problemelor de mediu. Din 2005, de la inceputul programului, Orange Romania a investit peste 170.000 de Euro in program. 7. Orange Romania organizeaza anual "Premiile Orange pentru tinerii muzicieni". Compeiia este o rampa de lansare pentru tinerii care vor sa obina performanta in muzica. La ediia din 2007, compania i-a premiat cu 30.000 de Euro pe cei mai talentai tineri romani, interprei de muzica clasica. Pana in 2008, concursul "Premiile Orange pentru tinerii muzicieni" era cunoscut sub numele "Se cauta Enescu". Orange a schimbat numele evenimentului pentru a exprima mai bine esenta unei competiii dedicate in intregime tinerilor care vor sa obina performanta in domeniul muzical. "Premiile Orange pentru tinerii muzicieni" se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei i se adreseaza tinerilor liceeni, cu varsta intre 15 i 18 ani. Concursul are ca scop descoperirea celor mai talentai tineri interprei de muzica clasica.

8. Voluntarii Orange i ai Fundaiei Adept au realizat un circuit turistic de peste 140 de km care leaga satele sasesti intre Sighisoara i zona Tarnava Mare. Noul traseu poate fi parcurs pe jos sau cu bicicleta. Proiectul a urmarit sa ajute la dezvoltarea economica a regiunii, prin incurajarea turismului. In 2005, Orange Romania a stabilit un parteneriat cu Fundaia ADEPT. Scopul acestuia a fost derularea unor proiecte pentru conservarea biodiversitaii din Sud-Estul Trasilvaniei i pentru dezvoltarea comunitailor rurale din zona. Orange s-a implicat in program, incurajandu-i angajaii sa participe in fiecare an la "Orange-Adept Work Camp". Acesta este o tabara de voluntariat in care angajaii pot sa afle despre comunitatile locale din zona i sa ajute la rezolvarea problemelor acestora. Intr-o prima faza, Orange a promovat Orange-Adept Work Camp 2008 in randurile propriilor angajai i i-a invitat sa se inscrie in proiect. Angajaii au aflat despre tabara de voluntariat prin intermediul Intranetului. Ei au avut la dispoziie o pagina speciala, unde au putut accesa informaii despre proiect. Inscrierea s-a facut online, prin intermediul unei aplicaii. Cei 75 de voluntari au fost imparii in grupuri de cate 15. In perioada mai septembrie 2008, fiecare grup a petrecut cate un week-end in zona de Sud-Est a Transilvaniei. Voluntarii au fost cazai in casele localnicilor. Ei au avut astfel ocazia sa intre in contact cu obiceiurile i preocuparile satenilor. In cele cinci week-end-uri, grupurile de voluntari au participat la marcarea a 16 trasee turistice (care pot fi parcurse de turisti, atat pe jos, cat i cu bicicleta). Activitatea de marcare a fost coordonata de reprezentani ai Fundaiei Adept. Pe langa marcarea propriu-zisa, au fost realizate panouri informative cu descrieri i legende ale noilor trasee. 9. Orange a investit peste 500.000 de Euro in formarea viitorilor specialisti telecom: a amenajat un centru de cercetare i training in cadrul Politehnicii Bucuresti, i-a implicat pe experii din companie in livrarea unor cursuri practice i a acordat burse de merit celor mai buni studeni. Compania a iniiat in 2006 un parteneriat pe termen lung cu Facultatea de Electronica, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei, din cadrul Universitaii Politehnice Bucuresti. Astfel a aparut Orange Education Programme, un program al carui scop era sa imbunatateasca pregatirea viitorilor specialisti telecom. In 2007, Orange a facut o investiie semnificativa in amenajarea unui centru de training, in cadrul UPB. Obiectivul acestuia era sa incurajeze cercetarea i pregatirea in domeniul telecomunicaiilor. In cadrul centrului, studenii au acces la o biblioteca, la o sala de cursuri i la un laborator cu dotari de ultima generaie, unde pot realiza lucrari practice i pot studia diverse echipamente de telecomunicaii. Tot in 2007, in premiera in Romania, Orange a a realizat o retea GSM experimentala care face legatura intre universitaile tehnice din Bucuresti, Timisoara i Cluj-Napoca. Printre beneficiile iniiativei a fost i acela ca le-a permis studenilor sa inteleaga, in mod practic, cum functioneaza o retea GSM.

IV. Propuneri de acivitati responsabile social.


In opinia personala Orange Romania ar trebui sa se implice cat mai mult in problemele legate de mediu, sanatate i educaie.

Dei portofoliul conine 9 studii de caz pana acum el ar putea fi imbogait prin studii legate de efectele nocive ale telefoniei mobile asupra sanataii precum i gasirea soluiilor privind moderarea acestor efecte asupra corpului uman. De asemenea ar fi normal, in opnia mea, ca fiecare operator GSM la semnarea unui nou contract sa anunte noul client referitor la riscurile la care se expune, profitul nu ar trebui sa se faca pe seama sanataii oamenilor. Desi traim intr-o era tehnologizata nu trebuie sa parasim raiunea i sa ne lasam dui de val cu privire la orice nou serviciu ce ne-ar usura munca.

Personal, ca manager, as propune instalarea in fiecare Orange Shop a unor ghisee special amenajate destinate colectarii deseurilor electronice (telefoane, cartele, ambalaje, etc.) in scopul reciclarii acestora, furnizand pe de o parte materie prima necesara tehnologiei, precum i minimizand impactul acestor deseuri asupra mediului. Pentru a atrage publicul s-ar putea face o reducere clientului care a respectat aceasta propunere.

O alta proprunere de responsabilitate sociala ar fi deschiderea de centre filantropice destinate persoanelor fara adapost, in varsta, sau defavorizate social ce ar scadea cu siguranta numarul persoanelor din aceste categorii, i ar mari speranta de viata.

De asemenea Orange Romania s-ar putea implica in programele de practica destinata studentilor nu numai de la facultaile tehnice ci i catre alte facultai precum cele economice, juridice, etc. De asemenea ar putea furniza material didactic catre comunitaile sarace i ar putea amenaja mult mai multe laboratoare de informatica precum i tabere educaionale.

In concluzie, dei unui manager i se cere un profit cat mai mare de pe urma societaii conduse, acest profit nu ar trebui sa dauneze comunitaii pe seama caruia s-a facut, ci din contra ar trebui sa asigure o dezvoltare in cele mai importante medii sociale, care sunt in opinia mea , sanatatea, educia, i mediul natural.

Bibliografie:
www.responsabilitatesociala.ro site dedicat responsabilitaii sociale a corporaiilor; www.marketwatch.ro site economic; www.orange.ro site-ul de prezentare a Orange Romania; ro.wikipedia.org enciclopedia gratuita de pe internet; Etica in Afaceri Mirela Popa, Anca Chira, ed. OECONOMICA, 2008.